1
DIN BUCURETI
COALA DOCTORAL
în gimnastica ritmic
Doctorand:
2
BUCURETI
în sala ............................................................................................. a Universitii
Naionale de Educaie Fizic i Sport din Bucureti, va avea loc susinerea public a
tezei de doctorat de ctre:
Cu titlul:
în vederea obinerii titlului de Doctor în tiina Sportului i Educaiei Fizice.
În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea titlurilor
tiinifice în România, v trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugmintea de a
comunica în scris observaiile dumneavoastr pe adresa:
Universitatea Naional de Educaie Fizic i Sport, strada Constantin Noica,
numrul 140, sector 6, Bucureti i de a participa la susinerea public a tezei.
RECTOR, SECRETAR EF UNEFS,
3
CUPRINS
GIMNASTICII RITMICE
CAPITOLUL 1
PREZENT I PERSPECTIVE
1.2.1 Aspecte biomecanice cu relevan pentru tehnica de execuie a
elementelor
11
1.2.2.1. Grupe de elemente tehnice corporale fundamentale 12
1.2.2.2. Grupe de elemente tehnice corporale nefundamentale 13
1.2.3 Tehnica mânuirii obiectelor portative 14
1.2.3.1 Grupele de elemente tehnice fundamentale 14
1.2.3.2. Grupele de elemente tehnice nefundamentale 16
1.2.4 Tendine în evoluia gimnasticii ritmice de performan 17
1.2.4.1 Exigene regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG în
perioadele 2005-2008 i 2009-2012
1.2.4.2 Exigene regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG 2013-
2016 i 2017-2020
2.2. Abordri specifice ale capacitii de performan în gimnastica
ritmic
20
PERFORMANEI ÎN GIMNASTICA RITMIC
24
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
4
4.3.Obiectivele cercetrii preliminare 24
4.4.Sarcinile cercetrii preliminare 25
4.5.1.Studiul literaturii de specialitate 25
4.5.2.Metoda observaiei 25
4.5.4.Metoda statistico-matematic 26
CAPITOLUL 5
27
5.2. Rezultatele cercetrii preliminare 27
CAPITOLUL 6
PREGTIRII JUNIOARELOR PRIN VALORIFICAREA
CONCURS ÎN GIMNASTICA RITMIC
7.2. Obiectivele cercetrii 40
7.3. Sarcinile cercetrii 40
7.4. Ipotezele cercetrii 41
7.5. Subiecii investigai 41
7.6.1. Studiul literaturii de specialitate 42
7.6.2. Metoda observaiei 42
7.6.3. Metoda experimentului 42
7.6.4.1. Teste i probe utilizate în cercetare 43
7.6.4.1.1. Evaluarea calitilor (psiho)motrice 43
7.6.4.1.2. Evaluarea nivelului de execuie a elementelor de dificultate 43
7.6.5. Metoda statistico-matematic 44
5
CAPITOLUL 9
RITMIC
46
9.1. Exemplu de plan de pregtire anual la junioare (proba individual) 46
9.2. Model operational pentru perfecionarea elementelor tehnice
specifice Codului de punctaj 2017-2020
49
10.1. Prelucrarea i interpretarea rezultatelor de la evaluarea nivelului de
pregtire tehnic
de dificultate corporal (BD)
obiectul (AD) i Elementele dinamice cu rotaie i lansare (R)
55
10.2. Prelucrarea i interpretarea rezultatelor la timpii de reacie, execuie i
deplasare (Witty)
efectuarea elementelor din grupa srituri (Opto Jump).
62
12.1. Contribuii personale
6
INTRODUCERE
În sfera actual a sportului de înalt performan, gimnastica ritmic trece printr-
o perioad de tranziie, confruntându-se de-a lungul ultimului deceniu cu schimbri
majore, transpuse prin regulile impuse de fiecare ediie a Codului de punctaj FIG.
Acest sport a cunoscut transformri impresionante în ultimele decenii, în primul
rând datorit creterii nivelului abilitilor tehnice, prin revizuirea permanent a
cerinelor impuse de Codul de punctaj FIG. Aceste noi exigene scot în eviden
importana realizrii unor elementele cu grad înalt de dificultate, fapt ce necesit
dezvoltarea unui suport fizic adecvat, care s susin prestaia motric a gimnastelor.
Deschiderea punctajului la dificultate, în gimnastica ritmic, a obligat
antrenorii s caute soluii pentru a crete valoarea total a acestui criteriu de apreciere,
el fiind împrit în dou componente diferite i anume, elemente care in de tehnica
corporal i elemente care in de tehnica cu obiect. Fig. 2 ilusteaz ponderea în punctajul
final a componentelor criteriul dificultate i a elementului artistic.
Fig. 1 Evoluia componentelor specifice gimnasticii ritmice i propunerile
pentru ciclul olimpic 2021-2024
În acest context, cercetarea de fa îi propune s scoat în eviden modul în
care criteriul dificultate poate crete valoarea exerciiilor i implicit, a performanei
sportive.
determinativi ai marii performane în gimnastica ritmic, precum i a modalitilor de
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
7
dezvoltare i maximizare a acestora, din perspectiva concepiei comisiei tehnice de
specialitate din cadrul FIG, cu referire la Codul de punctaj 2017-2020.
Aceast tem este una de actualitate, evideniind interesul experilor tehnici,
antrenorilor i sportivelor din gimnastica ritmic, în ceea ce privete adaptarea
metodologiilor de pregtire, la modificrile Codurilor de punctaj.
Motivul principal al alegerii acestei teme îl reprezint proiectul demarat de
Federaia Român de Gimnastic Ritmic, în parteneriat cu Comitetul Olimpic i
Sportiv Român, de înfiinare a Centrului Naional Olimpic de Pregtire a Junioarelor i
creare a unei concepii unitare privind maximizarea potenialului sportivelor, prin
valorificarea elementelor impuse de Codul de punctaj.
Prin demararea acestui proiect dorim s aliniem România la tendinele
regulamentelor tehnice ale forurilor internaionale de specialitate, iar pentru asigurarea
unei bune desfurri a activitii, cât i a atingerii obiectivelor propuse, este necesar
crearea unei strategii de pregtire specific noilor exigene regulamentare.
Lucrarea prezint o abordare conceptual i metodologic original, prin
evidenierea unor aspecte obiective, aplicate tuturor elementelor de dificultate, pentru
toate obiectele portative, la nivelul sportivelor junioare componente ale lotului naional.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
8
GIMNASTICII RITMICE
CAPITOLUL 1
PERSPECTIVE
Primele forme de manifestare ale exerciiilor specifice gimnasticii ritmice au
aprut în cadrul competiiilor oficiale de gimnastic sportiv. Aceasta îi are originile
în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste unde, în anul 1936, în cadrul unei
competiii de gimnastic sportiv, programa tehnic prevedea ca sportivele s participe
cu un exerciiu fr obiect i unul cu obiect portativ, care s conin elemente din dans
i pantomim. În anul 1948, tot în U.R.S.S. apare i prima competiie oficial de
Gimnastic Artistic, titulatura de atunci a gimnasticii ritmice.1
Exerciiile de gimnastic artistic continu s fie incluse în programele tehnice
impuse ale competiiilor de gimnastic sportiv. Astfel, în cadrul Jocurilor Olimpice de
la Londra (1948), gimnastele aveau obligativitatea de a prezenta dou exerciii cu
ansamblu, unul cu un obiect portativ la alegere i unul fr obiect. În cadrul
Campionatul Mondial de la Helsinki (1952), a fost introdus un exerciiu în ansamblu cu
cercuri, iar la Campionatul Mondial de la Roma (1954), un exerciiu cu mingi. La
Jocurile Olimpice de Var de la Melbourne (1954), echipa României obine medalia de
bronz la ansamblul cu corzi, executat pe acompaniament muzical din acordurile
„Rapsodiei” de George Enescu.2
Prima ediie a Campionatelor Mondiale de gimnastic ritmic a avut loc în anul
1963 la Budapesta. Comisia tehnic feminin a elaborat o list de elemente tehnice de
dificultate, care pot fi incluse în cadrul exerciiului, iar programa tehnic coninea un
exerciiu fr obiect i un exerciiu cu minge sau cerc.
Urmtorul aspect primordial pentru gimnastica ritmic, a fost stabilirea unui
coninut motric specific, care s o diferenieze de gimnastica sportiv. În acest sens
tehnicienii au decis:
1 Manos, M., (2008), Gimnastic Ritmic de Performan, Editura Bren, p. 8 2 Jacquot, A., (1977), Gymnastique Moderne: gymnastique rythmique et sportive, Editions Amphora s.a., p.
