disciplinarea pozitiva

of 74/74
  • date post

    16-Apr-2015
  • Category

    Documents

  • view

    71
  • download

    6

Embed Size (px)

description

modul tau de schimbare

Transcript of disciplinarea pozitiva

Stadiile de dezvoltare STADIILE DEZVOLT RII COGNITIVE JEAN PIAGET 1. Stadiul inteligen ei senzorio-motorii (0-2 ani) De la ac iuni reflexe la activit i orientate de scop Permanen a obiectului (copilul ncepe s caute obiectul dup ce a disp rut din raza lui vizual ) Diferen ierea schemelor de ac iune integrate ntr-un ansamblu organizat Acomodarea (adaptarea la noile informa ii) este mai accentuat dect asimilarea (nv area noilor informa ii) 2. Stadiul preopera ional (2-7 ani) Abilitatea de a gndi n simboluri Ireversibilitatea perceptiv Abilitatea de a opera logic ntr-o singur direc ie (ex: A+B=C, dar nu i B+A=C) Comunicare verbal Este posibil schematizarea obiectelor n desen Egocentrism dificult i n a sesiza punctul de vedere al celuilalt 3. Stadiul opera iilor concrete (7-11 ani) Capacitatea de a rezolva logic problemele prin manipularea concret a obiectelor (ex: num r toarea) Surprinderea invarian ei n elegerea legii conserv rii Capacitatea de a clasifica i seria n elegerea reversibilit ii 4. Stadiul opera iilor formale (11 ani-adult) Capacitatea de a rezolva probleme abstracte Ra ionamentul ipotetico-deductiv Operare asupra posibilului Preocup ri privind probleme sociale i de identitate

STADIILE DEZVOLT RII PSIHOSOCIALE ERIK ERIKSON 1. ncredere versus nencredere (0-18 luni) Eveniment: hr nirea Dezvoltarea sentimentului de ncredere sau nencredere n persoana care l ngrije te n func ie de felul n care este ngrijit(hr nit) existen a sau nu a unui program bine stabilit, constan n ngrijire. 2. Autonomie versus nesiguran (1,6-3 ani) Eveninent: controlul propriului corp Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau ndoileii (ru inii) n func ie de nivelul abilit ilor de autoservire, de reu ita autocontrolului sfincterian i a mi c rilor 3. Ini iativ versus vinov ie (3-6 ani) Eveniment: independen a Dezvoltarea spiritului de ini iativ sau a sentimentului de vinov ie n func ie de cum reu e te s - i organizeze spa iul personal 4. Competen versus inferioritate (6-12 ani) Eveniment: coala Dezvoltarea sentimentului competen ei sau al incompeten ei n func ie de nivelul succesului n activitate 5. Identitate versus confuzie de roluri (adolescen ) Eveniment: rela iile cu cei de-o seam Conturarea identit ii prin exersarea de roluri specifice ocupa iilor, genului, politice sau crearea unei situa ii de confuzie de roluri 6. Intimitate versus izolare (tinere e) 7. Generativitate versus stagnare (maturitate) 8. Integritatea eului versus disperare (batranete)

STADIILE DEZVOLT RII PERSPECTIVEI SOCIALE (A IMAGINII CELUILALT) R. SELMAN

1. Preluare de perspectiv nediferen iat (3-6 ani) Se face diferen a eu-cel lalt ca gndire i sentimente, dar cu frecvente confuzii 2. Preluare de perspectiv diferen iat i subiectiv (5-9 ani)

Sinele i cel lalt sunt recunoscu i ca fiind diferi i Reciprocitate bilateral n privin a aspectelor concrete 3. Perspectiva celei de-a doua persoane (7-12 ani) Capacitatea de a se transpune n situa ia altuia Recunoa terea faptului c cel lalt poate face la fel Reciprocitate bilateral n privin a gndurilor i sentimentelor 4. Preluare de perspectiv mutual i specific (perspectiva celei de-a treia persoane) (10-15 ani)

Posibilitatea de imaginare a unei a treia persoane care i vede impar ial pe el i pe cel lalt 5. Perspectiva social (14 ani-adult) n elegerea faptului c perspectiva celei de-a treia persoane poate fi influen at de sistemul de valori sociale STADIILE DEZVOLT RII MORALE L. KOHLBERG A. Nivelul preconven ional al judec ii morale (copil ria mijlocie) Judecata bazat pe nevoi personale i pe regulile altora Stadiul 1, al pedepsei i supunerii: regulile sunt respectate pentru a evita sanc iunea; binele i r ul sunt evaluate dup consecin ele fizice ale ac iunii: este bine ceea ce este recompensat, r u ceea ce este pedepsit. Stadiul 2, al scopului i schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv): binele i r ul sunt evaluate dup nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje, r u ceea ce nu aduce un beneficiu; orientarea se face n direc ia ob inerii recompensei. B. Nivelul conven ional al judec ii morale (13-16 ani) Judecata bazat pe aprob rile celorlal i, pe a tept rile familiei, pe valorile i legile comunit ii Stadiul 3, al conformit ii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor rela ii): binele i r ul sunt apreciate dup cum ac iunile produc pl cere i dup cum sunt acceptate de al ii

Stadiul 4, al sistemului social i al con tiin ei (moralitatea ordinii i datoriei): orientare spre lege i ordine; autoritatea trebuie respectat i ordinea social men inut C. Nivelul postconven ional al judec ii morale (16-20 ani) Stadiul 5, al drepturilor prioritare i al contractului social: binele este apreciat dup ceea ce socialul stabile te ca standarde ale drepturilor individuale Stadiul 6, al principiilor etice universale: binele i r ul sunt probleme ale con tiin ei individuale i implic o serie de concepte abstracte ca justi ia, demnitatea uman i egalitatea Varsta scolara mica reprezinta o readaptare a copiilor la noi roluri, noi atributii, noi cereri. Copiii intra in clasa intai inarmati cu o serie de prerechizite scolare- acele competente necesare pentru o buna adaptare la scoala: capacitate de memorie, atentie, rezolvare de probleme, abilitatea de a urma instructiuni, planificarea activitatilor s.a.m.d. La varsta de 6-7 ani, copiii trec printr-o dezvoltare cognitiva ce consta intr-o serie de schimbari la nivel cerebral; in incipit are loc procesul numit proliferare sinaptica ce implica nasterea de neuroni noi pentru ca, imediat dupa, acesti neuroni sa se specializeze pe diferite arii -pruning- optimizand astfel viteza timpului de reactie si a procesarii informatiilor.Datorita acestor procese neuronale, in jurul varstei de 7 ani se dezvolta ariile responsabile de planificare a activitatilor. Piaget sustine ca acesti copii de varsta scolara mica se afla in stagiul operatiilor concrete cand pot rationa logic, incep sa rezolve eficient probleme si isi pot planifica comportamentul in functie de feedbackul primit in urma experientelor anterioare. Este important ca de la o varsta frageda copilul sa invete sa fie autonom si sa se autodisciplineze. Cum ii putem facilita acest proces? Dandu-i oportunitatea de a alege cu ce hainute vrea sa se imbrace, ce vrea sa manance, cu ce jucarii vrea sa se joace, cum vrea sa-si petreaca timpul liber. Toate aceste actiuni trebuie gazduite intr-un context prestabilit, dandu-i astfel copilului oportunitatea de a alege astfel incat deciziile pe care le ia vor fi favorabile si premergator setate de parinte. Ce am invatat azi?y y y

Elevul de clasa intai are nevoie de suport social din partea parintilor datorita schimbarilor de rol si personalitate prin care trece; astfel ii este asigurata o dezvoltare sociala optima Prescolarul si scolarul mic se dezvolta cognitiv prin procesele proliferare sinaptica si pruning Este important ca parinti sa incurajeze dezvoltarea autonomiei si autodisciplinei scolarului mic

DACA TRAIESC IN CRITICA SI CICALEALA, COPIII INVATA SA CONDAMNE. DACA TRAIESC IN OSTILITATE, COPIII INVATA SA FIE AGRESIVI. DACA TRAIESC IN TEAMA, COPIII INVATA SA FIE ANXIOSI. DACA TRAIESC INCONJURATI DE MILA, COPIII INVATA AUTOCOMPATIMIREA. DACA TRAIESC INCONJURATI DE RIDICOL, COPIII INVATA SA FIE TIMIZI. DACA TRAIESC IN GELOZIE , COPIII INVATA SA SIMTA INVIDIA. DACA TRAIESC IN RUSINE, COPIII INVATA SA SE SIMTA VINOVATI. DACA TRAIESC IN INCONJURARE, COPIII INVATA SA FIE INCREZATORI. DACA TRAIESC IN TOLERANTA, COPIII INVATA RABDAREA. DACA TRAIESC IN LAUDA, COPIII INVATA PRETUIREA. DACA TRAIESC IN ACCEPTARE, COPIII INVATA SA IUBEASCA. DACA TRAIESC IN APROBARE, COPIII INVATA SA SE PLACA PE SINE. DACA TRAIESC INCONJURATI DE RECUNOASTERE, COPIII INVATA CA ESTE BINE SA AI UN TEL. DACA TRAIESC IMPARTIND CU CEILALTI, COPIII INVATA GENEROZITATEA. DACA TRAIESC IN ONESTITATE, COPIII INVATA RESPECTUL PENTRU ADEVAR. DACA TRAIESC IN CORECTITUDINE, COPIII INVATA SA FIE DREPTI. DACA TRAIESC IN BUNAVOINTA SI CONSIDERATIE, COPIII INVATA RESPECTUL. DACA TRAIESC IN SIGURANTA, COPIII INVATA SA AIBA INCREDERE EI SI IN CEILALTI. DACA TRAIESC IN PRIETENIE, COPIII INVATA CA E PLACUT SA TRAIESTI PE LUME.

