Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

IANUARIE2019

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVIII Nr. 485 http://b.politiaromana.ro

IANUARIE2019

anul XXVII INr . 485

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

3

7 - 9

O altfel de activitate preventiv`

Martirii Poli]iei Române

14 - 16

17 - 19

22 - 23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Adrian-CCiprian MIRONRadu Emilian GAVRI{ Drago[ Orlando NICU

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

4

Jafuri r`sun`toare \n Europa dup` \ncheierea „R`zboiului Rece“

10 - 1124 Ianuarie 1859: Mica Unire

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

Ho] \n tura de noapte

Num`rul actual a primit bun de tiparpe 29 ianuarie 2019.

Economia subteran` - pericolul unei economii s`n`toase

1POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

ACTUALITATE

Flexibilitate [i eficientizare structural` la Poli]ia Capitalei

Miercuri, 16 ianuarie, lasediul Inspectoratului Generalal Poli]iei Române (IGPR), aavut loc o conferin]` de pres`,care a avut ca subiect principalreorganizarea Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti.

Despre schimb`rile intrate\n vigoare \ncepând cu 15 ianuarie, a vorbit conducereaPoli]iei Capitalei: comisar [efAdrian Ciprian Miron, \mputernicit director general,comisar [ef Radu EmilianGavri[, \mputernicit directorgeneral adjunct, chestorDrago[ Orlando Nicu, directorgeneral adjunct [i comisar [efMarius Eugen Stan, directorgeneral adjunct.

Planul de reorganizare afost \naintat IGPR anul trecut[i a avut \n vedere mai multeprincipii, care s` transformePoli]ia Capitalei \ntr-o „structur` flexibil`, adaptat`nevoilor actuale, pentruîmbun`t`]irea serviciilor c`trecet`]eni“, dup` cum a afirmatdomnul Adrian Miron. Astfel,noile structuri sunt menite s`gestioneze eficient provoc`rilecu care se va confrunta Poli]iaCapitalei, \n urm`torii doi ani(pre[edin]ia Consiliului UE,alegerile pentru ParlamentulEuropean, alegerilepreziden]iale, parlamentare [i,în 2020, CampionatulEuropean de Fotbal). Deasemenea, unit`]ile nou\nfiin]ate vor degreva sec]iilede poli]ie, prin investigareacalificat`, la nivel central, ainfrac]iunilor foarte grave (de

exemplu infrac]iunile comiseasupra minorilor).

Un total de 528 de func]iiau fost puse la dispozi]ia acestor noi unit`]i, 228 fiinddeja ocupate, iar pân` lajum`tatea anului viitor vorveni speciali[ti [i pe restul de300. Concret, la ServiciulOmoruri au fost \nfiin]atedou` birouri - AgresiuniSexuale [i Mor]i Suspecte [iUcideri din Culp`.

Domnul Radu Gavri[ adeclarat c` la Biroul deAgresiuni Sexuale se dore[te„o investigare centralizat` ainfrac]iunilor la via]a sexual`comise asupra minorilor. Ceicare se ocup` de astfel deinfrac]iuni, cunoa[tem [iexemplele, sunt recente, nuau o zon` anume [i gradul lorde repetabilitate este foartemare. Avem nevoie de acestlucru pentru a preîntâmpinaca astfel de persoane s`comit` fapte multe pe o

perioad` lung` de timp“.Pentru combaterea

eficient` a infrac]iunilor cuviolen]`, comise de grupuri \nsegmentul stradal, [i pentrusupravegherea [i documentarea grupurilorinfrac]ionale de notorietate, aufost \nfiin]ate BirourileViolen]` Stradal` [i GrupuriInfrac]ionale, \n cadrulServiciului GrupuriInfrac]ionale Violente.Totodat`, la nivelul ServiciuluiInvestiga]ii Criminale, a fostcreat Biroul V`t`m`riCorporale, deoarece la sec]iilede poli]ie se primesc sesiz`ri,iar num`rul acestora este încre[tere, acestea referindu-sela calitatea activit`]ilor profesionale în diferitedomenii, fie c` vorbim deaccidente de munc` sau de oîngrijire gre[it` a unui bolnav.

|n Centrul Istoric va ac]ionao structur` specific`, Serviciul

ACTUALITATE

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI2

Mar]i, 22 ianuarie, poli]i[ti din cadrulDirec]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti au prins în flagrant un tân`r, în vârst`de 25 ani, imediat dup` ce a încercat s`retrag` o sum` de bani din contul unei femei,prezentând unit`]ii bancare o procur` fals`.

La data de 21 ianuarie, un reprezentant alunei agen]ii bancare a sesizat Sec]ia 11 Poli]ie,cu privire la faptul c` un b`rbat s-a prezentat lasucursal`, în vederea retragerii unei sume de2400 euro din contul unei femei, prezentândîn acest sens o procur` ce p`rea a fi fals`.

În urma investiga]iilor efectuate de poli]i[ti arezultat c` procura men]ionat` era într-adev`rfals`. Totodat`, fiind contactat`, femeia încauz` a relatat c` nu a întocmit nici o procur` pentru efectuarea de tranzac]ii financiareasupra conturilor personale.

Angajatul b`ncii i-a transmis b`rbatului c`retragerea sumei de bani necesit` programarepentru o dat` ulterioar`, dat` stabilit` decomun acord cu poli]i[tii Sec]iei 11. |ntrucâtexista suspiciunea rezonabil` c` tân`rulinten]ioneaz` s` comit` o fapt` ilicit`, s-a procedat la supravegherea zonei în care se aflaagen]ia bancar`. Astfel, la data de 22 ianuarie,în jurul orei 13.00, a fost observat un autoturism, de la volanul c`ruia a coborât untân`r, ce s-a prezentat la casieria b`ncii,moment în care a fost interceptat de poli]i[ti [icondus la sediul subunit`]ii, pentru audieri. În

interiorul autoturismului a mai fost identificatun pasager.

|n urma verific`rilor desf`[urate a rezultat c`tân`rul avea suspendat dreptul de a conduce,precum [i faptul c` fa]` de acesta era dispus`m`sura controlului judiciar, una dintreobliga]iile acestei m`suri fiind aceea de a nuintra în contact cu pasagerul din autoturismulpe care îl conducea.

Cercet`rile sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 3, cu privire la s`vâr[ireainfrac]iunilor de în[el`ciune, uz de fals [i conducerea unui vehicul, având acest dreptsuspendat, fa]` de cel în cauz` fiind dispus` m`sura arestului preventiv.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Cu procur` fals` la banc`

Poli]iei Centrului Istoric, careva gestiona unitar problematica din aceast` zon`pietonal` cu caracteristiciunice. Siguran]a c`l`torilorbucure[teni \n transportul, atâtde suprafa]`, cât [i de lametrou, va fi asigurat` de maimul]i poli]i[ti, care vor faceparte din noile birouri Flagrant[i Ordine Public`, \nfiin]ate lanivelul Brig`zii de Poli]ie pentru Transportul Public.

Domnul Drago[ Nicu a

explicat modific`rile astfel:„Transportul public a intrat înaceast` reorganizare, având labaz` principiul de asigurare asiguran]ei c`l`torilor, atât dinpunct de vedere al transportului de persoane lasuprafa]`, cât [i pe zona demetrou. Din punctul de vedereal Poli]iei Metrou, carefunc]ioneaz` în cadrul Brig`ziide Poli]ie pentru TransportulPublic, s-a înfiin]at un birou deordine public`, astfel,

componenta de men]inere aordinii publice în zona demetrou a fost suplimentat` cuun num`r de 30 de func]ii.Am avut în calcul [i noua magistral` de metrou, care seva deschide în perioadaurm`toare, dar, în primul rând,siguran]a cet`]eanului carefolose[te acest mijloc detransport în Capital`“.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 3

O altfel de activitate preventiv`!S`rb`torile de iarn` au

strâns laolalt` familiaextins` a prevenirii. |nAjunul Cr`ciunului, pe 21decembrie, la A[ez`mântulSocial „Sfânta Maria“ dinsectorul 3, poli]i[tiiServiciului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii aug`tit pentru copiii nevoia[i.

Sarmalele (de post), pl`cintele dobrogene,darurile [i muzica bun` auadus un strop de bucurie \nsufletele micu]ilor.

Jorge, unul din membriifamiliei extinse a prevenirii, \mpreun` cuso]ia [i copiii lui, au\mpodobit bradul deCr`ciun, au cântat colinde [i s-au ocupat de preg`tireamomentului ofeririidarurilor. Au format oechip` minunat` cu eleviiLiceului TeoreticInterna]ional de Informatic`(ICHB), care s-au implicat \n organizarea evenimentului.

Fiecare participant la

eveniment a adus diversecadouri pentru copiiinevoia[i: haine, juc`rii, c`r]isau dulciuri. Astfel, peste 20de copii s-au bucurat de omas` cald` [i de darurileoferite de poli]i[tiibucure[teni, elevii ICHB [iJorge (GheorghePapagheorghe). De asemenea, pe tot parcursulevenimentului a fostprezent [i preotul SanduConstantin, de la ParohiaFoi[or. Momentul cel mai

impresionant a fost atuncicând copiii s-au al`turatp`rintelui Sandu Constantin[i au rostit \mpreun` orug`ciune, \n semn demul]umire.

„Misiunea“ familieiextins` a prevenirii s-a finalizat cu bine, zâmbetelede pe chipurile copiilor fiindo dovad` \n plus pentrunoi.

LLiiaannaa RROO{{EESSCCUU

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Ho] \n tura de noapte

4

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Institu]ie public` l`sat` f`r` calculatoare

|nceputul anului i-a \ntâmpinat pe angaja]ii unei institu]ii publice din sectorul1 cu ve[ti proaste. |n diminea]a zilei de 3 ianuarie, când au revenit la munc`,salaria]ii au constatat c` nu mai aveau pece s` lucreze, deoarece un ho] le furase calculatoarele. {i nu numai atât,disp`ruser`, de asemenea, mai multe telefoane mobile [i alte bunuri, pagubaridicându-se la peste 100.000 lei.

