Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · Copilului sectoarele 1-6, Federa]iei...

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

NOIEMBRIE2018

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVII Nr. 483 http://b.politiaromana.ro

NOIEMBRIE2018

anul XXVIINr . 483

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

[email protected]

Sumar

4

7-9

Ho]i pe butuci

Martirii Poli]iei Române

14-15

16-18

23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICURadu Emilian GAVRI{ Drago[ Orlando NICU

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

6

Din „canaliz`ri“ spre „drumul“ Paradisului!

10-11Poli]ia la \nceputul marelui r`zboi

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

Achizi]ii fictive \n construc]ii

Num`rul actual a primit bun de tiparpe 23 noiembrie 2018.

Caracati]a Al Qaeda [i-a mai pierdut un bra]: 16 terori[ti aresta]i de poli]ia spaniol`

1POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

PREVENIRE

Bucure[ti - metodologie integrat` de interven]ie în cazurile de bullying

În perioada 12-23 noiembrie 2018, 32 depoli]i[ti, specializa]i în prevenire sau proximitate, auparticipat în 140 de unit`]i deînv`]`mânt, la ore de prevenire a violen]ei în [coli(bullying).

Bullying-ul este un act deh`r]uire, care se exercit` cuinten]ie, repetat, asupraaceleia[i victime. În actul debullying, atât agresorul cât [ivictima sunt copii care aunevoie de aten]ie, desocializare.

Dac` victima este, deregul`, un copil cu bun sim],poate „tocilar“ în accep]iuneacelorlal]i, copilul care agreseaz` încearc` s` ias` îneviden]`, recuperând prin putere.

Activit`]ile s-au desf`[uratîn echip` multidisciplinar`:poli]ist - psiholog [colar - asistent social. Anterior acestora, la sediul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti a avutloc o mas` rotund`, cu participarea Inspectoratului

{colar al MunicipiuluiBucure[ti, Inspectoratelor{colare de sector, Direc]ieiGenerale de Asisten]` Social`a Municipiului Bucure[ti,Direc]iilor Generale deAsisten]` Social` [i Protec]ie aCopilului sectoarele 1-6,Federa]iei P`rin]ilor. Cu acestprilej, s-a redactat o„metodologie integrat` deinterven]ie în cazurile de bullying“ care, dup` semnare,va fi promovat` pe site-urileinstitu]iilor [i pe cele aleunit`]ilor de înv`]`mânt dincapital`. Metodologia, care vaavea aplicabilitate doar înBucure[ti, va putea constituiun exemplu de „bun` practic`“ pentru întreaga ]ar`.

Bullying - fenomen sau moft

Violen]a verbal` este ceamai prezent` în lumea [colar`[i este o consecin]` a sentimentelor de care sesimte privat copilul: dragosteap`rin]ilor, aten]ia acestora,

nevoia de a fi apreciat.Dup` p`rerea copiilor, peste60% dintre elevi vorbesc urâtunii cu al]ii, majoritatea„înjur`, jignesc“, folosesccuvinte care au devenit„adev`rate ticuri verbale“ (profesorii spun c` „25% dintre elevii [colii vorbesc colorat, considerând «c` sejoac`»“). „Cuvintele pe carenoi le consider`m jigniri, pentru ei sunt apelative“.

Aceast` violen]` verbal`,aproape generalizat`, face ca„extragerea“ din context aposibilelor fapte de bullying,ca acte inten]ionate [irepetate, s` fie greu de realizat. „Majoritatea elevilorau fost agresivi la un momentdat, într-o form` sau alta“, iarunele dintre victime ajung, laun moment dat, la rândul loragresori, mai ales atunci cândadul]ii - profesori sau p`rin]i -„nu iau m`suri“ („copilul nostru nu e sfânt, dar nicifraier“).

Tipologia victimelor estedestul de vast`, de la copiiimai timizi, sensibili, din medii

Credit foto: Corbis.com

PREVENIRE

„cu bun sim]“, pân` la copiiicare nu se încadreaz` în anumite standarde fizice (suntmai mici de în`l]ime, mai corpolen]i) sau cei care înva]`foarte bine [i sunt eticheta]i„tocilari“; copiii nou veni]i încolectivitate reprezint` o alt`categorie cu poten]ial victimaldestul de mare. O alt` problem` delicat` o ridicìntegrarea elevilor cu probleme de s`n`tate (cu sauf`r` certificat medical); ace[tia„deranjeaz` orele, nu se potlua m`suri, creeaz` scandal“.De multe ori, victimeleîncearc` s` evite un nou incident, reu[esc chiar s`-lignore pe agresor, „dar cândd` cu pumnul, e mai greu“.Din discu]iile cu elevii, circa40% dintre ace[tia se tem càr putea deveni victime.

Tipologia autorilor nu presupune caracteristici fizice:mai puternici, mai bine f`cu]i.„Problemele din familie nascîn copii triste]i, nelini[ti [i frustr`ri, care se v`d în comportamentul lor“.

Din unele puncte devedere, comportamentul agresorilor este un strig`t deajutor, tocmai pe fondul problemelor personale. „Dac`îi spui c` te deranjeaz`, el os` continue, vrea s` teenerveze, [i-a atins ]inta“.Ace[ti copii „se cred superiori“, sunt frustra]i,marca]i de evenimentele dinvia]a lor [i vor s`-i r`neasc` peceilal]i, „ca s` fie to]i la fel“.De cele mai multe ori nu auavut acas`, de când eraumicu]i, nici un fel de reguli. Oexplica]ie ar fi [i faptul c`, „odat` ce ai b`tut pe cineva [i î]iplace, vrei s` domini“, fapt ceduce problema în zona

psihoterapiei.Ceilal]i elevi pot interveni

sau nu în cazurile de violen]`;în categoria martorilor îiputem identifica pe cei careprivesc [i „nu fac nimic“, pecei care anun]` [i pe cei careîncurajeaz` agresorul („d`-imai tare, s` îi curg` sângeledin nas“). Rareori agresoruleste singur într-un incident, eleste înso]it sau încurajat de pemargine de un grup desus]in`tori.

De multe ori, chiarbodyguarzii sunt martori pasivila b`tìle dintre elevi, ei neintervenind. P`rin]ii condamn` [i pasivitateacadrelor didactice. Chiar [icopiii tac, pentru c` altfel ar fipercepu]i ca fiind pârâcio[i,turn`tori, de aceea ei nu pots` apar` în fa]a clasei [i s`spun`.

Cauze [i factorifavorizan]i

De cele mai multe ori, copiii anun]` incidentulp`rin]ilor sau cadrelor didactice. Bìe]ii tac mai mult

pentru c` se tem c` se fac derâs, dar fetele „vorbesc, suntrevoltate, plâng“. Copiii suntînv`]a]i de profesori s`întoarc` [i obrazul cel`lalt(„Doamna dirigint` a spus c`dac` m` love[te, s` nu lovescînapoi“), în timp ce p`rin]ii sesup`r` atunci când copilul lornu riposteaz` la b`taie, cub`taie. De multe ori, copiii victime se simt ru[ina]i s`spun` tat`lui lor ceea cetrìesc la [coal`, deoarece „odat` s-a sup`rat pe mine, a ziss` m` întorc [i s` dau [i eu“(„te rog s` lup]i!“, „s` nu audc` vii de la [coal` b`tut“) suntreplicile des auzite în familii.Atunci când anun]` un alt profesor, acesta le spune „s`-[i rezolve problema cudoamna dirigint`“ [i a[a secam încheie.

Elevii [i p`rin]ii cred c`„sunt suficiente reguli în [coli,dar nu se respect`“. Profesorii,în general, doresc mai multereguli. Pare c` nimeni „nu acitit regulamentul de la cap lacoad`“. Sunt situa]ii în careconflictelor nu li se d` importan]`, astfel încât elevii

Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI2

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie 3

î[i încearc` limitele.P`rin]ii elevilor agresori nu

cred ceea ce li se spune, chiardac` acest lucru vine de la uncadru didactic sau diriginteleclasei; ei î[i cred proprii copii-buni, „perfec]i“ [i „îi încurajeaz` prin a nu-i pedepsi“. Al]ii, de[i vorbesc la telefon relativ des cu dirigintele clasei, nu se implic`[i chiar dac` sunt ruga]i, nuvin la [coal`. Exist` [i p`rin]icare renun]` la copiii lor, „nule mai pas`, pentru c` v`d c`sunt ireparabili“. De cele maimulte ori, p`rin]ii care au copiicu probleme „au devenit unfel de tolera]i: nu li se scrie cas` nu fie deranja]i, nu suntchema]i la [edin]e ca s` sediscute cu ei de fa]` cu al]ip`rin]i, ca s` nu fie umili]i, nuse discut` cu ei nici m`car înparticular, pentru c` nu au nicio reac]ie“. În schimb, discu]iilela [edin]e se poart` cu ceilal]ip`rin]i, care nu au astfel deprobleme cu copiii lor, lucrucare nu rezolv` problema, ciadânce[te frustr`rile.

{coala nu agreeaz` „intruziunile“ p`rin]ilor în

mediul propriu, nici atuncicând „scopul este unul bun“.P`rin]ii cred c` elevii r`mânnesupraveghea]i în pauze [inu numai; oarecum uimitoareeste [i toleran]a unor p`rin]icare cred c` elevii vor cre[te [ise vor maturiza, f`cândreferire la propria experien]`[colar`.

Cadrele didactice consider`c` bullyingul vine din faptul c`„ace[ti copii nu [tiu s`-[i gestioneze pornirileemo]ionale“ [i dau vina pere]elele de socializare care, înopinia lor, a dus la cre[tereanum`rului jignirilor [i aviolen]ei verbale. Mai mult, „sepun poze trucate, pe net circul` prostii“. Atitudineap`rin]ilor este cea pe care oreclam` cadrele didactice, încea mai mare m`sur`: „p`rintele vine în for]` [i facereclama]ie, începe s` neamenin]e c` se duce la televiziune, la inspectorat, la minister, el î[i face dreptateîncercând s` ne agreseze“.

