INFORMAŢII PENTRU: Familie, colegi şi prieteni ai deţinuţilor cu probleme de

sănătate mintală Deţinuti cu probleme de sănătate mintală

PREJUDECĂŢI DESPRE BOALA MINTALĂ

Problemele de sănătate mintală afectează milioane de oameni!

• La nivel mondial sunt circa 400 milioane de oameni care suferă astăzi de afecţiuni mintale sau neurologice sau de probleme psihosociale.

• Mulţi dintre ei sunt singuri şi suferă în tăcere iar dincolo de suferinţă şi de absenţa îngrijirilor adecvate sunt confruntaţi cu stigmatizarea, ruşinea, excluderea şi, mai mult decât ne putem închipui, cu moartea.

• Bolile psihice pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex, rasă, stare materială, istorie familială

• Bolile psihice pot apărea în orice familie. Rare sunt familiile care nu se vor întâlni cu afecţiuni mintale sau care nu vor avea nevoie de asistenţă şi îngrijiri pentru a face faţă unor perioade dificile din viaţa lor, dar deseori dau dovadă de ignoranţă sau le ignoră deliberat

• Majoritatea persoanelor au în decursul vieţii lor cel puţin o tulburare a echilibrului psihic; în aceste momente au nevoie de sprijin, toleranţă şi o atitudine corectă din partea celor din jur

• Chiar dacă boala psihică nu vă afectează în mod direct, ea poate afecta pe cineva drag şi apropiat vouă - atingându-vă în acest mod indirect.

• Prin persoana cu tulburări psihice se înţelege persoană bolnavă psihic, persoană cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependenţă de alcool sau de droguri, precum şi persoană care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic în vigoare din practica medicală, ca fiind tulburări psihice.

• Majoritatea problemelor sau a afecţiunilor psihice încep în adolescenţă şi dacă nu sunt depistate şi tratate la timp, ele au consecinţe de ordin emoţional şi social, uneori sever, la maturitate. Iar consecinţele se răsfrâng atât asupra lor, a tinerilor, cât şi asupra familiilor lor.

Cauze ale problemelor de sănătate mintală

Schimbările profunde şi rapide ale societăţii moderne, condiţiile de viaţă actuale, ritmul vieţii, suprasolicitările permanente, obligativitatea de asimilare a noului, pot genera probleme de sănătate mintală.În faţa acestor „ameninţări” încercăm permanent:• să menţinem o stare de echilibru interior• să ne adaptăm (să stabilim un echilibru între noi înşine si lume)• să avem o gândire coerentă, fluentă, logică• să acţionăm pozitiv

Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Drepturilor Copilului• consiliere şi informare• ajutor material• posibilităţi de muncă în voluntariat• consiliere şi orientare profesională• centre de zi• programe educative

Inspectoratul Şcolar• continuarea studiilor (cursuri de recuperare)• acces la informaţii (evaluare, supraveghere)• asistenţă psiho-pedagogică (orientare privind cariera)• posibilităţi de muncă în voluntariat• prevenţie• cadre didactice (informaţii pentru evaluarea clienţilor, implicare în programe)

Primăria• posibilităţi de muncă în voluntariat• locuinţă• ajutor social• cantina socială• tutela

Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă• cursuri de calificare profesională• consultanţă privind orientarea profesională şi ocuparea unui loc de muncă

Pe paginile de internet ale fiecărei agenţii judeţene şi municipale de ocupare a forţei de muncă (AJOFM şi AMOFM) puteţi găsi informaţii privind:• punctele de lucru existente în teritoriu• oferta de locuri de muncă vacante existente la momentul respectiv• cursurile de calificare/recalificare profesională care sunt organizate de agenţie• informaţii privind bursele locurilor de muncă ce urmează a fi organizate (periodic,

AJOFM organizează burse ale locurilor de muncă, evenimente în cadrul cărora puteţi discuta cu angajatorii în vederea identificării unor locuri de muncă)

• alte tipuri de servicii oferite de agenţie

Comisariatul de Poliţie• programe specializate (ex. prevenirea şi reducerea abuzului de alcool)

Direcţia de Sănătate Publică• evaluare• asistenţă medicală gratuită, expertize • prevenţie

Organizaţii neguvernamentale (asociaţii, fundaţii, etc.)• programe şi proiecte specializate• asistare• consiliere• activităţi caritabile

Biserici, culte religioase, organizaţii religioase• adăpost• hrană• integrare socială• alte activităţi caritabile

