Dincolo de aparente - Dumitru Mugurel Vintila - cdn4.libris.ro de aparente - Dumitru... · istoria...

8
Dumitru Mugurel V^intil5. Absolvent al Conservatorului ,,G. Enescu" (Iagi). In paralel cu activitatea artisticd, a studiat qtiin{e politice qi relalii interna{ionale. Se stabileqte in Grecia (1982). Profesor al Conservatorului Naf,onal ,,M. Kalomiris" (Atena, 1983). Membru de onoare al Uniunii Ziariqtilor Europeni qi membru al Uniunii Ziariqtilor din Rom6nia (1991). Consilier al Ministrului Afacerilor Exteme al Rom6niei(1992), Consilier al Guvernului Romdniei (1993-1996) pi Deputat (1996-2000). Publicd articole 9i studii in presa italiand, greacd gi rom6nd. Volume editate: Romdnia Si lumea contemporqnd" (edilie bilingvS, 1996), Rdmrdtirea (1999) qi Levantini Si colcari (edilie in limba gteacd,2012). Dumitru Mugurel Ytntild,Dincolo de aparenle @ 2019 Instituhrl European, pentru pre zenta edrfe INSTITUTUL EUROPEAN Iagi, str. Grigore Ghica Vod6 nr. I 3, cod 700469, O P 6, CP I 309 [email protected]; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibtiofecii Nationale a Romf,niei VINTILA, DUMITRU M. Dincolo de aparenfe / Dumitm Mugurel Vintild. - Iaqi: Institutul Eur opean, 20 I 9 rsBN 978-60 6-24-0247 -r 316 Reproducerea (pafiiald sau totald) a prezentei cdfri, frrd acordul Editurii, constituie infracliune gi se pedepsegte in conformitate cu Legea w.8/1996. PRINTED INROMANIA Dumitru Mugurel Vintild DINCOLO DE APARENTE INSTITUTUL EUROPEAN 20t9

Transcript of Dincolo de aparente - Dumitru Mugurel Vintila - cdn4.libris.ro de aparente - Dumitru... · istoria...

Dumitru Mugurel V^intil5. Absolvent al Conservatorului,,G. Enescu" (Iagi). In paralel cu activitatea artisticd, a

studiat qtiin{e politice qi relalii interna{ionale. Se stabileqtein Grecia (1982). Profesor al Conservatorului Naf,onal ,,M.Kalomiris" (Atena, 1983). Membru de onoare al UniuniiZiariqtilor Europeni qi membru al Uniunii Ziariqtilor dinRom6nia (1991). Consilier al Ministrului Afacerilor Extemeal Rom6niei(1992), Consilier al Guvernului Romdniei(1993-1996) pi Deputat (1996-2000). Publicd articole 9istudii in presa italiand, greacd gi rom6nd. Volume editate:Romdnia Si lumea contemporqnd" (edilie bilingvS, 1996),

Rdmrdtirea (1999) qi Levantini Si colcari (edilie in limbagteacd,2012).

Dumitru Mugurel Ytntild,Dincolo de aparenle

@ 2019 Instituhrl European, pentru pre zenta edrfe

INSTITUTUL EUROPEANIagi, str. Grigore Ghica Vod6 nr. I 3, cod 700469, O P 6, CP I [email protected]; www.euroinst.ro

Descrierea CIP a Bibtiofecii Nationale a Romf,nieiVINTILA, DUMITRU M.

Dincolo de aparenfe / Dumitm Mugurel Vintild. - Iaqi:Institutul Eur opean, 20 I 9

rsBN 978-60 6-24-0247 -r316

Reproducerea (pafiiald sau totald) a prezentei cdfri, frrdacordul Editurii, constituie infracliune gi se pedepsegte inconformitate cu Legea w.8/1996.

