Dincolo de nisipuri - Fanus Neagu

Universitatea ,,Petru Maior”Târgu – Mureş, RomâniaFacultatea de Ştiinţe şi Litere, Secţia FilologieRomână – Engleză, Anul II, Grupa a II – a.

≈ ≈

Profesor: PROPUNĂTOARE:Szekely Eva Monica Mureşan Maria

Niculina;Torzsa Imola;

Sarosi Izabella;Roman Carmen.

CUPRINS

1. Argumentul2. Criterii de evaluare a manualelor alternative3. Plan de idei simplu, dezvoltat, rezumat4. Intertextul şi intertextualitatea5. Textele utilizate 6. Planificarea pe unitate de conţinut7. Proiect didactic8. Fişe de lucru9. Cerinţa redactării compunerii cu indicatori de

performanţă10. Planul compunerii11. Compunere argumentativă. Model12. Anexe: - trăsăturile personajului principal, Şuşteru - matrici semantice - întrebări transtextuale, (inter)textuale şi interpretative13. Bibliografie

ARGUMENT

Benjamin Disraeli afirma: ,,Suntem născuţi pentru dragoste. Ea este principiul

fundamental al existenţei şi unicul ei scop.” Se spune că iubirea are nevoie de cuvinte.

Însă comunicarea stă acum, în mileniul trei, la baza majorităţii activităţilor omeneşti. Aş

spune mai degrabă că DRAGOSTEA şi COMUNICAREA sunt principiile fundamentale

ale existenţei, fără de care nu ne putem apropia unul de celălalt, în adevăratul înţeles pe

care îl presupune acest fapt.

Dintre toate editurile All, Humanitas, Sigma şi Corint, am ales – o pe ultima,

autorul manualului de Limba şi Literatura Română fiind Marin Iancu, redactor: S.

Georgescu, alături de referenţi critici: prof. univ. dr. Angela Bidu – Vrânceanu, conf.

dr. Georgeta Ciompec, Gheorghe Ciompec, prof. dr. Aurel Bodiu, I. Ş. J., Cluj, A. Gh.

Olteanu, Bucureşti, prof. gr. I. Aretinica Rudeanu, Şc. Nr. 1, Buftea, I. Constantin

Blănaru, I. Ş. J., Suceava, I. Dan Jugănaru, I. Ş. J., Constanţa, I. Irimela Marian, I. Ş.

J., Prahova şi prof. gr. I. Doina Marinov, I. Ş. J., Bacău.

Atât sub raportul conţinutului, cât şi sub cel al metodei abordate, manualul editurii

Corint oferă un bagaj de cunoştinţe ce contribuie la optimizarea gradului de pregătire

al elevilor atât pentru tezele semestriale cât şi pentru examenul de capacitate. Am

considerat că manualul editurii Corint a pus mai bine în evidenţă aspectele esenţiale din

nuvelă, manualul fiind structurat pe şase capitole clasificând logic textele, cunoştinţele

noi fiind organizate în jurul textului nou. De asemenea, aici sunt întâlnite şi exerciţii

aplicative pentru abordarea textului în clasă, apoi o serie de repere interpretative, care

direcţionează elevul spre o mai bună comprehensiune a nuvelei. Unele noţiuni de

gramatică sunt predate, fixare sau actualizate pe baza exemplelor preluate din texte,

lecţiile şi exerciţiile fiind concepute totodată şi pentru a ajuta la punerea în valoare a

gândirii originale şi a imaginaţia elevilor.

Manualul tratează genuri literare cunoscute de către elevi, dar şi unele noi, prin

intermediul unei game diversificate de texte şi cuprinde şi lecturi suplimentare. Fiecare

capitol este încheiat printr – o fişă de evaluare cu un barem de notare a cărui cerinţe

acoperă toate noţiunile cuprinse în acest capitol. La sfârşitul manualului se află un Mic

dicţionar (de cuvinte), un Dicţionar de nume proprii şi Cuprinsul, bineînţeles că nu

lipseşte.

Exerciţiile pe baza elementelor de limbă şi comunicare sunt, îi repune în temă pe

elevi cu privire la acest subiec, le dezvoltă receptivitaea şi interesul pentru alte texte, le

dezvotă vocabularul şi capacitaea de liberă exprimare, şi cea de – aşi argumenta

propriile idei, păreri, concepţii privitoare la un anumit subiect. Exerciţiile de evaluare

semestrială îi ajută pe elevi să parcurgă sumativ temele învăţate de – al lungul unui

semestru.

În cadrul capitolului 4 al manualului, intitulat: Naraţiune şi construcţie, la

primul nivel se află Nuvela, ,,Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu, alături de

Romanul, Literatura Ştiinţifico – Fantastică, Comunicarea Orală, lecţie de Limbă şi

Comunicare, Scrierea şi Sintaxa Propoziţiei şi a Frazei, lecţie de gramatică.

Fiecare dintre noi tinde spre un ideal în viaţă sau ne dorim ceva cu orice preţ,

aceasta ducând de multe ori la naşterea unei iluzii sau chiar a unei obsesii. Opera

urmăreşte un singur fir narativ, cu un conflict unic, contradicţia dintre dorinţa de viaţă

a oamenilor şi sărăcia provocată de lipsa unui element vital, apa.

