Diploma Munka

download Diploma Munka

of 18

description

MUNCA DE DIPLOMA

Transcript of Diploma Munka

Sistemul de iluminareGeneralitati:Echipamentul electric are rolul de a asigura energia electrica pentru alimentarea aparatelor electrice atat stationar cat si la deplasarea automobilului. Componenta echipamentului electric este urmatoarea: Instalatia de alimentare formata din: bateria de acumulatoare, generatorul de curent continuu (sau alternativ) cu releu regulator, sau de tensiune, releu de indicare a incarcarii bateriei, releu de echilibrare a incarcarii bateriei si divizorul de tensiune (ROMAN). Consumatorii sunt: instalatia de aprindere, instalatia de pornire, instalatia de iluminare si semnalizare (optica si acustica), aparate auxiliare pentru marirea gradului de confort (stergator si spalator parbrize, aparate de climatizare si incalzire, aprinzatorul de tigari, radio, ceas) aparatele de masurat si control la tabloul de bord, indicatoarele de curent sau tensiune indicatorul de temperature a apei de racier a motorului, indicatorul de preiune a uleiului-cu manomentru sau bec de control, indicator de presiune a aerului pentru instalatiile de franarem turometrul, indicatorul de viteza kilometraj, indicatorul de combustibil, electrovalvele de comanda a blocarii diferentialului, a cuplarii reductorului sau cutiei de distributie(ROMAN), a cuplarii puntii fata. Instalatia de distributie si anexele sunt formate din: conductori, contactul cu cheie, intrerupatore si comutatoare, cutii si piese de legatura, prize , sigurante fuzibile si automate, antiparazitoare radio, antene radio si TV. Autovehiculele moderne utilizeaza ca tensiune de lucru 12 V, datorita avantajelor:majorarea timpului de utilizare a bujiilor, usurarea pornirii motorului, conductoare cu sectiuni mai mici. Aparatele electrice sunt conectate in parallel la sursele de curent monofilar, de obicei pozitivul (+), masa metalica constituind conductorului al doilea de inchidere a circuitului (-). Aceasta prezinta avantaje ca: diminuarea posibilitatilor de ivire a defectiunilor si economie de materiale (numarul conductoarelor se reduce la jumatate). In timpul exploatarii, nu se inverseaza polaritatea masei, deoarece unele aparate nu vor mai functiona sau se vor defectaFig.1.7. Schema echipamentului electric al autoturismelor Dacia:

1 si 6-lampa de pozitie si semnalizare fata; 2 si 5-faruri; 3 si 4-claxoane; 7-releu regulator; 8-generator; 9-demaror; 10-ruptor-distribuitor; 11-cutie de sigurante; 12-traductorul indicatorului de presiune a uleiului; 13-traductorul indicatorului de temperature a apei de racire; 14-bobina de inductie; 15 si 16-lampi de stationare; 17-contactorul franei; 18 si 19-cutii de legaturi; 20-avertizor; 21-motorul stergatorului de parbriz; 22-bateria de acumulatoare; 23-motorul ventilatorului; 24-lumina cutie acte; 25,26 si 27-cutii de legaturi; 28-prize de legatura la tablou; 29-comutatoare semnalizator de viraj si de lumina; 30-cheie de contact; 31-intrerupatorul lampii de stationare; 32-reostatul lampilor tabloului de bord; 33-contactor de dejibrare geam spate; 34-indicatorul franei de mana; 35-indicator demaror; 36-tablou de bord; 37 si 41-fise de racordare; 38-contactorul stergator de parbriz; 39-aprinzator de tigari; 40-lampa aprinzator tigari; 42-maneta de comanda a instalatiei de incalzire; 43-racordare plafoniera; 44 si 51-intrerupatoarele usilor; 45-intrerupatorul portbagajului; 46-cutia de racordare; 47-lampa portbagaj; 48-plafoniera; 49-rezistenta de incalzire geam spate; 50-traductorul indicatorului de combustibil; 52 si 54-lampi de pozitie, stop si de semnalizare spate; 53-lampa numar de inmatriculare.SISTEMELE DE ILUMINAT INTERIOR SI EXTERIOR.Iluminatul exterior are rolul de a asigura vizibilitatea pet imp de noapte, pentru a da posibilitatea conducatorului sa manevreze sis a franeze automobilul corespunzator conditiilor de drum, inclusiv ceata, fara a deranja pe ceilalti participanti la traficul rutier. De asemenea , sa semnalizeze prezenta automobilului, franarea si iluminarea numarului de inmatriculare. Din instalatia de iluminare exterioara fac parte: farurile, farurile de ceata, far proiector, lampi(de pozitie, de numar, de stop, parcare, mers inapoi). Farurile, in numar de doua sau patru (Dacia 1310) sunt montate in fata , avand rolul de a asigura iluminarea drumului pe o distanta de 150-200 metri. Farul(fig.1) poate fi de forma dreptunghiulara sau rotunda, primul asigurand o dispersie mai buna a fluxului luminos si deci o iluminare mai buna a drumului, diminuand jenarea conducatorilor de automobile din sens opus.Se compune din: carcasa1,corpul 9, rama 2, reflectorul 3, dulia 4 cu becul bifazic 5 (montat cu filamentul fazei lungi in focar, air cel pentru faza scurta ecranat in fata focarului), precum si geamul dispersor 6. Este reglabil pe orizontala si verticala, cu suruburile 7, iar prin lamele reglabil si in functiune de incarcatura (Dacia 1310).Alimentarea se face prin conductele 8.Geamul dispersor este montat fix pe corp prin chituire (mai rar detasabil) . Comanda aprinderii farurilor se face de la bord, prin comutatorul special, iar schimbarea fazelor prin maneta intrerupatorului ce conecteaza releul electromagnetic de schimbare a fazei cu memorie mecanica (ROMAN) sau releul electronic. Releul se monteaza intre comutator si faruri, protejand contactele si comutatorul impotriva oxidarii si becurile de scurtcircuitarea filamentelor. Becul este de tip cu flansa sferic cu trei picioruse pentru montarea in dulie avand caracteristicile 12 V (24 V), 45/40 W. Uneori se poate monta bec bifazic galben, pentru ceata.a. Fig.1.0.

a-Far dreptunghiular;1-carcasa, 2-rama, 3-reflectorul, 4-dulia, 5-becul bifazic, 6-geamul dispersor,7-suruburi,8-conductoare,9-corpul

Fig 1.1

b-Far cu geam dispersor rotund

Geamul dispersor, la unele automobile, are suprafata riflata pentru distribuirea uniforma a fluxului luminos. La automobilele cu faruri rotunde, constructia este asemanatoare.La instalatia cu patru faruri, ilumineaza la faza scurta numai cele exterioare, iar la faza lunga toate farurile(cele mediane avand numai faza lunga). Farurile pot avea faza scurta simetrica, asimetrica (avand ecranul cu partea dreapta indoita in jos cu un unghi de 15, dand posibilitatea iluminarii laterale a drumului) si cu fascicul concentrat. Farurile autoturismelor OLTCIT, Dacia 1310 si 1410 sunt dreptunghiulare. La partea exterioara este atasata lampa de semnalizare prevazuta cu geam dispersor portocaliu si un bec 12 V x 21 W; interiorul farului este destinat iluminarii pet imp de noapte, bec cu bifazic 12 V x 45/40 W. Unele automobile au farurile prevazute cu stergatoare de dispersoare proprii pentru curatirea lor in timp ce ploua, ninge sau sunt stropite cu noroi. La unele faruri, se monteaza becuri halogen(Skoda, BMW, Fiat .) care-si mentin calitatile de iluminare un timp mai indelungat. Becul cu halogen (fig.2)este format dintr-un tub de sticla cuartoasa 1 (rezistent la temperaturi inalte), in care sunt plasate pe suporturi din molibden, filamentele celor doua faze din wolfram; cel pentru faza scurta are ecran de reflectarea razelor.Dulia 8 este prevazuta cu piciorusele 9, 10 si 11 de montarea lampii in soclul farului (piciorusul 9 asigura conectarea la "masa" pentru ambele faze).In capul tubului, este plasata o capsula metalizata reflectorizanta a razelor emanate de filamente. Interiorul tubului, este umplut cu vapori de iod si gaze inerte (argon, crypton, xenon.).In timpul funcionarii becului, temperature filamentului atinge 3200C, astfel incat prin reactia dintre atomii de wolfram si iod se produc molecule instabile de iodura de wolfram; acestea se descompun in zona temperaturii mari din jurul filamentelor in atimii initiali. Prin acestea se elimina pericolul de depunere a atomilor de wolfram pe peretii interiori ai tubului de sticla (de la becul obisnuit), mentinand claritatea si functionalitatea de circa doua ori mai mare.In plus emisia luminoasa este mai puternica, proportionala cu puterea celor doua duze.