STADIILE ELABOR RII EULUI (DEZVOLTAREA CON TIIN EI DE SINE) G.W.ALLPORT 3. colarul mic (6-12 ani) Eul ca factor ra ional 1. Copil ria mic (0-4 ani) Eul corporal Identitateade sine Respectul de sine, mndria Nevoia de autonomie Stadiu critic n dezvoltarea con tiin ei de sine 4. Adolescen a Efortul personal este central 2. Etapa pre colar (4-6 ani) Extensia eului (spiritul de competi ie i sim ul propriet ii) Imaginea eului rudimentar Egocentrism i nceput de reciprocitate Bazele sim ului responsabilit ii morale i ale cunoa terii de sine 5. Proprium Eul a a cum este el sim it i cunoscut Eul ca obiect al cunoa terii i tr irii Existen a con tiin ei de sine Ce se afl n spatele furiei i agresivit ii copilului Analiznd din punct de vedere psihologic agresivitatea i furia copilului, vom realiza c scopul acestor tipuri de manifest ri este exprimarea de sine sau ob inerea unui beneficiu. Astfel, n fa a agresivit ii proprii sau a altora, copilul are nevoie de n elegere, de pav z i ndrumare . Are nevoie ca noi, p rin ii, s -i oferim o alternativ comportamental acceptabil social, ci nu repro uri i pedepse. Trebuie s inem cont de faptul c nu toate comportamentele, care implic distrugere, murd rire, lovire sunt forme de agresivitate. Copilul mic explornd lumea poate fi nendemnatic, neatent, i poate exprima tumultuos iubirea sau poate fi ambivalent. Prin urmare, de i gestul s u are n sine o motiva ie pozitiv (curiozitate, interes, implicare), rezultatul ac iunilor sale produce frustrare adultului: ceasul primit mo tenire este desf cut n buc ele, pere ii sunt picta i cu mare art , rochia favorit a mamei este sacrificat pentru garderoba p pu ii. Imaginea de sine depinde de al ii Sim ul individualit ii este rudimentar Revolta ca rela ie n c utarea identit ii M suri de prevenire a r nirii respectului de sine (defens , evaziune, negativism) Diferen ierea ntre standardele parentale i standardele extrafamiliale Identificarea ca principiu important al nv rii

Un copil mic, descoperind lumea, este fascinat de rezultatul ac iunilor sale, de schimb rile pe care le produce. El nu poate n elege c provoac o durere, deoarece nu o n elege. Pentru el ceasul de perete este ceva fascinant, ceva magic ce ascunde cu nc p nare tainele fizicii. O fa furioas este un spectacol, tr s turile se schimb , ochii devin agresivi i r i, culoarea fe ei trece prin mai mule registre de la paloare la mbujorare i invers. P rintele ce supravie uie te f r a deveni nep s tor sau r zbun tor n fa a agresivit ii copilului s u i ofer o bun con inere afectiv . Copilul se simte n siguran , iar starea de tensiune se diminueaz . Dac limitarea este prea brutal , iar manifestarea agresivit ii copilului nu este permis nicicum, atunci ea este ntoars c tre sine ca autoagresivitate (dureri de cap, r celi). Reac ia adultului la agresivitatea copilului este i un model de gestionare, model ce va fi preluat i interiorizat de c tre copil. Astfel, copilul furios, nsp imntat, r nit, i poate proiecta aceste afecte asupra p rintelui, g sind o modalitate de a-l face s le simt pe propria-i piele. Adultul, dac nu se ap r prin nep sare, se va sim i el nsu i furios, speriat sau r nit. Reac ia sa este un exemplu, un model pentru copil. P rin ii au tendin a de a dramatiza n leg tur cu manifest rile de agresivitatea ale copilului, fapt ce duce la accentuarea acestora. A a se face c agresivitatea copilului n raport cu adul ii ajunge s fie mult mai puternic i mai violent dect cea din rela iile cu copii. Manifest rile de agresivitate dintre copii sunt un mod de a rela iona. Adesea izbucnesc conflicte aprinse ivite din senin i care se sting la fel de repede. Ele nu sunt niciodat prea puternice dac nu intervin adul ii cu spaima lor i tenta ia reprim rii. Copiii i folosesc agresivitatea pentru a se integra ntr-un grup, ei i negociaz pozi ia i raporturile cu ceilal i, o vor folosi ca form de atac i de ap rare, ca form de cunoa tere a celorlal i i ca form de nchegare a rela iilor. Aceste negocieri sunt permanente, dar din ce n ce mai pu in violente, pe m sur ce membrii grupului se cunosc. Este o modalitate practicat i de c tre adul i, numai c , agresivitatea acestora apare cosmetizat (ca agresivitate verbal ), mascat (prin autoimpunere, invocarea autorit ii, folosirea pozi iei proprii), negat (bun voin exagerat , devalorizare) sau sublimat ( n competi ie, utilizarea rela iilor, a nevoii celuilalt). Cauze ale agresivit ii y Ambivalen a afectiv . Copilul i iube te p rin ii ca repere deja interiorizate, c ci are nevoie de ei, dar i i ur te atunci cnd frustreaz , interzic sau impun. Iubirea i ura, de i diferen iate secven ial, se adreseaz acelea i persoane ceea ce prinde copilul la mijlocul unor tr iri contradictorii. Sentimentele de neputin . Cu ct regulile impuse de adul i sunt mai clar explicate prin consecin e i consecvent aplicate, cu att copilul se va supune mai u or lor. Ambivalen a fa de p rintele de sex opus (perioada Oedipian ). Agresivitatea copilului n perioada oedipian este greu de n eles i de suportat, dar ea are un rol important n dezvoltarea copilului. Atragerea aten iei. Un copil care vede c fratele mai mic acapareaz , prin nevoile sale, aproape toat aten ia mamei, va face i el ce poate pentru a atrage aten ia (va sparge o farfurie, va ipa ct l in puterile, l va agresa pe cel mic).

y y

y

y

y

y y

y

y y

Nevoia desc rc rii tensiunilor i frustr rilor pe care le suport pasiv, pentru ca mai apoi s se descarce. O palm primit de la bunica, va fi o urmat de o palm dat unui coleg, transformndu-se din victim n agresor. Nevoia unui model de autogestiune. Copilul furios este cople it, speriat i nu tie cum s reac ioneze. El se orienteaz n mod natural c tre p rin i pentru a-i ntreba cum reac ioneaz ei atunci cnd sunt furio i. Dac p rintele va reac iona i el la rndul lui furios, copilul va fi nedumerit i-l va provoca din nou. Indiferent de forma de manifestare a agresivit ii trebuie s re inem c un copil nu are for a de a ie i din acest cerc. P rintele este cel care trebuie s spun STOP, el este este cel care poate cugeta pentru a schimba ceva. ncepnd cu propriul comportament. Spaima. Dac un copil nu se simte n siguran , dac se simte amenin at, dac nu simte sprijinul p rin ilor, este foarte posibil ca el s se manifeste agresiv. R spunsul la a teptarea agresiv . Un copil poate fi agresiv pentru c este provocat de p rinte sau pentru c p rintele are nevoie s fie a a. De pild , un p rinte care are nevoie s se simt eminamente bun, f r pat i gre eal , este de fapt un adult ce l provoac pe cel lalt s - i asume partea de r u , de nefunc ionalitate din rela ie. Rela ia p rinte - copil, ca orice rela ie uman , are i aspecte negative. Dac acestea r mn neasumate de p rinte, se n elege c i se impun copilului spre preluare. P rintele i mai poate impune copilului comportamentul agresiv, atunci cnd este excesiv de intruziv. Proiectarea. Dac jocul copilului deranjeaz prea mult sau prea adesea, atunci cauza se afl n intoleran a adul ilor. Un copil for at s se joace n oapt risc s devin un copil care nu se mai joac deloc, un copil interiorizat sau, dimpotriv , unul hiperactiv. Panica de a nu fi n eles. Copilul se r zbun pe mama pentru c nu-l ia n seam , pe tat pentru c -i impune s nu fie cuminte, pe bunica pentru c -l alint din nevoia de a se sim i bun i util . Deposedarea. Un copil are drept de proprietate asupra hainelor sale, asupra juc riilor i realiz rilor proprii. Acestea nu sunt simple obiecte, ele fac parte din sinele s u i constituie lumea existen ei lui. Dac i cerem prea insistent unui copil s - i cedeze juc ria, altui copil care o revendic este de a teptat ca el s i-o dea..n cap. copilul are astfel dou motive ntemeiate pentru a deveni agresiv: ap rarea propriet ii i afirmarea de sine.

Increderea in sine cununa de Lauri sau calcaiul lui Ahile? Stima de sine-recunoasterea sentimentului de capabilitate. Cand suntem pusi sa enumeram propriile calitati si defecte, fiecaruia dintre noi ii vine mai usor in a identifica aspectele negative decat cele pozitive. De ce? S-a constatat ca atunci cand nu ne iubim, cand nu ne stimam, nu suntem fericiti, cand ne indoim de noi insine, rareori reusim sa facem alegerile bune in viata. Consolidarea unei imagini de sine pozitive si puternice incepe inca din copilarie. Studiile arata ca in jurul varstei de 8 ani, copiii incep sa dezvolte o constiinta de sine, sa se identifice ca personalitate individuala, cu caracteristici fizice proprii, relativ

diferite de ale celorlalti. In acelasi timp, ei dezvolta o acceptanta sociala si constientizeaza ca apartin uniui grup ( familie, scoala, prieteni) Cele mai importante cinci domenii in constituirea stimei de sine a copilului sunt: aspectul fizic, aptitudini sportive, popularitatea in grup, conformismul comportamental si reusita scolara. Este foarte important de retinut ca un copil nu trebuie sa se identifice cu un singur atribut al sau: elev, fiu/fiica, prieten etc, ( ex: daca nu se descurca bine la scoala asta nu il face un fiu prost) Asa nuy y y

Incearca sa nu-l lasi influentat de mass media; seteaza un bun exemplu de urmat prin comportamentul tau si copilul va adopta aceleasi credinte si valori Chiar daca nu are cele mai bune performante, nu-l compara cu cei care au rezultate mai bune; mai degraba explica-i ce poate imbunatati Nu-l eticheta. Daca a facut ceva impropriu, eticheteaza-i comportamentul, nu persoana ( Ai avut un comportament egoist cand nu i-ai imprumutat Mariei papusa vs. Esti un egoist! )

Asa da Jy y

y y y y

Lauda-i eforturile Cand greseste, foloseste tehnica sandvis: incepi cu aspecte pozitive (multumesc ca ai incercat sa cureti masa), ceea ce a gresit ( doar adultii au voie sa stearga masa cu detergent), aspecte pozitive ( apreciez ca ai vrut sa ma ajuti) Un mod organizat de viata Ajuta-l sa-si dezvolte inteligenta emotionala ( sa fie capabil sa costientizeze, numeasca si gestioneze emotiile sale) Participi direct la activitatile copilului tau Fii un bun exemplu pentru copilul tau; afiseaza incredere in tine

Stima de sine a unui infant poate fi stimulata prin intermediul jocului. Acesta dezvolta competente ca spiritul de echipa, capacitatea de planificare, autodisciplina, favorizeaza dezvoltarea personalitatii si luarea deciziilor, ceea ce duc la o imagine de sine stabila in timp.