Cei ai c`ror copii suntviolen]i, nu accept` faptul c`au o problem`, ne acuz` „c`

nu lu`m m`suri [i dac` lu`m,le contest`“. Profesorii cred c`p`rin]ii lipsesc mult de-acas`,copiii nu sunt b`ga]i în seam`[i atunci, „într-un fel sau altultrebuie s` ias` în eviden]`“.Alteori, „copilul st` acas` cucapul plecat [i ascult`, pentruc` nu are încotro, [i sedezl`n]uie la [coal`“.

O alt` problem`, pe care oridic` profesorii este aceea c`,„pe lâng` orele propriu-zise,copiii ace[tia au câte trei activit`]i într-o zi, sunt foarteobosi]i... îi duc la englez` [i laînot, la baschet [i la tenis... [ise întorc acas` la opt seara,când î[i fac temele“.

Singura cale, pe care unprofesor o are pentru a preveni victimizarea repetat` aunui copil, este s` îl ]in` cu elîn toate pauzele [i s` sebucure „în fiecare zi c` nu s-a mai întâmplat ceva“.

EExxttrraass ddiinn ssttuuddiiuull ssoocciioollooggiicc „„BBuullllyyiinngguull îînn

mmeeddiiuull [[ccoollaarr““ BBuuccuurree[[ttii,,22001166,, rreeaalliizzaatt ddee SSeerrvviiccuull

ddee PPrreevveenniirree [[ii AAnnaalliizz`̀ aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀,, oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull http://b.politiaromana.ro

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaa [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Ho]i pe butuci

4

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Con[tiin]a a „convins-o“ s` se predea

Calea spre \ndreptare nu este \ntotdeauna u[or de descoperit, dar eapoate s` fie ar`tat` din interior.Sentimentul de vin`, ce pune st`pânire peo persoan` care a gre[it, este primul passpre redescoperirea valorilor morale [i de conduit`, de care un individ sau o societate trebuie s` ]in` cont pentru a se dezvolta.

O femeie din Bucure[ti, cunoscut` depoli]i[ti c` are preocup`ri de natur`infrac]ional`, a fost identificat` ca fiindautoarea unui furt dintr-un magazin de bijuterii, aflat \ntr-un mall din sectorul 1.

Judiciari[tii au demarat cercet`rile, \nurma plângerii penale a administratoruluisociet`]ii, care a reclamat c`, \n seara de10 noiembrie, persoane necunoscute aufurat o br`]ar` din aur cu diamante, \n valoare de 85.000 lei.

Din verific`rile video, provenite de lacamerele de supraveghere, anchetatorii aureu[it s` identifice o femeie de 42 ani,care se afla \n baza de date a poli]iei, pentru fapte asem`n`toare.

Poli]i[tii au dispus toate m`surile pentrudepistarea suspectei, dar, pe 15 noiembrie,au fost surprin[i când, la sediul poli]iei, s-a prezentat chiar autoarea. Ea a m`rturisit c` atunci când [i-a dat seama c` br`]arafurat` nu valoreaz` câteva sute de euro,cum credea, ci este cu diamante, a deciss` se predea.

Aceasta a fost re]inut`, pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de furt calificat, iar magistra]iiJudec`toriei Sectorului 1 au dispus m`sura controlului judiciar.

Judiciari[tii Poli]ieiCapitalei sunt permanentvigilen]i la provoc`rileinfrac]ionale ale indivizilorcare nu respect` legea.Structurile specializate deinvestiga]ii criminale sepliaz` constant pe situa]iaoperativ` [i nu le dau r`gazinfractorilor s` scapeneprin[i. Mai devreme saumai târziu, cei certa]i cu

legea ajung \n spatele gratiilor.

|n luna noiembrie, amselectat dou` ac]iuni aleoamenilor legii, prin caretrei ho]i au fost prin[i, lapu]in timp dup` comitereaunor furturi din locuin]e.

Joi, 8 noiembrie, poli]i[tiiServiciului de Investiga]iiCriminale Sector 6, au prins\n flagrant delict doi

b`rba]i, de 23 [i 49 ani,care erau suspec]ii principali \n mai multedosare de furt, cu un prejudiciu total de 20.000lei.

Modul de operare alacestora era de rupere abutucului u[ilor. |n momentul re]inerii, asupralor au fost descoperite instrumente special


{TIRI


GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

10.000 de ]igarete confiscate de poli]i[ti

Mar]i, 13 noiembrie, poli]i[tii Direc]ieiGenerale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti au depistat o femeie, de 33 ani,în timp ce de]inea peste 6500 de ]igaretede contraband`, în vederea comercializ`rii.

Agen]i de siguran]` public` ai Sec]iei 9au surprins-o pe femeie, pe 12 noiembrie,\n timp ce vindea pe strad` ]ig`ri netimbrate. Au dispus toate m`surilelegale [i i-au aplicat o amend`contraven]ional`, confiscând totodat` [i

tutunul (500 ]igarete).A doua zi, femeia a fost observat` \n

trafic, \ntr-un autoturism, al`turi de doib`rba]i. Poli]i[tii au oprit vehiculul, iar laperchezi]ie, \n portbagaj, au fostdescoperite 6000 ]igarete, care nu aveauaplicate timbre de provenien]`. De asemenea, pe 15 noiembrie, poli]i[tii deordine public` au efectuat o perchezi]ie,\ntr-o locuin]` din sectorul 3, unde audescoperit 2300 ]igarete, provenite dincontraband`.

|n ambele cazuri, s-au deschis dosarepenale pentru s`vâr[irea infrac]iuniiprev`zut` de articolul 270 din legea86/2006 „contraband` prin colectarea,de]inerea, producerea, transportul, prelucrarea, depozitarea, predarea, desfacerea [i vânzarea bunurilor saum`rfurilor, care trebuie plasate sub unregim vamal“.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

concepute pentru distrugerea yalelor, dar [i700 euro [i \mbr`c`minte,bunuri provenite dintr-olocuin]` pr`dat`. Cei doi aufost condu[i la audieri.

Pe 20 noiembrie, un altsuspect, cùtat de poli]i[ti,a fost prins pe o strad` din sectorul 1. B`rbatul, \nvârst` de 40 ani, era cùtatde judiciari[tii bucure[teni pentru a r`spunde \n fa]alegii, cu privire la mai multefurturi din locuin]e, comise

\n sectorul 1. Din istoricul infrac]ional

al individului amintim furtulcomis \n seara de 13 noiembrie, când a p`trunspe geam \ntr-o locuin]` depe raza Sec]iei 3 Poli]ie, deunde a furat dou` laptopuri, bijuterii [i ceasuri. De asemenea, pe16 noiembrie, proprietaraunei locuin]e s-a trezit cususpectul \n dormitorullocuin]ei, \n timp ce acestacotrobìa dup` bunuri de

valoare. Surprins \n fapt,ho]ul a fugit s`rind de labalconul imobilului.

|n momentul când a fostre]inut, suspectul aveaasupra sa un rucsacburdu[it cu bunuri furate,de care a vrut s` scape.

Oamenii legii audescoperit \n rucsac bijuterii, ceasuri, parfumuri[i casete pentru bijuterii,acestea urmând a fi returnate proprietarilor de drept.

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com


CAZUISTIC~

În cursul zilei de 1 noiembrie, poli]i[tiibucure[teni, sub supravegherea Parchetului depe lâng` Tribunalul Bucure[ti, au pus în aplicare 15 mandate de perchezi]ie domiciliar`,atât în Capital`, cât [i în jude]ele Ilfov,Dâmbovi]a, Bra[ov [i Harghita, într-un dosarprivind s`vâr[irea infrac]iunii de sp`larea banilor, în domeniul construc]iilor.

Din datele [i probele administrate în cauz` arezultat presupunerea rezonabil` c`, în perioada2008 - 2014, administratorul a dou` societ`]icomerciale a înregistrat în eviden]ele contabileopera]iuni fictive, constând în achizi]ii nereale debunuri [i servicii [i a transferat, în mod repetat,sume de bani din contul societ`]ii beneficiare în

contul altor societ`]i complice, de unde banii aufost fie retra[i în numerar [i returna]i, fie transfera]i în conturile unor societ`]i cu comportament de tip „fantom`“, în scopulcre`rii unei aparen]e de legalitate a activit`]iievazioniste [i disimul`rii originii ilicite a banilor.

Din investiga]iile desf`[urate [i analizareatransferurilor de bani, efectuate prin intermediulconturilor bancare ale societ`]ilor tip „fantom`“,s-a constatat c` o parte din bani au fost transfera]i în conturile unor persoane fizice, cenu au avut leg`turi cu societ`]ile de la care auprimit sume considerabile de bani, pe care le-auretras numerar în aceea[i zi sau în zileleurm`toare, din materialul probator rezultândindicii temeinice c` persoanele fizice în cauz` auparticipat la activitatea infrac]ional` sub formacomplicit`]ii la sp`lare de bani.

Suma ce formeaz` obiectul procesului desp`larea banilor este estimat` la 5.500.000 lei.

Persoanele implicate au fost conduse pentru audieri la sediul Serviciului de Investigarea Criminalit`]ii Economice din cadrul Poli]ieiCapitalei. Ac]iunea a beneficiat de sprijinulpoli]i[tilor din cadrul Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Bra[ov.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

La data de 15 noiembrie,poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti -Serviciul Ordine Public` [iPoli]ia Sectorului 3, subsupravegherea Parchetului depe lâng` Tribunalul Bucure[ti,au pus în aplicare [ase mandate de perchezi]ie domiciliar` în Capital` [i aupus în executare nou` mandatede aducere, într-un dosarprivind infrac]iunile de constituire de grup infrac]ional

organizat [i fals în declara]ii.Din datele [i probele

administrate în cauz` a rezultat presupunerea rezonabil` c` dou` grupuriinfrac]ionale organizate î[i ofereau serviciile, contra cost,unor cet`]eni str`ini, preponderent din RepublicaMoldova, pentru a le facilitaob]inerea c`r]ii de identitateromâne[ti, declarând în fals c`ace[tia vor locui la adresele lor,sumele solicitate fiind între 150[i 200 de euro.

Au fost identificate aproximativ 15.000 persoane,care figureaz` ca având domiciliul stabilit la trei adresedin sectorul 3.

