Disciplina BIOMECANICA - umfiasi.eu · Pagina 2 din 7 10. Tensiunea de rupere de la nivelul osului...

Pagina 1 din 7

Disciplina BIOMECANICA

Nr. Subiect

1. Țesutul osos are, din punct de vedere biomecanic, un comportament

a. Izotropic

b. Ortotropic

c. Newtonian

d. Anizotropic

2. Tensiunea de rupere a osului depinde de

a. Densitatea osului

b. Porozitatea osului

c. Vârsta pacientului

d. Toate răspunsurile sunt corecte

3. Nucleul pulpos are in compoziție, preponderent

a. Apa

b. Colagen

c. Proteoglicani

d. Cartilaj hialin

4. Cel mai mare unghi de mișcare dintre segmentele coloanei vertebrale se afla in

a. Regiunea sacrata

b. Regiunea lombara

c. Regiunea toracica

d. Regiunea cervicala

5. Ligamentele încrucișate de la articulația genunchiului au rol in stabilitate

a. Cinematica sagitala

b. Cinematica frontala

c. Rotatorie


6. Pe un ciclu de mers, cel mai solicitat ligament este

a. Încrucișat anterior

b. Încrucișat posterior

c. Colateral medial

d. Colateral lateral

7. Sângele are un comportament newtonian

a. In arteriole

b. In artere

c. In capilare

d. Când se deformează hematiile

8. Transformarea unui debit de viteză ridicată în debit cu viteză redusă are loc datorită

a. Vâscozității sângelui

b. Presiunii transmurale

c. Diferenței dintre aria transversală totală a capilarelor și aria transversală a aortei

d. Complianței vaselor sanguine

9. Osul cortical are o rezistenta biomecanica mare la solicitarea de

a. Forfecare

b. Întindere

c. Compresiune

d. Nu contează tipul de solicitare

Pagina 2 din 7

10. Tensiunea de rupere de la nivelul osului (după Hayes) depinde de

a. Densitatea osului la puterea a treia

b. Densitatea osului la puterea a doua

c. Densitatea osului la puterea a patra

d. Radical din densitatea osului

11. Fibrele de colagen din componente inelului fibros al discului intervertebral sunt

a. Dispuse haotic

b. Dispuse ordonat

c. Dispuse in lamele concentrice cu inclinare fata de orizontala de 30o sau -30o

d. Dispuse perpendicular pe platoul vertebral

12. Cel mai mare unghi la mișcarea dintre vertebre se întâlnește in regiunea

a. Sacrata

b. Lombara

c. Toracica

d. Cervicala

13. Ligamentele colaterale de la articulația genunchiului au rol in stabilitate

a. Cinematica sagitala

b. Cinematica frontala

c. Rotatorie


14. In faza de adult cea mai mare rezistenta o are

a. Corpul ligamentului colateral mediu

b. Joncțiunea tibiala a ligamentului colateral mediu

c. Nu exista o rezistenta mai mare

d. Nici un răspuns nu este corect

15. Sângele are un comportament bifazic

a. In arteriole

b. In vene

c. Când hematiile își păstrează forma de disc

d. Când se deformează hematiile

16. Rezistența hidraulică de la nivelul rețelei vasculare

a. Se poate calcula în funcție de debitul de ieșire și presiunea vasculară

b. Este dată de ramificațiile din rețeaua arterială

c. Este dată de curburile din rețeaua arterială


17. Legea lui Wolf se refera la

a. Osul se poate densifica acolo unde este necesară o rezistență mica

b. Osul se poate densifica acolo unde este necesară o rigiditate mica

c. Osul se rarefiază acolo unde nu este necesară o rezistență și o rigiditate mare


18. Ciclul de remodelare osoasă este inițiat de

a. Mecanisme biochimice

b. Încărcare mecanică

c. Fenomene piezoelectrice





c. Colateral medial

Pagina 3 din 7


20. In faza de pubertate cea mai mică rezistenta o are

a. Corpul ligamentului colateral mediu

b. Joncțiunea tibiala a ligamentului colateral mediu

c. Nu exista o rezistenta mai mare

d. Rezistenta depinde vârsta de pubertate

21. Rezistenta peretelui arterial este data de

a. Fibrele de elastină

b. Fibrele de colagen

c. Mușchii netezi

d. Celulele endoteliale

22. Presiunea transmurală

a. Este diferența dintre presiunea internă și cea externă a unui vas sanguin

b. Se folosește în calculul tensiunilor de la nivelul unui perete vascular

c. Se poate determină cu ajutorul modelului winkessel


23. La mișcarea de torsiune înălțimea discului intervertebral

a. Creste cu unghiul de rotație axiala

b. Scade cu unghiul de rotație axiala

c. Nu depinde de unghiul de rotație axiala

d. Creste cu câțiva micrometri

24. Valorile medii ale sarcinii totale pe discul dintre L3 și L4 sunt mai mari

a. În poziție verticală, fără greutăți în mâini

b. În poziție verticală cu 100N în fiecare mâna

c. Ridicând 200N cu spatele drept și genunchii flectaţi

d. Ridicând 200N cu spatele flectat și genunchii drepți

25. Un eșantion de os cortical supus la o viteză de încărcare mare

a. Se rigidizează

b. Își mărește modulul de elasticitate

c. Își mărește tensiunea de rupere


26. Fractura de compresiune a unui os lung

a. Are planul perpendicular pe axul osului

b. Are planul inclinat la 45o fata de axul osului

c. Are o forma spirala

d. Este de tip cominutiv


a. Regiunea sacrata

b. Regiunea lombara



28. Presiunea discală are valorile cele mai mari

a. In decubit ventral cu sprijin pe coate

b. In decubit ventral

c. In decubit lateral

d. In decubit dorsal

Pagina 4 din 7

29. Ligamentele sunt afectate de următorii factori

a. Vârstă

b. Imobilizare

c. Activitate fizică


30. Ligamentele sunt

a. Structuri pasive

b. Contribuie la stabilitatea articulară

c. Au rol în restricționarea mișcării articulare


31. Sângele are un comportament nenewtonian

a. In vasele de sânge cu un diametru mult mai mare decât cel al hematiilor

b. In vasele de sânge cu un diametru comparabil cu cel al hematiilor

c. In vasele de sânge cu un diametru mai mic decât cel al hematiilor

d. Când are foarte multa apa

32. Vâscozitatea sângelui este influențată de

a. Hematocrit

b. Conținutul de limfocite

c. Conținutul de trombocite


33. Fractura de torsiune a unui os lung





34. Legea lui Wolf se refera la

a. Osul se poate densifica acolo unde nu este necesară o rezistență mare

b. Osul se poate densifica acolo unde nu este necesară o rigiditate mare

c. Osul se rarefiază acolo unde nu este necesară o rezistență și o rigiditate mare


35. Presiunea discală are valorile cele mai mici

a. In decubit dorsal cu genunchii flectați

b. In decubit ventral cu sprijin pe coate

c. Stând relaxat pe fotoliu

d. In decubit lateral

36. La mișcarea de torsiune presiunea din interiorul discului intervertebral

a. Crește cu creșterea unghiul de rotație axiala

b. Scade cu creșterea unghiul de rotație axiala

c. Nu depinde de unghiul de rotație axiala


37. Tendoanele

a. Sunt structuri active

b. Sunt structuri pasive

c. Au aceeași funcție ca și a ligamentelor

d. Au în componență, preponderent, proteoglicani

38. Tendoanele au comportament elastic

a. Neliniar

b. Liniar

c. Hiperelastic

Pagina 5 din 7

d. Hiopoelastic

39. Sângele are un comportament newtonian





40. Rețeaua venoasa are următorul rol biomecanic

a. Regulator de debit

b. Transport al sângelui la zonele periferice ale organismului

c. Nu are un rol bine definit

d. Are rezistenta mecanica scăzută si nu are rol biomecanic in circulația sângelui

41. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica

a. Dependentă de densitatea osului

b. Dependentă de vârstă

c. Mai mica decât a osului cortical


42. Fractura unui os lung supus la o solicitare compusă: încovoiere și compresiune






a. Regiunea sacrata

b. Regiunea lombara



44. Presiunea discală are valorile cele mai mari

a. Stând relaxat pe fotoliu

b. In decubit ventral cu sprijin pe coate

c. In decubit lateral


45. Cea mai mare rezistență mecanică o are

a. Tendonul mușchiului tibial anterior

b. Tendonul mușchiului gemen

c. Cele două tendoane au rezistențe egale

d. Cele două tendoane au rigidități egale

46. La vârsta mica cea mai mare rezistenta, la nivelul ligamentului colateral mediu, o are

a. Corpul ligamentului

b. Joncțiunea tibiala

c. Corpul ligamentului sau joncțiunea tibiala, in funcție de vârsta


47. Sângele are un comportament bifazic





Pagina 6 din 7

48. Rigiditatea cea mai mare a componentelor din structura pereților arteriali o au


b. Țesutul conjunctiv

c. Fibrele de colagen

d. Fibre musculare netede

49. In timpul eforturilor fiziologice, mușchii au următorul efect asupra osului

a. Suprasolicita osul si îl fracturează

b. Nu au niciun efect

c. Mărește eforturile de compresiune si astfel protejează osul

d. Efectul este neglijabil

50. Modulul de elasticitate al osului trabecular (după Hayes) este dependent de

a. Pătratul densității

b. Densitatea la puterea a treia

c. Densitatea la puterea întâi

d. Densitatea la puterea a patra

51. La mișcarea de flexie presiunea din interiorul discului intervertebral

a. Creste cu unghiul de flexie

b. Scade cu unghiul de flexie

c. Rămâne constanta

d. Creste numai daca pacientul ridică o greutate


a. Regiunea sacrata

b. Regiunea lombara



53. Ligamentele colaterale de la articulația femuro-tibială au rol in

a. Stabilitate sagitala

b. Stabilitate frontala

c. Stabilitate rotatorie în extensie


54. In timpul activității de recuperare cel mai repede se regenerează

a. Substanța ligamentară

b. Zona de inserție a ligamentului pe os

c. Se regenerează concomitent

d. Nu se mai regenerează nimic

55. Elasticitatea peretelui arterial este data de


b. Fibrele de colagen

c. Mușchii netezi

d. Celulele endoteliale

56. Gradul de colababilitate a venelor depinde de

a. Presiunea transmurală

b. Vâscozitatea sângelui

c. Cantitatea de plasma din sânge


57. Tensiunea de rupere a osului cortical depinde de

a. Porozitate

b. Densitate

c. Vârstă

Pagina 7 din 7


58. Energia utilizată de os este

a. Egală cu energia stocată de os

b. Mai mică decât energia stocată de os

c. Mai mare decât energia stocată de os

d. Osul nu utilizează energie


a. Regiunea sacrata

b. Regiunea lombara



60. Presiunea discală are valorile cele mai mici

a. In orstotatism, relaxat

b. In decubit lateral

c. Stând pe scaun relaxat





c. Colateral medial


62. Tendoanele au comportament elastic

a. Neliniar

b. Liniar

c. Rigid

d. Hiperelastic

63. Vena cavă inferioară își mărește diametrul în

a. În inspirație forțată

b. În expirație forțată

c. În timpul ținerii respirației

d. În timpul somnului

64. Presiunea sângelui este mai mare

a. În artere

b. În vene

c. În arteriole

d. În capilare

Pagina 1 din 6

Disciplina BIOMATERIALE

Set 1 / 3

Nr. Subiect

1. Materialele colagenice sunt biopolimeri care prezinta in compozitia chimica:

a. hexoze;

b. hidroxiprolina;

c. glucoza;

d. glucide.

2. Randamentul in extractia colagenului nativ creste:

a. daca solventul acid are masa moleculara mare;

b. daca solventul acid are masa moleculara mica;

c. daca solventul acid are tarie ionica mare;

d. daca solventul acid are tarie ionica mica.

3. Uscarea in procesul de liofilizare a materialelor colagenice se realizeaza:

a. la temperaturi sub 0oC;

b. la temperaturi mai mici de 100oC;

c. la vid;

d. la temperaturi mai mici de 80oC

4. Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale colagenice prin:

a. insolubilitate in apa si in solutii apoase;

b. configuratie 3D;

c. structura triplu helix;

d. solubilitate in solventi organici.

5. Hidrolizatele de colagen:

a. nu formeaza geluri;

b. formeaza geluri numai la temperaturi mari;

c. formeaza geluri numai la temperaturi mici;

d. formeaza geluri in solventi organici.

6. Purificarea colagenelor native se realizeaza prin :

a. precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent bazic;

b. precipitare cu EDTA si redizolvare in solvent bazic;

c. precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent acid;

d. precipitare cu NaCl si redizolvare in solvent acid.

7. Obtinerea colagenului solubilizat prin hidroliza enzimatica se realizeaza cu:

a. colagenaza;

b. enzime proteolitice;

c. esteraza;

d. heparina.

8. Solubilizarea colagenului insolubil presupune:

a. reactii de eliminare la gruparile laterale ale aminoacizilor;

b. numai ruperea legaturilor peptidice;

c. transformari polimer-analoage la functiile laterale ale aminoacizilor;

d. ruperea legaturilor covalente transversale intre catene.

9. Colagenul nativ neutru se obtine prin:

a. extractie cu acizi;

b. extractie cu saruri;

c. extractie cu solventi;

d. extractie cu baze

Pagina 2 din 6

10. Hidrolizatele de piele provin din:

a. colagen nativ;

b. fibra de colagen;

c. tesuturi cu istorie chimica;

d. gelatine

11. Colagenul nativ neutru se obtine :

a. in solutii diluate de solventi organici;

b. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau slab acida;

c. prin extractie in trepte, in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;

d. in doua trepte: extractie neutra si extractie slab acida

12. Fibra de colagen se obtine prin:

a. extractie chimica;

b. defibrare mecanica;

c. tratamente enzimatice;

d. tratamente termice

13. Solubilizarea colagenului insolubil este:

a. un proces de hidroliza;

b. un proces de degradare termica;

c. un proces fizic;

d. un proces de separare

14. Telopeptidele reprezinta:

a. triplul helix;

b. zonele neelicoidale de la capatul triplului helix;

c. zonele cristaline ale colagenului nativ;

d. zone de agregare laterala

15. In tehnologia de obtinere a materialelor colagenice, operatiile preliminare au scopul:

a. de a solubiliza colagenele inferioare;

b. de a indeparta mucopolizaharidele;

c. de a creste elasticitatea tesutului;

d. de a indeparta reziduuri anorganice.

16. Colagenul nativ acid se obtine:

a. in solutii de saruri neutre sau slab alcaline;

b. in doua trepte: extractie la pH>7 si extractie la pH<5;

c. in solutii diluate de solventi organici;

d. numai in solutii de saruri cu hidroliza acida sau acizi slabi.

17. Conservarea colagenelor native se realizeaza prin:

a. stocare la 4oC;

b. liofilizare;

c. stocare la temperaturi mai mici de 4oC;

d. stocare la temperaturi mai mici de 20oC.

18. Defibrarea tesutului conjunctiv se realizeaza in:

a. mori cu bile;

b. valturi;

c. mori cu discuri;

d. reactoare chimice.

Pagina 3 din 6

19. Colagenul insolubil se solubilizeaza:

a. prin efectul liotrop al bazelor;

b. prin efectul liotrop al acizilor;

c. prin efectul liotrop al sarurilor organice si anorganice;

d. prin efecte enzimatice.

20. Obtinerea gelatinei prin procedeul prin tranzitie helix-ghem se aplica:

a. tesuturilor conjunctive mature;

b. tesuturilor conjunctive tinere;

c. materialelor insolubile in apa;

d. materialelor solubile in apa.