Disciplinarea pozitiva O disciplinare eficienta incepe intotdeauna cu dezvoltarea increderii in sine a copilului. Cum incurajam ca parinti dezvoltarea increderii in sine? Cum puteti face acest lucru? 1. Prin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului. Bravo! Ai reusit! 2. Prin atentia acordata progreselor facute de copil si a aspectelor pozitive ale situatiei. Apeciez modul in care ai rezolvat 3.Prin acceptarea diferentelor individuale fiecare copil invata diferit un comportament si reactioneaza diferit intr-o situatie. Ma bucur cand tu

4.Prin increderea zilnica pe care i-o acordati. 5.Prin asteptari realiste fata de copil, asteptari adaptate nevoilor si potentialului lui de dezvoltare. Sunt mandru/a cand 6.Prin evitarea comparatiilor si a competitiei dintre copii. Pentru mine esti special! Care sunt principiile de baza ale invatarii unui comportament sau ale disciplinarii eficiente? Disciplinarea inseamna focalizarea pe comportament si nu pe persoana. Ce este recomandat? De exemplu, in loc sa spuneti: Esti rau! este recomandat sa va adresati comportamentului: Ma deranjeaza cand arunci jucariile pe jos. Putem calca pe ele si se pot strica. Jucariile au un loc al lor. in loc sa spuneti: Esti dezordonat! spuneti Hainele murdare se pun in cosul de la baie, altfel te vei imbraca cu haine murdare. in loc sa spuneti: Esti obraznic! spuneti: Spune-mi te rog ce anume te deranjeaza in comportamentul prietenului tau? in loc sa spuneti: Niciodata nu faci ce trebuie! spuneti: iti faci temele si apoi sa te joci pe calculator asa cum am stabilit impreuna! sau Ma ingrijoreaza cand ajungi tarziu acasa! Disciplinarea inseamna invatarea unor comportamente. Disciplinarea este o buna oportunitate pentru copil pentru a invata comportamente pozitive, responsabile. Comportamentele sunt rezultatul invatarii. Primul mod in care copilul invata un comportament este imitarea si observarea celorlalti. Modul in care d-voastra ca parinte reactionati sau rezolvati o problema este un foarte bun moment pentru copil de invatare. Copilul nu se naste cu aceste abilitati. Comportamentele se invata prin exercitiu. Ganditi-va cum invata un copil sa mearga sau sa citeasca. Are nevoie de ghidaj, de atentia si incurajarile permanente ale parintelui. La fel se invata si comportamentele sociale cum ar fi respectarea unei reguli, cooperarea in grup, rezolvarea unui conflict. Rolul d-voastra ca parinte este de a-i oferii copilului cat mai multe oportunitati de invatare a acestor abilitati esentiale pentru a deveni un copil responsabil si autonom, independent. Disciplinarea inseamna focalizearea pe aspectele pozitive ale unui comportament. Copii au nevoie pentru a invata comportamente sa stie ce anume au facut bine, ce anume din comportamentul lui este realizat in conditii optimale. Pentru a invata comportamente pozitive copilul, ca

si adultul are nevoie de intarire/recompensare constanta, frecventa. Pedeapsa nu il invata pe copil un comportament, ci stopeaza comportamentul pentru o foarte scurta perioada de timp. Recompensele pe care le primesc de la parinti trebuie sa fie in functie de interesele copilului. Daca de exemplu copilul ne-a cerut sa mergem in parc intr-o zi si nu am putut, daca la un moment dat dorim sa stopam un comportament nedorit al copilului ii putem promite ca il vom duce in parc. Una din cele mai apreciate recompense de catre un copil este timpul petrecut impreuna cu parintii. Astfel, daca de exemplu copilul refuza sa se spele pe dinti la culcare, ii vom spune ca daca sa se spala pe dinti mai repede vom avea timp sa citim 2 povesti in loc de una la culcare. Cum pot face parintii sa previna problemele de comportament ale copiilor? Ofera copilului oportunitatea de a exersa cat mai multe activitati placute care il fac sa se simte valoros si competent. Cu cat copilul va fi implicat in mai multe activitati placute cu atat scade probabilitatea de a se implica in comportamente problematice. Specialistii in psihologia copilului afirma ca un copilul cu cat este mai mult implicat in multe activitati placute de joc cu atat comportamentele problematice vor fi mai scazute ca frecventa. Implicarea parintelui in jocul copiilor sau in activitatile preferate ale copiilor este extrem de valoroasa pentru dezvoltarea cognitiva, sociala si emotionala a copilului. Ofera copilului oportunitatea de a alege intre doua sau mai multe optiuni. Aceasta este o foarte utila si eficienta modalitate prin care copiii invata sa ia decizii. in loc sa spui NU (nu face X sau Y) ofera-i copilului alternative, ce sa faca. Cand ii spunem unui copil ce sa NU faca ii este foarte dificil sa aleaga in loc un comportament alternativ. Aceasta metoda ii distrage atentia copilului de la comportamentele problematice si in acelasi timp ii ofera alternative de a-si petrece timpul la fel de interesant. Cand folosim NU la o cerere a copilului acesta va invata sa foloseasca aceeasi metoda cu d-voastra. Cand ii veti cere ceva ce nu vrea sa faca va spune mai usor NU ! in loc de Nu arunca jucariile pe jos. poti sa ii spui Poti sa te joci cu lego sau sa desenezi. in loc de La culcare ! poti spune copilului e ora de culcare, iti iei pijamaua bleu sau alba ? Evitati intrebarile de tipul De ce ai facut comportamentul X ? sau De ce esti nervos/furios ? . Acestea ii cer copilului sa va spuna cauza comportamentului sau sau a emotiei sale. Sunt intrebari la care copilul nu va poate raspunde. Important este insa ca intr-o situatie copilul d-voastra sa invete cum se rezolva o problema si e mai putin important de ce a facut acel comportament. intrebarea de ce este de cele mai multe ori perceputa ca o forma de judecata sau critica atat de catre adult cat si de catre copil. In consecinta: - evitati sa folositi exprimari in care spuneti copilului care este cauza comportamentului : esti neatent si de aceea ai luat o nota proasta , esti dezordonat si de aceea nu iti mai gasesti lucrurile ; il ajuta mai mult daca il intrebati ce s-a intamplat ? sau ce crezi ca s-a intamplat ? , cum te simti cand te gandesti la ce s-a intamplat ? ; - evitati sa il intrebati pe copil de ce se simte ., nervos, furios, sau trist ? ; este recomandat sa il ajutati pe copil sa isi exprime verbal, in cuvinte ceea ce simte sunt furios , sunt nemultumit ; acest lucru ii da sentimentul ca este inteles si acceptat de catre d-voastra ; - evitati sa ii spuneti copilului ce trebuie sa faca, sa ii dati solutii, cum sa rezolve situatia : Nu te mai bate cu George , Altadata sa fii cuminte ! ; il ajutati mai mult pe copilul d-voastra prin intrebari de tipul cum crezi ca poate fi rezolvata situatia?, ce alternative crezi ca exista in aceasta situatie ? .

- dati-i timp sa schimbe activitatea: in loc sa termine joaca acum si sa treaca la masa, spuneti-i ca in cinci minute este gata masa. Reaminteste-ti ca parinte ca orice comportament problematic este o oportunitate pentru el sa inveti comportamente noi, pozitive. De exemplu, daca observi ca parinte ca la locul de joaca copilul d-voastra imbranceste un alt copil pentru a lua o jucarie aceasta situatie este o modalitate in care il puteti invata pe copil cum sa ceara in cuvinte o jucarie si cum sa interactioneze cu un alt copil fara sa foloseasca agresivitatea. Un comportament problematic al copilul poate avea mai multe cauze. Cand un copil este obosit, ii este foame sau este plictisit este mult mai probabil sa nu respecte regulile de comportament. Primul lucru pe care il are de facut un parinte in acest caz este sa identifice si sa rezolve cauza (oboseala, foame, lipsa unor abilitati etc.). Disciplinarea o aplicam cand invatam un copil un comportament si nu ca metoda de a rezolva pe termen scurt problema de comportament al copilului . Evitati sa aplicati o metoda de disciplinare cand d-voastra sau copilul d-voastra sunteti nervos sau iritat ! Asteptati un moment pana copilul sau d-voastra va linistiti si apoi va ganditi cum puteti preveni astfel de situatii problematice. Metodele de invatare a comportamentelor sau de disciplinare se aplica de catre toti adultii din viata copilului, parinti, bunici. Pentru a invata un comportament copilul are nevoie de consecventa, ceea ce inseamna ca atat mama cat si tata vor aplica aceeasi metoda si vor comunica copilului acelasi mesaj. Este ineficient daca doar mama sau doar tata aplica o metoda sau alta. Studiile de psihologie au aratat ca implicarea tatalui in invatarea metodelor de educatie si disciplinare pozitiva este un factor care contribuie la scaderea problemelor de comportament ale copiilor. De exemplu, daca in casa aveti o regula si o consecinta cum ar fi lucrurile murdare se pun in cosul de rufe si consecinta nererspectarii acestei reguli este cine nu pune rufele murdare in casul de rufe va purta hainele murdare , foarte important este ca toti sa respecte regula si consecintele, ceea ce inseamna cu nu strange mama sau tata rufele murdare dupa copii prin casa sau ca regula se aplica doar in cazul copiilor. Si parintii respecta acceasi regula. Ce poate face un parinte pentru a incuraja comportamentele pozitive? Mai jos va prezentam cateva sugestii de activitati pe care le puteti face cu copilul d-voastra si care au ca si consecinte dezvoltarea si mentinerea comportamentelor pozitive/dezirabile. Timpul meu pentru tine. Ofera-i copilului d-voastra in fiecare zi momente in care sa se simta apreciat si iubit de d-voastra. Exprima acest lucru in cuvinte si prin timpul petrecut impreuna. Nu cantitatea de timp este importanta, ci calitatea timpului petrecut impreuna. Ceea ce faceti impreuna: cititi o poveste, va jucati jocul preferat al copilului, il ascultati ce vrea sa va povesteasca despre ce a facut cu prietenii sau la scoala este foarte important pentru copil si ii da sentimentul ca il apreciati si iubiti. Copilul are nevoie sa stie ca in fiecare zi petreceti cel putin 10-15 minute cu el si pentru el. Daca intre timp ceva va intrerupe, un telefon de exemplu, cel mai potrivit este sa spuneti : Acum nu pot vorbi, este timpul pentru Ana. Momentul familiei . Faceti o rutina din a avea o data pe saptamana un moment special al familiei in care impreuna cu copiii d-voatra rezolvati problemele familiei si luati deciziile de familie. in acest fel, copiii se vor simti responsabili si vor accepta mult mai usor deciziile decat daca le impuneti d-voatra. Astfel ii invatati cum se ia o decizie si cum se rezolva eficient o problema. Cere-ti ajutorul copilului pentru rezolvarea unor probleme de familie. Copilul are nevoie sa se simta util si valoros in familie. Ca