18
9
- elaborarea unor elemente tehnice corporale specifice;
- introducerea unor mijloace specifice dansului, cât i a unor aspecte artistice
precum expresivitatea, ritmicitatea i estetica micrii.
Din anul 1973, pân în prezent programa tehnic a obiectelor pentru proba
individual conine 4 exerciii cu 4 obiecte diferite la categoriile de clasificare sportiv
junioare i senioare, care se modific prin rotaie din doi în doi ani, fiind stabilite prin
regulament de Federaia Internaional de Gimnastic. În anul 2011 coarda este exclus
din programa tehnic la proba individual – categoria senioare din motive de vizibilitate
în transmisiunile TV. Începând cu anul 2021, acest obiect a fost eliminat i din cadrul
competiiilor junioarelor.3
În cadrul congresului din 1972 de la Munchen, Comitetul Olimpic Internaional
primete propunerea din partea Federaiei Internaionale de Gimnastic, ca aceast
disciplin s fie inclus în programul Jocurilor Olimpice. A fost nevoie de organizarea
altor cinci ediii de Campionat Mondial (Rotterdam-1973, Madrid – 1975, Basel – 1977,
Londra – 1979, Moscova – 1980, Munchen – 1981) pentru ca gimnastica ritmic s fie
recunoscut ca disciplin olimpic.4
Codul de punctaj este documentul pe care Federaia Internaional de Gimnastic
l-a creat pentru a ajuta la evaluarea punctual a gimnastelor, direcionând procesul de
antrenament pe componente clar stabilite.
În anul 1970, apare prima ediie a Codului de punctaj, actualmente Comitetul
Tehnic de Gimnastic Ritmic din FIG este responsabil de actualizarea acestuia, la
finele fiecrui ciclu olimpic. Odat cu apariia unei noi ediii a Codului de punctaj,
antrenorii sunt nevoii s modifice structura antrenamentelor, astfel încât sportivele s
poat realiza exerciii care s îndeplineasc criteriile de evaluare ale acestuia.5
Documentul a fost creat cu scopul de a impune o linie unitar de pregtire,
stabilind obiective gimnastelor. Acesta descrie în detaliu coninutul motric specific
gimnasticii ritmice, dând valoare cuantificat aspectelor de natur tehnic.
1.2. Aspecte definitorii specifice gimnasticii ritmice de performan
Gimnastica Ritmic este caracterizat prin interaciunea dintre cei trei factori
definitorii: muzic, corp i obiecte portative, din care rezult un tot unitar, care combin
3 Idem. 4 Ibidem, p.10 5 Toledo, E., Antualpa, K., The appreciation of artistic aspects of the Code of Points in rhythmic gymnastics:
an analysis of the last three decades, Curso de Ciencias do Esporte, 23/10/2015, p. 120.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
10
tehnica corporal i de mânuire, cu latura artistic. Obiectele portative sunt cele ce dau
specificitate i originalitate gimnasticii ritmice.
O gimnast execut elemente tehnice corporale împreun cu elemente tehnice de
mânuire a obiectului portativ, acestea dou definind esena gimnasticii ritmice de
performan.
Pe plan internaional se pot identifica dou mari coli de gimnastic ritmic, care
au stat la baza evoluiei i progresului acestei ramuri sportive: coala rus, pionierul
acestei discipline, care se identific cu pregtirea artistic i coregrafic, cu tehnica
corporal, cu fluena realizrii exerciiilor specifice probelor de concurs; coala bulgar,
care s-a remarcat prin elementele originale de mânuire a obiectelor, printr-un stil unic
de interpretare a actului motric i un acompaniament muzical în perfect simbioz cu
compoziia exerciiilor.6
Exerciiile executate de gimnaste sunt evaluate inând cont de urmtoarele
caracteristici specifice:
- miestria cu obiectul portativ;
- virtuozitatea executrii acestora;
Executarea unui element cu grad de dificultate depinde de calitile motrice,
caracteristicile antropometrice i de profilul psihologic al gimnastei, toate acestea
concurând la corectitudinea i expresivitatea prestaiei sportive. Nivelul de dificultate
este de asemenea determinat de urmtorii factori:
- complexitatea aciunilor;
- viteza de execuie cu care gimnasta reuete s realizeze respectivul element;
- combinaia de micri necesare ajungerii în forma specific elementului.
Miestria cu obiectul portativ face referire la cursivitatea i uurina realizrii
elementelor tehnice de mânuire, în concordan cu elementele corporale. Mânuirea
trebuie realizat într-o varietate mare de modaliti de acionare, cum ar fi: pe diferite
direcii, niveluri, planuri, amplitudini, vitez, cât i executarea lor cu alte pri ale
corpului. Regula de baz a miestriei cu obiectul stipuleaz c gimnasta trebuie s se
asigure c obiectul este într-o continu micare, fr a fi inut ca un obiect decorativ,
deoarece acest lucru va oferi o imagine static exerciiului. Gradul de dificultate i
virtuozitatea unui exerciiu, pot fi obinute prin realizarea corect a unor elemente de
6 Hauzer, H., (1974), Ritmikus Sport-Gimnastika, Editura Sport, Budapesta, p.16.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
11
mânuire originale, cu o tehnic neobinuit, sincronizate cu elemente corporale care s
ofere spectaculozitate exerciiului.7
1.2.1. Aspecte biomecanice cu relevan pentru tehnica de execuie a
elementelor
Structura unui element tehnic specific gimnasticii ritmice
Fiecare element prezint o tehnic specific, are propria baz i detalii
caracteristice. Baza tehnicii o reprezint exersarea micrilor care vor determina forma
acesteia, care o distinge de restul.
Din punct de vedere biomecanic, toate elementele tehnice presupun o înlnuire
a celor trei faze: pregtitoare, a micrii fundamental i final.
Prima faz i anume cea pregtitoare, va asigura gimnastei învarea micrilor
corporale i de mânuire necesare pentru a ajunge în faza fundamental, prin înelegerea
biomecanicii corecte a micrii. Spre exemplu, pentru a reui aciunea de lansare a
obiectului, este necesar execuia pendulrii active a braului i eliberarea obiectului
într-un punct optim, ce va da posibilitatea lansrii acestuia pe o anumit traiectorie.
Cea de-a doua faz, const în realizarea tuturor micrilor care conduc la
realizarea obiectivului elementului tehnic. Spre exemplu, obiectivul unui element
executat din sritur sau care prevede lansarea obiectului este faza de zbor. Fr a
executa corect faza pregtitoare, faza fundamental va fi realizat deficitar, cu erori
tehnice de execuie, penalizabile de ctre arbitri.
În ultima faz, gimnasta finalizeaz ansamblul de micri pe care le-a început în
faza fundamental, printr-o schimbare de vitez i direcie a aciunii corpului. Spre
exemplu, în cazul aterizrii dintr-o sritur sau sltare, faza final este reprezentat de
aterizare, oprirea impusului i a vitezei necesar realizrii acesteia. În momentul în care
exist o combinaie de elemente, faza final creeaz condiia necesar executrii
elementelor în succesiune. Un exemplu relevant pentru schimbarea direciei i
importana fazei finale const în: prinderea mingii în rulare mare pe ambele brae, faza
final va determina schimbarea de direcie a mingii pe brae din preluarea acesteia.
Din punct de vedere biomecanic, exist mai multe tipuri de descrieri pentru
elementele tehnice: abordarea cinematic, care se refer la articularea spaio-temporal
a micrilor corpului, abordarea dinamic care se refer la forele interne i externe
determinante ale micrii i abordarea ritmic, referitoare la modul în care micrile
alterneaz, cu grade diferite de contracie/intensitate în consonan cu acompaniamentul
muzical.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
12
Tehnica corporal reunete toate aciunile corporale posibile, incluse în bagajul
motric al gimnasticii ritmice: srituri, sltri, echilibre, piruete, valuri de corp, rulri ale
corpului, elemente semi-acrobatice. Fiecare dintre aceste tipuri de elemente enumerate,
are propria sa tehnic.
Tehnica corporal (TC) este definit ca fiind “totalitatea micrilor executate la
nivel corporal”.8
acestea sunt reprezentate independent în compoziiile exerciiilor:
• Srituri i sltri
• Elemente de echilibru
• Rotaii i piruete
• Valuri de corp i balansri de segmente
• Elemente la sol (rulri, rostogoliri, roi, treceri dintr-o poziie în alta
etc.)