Audierile în acest caz s-audesf`[urat la sediul ServiciuluiOrdine Public`, dar [i la Sec]iile11, 12 [i 23 Poli]ie.

Ac]iunea a beneficiat desprijinul Direc]iei Opera]iuniSpeciale din cadrulInspectoratului General alPoli]iei Române.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

Achizi]ii fictive \n construc]ii

15.000 de persoane domiciliate la trei adrese


MONDO POLICE

Umbra lui Spaggiari la BessièresDin „canaliz`ri“ spre „drumul“

Paradisului!ÎÎnnttrree 1155 -- 1188 mmaarrttiiee 22001144,,

aarree lloocc uunn jjaaff ssppeeccttaaccuullooss llaaoo ffiilliiaall`̀ aa bb`̀nncciiii „„CCrrééddiittAAggrriiccoollee““ ddiinn BBeessssiièèrreess,, ccuuuunn pprreejjuuddiicciiuu îînn vvaallooaarree ddee22,,55 mmiilliiooaannee eeuurroo.. MMoodduull ddeeooppeerraarree aa ffoosstt iiddeennttiicc ccuu„„lloovviittuurraa sseeccoolluulluuii““ ddiinn 11997766,,aa lluuii AAllbbeerrtt SSppaaggggiiaarrii llaaBBaannccaa „„SSoocciiééttéé GGéénnéérraallee““NNiissaa,, ccuu uunn pprreejjuuddiicciiuu ddee 5500mmiilliiooaannee ddee ffrraannccii ((eecchhiivvaalleennttuull aa [[aappttee mmiilliiooaannee ddee eeuurroo aasstt`̀zzii)).. CCaa[[ii îînn „„ssppaarrggeerreeaa sseeccoolluulluuii““,, llaaBBeessssiièèrreess,, hhoo]]iiii aauu aajjuunnss îînnzzoonnaa sseeiiffuurriilloorr pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull uunnuuii ttuunneell ss`̀ppaatt((„„ddrruummuull““ sspprree PPaarraaddiiss)) pprriinnrree]]eeaauuaa ddee ccaannaalliizzaarree aallooccaalliitt`̀]]iiii..

Procesul celor 11 persoane (cu vârste între 26[i 63 de ani), implicate înjaful spectaculos, s-adesf`[urat între 1-12octombrie în fa]a CamereiCorec]ionale a Tribunaluluide Înalt` Instan]` Bordeaux.

Dosarul a avut 18 volume[i con]inea, printre altele, [i „filmul“ spargerii, cum auajuns suspec]ii în sala decasete cu valori a b`ncii,prin intermediul unui tunelde 30 metri, s`pat prinre]eaua de canalizare, undeau reu[it s` sparg` 110casete de valori, carecon]ineau bijuterii, bani [ilingouri de aur.

Din cei 11 inculpa]i îndosar, [ase vor fi prezen]i în

fa]a instan]ei judec`tore[ticorec]ionale (compus` dintrei magistra]i-judec`tori) înstare de libertate, iar ceilal]icinci (implica]i „direct“ în jaf,to]i cu cazier judiciar) înstare de arest.

Unii dintre ei sunt judeca]i [i pentru complicitate la alte jafuriasem`n`toare, printre careatacul asupra unei filiale aB`ncii „Nationale“ din Paris,aflat` în proximitatea catedralei [i a Palatului deJusti]ie, sau asupra unuidepozit al transportatoruluide fonduri în cash „Brink's“din Toulouse.

|n zorii zilei de 5 aprilie2016, Brigada deJandarmerie din Toulouse are]inut 14 persoane, originare din Toulouse, \ntr-oac]iune la care au participatpeste 200 de jandarmi.

Conform procuroruluiMarie-Madeleine Alliot, „unii

dintre ei erau integra]i socio-profesional, dar principalii instigatori au maifost condamna]i sau cerceta]i penal pentru jafarmat, de]inere ilegal` dearme [i asociere la un grupcriminal organizat“.

La perchezi]ii, oameniilegii au descoprit arme defoc, uniforme ale jandarmeriei, veste antiglon],calculatoare [i echipamenteelectronice de falsificat documente de identitate,aparate foto, camere video,dispozitive GPS, utilaje pentru iluminarea tunelului[i echipamente pentrudecriptare [i decodare.

Din cei cinci principaliinculpa]i în dosarul „bandeicanaliz`rilor“, antrena]i subo form` sau alta în mareadelincven]`, trei sunt considera]i „nucleul dur“ alopera]iunii din subsolulagen]iei bancare „Crédit

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Agricole“. Este vorba dePascal Teso (48 ani), considerat „creierul“ jafului,care s-ar fi inspirat din celebrele „lucr`ri“ ale idolului sù Spaggiari [i derecidivi[tii WlodizimiersJanczyszyn („VladPolonezul“, 37 ani), „antreprenor“, specialist \nspargeri [i furturi devehicule, Zoran Panic (58ani), un fost sergent înLegiunea Strìn` [iDominique Soulage (52ani), „expert în autogen`“ (specializat în lucr`ri culampa de sudur`), fost infirmier-militar [i boxeramator.

În ceea ce îi prive[te pecei [ase inculpa]i „periferici“în dosar, avocatul general afost mai indulgent [i a considerat c` ace[tia pot ficondamna]i cu pedepsecuprinse între [ase luni deînchisoare cu supendare [ipatru ani de închisoare cuexecutare.

Acesta a ]inut cont [i de oserie de factori, care au contribuit indirect la jafulcomis de cei inculpa]i (distrugerea a dou` centrale

telefonice Orange, aflate la200 metri de sediul agen]ieibancare). Dintre ace[tia, trei„mu[chetari“ ar fi fost maipu]in „periferici“.

Este vorba de Grégory R.(35 ani), tehnician-expert alCompaniei de TelefonieTelecom - filiala Orange,care a asigurat iluminarea tunelului (pentru o„presta]ie tehnic`“ de 5000euro), singurul, de altfel, cel-ar fi identificat pe „VladPolonezul“ ca unul dintre ceicare ar fi lucrat la s`pareatunelului. El ar fi coborât întunel de dou` ori, pentruopera]iuni „strict“ tehnice(montarea de cabluri electrice, izolarea acestora [iinstalarea l`mpilor de iluminat). Pentru complicitate la spargere,Grégory R. este cercetat înlibertate sub control judiciar.

Un alt complice, GrégoryC. (26 ani), fost jandarm,este cercetat în alte dou`dosare infrac]ionale. Acestaar fi „aderat“ periferic laopera]iune, ca urmare aunei „decep]ii amoroase“.

În sfâr[it, cel de-al treilea„mu[chetar“ a fost Nordine

F. (52 ani). El l-a convins peun pensionar s` fotografiezesala cu casete de valori de la„Banque Nationale de Paris“din Reims, unde grupareaurma s` comit` un nou jaf.

Pe 12 octombrie, principalii „protagoni[ti“ ai„nucleului dur“ au fost condamna]i la pedepse,cuprinse între 7-10 ani, astfel: Teso (ini]iatorul jafului, responsabil cus`parea [i consolidareatunelui), 7 ani de deten]ie,Janczyszyn, condamnat la 8ani, Panic, condamnat la 9ani [i Soulage, condamnat la10 ani de \nchisoare.

Cel de-al cincilea membrual bandei, Lubet (pentru „contribu]ia limitat`“ la spargerea b`ncii), este condamnat la 5 ani deînchisoare.

Ceilal]i [ase inculpa]i „periferici“ în dosar, sunt condamna]i la pedepsecuprinse între 4 luni cu suspendare [i 3 ani deînchisoare.

To]i cei 11 condamna]isunt obliga]i s` suporterepararea prejudiciului material cauzat b`ncii„Crédit Agricole“ (1,87 milioane euro) [i operatorului de telefonieOrange (1,45 milioaneeuro).

La proces, Pascal Teso a insistat c` el nu se faceresponsabil de infrac]iuneade jaf, ci doar de furt calificat [i, în consecin]`,judecarea lui s` ]in` cont deacest aspect.

Lui Teso, ideea spargerii îivine dup` ce banca îi refuzùn credit financiar în 2013,pe care ar fi vrut s`-l


MONDO POLICE

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com


MONDO POLICE

investeasc` în firma de construc]ii imobiliare [ilucr`ri publice, pe care o înfiin]ase. Descurajat, Teso(un bun cunosc`tor al re]eleifluviale [i al canaliz`rii dinlocalitate) prime[te dinpartea unui membru al familiei cartea lui AlbertSpaggiari „Les égouts duParadis“, care îi va sugera lovitura spectaculoas` laagen]ia bancar` dinBessières.

Accesul în acest „labirint“, într-un loc izolat, prin carese putea ajunge în proximitatea b`ncii, l-a asigurat pe Teso c` e[ecul arfi exclus. Conform m`rturiei acestuia la proces, el a vruts` realizeze proiectul singur,îns` [i-a dat seama c` este„dep`[it de evenimente“ [iare nevoie de „4-5 persoanecu care s` sape un tunel de30 m lungime (cu o l`]imede 60 cm [i o în`l]ime de 80 cm), de trei ori pes`pt`mân`“. În timpul„lucr`rilor“, membrii grup`rii s-au cazat în apropiereab`ncii.

Dup` jaf, ace[tia se vor„relaxa“ în hotelurile luxoasede pe Coasta de Azur (înspecial în cele de la Cannes[i Nisa).

Dup` aproape doi ani deinvestiga]ii, anchetatorii aureu[it s` aduc` \n spatelegratiilor 14 persoane implicate \n aceast` spargere.

Pentru solu]ionarea acestui „jaf al secolului“ înmediul periurban (versiuneaBessières), jandarmii de laBrigada de Cùtare Midi -Pyrénées au creat o celul`de lucru, compus` din 10

jandarmi, botezat` „Taupin31“ (de la numele insectelorcoleoptere).

Cei re]inu]i vor fi audia]ipentru comitereainfrac]iunilor de „furt înband` organizat`“, „distrugere“ [i „asociere derùf`c`tori, cu scopul comiterii unor infrac]iunidelictuale cu circumstan]eagravante“.