exercitiu va puteti realiza calendarul familiei in care notati in fiecare saptamana momentele sau lucrurile pe care le-ati facut impreuna. in acest mod le va fi mult mai usor copiilor sa isi reaminteasca momentele speciale petrecute copiilor. Este recomandata aceasta metoda mai ales pentru parintii care sunt foarte ocupati si au un program de lucru prelungit. Contributia ta conteaza! Ofera-i copilului d-voatra responsabilitati in familie care sa il faca sa se simta ca are o contributie importanta: ingrijeste florile, cauta informatii despre modul de petrecere a timpului liber in familie, trimite felicitarile de Craciun prietenilor. Fiti atent ca parinte sa oferiti imediat feedback pozitiv pentru comportamentele pozitive pe care le-a facut copilul d-voastra. A da feedback inseamna a spune ceva imediat ce ati sesizat un comportament Bravo! Apreciez foarte mult faptul ca ai ajutat-o pe sora ta sa stranga jucariile din camera ei! . Cum invata un copil un comportament? Comportamentele umane se invata. Copilul invata comportamente prin : - observarea adultilor sau a celorlalti copii: de exemplu, un copil invata cum sa se spele pe dinti observand parintele face acest lucru ; - prin imitarea comportamentelor celorlalti: de exemplu, un copil invata sa spuna multumesc dupa ce primeste ceva daca si adultul face acelasi lucru de fiecare data cand primeste ceva; - prin modelul oferit de adulti sau ceilalti copii: de exemplu, un copil invata cum sa se joace cu mingea prin modelul oferit de un alt copil sau de catre parinte ; - prin consecintele pe care un comportament le are: de exemplu, un copil alege un produs alimentar daca dupa ce l-a gustat i-a placut, consecinta (placerea gustului) ii determina sa ceara din nou acel produs ; sau un copil alege sa se joaca cu un copil pentru ca acesta imparte jucariile cu el, comportamentului il intreb pe Mihai daca se joaca cu mine este urmat de consecinta se joaca cu mine si imparte jucariile ceea ce face ca si alta data sa fie interesat sa merga sa se joace cu Mihai. Copii au nevoie de foarte multa repetitie si exercitiu pentru a invata un comportament. De exemplu, daca vrem sa invatam copilul cum trecem strada in siguranta repetam cu el de fiecare data regula dupa care facem acest comportament. Nu va asteptati ca parinte ca un copil dupa ce ii spunem o data ce are de facut sa stie acest lucru! Sau cand mergem la cumparaturi este foarte important ca de fiecare data sa ii spunem intr-un limbaj simplu care vor fi lucurile pe care le vom face acolo si care sunt regulile de comportament si pentru copil si pentru adult. Evitati sa vanati greselile! Studiile de psihologie ne arata ca un comportament se invata in primul rand prin incurajari si feedback-uri positive si mai putin prin feedback-uri negative. Renuntati la ideea ca pentru a-l face pe copil sa isi schimbe un comportament el trebuie sa se simta vinovat sau umilit! Cea mai buna alternativa este sa asteptati un moment pana va linistiti si d-voastra si copilul d-voastra si apoi va ganditi la alternative de rezolvare. Greseala este o oportunitate de invatare invata-ti pe copii ca greselile sunt excelente oportunitati de a invata! Oferiti copilului un model din modul in care d-voastra faceti fata greselilor: recunoastem greseala activitatea X nu mi-a iesit asa cum am dorit, am facut o greseala sau imi pare rau ca am gresit fata de tine si identificam altenative de solutionare fara sa ne invinovatim sau sa ii invinovatim pe ceilalti ce alternative am sa rezolv problema?.

Spuneti-le Nu copiilor atunci cand este cazul, oferind o explicatie scurta, si repetand ferm explicatia daca sunteti provocat. In felul acesta ii invatati si pe copii sa spun Nu in viata! Copilul de la 5 la 6 ani (No Ratings Yet) Spre cinci ani, copilul intra din nou intr-o faza mai echilibrata si mai stabila, mai ales din punct de vedere emotional. Este , calm si ascultator, iar exigentele sale permanente au tendinta sa se diminueze. Nu numai ca devine competent intr-o multime de domenii, ci isi si ofera cu placere ajutorul si coopereaza bucuros la diferitele sarcini. Serios, face mult mai putine prostioare, se gandeste inainte de a actiona si doreste sa faca totul bine. Foarte afectuos, isi iubeste parintii, educatoarea, prietenii si animalele. Cu o mare dezinvoltura in miscari si cu o coordonare mai buna, copilul de cinci ani dispune si de un echilibru imbunatatit. Are mare usurinta si precizie in miscari. Este momentul pentru bicicleta, inot, patine cu rotile, acrobatii, schi si jocuri cu mingea. Pentru aproape toti copiii, o mana este predominanta fata de cealalta si aceasta este preferata pentru toate activitatile de finete. Deseneaza stiind bine ce are de facut: oameni, masini, case, animale, cifre si litere mari. Interpreteaza si stabileste semnele, poate deduce din context mai multe informatii (e iarna fiindca e zapada si pomii nu au frunze). Invata zilele saptamanii, intelege ce inseamna ieri sau maine. Numara bine si fara pauze. Dar ii mai plac tamplaria, broderia, gatitul, toate aceste activitati ale celor mari si doreste sa fie initiat. Sa participe la activitatile adultilor este ceea ce-si doreste mai mult decat orice. Copilul care are o motivatie este, in cursul celui de-al saselea an al sau, foarte performant pe plan intelectual. Nu din intamplare aceasta varsta corespunde cu inceperea scolii elementare si cu inceputul sistemului fundamental de invatare. Din punctul de vedere al limbajului, copilului ii face placere sa fie vorbaret. Ii place sa povesteasca si o face corect. Vocabularul sau este format din aproximativ doua mii de cuvinte. Notiunile legate de cantitate incep sa-si faca aparitia: jumatate, inca putin, nu atat etc.Povesteste cursiv intamplarile sale sau ale altora. Face mai clar distinctia dintre real si imaginar. Ii plac povestile realiste, face diferenta dintre adevar si inchipuire. Tine la parerile sale si le sustine energic. Copilul nu progreseaza numai din punctul de vedere al oralitatii: il intereseaza scrisul. Este atras de cuvinte, cifre si carti. Isi distreaza publicul, prefacandu-se ca citeste o carticica a carei poveste a retinuto. Acest comportament indica faptul ca este timpul sa-i alimentati curiozitatea si sa raspundeti la setea sa de cunoastere. Cand copilul doreste si este pregatit pentru a invata ceva nou, acest proces se desfasoara cel mai adesea cu usurinta. Multi dintre copiii de cinci ani reusesc destul de greu sa se concentreze. Isi schimba tot timpul pozitia, neputand sa stea imobili mai mult de zece minute, si trec rapid de la o activitate la alta. Unele jocuri ii pot ajuta in aceasta directie. In schimb, spiritul logic face progrese mari. Copilul stie care este stanga si care este dreapta. Isi face timp ca sa ceara informatii, pune intrebari cu buna stiinta si reflecteaza mult. Pornind de la ceea ce constata sau invata, generalizeaza informatiile, apoi elaboreaza legi care il ajuta sa dea un sens lumii care il inconjoara. Practic, el defineste obiectele prin intrebuintarea acestora. Pentru ca ii place sa construiasca si sa strice,petrece timp indelungat cu jocuri de constructie sau facand castele de nisip. Deseneaza cu mai multa indemanare si cu intentie de a reprezenta ceva: o papusa cu cap, umeri, picioare, catel cu coada, avion. Incepe sa deseneze litere mari de tipar si sa le recunoasca pe unele din ele. Manifesta un interes spontan pentru desenul literelor si cifrelor. Copilul numara mult mai bine si ii place tare mult acest lucru. Numara fara incetare, din placerea pe care i-o provoaca faptul de a face cifrele sa defileze. Ziua in care, cu ajutorul adultului, ajunge pana la o

suta, este o mare victorie. Ii place sa-si numere degetele, masinile pe care le intalneste, oamenii din casa. Stie mai bine sa numere obiecte de acelasi fel, dar ii este inca greu sa numere folosind aratatorul si o ia de mai multe ori de la capat. In sfarsit, copilul care se apropie de sase ani se localizeaza mai bine in timp. El intelege ce inseamna ieri sau maine si cunoaste unele zile ale saptamanii si unele luni ale anului. Il intereseaza calendarul si ar fi bine sa atarnati unul la indemana lui ca sa-i atrageti mai usor atentia. Il intereseaza orele si cunoaste care sunt orele cele mai interesante ale zilei: este timpul sa-i aratati, la pendula, cum sunt pozitionate limbile la ora pranzului, la ora la care se trezeste, la ora la care se culca etc. Cum il ajutati: incurajati-l sa fie ascultator si prietenos, sa se comporte civilizat in societate. Initiati-l in activitatile adultilor, pe care si le doreste atat: medicina, sofatul, gatitul. Expresia grafica la copii Prin activit ile de expresie grafic se exteriorizeaz i se completeaz universul interior al copilului, dndu-i posibilitatea s se exprime liber i s devin creator de frumos. Culorile: - armonia, concordan a culorilor cu lumea real - dizarmonia - absen a culorilor - ro u - echilibru emo ional, cunoa terea mediului ambiant sau a obiectelor / animalelor pe care le reprezint ; - indic un dezechilibru afectiv, labilitate; - vid afectiv, s r cie sufleteasc ; - for vital , energie, dorin a de a tr i via a din plin, cu intensitate; - pn la ase ani utilizarea excesiv este normal ; - peste ase ani indic tendin a agresiv , lips de control emo ional; - nevoia de lini te, pace, siguran , armonie, dorin a de a tr i ntr-un mediu securizant, ordonat, n care rela iile cu cei din jur s fie bune; - indic un spirit calm, o persoan care tr ie te dup principii morale solide; - utilizarea excesiv indic anxietate, tendin de control excesiv a sinelui, preocupare deosebit pentru cenzurarea oric ror comportamente care ar dezavantaja persoana; - fermitate, constan , rezisten la schimbare, temperament auster, bun imagine de sine, sentimente de mndrie, superioritate con tient , dorin de a de ine controlul asupra situa iilor de via i asupra persoanelor din jur; - utilizarea excesiv indic rela ii sociale tensionate; - culoare vesel , luminoas , str lucitoare; - indic o personalitate deschis , comunicativ , optimist ; - excesiv, relev o mare dependen a copilului fa de adul i; - lipsa galbenului din desene indic faptul c persoana dore te s se protejeze pentru a

- albastru

- verde

- galben

- maro

nu pierde ceva sau a nu fi decep ionat din nou; - relev importan a dat suportului vie ii: casa, compania celor dragi, securitatea social familial ; - excesiv: proast adaptare familial , conflicte interne ale copilului (copii nc p na i); - decep ie personal , izolare, separare de ceilal i, ncercare de autoprotec ie; - rar utilizat de copiii mici: nelini te, team ; - la orice vrst , utilizat excesiv indic angoas , abandon, comportamente de compensa ie.

i

- gri - violet - negru

Exemplu: - un copil extrovertit, care dore te s cunoasc lumea i care i exprim sentimentele cu c ldur va utiliza n desene albul, ro ul, galbenul, portocaliul; - un copil introvertit, care stabile te pu ine contacte sociale (cu una, dou persoane), va folosi mult albastru, gri, verde, negru i violet. Concluzie:y

- culorile deschise, calde indic un bun echilibru emo ional i o mare capacitate de adaptare;

- culorile nchise exprim triste e, opozi ie. Linii, presiunea instrumentului de scris, simboluri: Linii - linii abia conturate, sub iri, corecturi frecvente - linii puternic marcate - indic nencredere n propria persoan , ezit ri permanente;

- o dificil coordonare a musculaturii fine a pumnului (observa i i scrierea copilului); - agresivitate; - sentiment de izolare;

Simboluri - gratii, linii paralele frecvente animale animale domestice animale feroce (lupi, tigri, crocodili) p s ri pe ti soarele

- indic o rela ie afectiv ntre copil i animal, alegerea este important deoarece de regul se identific cu animalele pe care le reprezint ; - adaptare bun dac sunt executate corespunz tor- animalele sunt mici i izolate traum suferit ; - team de tat ; - n cuib, indic dorin de rela ii bune cu familia; - libertate, fericire; - c lduros, cu raze rela ii bune cu tata;- tonuri de ro u team de

luna apa omisiunile, excluderile (unei p r i din desen care trebuia neap rat s apar )

tata; - dificil de interpretat; - rurile, ploaia desenat frecvent pot indica tulbur ri enuretice; - indic traume sau sentimente negative n leg tur cu un eveniment petrecut i care este redat n mod incon tient n desen.