Aceste elemente se pot împri în dou grupe, în funcie de sprijinul necesar
pentru efectuarea acestora.
Prima grup include elementele de baz executate din sprijin pe membrul
inferior, respectiv din stând i pe genunchi.
A doua grup include elemente de baz a cror faz fundamental implic
contactul cu solul, dar cu alte segmente ale corpului decât membrele inferioare (chiar
dac aceast grup poate include combinaii cu elementele care presupun sprijin pe
membrul inferior).
Privind un exerciiu de gimnastic ritmic, elementele de dificultate corporal
fundamentale sunt cele care de-a lungul timpului au primit o valoare cuantificat în
criteriul de evaluare, dificultate.
În actualul Cod de punctaj valoarea acestora variaz între 0,10 – 0,70 puncte,
în funcie de gradul de dificultate. Un element poate atinge o valoare superioar, prin
adiionarea criteriilor specifice fiecrei grupe fundamentale corporale, acest aspect
ajutând la creterea notei finale.
8 Macovei, S., (2007), Antrenamentul în gimnastica ritmic: repere teoretice i metodice, Editura Bren, p.20
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
13
Fig. 2 Grupe de elemente tehnice de dificultate - conform Cod de Punctaj 2017-2020
1.2.2.2. Grupe de elemente tehnice corporale nefundamentale
Fig. 3 Grupe de elemente tehnice corporale nefundamentale (Manos, 2008)
GRUPE DE ELEMENTE TEHNICE CORPORALE FUNDAMENTALE
SRITURI ECHILIBRE ROTAII
PARTE A CORPULUI
ECHILIBRE DINAMICE CU SPRIJIN PE UN PICIOR
CU SPRIJIN PE O ALT
PARTE A CORPULUI
GRUPE DE ELEMENTE
14
1.2.3. Tehnica mânuirii obiectelor portative
Tehnica de acionare a obiectelor (TO) cea care atribuie specificitate i
originalitate acestei discipline sportive. Formarea bazei generale a tehnicii de mânuire
se realizeaz cu ajutorul unei metodici ce are în vedere dezvoltarea abilitii de
manipulare a obiectelor într-o manier cât mai variat, pe baza creia se vor dezvolta
aciuni specifice fiecrui obiect portativ, numite grupe de elemente tehnice de mânuire.9
Grupele de elementele tehnice de mânuire se împart în dou subdviziuni:
fundamentale i nefundamentale. Fiecrui obiect i se atribuie patru grupe de elemente
tehnice de mânuire fundamentale i grupe de elemente tehnice de mânuire
nefundamentale, conform actualului Cod de punctaj FIG (2017-2020).10
Elementele de mânuire cu obiectul, sunt gesturi motrice executate într-o relaie
strâns corp-obiect.
- elementelor de dificultate corporal;
- elementelor dinamice cu rotaie i lansare;
- elementelor de dificultate cu obiectul;
- legturilor dintre elementele de dificultate;
- colaborrilor;
1.2.3.1. Grupele de elemente tehnice fundamentale
La ora actual, Federaia Internaional de Gimnastic, prin codul de punctaj,
recunoate urmtoarele categorii de elemente tehnice de mânuire fundamentale, pentru
fiecare obiect portativ:
Tabel 1 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice corzii (Cod
de punctaj FIG 2017-2020)
COARD
Trecerea întregului corp sau a unui singur segment prin coard. Aceasta poate fi deschis,
pliat în dou sau mai mult. Trecerile pot fi excutate în diferite direcii sau modaliti,
înainte, înapoi, lateral, cu rotaie dubl sau simpl a corzii.
9 Manos, M., (2008), Gimnastic Ritmic de Performan, Editura BREN, Bucureti, p. 146 10 Idem.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
15
Trecere prin coard cu sltri. Se pot executa în serie de minimum 3 repetri, în timp ce
coarda poate avea o rotaie spre înainte, înapoi sau lateral.
Prinderea corzii cu ambele mâini de capete.
“Échappé” sau desprinderea unui capt al corzii, spirale.
Tabel 2 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice cercului (Cod
de punctaj FIG 2017-2020)
CERC
Trecerea întregului corp sau a unui singur segment corporal prin cerc.
Rularea cercului pe minimum dou segmente corporale.
Minimum o rotaie liber a cercului în jurul unui segment corporal.
Rotaie a cercului în jurul axului vertical sau orizontal, în jurul sau pe un segment corporal.
Tabel 3 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice mingii (Cod de
punctaj FIG 2017-2020) Simbol Descriere
MINGE
Ricori active ale mingii pe sol sau pe o alt parte a corporpului.
Rularea mingii pe minium dou segmente corporale.
Micare ampl a braului în form de opt.
Prinderea mingii pe palm.
Tabel 4 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice mciucilor
(Cod de Punctaj FIG 2017-2020)
Simbol Descriere
Micri asimetrice.
Tabel 5 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice panglicii (Cod
de Punctaj FIG 2017-2020)
Trecerea întregului corp peste sau prin panglic.
Spirale, 4-5 cercuri mici ale panglicii realizate în aer sau pe sol.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
16
erpuiri.
“Échappé” sau desprinderea panglicii cu o singur rotaie a bului în aer, la o înlime
mic sau medie.
În categoria elementelor tehnice de mânuire nefundamentale, Codul de punctaj
FIG include:
Tabel 6 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale specifice corzii (Cod
de punctaj FIG 2017-2020)
Tabel 7 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale specifice cercului
(Cod de punctaj FIG 2017-2020)
Simbol Descriere
- rularea i retrorularea cercului pe sol.
Tabel 8 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale specifice mingii
(Cod de Punctaj FIG 2017-2020) Simbol Descriere
MINGE
- minimum 3 rulri asistate.
- Rulare pe sol.
(Cod de punctaj FIG 2017-2020)
Simbol Descriere
Simbol Descriere
COARD
- rotarea corzii pliat în dou. Rotarea se poate efectua atât cu una, cât i cu
ambele mâini.
- rotarea corzii pliat în trei sau mai multe, cu condiia s fie minimum 3 repetri.
- rotaie liber a corzii în jurul unei pri a corpului.
- rotarea corzii deschis mânuit de un capt sau de mijlocul acesteia.
- moriti.
- spirale cu coarda pliat în dou.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
17
MCIUCI
- Serie de 3 cercuri mici din articulaia pumnului, a unei mciuci.
- rotri libere a unei sau a ambelor mciuci (neîmbinate), pe sau în jurul unei pri
corporale/mciuci.
- cercuri mici ale mciucilor inute într-o mân.
- rularea uneia sau ambelor mciuci pe o parte a corpului sau pe sol.
Tabel 10 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale, specifice panglicii
(Cod de Punctaj FIG 2017-2020)
Simbol Descriere
PANGLIC
- micrii panglicii în jurul unei pri a corpului, când bul este inut cu diferite
segmente corporale (mân, gât, genunchi, cot) în timpul aciunilor corporale cu
rotaie.
- Rularea baghetei pe o parte a corpului.
- “Boomerang”: lansarea baghetei (în timp ce captul panglicii este inut), pe sol
sau în aer.
obiectelor (Sursa datelor: Cod de punctaj FIG 2017-2020) Simbol Descriere
- circumducii.
- alunecarea obiectului pe un segment corporal.
- transmiterea obiectului în jurul unei pri sau segment corporal.
- trecere peste obiect cu întreg corpul sau cu o parte a corpului.
- obiectul este poziionat într-un echilibru instabil pe o parte a corpului.
- lansri mici.
- prinderea obiectelor din lansari medii sau mari.
1.2.4. Tendine în evoluia gimnasticii ritmice de performan
Tendinele gimnasticii ritmice sunt direcionate de prin evoluia Codului de
Punctaj FIG. Modificrile apar, de principiu, în urma analizei competiiilor de
anvergur, evaluând catitativ i calitativ nivelul de pregtire al gimnastelor, impactul
asupra publicului i eficiena sistemului de evaluare.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
18
Criteriul Dificultate cuprinde totalitatea elementelor tehnice corporale i de
mânuire a obiectelor portative ce alctuiesc un exerciiu de concurs. Nivelul acestui
criteriu d msura valorii gimnastelor.11
În vederea stabilirii elementelor de dificultate ce compun un exerciiu, antrenorii
trebuie s aib în vedere nivelul de pregtire al sportivelor, deoarece o neconcordan
între cele dou variabile poate duce la erori majore. Aceste elemente trebuie s fie
executate cu acuratee i cu un nivel estetic înalt.12
Criteriul Execuie face referire la modul i corectitudinea cu care gimnasta
realizeaz exerciiul de concurs. Acesta are în vedere atât aspectele tehnice, cât i pe
cele artistice, considerate a fi dou subcriterii de evaluare distincte.