Monologul interior, dialogul, gesturile şi atitudinile exteriare ale personajelor,

dar mai ales obsesia secetei scot în relief trăsături caracteristice deosebite.

Aşadar, prin fragmentul de text expus al manualului editurii Corint, am putut pune

mai bine în evidenţă, gradul comunicării existent în nuvelă, dar şi relaţia între autor,

narator şi personaj.

Tabel – Alegerea man ualului

NUMĂR

CURENT

CRITERII DE

EVALUARE

MANUALE / EDITURĂ

PUNCTAJ (O-5)

SIGMA

Cls. aVIII – a

ALL

Cls. aVIII – a

HUMANITAS

Cls. aVIII – a –

CORINT

Cls. aVIII-

a 1 VIZIUNE INTEGRATĂ:

- Limbă şi comunicare –

Literatură – Concepte

funcţionale.

3 3 5 5

2 SUGESTII:

Fişe de evaluare (sumativă, formativă),

Exemple,

Fişe de lucru.

2 4 3 5

3 PREZENTAREA

GRADATĂ ŞI

4 3 4 5

PROGRESIVĂ A UNOR

STRATEGII ACTIV –

PARTICIPATIVE 4 ALEGEREA TEXTELOR

DE BAZĂ ŞI AUXILIARE

Crearea unei intertextualităţi

relevante pentru tipuri

diferite de limbaje.

3 3 3 4

5 DICŢIONAR EXPLICATIV

CORELAT CU PREZENŢA

UNOR CONCEPTE

FUNCŢOINALE.

3 4 3 5

6 ASPECTE ESTETICE

CARE SĂ TRIMITĂ LA

CORELAŢII CU

CELELALTE ARTE.

2 3 4 4

TOTAL

PUNCTAJ

17 20 22 28

,,Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu

Plan simplu de idei Plan dezvoltat de idei Rezumat: caracterizarea argumentată prin folosirea raport şi conector

1. Seceta.

2. Călăreţul – vestea acestuia.

3. Pregătirile pentru venirea gârlei.

4. Drumul căutării apei.

În anul 1946 locuitorii unui sat de câmpie sufereau de secetă cumplită.

Şuşteru zăreşte un călăreţ, care – l anunţă că vine gârla.

Sătenii, anunţaţi de Şuşteru se pregătesc să întâmpine gârla pornită de la munte.

Şuşteru împreună cu câţiva săteni pleacă spre munte în căutarea gârlei.

La început, în anul 1946, Şuşteru, alături de consătenii săi, sufereau din cauza secetei cumplite care durase de doi ani.

Şuşteru coboară la râu, a cărei albie se întinde în sus ca o omodă cenuşie pentru ca în cele din urmă acesta să zărească un călăreţ care – l anunţă că vine gârla şi dispare ca o nălucă.

Şuşteru anunţă tot satul că vine gârla. La asta se mai adaugă bărbaţii care curăţă şanţurile pentru întâmpinarea apei. Lumea aşteaptă pe mal gârla, dar aceasta nu mai vine iar sătenii încep să – şi piardă răbdarea.

În consecinţă, Şuşteru pleacă împreună cu vreo douăzeci de călăreţi spre munte în căutarea gârlei. Drumul este anevoios şi acest fapt are ca efect, părăsirea lui Şuşteru de călăreţi.

Intertextul şi intertextualitatea

Textul: ,,Dincolo deNisipuri” de Fănuş Neagu

Intertext 1: Noapte dedecemvrie” de Alexandru Macedonski

Intertext 2: ,,În vreme derăzboi” de I.L.Caragiale

Intertext 3: ,,Don QuijoteDe Cervantes

Intertext 4: Iosif tâlcuieşte visele lui Faraon - Biblie

,,Departe pe vârful movilei,se zărea un călăreţ. Călăreţul zărit înainte pe movilă se apropia în goană către sat.- E nebun, zise Şuşteruvânturând mâinile, omoarăcalul dac-o ţine tot aşa pânăla pod. Observându-l, călăreţul cârmui spre el şi strigă, arătând cu braţul îndărăt, că vine gârla. A plouat la munte şi vine gârlaVine Buzăul...Ceilalţi îl însoţiră pe Şuşteru până în locul unde albia râului se vedea întinzându-se drept înainte-o dâră de cretă ce nu se mai isprăvea nicăieri. Atunci îl părăsiră şi ei. Şuşteru nu-i chemă. Privi luna ce se ofilea pe muchia aceluiaşi deal, ridică braţul fără mâneci şi lovi calul pe gât cu dârlogii. Simţea

,,Şi tot nu s – arată cetatea din vise, departe e încă. Şi vine şi ziua cumplită când el, rămas din toţi singur, sub cer de oţel... Cu gândul aleargă spreAlba nălucă, Spre poamele de – aur din visu – i cerescDar visu – i, nu este unvis omenesc – Şi poamele de – aur lucesc – strălucescIar alba cetate rămâne nălucă.”