PRINTED INROMANIA

Dumitru Mugurel Vintild

DINCOLO DE APARENTE

INSTITUTUL EUROPEAN20t9

CUPRINS

RATTONAMENT / 9

INTRODUCERB / 11

iNrnn annvAn $I IGNoRAnIA I tlvralaiN oRAgB / s7

TROTUARUL I 73

BDUcATTE, iNvAlawrANr I zz

POPOARE,,BI',WCUVA.NTATE', / 93

$r rorugr, pANA cANn I ror

DESPRE OAMENI $r POPOARE / 111

MAJORTTATB, MINORTTATE I l2lGRECTT $r CBILALTT t t39

sAnMANa nunopA I tsg

iNcnnrnnn l ro:

iNrnn,q.nnvAn gr IGNoRANTA(aprecieri de bun siml)

,,In multe privinle nu e bine spus[ vorba:Cunoaqte-te pe tine insufi; ar fi mai de folos

sd se spund Cunoaqte-i pe ceilal1i".Menander Thras, la Stobacus*

in ultimele decenii, am auzit de multe ori inRom6nia, remarca: ,,ei, Grecia este cu o sutd de aniinaintea noastr6", ceea ce ar presupule cd RomAnia estecu o sutd de ani in urma Greciei. In timp se romAnii se

minimalizeazd, gr e cii s e suprae stimeazi.Este oare aqa? Neinlelegerea poate fi ldmuritd

doar aplic6nd metoda compara{iei.

Asemlniri

in ceea ce priveqte vechimea acestor popoare insud vestul Europei, nu am sd declanqez o disputi. Dar,am si atrag aten[ia ci Herodot ii pomeneqte pe geto-daci cu cuvinte de 1aud6, ceea ce le confirmi acestoracel pulin statutul de popor al Antichitnfii.

- Citatele sunt extrase din lucrarea lui Th. Simenschy, Un

diclionar al inlelepciunii - cugetdri antice Si moderne.Editura Junimea, Iasi, 1979.

19

DUMITRU MUGUREL VINTILA

Istoria este un domeniu care se preteazd la inter-pretlri. Este gi un instrument propagandistic al Regimu-rilor politice. Datoritd interpretirilor, multe aspecte ale

Trecutului au devenit controversate. Experienla greacdmi-a confirmat insd ascendentul valoric al arheologiei (alprobelor), fala de istorie. Din acest motiv, referirile latrecut le fac doar prin prisma mdfturiilor.

In continuare, despre prezenlele rom6nilor inistoria Balcanilor nu voi insista. Voi aminti doar regatulvlaho-bulgar (1185-1255) intemeiat in urma rdscoaleilui Petru gi Assan impofiva Imperiului Bizantin condusde impdratul de origine greacd,Isaac Anghelos. Desprerolul romdnilor in formarea celui de-al doilea regatbulgar (vlaho-bulgaro-coman) condus de o dinastie deorigine vlah6, in afard de istoricii romdni G. Brdtianul,N. Bdnescu2 (care confirmd gi consacrd concluziile luiK. R. Von Hoflet') $i C. Ganea, avem mdrturia

' G Br5tianu, Vicina I Contribution a I'histore de ladomination byzantine et du commerce gdnois en

Dobrougea, Buletin de la section historique de

l'Academie Roumaine x, 1923, p. 136; Recherches surVicina et Cetatea Albd (1935), p. 93.

2 N. Binescu, (Jne probldme d' histoire medievale: crdationet caractdre du Second Empire Bulgare, Revue des EtudesByzantines, Tom IV 1947, pp.84-93, Institut Frangais d'etudes Byzantines - Bucarest.

3 K. R. von H6fter, Die Walachen als Begri)nder des

Zweiten Bulgarischen Reiches des Assenides inSitzungsber der Phil. hist. Klasse der K. Akad. DerWissenschaften,95 B d, 1879 ,pp.229-245.

o C. Gane, Trecute vieli de doamne Si domnile, Bucweqti,Editura Humanitas, anul 20 | 4.

20

Dincolo de aparenle

istoricului grec Nicetas Choniates, autoritate ce nupoate fi contestatd qi acuzatd de exageriri nalionaliste.El se referd la vlahii care s-au rdsculat primii gi

confirmd cd Petru gi Assan, conducdtorii 1or, erau deaceeagi etnie (vlahi). De asemenea, ne mai spune ci a

doua campanie militard a Imperiului Bizantin in acea

epoc5, era indreptatd impotriva vlahilor. Iar dupdmoaftea lui Petru gi Assan, regatul vlaho-bulgar a fostpreluat de fratele lor mai t6nir, Ioan. Pe bulgari,Choniates ii pomeneqte impreund cu vlahi.

