LUCRARE SCRISA
PENTRU
CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 4

Tehnica de masurare a fortei cu dinamometrul hidraulic

Elev GROSU ANDREI

Cls.XII B

Specializarea: tehnician prelucrari mecanice

Argument

Mecatronica este un domeniu transdisciplinar, o combinatie sinergetica intre mecanica de precizie, sistemele electronice de comanda si control si informatica, ce serveste proiectarii, realizarii, punerii in functiune si exploatarii de sisteme automate inteligente .

Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in dezvoltarea tehnologica. Tehnologia electronica a stimulat aceasta evolutie. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanica

Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei care, este componenta datatoare de ton in raport cu materialul si energia. Aceasta pozitie a informatiei este motivata de catre japonezi prin urmatoarele argumente .
- informatia asigura satisfacerea nevoilor spirituale ale omului;
- numai informatia creste valoarea nou adaugata a tuturor lucrurilor;
- informatia inseamna cultura.

CUPRINS
Argument
Cap. 1. Mrimea fizic msurat fora
Definirea mrimii fizice msurate
Mijloace pentru msurarea forei
Cap. 2. Dinamometrul hidraulic
2.1. Structura mijlocului de msurare
2.2. Principiul de funcionare al dinamometrului hidraulic
2.3. Elementele componente ale aparatului de msur
Cap. 3. Subansambluri componente ale aparatului de msur
3.1. Subansamblul traductor cilindrul hidraulic
3.2. Subansamblul de transmitere si amplificare - manometrul
3.3. Subansamblu de vizualizare al manometrului
Cap. 4. Asamblarea elementelor componente ale aparatelor
4.1. Asamblarea prin filetare
4.2. Asamblarea prin nituire
4.3. Asamblarea prin sudare
Cap. 5. Erori de msurare
Cap. 6. Msuri de securitate i sntate la locul de munc
BIBLIOGRAFIE

1. Marimea fizica masurata- forta

Forta este definita ca fiind actiunea exercitata de un corp asupra altui corp .Este o marime vectoriala , caracterizata prin urmatoarele notiuni:marimea fortei valoarea numerica a acesteia ;suportul fortei;sensul fortei;punctul de aplicatie al fortei.Relatia de definire a fortei , ca marime fizica , este : F= m a

1.2 Mijloace pentru masurarea fortei

2. Dinamometrul hidraulic

Dinamometrele hidraulice sunt folosite pentru masurarea fortelor mari , precum si pentru verificarea masinilor unelte . Elementul baza al acestor dinamometre cilindrul hidraulic, ce transforma forta de apasare in presiune citita la manometrul racordat la cicindrul hidraulic. Metoda de masurare a fortei cu dinamometrul hidraulic este indirecta deoarece valoarea marimii masurate forta este determinate prin aplicarea unor formule de calcul.

2.2. Principiul de funcionare al dinamometrului hidraulic
Funcionarea dinamometrului hidraulic se bazeaz pe proporionalitatea dintre presiunea lichidului din cilindru si fora aplicat pistonului.

Dinamometrele hidraulice msoar mrimea fizic fora prin metoda indirecta.
Metoda de masurare indirecta este metoda prin care valoarea masurandului este obtinuta din valoarea masurata ale altei marimi, legate printr-o dependenta functionala de masurand.
Metoda de masurare indirecta consta de fapt din una sau mai multe masurari prin metoda directa,urmate de un calcul.

Aceste tipuri de dinamometre au in componena un manometru care msoar presiunea exercitat in lichidul din cilindrul hidraulic.
Toate aceste mijloace de masurare a presiunii au in componenta lor un traductor de presiune, un element elastic. Functionarea aparatelor cu traductor elastic se bazeaza pe deformarea acestui traductor, sub actiunea presiunii.
Deformare elastica a elementului este proportional cu presiunea de masurat si se transmite la un ac indicator prin intermediul unui mecanism cinematic, care are rol si de amplificator, iar acul indicator traduce deformatia direct in unitati de presiune.

3. Subansambluri componente ale aparatului

3.1. Subansamblul traductor cilindrul hidraulic Cilindrul hidraulic sau camaa conine un lichid asupra cruia cu ajutorul pistonului se exercit o for, dezvoltnd o presiune ce este msurat cu manometrul racordat la cilindrul hidraulic.Deoarece acest dinamometru se folosete pentru msurarea forelor mari, cilindrul trebuie sa aib anumite dimensiuni i construit din materiale rezistente la presiuni mari.Pistonul se asambleaz cu cilindrul printrun ajustaj intermediar, iar intre cele dou piese se interpune o garnitur deoarece nu este permis scurgerea de lichid n momentul masurarii pentru c ar duce la erori de msurare.

3.2. Subansamblul de transmitere si amplificare - manometrul
Aceste subansambluri au rolul de a transmite semnalul de la iesirea traductorului, catre subansamblul de vizualizare a rezultatului masurarii. De cele mai multe ori, este necesara prelucrarea, multiplicarea sau demultiplicarea semnalului.
In functie de tipul mujlocului de masurare utilizat, aceste subansambluri pot fi :
subansambluri mecanice
subansambluri optice
subansambluri electronice
combinatii ale acestora (de exemplu, subansambluri optico mecanice).
Manometrul msoar presiunea necesara aplicrii relaiei pentru aflarea valorii msurate. Manometrul conine un element elastic sensibil la presiune, iar deformaia acestuia este transmis subansamblului de vizualizare prin intermediul unor mecanisme de transmitere i amplificare sormate din mecanisme cu prghii si mecanisme cu roi dinate.