,,Legănate de mişcareasunetelor, gândurile omului începură să sfârâe iute în cercuri strâmte... Când cerul unui gândajunse în fine aşa de largîncât conştiinţa îi era peste putinţă din centrusă – l mai urmărească din ce se tot depărta – omului i se pare c – aude afară un cântec de trâmbiţe...militari desigur. Hangiul ascultă mai Bine: cântecul străluceşteDin ce în ce mai tare. Se apropie. D. Stavrache iese afară pe prispa cârciumii...În – tradevăr sunt nişte militari...Hangiul rămânetrăsnit:Căpitanul! Căpitanul...S – arată – n prag şi râzând cu hohot strigă – Gândeai c

,, - Norocul ne călăuzeşte paşii mai bine decât ne – am putea-o noi dori, căci ai în faţă, prieteneSancho Panza, o privelişte carene descoperă treizeci şi mai bine de uriaşi, nemăsurat de mari, cu care am de gând să mă lupt şi să le fac la toţi de petrecanie, şi ce-om lua de la ei drept pradă să ne fie cheag îmbogăţirii; că-i bătălie dreaptă, şi înseamnă să-l slujeşti pe Dumnezeu dacă stingi sămânţa lor afurisită de pe faţa pământului.

- Ce uriaşi? zise Sancho Panza.

- Aceştia pe care-i vezi, răspunse stăpânul său, aceştia cu braţele cât toate zilele... Ia seamă luminăţia ta, i-o întoarse Sancho Panza, că ăştia care se văd aicea nu sunturiaşi...- Se vede cât de colo, răspunse Don Quijote, că nu prea eşti citit când e vorba de aventuri

,După ce a isprăvit Faraon de istorisit, Iosif a zis: ,,Visul lui Faraon este unul: Dumnezeu a vestit lui Faraon cele ce voieşte să facă. Cele şapte vaci înseamnă şapte ani; cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani; visul însă este unul. Cele şapte vaci urâte şi slabe, care au ieşit după ele, înseamnă şapte ani; de asemenea şi cele şapte spice seci şi pălite de vântul de răsărit, înseamnă şapte ani. Vor fi şapte ani de foamete. Iată pentru ce am spus eu lui Faraon că Dumnezeu a arătat lui cele ce voieşte să facă. Iar că visul s-a arătat de două ori lui Faraon, aceasta înseamnă că lucru este

mereu în faţă răcoarea valurilor.

– am murit neică?

cavalereşti; sunt uriaşi, şi dacă ţi-e frică de ei, şterge-o de-aici şi punete pe rugăciuni, cât timp moi încleşta cu ei în luptă crâncenă şi dreaptă.”

hotărât de Dumnezeu şi că El doreşte să-l împlinească.”

Intertext 1

Poezia

,,Noapte de decemvrie”

de Alexandru Macedonski

,,Şi pleacă drumeţul pe – un drum ce coteşte…Pocit, şchiop şi searbăd, abia se târăşte…Şi drumu – ocoleşte mai mult – tot mai mult,Dar mica potecă sub pomi şerpuieşte, O tânără umbră, de soare – l fereşte.

……………………………………………

,,Şi apa, în foale, descreşte mereu…Când calul, când omul, s – abate victimăIar mersul se face din greu, şi mai greu…Cu trei şi cu patru, mor toţi plini de zile,Dragi tineri, cai ageri şi mândre cămile.

Şi tot nu s – arată cetatea din viseMerindele, zilnic în trăşti se sfârşesc…

……………………………………………

Cămile, cai, oameni, cad, pier, se rărescŞi tot nu s – arată cetatea din vise.

Cetatea din vise departe e încăŞi vine şi ziua cumplită când el, Rămas din toţi singur, sub cer de oţel, Pe minte îşi simte o noapte adâncă…Prin aeru – n flăcări, sub cerul de oţelCu gândul aleargă spre alba nălucă,Spre poamele de – aur din visu – i ceresc…Dar visu – i, nu este un vis omenesc – Şi poamele de – aur lucesc – strălucescIar alba cetate rămâne nălucă.”

10

Intertext 2

Nuvela

,,În vreme de război”

de I.L.Caragiale

,,Legănate de mişcarea sunetelor, gândurile omului începură să sfârâe iute în cercuri

strâmte.

Apoi încet – încet se rotiră din ce în ce mai domol, în cercuri din ce în ce mai

largi, şi tot mai domol, şi tot mai larg. Când cercul unui gând ajunse în fine aşa de larg

încât conştiinţa îi era peste putinţă din centru să – l mai urmărească din ce în ce se tot

îndepărta – omului i se pare c – aude afară un cântec de trâmbiţe…militari, desigur.

Hangiul asculta mai bine: cântecul străluceşte din ce în ce mai tare. Se apropie.

D.Stavrache iese afară pe prispa cârciumii. Într – adevăr sunt nişte militari…Au ajuns în

faţa hanului. Căpitanul comandă oprirea pe loc. Hangiul rămâne trăsnit: căpitanul!

Căpitanul bagă sabia în teacă şi înaintează către el.

Stavrache se dă pas cu pas mereu înapoi până în cârciumă, închide uşa şi

încearcă s – o încuie; dar până să clipească, uşa sare din ţâţâni şi căpitanul s – arată în

prag şi, râzând cu hohot, strigă:

- Gândeai c – am muri, neică?”