La arestarea membrilor„bandei canaliz`rilor“, un rolimportant l-a jucat [iInstitutul Na]ional al Poli]iei{tiin]ifice de la Toulouse,care a analizat o serie de„probe materiale“, culese dec`tre anchetatori. Membriigrup`rii, împ`r]i]i în dou`grupe, ar fi s`pat timp dedou` luni (în timpul nop]ii), din dou` locuridiferite, pân` când acestea s-au întâlnit.

Jandarmii-speologi aug`sit la fa]a locului o partedin materialul tehnic utilizat,abandonat dup` spargere,inclusiv, butelii de oxigen.Din tunel, sala casetelor devalori a fost accesibil` prinforare, cu ajutorul unui perforator, g`sit [i el la loculfaptei.

Dup` jaf, suma sustrasèste împ`r]it` în p`r]i egale,aproximativ 150.000-160.000 euro. Teso a„\ncasat“ un avans de50.000 euro înainte de jaf,pe care i-a depus într-ocaset` de valori la agen]iabancar` ce urma s` fiespart`, iar ulterior jafului adepus o plângere laJandarmerie, pentru a creafalsa informa]ie c` nu estesuspect.

Inspirat din celebra carte„Les égouts du Paradis“(Canalele Paradisului -1978) a lui AlbertSapaggiari, dup` care JoséGiovanni realizeaz` [i unfilm cu acela[i titlu (1979),jaful de la agen]ia CréditAgricole din Bessières(Toulouse Métropole)r`mâne cel mai importantdin istoria spargerilor bancare în mediul periurban,având în vedere faptul c`toate celelalte jafuri celebre(considerate ale „secolului“)au avut loc în zone cu omare densitate urban`(ora[e, metropole).

TThhoommaass CCSSIINNTTAA



1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

Chestiuni poli]iene[ti \ntr-o capital` ocupat` (1916-1918)Potrivit instruc]iunilor date de poli]ie,

alarma se d`dea \n capital` prin tragereaclopotului mitropoliei, la auzul acestuia,urmând a se trage clopotele celorlalte biserici. Sergen]ii de ora[ trebuiau s` fluierecât \i ]ineau pl`mânii, iar bucure[tenii erauobliga]i s` se ascund` \n pivni]e [i s`-[icamufleze ferestrele \n timpul nop]ii. |nnoaptea de 15/16 august 1916 fuseseprimul raid inamic, dar românii, neobi[nui]is` fie omorâ]i \n propria b`t`tur`, au asistatla bombardament ca la un spectacol. La celdin dup`-amiaza zilei de 12 septembrie,câteva zeci de oameni au fost omorâ]i pe str.Covaci pentru c` nu se ad`postiser`, iar pestr. Scaune nr. 35 a fost ucis de schije unsergent care p`zea casa ministrului deInterne V. Mor]un, de pe str. Scaune nr. 35.

Echipat \n ]inut` de ceremonie [i a[ezat\ntr-un automobil cu pajur` nem]easc` laportiere, la 23 noiembrie 1916 \[i faceapari]ia un negociator german, „legat laochi“ (m`sur` inutil`), \nso]it de ofi]eriromâni. Detaliile capitul`rii se discut` chiar\n cabinetul prefectului de poli]ie. |n aceea[izi, la ora 14.30, pe platoul din fa]a P.P.C.c`lca primul ofi]er german, „un tân`r sublocotenent, m`run]el, blond cu ochiialba[tri, stropit din t`lpi pân`-n cre[tet cunoroi“. La pu]in timp, curtea s-a umplut denem]i. Importanta relatare vine de la AnibalStoenescu, mobilizat \n Batalionul deJandarmi de pe lâng` P.P.C., \n permanentcontact cu prefectul Gh. Corbescu, „unul dincei mai harnici cari s-au perindat laPrefectura Poli]iei“. Cu câteva zile \nainte,Stoenescu constata existen]a „\n curtea dindosul prefecturii“ a 5-6 automobile din celerechizi]ionate, gata de plecare, \nc`rcate cugeamantane.

La 23 noiembrie 1916 are loc predareacapitalei. Conducerea poli]iei s-a retras laIa[i, exodul cuprinzând inclusiv personalul poli]ienesc.

Dup` instaurarea ocupa]iei, de prazniculSf. Ier. Nicolae, s-a dat o ordonan]` a P.P.C.,care a fost afi[at` pe ziduri [i publicat` \npres`, prin care se anun]a interzicereaoric`ror \ntruniri. S-a introdus cenzura, spectacolele au fost suspendate, localurile se\nchideau la ora 21.00, vânzarea b`uturiloralcoolice a fost interzis`. Poli]ia interzisesedeja circula]ia pe timpul nop]ii, erau arestatepersoanele care erau surprinse purtânddiscu]ii referitoare la armat`.

Un peisaj dezolant ne este \nf`]i[at de celcare avea s` devin` director \n P.P.C.: „|n capcu prefectul Corbescu, aproape \ntreg personalul poli]ienesc, cu excep]ia a doiinspectori [i foarte pu]ini comisari [i subcomisari, p`r`sise Capitala [i nu am maig`sit la Divizia de Urm`riri decât vreo câ]ivaagen]i de poli]ie [i pe b`trânul comisar de siguran]` Constantin Cr`c`nel“. Printre ceipleca]i se afla [i Mi[u Cantuniari, director \nP.P.C., cunosc`tor al limbii ruse, care plecasela Moscova, pentru a \nso]i tezaurul B`nciiNa]ionale „dus pe[che[ alia]ilor no[tripravoslavnici“. De teama r`zbun`rilor, s-aluat m`sura plec`rii la Ia[i, \ndeosebi apoli]i[tilor care au luat parte la arestareastr`inilor din ziua decret`rii mobiliz`rii.

Când mare[alul August von Mackensen cobora din automobil, condus de un comerciant „binevoitor“, el era \ntâmpinat \nfa]a palatului regal de vreo 300 de femei,unguroaice, austriece [i nem]oaice, care fuseser` eliberate din arest chiar \n dup`-amiaza zilei de 23 noiembrie, dup` ce fuseser` acuzate de spionaj \n favoarea puterilor centrale. Biata }ar` Româneasc`!

Nu mult dup` aceasta, \n chiar curtea palatului regal, turcii [i bulgarii se apucaser`de g`tit berbeci. Au loc jafuri [i siluiri dinpartea acelora[i armate, pâinea de t`râ]e sevindea pe cartel`, \n vreme ce nem]ii cei„civilizatori“ trimiteau acas` cu duiumull`di]e de lemn cu diverse alimente de soi.


1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

|ncepuse dan]ul peste biata }ar`Româneasc` \n ceea ce avea s` fie parteacea mai dureroas` a R`zboiului |ntregiriiNeamului.

|n perioada ocupa]iei germane, responsabil pentru M.I. a fost Lupu Kostaki.De acum, cl`direa P.P.C. p`rea mai luminat`ca niciodat`, dup` m`surile de prevederecontra bombardamentelor, ale autorit`]ilorromâne, când ora[ul r`mânea mai mult \nbezn`. |n cabinetul prefectului, Stoenescu ag`sit pe amintitul Lupu Kostaki, pe EmilPetrescu (primarul ora[ului), AlexandruCr`snaru (de la M.I.), Neni]escu… Automobilele parcate „\n dosul Prefecturii“disp`ruser`. Pentru a se asigura traducerea,la P.P.C. au fost desemna]i ini]ial avocatul G.Mandy [i inginerul I. Spirescu, câte un interpret fiind de asemenea repartizat lafiecare dintre cele 36 de comisariate depoli]ie.

La 13 ianuarie 1917 au cerut ca \n 12 ores` li se dea de poli]ie câte 20000 de p`turi,c`m`[i [i perechi de ciorapi de lân`, iar dac`dup` dou` zile nu s-a strâns nici jum`tate,au pus câte un soldat german [i un comisarde poli]ie s` umble din cas` \n cas`. Aub`gat caii \n biserici, au ars icoanele, au luatclopotele. Puneau poli]i[tii români s` semneze toate samavolniciile lor, pentru caace[tia s` apar` ca ni[te c`l`i pentru popor.

Pe o hart` f`cut` de ei, \n mai 1917,

România nu mai exista! |n octombrie 1917,un ]`ran din R`te[ti nu se tunsese de cândocupaser` nem]ii ]ara. Avea doi fii pe front:„Cum s` m` tund, când ]i s-a strâns ]ara degât. Nu-l tund pân` nu o voi vedea iar cum afost \nainte!“

21 ianuarie 1917. Coresponden]` german` de la Bucure[ti, consemnat` \ntr-onot` poli]ieneasc`. „E vis sau realitate? M` g`sesc printre \nving`torii germani \nBucure[ti, din care m-au târât românii acumun sfert de an de la izbucnirea r`zboiului.Sunt liber [i mii de prizonieri români sunt \nacest moment transporta]i prin fa]a CerculuiMilitar spre Boulevard. Peste drum este cafeneaua Cap[a, unde s-au ]esut atâtear`ut`]i contra Germaniei [i prietenilor ei,stau de vorb` ofi]erii no[tri la o cea[c` decafea turceasc`. Vânz`torii de ziare cari mai\nainte ]ipau \n gur` mare faptele eroicemincinoase ale quadruplei din edi]iile speciale ale Adev`rului, Universului [iEpocei, \mp`r]esc acuma comunicatele der`zboi germane. Vehicole de r`zboi germanetrec prin ora[, magazinele sunt deschise,restaurantele [i cafenelele sunt arhipline“.Lapte [i miere, cu alte cuvinte. „Of, of, of, vai,vai di ]ar`!“ ar fi rostit cronicarul.

FF..{{..

-- vvaa uurrmmaa --

Gra]ie televiziunii,din ring, un boxer a ajuns \n pu[c`rie

La Norfolk, \n statul Virginia(SUA), \n cadrul unei gale debox, Meldrick Taylor, campionolimpic la categoria pan`, aob]inut o victorie categoric` lapuncte asupra lui RobertMedina. Dar, dup` \ncheierea meciului, când Medina coboratreptele ringului, am`rât deinsucces, a avut surpriza s` setrezeasc` arestat, punându-i-se o pereche dec`tu[e la mâini.