21. Viteza de gelatinizare este intervalul de timp in care se produce:

a. precipitare gelatinei;

b. solubilizarea gelatinei;

c. tranzitia sol-gel a gelatinei;

d. formarea fibrei.

22. Tranzitia helix-ghem se poate realiza sub influenta:

a. agentilor liotropi;

b. presiunii;

c. enzimelor;

d. solventilor

23. Extractia gelatinei este controlata de:

a. temperatura;

b. parametri mecanici;

c. cantitatea de mucopolizaharid din tesut;

d. taria ionica a solutiei de extractie.

24. Hidrolizatele de colagen se obtin in:

a. decantoare;

b. autoclave;

c. schimbatoare de caldura;

d. malaxoare.

25. Hidrolizatele de colagen se pot obtine prin:

a. hidroliza enzimatica, acida, bazica sau neutra;

b. numai prin hidroliza acida;

c. numai prin hidroliza bazica;

d. numai prin hidroliza neutra si acida.

26. Hidrolizatele de colagen pot fi:

a. acide, neutre sau bazice;

b. numai acide;

c. numai acide si bazice;

d. numai bazice

27. Chitosanul este:

a. derivat de agar;

b. derivat de dextran;

c. produs de acetilare a chitinei;

d. produs de hidroliza a chitinei

28. Polizaharidele au ca unitate monomerica:

a. hexoze;

b. heptoze;

c. glucoza;

Pagina 4 din 6

d. aminoacizi.

29. Pectinele sunt polizaharide:

a. animale;

b. vegetale;

c. microbiene

d. sulfatate

30. Chitinele sunt usor hidrolizate de:

a. enzime;

b. acizi;

c. baze;

d. solventi organici.

31. Chitinele native sunt:

a. structuri puternic ordonate;

b. structuri dezorganizate;

c. structuri amorfe;

d. compusi sulfatati.

32. Amiloza solubila difera de celuloza insolubila prin:

a. natura unitatii monomerice;

b. modul de legare a unitatilor monomerice;

c. gradul de ramificare;

d. numarul de grupari hidroxilice.

33. Extractia pectinelor se realizeaza:

a. cu enzime specifice;

b. cu solventi organici;

c. cu apa bazificata;

d. cu apa acidifiata.

34. Obtinerea chitinelor se realizeaza prin:

a. liofilizare;

b. hidroliza enzimatica;

c. centrifugare;

d. demineralizare si deproteinizare.

35. Chitosanul este un biopolimer:

a. solubil in solventi organici;

b. solubil in solutii apoase acide;

c. insolubil in solutii apoase acide;

d. amfifilic.

36. Pielea animală este un material compozit natural alcătuit din:

a. matrice fibroasă elastinică ranforsată cu fibre de colagen

b. matrice colagenică ranforsată cu fibre de reticulină şi elastină

c. matrice de glicozaminoglicani cu ranforsare fibroasă proteică

d. matrice de reticulină cu ranforsare fibroasă proteică

37. Osul este un compozit natural alcătuit dintr-o matrice colagenică ranforsată cu o componentă

minerală, după cum urmează:

a. sulfatul de calciu amorf este transformat în fosfat de calciu cristalizat

b. fosfatul de calciu amorf este cristalizat ca hidroxiapatită

c. hidroxiapatita amorfă este transformată, printr-un proces biologic complex în sulfat de calciu

cristalizat

d. hidroxiapatita amorfă este transformată în hidroxid de calciu.

Pagina 5 din 6

38. Lemnul este un biocompozit cu structură tridimensională alcătuit din:

a. microfibrile celulozice si proteice înpletite elicoidal,

b. în straturi cilindrice concentrice, interconectate prin punţi ligninice

c. matrice celulozică ranforsată cu fibre proteo-celulozice

d. microfibrile celulozice împletite elicoidal cuprinse într-o matrice lignino-hemicelulozică

39. Hemicelulozele sunt:

a. un amestec de proteine vegetale şi lignină

b. mono- şi digliceride sulfatate

c. polizaharide

d. proteine complexe

40. Aminoacizii caracteristici colagenului sunt:

a. heparina

b. lizina

c. timina

d. hidroxiprolina

41. Aminoacizii caracteristici elastinei sunt:

a. rezilina si abductina

b. prolina, timina si izoleucina

c. desmozina si izodesmozina

d. hidroxiprolina si treonina

42. Rezilina si abductina sunt:

a. lipoproteide

b. glicoproteide globulare

c. proteine metalcomplexe

d. proteine fibroase elastice

43. Functia principala abductinei este de:

a. tampon elastic la compresie

b. element de rezistenta la intindere

c. element elastic la intindere

d. element rezistent la elongatie maxima

44. Rezilina prezinta caracteristici similare:

a. reticulinei

b. glicozaminoglicanilor

c. unui cauciuc sintetic de buna calitate

d. chitinei

45. Urmatoarele denumiri desemneaza compusi proteici:

a. globulina, retractina, albumina

b. miozina, cazeina, globina

c. colagenul, elastina, chitina

d. miogenul, miozina, uracilul

46. Enzimele sunt:

a. biopolimeri polizaharidici

b. lipoproteine sintetice

c. biocatalizatori

d. compozite polimerice naturale

47. Mecanismul de actiune al enzimelor se explica prin:

a. mecanismul cheie-broasca

b. ecutia Michaelis Menten

c. specificitate

Pagina 6 din 6

d. mecanismul mana-manusa

48. Factorii care influenteaza viteza reactiilor enzimatice sunt:

a. temperatura, inhibitorii, activatorii

b. temperatura si presiunea

c. concentratia enzimei, concentratia substratului

d. temperatura, concentratia enzimei si a substratului, inhibitorii, activatorii

49. Urmatoarele grupe de compusi chimici sunt polizaharide:

a. glutenul, amilaza, fructoza

b. chitina, condroitin-4-sulfatul, acidul hialuronic, heparina

c. chitina, sulfatul de heparina, fibroina

d. maltoza, amidonul, celuloza

50. Matasea de Bombix mori este alcatuita din:

a. fibroina si draglina

b. sericina si cheratina

c. fibroina si sericina

d. cheratina si chitina

51. Fibrele de fibroina se obtin din matasea viermelui Bombix mori prin:

a. tratare la 23ºC cu solventi organici

b. tratare la 43ºC cu solventi organici

c. fierbere in solutii alcaline apoase

d. liofilizare

52. Aminoacizii specifici sericinei sunt:

a. lizina si prolina

b. serina si cisteina

c. arginina si prolina

d. cistina si prolina

Pagina 1 din 6


Set 2 / 3

Nr. Subiect

1. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizați care afirmație este falsǎ:

a. Exista douǎ reacții invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <d> si <e>.

b. Solubilitatea maximǎ a lui B in A este de 7,9%.

c. Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ soluții solide, una de compoziție

4%B si cealaltǎ de compoziție 96%B.

d. La temperatura ambiantǎ, microstructura unui aliaj 72%B constǎ din amestec eutectic in

proporție de 100%.

2. Filmele oxidice formate la suprafaţa unor aliaje ale titanului prezintă următoarele particularităţi:

a. Poroase si permeabile la acţiunea mediului ambiant;

b. Influenţeaza negativ proprietatile de biocompatibilitate;

c. Sunt rezultatul unui proces de autopasivare;

d. Nu conferă rezistenţă la coroziune.

3. Alumina prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o excepţie:

a. stabilitate chimică;

b. duritate;

c. bioinerţie;

d. rezistenţa foarte scazutǎ la uzurǎ.

4. Amestecul mecanic de faze rezultat la separarea dintr-o fază lichidă se numeşte:

a. Eutectic;

b. Eutectoid;

c. Compus intemetalic;

d. Element chimic pur.

Pagina 2 din 6

5. Considerȃnd diagrama de faze din figurǎ precizati care afirmație este falsǎ:

a. Segmetul <d-g> este parte a liniei lichidus.

b. Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.

c. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compușilor chimic puri de compoziție 100%A

si respectiv 100%B.

d. Un aliaj de 15%B, la T2, este constituit dintr-un lichid de compoziție 23%B si o soluție solidǎ de

compoziție 6%B.