Poli]ia a fost anun]at` de \ndat`.Aceasta a demarat o anchet` [i a constituitun cerc de suspec]i. Verific`rile specifice i-au condus pe poli]i[tii bucure[teni laidentificarea unui b`rbat de 32 ani, cunoscut cu antecedente penale, ca posibilautor al acestui furt.

Mar]i, 8 ianuarie, judiciari[tii l-au re]inutpe suspect [i l-au condus la sediul Sec]iei1, pentru audieri. Cu ocazia controlului corporal, asupra lui au fost g`si]i 2000 lei,bani proveni]i din vânzarea laptopurilor [i

telefoanelor furate. Oamenii legii au identificat [i recuperat

o parte din bunuri de la o cas` de amanetdin sectorul 2 [i le-au restituit institu]ieipublice.

Poli]i[tii i-au \ntocmit dosar penal suspectului, pentru s`vâr[irea infrac]iuniide furt calificat [i continu` ancheta pentrua recupera tot prejudiciul produs.

Se spune c` noapteaeste un sfetnic bun. Eu a[ad`uga c` noaptea este unsfetnic bun pentru oameniicinsti]i [i drep]i. Poli]ia aredestule exemple, care s`confirme cea de-a douaafirma]ie, cu infrac]iunipetrecute la ad`postul\ntunericului. „Pr`d`torii denoapte“, din specia homosapiens, au un loc bine stabilit \n statisticile

operative ale poli]iei.De[i \ntunericul este un

factor care \i avantajeaz` peho]ii care nu au somn,acesta nu \i ap`r` de bra]ullegii, care \i aduce lalumin`, mai devreme saumai târziu.

Poli]i[tii Sec]iei 20 aureu[it, pe 10 ianuarie, s`aduc` \n spatele gratiilor unb`rbat de 40 ani, care erac`utat de aproape dou`

luni, dup` ce a furat dintr-oshaormerie 3000 lei.

Cercet`rile au fostdeclan[ate pe 23 noiembrie, când administratorul firmei areclamat c` cineva ap`truns noaptea \n birouladministrativ [i a sustras\ncas`rile. Criminali[tii careau efectuat cercetarea lafa]a locului, nu audescoperit urme de for]are

{TIRI

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 5

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Jum`tate de ton` de motorin` sustras` din mai multe tiruri

Un control de rutin` al unui autoturism s-a transformat \ntr-o situa]ie special`, \ncare oamenii legii au fost nevoi]i s` trag`mai multe focuri de arm` de avertisment,pentru a re]ine un b`rbat.

|n noaptea de duminic`, 20 ianuarie, opatrul` de siguran]` public` a Sec]iei 19 aoprit un autoturism \n sectorul 5, pentru uncontrol. |n ma[in` erau dou` persoane,care, la vederea poli]i[tilor au devenit nelini[ti]i. Deoarece din interiorul ma[inii se

sim]ea un miros puternic de combustibil,agen]ii l-au rugat pe [ofer s` deschid` portbagajul. |n acel moment, conduc`torulauto a luat-o la fug`, \ncercând s` se fac`nev`zut.

Poli]i[tii au plecat \n urm`rirea lui [i l-ausomat verbal, de mai multe ori, s` seopreasc`. F`r` succes, \ns`. Astfel, conformprocedurilor, a fost folosit armamentul [i,dup` ce au tras mai multe focuri \n planvertical, agen]ii de siguran]` rutier` l-audeterminat pe fugar s` se opreasc` [i l-au\nc`tu[at. Ulterior, \n interiorul vehiculului,au fost descoperi]i 150 litri de motorin`,afla]i \n mai multe bidoane. La audieri, ceidoi indivizi, cunoscu]i cu preocup`riinfrac]ionale, au recunoscut c` sunt autoriialtor dou` furturi de motorin`, din 7 [i 14ianuarie, pentru care erau deschise dosarepenale la Sec]ia 19.

Cercet`rile nu s-au \ncheiat, poli]i[tiiextinzând verific`rile [i spre celelalte sectoare din Capital`, pentru a identifica [ialte fapte asem`n`toare, \n care s` fieimplica]i cei doi suspec]i.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

a u[ilor, ceea ce \nsemnac` autorul a folosit cheipotrivite. |n aceast` situa]ie,s-a constituit un cerc desuspec]i \n care au fostinclu[i [i angaja]ii firmei,actuali [i fo[ti.

Deoarece urmele papilare, ridicate de la fa]alocului, nu au dus la rezultate concludente,

anchetatorii au analizatcamerele de supraveghere,i-au audiat pe angaja]i [i,pas cu pas, au restrâns cercul de suspec]i pân`când a r`mas un singurb`rbat, C. Florinel, 40 ani,care nu a putut s` prezinteun alibi solid. Acesta arecunoscut c` s-a folosit decheile de la biroul

administrativ, la care aveaacces, [i a p`truns \nnoaptea de 22 noiembrie \nmagazin.

Acum trebuie s`r`spund` la \ntreb`rilepoli]i[tilor pentru faptacomis`, tribunalul dispunând m`sura controlului judiciar, pentru60 de zile.

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI6

Primul mandat alRomâniei la Pre[edin]iaConsiliului UE se deruleaz`în contextul unor procese deanvergur`, care vor modelaUniunea European`: reflec]iaasupra viitorului Uniunii, procesul de ie[ire a MariiBritanii din UniuneaEuropean`, tranzi]ia spre unnou ciclu legislativ, caurmare a alegerilor europene[i, implicit, finalul de mandatal Comisiei Europene [i alParlamentului European,respectiv discu]iile privindreperele [i documentelestrategice ale Uniunii, precum cadrul strategic deac]iune post 2019, UniuneaEconomic` [i Monetar` [iviitorul Cadru FinanciarMultianual. |n acela[i timp,provoc`rile din mediul interna]ional fac necesar`asumarea de c`tre Uniune aunui rol activ în afacerile globale, în acord cu Strategiasa global` de politic` extern`[i de securitate.

România are oportunitatea de a prelua

Pre[edin]ia ConsiliuluiUniunii Europene într-operioad` caracterizat` deefortul comun al statelormembre, pentru identificareaunor r`spunsuri laprovoc`rile majore la adresaproiectului european [i dedefinire a ac]iunii sale pentruurm`torul deceniu, în dorin]ade a consolida pacea, libertatea, stabilitatea, prosperitatea, solidaritateasocial`, coeziunea pe careacesta le-a oferit înc` de laînceput. Pentru consolidareaproiectului european, esteast`zi mai mult decât necesar` înt`rirea leg`turiidintre cet`]eni [i Uniune,prin implicarea mai activ` aacestora în dezvoltareatemelor europene [i prinapropierea acestora de procesele decizionale.Totodat`, se manifest` onevoie din ce în ce mai perceptibil` de reform` [i deinova]ie în anumite sectoareale politicii europene. Încadrul acestui efort colectiv,România va sus]ine ferm

consolidarea proiectului european, pentru a r`spundeprovoc`rilor, precum [ia[tept`rilor cet`]eniloreuropeni, într-o manier`coeziv`, unitar` [i echitabil`.

Summit-ul de la Sibiu, din9 mai 2019, va reprezentaun moment important înproiec]ia privind viitorul uneiUniuni mai puternice, maiunite, mai coezive [i maidemocratice. Evenimentul lanivel înalt va oferi oportunitatea sensibiliz`riicet`]enilor europeni asuprarezultatelor concrete aledeciziilor formulate la nivelulUniunii Europene [ireformelor necesare pentru aavansa [i, în acela[i timp, aconsolida proiectul european.

România va ac]iona, în calitate de Pre[edin]ie aConsiliului UE, ca un veritabilmediator impar]ial, pentru agenera solu]ii în vedereaavans`rii agendei europene.În mandatul s`u dePre[edin]ie a ConsiliuluiUniunii Europene, Româniava ac]iona coordonat încadrul Trio-ului dePre[edin]ii, al`turi deFinlanda [i Croa]ia, asigurândîn acela[i timp continuitatecu Trio-ul precedent, în atingerea obiectivelor asumate în cadrul AgendeiStrategice.

SSuurrssaa:: wwwwww..rroommaanniiaa22001199..eeuu

Pre[edin]ia României la Consiliul Uniunii Europene

-- vvaa uurrmmaa --

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 7

MONDO POLICE

Jafuri r`sun`toare \n Europa, dup` \ncheierea „R`zboiului Rece“ÎÎnn ddeecceenniiuull ccaarree aa uurrmmaatt „„RR`̀zzbbooiiuulluuii RReeccee““,,

\\nn EEuurrooppaa OOcccciiddeennttaall`̀ aauu aavvuutt lloocc mmaaii mmuulltteejjaaffuurrii aarrmmaattee,, ccee aauu ppuuss llaa ggrreeaa \\nncceerrccaarree iinnssttiittuu]]iiiillee ddee aapplliiccaarree aa lleeggiiii.. DDiinnttrree cceellee mmaaiicceelleebbrree,, vvoomm vvoorrbbii \\nn aarrttiiccoolluull ddiinn aacceessttnnuumm`̀rr ddeesspprree:: jjaaffuull ccoommiiss llaa UUnniioonn ddeeBBaannqquuee SSuuiissssee ((UUBBSS)) ddiinn GGeenneevvaa ((EEllvvee]]iiaa)),, ppee2255 mmaarrttiiee 11999900,, jjaaffuull BB`̀nncciiii NNaa]]iioonnaallee aaFFrraann]]eeii,, ddee llaa TToouulloonn,, ppee 1166 ddeecceemmbbrriiee 11999922[[ii ssppaarrggeerreeaa ssuuccuurrssaalleeii ppoo[[ttaallee ddiinn ZZuurriicchh((EEllvvee]]iiaa)),, ppee 11 sseepptteemmbbrriiee 11999977..

|n diminea]a zilei de 25 martie 1990,agen]ia bancar` UBS (Union de BanquesSuisse) a fost luat` cu asalt de cinci indivizi,care au furat 31 milioanefranci francezi. Ace[tia,masca]i [i înarma]i, p`trundîn agen]ia bancar`, neutralizeaz` paznicii [i sistemul de alarm`, dup` careintr` în seiful b`ncii (deschisu[or, deoarece aveau combina]ia) [i dispar cu maimul]i saci cu bani (dolari americani, franci francezi [idirhame marocane), la bordulunei ma[ini Renault Espace.