1.2.4.1. Exigene regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG în
perioadele 2005-2008 i 2009-2012
Pentru aceste dou ediii ale Codului de punctaj, grupele de elemente tehnice
fundamentale au vizat: srituri, elemente de echilibru, piruete i elemente de
flexibilitate i valuri corporale (suplee).
Formula de calcul a punctajului final (Cod de punctaj 2009 – 20012) este:
(D1 + D2)/2 + A + E = Nota Final (30.00 puncte maximum)
Din care: D1 reprezint suma total a valorilor aferente elementelor tehnice de
dificultate corporal, D2 reprezint suma total a valorilor aferente elementelor tehnice
de dificultate cu obiectul, fiecare subcategorie putând ajunge la maximum 10 puncte. A
reprezint componenta artistic, care poate atinge valoarea de 10 puncte, iar E face
referire la tehnica de execuie.13
1.2.4.2. Exigene regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG 2013-2016
i 2017-2020
Codul de punctaj din anul 2013, este cel care a adus cele mai mari schimbri din
punct de vedere regulamentar, acesta primind feedback pozitiv din partea tehnicienilor
de specialitate, cu mici controverse cu privire la eliminarea grupei fundamentale
corporal flexibilities and waves elements sau a fiei de arbitraj care consemna
11 Leandro, C., Avila-Carvalho, L., Sierra-Palmeiro, E., & Bobo-Arce, M. (2016). Departure difficulty score
vs final difficulty score. The effect of performance in elite rhythmic gymnastics. Athens Journal of Sports,
3(3), p. 170. 12 Hashimoto, M., Kida, N., & Nomura, T. (2017). Characteristics of women’s rhythmic gymnastics from the
perspective of “body difficulty” and performance time. Advances in Physical Education, 7(3), p. 263. 13 Federaia Internaional de Gimnastic, Cod de Punctaj 2009-2012, Ediia 1 Ianuarie 2009, p.10.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
19
concurs.14
Dac regulamentele din ciclurile anterioare erau centrate pe creterea numrului
de elemente tehnice de dificultate, cât i pe perfecionarea acestora, în codul 2013-2016,
a sczut numrul de elemente tehnice de dificultate corporal, au fost introduse noi
elemente tehnice de mânuire a obiectelor portative, numite elemente de miestrie cu
obiectul i s-a încercat o definire detaliat a subcriteriului artistic. Toate aceste nouti
introduse de Comitetul Tehnic FIG au avut ca scop revenirea gimnasticii ritmice la
originile ei i atragerea publicului, prin spectaculozitatea exerciiilor de concurs.
Codul de punctaj FIG 2017-2020 îmbuntete substanial varianta precedent.
Fig. 4 Criteriile de evaluare specifice probei individuale în actualul Cod de
Punctaj FIG (2017-2020)15
De asemenea, apar noi definiii ale elementelor de miestrie cu obiectul, acestea
schimbându-i denumirea în elemente de dificultate cu obiectul. Ele sunt definite ca
fiind o sincronizare dificil din punct de vedere tehnic între obiect i corp sau o utilizare
interesant sau inovatoare a obiectului, care se efectueaz într-un mod diferit fa de
tehnica de baz specific gimnasticii ritmice.
14 Agopyan, A., & Serdil Ors, B. (2019). An analysis of variations in body movement difficulty of 2016
Olympic Games rhythmic gymnast candidates. International Journal of Performance Analysis in Sport, 19(9),
p. 420. 15 Federaia Internaional de Gimnastic, Cod de Punctaj 2017-2020, revizuit în ianuarie 2018, p. 14.
Proba Individual
DIFICULTATE EXECUIE
Dificultate Corporal
20
2.1. Aspecte conceptuale privind capacitatea de performan
Capacitatea de performan prezint multimple faete i ca atare, poate fi
interpretat din diferite puncte de vedere.
Pentru a înelege conceptul capacitate de performan este necesar analizarea
celor doi termeni ce o compun, atât din punct de vedere specific, cât i general.16
Performana sportiv este analizat multidisciplinar i determinat
multifactorial, deoarece multitudinea de aspecte condiionale necesit reunirea unor
cunotine ce provin din variate arii de cunoatere – tiie biologice, tiine psihosociale,
tiine exacte. Toate acestea furnizeaz informaii pentru explicarea complexitii
individului, ca sistem bio-psiho-social, cu atât mai mult cu cât acesta este angrenat într-
o activitate ce presupune excelena sportiv.
Capacitatea reprezint un potenial care trebuie dezvoltat/educat printr-un proces
continuu de instruire specific.
Astfel, observm faptul c cei doi termeni sunt interconectai, perfomana
depinzând în mod direct de capacitatea individului. “Capacitatea de performan poate
fi considerat rezultatul interaciunii operaionale a unor sisteme biopsihoeducogene,
concretizat în valori recunoscute i clasificate pe baza unor criterii elaborate social
istoric”.17
cu o form dinamic, autoreglatoare.
2.2. Abordri specifice ale capacitii de performan în gimnastica ritmic
Unii autori (Bobo-Arce i Mendez-Rial, 2013) au sintetizat factorii determinani
ai performanei în gimnastica ritmic, evideniai prin analiza literaturii ultimelor
decenii. Aceste referine au condus la crearea unui model specific pentru determinarea
capacitii de performan în gimnastica ritmic, evideniai prin l.18
16 Dragnea, A., (1995), Antrenamentul sportiv-teorie i metodic, Editura didactic i pedagogic, R.A.,
Bucureti, p. 59 17 Ibidem, p. 62. 18Idem, p. 712
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
21
Fig. 5 Factori determinativi ai capacitii de performan în contextual gimnasticii
ritmice (Bobo-Arce i Mendez-Rial, 2013)
Autori precum Di Cagno (2013) i Douda (2008), au explicat faptul c dac
am încerca s identificm indicatorii i parametrii optimi ai performanei pentru
gimnastica ritmic, am putea crea un model util pentru identificarea tinerelor talente,
selecionarea, dezvoltarea i promovarea tinerelor talente.19
19 Bobo-Arce, M., Mendez-Rial, B., (2013). Determinants of competitive performance in rhythmic
gymnastics. A review., Jurnal of Human Sport & Exercise, Volume 8, p. 720
SPORTIVELE
- Identificarea
22
Fig. 6 Performana în gimnastica ritmic (Bobo-Arce i Mendez-Rial, 2013)
Performana în
23
CONCLUZIILE PRIMEI PRI - SINTEZ
o Detaliile tehnicii reflect nivelul de miestrie a sportivei i va influena
succesul sau eecul realizrii elementului tehnic. Din punct de vedere biomecanic,
elementele tehnice trebuie abordate din punct de vedere cinematic, respectiv articularea
spaio-temporal a micrilor corpului, dinamic cu referire la forele interne i externe
determinante ale micrii i ritmic respectiv modul în care micrile alterneaz, cu grade
diferite de contracie/intensitate în consonan cu acompaniamentul muzical.
o Tendinele de dezvoltare ale gimnasticii ritmice sunt determinate de
evoluia Codului de punctaj elaborat de Federaia Internaional de Gimnastic, care în
urma competiiilor de anvergur, apreciind cantitativ i calitativ nivelul de pregtire al
gimnastelor, precum i impactul asupra publicului, opereaz modificri la nivelul
criteriilor de evaluare menite s creasc spectaculozitatea exerciiilor, în sensul
redefinirii elementelor de dificultate cu obiectul i crerii unui spaiu nelimitat de
creativitate pentru acestea, atât numeric cât i ca structir a micrii.
o Factorii determinani ai capacitii de performan în gimnastica ritmic
sunt grupai în factori biologici (tip somatic ectomorf cu segmente lungi i diametre
înguste, cu un sistem neuro-muscular bine dezvoltat i cu o bun capacitate de efort i
de refacere), factori motrici (o capacitate coordinativ de excepie: coordonare
segemntar i intersegmentar, precizie, echilibru, orientare spaio-temporal, ritm;
suplee i mobilitate, vitez sub toate formele de manifestare, for dinamic), factori
psihici (cognitivi: atenie concentrat, atenie distributiv, memorie, bun capacitate de
învare; procese psiho-afective: echilibru afectiv, rezistena la stres i psiho-reglatorii
voliionale i motivaionale) i factori sociali (apartenen la grup, relaii interpersonale
.a).