11

Intertext 3

Romanul

,,Don Quijote”

de Cervantes

,, - Norocul ne călăuzeşte paşii mai bine decât ne – am putea – o noi dori, căci ai în

faţă, prietene Sancho Panza, o privelişte care ne descoperă treizeci şi mai bine de uriaşi,

nemăsurat de mari, cu care am de gând să mă lupt şi să le fac la toţi de petrecanie, şi ce –

om lua de la ei drept pradă să ne fie cheag îmbogăţirii; că – i bătălie dreaptă, şi înseamnă

să – l slujeşti pe Dumnezeu dacă stingi sămânţa lor afurisită de pe faţa pământului.

- Ce uriaşi? zise Sancho Panza.

- Aceştia pe care – i vezi, răspunse stăpânul său, aceştia cu braţele cât toate zilele…

Ia seamă luminăţia ta, i – o întoarse Sancho Panza, că ăştia care se văd aicea nu sunt

uriaşi…

- Se vede cât de colo, răspunse Don Quijote, că nu prea eşti citi când e vorba de

aventuri cavalereşti; sunt uriaşi. şi dacă ţi – e frică de ei, şterge – o de – aici şi punete pe

rugăciuni, cât timp moi încleşta eu cu ei în luptă crâncenă şi la fel de dreaptă.”

12

Intertext 4

Biblia

Iosif tâlcuieşte visele lui Faraon

,,După ce a isprăvit Faraon de istorisit, Iosif a zis: ,,Visul lui Faraon este unul:

Dumnezeu a vestit lui Faraon cele ce voieşte să facă.

Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani; cele şapte spice frumoase

înseamnă şapte ani; visul însă este unul.

Cele şapte vaci urâte şi slabe, care au ieşit după ele, înseamnă şapte ani; de

asemenea şi cele şapte spice seci şi pălite de vântul de răsărit, înseamnă şapte ani. Vor fi

şapte ani de foamete.

Iată pentru ce am spus eu lui Faraon că Dumnezeu a arătat cele ce voieşte să facă…

Iar că visul s – a arătat de două ori lui Faraon, aceasta înseamnă că lucru este

hotărât de Dumnezeu şi că El doreşte ca să – l împlinească.”

13

Cerinţa redactării compunerii

Scrie o compunere de 1 – 2 pagini, în care să caracterizezi personajul principal dintr – o nuvelă studiată de tine la şcoală, ţinând cont de următoarele criterii: precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace / procedee de caracterizare a

personajului principal din nuvela aleasă; numirea a patru trăsături (fizice şi / sau morale) ale personajului principal; prezentarea relaţiilor dintre personajul principal şi un alt persanaj al nuvelei.

Indicatori de performanţă

pentru nota 5 / 6, compunerea este confuză şi se va alege doar unul din punctele cerinţei făcut doar pe jumătate;

pentru nota 7 / 8, caracterizarea este simplă, dintre cele trei puncte ale cerinţei redactării compunerii, subiectele sunt atinse superficial, conectorii lipsesc, la fel şi o bună argumentare a personajului principal cu tot ce implică acesta (modalităţi de caracterizare, trăsături fizice şi morale, relaţia sa cu celelalte personaje din nuvelă);

pentru nota 9 / 10, compunerea va avea toate criteriile cerinţei dezbătute pe larg, conectorii care se văd clar, lizibilitatea, coerenţa, unitatea compoziţiei, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului, ortografie şi puncuaţie îngrijite, dar şi aşezarea corectă a textului în pagină.

14

Plan de compunere

Introducere: date despre autor, în mãsura în care acestea au influenţat opera lui

Fãnuş Neagu, ,,Dincolo de nisipuri”, câteva exemple de opere care ilustreazã acelaşi

peisaj al meleagurilor natale din Brãila.;

• volumul în care a fost publicatã nuvela, câteva aprecieri critice.

Introducerea nu trebuie sã depãşeascã unu / douã paragrafe, maxim.

Cuprins: ideea generalã sugeratã de autor în nuvelã şi surprinderea

personajului principal, în jurul cãruia toatã acţiunea se desfãşoarã;

• modalitãţile de caracterizare a personajului principal, totodatã atribuirea

personajului cu numele de personaj – simbol şi explicaţia pentru aceasta;

• precizarea trãsãturilor fizice şi realizarea portretului moral, prin citate

comentate, argumentare, raportate la situaţiile în care acesta se gãseşte şi la realitaea care

– l înconjurã;

• precizarea monologului interior, a dialogului, gesturile şi atitudinile exterioare

ale personajului, modul de expunere prin care se scoate în evidenţã portretul personajului,

folosind citate şi comentând asupra lor, portretul lui Şuşteru;

• imaginea finalã a lui Şuşteru, dupã ce fusese pãrãsit de toţi.

Încheiere: modul de expunere predominant din nuvelã care a permis conturarea

dezolantã a satului de pe malul Buzãului şi drama profundã a oamenilor

chinuiþi de foame şi suferinţã îndelungatã provocatã de lipsa apei.

• reluarea procedeelor de caracterizare a personajului principal,

Şuşteru, amintind şi de simbolul obsesiei secetei.

15

Compunere argumentativă. Model

Caracterizarea lui Şuşteru din nuvela psihologică ,,Dincolo de

nisipuri” de Fănuş Neagu.