Creierul opera]iunii esteconsiderat Michel Ferrari (cet`]ean francez),care se stabilise \n Elve]ia [i se ocupa detransferul ilegal de bani (cu autoturismul) aiunor bog`ta[i francezi, spre b`ncileelve]iene, care nu doreau s` pl`teasc` taxe.

Dup` 1989, controalele la frontiera franco-elve]ian` au început s` dispar`, ceeace implica [i sc`derea considerabil` a veniturilor lui Michel Ferrari. Acesta pune lacale jaful, care urma s`-l fac` celebru, maiales dup` publicarea c`r]ii „J'ai réussi lecasse du siècle - La vérité sur le hold -up del'UBS“ (Am reu[it jaful secolului - Adev`ruldespre jaful de la UBS).

În carte, el m`rturise[te: „Recunosc c` amfost autorul hold-upului de la UBS Geneva.Gangster nu sunt. Ho], da, am devenit. Darcine ar fi rezistat unei asemenea tenta]ii? Am

planificat opera]iunea care s` m` pun` laad`post pentru tot restul vie]ii“.

Dup` jaf, pe 26 martie 1990, acesta î[irevendic` fapta cu deosebit` mândrie:„Fantastic [i \nc` mai mult de atât. Asta este, s-a terminat, este o reu[it`! Magistral! M`bucur [i savurez gustul triumfului“.

Dup` ce a aflat c` a fost tras pe sfoar` decomplicii corsicani, nu ezit` s` adauge: „Amtr`it o s`pt`mân` plin` de emo]ii contradictorii. Fericit pentru reu[ita acesteiopera]iuni extravagante, dominat de teamade a fi vândut sau eliminat, invadat de furie,când am aflat c` am fost tr`dat [i înecat într-o triste]e infinit` cu gândul la r`ul pe

care îl fac so]iei [i fiului meu,iar ultima mea senza]ie, ceamai puternic`, este dezgustul[i grea]a fa]` de propriaprostie, naivitate [i credulitate“.

Ferrari, care nu participase direct la spargere,\[i a[tepta complicii, care nuvor mai ap`rea. |n urma unuidenun], Ferrari va fi re]inut [iva trebui s` recunoasc` c` eleste artizanul jafului. Banii nuau fost recupera]i niciodat`.

Foarte probabil, ace[tia au fost „converti]i“ înlingouri de aur, „sp`la]i“ în cazinouri sauinvesti]i în domeniul imobiliar.

Responsabilii principali au fost ulterior identifica]i. Ei f`ceau parte din gruparea„Brise de Mer“ (Briza M`rii, membr` a mafiei corsicane, responsabil` a peste 100 de jafuriarmate). Astfel, mai mul]i angaja]i ai b`ncii(complici ai grup`rii), \mpreun` cu patru dintre autori (André Benedetti, AlexandreChevrière, respectiv fra]ii Joël [i JacquesPatacchini) au fost aresta]i [i încarcera]i, iardup` 14 ani de la eveniment (în 2004), vorfi achita]i de Curtea cu Jura]i din Paris.

„Mafia Corsican`“ se va extinde din InsulaCorsica, începând cu „anii de plumb“, peCoasta de Azur, cu prec`dere în bazinul urbanistic compus din Marsilia-Toulon-Nisa,

Sp`rg`torii, subamenin]area c` \i vaomor\ toat` familia,dac` nu va colabora,

\l determin` peDemaimay s` poarte

o centur` cu explozibil.

””

iar ulterior [i în Antile, Golful Mexicului,Africa, dar [i în America Latin`.

Specializat` în crima organizat` complex`(sp`lare de bani, gestionarea cluburilor denoapte, lan]uri hoteliere, restaurante, jocuride noroc, trafic de stupefiante, trafic dearme, proxenetism, extorcare de fonduri,controlul cluburilor de fotbal, jafuri armate,corup]ia func]ionarilor, etc.), conformautorit`]ilor americane (implicate în investigarea crimei organizate franco-americane, în special, prin intermediul celebrei organizatii criminale „FrenchConnexion“), mafia corsican` ar fi responsabil` de asasinarea a peste 370 depersoane, dintre care 11 reprezentan]i aiadministra]iei locale (primari, prefec]i, etc.),ceea ce ar implica o rat` a mortalit`]ii înCorsica mai mare decât cea din Sicilia.

|n luna mai 2001, dup` un deceniu deinstrumentare, dosarul este trimis pentru judecare în fa]a Cur]ii cu Jura]i din Paris, darpe 13 iunie 2004, patru inculpa]i sunt achita]i, din lips` de „probe materiale“.

Bomba uman` nu a explodat

Jaful de la Banca Na]ional` a Fran]ei, dela Toulon, s-a petrecut pe 16 decembrie1992, ho]ii furând 146 milioane franci (echivalentul ast`zi a 42 milioane euro).

Un comando de profesioni[ti în jafuriarmate, format din 10 oameni, dirijat deMarc Armando, au atacat banca \n jurul orei

17. Înainte îns`, \n diminea]a aceleia[i zile,doi membri ai grup`rii, masca]i [i înarma]i, îlsechestreaz` pe un angajat al b`ncii,Emmanuel Demaimay (angajat ca paznic),\mpreun` cu familia lui, chiar \n proprialocuin]`. Acesta urma s` intre la serviciu, \ntura de noapte. Sp`rg`torii, sub amenin]areac` \i va omor\ toat` familia, dac` nu vacolabora, \l determin` pe Demaimay s`poarte o centur` cu explozibil. Cu ajutorul adou` ma[ini, gruparea ajunge la banc`, dup`ce aceasta terminase programul cu publicul,iar \n institu]ie erau doar angaja]ii. Dup` ce \iva aduna pe ace[tia, 13 la num`r, subamenin]area armelor, \ntr-un birou, vorstrânge din dou` seifuri 146 milioane defranci. Totul \n 30 minute. |ncarc` banii \nma[ini [i dispar spre zona industrial` aora[ului Toulon.

Înainte de plecare, bandi]ii i-au avertizatpe angaja]i s` nu anun]e poli]ia maidevreme de ora 20, altfel „bomba uman`“va exploda. La ora 18.30, casierul principalelibereaz` to]i ostaticii, care se vor refugia înalt` \nc`pere, \n timp ce EmmanuelDemaimay, r`mâne la parter, a[ezat pe unscaun. Totu[i, poli]ia este anun]at` maidevreme [i intervine prompt, eliberându-l [ipe Demaimay de centura cu explozibil, carenu avea nici un dispozitiv ata[at, ce urma s`fie declan[at de la distan]`.

Anchetatorii reu[esc, la cinci zile de laeveniment, s` re]in` un prim suspect, o angajat` a b`ncii, Hélène Renaux, 39 ani. Laaudieri, femeia le-a detaliat poli]i[tilor cum afost totul planificat, în complicitate cu iubitulei Gino, respectiv, cu prietenul acestuia,René Bombace „Ness“.

În aceast` faz` a anchetei, patru persoaneimplicate în jaf sunt deja identificate: „labelle Hélène“ („spionul“ din interiorulb`ncii), Gino (41ani), Marc Armando [iDominique Bernardini („Chinezul“ - adjunctul lui Armando).

În cursul zilelor urm`toare vor fi aresta]i [irestul complicilor, Dominique Gianonne (42ani) [i Gianfranco Cascioni, iar în urmaperchezi]iilor la domiciliul acestora, vor fig`si]i [ase milioane franci. Din 146 milioanefranci, autorit`]ile au recuperat doar 10 milioane.

Pe 26 octombrie 1996, justi]ia \i

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI8

MONDO POLICE

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Marc Armando

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 9

MONDO POLICE

condamn` pe cei 11 suspec]i principali lapedepse cuprinse între 8 [i 18 ani de\nchisoare. Dintre ace[tia, Hélène [i iubitul eiGino, pilonii principali ai acestei spargeri, aufost condamna]i la 14 ani, iar Marc Armando(„creierul“ opera]iunii) [i DominiqueBernardini la 18 ani.

Dup` eliberarea din \nchisoare, sub control judiciar, Hélène [i Gino se vorc`s`tori [i vor locui, pentru un timp, înBrazilia. Ast`zi, Hélène este asistent` veterinar` la Toulon (în cadrul unei organiza]ii neguvernamentale).

Marc Armando a fost eliberat condi]ionatîn 2005, dar este arestat din nou \n 2013,pentru trafic de droguri. Ajunge \n\nchisoarea Beaumettes din Marsilia, unde\[i isp`[ise [i pedeapsa anterioar`. Se sinucide \n celul`, la scurt timp, dup` ce fusese audiat.

Deghiza]i \n po[ta[i, au furat 53 milioane de franci

|n diminea]a de 1 septembrie 1997, cinciindivizi deghiza]i în „po[ta[i“, respectiv, „speciali[ti în telefonie“, p`trund \n interiorulPo[tei Fraumünster din Zürich, sechestreaz`[ase angaja]i [i, \n mai pu]in de cinci minute,sustrag cinci cutii metalice, \n care se aflau53 milioane franci francezi. Cutiile urmau s`ajung` \n seiful B`ncii Na]ionale a Elve]iei,sediu aflat la 200 metri distan]`.