Informa ii utile despre copil i lumea sa furnizeaz desenele tip teste proiective i anume testul omule ului, al arborelui i al casei. Testul omule ului: I se ofer copilului o foaie de hrtie A4 i i se d urm toarea sarcin de lucru: 1. Deseneaz un copil, a a cum vrei tu! 2. Deseneaz nc un copil dar de sex opus! 3. Poveste te despre copiii pe care i-ai desenat(vrst , preocup ri). n mod incon tient,copilul se deseneaz pe sine, i proiecteaz pe hrtie propriul corp, precum i rela iile personale cu lumea exterioar . De regul , omul desenat are cam aceea i vrst cronologic cu a copilului i acela i sex. Cnd copilul deseneaz un omule complet, cu toate p r ile corpului, degete, urechi,nseamn c are o foarte bun reprezentare a sa . Cnd o parte a corpului lipse te sau este desenat exagerat indic o problem legat de acel organ i se cer l muriri. Bra ele copilului ridicate vivacitate, optimism; coborte pesimist, lips de ncredere. n jurul vrstei de 10 ani,omule ul desenat are o dimensiune foarte mare deoarece acum se manifest o adev rat expansiune interioar . Cnd apare o discrepan ntre vrsta real i cea a personajului,aceasta indic o tulburare ( vrsta mai mic - tendin de regres, vrsta mai mare- dorin a de maturizare). Dac n descrierea personajului copilul l identific cu unul dintre membrii familiei, se pot ob ine informa ii despre mediul de via i rela iile ce-l caracterizeaz . Testul casei Orice construc ie seam n omului, ea este antropomorf , are o fa , o gur , urechi, func ii i chiar suflet (Bachelard). I se ofer copilului o foaie de hrtie cu latura mare a ezat orizontal i i se cere s deseneze o cas (cum dore te). Desenul ofer informa ii despre universul s u interior i rela iile cu lumea. Astfel,se analizeaz casa ns i (ferestre, u i, ornamente) precum i mediul nconjur tor dac apare (drumuri, bariere, gr dini, por i).

- cas bine centrat n pagin , cu ferestre mari deschise, u i - copil deschis, armonios, echilibrat; - cas mic , ferestre mici, prost plasate, arbori mari, - tulbur ri afective; dispropor iona i - cas foarte mare,care aproape iese din spa iul paginii - sete de afectivitate, dorin de dragoste i stabilitate; - castel, multe detalii - refugiul ideal; - drumul care se termin brusc - labilitate afectiv , team ; - dou case pe aceea i pagin - p rin i desp r i i care locuiesc separat. Copiii orfani deseneaz multe obiecte (avioane, ma ini, para ute,verdea ) drumuri numeroase, gratii la ferestre i multe garduri. Testul copacului Copacul este simbolul omului, prin analogie cu statura dreapt (Didier Anzieu). I se cere copilului s deseneze orice copac, n afar de brad. Copacul este desenat diferit, n raport cu vrsta copilului. Pn la 8-10 ani este reprezentat sub form de sfer (trunchiul i frunzele apar ca o linie curb , circular ). Dac aceast reprezentare persist dup vrsta de 10 ani, ea indic o ntrziere mental n analiza copacului este important pozi ia pe pagin : - partea superioar a - zona intelectual , spiritual , contactul cu mediul; paginii - partea inferioar - incon tientul, instinctele; - partea stng a paginii - dac este orientat spre stnga copilul este introvertit, ata at de mam egoist; - partea dreapt - extravertit, nclinat spre progres, ata at de tat ; - r d cina - trunchiul - E-ul stabil al copilului;- baza lat materialism; - crengile - coroana- frunzele - crengi goale - crengi nclcite - copaci asimetrici - orice accident pe trunchi - n l imea tendin spre spiritualitate; - imagina ia; - tendin e nevrotice; - copil mincinos; - sadism; - traum tr it de c tre copil(cu ct s-a produs mai recent, cu att este reprezentat mai sus pe trunchi). i afectiv .

i poate

n acela i timp, analiznd desenele copilului, se pot ob ine informa ii despre tipul de personalitate, despre tr irile interioare, despre bucuriile i nepl cerile pe care le resimte i care i afecteaz capacitatea de nv are.

Competentele matematice si conceptul de numar Scolarii mici sunt elevi, prieteni, fii sau fiice; ei au acum mai multe roluri si reusesc de cele mai multe ori sa si le indeplineasca cu succes. Ei sunt la varsta la care pot utiliza eficient strategii de memorare si reactualizare a informatiilor. Sistemul de invatamant se axeaza pe informatia propriu-zisa si mai putin pe procesul de achizitie a acesteia. In cele ce urmeaza vom vorbi despre dezvoltarea cognitiva a celor mici- cum achizitioneaza copii conceptul de numar si ce putem face ca parinti sau invatatori pentru a facilita acest proces.

Inca din primii ani de viata copiii sunt cufundati in activitati cotidiene ce implica utilizarea numerelor: asezarea mesei (sa punem 4 furculite), citirea orei (mai ai 5 minute), gatitul (sa mai putem doua lingurite de zahar), primirea notelor (ai luat nota 10) s.a.m.d. In plus, exista referiri numerice in cantecele Un elefant se legana, in povesti Cei trei purcelusi sau Alba ca zapada si cei 7 pitici, in sporturi sa sarim coarda de 10 ori- toate acestea confirmand intr-un cadru informal importanta achizitionarii conceptului de numar. Conceptul de numar e constituit din 3 tipuri de cunostinte: simbolice (scrierea cifrelor), algoritmice (operatiile matermatice) sau conceptuale (principii). Cunostinte algoritmice:y y y y

schimbarea unor caracteristici externe (culoare, identitate etc) ale itemilor setului nu altereaza numarul de itemi adaugarea de itemi creste valoarea numerica/scaderea unor itemi duce la reducerea valorii numerice daca adaugam ceva si apoi luam inapoi (+1-1) se ajunge la aceeasi valoare numerica si egalitatea numerica doua siruri cu acelasi numar de elemente sunt egale

Cunostintele conceptuale: 1. Principiul Unu la Unu- fiecarui item numarat i se poate atasa o singura eticheta lingvistica (se dezvolta la 2-3 ani) 2. Principiul Ordinii Stabile- numele numerelor trebuie sa fie intotdeauna spuse in aceeasi ordine, chiar si la numaratoarea inversa 3. Principiul Cardinal- numele numarului final, spus la sfrsitul secventei de numarare, da valoarea numerica a setului 4. Principiul Abstractizarii- putem numara orice entitate (se dezvolta la 4 ani) 5. Principiul Irelevantei Ordinii- nu conteaza in ce ordine (spatiala) sunt enumarate obiectele de numarat, conteaza doar numele numerelor. (se dezvolta la 5-6 ani) Este important ca parintii sa adapteze nivelul si tipul de sprijin oferit copiilor in achizitionarea conceptului de numar. Cand cel mic face o eroare, e bine sa adoptam instructiuni mai specifice, iar cand copilul reuseste, sa adaptam complexitatea indrumarii spre un nivel superior. Acest proces de adaptare urmeaza cursul zonei proximei dezvoltari elaborate de Vigotsky in care parintele ofera suport sau esafodare adaptata in functie de performanta copilului. Psihologul sustine ca sarcinile care ii sunt destinate copilul trebuie sa se afle ca si complexitate in zona promixei dezvoltari, altfel, copilul nu le va face fata.

Ce am invatat azi? - Scolarii mici utilizeaza eficient strategii de memorare si reactualizare a informatiilor - Ei dobandesc cunostinte algoritmice si conceptuale inca din perioada prescolara - Parintii isi adapteaza cantitatea si tipul de sprijin in functie de performantele copilului - Sarcinile mentale pe care copilul trebuie sa le indeplineasca trebuie sa se afle in zona proximei dezvoltari Cateva idei de jocuri Cartonasele educationale sunt instrumente ideale pentru o multime de jocuri educative pentru copii. Cartonasele pot fi folosite cu usurinta atat de parinti cat si de educatori, profesori sau specialisti. Ne-am gandit sa va propunem cateva idei de joc pentru fiecare din cartonasele educationale pe care le gasiti pe websitul www.jucariieducationale.ro Iata care sunt acestea:Cartonase meserii Deseneaza cum vezi tu fiecare meserie prezentata pe cartonas! Hai sa vedem care dintre meserii iti plac si de ce? Ce reprezinta fiecare imagine, meserie? Gaseste alte 10 meserii, in afara de cele prezente in set. Alege unul dintre cartonase si inceara sa il reprezinti. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase fructe Care sunt fructele tale preferate? De ce este important sa mancam fructe? Cartonase forme si culori Imagineaza-ti propria gradina cu fructe. Ce fructe ai dori sa culegi din gradina ta? Da exemple de alte 10 fructe pe care le cunosti. Construieste o casuta cu ajutorul formelor si culorilor de pe cartonase. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase culori Gaseste printre cartonase culoarea ta preferata. Deseneaza un curcubeu folosind culorile de pe cartonase. Asociaza culorile de pe cartonase cu un obiect specific, apoi deseneaza-l sau picteaza-l. ex: galben- soare, etc. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Gateste impreuna cu parintii o salata de fructe. Manaca in fiecare zi cate un fruct prezentat in set. Deseneaza fructul tau preferat apoi decupeaza-l.

Desneaza formele de pe cartonase, apoi decupeaza-le. Picteaza un peisaj cu ajutorul formelor de pe cartonase care sa contina: o casa, un lac, un copil care se joaca cu mingea; Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase animale

Alege 5 dintre cartonase si gateste impreuna cu mama o supa de legume. Alege alte 4 cartonase si gateste o salata de legume. Fi un mic gradinar si planteaza cel putin una dintre legumele prezente pe cartonase. Ce alte legume cunosti? De ce este important sa mancam legume?