Ce se \ntâmplase? Fiindtelevizat \n direct, meciul dintre Taylor [i Medina fusese urm`rit [i \n Colorado,unde poli]i[tii locali constataser` c` Medina erauna [i aceea[i persoan` cuJohn Garcia, un condamnatevadat din penitenciar. Ajuns\n libertate, Garcia \[i schimbase numele [i deveniseboxer profesionist. |n trei ani,el câ[tigase 12 meciuri,\ncheiase unul la egalitate [ipierduse dou` partide. Alerta]ide colegii lor din Colorado,poli]i[ii din Norfolk l-au arestat pe Medina [i l-au dus\n locul din care evadase, fiindu-i, astfel, stopat`promi]`toare carier` depugilist.

|n timp ce jefuia o banc`, un bandit s-a sc`pat pe el!

Madrid, Spania. Agen]iile depres` citeaz` cazul unui ho]\n vârst` de 20 ani, pe numeRafael Uranga, care s-aemo]ionat atât de tare \n timpce jefuia pentru prima dat` obanc`, \ncât a \ndreptat pistolul spre un casier [i, \nacela[i timp, s-a sc`pat \npantaloni. „A fost atât de\ncurcat, \ncât, deodat`, af`cut stânga-mprejur [i a

fugit, a declarat poli]istuluicare l-a prins pe Uranga lacâ]iva metri de banc`.„Desigur, nu mi-a fost greus`-l ajung din urm`, fiindc`nu putea fi prea rapid \n halul\n care era“.

A fost capturat \n urma unei tragerila sor]i

Allen Adams, un r`uf`c`tordin Cincinnati (Ohio, SUA),c`utat de poli]ie, a fost capturat \n timpul unui mecide fotbal, sus]inut de echipa

lui favorit`. |n urma tragerii la sor]i care

a avut loc dup` meci, el s-anum`rat printre spectatoriicare urmau s` execute câtetrei penalty-uri.

Câ[tig`torul urma s` fie premiat cu 500 de dolari.„Dup` ce crainicul stadionuluii-a anun]at numele la megafon, mi-am dat seamac` e chiar individul dat \nurm`rire de poli]ie. El eraacuzat de tâlh`rie, atac armatasupra unei persoane [i conducerea ma[inii \n starede ebrietate. Ca s` m`conving, am a[teptat pân` aexecutat cele trei [uturi lapoart` [i m-am uitat atent lafa]a lui. L-am comparat cupoza din ziarul pe care-l avemla mine. Când n-am mai avutnicio urm` de \ndoial`, m-am apropiat [i i-am pusc`tu[ele. Din p`cate, a fostziua lui cu ghinion, fiindc` n-areu[it s` marcheze nici m`carun gol. |n schimb, \n urmaacestei \ntâmpl`ri, s-a ales cupatru ani de \nchisoare“, adeclarat poli]istul JohnKearney.

{i-a servit oaspe]ii \n farfurii pe care le furase de la ace[tia

Toronto, Canada. Doi tineriau fost invita]i s` ia cina la ovecin`. Aceasta le-a servit maimulte mânc`ruri chineze[ti. |ntimp ce mâncau, cei doi invita]i [i-au dat seama c`bucatele le-au fost oferite peni[te platouri chineze[ti carele fuseser` furate din

Cum s` ne ferim de infractori?

-- uu rr mm aa rr ee dd ii nn

nn uu mm `̀ rr uu lltt rr ee cc uu tt --

Chema]i s` investighezefurtul, poli]i[tii au g`sit la fa]a locului o ro[ie mâncat` pe jum`tate,

pe care au dus-o imediat la laborator.

”


PREVENIRE

14

”

apartament, \n urm` cu unan. Cei doi le-au cerutpoli]i[tilor s` investighezecazul. Vecina lor, MartinaSwinton, 33 de ani, a fostg`sit` vinovat` de furt [i condamnat` la 10 ani de\nchisoare.

Infractor dat de golde o dâr` de ap`

Doi poli]i[ti englezi au procedat asemenea celebrului detectiv SherlockHolmes, când a fost vorba s`-l descopere pe autorulunui accident, \ntr-o parcaredin Dorset.

Poli]ia fusese anun]at` c`cineva lovise mai multema[ini când ie[ise cu automobilul din parcarearespectiv`. Cum nu existaumartori oculari, autorul coliziunilor putea sc`panepedepsit.

Tot \nvârtindu-se pe la loculaccidentului, doi ofi]eri depoli]ie au observat o dâr` format` din pic`turi de ap`pe astfalt, a c`ror existen]` nuse explica. Ei s-au urcat \nma[in` [i au urm`rit dâra peo distan]` de peste opt kilometri, pân` când au datde o camionet` cu caroseriaavariat`, care era parcat` \nfa]a unei case din Dorset.

|n urma anchetei, s-a stabilit rapid c` autorul accidentului, al c`rui nume n-a fost dat publicit`]ii, erachiar proprietarul vehiculului,a relatat cotidianul britanicDaily Record. Radiatorulma[inii fusese spart \n urma coliziunii cu celelalte automobile, iar pic`turile de

ap` care s-au scurs de lalocul accidentului pân` lalocuin]a infractorului l-au datde gol.

Victima jafului a fost arestat`

Dick Throumpton (26 deani), din San Diego(California, SUA), extrem desurescitat [i \n stare de ebrietate, s-a prezentat lapoli]ie \n data de 14 septembrie 1994, pentru areclama c` fusese jefuit pestrad` de suma de 95 dolari.Dup` verificarea datelor salepersonale, victima jafului afost arestat`. Throumpton fusese dat \n urm`rire general`. Pe numele sù eraemis un mandat de arestare,pentru acuza]ia de\n[el`ciune. Jefuitorul lui, \nschimb, \nc` n-a fost prins…

Surpriza unui primar

Michael Dobson, primaruldin Tonbridge, Ken (Anglia),\[i petrecea seara inspectând

din ma[in` cum \[i fac datoriapoli]i[tii din subordinea sa. Laun moment dat, poli]i[tii ausesizat c` o ma[in` s-a lovitde un zid, imediat ce p`r`siseparcarea din fa]a unui micrestaurant. Ace[tia au pus \nfunc]iune girofarul [i sirena, deplasându-se imediat lalocul accidentului.

Nu mic` le-a fost surprinderea, când au constatat c` la volanul autoturismului se afla chiarfiica primarului Nicola, \nvârst` de 25 ani.

La controlul alcoolscopic alacesteia, s-a eviden]iat o stareavansat` de ebrietate.

Sosit la fa]a locului, primarul a declarat „Presupunc` aceasta este o prob` evident` c` poli]i[tii din subordinea mea \[i fac datoria“.

Urmare acestei \ntâmpl`rieste faptul c` Nicola, de profesie secretar`, a trebuit sàpar` \n fa]a tribunalului sub\nvinuirea de conducere subinfluen]a bùturilor alcoolice.

PREVENIRE



Ho]ul a fost prinsfiindc` a mu[catdintr-o ro[ie

|n ora[ul Cheltenham dinMarea Britanie, poli]i[tii auavut de rezolvat un caz defurt dintr-o locuin]`, care s-asoldat cu prinderea imediatà ho]ului, pentru c`, \n timpul jafului, acestuia i s-af`cut foame.

Chema]i s` investighezefurtul, poli]i[tii au g`sit la fa]alocului o ro[ie mâncat` pejum`tate, pe care au dus-oimediat la laborator.

|n urma analizelor, poli]i[tiiau aflat AND-ul sp`rg`toruluidin urmele de saliv` de pero[ie. Shaun Terthington (31de ani) a negat c` ar fi furatbani [i bijuterii din casarespectiv`, dar p`gubi]ii audeclarat c` f`cuser` curat \nbuc`t`rie, \nainte de a plecade acas`, iar când s-au \ntors,au g`sit resturile „gust`rii“ pecare o luase ho]ul, mai exact,o jum`tate de ro[ie.

Terthington va fi judecat laCurtea Gloucester Crownpentru furt calificat.

Culmea ghinionistului:s`-]i cad` drogul \n fa]a instan]ei

Un tân`r din statul NewMexico, SUA, care primise osoma]ie pentru nerespectarearegulilor de circula]ie, a statdup` gratii dou` zile pentruc` a avut nenorocul s` scape,chiar \n fa]a judec`torului, unchi[toc de marijuana, a informat site-ul Ananova. LuiRobin Loftin (18 ani) urma sì se suspende carnetul de

conducere, pentru c` nurespectase regulile de circula]ie [i nu actualizase\nregistrarea autoturismului.

|n sala de judecat` a Cur]iidin Carlsbad, Loftin [i-a ridicatp`l`ria pentru a-l saluta pejudec`tor, moment \n care,din ea, i-a c`zut chi[tocul demarijuana. Judec`torul l-aacuzat de sfidarea Cur]ii [i l-apedepsit cu dou` zile de\nchisoare.

Sentin]a \n privin]a\nc`lc`rii regulilor decircula]ie a fost amânat`.

Urna de votare, capcan` pentru tâlhari

3000 de infractori \nrì]idin Columbia, pe care poli]ia\i cùta de mult` vreme, aufost prin[i nu de mult fiindc`,dând dovad` de spiritcet`]enesc, s-au dus la vot, \ncadrul alegerilor desf`[urate\ntr-o duminic`. Cei 3000,care s-au sim]it atra[i de urneca mu[tele de miere, au fostcu u[urin]` prin[i, fiindc` autrebuit s` prezinte documentele de identitate lasec]iile de votare.

{eful poli]iei din Bogata adeclarat, mândru, c` majoritatea erau cùta]i pentru omoruri, jafuri armate,fraude [i delicte de natur`sexual`.

Violatorul i-a cerutvictimei s`-l \mpu[te

|n localitatea australian`Goulburn, judec`toria local` l-a eliberat recent, pecau]iune, pân` la finalizareaprocesului, pe un individ care,

dup` ce a violat o tân`r`, i-adat acesteia pistolul sù [i i-aspus c`-l poate \mpu[ca, dac`vrea.