Atacatorii sunt nevoi]i s` abandonezedou` dintre cutii, deoarece nu au mai\nc`put \n ma[ina cu care veniser` (o utilitar` de mici dimensiuni). Ma[ina estedescoperit` de oamenii legii, incendiat`par]ial, ceea ce i-a ajutat pe anchetatori s`preleveze mai multe probe ADN, care \i vaajuta la identificarea autorilor.

Dup` o s`pt`mân` [i jum`tate de lacomiterea jafului, sunt aresta]i „creierul“opera]iunii, Maurizio V., cinci dintre ho]i(Allabdullah Elias, sirian de origine, 28 ani,Domenico Silano-[oferul, refugiat dup` jaf înSUA, Zoran Veljkovic, 19 ani, Müller Dieter,21 ani [i Hassan El Bast) [i un angajat alpo[tei (Marcello di Santo), care a furnizatinforma]ii „din interior“.

Dup` ce au fost perchezi]ionate locuin]ele

suspec]ilor, au fost recupera]i 20 milioanede franci, ascun[i \n cele mai interesantelocuri ([ifonier, co[ul cu rufe murdare dinbaie, valize vechi sau printre c`r]ile din bibliotec`).

Domenico Silano este singurul dintre ho]icare, ulterior, va deveni celebru (gra]ie best-sellerului, scris \mpreun` cu jurnalistulPatrick Maillard, „Der Jahrhundert-Postraub“,în care poveste[te derularea „jafului secolului“ de la Fraumünsterpost Zürich.

Condamnat la 4 ani [i 9 luni deînchisoare, din care va efectua 3 ani [i 8luni, Domenico va fi eliberat din închisoarepentru bun` conduit`, pe 3 august 2002.

Procesul s-a derulat între 18-20 octombrie1999, în urma c`ruia opt persoane vor fi condamnate la pedepse cuprinse între 21 deluni [i 66 de luni de închisoare. Tribunalul a]inut cont de circumstan]ele atenuante acelor inculpa]i [i de faptul c` a fost comisf`r` violen]` [i au recunoscut participarea lajaf.

Ce [tim ast`zi despre ace[ti infractori „amatori“, care au reu[it s` comit` cel maimare „jaf al secolului“ (conform autorit`]ilorelve]iene)? Maurizio (59 ani) este proprietarul unei pizzerii în Zürich, ZoranVeljkovic, 31 ani, tr`ie[te ast`zi în Serbia siexport` vin în Africa, Mario P. (Marcello) areu[it s` se integreze în societate [i s-aîntors definitiv în Italia, unde lucreaz` la ofirm` de produse electrocasnice.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Autoturismul Fiat folosit la jaful po[tei din Zurich

Credit foto: swissinfo.ch

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI10

24 ianuarie 1859: Mica UnireÎn 24 ianuarie 1859 a

avut loc Mica Unire - UnireaPrincipatelor Române subconducerea lui AlexandruIoan Cuza. Mica Unire de la1859 a fost primul pasimportant pe calea înf`ptuiriistatului na]ional unitarromân.

Unirea celor dou` Principate a fost un procescare a început în 1848,bazat pe puternica apropiere cultural` [i economic` întrecele dou` ]`ri. În anul 1848s-a realizat uniunea vamal`între Moldova [i }araRomâneasc`, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza,respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, AlexandruIoan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la5 ianuarie 1859, reprezentantul „PartideiNa]ionale“, urmând ca ulterior, într-o [edin]`secret` a Adun`rii, deputatulVasile Boerescu a propus la24 ianuarie 1859 alegerea

lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptat` în unanimitate.

Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era consideratde Poarta Otoman` [i deAustria drept o înc`lcare aConven]iei de la Paris, îns`în textul Conven]iei din1858 nu se stipula ca domnii ale[i în cele dou`Principate s` fie persoaneseparate.

În 1862, cu ajutorulunioni[tilor din cele dou`]`ri, Alexandru Ioan Cuza aunificat Parlamentul [iGuvernul, realizând unireapolitic`, iar dup` înl`turareasa de la putere, în 1866,unirea a fost consolidat`prin aducerea pe tron aprincipelui Carol deHohenzollern-Sigmaringen.

Prin Constitu]ia adoptat`la 1 iulie 1866, PrincipateleUnite încep s` se numeasc`oficial România, pentru ca la1 decembrie 1918 s` seînf`ptuiasc` Marea Unire a

Transilvaniei cu România,creându-se actualul stat.

Alexandru Ioan Cuza,înf`ptuitorul Unirii de la 24ianuarie 1859, se tr`geadintr-o veche familie demoldoveni, din p`r]ile F`lciului, familie de cluceri,sp`tari, comi[i, ispravnici.Cuza s-a n`scut la 20 martie1820. A înv`]at pân` în1831 la Ia[i, unde a avutcolegi pe câ]iva dintre viitoriis`i colaboratori, între eiVasile Alecsandri. E trimisapoi la Paris, unde î[i ia bacalaureatul în litere. S-aîntors apoi în ]ar` [i a intratîn armat`. S-a c`s`torit în1844 cu Elena Rosetti.

Domnia lui AlexandruIoan Cuza, în timpul evenimentelor din 1848, a fost în primele rânduri. Aluat cuvântul la adunarea dela hotelul „Petersburg“ dinIa[i, cerând înf`ptuirea unorreforme democratice. Printrefrunta[ii adun`rii aresta]i dinordinul domnitorului Mihai

S~RB~TOARE

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 11

Sturza s-a aflat [i Cuza; areu[it apoi s` scape de subpaz` [i s` fug` înTransilvania. Cuza are ocazias` participe la MareaAdunare de la Blaj de la3/15 mai 1848, dup` carese retrage în Bucovina.

În timpul domnitoruluiGrigore Ghica s-a reîntors în]ar` [i în perioada preg`tiriiUnirii îndeplinea func]ia depârc`lab de Gala]i. Ca form`de protest fa]` de falsificareaalegerilor pentru adun`rilead-hoc din Moldova, Cuza [i-a dat demisia din func]iade pârc`lab. Patriot cu ideiliberale, nu radicale îns`,Cuza a fost acceptat chiar [ide partizanii celor doiSturza, care candidausus]inu]i de conservatori. La5 ianuarie 1859, el a fostales cu unanimitateavoturilor deputa]ilor prezen]iîn Moldova.

Domnia lui AlexandruIoan Cuza, de[i scurt`

(1859-1866), a fost perioada de maxim` dezvoltare a României moderne. Prin recunoa[tereaUnirii depline, creareaprimului Parlament unic alRomâniei [i al primuluiguvern unitar, prin reformelesale: adoptarea primeiConstitu]ii române[ti, reforma electoral`, secularizarea averilorm`n`stire[ti, reforma agrar`,

a înv`]`mântului, domnia luiAlexandru Ioan Cuza a pusbazele dezvolt`rii moderne aRomâniei.

Primul pas important pecalea înf`ptuirii statuluina]ional unitar român a fostf`cut la 24 ianuarie 1859,dar Marea Unire a avut locîn 1918, la Alba Iulia.

SSuurrssaa::wwwwww..zziiaarruulluunniirreeaa..rroo

S~RB~TOARE

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀,, oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull http://b.politiaromana.ro

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaa revistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Au fost aresta]i de o maimu]`

„L`sa]i totul jos. Sunte]iaresta]i!“ - a strigat tare omaimu]`, \ndreptând spreho]ii agresori un pistol. Scenanu-i o secven]` de film, eafiind, de fapt, finalul uneiac]iuni, organizat` de poli]iadin Miami. Unul dintre agen]i,deghizat \ntr-o goril`, a fostintrodus \ntr-o cu[c` cu gratii.Scopul era capturarea uneibande, specializat` \n contraband` cu animale exotice, sustrase din parculzoologic [i (a[a cum s-a aflatulterior) revândute \n Mexic,pe sume foarte mari. Agentulcare i-a arestat pe cei cinciho]i, cu ajutorul câtorva colegi, a declarat, \n cadrulunei conferin]e de pres`, c`nu va uita niciodat` chipurileho]ilor, \n momentul \n caregorila i-a somat [i i-aamenin]at cu pistolul.

A f`cut „pana prostului“cu ma[ina furat`

Giampiero Renzi, un [omer\n vârst` de 27 ani, voia s`fure câte ceva, dar nu i-a mersprea bine: mai \ntâi, unvânz`tor l-a luat la b`taie, apoia dat lovitura la un alt magazin [i, \n timp ce fugeacu o ma[in` furat`, a r`masf`r` benzin` [i a mai \ncasat o

chelf`neal`, \nainte de a fi arestat.

Cazierul judiciar al lui Renziera suficient de lung, dar nu [ifoarte grav: a jefuit, \n maimulte rânduri, dar lucruri devaloare redus`. |n plus, eracunoscut ca fiind dependentde droguri [i nu chiar echilibrat mintal. Ulterior, arecunoscut c` pe 10 noiembrie 1995 venise dinFabriano, de unde era originar,la Melano, pentru a face rostde bani, cu care s`-[i procuredroguri.

S-a \ndreptat c`tre o parcare a \ntreprinderiiTecnomer, unde a g`sit oma[in` care avea cheile \ncontact. F`r` s` se gândeasc`de dou` ori, s-a urcat \nma[in` [i a plecat c`treFabriano, unde inten]iona s`dea o spargere.