6. Filmele oxidice protectoare formate la suprafata unor biomateriale metalice:

a. sunt slab aderente la metalul de bază;

b. nu se autoregenerează;

c. sunt permeabile la acţiunea mediului ambiant;

d. influenţează pozitiv proprietăţile de biocompatibilitate.

7. Biomaterialele ceramice:

a. se rup fragil;

b. se rup ductil;

c. prezintă comportament elastic;

d. sunt mai rezistente la tracţiune decât la compresiune.

8. Apatitele biologice prezintă următoarele particularităţi, cu o excepţie:

a. sunt produse prin sinteză chimica la un raport calciu/fosfor egal cu 1,67;

b. prezinta variaţie largă a stoechiometriei;

c. cristalinitate ce le diferenţiază de apatitele sintetice;

d. cristalele cresc sub controlul unor proteine.


a. Segmentul <a-d> este parte a liniei lichidus.

b. Componentul B trece in stare lichidǎ la temperatura T2.

c. Punctul <b> corespunde unei transformǎri invariante de tip eutectic.

d. Pe diagramǎ se gǎsesc doar douǎ faze solide (soluții solide) situate in vecinǎtatea concentrațiilor

Pagina 3 din 6

extreme ale diagramei de faze.

10. Materialele metalice cu memorie a formei prezintǎ urmǎtoarele caracteristici, cu o excepție:

a. efectul de memorie are loc prin tranziția de la o microstructurǎ caracteristicǎ la joasǎ temperaturǎ

la una stabilǎ la temperaturǎ ridicatǎ;

b. proprietǎți de superelasticitate conferite de martensitǎ;

c. efect conferit de prezența maclelor interne în substructura martensitei;

d. efect conferit de prezența dislocațiilor interne în substructura martensitei.

11. In categoria ceramicilor bioactive se include:

a. Ceramica pe baza de fosfați de calciu,

b. Alumina,

c. Zircona,

d. Carbonul pirolitic.

12. Dintr-o solutie solidă se poate separa un amestec mecanic de faze solide, numit:

a. Compus intemetalic;

b. Element chimic pur,

c. Eutectic;

d. Eutectoid.

13. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:

a. Segmentul <e-h> este partea liniei lichidus.

b. Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.

c. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compuşilor chimic puri de compoziție 100%A

si respectiv 100%B.

d. Segmentul <e-c> este partea liniei solidus.

14. Fosfatul tricalcic prezintă următoarele caracteristici:

a. raport calciu-fosfor diferit de 1,50;

b. prezintă două forme polimorfice: alfa şi beta;

c. este un fosfat de calciu bioinert;

d. nu se poate obţine prin sinterizare.

15. Fenomenul de memorie a formei nu se manifesta în:

a. Cu-Al-Ni,

b. Ti-Ni,

c. Nitinol,

d. TiO2.

16. Unul din următoarele biomateriale nu face parte din categoria ceramicilor bioinerte:

a. Carbonul pirolitic,

b. Hidroxiapatita,

c. Alumina,

d. Zircona.

Pagina 4 din 6

17. Pentru ca două componente să prezinte solubilitate totală în stare solidă, este necesar să fie

îndeplinită condiţia:

a. componentele trebuie să aibă acelaşi tip de structură cristalină;

b. să aibă dimensiuni (raze) atomice mult diferite;

c. componentele trebuie să aibă electronegativitate mult diferită;

d. să aibă o structură mult diferita a învelişului atomic de valenţă.

18. Aliajele pe bază de Co-Cr prezintă:

a. modul de elasticitate mare ce poate influenţa negativ transferul de sarcină la nivel osos;

b. nu se utilizează în aplicaţii medicale protetice;

c. modul de elasticitate identic cu cel al titanului;

d. modul de elasticitate similar cu cel al ţesutului osos cortical.

19. Din categoria ceramicilor bioinerte face parte:

a. Fosfatul tricalcic alfa

b. Siclele ceramice

c. Hidroxiapatita

d. Carbonul pirolitic.

20. Proprietăţile mecanice ale biomaterialelor utilizate în aplicaţii protetice trebuie:

a. Sa inducă aparitia fenomenului de “stress shielding”;

b. Sa fie mult superioare celor ale ţesutului osos;

c. Sa favorizeze formarea de particule de uzură;

d. Sa fie comparabile cu cele ale ţesutului osos.

21. Soluţiile solide interstiţiale se caracterizează prin faptul că:

a. atomii de solut sunt distribuiţi în interstiţiile structurii cristaline a componentului solvent;

b. atomii de solut ocupă nodurile structurii cristaline a componentului solvent;

c. sunt întotdeauna ordonate;

d. solubilitatea componentelor este totală.

22. Oxidul de titan prezintă următoarele proprietăţi, cu o excepţie:

a. Contribuie la modificarea încărcării electrice superficiale;

b. Dioxidul de titan este forma chimică cea mai stabilă;

c. Este un strat înalt protector, cu repasivare rapidă;

d. Influenţează negativ interfaţa biomaterial-ţesut.

23. Alumina si zircona prezintă următoarele proprietăţi, cu o exceptie:

a. Rezistenţă mecanică adecvată aplicaţiilor medicale;

b. Bună biocompatibilitate;

c. Sunt bioactive;

d. Sunt bioinerte.

24. Interacțiunea favorabilǎ biomaterial-tesut este condiționatǎ de urmǎtoarele aspecte, cu o

exceptie:

a. sarcina superficialǎ;

b. hidrofilia;

c. topografia superficiala;

d. apariţia reacțiior de tip imunologic.

25. Din categoria amestecurilor mecanice de faze fac parte:

a. soluţiile solide;

b. eutecticul;

c. compuşii intermetalici;

d. metalele pure.

Pagina 5 din 6

26. Osteointegrarea suprafeţelor metalice poate fi imbunatăţită în urmatoarele situaţii, cu o exceptie:

a. Pasivare;

b. Acoperire cu straturi bioactive;

c. Interpunerea unei matrici fibro-conjunctive acelulare;

d. Generare de rugozitate.

27. Hidroxiapatita pură, stoechiometrică posedǎ:

a. valoarea raportului molar calciu/fosfor (Ca/P) egala cu 1,50;

b. valoarea raportului molar Ca/P mai mică decât 1,50;

c. valoarea raportului molar Ca/P diferita de 1.67;

d. o rețea cristalinǎ hexagonală.

28. Considerȃnd diagrama de faze din figura precizați care afirmație este falsǎ:

a. Punctul <b> corespunde unei transformări invariante de tip eutectic.

b. Segmentul <d-g> este partea liniei lichidus.

c. Un aliaj 40%B, la T4, este format dintr-un amestec de douǎ soluții solide, una de compoziție

4%B si cealaltǎ de compoziție 96%B.

d. Segmentul <e-c> este parte a liniei solidus.

29. Reţeaua cristalină:

a. Nu depinde de tipul de legătură chimică;

b. Nu depinde de dimensiunea atomilor;

c. Exprimă starea de ordine la mare distanţă;

d. Este identică pentru toate tipurile de materialele.

30. Titanul si aliajele pe baza de Ti prezintă urmatoarele proprietăţi, cu o exceptie:

a. buna rezistenţă la coroziune;

b. densitate scazută;

c. rezistenţă redusa la forfecare;

d. modul de elasticitate superior oţelurilor inoxidabile.

31. Apatitele biologice prezintă:

a. Raportul Calciu-Fosfor (Ca/P) egal cu 1.67;

b. Ca/P diferit de 1.67;

c. Acelaşi Ca/P ca si apatita sintetică pură;

d. Sunt stoechiometrice.