Care este animalul tau preferat? Care dintre animalele prezentate in set sunt domestice si care sunt salbatice? Gasete 5 exemple de animale domestice si 5 exemple de animale salbatice in afara celor prezente in set. Creeaza propria ta ferma! Alege dintre cartonase, animalele pe care ai vrea sa le cresti. Ce folosim de la animale? Ex.: vaca lapte. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase flori Care sunt florile tale preferate? Cartonase alfabetul limbii romane Deseneaza un camp cu flori folosindu-te de cartonase. Alege 3 sau mai multe flori din setul de cartonase, fa un buchet si daruieste-l persoanei dragi (mama, bunica, sora, matusa,etc.) Ce alte flori mai cunosti?(5 exemple). Picteaza floarea preferata a mamei tale si fa-i o surpriza! Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase legume Deseneaza leguma ta preferata dintre cele prezentate in setul de cartonase. Ce reprezinta fiecare imagine? Ex.: A avion, etc. Gaseste cate 3 exemple de cuvinte care sa inceapa cu litera sau grupul de litere de pe fiecare cartonas. Alcatuieste propozitii simple folosind cuvintele gasite. Formeaza un grup (colegi sau familie), alege 5 sau mai multe litere din set si gasiti cat mai multe exemple fiecare. La final fiecare le numara si vedeti care dintre voi a gasit cele mai multe. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Mananca in fiecare zi cate o legume dintre cele prezentate in setul de cartonase. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase cifre Invata cifrele cu ajutorul cartonaselor; ia fiecare cartonas in parte si numara motaneii. Efectueaza operatiuni de adunare si scadere cu ajutorul cartonaselor. Decoreaza camera cu setul de cartonase. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta.

Cartonase alfabetul limbii engleze Invata semnificatia fiecarui cuvant de pe cartonase. Recunoaste litera de inceput a fiecarui cuvant; gaseste alte exemple de cuvinte care sa inceapa cu aceasta litera.

Alcatuieste propozitii folosindu-te de imagini. Ex.: This apple is red. Ce obiecte prezenate pe cartonase le regasesti acasa sau in sala de clasa? Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de

varsta.

SONDAJ PENTRU EVALUAREA CALITATILOR COPIILOR Emotiile pozitive favorizeaza explorarea, explorarea favorizeaza dorinta de invatare, iar dorinta de invatare are ca rezultat nu numai mai multe emotii pozitive, ci si descoperirea calitatilor caracteristice ale copilului dvs.Asadar, cresterea pozitiva a copiilor presupune in primul rand intensificarea emotiilor pozitive. Pentru a va ajuta pe dvs. si pe copilul dvs. sa identificati aceste calitati, Katherine Dahlsgaard a creat un test pentru tineri. Sondaj pentru evaluarea calitatilor copiilor 1. Curiozitatea a) Afirmatie Chiar si atunci cand sunt singur nu ma plictisesc niciodata: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Atunci cand vreau sa aflu ceva, ma uit intr-o carte sau caut pe computer, mai mult decat majoritatea copiilor de varsta me: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru curiozitate. 2. Placerea de a invata a) Afirmatia Sunt incantat atunci cand invat ceva nou Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Nu-mi place deloc sa vizitez muzee: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru placerea de a invata. 3. Judecata a) Afirmatia Daca apare o problema in timpul unui joc sau al unei activitati cu prietenii, imi dau imediat seama care este cauza ei: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Parintii imi spun mereu ca judec gresit: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru judecata. 4. Inventivitatea a) Afirmatia Mereu imi vin idei noi legate de lucrurile distractive pe care le pot face Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Am o imaginatie mai bogata decat ceilalti copii de varsta mea Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru inventivitate. 5. Inteligenta sociala a) Afirmatia Indiferentd e grupul de prieteni in care ma aflu, ma inttegrez intotdeauna.

Mi se potriveste perfect 5

Mi se potriveste 4

Este neutra 3

Nu mi se potriveste 2

Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Daca sunt fericit, trist sau furios, stiu intotdeauna de ce Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru inteligenta sociala. 6. Simtul perspectivei a) Afirmatia Adultii imi spun ca am un comportament foarte matur pentru varsta mea Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Stiu care sunt lucrurile care conteaza cel mai mult in viata Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru simtul perspectivei. 7. Vitejia a) Afirmatia Imi apar principiile chiar daca imi este frica Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Chiar daca ceilalti copii m-ar necaji stiu ce e bine sa fac Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru vitejie. 8. Perseverenta a) Afirmatia Parintii ma lauda mereu pentru ca reusesc sa duc lucrurile pana la capat Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Cand obtin ceea ce imi doresc acest lucru se intampla pentru ca imi doresc foarte tare. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru perseverenta. 9. Integritatea a) Afirmatia Nu citesc niciodata jurnalul sau corespondenta altcuiva Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Uneori mint ca sa nu am probleme Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru integritate. 10. Bunatatea a) Afirmatia Fac un efort ca sa fiu dragut cu baiatul nou-venit la noi in clasa Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia In ultima luna mi-am ajutat parintii (sau pe un vecin) fara sa mi se ceara ajutorul

Mi se potriveste perfect 5

Mi se potriveste 4

Este neutra 3

Nu mi se potriveste 2

Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru bunatate. 11. Iubirea a) Afirmatia Stiu ca sunt cea mai importanta persoana din viata altcuiva Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Chiar daca ma cert de multe ori cu fratele, sora sau cu verisorii mei, tot tin la ei foarte mult Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru iubire. 12. Responsabilitate cetateneasca a) Afirmatia Imi place foarte mult sa fac parte dintr-un grup sau dintr-un club extrascolar Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia La scoala reusesc sa lucrez foarte bine in cadrul unui grup Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru responsabilitate cetateneasca. 13. Impartialitatea a) Afirmatia Chiar daca nu imi place de cineva tratez persoana respectiva obiectiv

Mi se potriveste perfect 5

Mi se potriveste 4

Este neutra 3

Nu mi se potriveste 2

Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Atunci cand gresesc, recunosc intotdeauna Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru impartialitate. 14. Spiritul de conducere a) Afirmatia Atunci cand joc un joc sau practi un sport impreuna cu ceilalti copii, vor sa fiu lider Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia In calitate de lider, mi-am castigat increderea si admiratia prietenilor sau a colegilor de echipa Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru spiritul de conducere. 15. Autocontrolul a) Afirmatia Imi este usor sa ma opresc din joc sau din vizionarea unui program la televizor daca trebuie sa fac acest lucru. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Mereu sunt in intarziere cand trebuie sa ajung undeva Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru autocontrol. 16. Chibzuinta a) Afirmatia Evit situatiile sau copiii care m-ar putea face sa am probleme Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Adultii imi spun mereu ca fac alegeri inteligente cand spun sau fac ceva Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru chibzuinta. 17. Umilinta a) Afirmatia In loc sa vorbesc despre mine, prefer sa ii las pe ceilalti copii sa vorbesca despre ei. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Oamenii m-au descris ca fiind un copil care se da mare. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru umilinta. 18. Aprecierea frumusetii a) Afirmatia Imi place sa ascult muzica, sa vad filme sau sa dansez mai mult decat majoritatii copiilor de varsta mea Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Imi place sa vad cum frunzele copacilor isi schimba culorile toamna. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru aprecierea frumusetii. 19. Recunostinta a) Afirmatia Cand ma gandesc la viata mea, imi vin in minte multe lucruri pentru care pot sa fiu recunoscator. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Uit sa le [multumesc] profesorilor mei atunci cand ma ajuta. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru recunostinta. 20. Speranta a) Afirmatia Daca iau o nota proasta la scoala ma gandesc intotdeauna ca data viitoare voi avea un rezultat mai bun. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Cand am sa fiu mare cred ca am sa fiu un adult foarte fericit. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru speranta.

21. Spritualitatea a) Afirmatia Consider ca fiecare persoana este deosebita si are un scop important in viata. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Atunci cand lucrurile imi merg rau in viata, credinta mea religioasa ma ajuta sa ma simt mai bine. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru spiritualitate. 22. Iertarea a) Afirmatia Daca cineva m-a facut sa sufar, nu incerc niciodata sa i-o platesc respectivei persoane sau sa ma razbun. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Ii iert pe oameni pentru greselile lor. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru iertare. 23. Simtul umorului a) Afirmatia Cei mai multi copii ar spune ca se distreaza foarte bine cu mine. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Cand unul dintre prietenii mei este trist sau eu sunt nefericit, spun sau fac ceva hazliu pentru a inveseli situatia. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru simtul umorului. 24. Entuziasmul a) Afirmatia Imi place la nebunie viata. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

b) Afirmatia Cand ma trezesc in fiecare dimineata sunt incantat ca incepe o noua zi. Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1

Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru entuziasm.In acest moment ati obtinut rezultatele copilului. Scrieti mai jos punctajele obtinute de copil, apoi ordonati-le descrescator. Dreptatea: 12. Responsabilitatea cetateneasca: 13. Impartialitatea: 14. Spriritul de conducere: Cumpatarea: 15. Autocontrolul: 16. Chibzuinta: 17.Umilinta: Transcendenta 18. Aprecierea frumusetii: 19. Recunostinta: 20. Speranta: 21. Spritualitatea: 22. Iertarea: 23. Simtul umorului: 24. Entuziasmul: Conform regurilor generale copilul dvs. va avea cinci sau mai putine rezultate de 9 sau 10, acestea fiind calitatile sale, in caz ca le descrie corect. Incercuiti-le. El va avea si cateva rezultate mici, intre 4 (sau mai putin) si 6, acestea reprezentand slabiciunile sale. Intelepciunea si cunoasterea 1. Curiozitatea: 2. Placerea de a invata: 3. Judecata: 4. Inventivitatea: 5. Inteligenta sociala: 6. Simtul perspectivei: Curajul 7. Vitejia: 8. Perseverenta: 9. Integritate: Umanitatea 10. Bunatatea: 11. Iubirea:

Despre Creativitate Pn nu demult, la fel ca multe alte persoane, credeam despre creativitate c este un fenomen ce se localizeaz n emisfera dreapt a creierului. V propun s vedem ce spun cercet rile neurobiologice despre cele dou emisfere cerebrale i creativitate. Studiile arat ca func ia principal a emisferei stngi este de a traduce orice percep ie n reprezent rile logice, semnatice i fonice ale realit ii i de a comunica cu exteriorul pe baza acestui colaj logicoanalitic al lumii (P.Watzlawick, 1983). Persoanele care au emisfera stng mai dezvoltat tind s g seasc cauze i explica ii, au o preferin pentru detaliu i pentru prezentarea logic a faptelor. Emisfera dreapt este universul gndirii f r limbaj, al n elegerii nonverbale, al recunoa terii formelor, al percep iei spa iale, al intui iei i a imagina iei. Sarcina ei fiind de a sintetiza i a exprima experien ele noastre ntr-o imagine. n tabelul de mai jos pute i vedea caracteristicile celor 2 emisfere (Betty Edwards, 1999, p.44) Stnga Verbal utilizeaz cuvinte pentru a numi, descrie, define. Analitic - descoper lucrurile etap cu etap , elemt cu element. Simbolic folose te simboluri n locul lucrurilor Abstract extrage o informa ie folosind-o pentru a reprezenta totul Temporal urmeaz firul timpului, se ncadreaz n timp organiznd lucrurile secven ial, executndu-le n ordine. Ra ional trage concluzii fondate pe fapte i ra ionalitate. Numeric sau digital utilizeaz numerele i modul lor de folosire. Logic trage concluzii fondate pe organizare logic . Linear gnde te n termini ideilor legate de altele, gndire covergent . Dreapta Nonverbal con tiin a lucrurilor dar conexiune minimal cu cuvintele. Sintetic plaseaz lucrurile mpreun pentru a forma ntreguri. Concret se raporteaz la lucruri a a cum sunt ele n momentul present. Analogic vede leg turile ntre lucruri, n elege metaforele. Atemporal nici un sens cu timpul. Nonra ional nu are nevoie de fapte i ra ionalitate. Tendin a de a nu judeca. Spa ial vede obiectele n real ii unele cu altele i cu p r i care formeaz un tot. Intuitiv procedeaz prin salturi, pleac de la impresii, sentimente, imagini vizuale, elemente de informare. Global percepe ansambluri, asocia ii ale p r ilor, concluzii divergente.