C`tre orele 18, GiampieroRenzi a ajuns \n centru, studiind magazinele pe carele-ar fi putut jefui. V`zând unmagazin cu articole de uz casnic pe strada Serafini, s-ahot`rât s` treac` la ac]iune.Magazinul era plin de clien]i[i, de[i nu avea la el nicim`car un cu]it cu care s`

amenin]e, a strigat: „Scoate]ibanii!“ - [i s-a \ndreptat spreproprietar, cu o figur`amenin]`toare. Dup` ce l-acânt`rit cu privirea, proprietarul i-a spus c`-i anormal [i c` ar fi bine s`plece. Sim]indu-se jignit,Giampiero Renzi a s`rit s`-lbat` dar, de[i l-a lovit destulde tare, a fost nevoit s` fug`,\nainte de a fi lin[at sau de aveni poli]ia. S-a urcat \naceea[i ma[in` furat` [i a plecat c`tre alt` ]int`, urându-[i mai mult succes.Tentativa de jaf din magazinulcu articole de uz casnic a fostsemnalat` la poli]ie.Carabinierii au intrat imediat\n alert`.

|ntre timp, Renzi s-adeplasat \n zona Borgo, \n strada Petrarca, unde se afl`parfumeria Donna. Aruncândo privire \n`untru, a constatatc` era aproape pustie: doarvânz`torul [i o singur` client`.Pentru mai mult` siguran]`, aintrat \n parfumerie cu o mân`\n buzunar, cu pumnul strâns,pentru a da senza]ia c` are lael un pistol.

|nghe]ate de fric`, cele dou`femei au stat nemi[cate, \ntimp ce Renzi, continuând s`]in` o mân` \n buzunar, a luatdin cas` toate \ncas`rile: pu]inmai mult de 400.000 lire.Nemul]umit de sum`, i-a luatclientei portofelul, apoi s-aurcat din nou \n ma[in`, pentru a se \ntoarce acas`.

Vânz`toarea a alertat poli]ia,[i, dup` descrierea ho]ului,poli]i[tii [i-au dat seama c`-ivorba de aceea[i persoan`care \ncercase s` jefuiasc`magazinul cu articole de uz

Cum s` ne ferim de infractori?

-- uu rr mm aa rr ee dd ii nn

nn uu mm `̀ rr uu lltt rr ee cc uu tt --

Ho]ii au reu[it s`p`trund` \n biroul

directorului, au spart seiful [i au \ndesat banii[i alte valori \ntr-o geant`

diplomat, g`sit` la locul faptei.

”

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

”

casnic [i au intensificatcercet`rile.

Dup` ce a pornit din nou ladrum, Giampiero Renzi aremarcat faptul c` indicatorulde benzin` este la minim, darspera s` ajung` pân` acas`.|ns` \n Marischio, cu rezervorul complet gol,ma[ina s-a oprit, \n timp cedin dep`rtare se auzeausirenele poli]iei.

F`r` s` stea pe gânduri,ho]ul [i-a abandonat ma[ina\n mijlocul str`zii, dup` care aochit o ma[in` parcat` \n fa]aunei locuin]e.

V`zând lipsa cheilor dincontact, a n`v`lit \n locuin]arespectiv`: „Da]i-mi cheilema[inii sau v` omor pe to]i!“Acei „to]i“ erau doi b`trâni.Probabil c` ar fi primit cheile,dac` \n acea clip` n-ar fi intratfiul proprietarilor ma[inii, care s-a repezit la agresor,tr`gându-i câ]iva pumni [ipunându-l din nou pe fug`. |nacest timp, proprietarul areu[it s` cheme poli]ia. Daragen]ii erau deja aproape.Renzi a \ncercat s` fac`autostopul, \ns` f`r` succes,apoi s-a ascuns printretufi[urile de pe marginea drumului.

|nceput` sub auspicii rele,ziua s-a terminat [i mai r`upentru el: carabinierii l-auprins \n urm`toarele cinciminute.

Ajuns la sediul poli]iei,Renzi a \ncercat s` evadeze,lovind un carabinier, darcolegii acestuia l-au imobilizat imediat.

|n loc de carne de vit`,au furat cadavre umane

Doi argentinieni din BuenosAires au furat un camion \n

care credeau c` se afl` carnede vit`. Ei au fost [oca]i cândau deschis u[ile ma[inii [i aug`sit 33 de cadavre umane.Poli]i[tii au afirmat c` cei doiau furat ma[ina din fa]a unuidepozit alimentar, dar, dingrab`, au gre[it camionul frigorific vizat [i s-au urcat \ncel \n care se aflau cadavreledestinate disec]iilor, pe care lef`ceau studen]ii la Medicin`.„A[ vrea s` am mereu de-aface cu astfel de ho]i… Amg`sit camionul abandonat la10 kilometri de depozit, iar«marfa» a r`mas neatins`! Nicipân` acum n-am \n]eles de cecamionul cu cadavre fuseseparcat \n apropierea depozitului alimentar“, adeclarat un poli]ist.

Condamnat s` poarte un clopo]el la gât

Indianul Raj Afal (39 ani),din Ajmer, ho] de buzunare,va fi obligat s`-[i atârne degât un clopo]el, de fiecaredat` când va ie[i din cas`,pentru a atrage aten]ia tuturorasupra sa [i, astfel, s` fienevoit s` se ab]in` de la furturi.

Raj Afal a fost denenum`rate ori arestat pentru furt [i condamnat lamai mul]i ani de \nchisoare.

Dup` ultima isprav` deacest gen, judec`torul i-a oferit posibilitatea de a fi liber,dac` va purta la gât unclopo]el, de fiecare dat` cândva ap`rea \n public.

„Zgomotul pe care-l va face\n permanen]` clopo]elul va fienervant, iar lumea va [ti c`trebuie s` se fereasc`“, adeclarat judec`torul. „Aceastae singura metod` de a-l determina pe Afal s` nu mai fure!“

La rândul s`u, Afal a afirmat: „Cu talanga asta degât, voi fi exact ca o vac` lap`scut. Partea proast` e c` vatrebui s`-mi bag mâinilenumai \n propriile melebuzunare!“

Columbienii brutalitrebuie s` ias` goipe strad`

B`rba]ii care locuiesc \nsudul Columbiei (zon` \n carese produc frunzele de coca,folosite la fabricarea periculoasei cocaine) [i care

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 15

Credit foto: Corbis.com

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

16

\[i bat nevestele, sunt obliga]is` ias` dezbr`ca]i \n lume.Astfel, localnicii din Puero Asis,a[ezare situat` \n apropiere defrontiera cu Uruguay [i Peru,care \[i maltrateaz` so]iile, suntobliga]i de membriiAutoap`r`rii Unite a Columbiei(AUC), grupare paramilitar`care controleaz` o parte aregiunii, s` mearg` goi pestr`zile urbei, purtând o pancard` pe spate, care ledenun]` brutalitatea domestic`…

O tem` [colar` a \nfundat un mafiot

Pentru prima dat` \n istoria justi]iei italiene, o tem`[colar` a ajuns s` fie citit` \ntr-o instan]` ca prob`, contribuind decisiv la dovedirea vinov`]iei unui „omde onoare“. Tema apar]ineunei feti]e de 15 ani, Lucia, alc`rei tat` era chiar … „[eful[efilor mafiei“, celebrul TotoRiina (bosul mafiot, arestat pe16 ianuarie 1993).

Omul care era la volanulautomobilului marelui mafiot,\n momentul captur`rii dec`tre carabinieri, un oarecareSalvatore Biondino, sus]inea c`\ntâlnirea sa cu Riina a fost opur` \ntâmplare, c` nu-lcuno[tea.

|n lipsa unor doveziconving`toare, anchetatoriierau pe punctul de a-l crede.Apoi, când au luat toate hârtiile din casa mafiotului labani m`run]i, au descoperit uncaiet al fiicei acestuia, \n care,printre alte teme, se g`sea [iuna care trata prietenia. |nfinal, dup` mai multe considera]ii generale, LuciaRiina \i pomenea pe cei mai

apropia]i prieteni ai s`i, \ntreace[tia aflându-se [i b`iatul luiBiondino. Aceasta a fost probacare a f`cut dovada leg`turiivechi [i trainice dintre familiilecelor doi. Singurul cap de pod,\n acuzarea lui SalvatoreBiondino, de asociere de tipmafiot.

|n loc de bani, au furat tezele elevilor

Aflând de o substan]ial`sponsorizare, a c`rei beneficiar` fusese o [coal` dinora[ul sud-africanJohannesburg, trei indivizi audecis s` dea lovitura. Primafaz` a spargerii a decurs bine.Ho]ii au reu[it s` p`trund` \nbiroul directorului, au spart seiful [i au \ndesat banii [i altevalori \ntr-o geant` diplomatg`sit` la locul faptei.

L`comia i-a determinat s`mai z`boveasc` pu]in,cotrob`ind \n continuare [iprin sertarele secretarelor, deunde au sustras tot soiul denimicuri: parfumuri, cosmeticale, mici bijuterii

lipsite de valoare, ba chiar [i ocutie de dropsuri! La plecare,\ns`, au procedat ca \ncomediile pentru naivi: au plecat cu o alt` geant`!

Ajun[i la loc sigur [i dorinds`-[i \mpart` fr`]e[te prada, auavut parte de o mare surpriz`: \n locul banilor, aug`sit \n geant` doar ni[te tezeale elevilor dintr-o clas` terminal`, pe care directorulinten]ionase s` le corectezeacas`.

Perseveren]i, cei treisp`rg`tori au f`cut cale\ntoars`, au p`truns din nou \n[coal` [i au recuperat, \nsfâr[it, geanta doldora de bani.Numai c`, la ie[ire, au fost\ntâmpina]i de o patrul` depoli]ie, c`reia i se p`ruse suspect faptul c` la acea or`târzie \n [coal` lumina eraaprins`.

Ghinionul lor, dar [i alelevilor care, \n situa]ia dat`,au fost nevoi]i s` repetelucrarea scris`!