Fig.1.2. Bec cu halogen 12 V, 60/55 W:1-tub de sticla cuatoasa; 2-suport comun filamente; 3-suporti filamente; 4- ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament faza lunga; 7-capsula metalizata reflectorizanta; 8-dulie; 9- piciorus conectare la soclu, de "masa"; 10-piciorus conectare soclu faza lunga; 11-piciorus conectare soclu faza scurta. Becul cu halogen poate fi de 12 (24) V, 60 sau 55 W (sau alte puteri ale filamentelor) si se poate in soclul obisnuit al farului, in locul becului cu incandescenta. Exista becuri cu halogen cu un singur filament faza lunga. Becul cu xenon este utilizat la farurile automobilelor moderne datorita avantajelor:stralucirea este de peste doua ori mai mare fata de becul cu halogen, iar luminozitatea, apropiata de lumina zilei, asigura o iluminare foarte buna a carosabilului si deci conducerea automobilului pet imp de noapte este mai relaxanta; consumul de energie electrica este mai mic. Ca dezavantaj, se poate aminti senzatia neplacuta pentru automobilistii care circula din sens opus (pericol de orbire). Principiul de functionare a acestui timp de bec se bazeaza pe producerea luminii cu un arc electric intre doi electrozi, intr-un amestec de gaze rare(predominant fiind xenonul). Becul poate fi monofazic sau bifazic. Farurile in care sunt amplasate astfel de becuri au forme diferite, de obicei triunghiulare eliptice, iar lumina este proiectata direct pe drum. Astfel de faruri pot include pe langa becurile lampilor bifazice, separate si becuri pentru lampile de semnalizare, precum si pentru proiectoare monofazice obisnuite sau pentru ceata. Unele automobile au farurile autoreglabile in plan orizontal in functie de curba drumului pentru o iluminare cat mai bun ape timp de noapte. Farurile de ceata (fig1.3) au constructia asemanatoare cu unele deosebiri, ca: reflectorul este de forma speciala (un unghi mare de dispersie), iar geamul dispersor este sub forma de lentila de culoare galbena ; becul are ecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce se deplaseaza in sens opus; dimeniuni mai mici. Se monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale ; sunt reglabile pentru iuminarea mai buna. Au becuri monofazice 40 W.

Fig. 1.3. Far de ceata:1-geam dispersor; 2-reflector; 3-ecran; 4-bec 12 (24)V, 40W; 5-dulie 6-lamela contact; 7-surub reglaj. Farul proiector este construit ca si cel normal cu un bec monofazat de 40 W, dar suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru "cautarea obiectivului", intrerupatorul fiind chiar pe corpul proiectorului. Se monteaza pe partea conducatorului, deasupra farurilor obisnuite. Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt montate cate doua in fata si spate. Ele au in principiu aceeasi constructie dar dispersorul este alb pentru lampile din fata si rosu pentru spate. Automobilele moderne au lampile de pozitie comune cu cele ale semnalizarii (in fata) iar in spate comune cu semnalizarea si stopul de frana; geamul de dispersie fata este bicolor-alb si portocaliu(galben), avand doua becuri (cireasa si para de 5 si respective,21 w), iar in spate cu geamsi bec dispersor rosu si portocaliu(galben)cu bec de 21/5 W pentru pozitie si stop si bec pentru semnalizare 21W.Becurile se fixeaza in dulie prin stifturi. Lampile au forma dreptungiulara iar in spate pot fi rotunde. -Lampile pentru stop sunt incorporate impreuna cu cele de pozitie , in spate avand becul bilux 21/5W. Automobilele moderne sunt dotate cu lampi spate complexe (comune) (fig 1.4 )dar compartimentate separate pentru semnalizare (exterior) cu bec de 12 (24)V- 21W, pentru mers inapoi bec de 12 (24)V- 21 W, pentru pozitie si stop- bec 12(24)V-5/21W,precum si pentru ceata- bec 12/24 V- 21 W.Geamul dispersor este comun dar colorat diferit -galben(portocaliu) spre exterior. La auoturismul Citren si altele lampile spate au soclul pentru becuri plasate pe o placa cu circuite imprimate.Fig.1.4