Abatele Ansbert6, care insoJea pe cruciafi(1189-1190), il numegte pe Petru impirpt ,,blacorum et

maxime partis Bulgarorum dominus". In sf6rqit, A.A.VasilievT bazdndu-se ,,pe date fiabile", conclude cd ,,inultimii cincizeci de ani ai secolului al XII-lea miqcarea

de eliberare in Balcani o pomesc qi o suslin cu tirievlahii, strdmoqii rom6nilor de azi, in timp ce bulgarii gi

o parte din comani doar au aderat la aceasta. Implicaliavlahilor (romdnilor) in acele evenimente nu poate fipusd la indoiald". Ca qi in cazul lui Choniate, niciVasiliev nu poate fr acuzat de nalionalism bulgar sau

romdnesc.in Alexiada,Ana Comnena face qi ea referire la

vlahildaci. Dup[ cdderea Bizan\ului qi in perioadadominafiei Imperiului Otoman, istoricul rom6n N. Iorgademonstreazd in lucrarea Bizanl dupd Bizan!, rolul

5 N. Choniates, Historia, Editura Bonn, 1835, pp. 482-489,p. 516, p.622.

t'P. Ansbertus, Historia de expeditione Friderici Imperatoris,Prague, 1827, p. 26, pp. 44- 48, p. 54.

t A. A. Vasiliev, Istoria Imperiului Bizantin, Tom I (pp.

324-1204), Atena, Editura Bergadi, l9(r l, pp. 543-546.

2l

DUMITRU MUGUREL VINTILA

romAnilor in Sud Estul Europei ca moqtenitori ai

,,romanit61ii orientale". De asemenea, sunt prezentate qi

relaliile Jdrilor RomAne cu Biserica Greco-ortodoxdoriental[ qi cu Patriarhia Ecumenicd de la

Constantinopol.In epoca modern6, Grecia qi Romdnia se

afirmd ca state tinere, granilele lor nalionale fiindstabilite definitiv abia in primele decenii ale secoluluiXX. Ambele s-au format pe o populalie eminamenterurall,in mare parte analfabetd, s[racd qi neajutorat5. intimp ce Vestul Europei cunoscuse Iluminismul qi

revolulia industriald, in spaliul geografic al acestor ldria predominat feudalismul intdrziat pAnd in secolul XX.$i influenla Bisericii Greco-Ortodoxe in stat.

in afard de Biserica Rusd care se declard

AutocefalS la 1589, Patriarhia de la Constantinopolreuqeqte pdni in secolul al XV[I-lea, sd-qi subordoneze

intreaga Peninsuld Balcanicd ortodoxS. Astfel, a extinsBizanful (nu ca stat, ci ca Bisericd), cu tot ceea ce ainsemnat pozitiv gi negativ pentru evolulia culturald qi

statalS, ca qi pentru emanciparea popoarelor din zoni.Pe aceastd realitate se sprijineau grecii nalionaliqti care

visau refacerea Imperiului Bizantin in grani{ele luigeografice. Patriarhia Ecumenicd a frout tot posibilulsd-qi menlind controlul mdcar asupra bisericilorortodoxe din ldrile balcanice. Jbrile RomAne au fost,din punct de vedere religios, sub ascultare canonicd a

Patriarhiei Ecumenice pAnd la sfArqitul secolului al

XIX-lea. Se qtie ci autocefalia Bisericii OrtodoxeRomAne este recunoscutl abia la 1885. Fusese prece-

data in 1872 de desprinderea de Patriarhia dinConstantinopol a Mitropoliei Ungrovalahiei 9i Mitropoliei

22

Dincolo de aparenle

Moldovei. in aceeaqi ordine de idei, Serbiei ii este

recunoscutd autocefalia Bisericii in 1879, iar Bulgarieiabiain 1945.

Grecia susline pdnd azi dogma conseryatoare

,,Ortodoxia - coloana vertebralS a naliei din punct de

vedere moral", ceea ce permite ca Biserica qi Statul sise manifeste, in realitate, ca un corp politic. Romdnii,prin qcoa16 qi bisericd, au menlinut legdtura cugrupurile etnice romAneqti rdspdndite in Balcani pAnidupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial. Acest interes s-a

diminuat substanlial in timpul Regimului comunist,care nu voia complicalii politico-diplomatice.