CE SPUN PERSOANELE CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ DESPRE CUM AR VREA SĂ FIE TRATATE DE PĂRINŢI, FAMILIE, COLEGI, PRIETENI• să-mi fie acceptată valoarea personală;• să nu fiu desconsiderat; • să fiu lăudat atunci când am evoluţii cât de mici; să fiu apreciat pentru acţiunile

mele reuşite;• să acţioneze la primele simptome cât de mici ale bolii;• să ţină legătura cu medicul curant;• să mi se transmită afecţiune, dragoste, înţelegere, apreciere, răbdare, toleranţă• să mi se spună că nu sunt singurul bolnav;• să nu cadă în extreme: milă faţă de bolnav sau neacceptarea bolii, sub-protecţie

sau supra-protecţie;• să aibă un comportament normal şi sănătos faţă de rudele, vecinii, prietenii mei• să îmi atragă atenţia ca să nu abuzez de produse toxice: cafea, alcool;• să îmi atragă atenţia atunci când emisiunile TV nu sunt tocmai cele „sănătoase”,

constructive;• să mă înveţe să-mi accept soarta şi posibilitatea de a diminua efectele bolii;• să vorbească cu noi despre boală;• să nu ne identifice cu „criminalii” de la TV;• să se pună în locul nostru, imaginar;• să ne asculte şi părerile noastre;• să nu spună că sunt em „în criză” de câte ori îi contrazicem;• să nu facă diferenţe între fraţi (nebuni şi buni); să nu mai fim umiliţi, daţi la o

parte, provocaţi sau comparaţi cu alţi membrii ai familiei de care aceasta se ruşinează

• să nu fim manipulaţi • să ne ajute în a ne reintegra social

Acţiuni• să accepte la modul cât mai raţional că fiul (fiica), soţul (soţia), ruda sa este

bolnavă;• să înveţe/înţeleagă cât poate sau cât nu poate ruda lor bolnavă;• să recunoască că o internare (în secţia pentru persoane în criză) poate fi

necesară;• să fie atenţi la anturaj;• să citească, să se informeze despre boala mintală a celui bolnav;• să fie consiliaţi: tratament pentru că toată familia e bolnavă când un membru al

familiei e bolnav;• să nu eticheteze: „handicapat”, „dezaxat”, „numai la închişi eşti bun”.

Oricine poate fi bolnav într-un anumit moment al vieţii. Fără ajutorul rudelor, boala evoluează şi poate afecta

în primul rând persoanele cele mai apropiate.Anonim, persoană cu probleme de sănătate mintală

Proiect finanţat prin programul PHARE 2006 – Suport pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală, Componenta B – Dezvoltarea centrelor comunitare de sănătate mintală.

Material editat de Fundaţia Reforma Justiţiei Penale în cadrul proiectului Dezvoltarea asistenţei comunitare în domeniul sănătăţii mintale pentru deţinuţi

Octombrie 2009

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor prezentului material.

Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare contactaţi cfcu.phare@mfinante.ro

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII MINTALE ÎN PENITENCIARE ŞI DUPĂ LIBERARE

Cu alte cuvinte încercăm să menţinem starea de sănătate mintală.

• Nu există o delimitare netă între sănătatea mintală şi boala mintală. • Există o varietate de aspecte ale sănătăţii mintale. • Nimeni nu posedă în orice moment toate trăsăturile caracteristice ale unei

sănătăţi mintale perfecte. • Oamenii sunt socotiţi ca fiind bolnavi psihic numai atunci când gândurile sau

comportamentele lor sunt contrare a ceea ce este considerat ca fiind acceptabil, atunci când ceilalţi - sau chiar ei înşişi - manifestă o aversiune faţă de ei.

• Nu există definiţii universal acceptate. Ceea ce este normal într-o cultură poate fi considerat nevrotic sau deviant în alta.

Ca opus al stării de sănătate mintală poate să apară starea de boală psihică:

• ca o tulburare în diferite grade a stării de echilibru fizic, psihic, moral• ca o inadaptare – dezadaptare - psihosocială în raport cu lumea. Trecerea de la nivelurile stării de sănătate la boala mintală se poate face gradual, evoluţia fiind cauzată printre altele de:• deteriorarea funcţionării creierului (dezechilibrul în funcţionarea bio-chimică a

creierului)• moştenirea ereditară, genetică (aceasta nu a fost demonstrată cu certitudine;

ceea ce s-a demonstrat totuşi, este tendinţa ca în anumite familii, să apară - mai mult ca în alte familii - acest tip de boală)

• un nivel ridicat al stresului• o viaţă de familie lipsită de armonie• conflicte profesionale si sociale • conflicte interpersonale • pierderea cuiva drag etc.