-Lampile de parcare folosesc pentru semnalizarea gabaritului si sunt montate lateral putand fi aprinse sumultand (dreapta si stanga)sau numai pe partea unde a fost parcat automobilul. Sunt mici, folosesc becuri de 2 W si au geamul dispersor jumatate alb,jumatate rosu. -Lampile pentru iluminarea numarului poat fi singulare cu geam alb si bec de 5 W sau incorporate in lampile de pozitie si stop spate avand partea de jos a corpului lampii comune cu geam alb.Becul are 3 W si se aprinde o data cu lampile de pozitie de la comutatorul general de lumini. -Lampile de mers inapor in numar de doua mintate lateral in spate cu geam alb, ilumineaza la manevrarea automobilului inapoi printr-un intrerupator montat la cutia de viteze. Iluminatul interior cuprinde lampi plafoniere sau laterale pentru iluminarea caroseriei(cabinei),lampi pentru iluminat aparatele tabloului de bord , pentru cutia cu acte , pentru iluminatul compartimentului motorului si portbagajului. Toate aceste lampi au diverse forme adaptate dupa locul de montaj au dimensiuni mici si se aprind prin intrerupatorul incorporate sau dupa necessitate, cu intrerupatoare anexe (la usi pentru plafoniere, la capote pentru motor si portbagaj, la capacul cutiei de acte iar cele de bord de la comutatorul general al lampilor de pozitie) .Becurile lor au 2-5 W, fiind de forma cireasa, liliput sau sofit. La tablourile de bord cu circuite imprimate becurile sunt incorporate in dulii demontabile cu arc. -Lampa pentru portbagaj, cu bec de 5 W si geam alb este aprinsa la ridicarea capotei, printr-un intrerupator special comandat de toja capotei. -Lampa pentru capota motor este plasata astfel incat sa ilumineze noaptea principalele componente(carburetor,aprindere,injectie)cu bec de 21 W si geam alb; are intrerupator propriu. -Lampa plafoniera cu geam alb si bec de 3-5 W are intrerupator propriu si este plasata sa ilumineze habitaclul (cabina) .Poate fi plasata central; pentru iluminarea mai buna, se folosesc doua astfel de lampi plasate sus, lateral, pe plafon sau stalpii automobilului. -De asemenea, la bord mai sunt plasate o serie de lampi semnalizatoare de control colorate diferit pentru: indicarea aprinderii fazei scurte si lungi pentru socul carburatorului pentru semnalizarea directiei ,avarii stop, frana serviciu si indicator frana mana, lampi pentru indicarea presiunii uleiului si temperaturii. Acestea folosesc in general becuri de 2 W iar unele au intrerupatoare proprii, de constructie speciala(MAN). La automobile se foloseste lampa portative, cuplata la o priza avand cablul lung pentru posibilitatea iluminarii oricarui loc din jur in caz de pana. Becurile utilizate la automobile sunt prezentate in fig.1.5 si sunt alimentate cu 12 V sau 24 V (autocamioane si autobuze) avand puteri diferite, intre 2-45 W (uneori si mai mult) in functie de destinatie. Interiorul globului este vidat iar filamentele de wolfram asigura iluminatul prin incandescenta. Fixarea duliilor de la becuri se face in soclurile respective prin picioruse (pentru cele bifazice) sau stifturi.