Pagina 6 din 6


a. Solubilitatea maximǎ a lui A in B este de 8,8%.

b. Exista douǎ reacții invariante de tip eutectic identificate pe diagrama prin puntele <a> si <c>.

c. Componentul A trece in stare lichidǎ la temperatura T1.

d. Liniile drepte, verticale <a-g> si <c-h> corespund compușilor chimic puri de compoziție 100%A

si respectiv 100%B.

Pagina 1 din 5


Set 3 / 3

Nr. Subiect

1. Dupa forma de prezentare biomaterialele pot fi clasificate in:

a. fluide injectabile, filme, particule, materiale poroase etc;

b. bioadezive si neadezive;

c. materiale resorbabile si neresorbabile;

d. hidrofile si hidrofobe.

2. Dupa IUPAC, denumirea polimerului cu structura este:

a. poli(alcool vinilic);

b. poli(metil metacrilat);

c. poli(N-vinil pirolidona);

d. poli(2-hidroxietil metacrilat).

3. Polidispersitatea polimerilor:

a. reprezinta raportul Mw/Mn;

b. reprezinta raportul Mn/Mw;

c. este o masura a solubilitatii polimerilor;

d. poate avea valori mai mari decat 10.

4. Dezavantajul polimerizarii in masa este:

a. polimerul este solubil in initiator;

b. reactia este exoterma si greu de controlat;

c. polimerul este insolubil in monomer;

d. reactia are loc la temperatura mediului ambiant.

5. Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in:

a. resorbabile si neresorbabile;

b. resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile;

c. bioadezive si neadezive;

d. hidrofile si hidrofobe.



b. poli(N-vinil pirolidona);

c. poli(acid acrilic);


7. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:

a. diminuarea proprietatilor fizice si favorizeaza procesabilitatea;

b. imbunatatirea proprietatilor fizice si favorizeaza procesabilitatea;

c. diminuarea proprietatilor fizice si procesabilitatea;

d. imbunatatirea proprietatilor fizice si diminueaza procesabilitatea.

CH2 CH n

OH

CH2 CH n

CO

OH

Pagina 2 din 5

8. Intre metodele de sterilizare a polimerilor se regasesc:

a. dializa contra apei distilate;

b. tratamentul cu CO2;

c. precipitarea cu solventi;

d. tratament cu radiatii UV.

9. Dupa natura lor chimica biomaterialele se clasifica in:

a. polimerice, ceramice si compozite;

b. metalice, ceramice, polimerice;

c. ceramice, metalice, polimerice, compozite;

d. polimerice, metalice si compozite.

10. Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:



c. poli(etilena);


11. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina:

a. diminuarea solubilitatii in solventi;

b. imbunatatirea solubilitatii in solventi;

c. diminuarea reactivitatea grupelor laterale;

d. cresterea gradului de polimerizare.

12. Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea sub actiunea:

a. temperaturii;

b. radiatiilor UV;

c. reactiilor redox;

d. radiatiilor ionizante.

13. Polimerii sintetici sunt:

a. polimeri obtinuti prin extractie din tesuturi animale sau vegetale;

b. polimeri obtinuti prin sinteza chimica;

c. compusi micromoleculari;

d. materiale compozite.

14. Denumirea dupa IUPAC a polimerului cu structura este:



c. poli(propilena);


15. Cristalinitatea polimerilor este influentata de:

a. structura catenei principale;

b. rezistenta la rupere;

c. temperatura de topire;

d. modulul de elasticitate.

CH2 CH2 n

CH2 CH n

CH3

Pagina 3 din 5

16. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie:

a. biocompatibili;

b. trombogenici;

c. termoreglabili;

d. sensibili la actiunea luminii.

17. Copolimerii sunt polimeri care:

a. contin cel putin doua unitati structurale diferite;

b. contin un singur tip de unitate structurala de baza;

c. au suferit procese de reticulare;

d. pot fi obtinuti prin procedee de liofilizare.




c. poli(stiren);


19. Unul dintre efectele cristalizarii polimerilor este:

a. scaderea duritatii;

b. cresterea permeabilitatii;

c. scaderea rezistentei chimice;

d. cresterea densitatii.

20. Polietilena de inalta densitate prezinta urmatoarea caracteristica de structura:

a. este puternic ramificata;

b. are ramificatii foarte scurte;

c. este moderat ramificata;

d. are molecule lungi, fara ramificatii.

21. Homopolimerii sunt polimeri care:

a. contin cel putin doua unitati structurale diferite;

b. contin un singur tip de unitate structurala de baza;

c. au suferit procese de reticulare;

d. au masa moleculara medie mai mica 5000 moli/g .




c. poli(clorura de vinil);


CH2 CH n

CH2 CH n

Cl

Pagina 4 din 5

23. Temperatura de tranzitie sticloasa(Tg) a polimerilor este:

a. temperatura la care are loc solubilizarea in apa;

b. temperatura la care polimerul devine moale si flexibil;

c. temperatura la care incepe degradarea a polimerului;

d. temperatura de cristalizare a polimerului.

24. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin:

a. reactii de condensare;

b. reactii de reticulare;

c. reactii de aditie;

d. descompunere termica.

25. Polimerii sintetici reticulati sunt:

a. solubili in solventi;

b. materiale compozite;

c. insolubili in solventi;

d. polimeri nesterilizabili.



b. poli(N-vinil pirolidona-co-anhidrida maleica);

c. poli(stiren-co-anhidrida maleica);


27. Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii, in ordinea:

a. propagare-initiere-intrerupere;

b. initiere-propagare-intrerupere;

c. adsorbtie – aditie- intrerupere;

d. adsorbtie- initiere- propagare.

28. Poliuretanii se prepara:

a. prin reactia unui diol cu diizocianat;

b. prin reactia unei diamide cu diizocianat;

c. prin reactia unui diol cu diamida;

d. prin reactia unui diol cu diester;

29. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. biodegradarea polimerilor sintetici este favorizata de existenta in macromolecula numai a

legaturii C-C;

b. regiunile amorfe sunt degradate mai rapid decât cele cristaline;

c. regiunile amorfe sunt degradate mai dificil decât cele cristaline;

d. biodegradarea polimerilor este inhibata de prezenta legaturilor hidrolizabile

Pagina 5 din 5

CH2 C

CH3

C O

OCH3

n




c. poli(metil metacrilat);


31. Intreruprea in reactiile de aditie se realizeaza prin:

a. interactiunea intre doi radicali de polimer;

b. reactia cu initiator a solventului;

c. reactia solventului cu inhibitori;

d. reactia cu un monomer a solventului.

32. Mecanismul degradarii chimice presupune:

a. numai ruperea reticularilor intre catene;

b. numai ruperea catenelor laterale;

c. numai ruperea catenei principale;

d. combinatii intre cele enumerate.

Pagina 1 din 13

Disciplina BIOTEHNOLOGII MEDICALE

Nr. Subiect

1. Sursa de carbon și energie, într-un mediu de cultură, poate fi constituită din:

a. acid clorhidric

b. vitamine

c. glucoză

d. aminoacizi

2. In procesul de sterilizare:

a. trebuie să se producă degradarea mediului de cultură

b. trebuie să se îndepărteze toate microorganismele patogene

c. trebuie să se îndepărteze numai anumite microorganisme

d. trebuie să se îndepărteze bacteriile

3. Intr-un proces biotehnologic anaerob trebuie să se sterilizeze:

a. mediul de cultură

b. aerul

c. atât mediul de cultură cât și aerul

d. produsul de biosinteză

4. In urma fermentației, filtrarea mediului de cultură în cazul produselor extracelulare se

poate efectua cu ajutorul:

a. bioreactoarelor cu membrană

b. fotobioreactoarelor

c. filtrelor rotative cu vid

d. coloanelor de distilare

5. Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic este dată de:

a. modelul Michaelis-Menten

b. modelul Monod

c. modelul Piret

d. modelul Kono și Asai

6. Separarea cu ajutorul schimbătorilor de ioni se bazează pe principiul:

a. reținerii unui component în coloana cu schimbători de ioni

b. reacției unui component solubil în solvent cu componenta solubilă în apă

c. proprietății unei substanțe de a se dizolva preferențial într-un anumit solvent