24
GIMNASTICA RITMIC
CAPITOLUL 4
4.1. Premisele cercetrii preliminare
Cercetrile cu privire la îmbuntirea abilitilor în gimnastica ritmic sunt
divizate în: cercetri cu privire la tehnica elementelor specifice disciplinei i cercetri
ce dau importan aspectelor compoziionale.20
Ultimele modificri ale Codului de punctaj, prezentate anterior, impun
identificarea unor indici, care s ajute antrenorul/coregraful în realizarea unei
compoziii eficiente, menit s asigure o valoare înalt exerciiilor, fr a neglija
imaginea artistic a acestuia, cât i acurateea realizrii elementelor de dificultate
4.2. Scopul cercetrii preliminare
Scopul acestei cercetri urmrete obinerea unor informaii relevante cu
privire la modul în care gimnastele junioare execut elementele în cadrul exerciiilor
integrale, prin examinarea compoziiilor acestora. Astfel, considerm c introducerea
unor indicatori de apreciere a caracteristicilor temporale i analizarea relaiei dintre
elementele componente ale exerciiului i calitile gimnastei, ajut la îndeplinirea
scopului cercetrii propuse i anume, elaborarea unei strategii optime pentru
realizarea unor compoziii în gimnastica de performan.
4.3. Obiectivele cercetrii preliminare
analizarea principalilor factori ce sunt eseniali i determinani în
execuia elementelor tehnice de dificultate corporal, secvenelor de pai
de dans, elementelor dinamice cu rotaie i elementelor de dificultate cu
obiect i în stabilirea valorii exerciiului competiional;
20 Mao, H., Noriyuki, K., Teruno, N., (2012), Characteristics of Woman’s Rhythmic Gymnastics
form the Perspective of Body Difficulty and Performance Time, Advances in Physical Education,
pp. 260-273
25
identificarea unei variante optime de realizare a unei compoziii, astfel
încât s existe un echilibru între cele dou criteriul dificultate i criteriul
execuie, principiu des susinut de membrele Comitetului Tehnic FIG -
gimnastic ritmic.
general teoretic, care st la baza studiului propus.
Stabilirea unui model de analiz a valorii exerciiului care s ia în calcul atât
cerinele FIG, cât i timpul de execuie al fiecrui element i particularitile
bio-motrice ale gimnastei.
Analiza exerciiilor competiionale aferente celor mai bune opt gimnaste din
lume i compararea lor cu exerciiile gimnastelor de top din România.
Centralizarea datelor obinute.
Formularea concluziilor.
4.5.1. Studiul literaturii de specialitate
Studierea surselor bibliografice reprezint primul pas în cercetare, deoarece
documentarea prin urmrirea i studierea aprofundat a literaturii de specialitate ajut
la stabilirea problematicii, a ipotezelor i a tendinelor temei abordate.
4.5.2. Metoda observaiei
Aceast metod a fost necesar pentru a putea observa exerciiile realizate de
gimnaste, vizualizând înregistrrile video, urmrind felul în care acioneaz sportivele
în vederea realizrii exerciiilor de concurs, identificând ce factori trebuie s fie analizai
pentru a putea îndeplini scopul propus în studiul de fa.
4.5.3. Metoda analizei înregistrrilor video
Fiecare exerciiu don cadrul celei de-a 34-a ediie a Campionatelor Europene de
junioare, a fost analizat independent, de la prima micare a sportivei pân la cea din
urm, respectând dou etape:
- în prima etap am notat în ordine cronologic toate elementele de
dificultate identificate i valoarea aferent fiecrui element, inând cont de
regulile Codului de Punctaj;
26
- în cea de-a doua etap am analizat pe film viteza de execuie a fiecrui
element de dificultate, înregistrat în prima etap, cu ajutorul unui
cronometru i am cuantificat valorile acestora inând cont de sub-criteriile
de evaluare a dificultii.
4.5.4. Metoda statistico-matematic
Datele înregistrate în urma analizrii celor 39 de exerciii, au fost notate,
ordonate i prelucrate prin metode de calcul statistic – statistic descriptiv, folosindu-
ne de instrumente precum:
- produsul informatic Microsoft Word;
- produsul informatic Microsoft Excell;
Metoda matematic a fost folosit pentru a calcula durata medie a elementelor i
valoarea medie a fiecrui element de dificultate din cadrul exerciiilor.
4.5.5. Metoda grafic i tabelar
A fost necesar utilizarea metodei grafice i tabelare pentru eantionarea datelor,
în concordan cu criteriile i sub-criteriile specifice gimnasticii ritmice, pentru
realizarea unei imagini de ansamblu clare asupra cercetrii realizate.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
27
DEMERSUL OPERAIONAL AL CERCETRII PRELIMINARE
5.1. Organizarea i desfurarea cercetrii
Cercetarea preliminar s-a desfurat în perioada februarie 2019 – mai 2019 i a
constat în analizarea a 39 de exerciii din cadrul celei de-a 34-a ediii a Campionatelor
Europene de gimnastic ritmic de junioare, care a avut loc în anul 2018 la Guadalajara,
Spania. Exerciiile analizate au fost realizate de gimnastele participante în competiia
individual, calificate în finalele pe obiecte - cerc, minge, mciuci i panglic, la
categoria junioare, i sportivele care au reprezentat România în cadrul acestei întreceri.
Subiecii investigai au vârsta cuprins între 13 i 15 ani.
Pentru fiecare exerciiu s-au înregistrat numrul, valoarea i timpul de execuie
al elementelor de dificultate realizate, pe componente, inând cont de prevederile
Codului de punctaj FIG actual (2017-2020).
Timpul de execuie al elementelor de dificultate a fost msurat din momentul
pregtirii, pân în momentul final al acestuia, eliminând elementele de conexiune.
5.2. Rezultatele cercetrii preliminare
Cercetarea preliminar a cuprins dou etape, pe care le descriem în cele ce
urmeaz.
Prima etap a analizei a fost de a stabili dac compoziiile îndeplinesc cerinele
Codului de Punctaj FIG în vigoare.
Aciunile de mânuire cu obiect portativ, ce compun dificultatea cu obiectul, au
fost analizate inând cont de urmtoarele cerine: evaluarea unui numr nelimitat de
elemente de dificultate cu obiect (AD) i evaluarea a minimum unul - maximum patru
elemente dinamice cu rotaie (R).
Prezentm în tabelul urmtor un exemplu de analiz a exerciiului efectuat de cea
mai bun gimnast din ginasta la cerc.
Legenda cuprinde urmtoarele:
- Elementele sunt realizate consecutiv, primul element face parte din cel de-al
doilea;
R – Elemente Dinamice cu Rotaie (Dynamic Elements with Rotations)
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
28
Sritura
fluture
Secven
0,50 0,30 0,20 0,50 0,60 0,20 0,70 0,90 0,30 0,30
AD Echilibru
0,20 0,50 0,60 0,60 0,60 0,50 0,30 0,20 0,40 0,20
R AD
efectuat repartizarea pe categorii a tuturor elementelor tehnice corporale, în funcie de
grupele specifice existente în actualul Cod de punctaj i anume: srituri, echilibre i
rotaii.
29
Tabel 13 Tipuri de elemente din grupa srituri, realizate în cele 39 de exerciii analizate
Denumirea elementului Valoarea Cerc Minge Mciuci Panglic Iteraia
elementului
succesive
extensia trunchiului
Sritur grand-écart, cu extensia trunchiului, cu btaie
de pe doua picioare
0,50 1 2 3
Sritura fluture 0,50 2 1 2 1 6 Sritur jete grand-écart 0,40 6 6 5 4 21
Sritur jete en tournant
grand-écart, cu extensia trunchiului
Sritur jete entournant semi- sfoar cu extensia trunchiului
0,50 4 3 3 5 12
Sritur jete en tournant semi-
cuib
Sritur jete en tournant
În tabelele anterioare am realizat o analiz atât cantitativ (înregistrând
numrul de elemente prezente), cât i calitativ (notând valoarea i tipul de element
realizat).
36%
32%
32%
(BD)
Srituri
Echilibre
Rotaii
30
Observm faptul c din cele 39 de execuii, rezult 31 de variante de elemente
tehnice corporale de dificultate, cu diferite forme i valori, executate izolat sau în serie.