Fig.1.5. Tipuri de becuri auto:a-bec bifazic pentru far 12 (24)V- 45/40 W; b-bec bilux pentru lampi fata si spate, pozitie si semnalizare(stop) 12 (24)V- 5/21 W; c-bec simplu cu glob para pentru lampa semnalizare spate sau mers inapoi; cu glob cireasa pentru numar circulatie, portbagaj, capota motor 12 (24)V - 21 W; d-bec diliput pentru lampi bord sau cutie acte 12 (24)V-2 W; e-bec sofit pentru lampi plafoniere, cutie acte, numar 12 (24)V- 3 sau 5W; 1-glob sticla; 2-suport comun filamente; 3-suporti filamente; 4-ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament faza lunga; 7-dulie; 8-piciorus conectare la soclu de "masa"; 9-piciorus conectare soclu, faza lunga; 10-piciorus conectare la soclu, faza scurta; 11 si 12-filamente bec bilux; 13si 14-contacte bec bilux; 15- filament bec simplu; 16-contact bec simplu; 17-stifturi fixare in soclu.Fig.1.6.Schema instalatiei de semnalizare cu releu cu fir cald:

1-bobina electromagnetica; 2-contacte vibratoare; 3-contact auxiliar; 4 si 5- lamele arc; 6-fir cald din nicrom; 7-rezistenta electrica; 8-borna de alimentare; 9-borna intrerupator; 10-maneta intrerupatorului; 11-lampi semnalizare stanga(fata-spate); 12-lampi semnalizare stanga(fata-spate); 13-contact cu cheie; 14-lampi semnalizare auxiliare (numai pentru unele variante); 15-baterie de acumulatoare; 16-lampa de control semnalizare. Intretinerea si repararea autovehiculelor

Ordinul.140/18.04.1995 Organizarea locului de munca-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate, dotate cu utilaje, instalatii si dispozitive adecvate-executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autovehicu-lelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumite platforme tehnologice . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de protectia muncii-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor, canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare, in stare de functionare-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)Repararea autovehiculelor-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere. Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

Normele de protectia muncii

Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele norme de convietuire sociala care, garantate sau nu prin forta de constrangere a statului, reglementeaza conduita oamenilor in cadrul unor comunitati productive, determinand conditiile in care urmeaza sa efectueze diferite operatii concrete de utilizare a echipamentelor si obiectelor muncii si excluzand orice riscuri, urmarind cu prioritate apararea sanatatii, a integritatii corporale a executantului.Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. Fiecare prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire - tehnica sau organizatorica a riscului producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.In consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de executant.Functiile normelor de protectia muncii :Normele constituie principalul instrument in realizarea instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca. In conformitate cu prevederile legislative in vigoare, continutul de baza al oricaruia dintre tipurile obligatorii de instructaj de protectie a muncii este format din normele de protectie a muncii corespunzatoare activitatii pentru care este instruit subiectul. De asemenea, verificarea nivelului de instruire se realizeaza tot in raport cu prevederile normelor.Normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul cercetarii accidentelor de munca, se stabilesc cauzele producerii acestora si vinovatia. Utilizarea lor in acest context permite si identificarea masurilor de prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala care continua sa existe in procesul de munca.Normele reprezinta unul dintre instrumentele cu ajutorul carora se realizeaza controlul si autocontrolul de protectia muncii. Conform Legii nr. 90/1996 a protectiei muncii si a actelor juridice referitoare la organizarea si functionarea Inspectiei muncii, prin controlul de protectie a muncii efectuat de organismele specializate se urmareste modul in care se desfasoara activitatea de prevenire a accidentelor si a imbolnavirilor profesionale, si in primul rand gradul in care sunt aplicate si respectate masurile cuprinse in normele de protectie a muncii. Autocontrolul, ca forma de control intern al activitatii de protectie a muncii, are aceleasi obiective ca si controlul efectuat de organismele publice, deci va utiliza aceleasi instrumente.Normele reprezinta unul dintre principalele acte juridice in functie de care se stabilesc si se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei muncii. Aceasta functie deriva in mod necesar din functia lor de instrument de control.Normele constituie unul dintre principalele criterii in fundamentarea politicii generale si a programului de activitate pentru realizarea securitatii muncii la nivelul agentilor economiciIn conceperea planurilor de activitate de protectie a muncii se urmareste in primul rand, in virtutea legii, inscrierea ca obiectiv a realizarii acelor masuri preventive care se regasesc in norme si nu au fost inca aplicate sau sunt indeplinite doar partial.Sistemul national de norme de protectie a muncii este compus din:1.Normele generale de protectie a muncii2.Normele specifice de securitate a muncii