Când trebuie să ne îngrijorăm în legătură cu apariţia unei probleme de sănătate mintală

• când anumite trăsături ale persoanei sunt mult prea accentuate sau rigide (de exemplu când apar dificultăţi de concentrare, devine iritabilă, somnul îi este perturbat, devine conflictuală, prezintă probleme de sănătate legate de un stres excesiv, devine excesiv de suspicioasă, nu mai caută compania celorlalţi preferând activităţile solitare, devine pesimistă etc)

• când persoana nu se adaptează situaţiilor, cauzând astfel suferinţă propriei persoane, celorlalţi sau amândurora

• când comportamentul disfuncţional al persoanei capătă un caracter repetitiv

Ce putem face pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală

• să le încurajăm să consulte un medic• să le facem să se simtă în siguranţă• să le ajutăm să-şi dezvolte abilităţile sociale şi relaţionale• să le încurajăm să participe la viaţa societăţii• să le ajutăm să se reintegreze în activitatea profesională sau şcolară, în familie,

în grupul social • să NU facem presupuneri despre ceea ce ele nu pot face• să NU le facem să se simtă inconfortabil• să NU le judecăm dezaprobator

La ce ne putem aştepta ajutând persoanele cu probleme de sănătate mintală

• schimbarea treptată a conduitelor şi acţiunilor lor• schimbarea mentalităţilor, atitudinilor faţă de viaţă, de lume şi de propria

persoană• schimbarea modelelor de comunicare şi relaţionare• adoptarea unor noi forme de identitate

CE ESTE SCHIZOFRENIA?Este o tulburare care afectează o persoană din 100. Ea interferă cu funcţionarea normală a persoanei si pe termen lung poate produce schimbări de personalitate.Ea poate apărea cel mai frecvent în adolescenţă sau tinereţe.Unii pot experimenta doar 1 sau 2 episoade pe parcursul întregii vieţi, în timp ce la alţii poate fi o condiţie recurentă de-a lungul vieţii.Evoluţia poate fi rapidă cu un set de simptome care apar rapid de-a lungul a câtorva săptămâni sau poate fi mai lentă de-a lungul a câtorva luni sau chiar ani.În această perioadă, persoana se retrage de obicei din relaţiile cu ceilalţi, devine deprimată şi anxioasă şi poate dezvolta frici sau obsesii extreme.

Care sunt cauzele?

Nu a fost identificată o cauză unică ci un ansamblu de factori care contribuie la apriţia bolii:

Factori geneticiPredispoziţia către schizofrenie provine din familie, în populaţia generală doar 1% dezvoltă schizofrenie. Dacă unul dintre părinţi suferă de această boală copii vor avea 10% şanse de a dezvolta boala şi 90% de a nu o face.

Factori biochimiciCâteva substanţe aflate în creier sunt responsabile pentru apariţia schizofreniei, printre care o substanţă numită dopamină, acest dezechilibru chimic este tot de natură genetică.

Relaţii din familieNu există nici o dovadă care să asocieze relaţiile de familie cu apariţia bolii. Totuşi, persoanele deja diagnosticate cu această boală sunt sensibile la tensiuni apărute în familie si acestea se pot asocia cu recăderi.

MediuEvenimentele stresante preced în anumite situaţii apariţia bolii. Ele acţionează ca factori care precipită apariţia bolii la persoanele vulnerabile. Persoanele afectate devin anxioase, iritabile, şi incapabile să se concentreze. Relaţiile se deteriorează şi pot conduce la divorţ sau la pierderea locului de muncă. Apoi, toate aceste evenimente sunt considerate a fi responsabile pentru apariţia bolii când de fapt boala este cea care le determină. De aceea nu este clar dacă stresul produce boala sau este rezultatul ei.

Care este tratamentul pentru schizofrenie?