Elementele tehnice includ 8 variante din grupa rotaii, 10 variante din grupa echilibre
i 13 variante din grupa srituri, o valoare aproape dubl fa de cea a rotaiilor.
Elementele tehnice corporale de dificultate au fost înregistrate ca fiind în numr
total de 268, dintre care 85 (31,71 %) de elemente tehnice corporale din grupa rotaii,
86 (32,08 %) elemente tehnice corporale din grupa echilibru i 97 (36,19 %) din grupa
srituri.
În ciuda faptului c aceast grup corporal prezint cea mai mic varietate,
ierarhizarea elementelor cel mai des realizate în exerciiile analizate arat c, pe prima
poziie, cu 36 de repetri, se situeaz pirueta plan dorsal, cu deschidere în sfoar 180
, realizat pe toat talpa piciorului, iar pe a doua poziie, pirueta cuib cu prinderea
piciorului din zona gleznei, cu o frecven de 22 de execuii, urmat pe cea de-a treia
poziie de sritura jeté en tournant grand-écart, cu 21 de repetri.
Fig. 8 Frecvena tipurilor elementelor tehnice de dificultate corporal
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
31
Analizând exerciiile de la acest campionat european remarcm un aspect
interesant; în actualul Cod de punctaj exista 87 de tipuri de srituri, 63 de tipuri de
echilibre i 43 de tipuri de rotaii. Cu toate acestea, un numr mult mai mic de variante
ale elementelor de dificultate sunt prezente în exerciii, ceea ce înseamn faptul c
gimnastele au preferine limitate în ceea ce privete bagajul tehnic, fapt care
influeneaz de multe ori originalitatea compoziiilor de concurs. Se ajunge la situaia
în care multe dintre exerciii au aceeai structur, rezultând un anumit manierism de a
gândi o compoziie coregrafic i o anumit monotonie a acestor compoziii.
Dup analizarea subcriteriului dificultate corporal i a stabilirii numrului de
execuii, a varietii i a identificrii celor mai des utilizate elemente tehnice corporale,
ne-am canalizat interesul spre identificarea celor mai des folosite aciuni de mânuire.
Fig. 9 Tipuri de aciuni de mânuire corespunztoare elementelor de dificultate
Din imagine se observ faptul c dintr-un total de 344 de elemente de dificultate
cu obiectul, 125 au ca baz de aciune, lansarea mic, 55 fiind executate doar la
exerciiile cu mciuci i reprezent 36,33% din totalul elementelor prezente. Pe cea de-
a doua poziie se afl prinderea din lansare mare, cu 52 de repetri, 23 prezente la cerc
0 20 40 60 80 100 120 140
Lansare mic/ prindere din lansare mic
Prindere din lansare mare
Ricori active sau pasive (minge)
Trecerea obiectului fr ajutorul…
Spirale
Rotaii în jurul axului (cerc)
erpuiri
Hoop Ball Clubs Ribbon
32
i 18 la minge, iar pe poziia a treia este rularea pe minimum dou segmente corporale,
realizat de 36 de ori, cea mai mare frecven fiind întâlnit la exerciiile cu minge - 19
repetri, fapt datorat specificitii obiectului portativ (deoarece mingea este un obiect
cu diametrul i forma optim realizrii acestei aciuni de mânuire).
Aciunile de mânuire de pe primele dou poziii, sunt elemente tehnice de
mânuire nefundamentale, realizabile cu toate cele 4 obiecte, îns observm faptul c
frecvena apariiei lor în cele patru exerciii, nu este omogen.
Fig. 10 Tipuri de aciuni de mânuire întâlnite în exerciiile cu cerc
Fig. 11 Tipuri de aciuni de mânuire întâlnite în exerciiile cu minge
21%
Prindere din lansare mare
Transmisia obiectului fr mân pe dou segmente
corporale Lansare mare
Învârtire în jurul axului (cerc)
28%
Lansare mic
Ricoare
Echilibru instabil
Lansare mare
33
Fig. 12 Tipuri de aciuni de mânuire întâlnite în exerciiile cu mciuci
Fig. 13 Tipuri de aciuni de mânuire întâlnite în exerciiile cu panglic
Elementele dinamice cu rotaie reprezint ultima component a dificultii.
Numrul acestora nu are o importan major în crearea strategiei optime a unei
compoziii, deoarece ele sunt limitate prin Codul de punctaj FIG.
57%
Lansare mic
Lansare mic de dou mciuci, simultan sau
alternativ Transmisia obiectului fr mân pe dou
segmente corporale Echilibru instabil
Lansare mic
Transmisia obiectului fr mân pe dou segmente
corporale Echilibru instabil
erpuire
34
Fig. 14 Numrul elementelor dinamice cu rotaii executate în exerciiile
analizate
Fig. 15 Structura dificultii, exprimat procentual a exerciiilor analizate
A doua etap a analizei a reprezentat msurarea timpului de execuie i a valorii
aferente fiecrui element tehnic de dificultate, dup regulile enunate anterior.
Exemplificm in tabelul urmtor durata medie i valoarea medie a elemntelor de
dificultate corporal.
Tabel 14 Exerciiul cu cerc – durata medie vs. valoarea medie a elementelor tehnice de
dificultate corporal (BD)
1 S.P. 21,23 3,03 3,9 0,55 7 (4 , 1 , 2 )
2 K.P. 19,08 2,82 3,6 0,51 7 (4 , 2 , 1 )
3 L.A. 23,45 3,35 3,6 0,51 7 (3 , 2 , 2 )
39 38 36 32
MCIUCI PANGLIC MINGE CERC
Elemente de
Elemente Dinamice cu Rotaie
35
4 O.R. 27,60 3,94 3,5 0,50 8 (3 , 3 , 2 )
5 T.V. 23,30 3,32 3,4 0,48 7(2 , 2 , 3 )
6 N.C.J. 21,16 3,52 3,2 0,45 7 (4 , 2 , 1 )
7 D.S. 17,66 2,52 3,1 0,44 7 (2 , 2 , 3 )
8 T.T. 20,91 2,98 2,7 0,38 7 (2 , 4 , 1 )
9 N.S. 18,76 2,68 2,6 0,37 7(3 , 3 , 1 )
Raportul optim dintre valoarea medie i durata medie de realizare a unui element
tehnic de dificultate corporal este realizat de sportiva K.P., cu un raport de 0,514 la
2,82. Desigur, cea mai mare valoare medie a unui element tehnic de dificultate
corporal, s-a identificat la sportiva din Rusia, P.S., cu 0,557 puncte, îns durata medie
de realizare a unui element tehnic corporal este de 3,03 secunde.
Sportiva României, L.A., prezent în finala de la cerc, realizeaz elemente
tehnice corporale cu o valoare medie de 0,51, a doua în ordine descresctoare, egal cu
cea a sportivei din Ucraina, un nivel tehnic corporal peste media. D.S., a doua
reprezentant a României, nu se apropie de jumtatea ierarhiei, atingând o valoare
medie de 0,44 puncte. Pentru a stabili daca viteza de execuie este optim, trebuie s
observm pentru ce fel de elemente au optat antrenorii s introduc în exerciii.
Gimnasta României cu cele mai bune valori, prezint o vitez de execuie optim
pentru realizarea sriturilor i a elementelor de echilibru, cu valori bune, îns putem
aprecia c alegerea celor 3 elemente de rotaie, cu o valoare medie de 0,33 puncte, nu
este una fericit chiar dac durata este optim; motivm aceasta prin faptul c
elementele valoreaz mai puin decât valorile medii ale celorlalte sportive. Acesta poate
fi apreciat ca un punct slab al strategiei compoziionale.
Msurarea timpilor de execuie pentru elementele de dificultatea cu obiectul a
fost realizat pentru a identifica variaiile de durat, precum i valorile corespunztoare
fiecruia dintre acestea.
Exemplificm în tabelul urmtor durata medie si valoarea medie a elementelor
de dificultate cu obiect.
36
Tabel 15 Exerciiul cu cerc - durata medie vs. valoarea medie a elementelor de
dificultate cu obiect (AD)
Media
aritmetic
2,83
0,27
Elementele de dificultate cu cercul, prezint o durat medie de realizare de 2,83
secunde i o valoare medie de 0,27 puncte. Cel mai mare punctaj cumulat prin realizarea
acestor elemente aparine sportivelor T.T. i N.S. - 3,1 puncte, dat fiind faptul c cea
din urm are capacitatea de realizare a unui element, în medie, de 2,21 secunde, urmat
de T.T. cu 2,47 secunde.