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

-- vvaa uurrmmaa --

M A R T I R I I M A R T I R I I P O L I } I E I R O MP O L I } I E I R O M ÂÂ N EN E

Comuni[t i i au separat s iguran]a de pol i ] ieComuni[t i i au separat s iguran]a de pol i ] ieFlorin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 17

La 20 mai 1948 Direc]ia de Studii [iPlanificare, un fel de unitate strategic`, evident politizat` [i \n]esat` cu NKVD-i[ti,din cadrul Direc]iunii Generale a Poli]iei aemis „Instruc]iunile nr.1151 pentru deliminarea atribu]iilor [i colaborareaorganelor de Poli]ie cu organele deSiguran]`“. Documentul este unul f`r`precedent, are 13 file [i este semnat de directorul general al „Poli]iei ro[ii“, MirceaBr`tucu [i de directorul general al Siguran]eiStatului, col. N. Popescu. Asist`m la o separare de c`tre putereacomunist` a Poli]iei de Poli]iade Siguran]`, \n vederea\nfiin]`rii \n curând a Direc]ieiGenerale a Securit`]iiPoporului.

M`sura este menit` s` concentreze \n mâinileSiguran]ei, care \n dou` lunidevenea Securitate, putereadeplin` a arest`rilor, inclusiv aarest`rilor de poli]i[ti, jandarmi,agen]i SSI, militari.

|n preambul se spunea c` „ordinea public` [i siguran]a statului sunt problemeesen]iale, a c`ror just` rezolvarecondi]ioneaz` dezvoltarea, independen]a [iprogresul RPR“, DGP avea atribu]ii pe liniede poli]ie judiciar` [i de poli]ie administrativ`, pe \ntreg teritoriul urban al]`rii, \n sta]iuni balneare, g`ri, porturi [iaeroporturi, iar DGSigS avea atribu]ii depoli]ie de siguran]` pe \ntreg teritoriul ]`rii,atât urban, cât [i rural. Pe lâng` acestea IGJavea \ns`rcin`ri de poli]ie administrativ` [ijudiciar` \n mediul rural, iar Corpul Gr`nicerilor exercita poli]ia general` \nzonele [i pe liniile de frontier`.

Pentru a coordona ac]iunile represive,Partidul Comunist decisese prin Ordinul

MAfI nr.12100/S din 20 iunie 1947 creareaDirec]iei Generale a Siguran]ei Statului(DGSigS), precursoarea Securit`]ii.Conducerea acestei direc]ii generale a fost\ncredin]at` unor indivizi care-[i dovediser`lipsa de scrupule \n anihilarea adversarilorpolitici: Nicolae Popescu (director general),Al. Neac[u (secretar), Al. Nikolschi [i LaurianZamfir (subdirectori generali), M. Lep`detescu (consilier), Marin Jianu,Vladimir Mazuru, Mi[u Dulgheru (inspectorigenerali), Tudor Sepeanu, N. Cârje

(inspectori) [.a. Noua structur` era organizat` peinspectorate, servicii [ibirouri de siguran]`.Inspectorate Regionale deSiguran]` erau la: Ploie[ti,Pite[ti, Craiova, Timi[oara,Oradea, Cluj, Sibiu, Bra[ov,Gala]i, Constan]a, Ia[i,Suceava [i IRC.Reorganizarea DGSigS s-adiscutat \n [edin]aSecretariatului CC al PMR

din 10 iulie 1948, de c`tre Dej, Luka,Pauker [i Teohari. Ce tragedie pe biatanoastr` poli]ie [i s`raca de ]ar` s` ajung` lamâna unor asemenea neispr`vi]i. Cu toat`prezen]a sovieticilor \n ]ar`, cu spaima inoculat`, cu b`taie [i arest`ri, „poli]ia democratic`“ n-avea performan]e. La 14aprilie 1948, conducerea DGSigS a emis„Instruc]iuni pentru \ntocmirea planului demunc` pentru perioada 1 mai - 7 noiembrie1948“, unde se insista pe importan]a re]eleiinformative. Existau dificult`]i \n lucrul cure]eaua informativ`, „numeroase cadre dinSiguran]` fiind lipsite atât de o cultur` general` solid`, cât [i de cuno[tin]e profesionale minime, fiind recent angajate“.La \nceputul verii anului 1848, DGSigS avea

...delictele de fals \n actepublice sau private,

falsificarea depa[apoarte, substituirea

de persoane erau informa]ii de drept

comun...

” ”

2816 angaja]i, din care 2359 (83,77%)fuser` angaja]i dup` 6 martie 1945.

Organele poli]iene[ti aveau exclusivitate\n exercitarea urm`toarelor atribu]ii (1948):

organizarea [i executarea pazei publice poli]iene[ti;

\ndrumarea [i controlul forma]iunilorde paz` a institu]iilor [i \ntreprinderilor publice private;

prevenirea infrac]iunilor la legi, regulamente [i ordonan]e;

constatarea contraven]iunilor;aplicarea [i \ncasarea amenzilor;executarea m`surilor de poli]ie;eviden]a [i supravegherea

poli]ieneasc` a mediilor generatoare deinfractori, concursul dat organelor de asisten]` social`;

interven]ie \n cazul sinistra]ilor, accidenta]ilor, r`ni]ilor;

exercitarea drepturilor de rechizi]ie.Poli]ia exercita \mpreun` cu Siguran]a

urm`toarele atribu]ii:Pentru organele poli]iei administrative

elibera avize pentru eliberarea permiselor deport arm` [i pentru vânzarea armamentului,autoriza]ii pentru comer] cu arme [i muni]ii,aprobarea angaj`rii persoanelor de paz`particular`, certificate de bun` purtare [imoralitate, certificat c` solicitantul a fostcercetat pentru activitate potrivnic`

regimului de dictatur`, certificat c` solicitantul a fost supus unor m`suri restrictive sau privative de libertate \naintede 23 august 1944 ca suspect politic.

Colaborarea informativ`, având c`r]ilede imobil, echipele de control, posturi fixe [imobile de gardieni, Birourile de Popula]ieputeau avea informa]ii ce ]ineau de siguran]a statului.

Colaborarea \n activit`]ile preventive, \nexercitarea controlului hotelurilor [icamerelor mobilate, \n razii, unde participau[i organele Siguran]ei.

Atribu]iile [i colaborarea \n materie depoli]ie judiciar`:

c`utarea [i descoperirea crimelor,delictelor, cu excep]ia celor date \n atribu]iaPoli]iei de Siguran]`;

identificarea, primirea, cercetareainfractorilor, conform Codului de procedur`penal` [i legilor;

executarea m`surilor ordonate dejusti]ie contra persoanelor [i bunurilor, cuexcep]ia mandatelor de aducere care seexecut` de poli]ia administrativ`;

efectuarea primelor cercet`ri din legispeciale adic` Legea 638/1946 privind metalele pre]ioase, Legea 252/1947 privindcontrolul economic, Legea 284/1947 privindcedarea c`tre BNR a aurului, valutelor,mijloacelor de plat` str`ine, Legea

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

18

285/1947 privind devizele, Legea 287/1947privind reforma monetar`.

Siguran]a [i Poli]ia colaborau \n ac]iuneainformativ`. De exemplu, delictele de fals \nacte publice sau private, falsificarea depa[apoarte, substituirea de persoane erauinforma]ii de drept comun de competen]apoli]iei judiciare. Când aceste fapte erau„folosite \n materialitatea lor, \ndesf`[urarea unor activit`]i politice ilegale [ipentru atingerea unor scopuri politice precise“, ele erau [i „elemente constitutiveale unor infrac]iuni contra siguran]ei statului“.

De competen]a exclusiv` a Siguran]ei:crime [i delicte contra siguran]ei

externe a statului;crime [i delicte contra siguran]ei

interne a statului;crime [i delicte contra [efilor statelor

str`ine, a reprezentan]ilor lor, a simboluriloracestor state;

delicte contra siguran]ei statelorstr`ine, dreptului p`cii [i bunelor rela]iiinterna]ionale;

rebeliunea;delicte contra cultului;crime [i delicte contra lini[tii publice;Legea 604/1944 privind sanc]ionarea

celor care g`zduiesc supu[i inamici;Legea 216/1945 privind infrac]iuni

s`vâr[ite contra militarilor alia]i (cite[te sovietici);

Legea 291/1947 privind urm`rireacelor vinova]i de dezastrul ]`rii [i a criminalilor de r`zboi (cite[te opozan]iiregimului sovietic);

Legea controlului str`inilor;Legea pa[apoartelor;Legea regimului general al cultelor;Legea 86/1945 privind statutul

na]ionalit`]ilor conlocuitoare.Cercet`rile penale pentru infrac]iunile

de drept comun comise \n afara serviciuluide func]ionari se efectuau exclusiv deorganele poli]iene[ti, indiferent c` erafunc]ionar din serviciul poli]iei sau de siguran]`.

O alt` reglementare - care venea \n planul general al comuni[tilor, de \nfiin]area securit`]ii - a fost ordinul circular

73596/29 martie 1948 al directorului general al DGSigS, N. I. Popescu privind un„plan unitar bine sistematizat al ofi]eriloranchetatori“. Preciz`ri:

ofi]erul anchetator va studia dosarulcelui arestat: obiecte, documente, acte,scrisori, agende, noti]e, fotografii g`site ladomiciliu [i va scoate mandat de re]inere;

va studia psihologia acestuia [i sl`biciunile;

\i va lua o declara]ie autobiografic`,inclusiv activitatea din 1941 - 1944, politica,atitudinea fa]` de regimul actual;

\l va cerceta la toate fi[ele, atât pe el,cât [i persoanele din declara]ia sa;

va \ntocmi un chestionar cu materialulexistent la dosar, corpurile delicte, fi[ele;

va putea invita persoanele ce pot darela]iuni pentru bunul mers al anchetei,putând cere [efilor s`i ierarhici \n acela[iscop efectuarea descinderilor,perchezi]iunilor, fil`rilor [i arest`rilor ce ar finecesare;

va lua anchetatului o declara]iune-sintez`;

va \ntocmi un proces-verbal;va \ntocmi un referat.

