Dis Cursul

16
Când vă pregătiți să țineți un discurs , puneți-vă urătoarele întrebări: 1. Cine sunt eu ? Auditoriul mă cunoaște ? Care este relația dintre dumneavoastră și ei? Ce ținută ar fi cea mai potrivită pentru a-I face să perceapă rolul pe care îl jucați? 2. Unde aflu ? Spațiul fizic în care veți adresa auditoriului este factorul determinant pentru modul în care vă veți folosi vocea și gesturile și tot în funcție de el se stabilește dacă aveți nevoie sau nu de microfon . Interesați- vă ce fel de echipamente audio- video se vor folosi și cine va fi la pupitrul de comandă și stabiliți dinainte cum veți proceda dacă echipamentele respective nu funcționează. 3. Cui mă adresez ? Care sunt asteptările auditoriului ? Au o trasătură comună ? Au un punct de vedere cu privire cu privire la subiectul pe care urmează să îl abordați ? 4. Care este scopul discursului meu ? omagieze , instruiască , să motiveze sau să convingă ?

description

discursul

Transcript of Dis Cursul

Când vă pregătiți să țineți un discurs , puneți-vă urătoarele întrebări:1. Cine sunt eu ? Auditoriul mă cunoaște ? Care este relația dintre

dumneavoastră și ei? Ce ținută ar fi cea mai potrivită pentru a-I face să perceapă rolul pe care îl jucați?

2. Unde mă aflu ? Spațiul fizic în care vă veți adresa auditoriului este factorul determinant pentru modul în care vă veți folosi vocea și gesturile și tot în funcție de el se stabilește dacă aveți nevoie sau nu de microfon . Interesați-vă ce fel de echipamente audio- video se vor folosi și cine va fi la pupitrul de comandă și stabiliți dinainte cum veți proceda dacă echipamentele respective nu funcționează.

3. Cui mă adresez ? Care sunt asteptările auditoriului ? Au o trasătură comună ? Au un punct de vedere cu privire cu privire la subiectul pe care urmează să îl abordați ?

4. Care este scopul discursului meu ? Să omagieze , să instruiască , să motiveze sau să convingă ?

Oamenii își formează părerile unii despre alții în urmîtoarele moduri:

vizual ( aspectul fizic ) – 55% vocal ( felul în care vorbim ) – 38% verbal ( ceea ce spunem ) – 7%

Prima impresie se formează într-un interval de patru până la șapte secunde din momentul în care faci cunoștință cu cineva.

Pe cât posibil, țineți-vă discursul în picioare Adaptați-vă limbajul la tipul de auditoriu căruia vă adresați.

Nu subestimați inteligența celor care vă ascultă , dar încercați ca limbajul și conținutul discursului să țină seama de natura auditoriului

Încercați să creați o punte de legatură între dumneavoastră și cei care vă ascultă

Nu uitați că persoana dumneavoastră este mai importantă decât materialul pe care îl prezentați

Stabiliți câteva idei (4 pentru un discurs de 20 de minute ) după o tehnică obișnuită : prezentați conceptul , dați un exemplu descriptiv și apoi reiterați ideea.

• Vorbiți cu însuflețire . Nu vă plecați capul când vorbiți și pronunțați clar cuvintele.

• Controlați-vă volumul vocii.• Nu vă grăbiți. Vorbitorii fără experientă au tendința de a vorbi

foarte repede, ca și cum ar trebui să umple fiecare secundă cu informațiile pe care le transmit.

• Evitați să divagați și să vă repetați ideile.• Când terminați , spuneți “mulțumesc’ și așezați-vă la locul

dumnevoastră dacă nu este programată o sesiune de întrebări și răspunsuri.

• Nu faceți remarci de genul :”iată o întrebare foarte bună” pentru că veți da impresia că faceți aprecieri de judecată asupra întrebărilor care vi se pun.

• Nu vă adresați pe nume celui care vă pune întrebarea , decât dacă sunteți pregătit să folosiți aceeași formulă pentru toată lumea.

Beți apă plată, nu consumați alcool înainte și nici băuturi acidulate

Respirați adânc ! Este foarte ușor să uitați acest lucru, mai ales când aveți emoții.

Faceți o copie după prezentare, pentru orice eventualitate ( în cazul în care se blochează echipamentele electronice )

Dacă folosiți un prompter, asigurați-vă că este reglat pentru înălțimea dumneavoastră

Mențineți contactul vizual cu auditoriul, nu trebuie să țineți capul plecat, dacă susțineți conferința pe baza unor notițe.

Zâmbiți, cu excepția situației în care trebuie să dați niște vești delicate.

Stați relaxat, nu vă agitați încontinuu.

“ Pentru un discurs de zece minute , doua ore de pregatire nu înseamna prea mult . Dar daca îmi veti cere sa vorbesc doua ore , ma pot pregati în zece minute.”

Winston Churchill

Alocuțiunea durează 10 – 20 minute și este mai circumstanțială decât discursul.

Este forma de luare de cuvânt cea mai utilizată . O alocuțiune remarcabilă, chiar și una scurtă , va fi pregatită

obligatoriu dinainte , dar va fi spusă ca și cum ar fi o improvizație.

În cadrul unei alocuțiuni trebuie să avem următoarele repere: Se începe prin a saluta gazda, invitatul de onoare, delegația

sau instituția pentru care este organizat evenimentul . Astfel, se personalizează discursul.