Cea mai eficientă modalitate de tratament ar trebui să includă medicaţia, consiliere şi suport psihologic în vederea managementului corect al impactului bolii asupra vieţii persoanei.Apariţia medicamentelor antipsihotice a revoluţionat tratamentul în schizofrenie astfel încât multe persoane pot părăsi spitalul şi pot trăi în comunitate. Nu toţi cei diagnosticaţi trebuie să meargă frecvent la spital, serviciile de sănătate mintală fiind accesibile şi în comunitate.Medicamentele funcţionează prin corectarea dezechilibrului chimic asociat bolii. Schizofrenia este o boală ca orice altă boală fizică. De exemplu, aşa cum insulina este supapa de viaţă pentru un diabetic, aşa medicamentele antipsihotice reprezintă supapa de salvare pentru o persoană cu schizofrenie. Dar în timp ce diabeticul are nevoie să ia medicamente toată viaţa pentru a preveni recăderile, la schizofrenie nu există o cură si o durată prestabilită. Relaţia continuă cu medicul psihiatru, implicarea unei echipe multidisciplinare formată din asistente medicale, asistenţi sociali, terapeuţi ocupaţionali şi psihologi ajută persoana cu schizofrenie să-şi organizeze viaţa.

Unde poţi merge pentru ajutor?

• La medicul de familie• La centrele comunitare de sănătate mintală

CE ESTE DEPRESIA?Depresia este una din cele mai frecvente probleme de sănăte mentală şi se referă la sentimentele de tristeţe care ne pot afecta, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe toţi, cel puţin o dată în viaţă. Ea ocupă locul doi pe lista celor mai des întâlnite afecţiuni medicale, fiind depăşită doar de hipertensiunea arterială. De asemenea, se estimează că 1 din 6 persoane are un episod depresiv la un moment dat în viaţă. Doar o mică parte din cei care suferă de depresie ajung să conştientizeze că au o afecţiune care ar putea beneficia de un tratament adecvat. Această situaţie de fapt se explică prin prisma tendinţei de a evita stigmatizarea socială sau a lipsei de informare.În cazul în care, trecem prin situaţii cum ar fi pierderea unei persoane dragi, relaţie conflictuală, dezamăgire sau frustrare, experimentăm sentimente de tristeţe. Acestea sunt reacţii emoţionale care durează o anumită perioadă şi corespund situaţiilor prin care trecem. Ele nu presupun apariţia depresiei clinice, ci sunt parte integrantă din viaţa de zi cu zi.Termenul depresie clinică descrie un grup de tulburări caracterizate prin dispozitie depresivă prelungită însoţită de sentimente de anxietate care afectează viaţa persoanei în cauză. Ea poate provoca tulburări ale proceselor fiziologice normale - hrănirea, somnul, nivelul de activitate fizică, capacitatea de concentrare şi de realizare a diferitelor sarcini.Indiferent care ar fi simptomele sau cauzele depresiei clinice, daca nu este tratată poate duce la pierderea productivităţii, declin funcţional şi creşterea mortalităţii. Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, depresia şi alte probleme de sănătate mintală constituie cauza principală de reducere a timpului de lucru, pe plan mondial.

Aţi experimentat unele din aceste stări timp de cel puţin 2 săptămâni ?

• Lipsă de somn sau prea mult somn • Oboseală fizică şi / sau mentală • Pierderea poftei de mâncare sau poftă de mâncare exagerată • Tulburări ale vieţii sexuale (scăderea interesului şi a plăcerii) • Scăderea atenţiei si a capacităţii de concentrare• Tendinţa de a plânge fără motiv• Tristeţe, sentimente de ne-ajutorare, auto-învinovăţire, auto-compătimire • Gânduri despre moarte şi/sau suicide• Stima de sine scăzută, idei negative sau devalorizante despre propria persoană• Pierderea interesului pentru activităţi care înainte produceau plăcere • Reacţii încetinite• Dureri de cap frecvente• Iritabilitate

Dacă da, atunci e posibil să fiţi depresiv

INFORMAŢII PRIVITOARE LA INSTITUŢIILE CARE OFERĂ SERVICII PENTRU PERSOANELE CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂStructuri de asistenţă psihiatricăÎn cadrul fiecărui sector psihiatric se organizează în funcţie de nevoile şi particularităţile locale, următoarele structuri:(a) centrul de sănătate mintală, care organizează unitatea mobilă, centrul de intervenţie în criză şi staţionar de zi, după caz(b) staţionarul de zi;(c) cabinete de psihiatrie;(d) structuri cu paturi cu sau fără personalitate juridicăEchipa terapeutică a sectorului psihiatric cuprinde: psihiatri; asistente de psihiatrie; psihologi clinicieni; asistenţi sociali; alt personal