David Bracken (50 de ani)a fost acuzat de viol, atacarmat, lezarea bunelormoravuri [i r`nirea a dou`persoane. El a luat \n ma[in`dou` turiste, care f`ceauautostopul pe autostrad`.Bracken a oprit autoturismul\ntr-un loc pustiu, a scos dinbuzunar un pistol [i, subamenin]area armei, le-a legatde mâini [i de picioare pecele dou` tinere. Individul le-a supus apoi la perversiunisexuale timp de mai multeore, vreme \n care el a bùtwhisky.

La un moment dat, cuprinsde remu[c`ri, violatorul adezlegat-o pe una dintre celedou` femei [i i-a \ntins pistolul, spunându-i c` poates`-l \mpu[te, \n cazul \n careconsider` c` a gre[it cu cevafa]` de ele.

V`zând c` aceasta, \nlemnit` de fric`, nureac]ioneaz`, b`rbatul a redevenit violent [i le-a agresat din nou. |n cele dinurm`, de[i era beat, agresorul[i-a suit victimele \n ma[in` [ia pornit spre ora[.

La sta]ia de benzin` la carea oprit ca s` alimenteze automobilul cu carburant, unadintre tinere a izbutit s` scape[i s` alerteze poli]ia, care l-aarestat pe individ.


PREVENIRE

16

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

M A R T I R I I M A R T I R I I P O L I } I E I R O MP O L I } I E I R O M ÂÂ N EN E

Poli]ia - victim` [i autor. Poli]ie [i poli]ie politic`Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~


Una din principalele atribu]ii care au fostdate de DGP, dup` 23 august 1944, a fostaceea a vân`torii fo[tilor mini[tri, demnitari,generali, membrii partidelor istorice, intelectuali, poli]i[ti, jandarmi, care au fostcerceta]i, perchezi]iona]i, supraveghea]i,aresta]i, \nchi[i \n pu[c`rii. Ce avoca]i, celegalitate popular`, ce respect pentru ceeace au f`cut pentru ]ar`? }ara se afla subcizm` sovietic`, era o vreme smintit` [i ceimai mul]i nici m`car n-au avut timp s`protesteze. Nu c` pân` acum ar fi fost imaculat`, dar dup` 6 martie1945, poli]ia se transform` \npoli]ie politic`. E adev`rat c`fostul ministru de Interne Gh.T`t`rescu (care dup` r`zboidevenise pre[edinte al PNL-T`t`rescu), trezindu-se dinbe]ia puterii \n unire cubol[evicii, acuza la 24 mai 1947„excesele arest`rile preventive“[i „tratamentul aresta]ilor [icondamna]ilor politici“.

Despre perioada imediaturm`toare ajungerii la putere acomuni[tilor, Belu Zilber scrie: „FostaSiguran]` aresta, Prefectura Poli]iei Capitaleiaresta, diversele servicii ale NKVD-uluiarestau, Serviciul Secret de Informa]ii aresta.Pretutindeni, organizatorii erau NKVD-i[ti…Activi[tii vechi [i noi g`seau \n poli]ie expresia cea mai direct` a puterii prin care-[i puteau compensa toate complexelede inferioritate. Brutalitatea era lege [i preamult` [tiin]` de carte era nociv`“. Dup` 23august 1944 poli]i[tii au fost folosi]i \n totfelul de supravegheri, misiuni mâr[ave, maimult ori mai pu]in oficiale. Presat` de partid, „noua poli]ie“ [i-a intrat rapid \nmân`. Când \n 1945 ajunge \n zona G`rii deNord din Bucure[ti, fostul de]inut politic

Radu Ciuceanu este martorul unei raziipoli]iene[ti de amploare, pe Calea Grivi]ei,chipurile contra prostitu]iei. „Sau poate eranumai un pretext pentru a-i culege pe suspec]ii de[erta]i din trenurile de sear`“.De men]ionat c` „Siguran]a \[i recruta din rândul prostituatelor viitoarele angajate \n corpul feminin “ din pu[c`rii. „Buletinul! L-am dat unui poli]ist, care, dup` ce l-a\ntors pe toate fe]ele, m-a bombardat cu\ntreb`ri: De ce-ai venit? La cine stai? B`ie]iilui Teohari Georgescu se puseser` pe

treab`. Adulmecau,pip`iau, suspectau“. Câtevazile mai târziu, \n fostulhotel „St`nescu“, transformat \n c`min,prinde o perchezi]ie. La 25august 1944, noul [ef alMStM, gl. Gheorghe Mihai,ordona arestarea generalului ConstantinTobescu, [eful Siguran]eidin IGJ. Probabil nu b`nuiac` va ajunge el \nsu[i \n

pu[c`rie. Dup` amenin]`ri \n pres` (1944-1947),

eliminarea de la facultate, la 1 noiembrie1946 o echip` de trei in[i din PPC, Direc]iaPoli]iei de Siguran]`, Brigada II Siguran]`, aefectuat o perchezi]ie la locuin]a istoriculuiGheorghe I. Br`tianu (1898-1953), din str.Popa Chi]u nr. 26, cu suspiciunea c` „aici seafl` materiale ce intereseaz` siguran]a statului“. Aprobarea a venit de la ParchetulCur]ii Mar]iale din Corpul II Armat`. Echipade poli]i[ti ro[ii a fost format` din comisar-ajutor Maximilian Popescu, comisar-ajutorGh. Siderache [i detectiv Al. Sufrin.Materialele ridicate prin proces-verbal depoli]i[ti nu aveau leg`tur` cu siguran]a statului, dar puteau fi cotate \n planul

La 1 decembrie 1944,poli]i[tii PPC l-au

arestat pe evreul MarcelUnterman, avocat, fost colaborator

al Serviciului de Informa]ii German...

” ”

acuza]iilor politice, ca antisovietice. |ncepând cu data de 15 august 1947 i s-a

fixat domiciliu obligatoriu, având \n permanen]` un post fix de supraveghere, unpoli]ist \n cas` (\n salon). Nu avea voie s` ialeg`tura cu nimeni, nu i s-a permis s`mearg` la un dentist decât dup` un an, oducea foarte r`u cu so]ia Elena Gr. Sturdza,care mai [i tr`ia cu gl. Mihai Racovi]`… |nnoaptea de 5/6 mai 1950 a fost arestat [idus la Sighet. A murit la 55 de ani, la 27aprilie 1953. „La data aceea ma[ina neagr`(duba) Siguran]ei era foarte activ`, echipelede func]ionari (agen]i) descindeau inopinatfie pentru perchezi]ii, fie pentru arest`ri“.

|ntr-o not` din 19 martie 1945 a IRPTimi[oara, se ar`ta c` organiza]iile FND-istedin Petro[ani au arestat 18 persoane, iar peValea Jiului alte 50, sub acuza]ia c` suntfasci[ti [i legionari. Au fost duse la sec]iileFND, Teohari a cerut s` fie predate poli]iei.Comisariatul de poli]ie Petro[ani a raportatc` nu trecuse la cercetare, \ntrucât FND nuadusese dovezi de vinov`]ie. Cu alte cuvinte,erau s`lta]i abuziv.

La 29 august, subsecretarul de stat pentru poli]ie, unul din acei obedien]i cares-au pus imediat \n slujba sovieticilor, generalul Virgil St`nescu, se adresa PPC,DGP [i IGJ, cerând investiga]ii pentru a

descoperi unde se afl` prof. GeorgeAlexianu, Emanoil Cercavschi, Râmniceanu,Verenca, Gherman, Pântea [.a., care trebuiau s` fie adu[i la Bucure[ti „undeurmeaz` a fi ]inu]i sub supravegherepoli]ieneasc`“. Nu mult dup` aceasta, printr-o adres` din 20 octombrie 1944, subsecretarul de stat pentru poli]ie din MAfI,generalul de corp de armat` GheorgheLiteanu punea \n aplicare dispozi]ia ComisieiAliate de Control privind arestarea unorofi]eri, cea mai mare parte a incrimin`rilorsprijinindu-se doar pe dela]iuni [i pe note,unele „\n limba rus`“. Culmea, dup` ce i-aarestat, Gheorghe Liteanu a ajuns [i el s` se\mp`rt`[easc` din experien]a gulaguluicomunist. Liderul comunist Gh. Gheorghiu-Dej s-a pronun]at de la \nceput \n mod categoric pentru epurarea aparatului de stat,inclusiv armata [i poli]ia, \nc` din toamnaanului 1944.

Ordinele au venit de sus, americanii [ienglezii s-au sp`lat pe mâini ca Pilat dinPont. La 2 septembrie 1944 un [ef depoli]ie din Brigada Special` \ntocmea unreferat la ordinul prefectului Poli]ieiCapitalei, pentru stabilirea \mprejur`rilor \ncare a disp`rut fostul director al SSI, EugenCristescu, descriind pas cu pas drumul acestuia din dup`-amiaza zilei de 23 august


ISTORIA LA ROTATIV~

18

[i pân` la 29 august ora 12, când Cristescua plecat cu Buick-ul personal, nr. 5561-B,\mpreun` cu generalul Tobescu, \n direc]iaCâmpulung Muscel.

La 6 octombrie 1944, Biroul Siguran]eidin cadrul Poli]iei de re[edin]` TurnuM`gurele s-a adresat Comisariatului Poli]ieiRo[iori pentru a \nainta ordinul MAfI, generalul Aurel Aldea. |n acest ordin se vorbea despre abuzurile armatei ro[ii, careridica bunuri de la institu]ii publice [i de laparticulari. Comisia român` pentru aplicareaarmisti]iului s-a adresat ComandamentuluiSuperior Sovietic, ob]inând asigurarea c`„administra]ia român` este singurast`pân`“.