- personaj principal de nuvelă realist – psihologică –

- personaj – simbol –

- personaj de proză contemporană –

Fănuş Neagu (n.1932) s – a inpirat adesea şi din lumea fabuloasă a câmpiei

Bărăganului şi din meleagurile natale ale Brăilei, pe care a ilustrat – o în nuvele, precum:

,,Cantonul părăsit”, ,,Vară buimacă” . De asemenea a ilustrat acest peisaj şi în romane -

,,Îngerul a strigat”, ,,Frumoşii nebuni ai marilor oraşe, ,,Scaunul singurătăţii”.

La asta se mai adaugă faptul că Fănuş Neagu ocupă un loc aparte în peisajul

literaturii contemporane, deoarece proza lui îmbină realul cu miticul, scriitorul apelând

la o metaforă inedită, care – l individualizează stilistic.

Acest fapt implică includerea nuvelei ,,Dincolo de nisipuri” în volumul ,,Cantonul

părăsit” din 1964, fiind ,,o naraţiune aproape fantastică, povestea, pe scurt, a unui miraj

într – un cadru de viaţă debordantă”, aşa cum este numită de Eugen Simion. Acest

lucru aminteşte de faptele mărunte din viaţa noastră de care ne bucurăm enorm, la care

le dăm importanţă şi valoare, din moment ce ele devin ca şi în cadrul nuvelei, adevărate

evenimente care determină destinele eroilor, iar acţiunile şi obsesiile lor scot în evidenţă

trăsăturile lor de caracter.

În acest sens, Fănuş Neagu sugerează existenţa unui ideal spre care tinde să

ajungă eroul principal, Şuşteru, eşecul acestuia fiind determinat de nesiguranţă şi de

speranţa iluzorie şi sugerat prin metafora nisipurilor.

Evenimentele provoacă existenţa unui singur personaj principal al nuvelei,

individualizat fie prin zbuciumul interior, fie prin acţiunile şi gesturile exterioare. Dar,

Şuşteru este şi un personaj – simbol al suferinţei la fel ca şi un personaj al speranţei

ţăranilor ce se zbat în sărăcie pe aceste meleaguri aride, în care seceta părea parcă pentru

16

totdeauna.

Trăsăturile fizice sunt exprimate în mod direct, prin folosirea descrierii. Şuşteru

este ,,mic şi slab”, cu un aspect neîngrijit, ,,cămaşa atârnându – i peste pantaloni”,

înfăţişare ce sugerează sărăcia cumplită a eroului, din cauză că seceta se prelungise, ,,de

două veri”. Portretul moral se conturează din stările interioare ale personajului ca

urmare a faptului că sunt declanşate tot de secetă şi sărăcie, ce aduce cu sine o

adevărată obsesie a foamei. Pentru Şuşteru, foamea este o obsesie înrădăcinată, acest

fapt rezultă în mod direct prin monologul interior de la începutul nuvelei. Deşi era

amiază, Şuşteru se trezeşte cu greu, cu ochii cârpiţi de somn” şi primul lui gând este la

mâncare, poftind la ,,o legătură de lăptuci”. El constată că toţi ai casei sunt plecaţi, dar

mai degrabă că realitatea este dramatică, monologul interior accentuându – i suferinţa:

,,Se vede treaba, îşi zicea, că visele se nasc în stomac şi urcă să moară în gură. Bine –

ar fi, zău, să nu le aibă omul deloc.” În sens contrar, Şuşteru este ferm şi tenace,

trăsături ce reies indirect, din faptele şi atitudinile personajului. El este cel căruia i se

arată mesagerul misterios, care aduce vestea că ,,a plouat la munte” şi strigă bucuros că

,,vine gârla”. După ce se dezmeticeşte de surpriza produsă de mesajul călăreţului, cu o

energie nebănuită, bărbatul trece la acţiune: ,,a scos luntrea din şopron şi a târât – o

prin praful uliţei până dincolo de râu”, apoi se apucă de ,,curăţat şanţurile”. Ambiţios

şi stăpânit de dorinţa de a nu mai simţi povara secetei, îşi continuă solitar călătoria în

întâmpinarea apelor, din cauză că simţea ,,mereu în faţă răcoarea valurilor”, rămânând

prin aceasta credincios idealului său.

Dialogul cu ceilalţi săteni arată, indirect, firea dârză şi încrâncenarea

personajului, care susţine cu iluzie tăria apei: ,,- Adineauri s – auzea. Vorbi el. Venea

aşa ca un bubuit de departe.” Suspicios, Şuşteru îi acuză pe locuitorii dinspre deal că le

opresc apa şi este hotărât să organizeze o expediţie ca să întâmpine furtul apei: ,,N – o

să vie la noi nici într – o săptămână, dacă nu mergem sa – i luăm de păr.”

Şuşteru trăieşte o dramă profundă, dezvăluită de mirajul apei şi de dorinţa

obsesivă a transformării iluziei în certitudine şi în bucurie. Iazurile morilor n – au nici un

strop de apă, locuitorii de aici nu aflaseră că ar fi plouat la munte, drept urmare,

17

tovarăşii cu care Şuşteru pornise la drum renunşă unul câte unul, abandonând în cele din

urmă călătoria. Numai el rămâne să se agaţe de speranţa că ,,mai sus, la morile celelalte

trebuie să mergem.” Imaginea finală a eroului are ca efect numirea personajului de

simbol al consecvenţei şi al perseverenţei cu care îşi împlineşte urmărirea ,,dincolo de

nisipuri”.