Dupd cel de-al Doilea R5zboi Mondial, inRomAnia se impune dogma comunist-materialistd cu

rnutaliile ei morale qi istorice, iar Biserica este demo-netizatd gi subordonati Statului. Abia dupd cdderea

Regimului Comunist, Biserica Ortodoxa RomAni se

reconsolideazd qi inlocuiegte in conqtiinla oamenilorutopia materialistd cu metafizica religioasd, redevenind

astfel parte activd a Statului, responsabil[ ut speranla

Ei milostenia.Grecii gi rom6nii, ca gi alte popoare din

Rdsdritul Europei, au in realitate, o perceptie simplistidespre teologia creqtin-ortodoxi. Aceasta se dovedeqteprin modul in care a degenerat existenla 1or, inde-pdrtdndu-se de valorile creqtine. In congtiinla populard,Dumnezeu este o transcendenld absolutd, inaccesibilS,ce depdqegte facultdlile intelectuale. Deqi prin rugd-ciune I se pot adresa qi analfabelii, totu$i omul nu-Lsimte aproape. In acest fel, credin{a a devenit in timp,un permanent armistiliu cu divinitatea, pdnd cdndI.recare iqi alege momentul pocdinfei. In zilele noastre,

23

DUMITRU MUGUREL VINTILA

rclaIia cu Biserica este privitd ca obligalie sociald gi

refugiu pentru retrograzi qi patriotarzi. Din acest motivsuntem justificali sd caracterizdm ambele societSliinapoiate, conservatoare gi dogmatice, cu multe carac-

teristici tribale qi orientale.Sociologul Dumitru Drdghicescu8, in 7907,

prezintd influenla nefastd a Orienfului asupra caracte-rului romdnilor: ,,nepisarea, lenea ftzicd qi mentald,

adicd lipsa de iniliativ5, resemnarea, lipsa de increderein sine qi mai presus de toate fatalismul, incredereaoarbi in noroc, in soartd". Uimitor cdt de reugit este

acest portret gi pentru grecul contemporan.Urbanizarea acestor ldri a fost haotici gi rapidS,

frrd a fi susfinutd de educalie. Aceasta fiind de lainceput precarb qi dirijati sd satisfacd - in principal -idealurile nalionaliste. Chiar qi elitele cosmopolite,proeuropene nu sunt, nici pdnd azi, lipsite de comporta-mente gi prejudecSli specifice, autohtone.

Istoricul Lucian Boiae, comentAnd pe D.Drdghicescu, ii simplific6 demonstralia despre sufletulromdnilor la formula (valabilS qi pentru greci), ,,Inte-ligent, dar leneg", leneg, dar inteligent". ,,Chiar dacdlenea nu este de laudd" - afrmd Boia - ,,nici inteligenlasuperioard nu e la indemdna oricui."

Cine ar mai ezita sI accepte asemdnarea dinkeromdni qi greci, poate si consulte lucrarea Academi-

t D.Dr6ghicescu, Din psihologia poporului romdn, edilia a

II-a. Editura Albatros, Bucureqti 1995. (prima publicafie1901).

n L. Boia, Istorie Ei mit tn constiinla romdneascd, EdituraHumanitas,20l7.

24

Dincolo de aparenle

cianului C. R. Motru, ,,Sufleful neamului romAnesc -calitdli bune gi defecte".

in rest, s[ le recunoaqtem acelagi eroism inrdzboaiele de eliberare qi intregire na{ionali, aceeaqi

sete pentru libertate gi egalitate. Grecii qi romdnii auaceeaqi pasiune pentru poezie qi cdnt; acelaqi idealismcontemplativ care preferd soluliile emolionale la pro-bleme reale. Aceste trdsituri le-au marcat evoluliaculturald qi statalS din secolul aI XIX-lea gi p6nd acum,in secolul aI XXI-lea.

Grecilor qi romAnilor le place teribil sd vor-beascd despre patrie. Dar, mai ales in ultimele decenii,patriotismul lor se poticnegte in fapte. CAnd este vorbasd munceascd pentru patrie se codesc, se pierd indezbateri gi in final, lasd pe allii s[ facdtreaba. in lipsasentimentelor de responsabilitate fa![ de ea qi a

conqtiin{ei civice, Pahia este doar o sursi de cdqtigpentru un Stat care funclioneazd ca o Societate cuRispundere Limitatd, (SRL). Nici conlinutul idealuluide solidaritate social[ nu mai este c1ar, deoarece epocanihilist-materialistd de dupd cel de a1 Doilea RdzboiMondial, l-a demonetizat. Acum, congtiinla sacrificiuluipersonal qi voin{a de a face acest sacrificiu pentrubinele public, sunt confirndate cu mobilizarea in grup qi

la comand6, ori din ruqine fa!6 de ceilalli, ori din nevoiade a se spdla de pdcate; ori pur qi simplu din inerlie.