-- vvaa uurrmmaa --

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 19

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI20

VULNERABILIT~}I

Lupta \mpotriva terorismului mondialNu mai avem mari r`zboaie

mondiale (eventual cu arme detip NBC), dar suntem \ngrozi]ide violen]a „micilor“ r`zboaieinterne. |ns`, asemenea compara]ii sunt \n[el`toare.Chiar f`r` r`zboaie majore, purtate cu arme de nimicire \nmas`, zilnic sunt uci[i oamenipe motive etno-religioase, tribale, sectare, iar alte milioane iau calea exilului.Inclusiv c`tre Europa noastr`,care devine pe zi ce trece o„cetate asediat`“, lipsit` de ideisalvatoare.

Comunitatea interna]ional`,materializat` \n marile puteri, \njocul lor diplomatic, ca [i \nmarile organiza]ii de tip ONU,nu reu[e[te s` ajute societ`]iletorturate de conflicte interne s`ob]in` pacificarea rapid`. Dincontr`, de[i diploma]ia interstatal` a dezvoltat \n secolele post-westfalice instrumente teoretic utile \nasemenea situa]ii nefaste, precum negocierile, ancheta,medierea, recursul la jurisdic]ii interna]ionale, seconstat` c`, de cele mai multeori, r`zboaiele civile se \ncheieprin victoria uneia dintre taberesau printr-un acord negociat\ndelung, dup` ce flac`rar`zboiului a distrus ani de zile]`rile afectate. Orice observatorcât de cât neutru al r`zboiuluiintern din Siria [tie c` marileputeri, nu se pun de acordreferitor la cine trebuie s`domine politica sirian` pe viitor- regimul Assad (pre[edintele-dictator, copiii s`i, apropia]ipolitic), rebelii (care anume,pentru c` sunt sute de micigrupuri, fiecare cu mili]iile sale)

sau o combina]ie a acestora.Rusia [i Iranul cheltuie resursemateriale [i umane semnificative ca s` se asigurec` al-Assad nu e dat la o parte[i c` elementul „alawit“,r`mâne dominant, iar SUA [iTurcia vor, din contr`, s` vad` onou` conducere, care s` numai aib` nimic \n comun cuactualul lider [i s` ofere putere egal` [i comunit`]ilorsunnite. Acordul ruso-americandin 9 septembrie 2016 arputea fi \nceputul sfâr[itului

r`zboiului civil sirian, de[i[ansele nu sunt prea mari.|ntre timp, kurzii (popor depeste 30 de milioane delocuitori, f`r` stat propriu) suntaproape de a pune bazele unuinou stat, care va regrupa teritoriile din nordul Irakului [ial Siriei, ceea ce \nfurie la maximum o Turcie tot maiagresiv` [i mai anxioas` (20%din popula]ie e de originekurd`), cu un pre[edinte careabia a sc`pat dintr-o tentativ`de puci. Ankara acuz` YPG(partidul kurzilor sirieni) c` epartener al PKK de pe teritoriulturcesc (Partidul Muncitorilordin Kurdistan), partid considerat terorist [i \nOccident.

Dar ce rol joac` marile organiza]ii interna]ionale?Organiza]ia Na]iunilor Unite(ONU) las` impresia de a fiparalizat`, cel mai adesea: \nConsiliul de Securitate, Rusia [iChina, respectiv SUA, MareaBritanie [i Fran]a \[i blocheaz`planurile privind pacificareasitua]iei din Siria, pentru c` nuau interese comune [i nicidestul` \ncredere reciproc`.Dup` ce China [i Rusia s-auab]inut \n 2011 s` blocheze orezolu]ie ce autoriza folosireafor]ei contra regimului Gaddafi\n Libia, NATO a bombardatpân` ce rebelii locali l-au pututdistruge pe dictator, afectândgrav interesele chino-ruse.Beijing [i Moscova au \nv`]atlec]ia [i \l ]in \n bra]e ca ni[ted`dace protectoare pe liderulsirian al-Assad, v`zut \nOccident ca un criminal cusânge rece contra propriuluipopor.

Dac` \n prima jum`tate asecolului trecut nivelul de interdependen]` economic` [itehnologic` al Europei era relativ redus, iar la nivel mondial [i mai [i, ast`zi avemglobalizarea ca element ceapropie na]iunile, plecând de lanevoia de a face schimburicomerciale [i financiare. Cutoate c` [i \ntre 1890 - 1914existase destul de mult` interdependen]` economic`\ntre state, care aveau s` seatace cu ferocitate \n timpulMarelui R`zboi - Germania,Marea Britanie, Fran]a etc. Nudegeaba Norman Angell, \ntr-un faimos volum, „Mareailuzie“, credea c` nu va maiexista un r`zboi clasic \ntre

Fran]a, umilit` la DienBien Phu \n 1954,

a l`sat SUA s` se implice \n r`zboiul civil vietnamez,

f`r` a putea zdrobi \n final gherilele

comuniste...””

marile puteri, con[tiente c` vorpierde mai mult decât ar puteacâ[tiga. S-a \n[elat: marile puteri europene s-au m`cinat reciproc, sistematic, \n celedou` mari r`zboaie mondialeseparate doar de 20 ani, maipu]in de o genera]ie. Nu degeaba unii istorici spun c`,de fapt, a fost un singur marer`zboi global, care a ridicat SUA[i URSS la rang de superputerinucleare, pr`bu[ind hegemonia sistemic` a vechii Europe. Aurmat, a[adar, bipolaritateanuclear` a R`zboiului Rece, iar stabilitatea asigurat` \n Europade marile puteri antagonisteavea s` aib` ca efect indirect osumedenie de mici sau marir`zboaie civile \n Africa,Orientul Mijlociu [i Asia. Dejar`zboiul civil era statistic multmai frecvent decât cel interstatal, odat` cu anii '50.Lupta pentru decolonizare a algerienilor, vietnamezilor, congolezilor s-a soldat cu conflicte interne grave, unelesecesioniste, \n care marile puteri s-au implicat uneoridirect sau prin clien]i de tipproxy, [i cu episoade de genocid, precum \n Cambodgia[i Uganda. Fran]a, umilit` laDien Bien Phu \n 1954, a l`satSUA s` se implice \n r`zboiulcivil vietnamez, f`r` a puteazdrobi \n final gherilele comuniste ale Nordului, ajutatemasiv de sovietici [i chinezi.A[adar, \nc` din anii postbelici, conflictele internedeveniser` mai numeroasedecât cele interstatale, la nivelplanetar. Actualmente se continu` aceast` tendin]`, cutoate c`, de pild`, interven]iiledirecte [i cele indirecte aleRusiei \n Ucraina [i abordarea confrunta]ional` a vecin`t`]ii

comune cu Occidentul (NATO,UE) sugereaz` un risc real deconflict interstatal \n Eurasia.Momentan, luptele din Ucrainade Est nu au fost catalogate cafiind un adev`rat r`zboi civil,deoarece, f`r` imixtiuneaRusiei, se crede c` tensiunileexistente \ntre pro-ru[i [i pro-ucraineni, pe axa raport`riila UE [i NATO, ar fi putut ficumva domolite prin negocieripa[nice [i concesii potrivite.

Revenind la globalizare, de[iaceasta spore[te interdependen]a dintregrupurile etnico-religioase [i leajut`, teoretic, s` se cunoasc`mai bine, din p`cate nu diminueaz` nivelul de team` [ine\ncredere, efectul fiind de auni, oarecum artificial, membrii unor grupuri similaresau \nrudite la nivel transfrontalier, accentuândnivelul violen]ei [i \ntre]inândconflictele prin aportul de noiresurse. Când sunni]ii lupt` cu[ii]ii pentru putere, resurse [iglorie \n Irak [i Siria, când kurziise r`zboiesc cu arabii sunni [iextremi[ti ai ISIS sau cu blindatele armatei turce spre a-[i forja un stat na]ional,devine clar c` globalizarea apermis consolidarea

sentimentului identitar [i aunor proiecte care izvor`sc dinobsesii ale trecutului - Califatulislamic visat de Mahomedacum peste o mie de ani,respectiv statul-na]iune european, care aduce laolalt`\ntr-un teritoriu to]i locuitorii cevorbesc aceea[i limb`, au oras` similar`, o religie comun`.Sute de mii sau milioane dearabi [i kurzi nu \[i pot tr`ivia]a \n pace [i prosperitate,pentru c` ideile lor politice [ireligioase \i fac s` tânjeasc`dup` asemenea mari proiectede fericire colectiv`, similare cucele pe care regimurile totalitare le-au oferit europenilor secolului trecut.Dar de ce ar fi ei diferi]i dealbanezii din Kosovo sau dearmenii din Karabah? Desco]ieni sau de corsicani?Obsesia colectiv` stato-naponal`, mo[tenire asecolelor precedente, refuz` s`moar` [i vedem c` acum pune\n pericol evolu]ia postmodern` din cadrul UE.Ungaria [i Polonia sunt buneexemple \n acest sens, cuelitele lor na]ionaliste [ieurosceptice.

AAddrriiaann VVLLAADD

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 21

VULNERABILIT~}I

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI22

În era globaliz`rii, grani]ele s-au deschis, barierele comerciale [i financiare au fost eliminate, iar informa]ia circul` destul de rapid.Afacerile companiilor transna]ionale sporesc totmai mult, la fel ca [i cea a organiza]iilor criminale transfrontaliere. Averile mari sunt, adeseori, rezultatul traficului cu droguri [i arme,contrabandei, prostitu]iei, sp`l`rii banilor, toatesub umbrela corup]iei. Oportunit`]ile acestorade a exploata sistemul n-au fost niciodat` atâtde mari, c`ci pia]a mondial` a fost liberalizat`înaintea cre`rii institu]iilor globale necesare pentru control [i supraveghere. Nu în zadar sespune c` ceea ce este bun pentru comer]ul libereste bun [i pentru criminali.