Tragismul nuvelei ,,Dincolo de nisipuri” decurge din măiestria lui Fănuş Neagu

de a contura – prin naraţiune – imaginea terifiantă, dezolantă a satului de pe malul

Buzăului şi drama profundă a oamenilor chinuiţi de foame şi suferinţa îndelungată

provocată de lipsa apei. Faptele mărunte capătă semnificaţii majore, declanşează

evenimente care marchează viaţa eroilor.

Monologul interior, dialogul, gesturile şi atitudinile exterioare ale personajelor, ca şi

obsesia secetei scot în relief trăsături deasebite.

18

Planifiacare pe unitate de con ţinut

Nr. crt.

Obiective cadru Obiective de referinţă

TextIntertext

Obiective operaţionale

Strategii didactice

Evaluare

1. 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

3.1.- să interpreteze un text literar făcând corelaţii între nivelurile fonetic, lexical, morfologic şi semantic3.2.- să sesizeze valoarea expresivă a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate

,,Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu(fragment manual)

- să citească în întregime textul din manual- să recunoască sensul figurat al cuvintelor din fragment- să recunoască procedeul prin care s-au format unele cuvinte

- toţi elevii trebuie să aibă textele în faţă- pentru găsirea a două cuvinte cu sens figurat-5, pentru găsirea tuturor cuvintelor cu sens figurat-8, sens figurat şi sens propriu-10

-sumativă

individuală

19

2. 3. 3.2.- să sesizeze valoarea expresivă a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate

- să-şi exprime opinia cu privire la înţelesul cuvântului ,,iluzie”,pornind de la definiţia din DEX

- 2 sinonime ale cuvântului ,,iluzie”-; 3, 4 sinonime-7; 5,6 sinonime-8-9; 7,8 sinonime-10 (anexa câmpului lexical)

-pe grupe de elevi

Nr. crt.


TextIntertext


Strategii didactice

Evaluare

20

3. 3. 3.13.1.- să interpreteze un text literar făcând corelaţii între nivelurile fonetic, lexical, morfologic şi semantic

,, Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu

- să recitească fragmentul din manual - să se împartă pe trei grupe: gr.I- Planul simplu de idei; gr. a-II-a- Planul dezvoltat de idei; gr.aIII-a- Rezumat.-să ilustreze prin citate fiecare mod de expunere identificat(naraţiune, descriere, dialog, monolog)

- manualul de calasa a-VIII-a

- pe grupe de elevi

4. 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

1.1. – să înţeleagă semnificaţia generală a mesajulului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate

-să realizeze o legătură între sensul adjectivelor din câteva enunţuri din text(privind descrierea atmosferei) şi starea sufletească a personajului principal Şuşteru.-să descopere de ce venirea apei este înţeleasă ca izvor al vieţii satului.

-individuală

Nr. crt.

Obiective cadru

Obiective de referinţă

TextIntertext


Strategii didactice

Evaluare

21

5. 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1.să construiască un discurs pe o temă dată

Prezentarea relaţiei dintre iluzie(vis) şi realitate şi în alte teme precum ,,Noaptede decemvrie” de A. Macedonski, ,,Don Quijote” de Cervantes, ,,În vreme de război” de I. Luca Caragiale

-să identifice tema nuvelei - să sesizeze desfăşurarea acţiunii nuvelei din perspectiva trăirilor, a obsesiilor acţiunilor personajului principal

- folosirea anexei cu întrebări pentru găsirea temei -pe grupe de

elevi

- sumativă

6. 2. 2.12.2 - să utilizeze într-un mesaj oral categorii lexicale diferite

- să realizeze o comparaţie între textele date - să desprindă asemanarile şi deosebiriledintre texte

- folosirea textelor

- frontală

Nr. crt


TextIntertext


Strategii didactice

Evaluare

22

.

7. 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

4.2 – să utilizeze în redactarea unui text propriuzis cunoştinţele de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele de punctuaţie şi cele ortografice.

- să clasifice personajele în funcţie de participarea lor la acţiune- să exemplifice modalităţile de caracterizare a personajului principal- să identifice trăsăturile morale şi fizice ale personajului principal

- folosirea fişelor de lucru şi a anexelor

- individuală

- pe grupe de elevi

- frontală

8. 2. 4.2 - să realizeze o compunere de una două pagini în care să caracterizeze personajul principal din nuvela „Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu

- compunere de 15-20 rânduri

- individuală

23

Nr. crt.


TextIntertext


Strategii didactice

Evaluare

9. 2. 2.1. - întreaga nuvelă ,,Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu

- să demonstreze că nuvela ,,Dincolo de nisipuri” este o nuvelă , pornind de la definiţie şi exemplificat pe text.- să compare nuvela ,,Dincolo de nisipuri” cu o altă nuvelă.

- două grupe:Comparaţie cu două nuvele diferite

- pe grupe de elevi

10. 2. 2.1.2.2. - să realizeze o

comparaţie între nuvelă şi schiţă şi o comparaţie între roman şi nuvelă, pornind de la definiţia şi particularităţile lor.