La 1 decembrie 1944, poli]i[tii PPC l-au arestat pe evreul Marcel Unterman, avocat,fost colaborator al Serviciului de Informa]iiGerman, apoi al lui Traian Borcescu, [efulSec]iei Contrainforma]ii din SSI, sub acuza]iade colaborarea \n problema comunist`. La26 martie 1948, Brigada Cercet`ri dinDGSigS raporta arestarea unor membrii deorganiza]ii subversive. La Cluj fusese trimisinspectorul general Corni[teanu, la Ploie[tichestorul {tefan Niculescu [i o echip` de 10ofi]eri [i agen]i de poli]ie pentru a combate„Falanga Român`“ din Buzù.

|n noaptea de 26/27 martie urmau sàresteze peste 22 de persoane, avoca]i,ofi]eri, profesori, diver[i intelectuali, \nfrunte cu gl. Niculici. Era m`cel dar \nc` nuvenise cel mai crunt. La 10 aprilie 1948 uncomisar-[ef din Serviciul I al DGSigS a arestat \n comuna Ruc`r pe Moise Balt`(din Bucure[ti, bd Dacia nr. 2), fost consilierde lega]ie la Budapesta [i Bratislava [i pe {t.Spineanu care ascultau posturi de radiostrìne [i \ndemnau poporul s` nu votezepentru c`… vin americanii [i ne salveaz`.Bie]ii ideali[ti! Americanii ne abandonaser`.

La 16 decembrie 1944, o echip` de treiofi]eri de poli]ie [i cinci agen]i acredita]i pelâng` comandamentul sovietic din Bra[ov,au p`r`sit ora[ul „\n urma dispozi]iilor verbale date de comandamentul sovieticlocal“. Rolul echipei a fost pur informativ,acela de a verifica 23 de comunebra[ovene. Opera]iunile informative precedau raziile efectuate de jandarmii

români [i de sovietici. Cu aceast` ocazie aufost aresta]i aproximativ 200 de fo[ti militari germani, \ntre care para[utistulKrauss, care \l salvase pe Mussolini de pemuntele Gran Sasso.

La 22 decembrie 1944 Subsecretariatulde Stat pentru Poli]ie [i Siguran]` emiteaOrdinul circular secret nr. 23987, al subsecretarului de stat Virgil St`nescu, princare, \n conformitate cu dispozi]iile MAfI [ipre[edintele Consiliului de Mini[tri, generalul N. R`descu „opera]iile de triere [iarestare a legionarilor nu s-au f`cut \n concordan]` cu dispozi]iile impuse prinConven]ia de armisti]iu“. Se formase ocomisie care lucra pe lâng` chesturi [ipoli]ii, care conducea opera]iunile depunere sub paz` a legionarilor, pe lâng`PPC, chesturile [i poli]iile de jude]. Comisiaera compus` dintr-un pre[edinte, magistratcivil, desemnat de [efii organiza]iilor politicedin fiecare jude], un delegat PN}, unul PNL[i doi FND, un secretar, directorul Siguran]eidin PPC, iar la jude]e de [eful BirouluiSiguran]ei de la chestur` sau poli]ie. Pentruinforma]ii se foloseau arhiva DGP [i SSI, iarlegionarii urmau s` fie imediat re]inu]i, utilizându-se pentru aceasta toatemijloacele poli]iene[ti [i to]i agen]ii [iofi]erii de poli]ie. SSI [i IGJ trebuiau s`-[ideta[eze câte un delegat. Se precizau categoriile de legionari aresta]i se \nfiin]aulag`re.

-- vvaa uurrmmaa --

ISTORIA LA ROTATIV~



VULNERABILIT~}I

Lupta \mpotriva terorismului mondialO viziune apocaliptic` a

acestei lupte contureaz` spectrul asocierii terorismuluicu armele de distrugere \nmas` (WMD). Scenarii deco[mar se \nvârt \n jurul posibilit`]ii [i al probabilit`]iifolosirii acestora de c`treterori[ti. Din p`cate, posibil [iprobabil, au devenit aproapesinonime \n discu]iile despreastfel de arme, date fiindefectele catastrofice pe carele-ar putea avea. WMD, princare \n]elegem, \n cazul defa]`, armele biologice, chimice, nucleare [i radiologice, constituie f`r`\ndoial` amenin]areapoten]ial` cea mai semnificativ`, chiar dac`,poate, nu cea mai imediat`.

Dezbaterile privind aceast`amenin]are se \mpart pedou` direc]ii generale - aceeac` \ntrebarea se pune \n termeni de „când, [i nu dac`“[i opinia c` terorismul WMDeste o amenin]are „cu probabilitate sc`zut`, dar consecin]e uria[e“. Prima sebazeaz` pe premisa c` diseminarea cuno[tin]elor[tiin]ifice [i a tehnologiei aajuns atât de larg` \ncât accesul terori[tilor la WMDeste relativ u[or. AcumShinrikyo a provocat o und`de [oc \n rândul anali[tilorde securitate; având fonduri[i capacitatea de a recrutaoameni de [tiin]`, grupareaterorist` japonez` a reu[it s`produc` gaz neurotoxic [i s-aapropiat foarte mult de producerea unei arme pebaz` de antrax, pe care a testat-o f`r` succes.

Atentatele cu antrax dinSUA din 2001 aproape aucreat panic`, de[i num`rul victimelor - de[i tragic - afost foarte mic. |n plus,folosirea intensiv` [i transportul de substan]echimice industriale toxice netrimit cu gândul la faptul c`terori[tii nici nu au nevoie s`-[i procure propriile arme;scopurile lor pot fi atinsechiar mai bine prin eliberarea \n atmosfer` a

gazelor toxice din containerele de transport saudin fabricile care le produc.Dac` ne amintim de dezastrul din Bhopal, India,\n]elegem poten]ialul acestorac]iuni.

Cealalt` latur` a dezbaterii, de[i recunoa[tepoten]ialul catastrofic alWMD, consider` folosirea lor improbabil`.

Sus]in`torii acestei pozi]iise bazeaz` pe dificultateaob]inerii [i a folosirii acestorarme, precum [i pe reticen]amajorit`]ii grup`rilor teroristede a le folosi - fie pentru c`nu sunt con[tiente de consecin]e, fie deoarece realizeaz` c` folosirea WMD

ar \ntoarce publicul \mpotrivalor, dar [i pe invocarea perspectivei unei campaniicontrateroriste mortale.

Folosirea WMD ar trecepeste o grani]` a violen]eipân` acum respectat` [i carear dep`[i cu mult folosireama[inilor-capcan`, a atentatelor sinuciga[e sau adeturn`rii de avioane pentrua distruge cl`diri. |ns` cupu]ine excep]ii, WMD nu aufost folosite nici de terori[ti [inici de majoritatea actorilorstatali, \n ciuda ocaziilorfrecvente [i a liderilor carep`reau dispu[i s` le utilizeze.

Folosirea WMD \n scopuriteroriste este posibil`, darcele mai catastrofice dou`scenarii, atentatele cu variol`sau arme nucleare r`mânfoarte improbabile.

Argumentele [i eforturileanti-proliferare de dup`sfâr[itul R`zboiului Rece, dificultatea ob]inerii [i afolosirii acestor arme [ideclara]iile clare [i categoriceale SUA [i ale alia]ilor lorprivind consecin]ele ce vor fisuferite de orice stat carefurnizeaz` astfel de armeterori[tilor, toate la un loc\mpiedic` folosirea acestorarme. De[i progresul [tiin]ei,mai ales \n domeniulcercet`rii genomului, poateavea ca rezultat reapari]iavariolei sau a unui patogen lafel de periculos, utilizarea deast`zi r`mâne pu]in probabil`. Al]i agen]i biologici, cel mai cunoscutfiind antraxul, pot reprezentaamenin]`ri mai viabile, dac`o grupare terorist` reu[e[te

A pune cap`t terorismului ar putea fila fel de irealizabil ca apune cap`t r`zboiului;conflictul \ntre oameni,

care \n cazul terorismului este

sângeros...””

s` ob]in` culturile necesare,s` dezvolte sau s` cumpereexpertiza necesar`.

Utilizarea agen]ilor biologici este \n aceea[im`sur` o problem` des`n`tate public` [i una deterorism. Poten]ial devastatoare, ea \ncepe local,cu simptome obi[nuite; dac`nu este contagioas`, boala \iafecteaz` doar pe cei expu[ila momentul atentatului. Pescurt, odat` ce se iau m`suriadecvate de s`n`tate public`, tratament, diagnoz`[i, mai ales, imunizare [i profilaxie, amenin]areareprezentat` de agen]ii biologici poate fi gestionat` [i nu provoac` neap`rat panic`.

|n cazul armelor nucleare,pentru care materialele necesare devin din ce \n cemai greu de ob]inut, pericolul reprezentat defolosirea lor de c`tre terori[tipoate fi poten]ial dezastruos,dar cel mai probabil estegestionabil.

|n ciuda zvonurilor \nmass-media despre focoasenucleare furate, este pu]in

probabil ca acestea s` fic`zut sau s` ajung` pe viitorpe mâna terori[tilor. Cevamai probabil` ar fi furnizareafie a unei arme, fie a materialelor lor pentru producerea lor de c`tre unstat problem`, de[i lista deposibili furnizori este mic`,iar ace[tia sunt foartecon[tien]i de consecin]e.

Majoritatea exper]ilor suntde acord c` amenin]areafolosirii focoaselor sau aarmelor nucleare de c`treterori[ti r`mâne improbabil`.

Cel`lalt element alamenin]`rii nucleare, armeleradiologice sau anumite„bombe murdare“, care pot fifabricate relativ u[or utilizândcombustibil nuclear folositsau materiale disponibile pescar` larg`, poate fi maimult` publicitate decât realitate. O bucat` de material radioactiv \nf`[urat`\n jurul unui explozibil arcrea, de fapt, foarte pu]inevictime \n afara celor afecta]idirect de explozie. Poate c`cea mai mare amenin]are aunui astfel de atentat esteuna care nu poate fi

neglijat`, date fiind scopurile terorismului, este ca un atentat cu o bomb` radiologic` ar putea crea opanic` dispropor]ionat` fa]`de pagubele concrete. Pentrumul]i, simpla men]ionare aexpunerii la radia]ii, oricât demici, induce panic`. Cu toate percep]iile gre[ite [ipoten]ialul de inducere apanicii \n rândul victimelor,amenin]area unui atentatterorist biologic sau nuclearr`mâne pu]in probabil`, dac`excludem posibilitatea unorprogrese tehnologicerevolu]ionare sau interven]iaunui stat furnizor.