3.3. Subansamblu de vizualizare
Subansamblurile indicatoarele analogice realizeaza indicarea continua a marimii masurate. De cele mai multe ori, indicarea se realizeaza prin deplasarea unui ac indicator in fata unei scari gradate.
Pentru masimi care prezinta variatii rapide si nu pot fi urmarite de un ac indicator, se folosesc osciloscoapele catodice, care permit izualizarea fenomenelor periodice, a fenomenelor rapide si a variatiei in timp a semnalelor lente.
Indicatoarele analogice mecanice redau valuarea numerica a marimii fizice masurate prin aprecierea pozitiei uui indice in raport cu o scara gradate au prin alaturarea sa, suprapunerea a doua scari gradate.
De cele mai multe ori, subansamblurile indicatoare macanice sunt formate din scara gradate si ac indicator. Suportul scarii gradate reprezinta cadranul aparatului.

4. Asamblarea elementelor componente ale aparatului

4.1 Asamblari prin filetare Asamblarile cu filet reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese , utilizand organe de asamblare filetate , de tip surub piulita .

4 .2 Asamblari prin nituire

Nituirea este procedeul tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese , cu ajutorul niturilor . Nitul este organul de masina folosit la asamblarea nedemontabila a doua sau mai multe piese , table , profile sau piese cu forma plata . Nituirea este operatia de batere a capului de inchidere al nitului si formarea lui prin deformare plastica. Pentru a fi realizata nituirea , prin constructie , tija nitului este mai lunga decat grosimea totala a tablelor ce urmeaza a fi asamblate , pentru a exista sufficient material , astfel incat prin batere sa se realizeze a doilea cap al nitului

Elementele unui nit:1 tija nitului;2 capul iniial;3 capul de nchidere (se formeaz la montare). Dimensiunile unui nit:d diametrul tijei;l = lungimea tijei;D diametrul capului iniial;h-inaltimea capului

4 .3 Asamblari prin sudare

Asamblarea prin sudare realizeaza imbinari nedemontabile , pentru piese metalice , folosind incalzirea locala , presiunea , socul cu sau fara materiale de adaos . Prin procedeul de sudare se realizeaza o legatura atomica intre piesele asamblate sau intre piesele asamblate si materialul de adaos .Sudura reprezinta rezultatul sudarii si este formata din materialele de baza ale piesei si materialul de adaos ce formeaza legatura dintre piese .Dup poziia n spaiu a custurii de sudur-suduri orizontale (a, b)-suduri verticale ( c)-suduri de plafon (d)

5.Erori de masurare

Eroarea de masurare,ca diferenta intre valoarea masurata si valoarea adevarata, este inevitabila,din cauze multiple: imperfectiunea mijloacelor si metodelor de masurare,variatii ale conditiilor de mediu,perturbatii exterioare, subiectivitatea operatorului etc. In plus,valoarea adevarata este ea insasi necunoscuta si nedeterminabila riguros.Sursele erorilor de masurare Pentru efectuarea unei masurari,aparatul de masurat este pus in legatura cu obiectul caruia i se masoara una din marimile caracteristice.In acest fel,intre obiect si aparat ia nastere o interactiune,care permite ca aparatul sa fie impresionat de masurand.Pe langa acestea,mai exista alti factori care influenteaza masurarea,putand avea efecte si asupra obiectului si asupra aparatului.Acest ansamblu de elemente sugereaza principalele surse din care pot proveni erorile de masurare:obiectul supus masurarii;aparatul de masurat;interactiunea obiect-aparat;influentele exterioare.

6. Msuri de securitate i sntate la locul de munc

1. Laboratoarele uzinale se vor amplasa in locuri lipsite de praf, zgomot, trepidaii i ali ageni nocivi.2. Cldirile pentru laboratoare se vor orienta cu laturile lungi spre nord i sud, ncperile de laborator cuprinse n alte construcii se vor orienta de preferina spre nord.3. La amplasarea laboratoarelor se va ine seama de direcia vanturilor dominante, astfel c acestea s nu duc spre laboratoare praful sau gazele emanate de unele ateliere productive, iar gazele nocive din laboratoare s nu fie deplasate spre cldirile administrative,4. nainte de nceperea lucrului se vor verifica aparatele de msur i control, ct i etaneitatea instalaiilor i a recipientelor sub presiune.5. Personalul care lucreaz n laboratoare va purta obligatoriu echipamentul de protecie prevzut de legislaia n vigoare.6. Locurile de munc unde exist pericol de intoxicare se vor dota cu mti de protecie n numr suficient, mti care vor fi ntreinute permanent n bun stare, Personalul trebuie instruit asupra obligativitii i modului de folosire a mtilor de protecie.7. Uile laboratoarelor se vor deschide spre exterior,8. n laboratoare se va asigura iluminatul numai cu corpuri de iluminat special construite n acest scop, cu caracteristici luminotehnice corespunztoare lucrrilor efectuate. Ele vor fi montate astfel nct n timpul funcionrii s aib o poziie fix i s nu vibreze.

BIBLIOGRAFIE

1. Dodoc P. Metode si mijloace moderne in mecanica fina si constructia de masini EDP Bucuresti 1981;2. Dodoc P. Metrologie generala EDP Bucuresti 1979;3. Dodoc P. Aparate si sisteme de masurare EDP Bucuresti 1986;4. Costin P. Verificarea aparatelor de masura si control EDP Bucuresti 1979;5. Nicolau T. Manualul inginerului electronist. Masurari tehnice 1979;6. Leonte C. s.a. - Masurari tehnice clasa a-X-a Ed, LVS Crepuscul Ploiesti 2005.7. Ciocrlea A. Tehnici de msurare n domeniu, clasa a XI-a Ed. CD Press8. Ciocrlea A. Sisteme de transmitere a miscrii, clasa a XI-a Ed. CD Press9. Ciocrlea A. Asamblari mecanice , clasa a XI-a Ed. CD Press