Modul de viald al grecilor qi romdnilor trd-tleazd, mai mult ca oricdnd, lipsa religiozitAfli asumate.in realitate sunt religioqi atdt timp cAt qi cei din jur suntrcligiogi. $i cea mai abominabil5 manifestare a fd!5r-niciei rdmdne totuqi evlavia/pioqenia nafionalist-reli-giosului de ochii lumii.

25

DUMITRU MUGUREL VINTILA

Grecii, ca qi romdnii sunt animali de un opti-mism emolional care, de regul6, le provoacd com-portamente decizionale eronate. ,,DaQd nu ne place

realitatea, cu atdt mai r[u pentru realitate" - gAndesc ei.

La fel ii cancterizeazd nevoia de a se victimiza qi

obiceiul de a transfera responsabilitAlile cdtre allii. Sau

sd dea vina pe al1ii. Aceasta se datoreazd faptului c5

deciziile nu se iau in mod rafional. Ralionalizateafaptelor este o acliune post decizionald. Dar nici atuncinu sunt dispugi sd-qi asume responsabilitdti. Daclturmdreqti cum comenteazd evenimentele, inlelegi cd

intr-adevdr ei vdd qi simt pericolul. insb, in loc s[dezbatd modalit[lile de a-l evita, se mdrginesc doar sd

calculeze cdli mor{i va provoca; fiecare doregte sd-i fierecunoscutd corectitudinea calculelor. Dintr-o m6ndrieprost ?nfeleasd, ori pur qi simplu din lips5 de educa{ie,

rom6nii qi grecii vor cduta, de fiecare datd, argumente

care si le justifice ac{iunea anterioard. De regulS, 9iaceste argumente sunt eronate.

Spirala regresului acestor societili in epoca

modernd este evidentd: optimism emofional, deciziieronate, perceplii eronate qi din nou optimism emo-

fional. Un om ralional - f.arA sd fie sociolog sau

psiholog - inhebat de ce aceste popoare nu progreseazd

in raport cu inteligenla lor, ar rdspunde simplu: ,,pentrucd nu-gi bagd minlile in cap".

in plan politic, ambele popoare au cunoscut

amestecul Marilor Puteri in treburile lor interne,

atentate, monarhii strdine qi dictaturi. Emanciparea instate nafionale independente a fost agitat[, marcatd de

rdzboaie, exageriri na{ionaliste gi convulsii interne.incd de la inceput, starea inapoiati in care se aflan, a

26

Dincolo de aparenle

inlesnit devieri autoritariste in comportamentele condu-cerilor politice. De altfel, toate Puterile afirmate de-a

lungul istoriei au alrrt acelaqi deznoddmAnt. Cele maiinillStoare idei gi cele mai minunate aspiralii ale omu-lui, care au declangat revolulii cu nenumirate sacrificii,au fost surprinzdtor de repede demonetizate de c[tre cei

c[rora li s-a incredinlat conducerea. Aceleaqi caracte-

ristici se observd qi in cazul democrafiei contemporane.

Pe aceste devieri repetate s-a afirmat in Greciaregimul populist qiin Romdnia regimul comunist.

Ambele forme de guvemdmdnt, care se con-siderd democralii, au aplicat politici naJionaliste de

omogenizare etnic6. Au adaptat istoria elimindnd totceea ce nu convenea. Comuniqtii, in scopul unifor-mizdrli societdfii, au avansat cu mdsluirile gi adaptdrileideologice latoate materiile cu caracter umanist.