Pentru fiecare obiect exerciiile pot include între 1 i 4 elementele dinamice cu
rotaie. Majoritatea gimnastelor opteaz pentru 3 sau 4 elemente. Aceste elemente sunt
alctuite din lansarea obiectului cu o înlime mare (de dou ori înlimea gimnastei)
sau medie, sub care sportiva va realiza un numr nelimitat de rotaii, în funcie de
capacitile acesteia, elementul terminându-se cu prinderea obiectului.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
37
Tabel 16 Exerciiul cu cerc - durata vs. valoarea medie a elementelor dinamice cu rotaie
i lansare (R)
Media aritmetic
4,39
0,68
Obiectele care prezint cele mai multe criterii care se pot aduga la prinderea sau
lansarea dintr-un element dinamic cu rotaie sunt cercul i mciucile, care de altfel
prezint i cele mai mari valori medii - 0,68 puncte la cerc i 0,50 puncte la mciuci, pe
a treia poziie aflându-se mingea cu o valoare de 0,49 puncte, urmat de panglica, cu
0,38 puncte.
Prezentm în cele ce urmeaz ponderile punctajelor pe cele patru sub-criterii,
care alctuiesc punctajul final – elemente de dificultate corporal (BD), secvene de pai
de dans (S), elementele de dificultate cu obiect (AD) i elementele dinamice cu rotaie
(R).
Fig. 16 Cuantumul valorilor pe sub-criterii de evaluare a dificultii - cerc i minge
38%
38
Fig. 17 Cuantumul valorilor pe sub-criterii de evaluare a dificulti - mciuci i
panglic
Analiza calitativ a celor 4 tipuri de exerciii prezente în aceast competiie, ne
arat faptul c elementele tehnice de dificultate corporal (BD) sunt cele care cumulate
obin cel mai mare punctaj total, urmate de elementele de dificultate cu obiectul,
elementele dinamice cu rotaie, cu valori relativ apropiate i pe ultima poziie se afl
secvenele de pai de dans.
În ceea ce privete gimnastele din România, exemplificm situaia procentual a
punctajelor obinute pentru fiecare sub-criteriu, pentru una dintre acestea:
- L.A.: din punctajul final de 9,000 puncte, ponderea fiecrui sub-criteriu de
dificultate la cerc este urmtoarea:
Simbol Descriere Ponderea
AD Elemente de dificultate cu
obiectul
31,11 %
42%
39
Analiza datelor din cadrul Campionatului European de gimnastic ritmic
pentru junioare – 2018, au evideniat faptul c elementele tehnice de dificultate
corporal cu rotaie, sunt cele care pot ajuta la creterea valorii totale a
punctajului de la dificultate, deoarece se pot realiza cu un numr nelimitat de
rotaii, iar pentru fiecare rotaie se va adaug o bonificaie suplimentar la
valoarea de baz a elementului. În cazul în care sportiva nu prezint o
capacitate de rotaie optim, este de preferat s nu se opteze pentru realizarea
elementelor din aceasta grup corporal, deoarece se va obine o durat de
execuie mult prea mare, asimilat unui risc ridicat de nereuit.
Pentru creterea punctajului criteriului dificultate este necesar combinarea
elementelor de dificultate corporal, cu cele de dificultate cu obiectul, pentru
a economisi timp.
Apreciem c o scurtare a timpilor de execuie pentru elementele tehnice de
dificultate corporal, aa cum a reieit din analiza video a exerciiilor de la
Campionatul European 2018, faciliteaz pe de-o parte posibilitatea de a
introduce mai multe elemente de dificultate i pe de alt parte, permite
gimnastei s acopere diferitele aspecte subordonate criteriului artistic (ideea
compoziiei, conexiunile dintre elemente, expresivitate corporal etc.).
Este necesar folosirea a cât mai multor criterii în momentul lansrii sau
prinderii obiectului în elementele dinamice cu rotaie, pentru a putea asigura o
valoare total cât mai mare acestora.
În vederea construirii unei strategii de îmbuntire a prestaiei gimnastelor în
cadrul competiiilor internaionale, se impune o analiz atent cantitativ i
calitativ a exerciiilor prezentate în cadrul concursurilor de mare anvergur.
Datele desprinse i interpretate pot reprezenta o resurs important de
informaii prin care tehnicienii pot analiza tendinele de dezvoltare ale acestei
discipline i pot adapta prevederile Codului de punctaj FIG pentru fiecare
gimnast în parte.
40
JUNIOARELOR PRIN VALORIFICAREA CRITERIULUI DIFICULTATE DIN
CADRUL EXERCIIILOR DE CONCURS ÎN GIMNASTICA RITMIC
CAPITOLUL 7
7.1. Scopul cercetrii
Scopul acestei cercetri este de a evalua o serie de aspecte de natur motric i
biomecanic, în vederea stabilirii unei strategii de realizare a compoziiei exerciiilor,
pornind de la criteriile impuse de codul de punctaj FIG (2017-2020) i a unui program
de pregtire care s susin realizarea elementelor tehnice într-o manier cât mai
eficient în raport de timpii de execuie a acestora.
7.2. Obiectivele cercetrii
Analiza critic a compoziiei exerciiilor de concurs pe plan internaional
i elaborarea unei strategii de pregtire care s valorifice elementele care
compun criteriul dificultate.
Identificarea nivelului de pregtire tehnic a gimnastelor din punct de
vedere corporal i al mânuirii obiectului, prin analiza caracteristicilor
temporale ale elementelor de dificultate.
Identificarea nivelului de dezvoltare a unor caliti/componente ce
condiioneaz execuia tehnic, în condiiile respectrii cerinelor codului
de punctaj.
manifestate în aria reglementrilor codului de punctaj i a consecinelor
acestora asupra pregtirii gimnastelor junioare.
• Stabilirea etapelor necesar organizrii cercetrii.
• Stabilirea protocolului de cercetare i a instrumentelor de lucru.
• Selectarea subiecilor pentru investigaii.
• Testarea iniial i final a subiecilor – aspecte de motricitate i biomecanic.
• Msurarea timpilor de execuie pentru elementele tehnice de dificultate
corporal, elementele tehnice de dificultate cu obiect i elementele dinamice
cu rotaie.
41
• Calcularea valorii i a numrului elementelor din compoziia exerciiilor la
minge, mciuci i panglic.
tehnice.
• Prelucrarea i interpretarea rezultatelor.
1. Creterea valorii dificultii exerciiilor de concurs la criteriul Dificultate
corporal, este posibil prin: introducerea unor elemente mai bine cotate din Codul
de punctaj sau prin creterea vitezei de execuie a acestor elemente, ceea ce permite
posibilitatea realizrii unui numr mai mare de elemente de Dificultate cu obiect
(AD).
2. Creterea valorii dificultii exerciiilor de concurs la criteriul Dificultate cu
obiect, este posibil prin scderea duratei medii de execuie a elementelor specifice,
ceea ce permite introducerea unui numr cât mai mare de AD-uri.
3. Introducerea unui numr suplimentar de rotaii i criterii în compunerea R-
urilor, conduce la creterea valorii medii a acestor elemente i implicit a scorului total
pentru criteriul dificultate.
4. Micorarea timpilor de execuie a elementelor tehnice de dificultate per
exerciiu, determin o valoare crescut a punctajului aferent criteriului dificultate.
5. Utilizarea echipamentului Optojump, exclusiv ca instrument de evaluare al
calitilor motrice în condiii nespecifice gimnasticii ritmice, nu creeaz întotdeauna
premisele identificrii de corelaii între parametrii acestuia i variabilele specifice
elementelor de dificultate din grupa srituri.
7.5. Subiecii investigai
Aceast cercetare s-a realizat pe gimnastele cluburilor CS UNEFS Bucureti, CSM
Arad, CSM Ploieti – categoria junioare, componente ale lotului naional de individual
i ansamblu. Lotul se pregtete centralizat începând din luna noiembrie 2018, la
Centrul Naional Olimpic de Juniori de la Arad, sub coordonarea antrenoarei Chiriac
Daniela.
Cele 14 gimnaste cuprinse în cercetare, au vârste între 13 i 15 ani, cu o experien
sportiv cuprins între 7 i 10 ani în practicarea gimnasticii ritmice.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
42
Toi participanii la studiu au fost sntoi clinic i cooperani în ceea ce privete
tematica acestei cercetri.
i consimmântul informat al prinilor gimnastelor participante la cercetare, au fost
respectate.
