Dislalia ppt

25
DISLALIA Logoped: HOSSU RUCSANDRA

description

logopedie

Transcript of Dislalia ppt

DISLALIA

Logoped: HOSSU RUCSANDRA

DEFINIŢIE

Def: imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau a mai multor sunete

Manifestare: deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor.

Cele mai afectate sunete: R, S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ge,

La ce vârstă intervenim?

La vârsta antepreşcolară dislalia are o natură fiziologică ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator

După 4/5 ani e nevoie de intervenţie logopedică pentru a nu permite stabilizarea şi formarea unei deprinderi deficitare de pronunţie.

CAUZE imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitară

nestimularea vorbirii sau a aparatului fonoarticulator

încurajarea pronunţării peltice (pentru amuzament)

implantarea defectuoasă a dinţilor

anomalii ale aparatului bucal (buza de iepure, gura de lup)

deficienţe ale auzului, nedezvoltarea auzului fonematic

deficienţe cerebrale

Tipologie A. După modul de afectare a aparatului verbo-motor:

-dislalie organică (surzenie periferică, anomalii de maxilare, dinţi, limbă şi boltă palatină)

- dislalie funcţională (în cazul atrofiei muşchilor limbii, buzelor, vălului palatin, al traseului greşit pe care-l ia curentul de aer expirat şi al insuficienţei în dezvoltarea atenţiei auditive)

B.   După numărul de sunete alterate:- dislalie simplă sau parţială, când este afectat un sunet;- dislalie generală sau complexă, când sunt afectate mai multe sunete.

- tetism- majoritatea sunetelor sunt înlocuite prin sunetul „ t ”  

Tipologie C.După numărul de zone sau grupe de articulare afectate:

- dislalie monomorfă- numai o singură zonă de articulare este afectată (de exemplu toate sunetele din zona labială- p, b, m)

- dislalie polimorfă – se extinde pe două sau mai multe zone de articulare (zona labială- p,b + prepalatală -ş, j, ci, ce, gi, ge)

Tipologie

D. După forma de tulburare a pronunţiei:

- moghilalia – omisiunea de sunete, sunetul afectat lipseşte (ex. „tei” în loc de „trei”)

- disfonemie- sunetul este denaturat (ex. sâsâiala, rotacism)

- paralalie- sunetul corect este înlocuit cu un altul (ex. „iapte” în loc de „lapte”)

- perilalie – adaugă sunete- metalalie- inversează anumite sunete

Tipologie

   

-capacism: afectarea sunetului C betacism: afectarea sunetului B -deltacism: afectarea sunetului D -fitacism: afectarea sunetului F -gamacism: afectarea sunetului G -sigmatism: afectarea sunetelor S, Ş, Z, Ţ, J, Ce, Ci;

hapacism: afectarea sunetului H-lamdacism: afectarea sunetului L-mutacism: afectarea sunetului M-nitacism: afectarea sunetului N-pitacism: afectarea sunetului P-rotacism: afectarea sunetului R-tetacism: afectarea sunetului T-vetacism: afectarea sunetului V

Când în loc de denaturarea unui fonem apare înlocuirea acestuia (paralalia), adăugăm prefixul „para”: pararotacism, parafitacism, etc.

E. În funcţie de sunetele afectate, dislalia se poate clasifica în:

TERAPIA

TERAPIA GENERALĂ TERAPIA SPECIFICĂ

Metodele şi procedeele folosite în corectarea dislaliei, trebuie selectate şi adaptate specificului fiecărei tulburări şi copil în parte.

TERAPIA GENERALĂ

1.Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal- gimnastica generală

2. Educarea respiraţiei nonverbale

 3. Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii

 4. Antrenarea auzului fonematic

5. Educarea personalităţii dislalicului

1. Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal- gimnastica generală

- gimnastica braţelor - gimnastica mâinilor - gimnastica capului şi a gâtului - gimnastica toracelui şi abdomenului - aplaudatul, mersul ritmat, etc

Scop: de a uşura desfăşurarea unor mişcări complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte la activitatea de respiraţie şi la funcţionarea aparatului fonoarticulator

 

2. Educarea respiraţiei nonverbale

- exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat)

-exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor)

- exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea respiraţiei pe cele două nări)

- exerciţii de respiraţie cu suport concret (folosind instrumente muzicale)

- exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii, prelungind treptat expiraţia

- exerciţii de respiraţie, urmate de vocale

- exerciţii libere de respiraţie în mers

3. Dezvoltarea mobilităţii fonoarticulatorii - umflarea alternativă a obrajilor - umflarea şi retragerea simultană a

obrajilor - încreţirea, descreţirea feţei -imitarea râsului, surâsului - întinderea buzelor - rotunjirea buzelor - acoperirea unei buze cu cealaltă alternativ -vibrarea buzelor - mişcări rapide şi ritmice de scoatere şi

retragere a limbii -mişcări spre dreapta şi spre stânga -imitarea plescăitului -ştergerea dinţilor în afară şi înăuntru cu

limba

-ridicarea şi coborârea ritmică a mandibulei-mişcări spre dreapta şi spre stânga ale mandibulei-mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei-imitarea rumegatului animalelor - imitarea tusei- imitarea căscatului-mişcări de deglutiţie-mişcări de eliminare a flegmei -tropăitul calului-etc.