Economi[tii au descoperit un fenomen straniu, paralel economiei reale, pe care auîncercat s`-l defineasc`, s`-l m`soare [i s`-i stabileasc` efectele, în scopul g`sirii unormetode pentru a-l elimina. Definit` ca invizibil`,ocult`, submergent`, ilegal`, paralel`, secundar`,neoficial`, nedeclarat`, necontabilizat`, social`etc., economia subteran` mondial` a cunoscutperioade de maxim interes în cunoa[terea elementelor componente, urmate de negareaacestora, în special, datorit` greut`]ilor întâmpinate în studierea unor fenomene ce semanifestau aproape haotic, într-un spa]iu alnim`nui. Dar, dezvoltarea ulterioar` f`r` precedent a activit`]ilor subterane, atât la nivelulstatelor, cât [i global, a f`cut ca aceast` eviden]`s` nu mai poat` fi ignorat` mult timp.

Economia subteran`, frauda, traficul dedroguri, traficul de carne vie, sp`larea banilor,corup]ia sunt asociate cu sume ce uneori concureaz` cu produsul intern brut al multoradintre ]`rile lumii.

Printre economi[ti exist` sentimentul tot mair`spândit, potrivit c`ruia o bun` parte din activit`]ile economice se desf`[oar` în afaraeconomiei oficiale. Fenomenul este prezent atâtpentru economiile dezvoltate, cât [i la cele aflateîn tranzi]ie. Astfel de activit`]i au drept caracteristic` principal` neînregistrarea lor în sistemele na]ionale de impunere, care constituiestandardele acceptate de c`tre toate na]iunile.

Tendin]e de cre[tere a volumului unor asemenea activit`]i genereaz` îngrijor`ri lanivelul managementului guvernamental [icet`]enilor, în general.

În primul rând, condi]iile economico-socialeale indivizilor, agen]ilor economici [i na]iunii înansamblu sunt evaluate într-un anume fel dac`aceste activit`]i sunt reflectate de statistici oficiale. Bun`oar`, num`rul oficial al [omerilorpoate ascunde faptul c` o parte din ei lucreaz`de fapt [i ob]in un venit. Bazându-se pe astfelde statistici este posibil ca politicile macroeconomice s` fie prea expansive, iar politicile sociale excesiv de generoase.

În al doilea rând, guvernele sunt nemul]umitede pierderile din veniturile prelevate la buget,cauzate de neimpozitarea câ[tigurilor înregistrateîn economia subteran`.

În fine, o privire de ansamblu asuprafenomenului ne conduce la ideea c` economiasubteran` constituie oglinda unor rela]iines`n`toase între cet`]eni [i guvern.Contribuabilii sunt nemul]umi]i de serviciile publice pe care le primesc în schimbul taxelor [iîncearc` s` compenseze acest lucru retr`gându-se în economia subteran`. Exist`temerea c` o astfel de reac]ie va duce la imposibilitatea guvernului de a finan]a sectorulpublic.

De[i în România expresia „economie subteran`“ este des uzitat`, nu s-a încercatalc`tuirea unei defini]ii care s` l`mureasc` exactsemnifica]ia terminologic`. Unii speciali[ti sus]inc` aceast` expresie reprezint` o traducere dinlimba francez`, din „L'economie souterraine“,titlul unei lucr`ri în care Pierre Pestieau analizeaz` pia]a neagr`, contrabanda [i alteactivit`]i ilegale din timpul ocupa]iei germane.

Fenomenul economiei subterane a atrasaten]ia speciali[tilor înc` de prin anii ‘30 ai secolului trecut, dar cercet`ri profunde ale acestuia se fac doar de patru-cinci decenii.Astfel, în varianta englezeasc` „The SubteraneanEconomy“, a fost utilizat` ca titlu al unui studiurealizat de c`tre economistul american PeterGutman [i publicat în anul 1977 în Financial

JURIDIC

Economia subteran` - pericolul unei economii s`n`toase

POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 23

JURIDIC

Analyst Journal [i este echivalent` cu o alt`expresie, „The Underground Economy“, desemnând activit`]i ilicite ca: jocurile ilegale denoroc, c`m`t`ria, comer]ul ilegal cu droguri etc.

Fa]a ascuns` a economiei, contra-economie,economie neagr`, gri, ascuns`, invizibil`, ilegal`,ocult`, paralel`, iregulat`, marginal`, periferic`,secundar`, în umbr`, neoficial`, neînregistrat`,nem`surat`, neobservat`, nedeclarat`, suntsinonime ce se refer` la acela[i fenomen.

Pe cât este de tân`r acest domeniu, pe atâteste de important` analiza lui, datorit`numeroaselor interferen]e dintre sectorul oficial[i neoficial, atât al nivelului produselor, cât [i alpersoanelor care ob]in venituri într-unul din ele[i le utilizeaz` în cel`lalt.

Nu exist` o singur` defini]ie care s`eviden]ieze acest fenomen. Ea depinde adeseade scopul propus în cadrul investiga]iilor realizate. Cea mai folosit` defini]ie încearc` s`rela]ioneze economia subteran` cu venitulna]ional stabilit oficial. Ea include o serie deactivit`]i care nu sunt înregistrate [i care ar trebui s` se reg`seasc` în Produsul Na]ionalBrut (PNB). O asfel de defini]ie permite compararea [i ad`ugarea economiei subteraneîn PNB.

Dificultatea definirii economiei subteranerezult` din diversitatea activit`]ilor pe care lecon]ine, din varia]ia pronun]at` a acestora înfunc]ie de particularit`]ile economiilor oficiale.Economi[tii, cercet`torii care studiaz`fenomenul, încearc` s` identifice criterii pe bazac`rora s` defineasc` cât mai corect economiasubteran`.

Potrivit unor speciali[ti, criteriul dimensiunii,caracterul legalit`]ii, caracterul comercial saunon-comercial al activit`]ilor produc`toare debunuri [i servicii oferite nu reflect` în întregimeactivit`]ile subterane. Alt criteriu discutabil estecel privind absen]a înregistr`rii în contabilitateaoficial` a acestor activit`]i.

O cercetare a literaturii economice clasice neduce la concluzia c` autorii diferitelor tratate saucursuri de economie se refereau doar la economia oficial`, privat` sau public`. Ca elemente principale ale schimbului, apar aicidoar pia]a [i statul. Totu[i, cercetarea intens` afenomenului, a condus la sistematizarea unorcriterii pe baza c`rora se fundamenteaz` conceptul de economie subteran`. În acest

sens, putem men]iona: legalitatea sau ilegalitatea activit`]ilor; modalitatea de plat` aimpozitelor [i taxelor; înregistrarea în contabilitatea oficial`; starea activit`]ilor raportat` la pachetul de reglement`ri publice învigoare.

Aceste criterii sunt mai mult sau mai pu]inacceptate atunci când se încearc` delimitareaariei de cuprindere a fenomenului reflectat deeconomia subteran`. Pân` în prezent nu exist`un mod universal de definire a economiei subterane. În primul rând trebuie s` ]inem contde particularit`]ile [i situa]iile curente din fiecare]ar`. În al doilea rând, fenomenul este dinamic,instabil [i înc` relativ slab conturat. În al treilearând, economi[tii caut` noi criterii pentru a eviden]ia cât mai bine ansamblul activit`]ilorasociate fenomenului studiat. Toate acestea aupus sub semnul întreb`rii prezen]a unei defini]iiunice, bazate pe criterii relativ simple.

Speciali[tii au ajuns totu[i la un consens general: toate activit`]ile care scap`reglement`rilor publice pot fi incluse în sferaeconomiei subterane. Ele îmbrac` forme [i practici diversificate, cum ar fi: munca la negru,frauda fiscal`, corup]ia, traficul de droguri, armesau carne vie, furtul, activit`]ile casnice etc.

O defini]ie cu caracter mai general seîntâlne[te în lucrarea „Economia subteran`“,publicat` sub semn`tura lui P. Pestieau, undeeconomia subteran` este v`zut` a fi „ansamblulactivit`]ilor economice ce se realizeaz` în limitalegilor penale, sociale sau fiscale, sau carescap`, inventarierii conturilor na]ionale“.

MM.. DDIINNUU

Credit foto: Corbis.com

TIMP LIBER

Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI24

31 VASE !

|N MIZ~ !

TARE LA BOAL~{i-aau ref`cut

puterile

|N

PLAN !

MUSTRAT

ADULT

RA}IE

124RACLE !

TUR

CALIC~

UURRÂÂTT

CCUUVVÂÂNNTTIIMMIITTAATTIIVV

IINNSSTTRRUUIITT

MM~~GGAARR

|N CAN~ !

VENIT |NMIJLOC !

31 HO}I !

Trând`vire

TARE DEURECHI

|N VEN~ !

12 ZÂÂNNEE !!

|N VEST !

RREELLEE DDEE GGUURR~~Par micascu]it

la cap`t

A A}ÂÂ}A

|N PACE !

NOROI

LECTUR~

12 CERBI !

PANOUF~R~

MARGINI !

CARNE !

HOIT

31 LINII !

A INDICA

- urmarea pe coloana 9 -CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS88 99 44 77

12 ODOARE !

24 CULORI !|N BULB !

|N CUP~ !|N GUR~ ! Cotat \ncentru !

** ** **PRIMA

DOAMN~

PPOOFFTT~~ BBUUNN~~!!

Dup` ce studiaz` \ndelung meniul, clientul zice osp`ta-rului:

- O por]ie de „Langett“ !- E imposibil.- De ce?- Pentru c` e patronul...

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

|mputernic i t Director General Comisar [ef de pol i ] ie Adr ian-Cipr ian Miron

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

Num`r unic :(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21