Cea mai probabil`amenin]are viitoare \n ceeace prive[te folosirea WMD dec`tre terori[ti este legat` deagen]ii chimici, fie fabrica]ide terori[ti, fie, la fel deprobabil [i poate [i mai periculos, de produse chimice toxice deja fabricate[i transportate \n ]ara-]int`.Acestea sunt disponibile saupot fi produse cu u[urin]`,pot fi mascate [i transportatelegal [i, odat` eliberate \natmosfer`, pot fi mortale.Totu[i, un atentat terorist cuarme chimice, de[i foartepericulos, ar fi cel mai probabil pe scara local`.

Cantit`]ile [i sistemele delivrare necesare pentru unatentat pe scara larg`, maiales dac` se urm`re[teuciderea victimelor,reprezint` dificult`]i caredep`[esc capabilit`]ile uneiechipe teroriste mici sau aleunui singur individ. |ns`folosirea unei cantit`]i relativmici \n spa]ii \nchise, depild` \n re]elele de metrousau \n cl`diri, este mult mai


VULNERABILIT~}I



periculoas`. Astfel de atentate pot fi comisefolosind agen]i u[or de fabricat din compu[i ce pot ficump`ra]i din orice magazindar impactul lor va fi limitat,\n ciuda capacit`]ii de ainduce frica \n rândul victimelor.

O amenin]are care arputea fi mai serioas`, una nu necesit` aproape deloc dezvoltarea de arme de c`treterori[ti, este aceea a atentatelor asupra unit`]ilorde producere sau amijloacelor de transport deproduse chimice toxice.

Folosirea armelor chimiceeste cea mai probabil`, chiardac` nu cea mai catastroficòp]iune viitoare a grup`rilorteroriste interesate de WMD.

A pune cap`t terorismuluiar putea fi la fel de irealizabilca a pune cap`t r`zboiului;conflictul \ntre oameni, care\n cazul terorismului estesângeros [i lipsit de discern`mânt, nu d` semnede \ncheiere. Chiar dac` al-Qaeda ar fi distrus`, terorismul va supravie]ui

demonstrând caracteristicilecomune mo[tenite de la predecesorii sì. S`r`cia, inechitatea social`, conflictele etnice [i sociale,precum [i inegalitateapolitic`, sus]inute de intoleran]` religioas` [i etnic` [i de radicalism,manipulate de lideri maniaci,nu arat` vreun semn dedeclin \n viitor. La fel, caracteristicile [i principiilefundamentale nu se vorschimba nici ele. Aceasta nu\nseamn` c` terorismul esteun fenomen static, supusunei rutine previzibile sau subordonat doctrinelor

trecutului. Dimpotriv`,terori[tii se adapteaz`condi]iilor \n schimbare cucare se confrunt` [i se pliaz`pe situa]ia cultural`, politic`[i social` \n care se dezvolt`.Chiar principiile opera]ionalepe care le practica - surpriz`,securitate, informa]ii [i organizare - \i ajut` s`r`mân` imprevizibili pentruinamici. Dar a trage concluzia, din tacticileaparent \ntâmpl`toare [i f`r`scrupule, c` grup`rile teroriste comit atentatele f`rà-[i cunoa[te trecutul sauf`r` o baz` conceptual` \n planificare [i executare, ar fio subestimare acapabilit`]ilor lor [i ardezv`lui necunoa[tereanaturii terorismului.

Tendin]a de evolu]ie a terorismului descris` mai susscoate la lumin` un tipar alopera]iunilor teroriste [i aladapt`rilor tactice careaccentueaz` dimensiuniledinamice [i tehnologice lacare va ajunge amenin]area.Aceste tendin]e vor afecta,foarte probabil direct, r`spunsurile contrateroriste.

-- vvaa uurrmmaa --

VULNERABILIT~}I

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com



MAGAZIN

Aten]ia opiniei publice a fostcaptat` de problema irakian` [ide tragedia produs` de dezintegrarea navetei spa]iale„Columbia“.

|n aceste circumstan]edevine explicabil` trecereaaproape neobservat` a unui alteveniment important \nregistrat\n Spania, unde Poli]iaNa]ional` a reu[it s` pun`mâna pe 16 imigran]i clandestini, afla]i \n opt localit`]idin regiunea Barcelonei [i care -a[a cum a rezultat din primele interogatorii - sunt membri aiunor celule apar]inând re]elei fundamentaliste islamice AlQaeda.

Importan]a arest`rilor efectuate de poli]ia barcelonezà fost subliniat` chiar de c`trepremierul spaniol Jose MariaAznar care, \n [edin]a Consiliuluide mini[tri ce a avut loc \n ziuaurm`toare capturii suspec]ilor, adeclarat: „Am reu[it s` demantel`m o re]ea de 16terori[ti apar]inând unui grupalgerian, «Gruppo salafita», careare leg`turi clare cu Al Qaeda.Ei preg`teau atentate cu materiale explozive [i chimicedestinate Algeriei [i Ceceniei. Aufost descoperite [i ridicate,printre altele, aparatur` electronic` pentru falsificare dedocumente [i numeroase c`r]ide credit“.

Dup` declara]ia premierului,un reporter a adùgat la televiziunea spaniol`: „Au maifost g`site [i dou` bidoane

pline cu mortala ricin`, precum[i manuale pentru r`zboiulchimic“.

Dup` difuzarea acestorprime informa]ii s-a aflat càc]iunea a fost coordonat` deGuillermo Ruiz Polanco,judec`tor la Tribunalul Na]ionaldin Madrid, \n colaborare cumagistra]i francezi. Cei 150 de„Geo“ (cum sunt numi]i poli]i[tiicagularzi \n Spania „au“ „irupt“la trei diminea]a \n domiciliileimigran]ilor situate \n sate aflatepe o raz` de circa 50 de kilometri, \ntre Barcelona [iGerona.

Aresta]ii - 20 \n prim` faz` aac]iunii, ca apoi, dup`-amiaz`,patru s` fie elibera]i - n-au opusnici o rezisten]`, de[i erau\narma]i. Datele strânse lacomisariatul de poli]ie, unde aufost interoga]i cei 16 re]inu]i, i-au permis ministrului deinterne, Angel Acebes, s` afirmec` ace[tia (trasfera]i, \ntre timp,\n arestul madrilen de maxim`siguran]` „Canillas“ al poli]iei)au fost \n contact cu grupul deterori[ti care au sfâr[it recentdup` gratii la Paris [i Londra [i\n laboratorul c`rora s-au g`siturmele mortalei ricine.

„{i aceasta nu este totul“ - aadùgat ministrul de internespaniol, dar nu a destìnuit cemai [tie \n leg`tur` cu terori[tiiaresta]i. O indiscre]ie comis` decineva din apropierea lui, \ns`, al`sat s` se \n]eleag` c` cei 16 arfi fost \n leg`tur` cu terori[tiiresponsabili cu masacrul din

insula Bali (Indonezia) dinoctombrie anul trecut.

A[a cum spuneam, informa]iile curgeau spre „consumatori“ \n valuri, pem`sur` ce anchetarea suspec]ilor reu[ea s` scoat` lalumin` noi date. Cu toate acestea, o \ntrebare r`mâneaf`r` r`spuns: cum au ajunspoli]i[tii la pista care i-a dusc`tre cei 16 terori[ti?

Se pare c` „cineva le-a ar`tatdrumul“, cel mai probabilMohamed Bensakhiria, de 36de ani, considerat bra]ul dreptal lui Bin Lade \n Europa, arestat\n iunie 2001 la Alicante tot dec`tre spanioli, cel care a proiectat un atentat la catedraladin Strasbourg \n decembrie2000.

{i lucrurile se leag`: la 5 ianuarie poli]ia britanic`descoperise \ntr-un apartamentlondonez mici cantit`]i de ricin`.Au fost arestate 10 persoane, \nmajoritate nord-africani. Potrivitafirma]iilor ap`rute \n „NewYork Times“ care citeaz` la rândul sù spusele unorfunc]ionari guvernamentaliamericani, terori[tii inten]ionaus` foloseasc` toxina pentru a odisemina \ntr-o baz` militar` dinMarea Britanie. |n acest scop, oparte dintre ei se angajaser` lao companie care preparaprovizii alimentare [i \[if`cuser` deja leg`turi \n rândulpersonalului acelei baze.

Caracati]a Al Qaeda [i-a mai pierdut un bra]: 16 terori[ti aresta]i

de poli]ia spaniol`Constantin CONSTANTINESCU

-- ssffâârr[[iitt --

TIMP LIBER


CAS~ !

A \ncovoia !

Dela]iune

Adistruge

Bea laptede capr`

Expusostentativ

CO{

VIA}~

15NUMERE

DIN NOU

Gai]` f`r` aripi

BBUURRLLAACC

CCeell cceettrraaggee uunn

ffoollooss

AATRÂND~VI

PPoozzii]]iiee aa ccoorrppuulluuii

|n[iruirede zale

Real` \ncentru

NOTA DEPLAT~

Fragment

Oamenipe scen`

JILAV

OBIECTDE CULT

CUP~ DE LEMN

BBuunnuurriillee ddiinn ddeeppoozziitt

CCoorraabbiiee||nn bulb !|n cup` !

Adversar

123 FETE !

|N STOL !

AMURD~RI

CUT~ ! |N DUET !

A POLEI

|N ISON !

|N CORP !

- urmarea (3 cuv.) pe coloana 9 -CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS88 99 55 11

Cordonlitoral

din nisip

|N CUIB !|N TUCI ! |N ACID !

** ** **Sporadic

||NNCCUURRCC~~TTUURR~~

- E adev`rat c` ai s` te \nsori \n curând?- Sunt \ntr-oo dilem` f`r` ie[ire. Ea vrea s` se m`rite cu

mine numai dup` ce-mmi pl`tesc datoriile, iar eu \mi pot pl`tidatoriile numai dup` ce m`...

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec] ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec] ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec] ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec] ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General Chestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · Copilului sectoarele 1-6, Federa]iei...

Documents

Transcript of Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · Copilului sectoarele 1-6, Federa]iei...