- două grupe:una paralelăschiţă-nuvelă, a doua paralelăroman-nuvelă

- pe grupe de elevi

11. 4. 4.4. - să-şi imagineze într-o compunere de cel mult 15 rânduri, un final al naraţiunii ,, Dincolo de nisipuri”

- compunere 10-15 rânduri -individuală

12. Evaluare

24

PROIECT DIDACTIC

DATA: 05 04 2007PROPUNĂTOARE: Mureşan Maria, Roman Carmen, Sarosi Izabella, Torjo ImolaCLASA: a-VIII-aOBIECTUL:Limba şi literatura românăSUBIECTUL: ,, Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu- carcacterizare de personajeTIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţeOBIECTIVE CADRU: ● Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală ● Dezvoltarea capacităţii de exprimare a mesajului scris ● Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.– să dovedească înţelegere unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date 2.- să redacteze texte diverse , adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1. – să clasifice personajele în funcţie de participarea lor la acţiune

25

O2. – să exemplifice cu citate din text modalităţile de caracterizare a personajului principal O3. – să extragă trăsăturile morale şi fizice ale personajului principalO4. – să precizeze trăsătura dominantă a personajului colectivO5. – să precizeze relaţia lui Şuşteru cu celelalte personaje ale nuvelei

RESURSE MATERIALE: ● Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a-VIII-a , editura Corint, 2004 ● Volum ,, Dincolo de nisipuri” ● Fişe de lucru

RESURSE UMANE: elevii clasei a-VIII-a, cadrul didacticFORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupeTIMP, SPAŢIU: 50 de minute, sala de clasă

26

ETAPELE LECŢIEI

OB.OP.

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

METODE ŞI PROCEDEE

EVALUARE

1. Evocare(10 min.)

Verificarea prezenţei elevilorPregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.Stabilirea liniştii.

Verificarea temei atât calitativ cât şi cantitativ.

Voi pune întrebări referitoare la planul simplu, planul dezvoltat şi reyumatul nuvelei ,, Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu

Elevul de serviciu face prezenţa elevilor.Fiecare elev îşi va pregăti cărţile şi caietele de limba şi literatura română.Elevii îşi verifică tema şi fac unele completări.

Elevii răspund la întrebări, reactualizându-şi astfel cunoştinţele de orele trecute.

conversaţia explicaţia

expunereaconversaţia

Verific tema. Analiza si compararea răspunsurilor.

27

ETAPELE LECŢIEI

OB.OP.



METODE ŞI PROCEDEE

EVALUARE

2.Realizarea sensului(30 de minute)

Voi numi unul sau doi elevi care imi vor reda conţinutul pe momente ale subiectului

Astăzi vom discuta despre personajele nuvelei, clasificarea şi caracterizarea acestora.Le ofer un timp de 5-7 minute pentru a reluctura textul din manual, atrăgându-le atenţia asupra personajelor

Elevii redau conţinutul nuvelei pe momente ale subiectului

Elevii receptează mesajul.

expunerea

conversaţia

individuală

28

ETAPELE LECŢIEI

OB.OP.



METODE ŞI PROCEDEE

EVALUARE

O1.

Le împart prima fişă de lucru, individual.Fişa 1.1.Menţionaţi personajele din nuvela ,, Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu.2.Clasifică personajele completând schema dată, în funcîie de participarea lor la acţiune.3. Argumentează clasificarea pentru fiecare personaj.

Elevii menţionează personajele.

Clasifică personajele.

Îşi argumentează clasificarea.

exerciţiul

exerciţiul

argumentarea

individuală

individuală

29

ETAPELE LECŢIEI

OB.OP.



METODE ŞI PROCEDEE

EVALUARE

O2.

Aderesez întrebări asupra modului în care au răspuns elevii.Îi voi împărţi în grupe de câte 4 elevi si le voi distribui alte fişe. Fişa 2.Completează tabelul cu 2, 4 sau 6 citate di text pentru fiecare tip de caracterizare a personajului, iar apoi extrage trăsăturile care reies din fiecare citat.

Elevii îsi verifică si îsi completezărăspunsurile date.

Elevii completează tabelul cu exemplificări atât pentru caracterizarea directă cât şi pentru cea indirectă.

conversaţia

explicaţia exerciţiul

expunerea

frontală

pe grupe

pe grupe

30

ETAPELE LECŢIEI

OB.OP.



METODE ŞI PROCEDEE

EVALUARE

O3.

Voi adresa o serie de întrebări referitoare la citatele date, la modul de caracterizare şi la trăsăturile de caracter găsite.

Fişa 3.Precizaţi 4, 6 sau mai multe trăsături fizice şi morale ale personajului principal, Şuşterul.

Care sunt principalele trăsături morale ale lui Şuşteru?

Elevii vor citi pe rând răspunsurile Vor argumenta.Îşi vor completa fişele dacă este necesar.

Elevii completează tabelul atât cu trăsături fizice cât şi morale.

Elevii enumeră trăsăturile morale.

conversaţia

exerciţiul

conversaţia

frontală

individuală

frontală

31

ETAPELE LECŢIEI

OB.OP.