• Se multumește adunării pentru participare și pentru onoarea de a ne adresa ei. Aceste mulțumiri se referă la ocazia de a lua cuvântul.

• Intrarea în subiect , care debutează cu rememorarea scopului evenimentului așa cum a fost definit de organizatori.

• Dacă mențiunea este pertinentă , nu trebuie să ezităm a evidenția contribuția unei persoane, prezente sau absente. Aceste referiri sunt cu atât mai importante cu cât vorbitorul este o personalitate.

• În punctul central al intervenției, vorbitorul poate să remarce propria implicare în respectivul eveniment.

• Alocuțiunea se încheie cu o idee de continuitate, sugerând o perspectivă de viitor .

Toastul se ține în onoarea unei persoane, a unei activități sau a unui proiect căruia i se sărbatorește reușita.

Mesajul va fi întotdeauna scurt, concis și exprimat în cuvinte sugestive.

Primul toast este întotdeauna al gazdei căreia , de regula îi răspunde invitatul de onoare . Dacă mai sunt și alți vorbitori , aceștia trebuie în prealabil programați și anunțați. Inițiativele spontane nu sunt recomandate , fie și numai din cauza problemelor de protocol care pot apărea.

Toastul de bun venit se ține de obicei la începutul mesei, iar cel de elogiere la desert.

• Daca stau pe scaune , invitații se vor ridica în picioare în momentul în care vor bea.

• Ciocnirea paharelor este recomandabilă doar în situația în care este un număr restrâns de persoane.

• Daca în momentul toastului aveți paharul gol sau în pahar aveți apă sau o băutura nealcoolică, eticheta cere ca în acel moment să nu cereți umplerea paharului , fapt ce ar duce la perturbarea vorbitorului.

• Nu toastați niciodata în cinstea dumneavoastră. • La un toast ținut în onoarea noastră nu vom bea si nu ne vom ridica.• Nu citiți discursul de toast după notițe . Daca este prea lung și nu îl

tinți minte , înseamnă că este întradevar prea lung și trebuie să-i dați o formă mai scurtă.

Dacă sunteți oaspete de onoare și gazda ține un toast în cinstea dumneavoastră , întoarceți-i gestul de curtoazie și tineți și dvs.un toast în cinstea ei.

Nu bateți cu tacâmul în pahar ca să atrageți atenția mesenilor. Toastați chiar dacă nu beți alcool. Puteți toasta cu orice fel de

băutură ; gestul contează Puteți toasta chiar și ăn cinstea mai multor persoane, de

exemplu a unei familii care a venit în vizită sau a unei echipe întregi

Nu săriți peste rând. Primul care se cuvine să toasteze este gazda.

Președintele J.F. Kennedy la recepția oficială oferită la Casa Albă în cinstea laureaților premiului Nobel a rostit:

”Cred că aceasta este cea mai măreață concentrare de talente și minți luminate pe care a cunoscut-o vreodată Casa Albă, cu excepția poate a dăților când Thomas Jefferson lua masa de unul singur în această sală.”

Se va menționa doar titlul , nu și numele persoanei. ( Domnule ministru ) Se va folosi adresarea colectivă pentru anumite grupuri de persoane

( Doamnelor și domnilor profesori ai Universității ). Pentru un numar mai mare de invitati se va folosi adresarea Doamnelor și domnilor .

Ca pretext pentru începerea alocuțiunii, oratorul poate indica gazda , cu nume și titlu, precum și invitatul de onoare.

O soluție alternativă la semnalarea prezenței tuturor persoanelor importante este menționarea participării lor pe parcursul alocuțiunii .

Ordinea de precădere la salutarea personalităților prezente este cea inversă de la luarea de cuvant; adică se începe cu personalitatea cu cel mai înalt rang ierarhic.

În funcție de împrejurări și de natura evenimentului , regulile referitoare la ordinea luărilor de cuvânt sunt urmatoarele:

Personalitatea cea mai puțin importantă din punct de vedere ierarhic va vorbi prima , iar cea mai importantă ultima. Se aplică în general la evenimentele organizate de instituții, partide, întrucât luarea de cuvânt a persoanei cea mai importantă este punctul culminant al evenimentului și tot scenariul trebuie să fie conceput în crescendo.

Prima persoană va vorbi gazda . Persona invitată sau cea în onoarea căreia se organizează evenimentul , de regula din afara instituției, va vorbi după ea.

În numele instituției se va exprima o singură persoană ( demonstrează o ierarhie precisă , cu responsabilități clare ); de regulă persoana cu rang

superior.

Pentru succesul unui eveniment este recomandabilă limitarea numărului de vorbitori.

Pentru a se evita intervențiile prea lungi, este recomandat să se readacteze un program al luărilor de cuvânt , în care să se precizeze foarte clar timpul alocat fiecărei persoane , iar în momentul în care urcă la tribună să i se amintească încă o dată cât timp are la dispoziție.

Rolul maestrului de ceremonii sau al prezentatorului este unul de comunicare , având ca obiectiv principal asigurarea fluenței și coerenței luărilor de cuvânt în cadrul unui eveniment. Anunță diferitele etape ale evenimentului și asigură desfășurarea acestuia conform programării inițiale.

Discursul Conferința Dezbaterea Masa rotundă Expunerea Declarația Reuniunea de lucru Convorbirea Vizita de curtoazie