d. aplicarea metodei trasorilor

7. Prima etapă a unui proces biotehnologic este:

a. purificarea produsului util

b. cristalizarea produsului util

c. pregătirea mediului de cultură

d. separarea mediului de cultură

8. Intr-un proces de fermentație, faza lag (corespunzătoare curbei Monod) este faza:

a. de acomodare a microorganismelor la condițiile din bioreactor

b. de creștere accelerată

c. de creștere logaritmică

d. de degradare

9. In procesele biotehnologice, reacțiile enzimatice care intervin sunt:

a. dependente de temperatură

b. independente de temperatură

c. parțial dependente de temperatură

d. dependente de temperaturile foarte ridicate

Pagina 2 din 13

10. Intr-un sistem biochimic, enzimele au și rolul de a:

a. crește bariera de potențial

b. coborî bariera de potențial

c. menține energia sistemului la valoarea inițială

d. menține energia sistemului la o valoare constantă

11. Atomizatele sunt:

a. soluții extractive apoase

b. soluții extractive alcoolice

c. extracte moi

d. extracte uscate

12. Turboextracția este:

a. o modificare a macerării

b. o modificare a percolării

c. o modificare a lixivierii

d. nici un răspuns corect

13. Din punct de vedere tehnologic, formele extractive apoase se deosebesc prin:

a. timpul de extracție

b. solventul folosit

c. nici un răspuns corect

d. temperatura la care este efectuată extracția

14. Pentru facilitarea extracției alcaloizilor în soluția extractivă apoasă se adaugă:

a. o cantitate echivalentă de hidroxid de sodiu

b. o cantitate echivalentă de acid

c. o cantitate echivalentă de bicarbonat de sodiu

d. toate răspunsurile sunt corecte

15. Dacă nu este indicată concentrația alcoolului, tincturile sunt preparate cu alcool de:

a. 40%

b. 50%

c. 70%

d. 96%

16. Intr-un proces biotehnologic, sursa de azot organic necesară poate fi constituită din:

a. hidrați de carbon

b. ioni metalici

c. săruri de amoniu

d. aminoacizi

17. Procedeul de sterilizare a mediilor de cultură aplicat ȋn majoritatea proceselor este:

a. filtrare pe suprafețe poroase sau membrane

b. sterilizarea cu raze X, β, γ

c. sterilizarea termică

d. sterilizarea chimică

18. Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, în care se admite că:

a. nu există inhibiție, reacție chimică, iar substratul se transformă integral în produs util

b. substratul se transformă în produsul util și în numeroși produși secundari

c. există inhibiție de produs

d. există inhibiție de substrat

Pagina 3 din 13

19. După etapa de fermentație, în vederea separării fazei solide, prima operație care se

realizează este:

a. filtrarea

b. purificarea

c. condiționarea

d. cristalizarea

20. Filtrarea biomaselor fibroase este o operațiune:

a. dificilă, datorită caracterului fibros al biomasei, care colmatează filtrul

b. dificilă, datorită caracterului mucilaginos al biomasei

c. relativ ușoară, datorită caracterului fibros al biomasei, care nu colmatează filtrul

d. relativ ușoară, datorită caracterului mucilaginos al biomasei

21. In funcție de semnul ionilor schimbați, schimbătorii de ioni pot fi:

a. organici și anorganici

b. solizi și lichizi

c. cationiți și anioniți

d. rășini și geluri

22. Procesul de eluție reprezintă:

a. înlocuirea schimbătorului de ioni

b. difuzia particulei prin porii schimbătorului de ioni

c. eliberarea ionilor reținuti pe schimbător și trecerea acestora înapoi în soluție

d. reținerea ionilor pe schimbătorul de ioni

23. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidenția etapa limitativă și a stabili regimul

de lucru, se utilizează:

a. testul Eliza

b. testul întreruperii

c. testul Papanicolau

d. testul Binet-Simon

24. Separarea Streptomicinei din lichidul de fermentație se realizează:

a. prin extracție

b. prin filtrare

c. prin distilare

d. cu ajutorul schimbătorilor de ioni

25. In procesul de fermentație, faza de acomodare a microorganismelor la condițiile din

bioreactor poartă denumirea de:

a. faza lag

b. faza creșterii logaritmice

c. faza de creștere încetinită

d. faza creșterii staționare

26. Pentru tinctura-mamă de gălbenele raportul drog/solvent este:

a. 1/1

b. 1/5

c. 1/10

d. 1/20

27. Macerate se numesc:

a. nici o variantă corectă

b. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura de fierbere

c. produsul vegetal uscat este fiert în apă

d. produsul vegetal uscat este pus în contact cu solventul la temperatura camerei

Pagina 4 din 13

28. Diacolarea este o modificare a:

a. macerării

b. percolării

c. distilării

d. decantării

29. Percolatoarele pot fi:

a. conice

b. cilindrice

c. cilindro-conice

d. toate variantele sunt corecte

30. Percolarea fracţionată poate fi:

a. cu fracţionarea produsului vegetal în părţi inegale

b. toate variantele sunt corecte

c. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu neterminat

d. cu fracţionarea produsului vegetal în parţi egale, ciclu terminat

31. Mediul de cultură necesar unui proces de biosinteză trebuie să conțină drept sursă de azot

organic:

a. aminoacizi esențiali

b. hidrați de carbon

c. săruri de amoniu

d. coloranți organici

32. Urmărirea procesului de sterilizare termică se face prin detectarea microorganismului:

a. cu cea mai mare rezistență termică

b. cu rezistență termică medie

c. cu cea mai mică rezistență termică

d. cu cea mai mică rezistență a peretelui celular

33. Modelul cinetic ideal care descrie acumularea produsului într-un proces de biosinteză

este:

a. modelul Monod

b. modelul Piret

c. modelul Michaelis-Menten

d. modelul Shu

34. In scopul filtrării lichidelor bacteriene, operație dificil de realizat datorită dimensiunii

acestor micoorganisme, se recurge la:

a. utilizarea de filtre rotative cu vid

b. utilizarea aerării în zona de filtrare

c. utilizarea procesului de atomizare

d. modificarea proprietăților reologice ale biomasei

35. In cazul separării produselor cu ajutorul schimbătorilor de ioni, testul întreruperii are ca

rol:

a. stabilirea etapei limitative de proces

b. întreruperea procesului

c. stabilirea modului de extracție a produsului

d. continuarea procesului

36. Eritromicina se obține prin:

a. sinteză

b. fermentație

c. polimerizare

d. substituție radicalică

Pagina 5 din 13

37. Dozarea streptomicinei se realizează:

a. iodometric

b. cu tiosulfat de sodiu

c. cu iodură de potasiu

d. spectrofotometric

38. Distrugerea celulelor microbiene se practică atunci când produsul util este situat:

a. extracelular

b. atât extracelular cât și intracelular

c. intracelular

d. în lichidul de fermentație

39. Separarea cu ajutorul schimbătorilor de ioni se bazează pe:

a. reținerea unui component în coloana cu schimbători de ioni

b. reacția unui component solubil în solvent cu componenta solubilă în apă

c. proprietatea unei substanțe de a se dizolva preferențial într-un anumit solvent

d. aplicarea metodei trasorilor

40. Eluția Streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:

a. o soluție de acid sulfuric 98%

b. o soluție de hidroxid de sodiu 4%

c. o soluție de carbonat de calciu 4%

d. o soluție de acid sulfuric 4%

41. Se consideră modificări ale percolării:

a. percolarea repetată

b. evacolarea

c. toate variantele sunt corecte

d. diacolarea

42. Se consideră forme extractive apoase:

a. maceratele

b. infuziile

c. decocturile


43. Pentru obținerea tincturilor din produse vegetale cu conținut de principii puternic active,

raportul drog/solvent este:

a. 1/1

b. 1/10

c. 1/20

d. 1/5

44. Umectarea produsului vegetal înainte de extracție are ca scop:

a. îmbiba și permeabilizează membranele celulare

b. facilitează începerea mai rapidă a proceselor de difuziune-osmoză

c. se elimină aerul, evitându-se flotarea produsului vegetal


45. Aparatul Soxhlet permite:

a. extracția din produsul vegetal nemărunțit

b. epuizarea produsului vegetal cu cantități minime de solvent

c. extracția selectivă a compușilor activi asemănători


46. Unul din rolurile microelementelor dintr-un mediu de cultură este:

a. reglează permeabilitatea membranei celulare

b. asigură sursa de energie pentru dezvoltarea celulei

Pagina 6 din 13

c. cresc performanța procesului

d. dirijează procesul spre formarea unui anumit produs

47. La temperaturi ridicate, timpul de sterilizare este:

a. mai mic, ceea ce facilitează conservarea mediului de cultură

b. mai mare, ceea ce asigură o sterilizare sigură a mediului de cultură

c. comparabil

d. depinde de numărul microorganismelor

48. Modelul Monod se referă la:

a. acumularea biomasei

b. formarea produsului util

c. concentrația substratului

d. temperatura procesului

49. Penicilina naturală este:

a. carbenicilina

b. penicilinaV

c. oxacilina

d. amoxicilina

50. Pentru ce domeniu de temperatură activitatea enzimelor este maximă?

a. sub temperatura optimă

b. peste temperatura optimă

c. la temperatura optimă

d. temperatura nu influențează activitatea enzimatică

51. După etapa de fermentație, în vederea separării fazei solide, prima operație care se

realizează este:

a. filtrarea

b. purificarea

c. condiționarea

d. cristalizarea

52. Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon și energie necesară poate fi constituită din:

a. aminoacizi

b. ioni metalici

c. hidrați de carbon

d. săruri de amoniu

53. In urma fermentației, filtrarea mediului de cultură în cazul produselor extracelulare se

poate efectua cu ajutorul:

a. bioreactoarelor cu membrană

b. fotobioreactoarelor

c. filtrelor rotative cu vid

d. coloanelor de distilare

54. Obținerea prin fermentație a penicilinelor se realizează la temperatura de:

a. 0 °C

b. 16 °C

c. 26 °C

d. 36 °C

55. Activitatea enzimatică variază cu valoarea pH-ului:

a. reversibil în limite restrânse

b. ireversibil în limite restrânse

c. reversibil, indiferent de mărimea variației

Pagina 7 din 13

d. activitatea enzimatică nu este influențată de pH

56. Extractele pot fi:

a. fluide

b. moi

c. uscate


57. Tincturile sunt:

a. preparate farmaceutice lichide

b. soluții alcoolice, hidroalcoolice

c. soluții alcoolice, eteroalcoolice

d. toate afirmaţiile sunt corecte

58. La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:

a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal

b. nu se umectează

c. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal


59. Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:

a. alcool 20 %

b. alcool 40 %

c. alcool 70 %

d. alcool 96 %

60. Se consideră modificări ale percolării următoarele procedee:

a. turboextracția

b. vibroextracția

c. mucolarea

d. extracția în aparatul Ultra-turax

61. Intr-un mediu de cultură, sursa de carbon și energie poate fi asigurată de:

a. ioni de Zn, Mn, Na, Cu, Cr, Fe

b. aminoacizi esențiali

c. săruri de amoniu și azotați

d. hidrați de carbon, amidon, n-parafine

62. In funcție de sterilizarea surselor de carbon, sursele de azot trebuie sterilizate:

a. separat, pentru a evita reacțiile de formare a azometinelor

b. odată, pentru a favoriza reacțiile de formare a azometinelor

c. separat, pentru a evita reacțiile de distrugere a microorganismelor cu rezistența cea mai

mare

d. nu contează

63. Pentru fiecare enzimă, activitatea catalitică maximă este:

a. într-un anumit interval de pH

b. la pH acid

c. la pH bazic

d. nu conteaza pH-ul

64. In ce domeniu de temperatură inactivarea Saccharomyces cerevisiae este ireversibilă?





Pagina 8 din 13

65. Ce mărime descrie transferul oxigenului în bioreactoare?

a. coeficientul de transfer de masă

b. coeficientul de transfer termic

c. coeficientul de dilatare

d. coeficientul de alunecare

66. Viteza de formare a produsului este dată de:

a. modelul Monod

b. modelul Kono și Asai

c. modelul Piret

d. modelul Michaelis – Menten

67. Eluția streptomicinei de pe schimbătorul de ioni se realizează cu:

a. apă distilată

b. acid sulfuric 4%

c. hidroxid de sodiu

d. rășini schimbătoare de ioni

68. In cazul separării produselor cu ajutorul schimbătorilor de ioni, testul întreruperii are ca

rol:

a. întreruperea procesului

b. stabilirea etapei limitative de proces

c. stabilirea modului de separare a produsului

d. continuarea procesului după un anumit interval de timp

69. Evoluția unui proces biotehnologic se urmărește după:

a. temperatura mediului

b. densitatea masei celulare

c. schimbătorii de ioni utilizați

d. energia cinetică a bilelor

70. Intr-un proces de fermentație, acomodarea microorganismelor se realizează în faza:

a. lag

b. de creștere accelerată

c. de creștere încetinită

d. morții accelerate

71. Atomizatele sunt:

a. soluții extractive apoase

b. soluții extractive alcoolice

c. extracte moi

d. extracte uscate

72. Turboextracția este:

a. o modificare a macerării

b. o modificare a percolării

c. o modificare a lixivierii

d. nici un răspuns corect

73. Din punct de vedere tehnologic, formele extractive apoase se deosebesc prin:

a. intensitatea agitării

b. solventul folosit

c. nici un răspuns corect

d. temperatura la care este efectuată extracția

74. Pentru facilitarea extracției alcaloizilor, în soluția extractivă apoasă se adaugă:

a. o cantitate echivalentă de hidroxid de sodiu

b. o cantitate echivalentă de acid

Pagina 9 din 13

c. o cantitate echivalentă de bicarbonat de sodiu


75. Dacă nu este indicată concentrația alcoolului, tincturile sunt preparate cu alcool de:

a. 40%

b. 50%

c. 70%

d. 96%

76. Rolul unui precursor adăugat în mediul de cultură este:

a. de a dirija procesul de biosinteză spre formarea unui anumit produs

b. de a asigura sursa de carbon și energie

c. de a regla permeabilitatea membranei celulare

d. de a asigura un transfer de masă eficient

77. Viteza unui proces de biosinteză poate fi urmarită prin:

a. viteza de acumulare a produsului util

b. viteza transferului de masă al oxigenului

c. viteza transferul termic

d. viteza de formare a spumei

78. Intr-un proces de biosinteză, temperatura pentru creșterea biomasei trebuie să fie:

a. ridicată, pentru a asigura sterilitatea

b. medie (26-320C)

c. apropiată de temperatura de îngheț, pentru eliminarea apei

d. nu contează acest parametru

79. Penicilina G se mai numește:

a. benzilpenicilina

b. fenoxipenicilina

c. meticilina

d. nafcilina

80. Viteza de formare a produsului într-un proces enzimatic este dată de:


b. modelul Monod

c. modelul Herbert

d. modelul Kono și Asai

81. Eliberarea ionilor reținuți pe schimbătorul de ioni și retrecerea lor în soluție reprezintă

procesul de:

a. filtrare

b. eluție

c. adsorbție

d. sorbție

82. Drept sursă de carbon și energie necesară mediului de cultură într-un proces

biotehnologic se utilizează:

a. metan

b. săruri de amoniu

c. glucoză, hidrocarburi parafinice

d. alcool etilic

83. Distribuția oxigenului într-un proces biotehnologic este dependentă de:

a. reologia biomasei

b. structura mediului de cultură

c. concentrația elementelor nuritive

Pagina 10 din 13

d. pH-ul și rH-ul mediului

84. Pentru ce domeniu de temperatură activitatea enzimelor este maximă?





85. Intr-o moară cu bile, discurile agitatoarelor pot fi amplasate pe ax, în formă:

a. elicoidală

b. concentrică

c. tangențială

d. triunghiulară

86. Formele extractive apoase sunt:

a. infuzia

b. maceratul

c. decoctul


87. Decoctul se obţine în modul următor:

a. produsul vegetal uscat este pus în contact cu apa la temperatura camerei

b. produsul vegetal uscat este fiert 30 minute în apă

c. produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 °C

d. produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol

88. Viteza de percolare trebuie reglată în așa fel ca:

a. în 48 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal

b. în 4 ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal

c. în 24 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal

d. să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal pe oră

89. Mucolarea este:

a. o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor

b. o modificare a diacolării

c. o modificare a evacolării fiind folosite până la 12 evacolatoare plasate în paralel

d. o modificare a macerării pentru extragerea mucilagiilor

90. Farmacopeea Română X oficializează raportul drog/solvent pentru tincturile din produse

ce nu conțin principii puternic active:

a. 1/1

b. 1/2

c. 1/5

d. 1/10

91. Mediile de cultură trebuie să conțină drept sursă de carbon și energie:

a. aminoacizi esențiali

b. precursori

c. vitamine

d. hidrați de carbon, n-parafine

92. In procesul de sterilizare a mediilor de cultură, relația timp-temperatură indică următorul

fapt:

a. cu creșterea temperaturii, crește timpul de reacție

b. cu creșterea temperaturii, scade timpul de reacție

c. cu creșterea temperaturii, timpul de reacție este constant

d. timpul de reacție nu depinde de temperatură

Pagina 11 din 13

93. Modelul de acumulare a produsului într-un proces de fermentație poartă denumirea:

a. modelul Monod

b. modelul Piret

c. modelul Michaelis-Menten

d. modelul Kono

94. Obținerea penicilinelor prin fermentație este un proces:

a. anaerob

b. aerob

c. care necesită dioxid de carbon

d. care necesită dioxid de sulf

95. Cum este solubilitatea oxigenului în lichidele de fermentație comparativ cu solubilitatea

zahărului?

a. mult mai mare

b. mult mai mică

c. aproximativ la fel

d. la fel

96. Cel mai utilizat procedeu de obținere a eritromicinei este prin:

a. biosinteză

b. sinteza chimică

c. distilare

d. precipitare

97. Viteza unei reacții enzimatice:

a. crește odată cu creșterea temperaturii

b. este maximă într-un interval limitat de temperatură

c. scade odată cu creșterea temperaturii

d. nu depinde de temperatură

98. Etapa limitativă de viteză în procesul de schimb ionic are viteza:

a. calculată cu ecuația Michaelis-Menten

b. calculată cu ecuația Monod

c. cea mai mică

d. cea mai mare

99. Procesul de creștere a microorganismelor pe medii de cultură, în scopul de a biosintetiza

diverși produși, în biotehnologie poartă numele de:

a. sterilizare

b. fermentație

c. separare

d. condiționare

100. Pentru caracterizarea sistemelor oxido-reducatoare, la nivel celular, se utilizează:

a. temperatura

b. timpul de amestecare

c. transferul de masă al oxigenului

d. rH-ul

101. Formele extractive apoase sunt:

a. infuzia

b. maceratul

c. decoctul


102. Infuzia se obţine în modul următor:

a. produsul vegetal uscat este extras 30 min. cu apă adusă la temperatura de fierbere

Pagina 12 din 13

b. produsul vegetal uscat este fiert în apă

c. produsul vegetal uscat este macerat în apă la temperatura de 40-50 °C

d. produsul vegetal uscat se extrage la rece cu etanol

103. Viteza de percolare trebuie reglată în așa fel ca:

a. în 48 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal

b. în 4 ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal

c. să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal pe oră

d. în 24 de ore să se obțină 1,5 g soluție extractivă la fiecare gram de produs vegetal

104. Mucolarea este:

a. o modificare a decocției pentru extragerea mucilagiilor

b. o modificare a evacolării fiind folosite până la 12 evacolatoare plasate în paralel

c. o modificare a diacolării

d. o modificare a macerării pentru extragerea mucilagiilor

105. Se consideră modificări ale macerării următoarele procedee:

a. turboextracția

b. vibroextracția

c. extracția în aparatul Ultra-turax


106. In mediul de cultură, microelementele au următorul rol:

a. sunt cofactori ai unor sisteme enzimatice

b. controlează viteza procesului de biosinteză

c. dirijează biosinteza spre formarea unui anumit produs

d. reglează permeabilitatea membranei celulare

107. In procesul de sterilizare a mediului de cultură trebuie evitată formarea:

a. azometinelor

b. produsului util

c. substratului

d. surselor de carbon și energie

108. Modelul Michaelis-Menten este un model ideal care admite că:

a. există numai inhibiție competitivă în proces

b. există reacții secundare în proces și le ia în calcul

c. nu există inhibiție și reacții secundare, iar tot substratul se transformă în produs util

d. există inhibiție și se formează numeroși produși secundari

109. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidenția etapa limitativă și a stabili regimul

de lucru, se utilizează:

a. testul Student

b. testul de întrerupere

c. testul Papanicolau

d. testul Binet-Simon

110. După specia ionică schimbată, schimbătorii de ioni pot fi:

a. solizi, lichizi sau geluri

b. organici și anorganici

c. cationiți și anioniți

d. concentrați sau diluați

111. La nivel industrial, sterilizarea mediilor de cultură se realizează:

a. cu ajutorul fibrelor de sticlă

b. termic

c. prin membrane lichide

d. cu ajutorul schimbătorilor de ioni

Pagina 13 din 13

112. Perioada de timp în care are loc aclimatizarea microorganismelor la condițiile oferite de

cultivarea industrială poartă numele de:

a. faza distrucției accelerate prin liză

b. faza lag

c. faza creșterii accelerate

d. faza de retardare

113. Mecanismul prin care enzimele transformă substratul poate fi descris cu ajutorul:

a. teoriei probabilităţilor

b. teoriei stării de tranziţie

c. teoriei sistemelor

d. teoriei relativităţii

114. Calculul vitezei specifice de creştere a masei celulare, în corelaţie cu variaţia concentraţiei

unui singur substrat, poartă numele:


b. modelul Monod

c. modelul Kono și Asai

d. modelul Piret

115. Creşterea temperaturii mediului de cultură determină, în general:

a. reducerea viscozităţii

b. creşterea viscozităţii

c. variaţia liniară cu viscozitatea

d. variaţia sinusoidală cu viscozitatea

116. Extractele pot fi:

a. fluide

b. moi

c. uscate


117. Tincturile sunt:

a. preparate farmaceutice lichide

b. soluții alcoolice, hidroalcoolice

c. soluții alcoolice, eteroalcoolice

d. toate afirmaţiile sunt corecte

118. La obținerea infuziilor din produsul vegetal cu conținut de ulei volatil umectarea se face:

a. cu 1 ml apă fierbinte la 1 g produs vegetal

b. nu se umectează

c. cu 5 ml alcool concentrat la 1 g produs vegetal

d. cu 0,5 ml alcool diluat la 1 g produs vegetal

119. Dacă nu este indicată concentraţia alcoolului pentru obţinerea tincturilor se utilizează:

a. alcool 20 %

b. alcool 40 %

c. alcool 70 %

d. alcool 96 %

120. Se consideră modificări ale percolarii următoarele procedee:

a. turboextracția

b. vibroextracția

c. extracția în aparatul Ultra-turax

d. nici o afirmație corectă

Disciplina BIOMECANICA - umfiasi.eu · Pagina 2 din 7 10. Tensiunea de rupere de la nivelul osului...

Documents

Transcript of Disciplina BIOMECANICA - umfiasi.eu · Pagina 2 din 7 10. Tensiunea de rupere de la nivelul osului...