4. Antrenarea auzului fonematic

(capacitatea de a identifica şi diferenţia sunetele limbii) Imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă, în ritm

stacato şi prelungit, după indicaţii

Analiza auditivă a sunetului (la început, la mijloc şi la sfârşitul cuvântului)

Repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferenţierii consoanelor surde de cele sonore (de ex. pa-ba, ip-ib, etc.)

Analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul deficitar şi apoi sinteza lui

Pronunţarea şi diferenţierea cuvintelor paronime

5. Educarea personalităţii dislalicului

redarea încrederii în propriile posibilităţi; crearea convingerii că dislalia nu presupune un deficit intelectual; crearea convingerii că dislalia este o tulburare pasageră care poate fi

corectată; crearea încrederii în logoped;

Terapeutul trebuie să încurajeze discuţia deschisă despre tulburarea de limbaj şi să reducă “conspiraţia tăcerii” care adesea învăluie tulburarea de vorbire.

Discuţia va crea o atmosferă de totală acceptare ce va influenţa estimarea proprie a copilului.

TERAPIA RECUPERATORIE SPECIFICĂ

IMPOSTAREA sunetului

CONSOLIDAREA sunetului

DIFERENŢIEREA sunetului

AUTOMATIZAREA sunetului

Ex sunetul “r”

IMPOSTAREA SUNETULUI Pregătirea impostării: onomatopee sună telefonul: ţârr…. este frig: brr….. ursul face morr…. turturica face: târrr….

 Emiterea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie

În faţa oglinzii, logopedul va demonstra care este poziţia limbii, buzelor, obrajilor, deschiderea gurii, actul respirator, intensitatea vocii. Prin imitaţie se va cere şi copilului să realizeze articularea corectă a sunetului.

La nevoie este ajutat şi mecanic.

IMPOSTAREA SUNETULUI

Pentru R-

buzele deschise,

dinţii uşor distanţaţi între ei,

marginile limbii pe molari, vârful lăţit în spatele alveolelor incisivilor superiori şi vibrarea ei în oglindă

IMPOSTAREA SUNETULUI Emiterea sunetului prin derivarea lor din alte sunete:

- din Z: se pronunţă prelungit zzz şi se dau impulsuri scurte în bărbie - din l: la fel ca la z - din t, d: se pronunţă repede td şi se trece în “trrr” - din e: poziţia pentru e şi se trece în r

Procedee de vibrare a limbii

- este ajutat cu o spatulă care să antreneze mişcări la dreapta şi la stânga

- limba scoasă între buze vibrează o dată cu acestea

- pe vârful limbii se aşează confete sau bucăţele mici de hârtie, copilul este pus să apese vârful limbii de cerul gurii apoi, printr-o suflare bruscă să arunce hârtia afară

- limba fiind în poziţie corectă de articulare, se suflă cu putere într-o foaie de hârtie ţinută vertical în faţa gurii, până când hârtia vibrează

CONSOLIDARE

1. Introducerea sunetului în silabe-silabe directe şi inverse: ra, re, er, ar-logatomi: roc, ric, rec, arp….-structuri silabice consonantice: tra, tro, stri, stru…

2. Introducerea sunetului în cuvinte- Cuvinte cu fonemul în forma iniţială, medie şi finală. - Ex :rană, arde, ziar….  

DIFERENŢIERE

Diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat (r-l)

Diferenţierea la nivelul silabelor Ra – la; re-le; ri-li; ro-lo; ru-lu; ră-lăAr- al; er-el; ir-il; or-ol; ur-ul; ăr-ălAra –ala; ere-ele; iri-ili; oro-olo; uru – ulu; ără-ălă  Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime)Ramă-lamăRac-lacVar- val

Diferenţierea la nivelul cuvintelor (paronime)

COLOANĂ

COROANĂRAC

LACRAMĂ

LAMĂ

AUTOMATIZARE 1. Exersarea sunetului deficitar în propoziţii Lacrimile îi curgeau pe obraji. Luni la ora trei ne întâlnim cu Raluca.

Racul a ieşit la mal.

2. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte, povestiri, ghicitori

Am o floare mândra tare Cu parfum şi cu culoare. Te înţepi când rupi un fir Că e fir de ……

“Rică nu ştia să zicăRâu, răţuşcă, rămurică,Dar de când băiatu-nvaţăPoezia despre raţă,Ştie Rică cum să zicăRâu, răţuşcă, rămurică”.

AUTOMATIZARE

Se va urmări exercitarea vorbirii sub toate aspectele ( fonetic, lexical, gramatical ), exersând în acelaşi timp memoria, gândirea, atenţia.

La început e bine să se folosească povestirile ilustrate, pe tablouri, care vor fi comentate pe rând şi apoi se va închega o povestire scurtă, respectând succesiunea momentelor principale înfăţişate prin ilustraţii.