Mai rdmdne sd descriem - f.arl suficienle poli-tologice - calitatea actului politic exercitat de aceste

regimuri politice. Altfel spus, calitatea democraliei inGrecia qi a democra{iei populare in RomAnia. $i s[ldmurim, in acelaqi timp, confuzia in termeni care

persisti atunci cAnd se fac referiri la ele. Ca sd evit o

abordare prelioasd a temei, nu gdsesc ceva mai con-vingdtor dec6t urmdtoarea compar ie'. aqa cum uniiproducdtori de mezeluri iqi prezintd produsul neacreditat

,,salam uscat de TIP unguresc" - ceea ce evident nuinseamni ,,salam unguresc" - aga qi democrafla acestor

fdri este, in practicd, ,,democralie de tip democratic". O

/brmd fdrd fond - cuim ar spune T. Maiorescu - care se

ascunde in spatele procedurilor gi firnclioneazi defectuos.

in continuare, voi incerca sd opun stereotipelorde exprimare qtiinlifici qi politicd carc protejeazd

democralia de picatele ei, o imagine cdt mai apropiatd

27

DUMITRU MUGUREL VINTILA

de ceea ce simte qi percepe omul neavizat desprefuncliile lumii carel inconjoarS.

Se qtie cb atunci cdnd un popor este transfor-mat in vrfg, datoriti lipsei de educalie va avea atitudinitiranice. In comunism, democralia vulgului se cheamddictaturo proletariatutui. in Grecia populistS, demo-cralia funclioneazd pe principiul pdnd Ia urma nu se

infundd qi suferd datoritd tiraniei majoritdlii mediocre.Raportul cu cetSleanul, stabilit prin exercitarea actuluiadministrativ, este caracteizat de cdtre tirania biro-craliei gi a vidului legislativ premeditat. Privili pe

func{ionarii publici greci qi vefl ?nfelege imediat. Priviliqi pe funcfionarii romAni. Nici o diferenfd.

Analigti politici suslin c[ o societate activatl denevoie, dupd o lungd perioadS de existenld pasivd incadrul unei democratii fard exigenle gi naufragiatd indemagogie, poate sd o infunde prin deciziile ei afectivsubiective. Este posibil, deoarece in politica real6 (cumse observd in Grecia qi Romdnia) Parlamentul iqi pierdeautoritatea. Executivul are tendinle autoritariste. Justiliaeste neprotejatd de influen{ele centrelor de interese, lacare se adaugd mass-media populistd qi procentul totmai mare de reaclii sociale impulsive, chiar huliganice.in acelaqi timp, o mare parte a societS,tii manifestdtendinle de autoizolare qi de individualism, considerdndcd partidele politice qi cei responsabili nu pot exprimacu succes cerinlele gi nevoile sale. O astfel de crizdpoliticd pune in pericol instituliile democratice qi insdqiDemocralia.

In aceste condifii, elitele emigteazL, culturadegenereazd in subcultur[, iar educalia qi invd{dmAntulsunt compromise.

28

Dincolo de aparenle

in ambele sisteme de guvernare oamenii se

manifestd la fel. Unii se opun sistemului. insd mareamajoritate cedeazd. in regimul comunist, aceastd cedarese cheamd colaboralionism. in Grecia populisti se

cheam[ toleranld.+^In Grecia qi in Rom6nia, discursul public este

sub orice criticd. Se adreseazd unui auditoriu consideratimbecil gi ugor manipulabil. Acest auditoriu este vul-nerabil la propaganda cu qtiri false gi la produse cultu-rale frivole. Grecii gi romdnii nu au opinii personale.

Convingerile lor sunt intemeiate pe zvonuri. Opiniilelor sunt determinate de grupul politic din care fac parte,sau de echipa de fotbal pe care o susfin. $i nu ies dintiparele grupului. Se comportd precum turmele de oicare se conduc dup[ talanga cea mai mare.

in sistemul comunist era explicabil; comporta-mentul in turmd era impus prin politicd de stat qi

incurajat de activisti.Dar iatd cd gi in sistemul populist,pe care grecii insistd sdl considere Democrafie,intdlnim comportamentele de turm6. Pentru c[ sistemulpopulist recunoaqte pluralismul, avem de-a face cu maimulte turme, iar activiqtii se cheamd formatori de

opinie. Tot in sistemul populist mai existi o categoriedistinctd de indivizi: sunt oporfunigtii care aqteaptd lacotituri si vadd din ce direclie bate vdntul, pentru adecide de partea cui sd se a$eze. Acum, dupd cdderearegimului comunist ii intdlneqti qi in RomAnia, ceea ce

asiguri oarecum continuitate parvenitismului politiccomunist.

De multe ori am fost tentat s6-l compdtimescpe Ceauqescu. Nu at6t pentru modul iralional in care afost executat, ci pentru faptul cd - in comparalie cu

29