METODE ŞI PROCEDEE

EVALUARE

3.Reflecţia (10 minute)

O4.

O5.

Care sunt principalele trăsături morale?

Care este trăsătura dominantă a personajului colectiv?

Care este relaţia lui Şuşteru cu celelalte personaje?

Precizez elevilor sarcina de lucru pentru acasă.Realizează o

Elevii răspund.

Setea de viaţă

Elevii pun în raport relaţia protagonistului cu celelalte personaje.

conversaţia

exerciţiul

individuală

frontală

32

compunere de 15-20

ETAPELE LECŢIEI

OB.OP.



METODE ŞI PROCEDEE

EVALUARE

33

de rânduri, în care să compari personalitatea personajului principal, Şuşteru, din nuvela ,, Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu, cu cea a personajului colectiv.

Elevii îşi notează tema.Adresează unele întrebări referitoare la compunere.

explicaţia

conversaţia

problematizarea

34

Fişa nr. 1.

1. Menţionaţi personajele din nuvela ,, Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu:

…………………………………………………………………………………………………………………………2.Clasifică personajele completând schema dată mai jos, în funcţie de participarea lor la acţiune.

2. Argumentează clasificarea pentru fiecare personaj:- personaj individualcentral:……………………………. ........................................................................................... - personaj indivudual secundar:......................................... ...........................................................................................- personaje individualeepisodice.................................................................................................................................- personaje colective..........................................................

a) individuale

centrale secundare episodice

b)colective

35

FIŞA NR. 2

Completeză tabelul cu 2,4 sau 5 exemple citate din text, pentru fiecare tip de caracterizare a personajului principal, Şuşteru, iar apoi extrage trăsăturile care reies din fiecare citat.

TIPURI DE CARACTERE CITATE DIN

TEXTTRĂSĂTURI

CARACTERIZARE DIRECTA

CARACTERIZARE INDIRECTĂ

36

FIŞA NR. 3.

Precizaţi 4, 6 sau 8 trăsături fizice şi morale ale personajului principal.

ASPECT FIZIC-TRĂSĂTURI-

ASPECT MORAL-TRĂSĂTURI-

37

FIŞA NR. 4.

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este trăsătura dominantă a personajului colectiv?..........................................................................................

2. Cum se pregătesc sătenii să întâmpine venirea apei?...................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Care este relaţia lui Şuşteru cu celelalte personaje?....................................................................................................................................................................................................................................................................................

38

,,Simţea mereu în

faţă răcoarea valurilor”

ambiţios

Energie nebănuită

„Trebuie sa dau luntre la

apă şi să curăţ

şanţurile”dârz

,,N-o să vie la noi nici

într-o săptămână

dacă”

încrâncenat

,,cămaşa atârnându-i

peste pantaloni

Aspect neîngrijit

Şuşteru

39

1.Întrebări logistice/apreciative/socratice. Întrebări şi sensuri transtextuale de ordin conceptual abstract/sens obiectiv (DEX)

2. Întrebări demonstrative/ descriptive/istructiv- deductive. Întrebări şi sensuri (inter)textuale/ de ordin conceptual categorial(analiza literară)

3. Întrebări dialectice/ performative/ interpretative.Întrebări şi sensuri personalizate/de ordin afectiv-emoţional/sens subiectiv/ sensuri transpersonale

- Ce este nălucirea?

- Ce este seceta?

- Ce veste aduce călăreţul?

- Ce reprezintă apa?

- Din ce motive pleacă Şuşteru împreună cu călăreţii la munte?

- Care este cuvântul cheie în text? Dar tema textului/ motivul central?- Cum e starea de spirit a oamenilor în timpul secetei?

- Ce face Şuşteru la aflarea veştii că vine gârla?

- De ce venirea apei este înţeleasă ca un izvor al vieţii satului?

- Cum este drumul în căutarea gîrlei? De ce nu rezistă călăreţii? De ce rămîne singur Şuşteru?

- Ce este iluzia pentru voi? Cine se iluzionează?

- Cum te-ai sipţi dacă ar fi secetă mare?- Ce-ai face dacă ar fi secetă?- Ce ai face dacă ai afla că seceta se termină în curând?

-Ce reprezintă apa pentru tine?- Cum reacţionezi la aflarea unei veşti bune?

- Ce ai face dacă ai fi în locul lui Şuşteru?- Dacă ar fi să rescrieţi finalul, cum l-aţi interpreta?

40

BIBLIOGRAFIE

1. ,, Limba şi literatura română”Manual pentru clasa a-VIII-a, Editura Corint, 2004

2. Alina Pamfil ,, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise” Editura Paralela 45, Piteşti, 2003

3. Goia Vistian, ,, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

4. Programe şcolare pentru clasele VII-VIII. Aria curriculară ,, Limbă şi comunicare”

5. Grigor Andrei ,, Fănuş Neagu, Monografie”. Editura Aula, Braşov, 2001

6. Parfene Constantin ,, Metodica studierii limbii române în şcoală”, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

7. Popa Ion, Popa Marinela ,, Literatura română, Manual preparator pentru clasa a-VIII-a” Editura Niculescu, Bucureşti, 2000

41

Dincolo de nisipuri - Fanus Neagu

Documents

Transcript of Dincolo de nisipuri - Fanus Neagu