Contrar ideilor exprimate de unii, creativitatea nu este localizat n emisfera dreapt , arti tii i oamenii n general manifestnd abord ri variate, diferite i complementare. Creativitatea depinde de ambele emisfere .

Fiind l murit acest lucru hade i s vedem ce este creativitatea. Poate sunte i de accord cu mine c acest cuvnt l g sim i l auzim mereu n jurul nostru, dealtfel sunt sute de defini ii i teorii care ncearc s explice acest fenomen. n vechime creativitatea avea conota ii mistice. Persoanele creatoare primeau inspira ie de la zeit i, cu ajutorul c rora realizau idei sau obiecte noi. Deasemenea Platon afirma c poetul crea numai ce-i dicta Muza. Teoria psihodinamicii a pornit de la principiul conform c reia creativitatea este rezultatul tensiunii dintre realitatea con tient i impulsiunile incon tiente, sus innd c produsele creative ale scriitorilor i arti tilor reprezint modalitatea exprim rii dorin elor incon tiente ntr-o form acceptabil din punct de vedere social. Teoria cognitivi tilor abordeaz creativitatea prin prisma reprezent rilor i proceselor ce stau la baza gndirii creative. Au existat tendin e de a limita creativitatea la productivitate, utilitate, valoare, calit i care sunt necesare dar nu i suficient pentru delimitarea creativit ii. (vezi defini ia din Dic ionarul de Pedagogie, 1979) D.W.Mackinnan (1961) considera creativitatea ca fiind un fenomen multifa etat, ce cuprinde diferite aspect: produsul creativ, procesul crea iei, personalitatea creatoare, mediul social creativ/noncreativ, grupul creativ, factori cognitivi i noncognitivi, gndirea divergent /covergent , imagina ia creatoare, abordarea algoritmic /euristic , rezolvare de probleme, probleme bine structurate /slab structurate, metode creative, etc. Al.Ro ca (1981) considera creativitatea ca ansamblu unitar al factorilor subiectivi si obiectivi care duc la realizarea unui produs original i de valoare, conceput de un individ sau grup. Dup J.P. Guilford, creativitatea este asociat n mod deosebit cu gndirea divergent , exprimat prin anumite tr s turi (fluiditate, mobilitate, flexibilitate, etc.). Alte defini ii simpatice g site pe internet: Creativitatea este extinderea entuziasmului nostrum (Earl Nightingale). Creativitatea nseamn s i permi i s faci gre eli. Arta nseamn s Adams). tii pe care s le p strezi (Scott

Creativitatea este capacitatea de a pune ordine n haosul naturii (Eric Hoffer). Creativitatea nu este o evadare din disciplin , este o evadare nso it de disciplin (Jerry Hirschberg). n concluzie, din punct de vedere al cercet rilor din domeniul tiin ific, creativitatea este un fenomen extrem de complex, care antreneaz , presupune toate structurile personalit ii i implic aventura descoperirii i inven iei ambelor emisfere, defapt tot creierul (N.Herman, 1982). Dar oare care e diferen a dintre arti ti i oameni n general ? Sunt arti ii mai creativi ? La aceast ntrebare voi ncerca s r spund n articolul urm tor.

Standarde dezvoltare copii prescolari Limbaj, comunicare Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s asculte i s n eleag limbajul vorbit. Standard 2: Copilul ar trebui s demonstreze capacitatea de a vorbi coerent i a comunica eficient cu copiii i adul ii. Standard 3: Copilul ar trebui s demonstreze utilizarea unui vocabular bogat i progrese n vorbire. Standard 4: Copilul ar trebui s fie capabil s vorbeasc corect gramatical i s pronun e corect cuvintele. Standard 5: Copilul ar trebui s fie capabil s foloseasc un limbaj expresiv. Premisele citit-scrisului Standard 6: Copilul ar trebui s demonstreze n elegerea sunetelor limbii. Standard 7: Copilul este con tient de conceptul de mesaj scris i semnifica ia lui. Standard 8: Copilul ar trebui s manifeste interes pentru carte i pentru citit. Standard 9: Copilul ar trebui s utilizeze diferite modalit i de comunicare grafic : desene, semne, forme, pregrafisme. Gndirea logic , reprezent ri elementare matematice Standard 10: Copilul ar trebui s demonstreze abilitatea de a investiga i a descoperi Standard 11: Copilul ar trebui s aib cuno tin e despre cantitate, numere i num rare. Standard 16: Copilul ar trebui s fie capabil s numeasc unele caracteristici ale lumii vii (plante i animale). Standard 17: Copilul ar trebui s fie capabil s observe i s descrie caracteristici ale lumii nerte. Standard 18: Copilul ar trebui s fie capabil s descopere omul ca parte a lumii vii i ca fiin social . Standard 12: Copilul ar trebui s demonstreze cunoa terea conceptelor de m rime i form . Standard 13: Copilul ar trebui realizeze opera ii de seriere, grupare, clasificare, m surare Standard 14: Copilul trebuie s fie capabil s explice fenomene, s fac predic ii, s rezolve probleme Cunoa terea i n elegerea lumii Standard 15: Copilul ar trebui s dobndeasc informa ii despre mediu nconjur tor prin observarea i manipularea obiectelor.

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitiv A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului A.1.1. Aspect specific: Limbaj i comunicare Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s asculte i s n eleag limbajul vorbit. Indicator 1. Ascult i n elege indica iile i sarcinile educatoarei, conversa iile din grup , povestirile altor copii. Activitate de nv are recomandat cadrului didactic Adresa i ntreb ri referitoare la sarcinile pe care le are de f cut n cadrul activit ilor n grupuri mici sau individual. ncuraja i conversa iile, povestirile ntre copii. Pune i ntreb ri despre con inutul acestor conversa ii, povestiri.

Utiliza i ghicitori. 2. Pune ntreb ri clare despre ceea ce nu n elege. Oferi i copiilor n timpul activit ilor posibilitatea de a pune ntreb ri despre ceea ce nu n eleg. ncuraja i dorin a de a ntreba i ajuta i-i n clarificarea ntreb rilor. 3. n elege con inutul i emo iile (fericire, triste e, ner bdare etc.) transmise n pove ti. Organiza i activit i de dramatizare a pove tilor, povestirilor preferate de copii, n care personajele tr iesc evenimente si sentimente diverse. ncuraja i copiii s i aleag ce personaj doresc i s -l interpreteze, s realizeze o c rticic a personajului. Organiza i activit i n grupuri mici n care copiii s aleag o poveste i s o repovesteasc celorlal i colegi. Realiza i interviuri cu copiii despre o poveste audiat sau citit . Organiza i activit i de audiere a unor pove ti i oferi i copiilor posibilitatea de a desena o secven din poveste care se afl la nceputul pove tii, la mijlocul pove tii i la sfr it. L sa i copiii s realizeze lucr ri artistice cu secven e din diferite momente ale unei pove ti. Solicita i-i s le expun n ordinea evenimentelor n spa iul destinat nceputului, mijlocului i sfr itului pove tii.

4. Identific partea de nceput, de mijloc i final a unei pove ti.

5. Face diferen a dintre realitate i imaginar.

Implica i copiii n realizarea de c rticele dup o poveste. Implica i copiii n continuarea unei pove ti fantastice i discuta i dac este real sau nu ceea ce se ntmpl n poveste. Discuta i, explica i i oferi i-le copiilor posibilitatea de a identifica personajele, obiecte reale din via a cotidian , din c r i, reviste.

6. Face predic ii pornind de la ceea ce i se cite te, Implica i copiii s fac predic ii n anumite momente ale unei povestiri citite sau ale unor imagini prezentate ceea ce i se poveste te sau de la imagini v zute, punnd ntreb ri de tipul: i ce crede i c s-a ntmplat? demonstrnd n elegerea mesajului vorbit. Standard 2: Copilul ar trebui s demonstreze capacitatea de a vorbi coerent i a comunica eficient cu copiii i adul ii. Indicator 7. Vorbe te suficient de clar pentru a fi n eles de to i. Activitate de nv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor oportunitatea de a povesti momente din via a lor fa de al i colegi, de a mp rt i experien e tr ite de ei.

8. Pune ntreb ri i r spunde la ntreb ri cu n eles. Oferi i copiilor oportunitatea de a pune ntreb ri pe tot parcursul zilei, n toate momentele i ncuraja i discu iile dintre copii prin activit i n grupuri mici. 9. R spunde corespunz tor i respectuos ntr-o convorbire sau discu ie cu copiii i cu adul ii. Oferi i copiilor oportunitatea de a comunica att cu al i copii ct i cu adul i (p rin i, personalul din institu ie, invita i) n diferite momente i situa ii: la venirea la gr dini , n timpul activit ilor (organiza i activit i unde s vin p rin i i alte persoane invitate), la masa de prnz, la plecare. Utiliza i orice oportunitatea din timpul zilei pentru a solicita formule de salut, de polite e i adresare respectuoas : sosirea la gr dini , intrarea n sala de grup , momentul gust rii, utilizarea n comun a materialelor n activit i n grupuri mici, strngerea materialelor, gustarea, masa de prnz, plecarea de gr dini .

10. Utilizeaz limbajul verbal i non-verbal pentru a Folosi i imagini cu personaje ce reflect st ri diferite pentru a stimula formularea de ntreb ri i r spunsuri comunica n scopuri diferite. ce implic limbajul att verbal ct i non-verbal. Propune i un joc prin care copiii adreseaz verbal ntreb ri

i r spund prin limbaj non-verbal. Standard 3: Copilul ar trebui s demonstreze utilizarea unui vocabular bogat i progrese n vorbire. Indicator Activitate de nv are recomandat cadrului didactic 11. Vorbe te utiliznd propozi ii simple i dezvoltate pn la fraze. 12. Cunoa te semnifica ia cuvintelor pe care le utilizeaz . Implica i copiii n activit i de povestire a unor experien e din via a lor care au leg tur cu tema activit ilor. Solicita i copiilor explica ii atunci cnd realizeaz o activitate sau un produs. Pune i ntreb ri suplimentare, solicita i explica ii cnd copilul v poveste te ceva (Dar de ce s-a sup rat?, Dar tu cum crezi c era mai bine? etc.). Oferi i copiilor posibilitatea de a- i exprima gndurile prin desen, modelaj, colaj i cere i s v explice ce au realizat.

Numi i ntotdeauna obiectele din jur. 13. Repoveste te o povestioar simpl ajutndu-se Organiza i activit i de repovestire pornind de la imagini din pove ti alese de copii. de imagini, respectnd succesiunea secven elor. 14. Utilizeaz cuvinte noi n discu iile cu ceilal i. Oferi i sarcini de grup mic care solicit utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte, persoane, st ri, ac iuni, nsu iri etc.), fie pornind de la unele imagini, c r i, materiale, fie valorificnd contexte din activit i precedente, fie prin exploatarea unor situa ii spontane din activitatea zilnic . Aprecia i utilizarea de cuvinte noi i extinde i discu iile utiliznd aceste cuvinte.

Standard 4: Copilul ar trebui s fie capabil s vorbeasc corect gramatical i s pronun e corect cuvintele. Indicator 15. Pronun corect i clar toate sunetele limbii materne. Activitate de nv are recomandat cadrului didactic Propune i copiilor jocuri de pronun ie utiliznd imagini, obiecte, juc rii. Implica i copiii n activit i de intonare a unor cntece, poezii care exerseaz pronun ia, sau a onomatopeelor unor animale, fiin e. ncurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete, silabe ritmice.

16. Utilizeaz corect n vorbire acordul la gen, num r, persoan , timp.

Jocuri cu suport concret (imagini, obiecte) care solicit utilizarea acordului gramatical: copilul bea ap /copiii beau ap , ma ina e alb /ma inile sunt albe, mama e tn r /tata e tn r etc. Valorifica i povestirea dup imagini, explicarea unor experimente, explorarea unor obiecte vii i nevii, pentru utilizarea acordului gramatical.

Valorifica i orice moment al zilei pentru a solicita formularea de propozi ii simple sau compuse acordnd aten ie acordului gramatical. Modela i exprimarea corect a copilului printr-o exprimare corect a dumneavoastr n ntreb ri, r spunsuri, comentarii, observa ii. Standard 5: Copilul ar trebui s fie capabil s foloseasc un limbaj expresiv. Indicator 17. Moduleaz volumul, tonul i ritmul vorbirii n func ie de context i scop. Activitate de nv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor oportunitatea de a se implica n jocuri simbolice n care copiii interpreteaz roluri diferite.

18. Recit expresiv poezii i interpreteaz roluri ale Planifica i permanent activit i n Centrul de Joc Simbolic, pune i la dispozi ie recuzit pentru interpretarea diverselor personaje. diferitelor personaje. ncuraja i copiii s se nve e reciproc poezii. A. Domeniu: Dezvoltarea cognitiv A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului A.1.2. Aspect specific: Premisele citit-scrisului Standard 6: Copilul ar trebui s demonstreze n elegerea sunetelor limbii. Indicator 19. Recunoa te sunetul cu care ncep cuvintele. Activitate de nv are recomandat cadrului didactic Valorifica i permanent unele momentele de rutin , cernd copiilor al c ror nume ncepe cu un anumit sunet

s aranjeze tacmurile pe mas sau s mpart anumite materiale. 20. Recunoa te dou sau trei cuvinte care ncep cu Pune i la dispozi ia copiilor juc rii, materiale, imagini ce denumesc obiecte, fiin e, animale, fenomene, ce ncep cu acela i sunet. Implica i copiii n jocuri de recunoa tere a obiectelor, materialelor care ncep acela i sunet. cu acela i sunet. 21. Construie te rime din cuvinte familiare. Audia i poezii cu rim i cntecele scurte. Incuraja i construirea de rime prin asocierea lor cu mi carea ritmic , cu dansul. ncuraja i compunerea de poezii i cntecele scurte. Juca i jocuri de rime: oferi i prima silab a cuvntului i copiii s o g seasc pe cea de-a doua: ma-s , ca-s , pan-tof, car-tof, etc.

Standard 7: Copilul este con tient de conceptul de mesaj scris i semnifica ia lui. Indicator 22. Recunoa te textul scris n toate contextele unde l ntlne te. Activitate de nv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor un mediu n care textul scris este prezent n toate spa iile. Atrage i-le aten ia asupra lor i citi i mpreun cu copiii ce scrie.

23. n elege c limbajul scris exprimat prin imagini Utiliza i re ete scrise de membrii ai familiei i utiliza i-le n sala de grup pentru a g ti mpreun cu copiii. i cuvinte con ine informa ie. Oferi i copiilor c r i cu imagini, diapozitive, diafilme, postere i discuta i despre mesajul transmis de acestea. Implica i copiii n activit i de construc ii n care le pune i la dispozi ie imagini i mesaje scrise pe care le pot utiliza. Pune i la dispozi ia copiilor n mod curent materiale scrise, c r i i ncuraja i recunoa terea de litere i cuvinte pe care copiii le-au mai ntlnit. Valorifica i toate oportunit ile de expunere a copiilor la materiale scrise n toate centrele de activitate i n sala de grup .

24. Recunoa te unele litere i cuvinte familiare n texte scrise.

25. Demonstreaz c tie c o propozi ie e format Oferi i copiilor materiale scrise cu propozi ii scurte, cartona e cu cuvinte, alfabetar. ncuraja i formarea de din cuvinte, c ntr-o propozi ie cuvintele se separ

prin spa iu i c un cuvnt e format din silabe i litere. 26. Recunoa te unele semne conven ionale folosite n scris.

cuvinte i propozi ii.

Pune i la dispozi ia copiilor c rticele cu dialoguri i ncuraja i curiozitatea copiilor n privin a semnelor conven ionale. ncuraja i utilizarea semnelor conven ionale n scrierile copiilor. Discuta i despre prognoza meteo i identifica i semnele conven ionale. Utiliza i h r i geografice pentru a identifica semne conven ionale geografice, semne rutiere etc.

27. Recunoa te diferen a dintre o poezie i un text ncuraja i copiii s realizeze c rticele de poezii sau de pove ti n cadrul activit ilor tematice. Oferi i-le n proz . oportunitatea de a alege ce vor s scrie: o poveste/povestire sau o poezie? Standard 8: Copilul ar trebui s manifeste interes pentru carte i pentru citit. Indicator 28. Demonstreaz interes pentru c r i i pove ti citite cu voce tare. 29. Demonstreaz c tie s foloseasc o carte. Activitate de nv are recomandat cadrului didactic Valorifica i momentele de activitate n grup mare sau grup mic, de preg tire pentru somn, de relaxare prin lecturarea unor c r i potrivite vrstei copiilor. Acorda i timp copiilor n fiecare zi s poat citi. Propune i copiilor sarcini n grup mic sau individuale care solicit utilizarea de c r i de pove ti, enciclopedii, reviste etc. Indica i detalii ale c r ii precum prima copert , ultima copert , autorul, anul apari iei, cuprinsul, num rul de pagini etc. Oferi i zilnic copiilor posibilitatea de a- i alege o carte preferat pentru a r sfoi i a citi. i de a se retrage ntr-un loc lini tit al s lii

30. Dore te s r sfoiasc independent.

i s citeasc

Standard 9: Copilul ar trebui s utilizeze diferite modalit i de comunicare grafic : desene, semne, forme, pregrafisme. Indicator Activitate de nv are recomandat cadrului didactic

31. Utilizeaz forme i desene familiare pentru a reda gnduri, idei, sentimente.

Propune i copiilor sarcini care implic exprimarea n scris a unor gnduri, idei, sentimente: s deseneze ce le-a pl cut mai mult dintr-o poveste, s realizeze un afi n care s invite p rin ii la un eveniment etc.Incuraja i activit i n pereche n care un copil dicteaz i cel lalt scrie. ncuraja i copiii s realizeze mici c rticele despre personaje preferate, despre animale preferate, n care s le scrie gndurile i sentimentele lor. Propune i copiilor s realizeze felicit ri, invita ii c tre persoane din familie sau persoane cunoscute pentru a participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de na tere a acelor persoane. Realiza i mpreun cu copiii etichete pentru diverse locuri i materiale din sala de grup . Scrie i mpreun cu copiii cuvinte n timpul activit ilor n grupuri mici sau a sarcinilor individuale. Scrie i pe fiecare lucrare realizat numele copiilor i rosti i-l mpreun cu ace tia.

32. Utilizeaz pregrafisme pentru a reda gnduri, idei, sentimente. 33. Scrie propriul nume sau alte nume, cuvinte simple

34. Exploreaz coresponden a dintre sunet i liter scris n timp ce scrie.

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitiv A.2. Subdomeniul: Gndirea logic , cuno tin e elementare matematice, cunoa terea i n elegerea lumii A.2.1. Aspect specific: Gndirea logic , reprezent ri elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui s demonstreze abilitatea de a investiga i a descoperi Indicator Activitate de nv are recomandat cadrului didactic

35. Experimenteaz pentru a descoperi rela iile cauzale (dac Oferi i copiilor posibilitatea de a experimenta: s pun ghea n ap pentru a vedea cum se atunci..) dintre fenomene. tope te, s pun l stare n ap pentru a vedea cum dau r d cin , s pun zah r, ulei, f in n ap etc. 36. Experimenteaz pentru a descoperi rela iile temporale (mai Realiza i experimente n care factorul timp este important: dezghe ul, dizolvarea,

trziu, peste pu in timp, azi, mine) dintre fenomene

deshidratarea, ngrijirea unei mici r ni, uscarea unui perete, a unui burete, a unei vopsele etc. Atrage i aten ia asupra rela iilor de timp. Incuraja i jocurile de construc ii n grupuri mici sau individual pentru a exploata rela iile spa iale, pozi ionarea pieselor pentru a rezista construc ia. Juca i jocuri care necesit pozi ionarea obiectelor n raport cu altele.

37. Experimenteaz pentru a descoperi rela iile spa iale (deasupra, dedesubt, lng , mai sus, mai jos) dintre obiecte.

Realiza i o hart a s lii de clas , a gr dini ei. Standard 11: Copilul ar trebui s aib cuno tin e despre cantitate, numere i num rare. Indicator Activitate de nv are recomandat cadrului didactic

38. Estimeaz raporturile cantitative dintre dou obiecte sau dou Oferi i ocazii de a compara dou obiecte sau grupuri de obiecte prin estimare: Sunt mai grupuri de obiecte (mai mult/mai pu in/tot att, mai multe/mai multe piese n co ulet dect pe mas sau mai pu ine? Sunt mai multe linguri dect furculi e pu ine/tot attea) sau tot attea? 39. Utilizeaz numerele i num rarea pentru a determina cantitatea. 40. Num r cu u urin pn la 20. 41. Recunoa te cu u urin cifrele de la 1 la 10. Estima i un num r de obiecte pe care l ave i sau l vede i i num ra i cu glas tare. Juca i jocuri de estimare a cantit ii: Sunt destule.pentru to i copiii? Solicita i