7.6.1. Studiul literaturii de specialitate
Literatura de specialitate a cuprins articole tiinifice recente, care fac referire la:
tendinele actualului cod de punctaj FIG, aspecte ce in de antrenamentul specific
gimnasticii ritmice i factorii determinani ai performanei în gimnastica ritmic, dar i
lucrri de specialitate din domeniul metodologiei cercetrii tiinifice, a periodizrii i
planificrii în sportul de performan i nu în ultimul rând, teze de doctorat care au
abordat teme de gimnastic ritmic.
7.6.2. Metoda observaiei
În perioadele de implementare a programelor de pregtire tehnic, observaia
pedagogic a fost necesar pentru a sesiza reacia fizic i psihic pe care acestea o au
asupra sportivelor, cât i evoluia lor pe parcursul întregului experiment.
7.6.3. Metoda experimentului
programelor de pregtire tehnic, ealonate într-un macrociclu.
Coninutul variabilei independente va fi detaliat în capitolul 3.
Administrarea variabilei independente a inclus:
• tipul de stimuli (exerciii pentru perfecionarea elementelor tehnice corporale,
exerciii împrumutate din baletul clasic, exerciii pentru scderea timpilor de
execuie, exerciii pentru dezvoltarea forei trenului inferior)
• dozarea i succesiunea lor în macrociclu.
7.6.4. Metoda msurrii i evalurii
În studiul de fa msurarea a constat în culegerea informaiilor de natur motric
i biomecanic necesare obiectivizrii unor caliti motrice implicate în realizarea
elementelor specifice pregtirii tehnice (elemente de dificultate corporal i cu obiectul)
i a nivelului de execuie a acestor elemente, prin prisma timpilor de execuie i a
corectitudinii acesteia.
43
7.6.4.1.1. Evaluarea calitilor (psiho)motrice
Pentru evaluarea calitilor motrice s-au utilizat urmtoarele probe i echipamente:
a) Vitez de reacie, vitez de execuie, vitez de deplasare. Aceste forme de
manifestare ale vitezei au fost testate cu ajutorul echipamentului ”Wireless
training timer” (Witty), care a permis atât msurarea vitezei de reacie i
execuie dintr-o poziie static, cât i a vitezei de deplasare în combinaie cu
celelalte forme într-o aciune dinamic.
b) Puterea muscular, timpii de contact, înlimea sriturilor, timpii de zbor i
ritmul sriturilor au fost msurate cu ajutorul dispozitivului Optojump – Microgate.
Acesta, în configuraia bidimensional faciliteaz efectuarea sriturilor drepte de pe loc,
sriturilor pe un picior de pe loc i a sriturilor pe un picior cu deplasare pe axele x i y.
Ca urmare a colectrii acestor date i a posibilitii de a analiza video prestaia
sportivului, operatorul/antrenorul poate rapid evalua fora exploziv, momentul la care
începe s se instaleze oboseala, poziia corpului în timpul sriturii sau tehnica de
execuie.
Pentru o mai fin investigaie, versiunea bidimensional permite utilizarea a
patru bare, dou pe axa x i dou pe axa y, ce formeaz o arie de msurare între 1x1 i
6x6 m. Dispozitivul Opto Jump Next are o distan de max. 6 m de transmisie-recepie
a semnalului; cu acest echipament sportivul poate utiliza în execuie cel mult 5 m pe
direcia barelor x i 50 cm, pe direcia barelor y.
Subiecii cercetrii au parcurs urmtoarele probe de control:
• Srituri drepte pe dou picioare, de pe loc, timp de 60 secunde;
• Srituri drepte pe piciorul drept, de pe loc, 5 repetri;
• Srituri drepte pe piciorul stâng, de pe loc, 5 repetri;
• Srituri drepte pe piciorul drept, cu deplasare înainte-înapoi, 5 repetri;
• Srituri drepte pe piciorul stâng, cu deplasare înainte-înapoi, 5 repetri;
• Srituri drepte pe piciorul drept, cu deplasare stânga-dreapta, 5 repetri;
• Srituri drepte pe piciorul stâng, cu deplasare stânga-dreapta, 5 repetri;
7.6.4.1.2. Evaluarea nivelului de execuie a elementelor de dificultate
Pentru evaluarea nivelului de execuie a elementelor tehnice de dificultate
prezente în compoziia exerciiilor gimnastelor din grupul de experiment, s-au utilizat
urmtoarele probe i msurtori:
criteriilor de evaluare specifice acestora.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
44
b) Executarea elementelor tehnice de dificultate cu obiect. Fiecare gimnast a
avut de efectuat trei repetri pentru fiecare element din cele dou subcriterii
menionate. S-au msurat timpii de execuie cu ajutorul unui cronometru,
înregistrându-se cele trei valori, care au fost procesate statistic. S-a calculat
timpul de execuie mediu, inând cont ca sportiva s execute corect din punct
de vedere tehnic.
c) De asemenea s-au înregistrat numrul elementelor de dificultate corporal i
cu obiect, precum i valoarea acestora care determin nota la Dificultate.
7.6.5. Metoda statistico-matematic
s-au utilizat coeficienii Skewness Kurtosis. Coeficientul Skewness în valoare absolute
a fost mai mic decât 1 (Morgen Leech, Gloeckner, Barrett, 2001) pentru simetrie i
pentru aplatizare, coeficientul Kurtosis nu depete valoarea 8, iar coeficientul
skewness nu depete valoarea 3 (Kline, 2001).
Menionm faptul c în vederea validrii statistice a ipotezelor, s-au utilizat testul
t pentru eantioane perechi i testul Wilcoxon pentru situaia în care a existat un numr
redus de participani (6-25 de subieci), la a doua testare pentru proba Witty.
Pentru analiza gradului de asociere între diferite variabile/parametrii evaluai, în
situaia unui eantion de cel mult 30 de subieci, s-au utilizat corelaia Pearson. S-a luat
în considerare un prag de semnificaie p<0,05, pentru argumentarea corelaiilor
semnificative.
În acest scop au fost utilizate programe software precum:
- Produsul informatic de calcul Excel, al companiei Microsoft, pentru a calcula
sume, valori medii, deviaia standard i coeficientul de variabilitate;
- Produsul informatic de prelucrare Word, al companiei Microsoft;
- Statistical Package for Social Science (SPSS).
7.6.6. Metoda grafic i tabelar
Metod grafic i tabelar este o metod de prezentare intuitiv a rezultatelor
cercetrii, prin care se pot evidenia variaiile i diferenele dintre valorile aferente
parametrilor studiai.
45
8.1. Organizarea i desfurarea cercetrii
Studiul de fa s-a realizat în perioada noiembrie 2019 – septembrie 2020, în
cadrul Clubului Sportiv UNEFS, CNOPJ Arad i Complex Sportiv Olimpic Sidney
2000 de la Izvorani. Menionez c din luna noiembrie 2019, pân în prezent, lucrez în
calitate de antrenor cu aceste gimnaste, în colaborare cu antrenorul coordonator.
Cercetarea experimental a cuprins mai multe etape, evideniate în tabelul 44.
Tabel 18 Etapele cercetrii experimentale
ETAPA SARCINI PERIOADA
II Testarea iniial Witty i Optojump 6 decembrie 2019
III Testare iniial-msurarea duratei i
valorii elementelor tehnice de dificultate
1 – 22 decembrie 2019
2020 i mai - august 2020
IV Testarea final-msurarea duratei i valorii
elementelor tehnice de dificultate
Testrile iniial i final privind evaluarea calitilor (psihomotrice), prin
intermediul echipamentelor Wireless training timer i Optojump, s-au efectuat in lunile
decembrie 2019, respectiv august i septembrie 2020, în cadrul laboratorului de
cercetri interdiciplinare Alexandru Partheniu din U.N.E.F.S. Bucureti.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
46
ASPECTE DE PROIECTARE I PLANIFICARE ÎN GIMNASTICA RITMIC
9.1. Exemplu de plan de pregtire anual la junioare (proba individual)
La finele anului 2018, a fost înfiinat Centrul Naional Olimpic de Pregtire
pentru Junioare (CNOPJ) – gimnastic ritmic, la Arad. Activitatea acestui centru este
direcionat de Federaia Român de Gimnastic Ritmic, sub supravegherea i
finanarea Comitetului Olimpic i Sportiv Român. Specializarea sportivelor din lotul de
junioare, care si-au desfurat i îi desfoar pregtirea în cadrul CNOPJ-ului, s-a axat
pe proba de ansamblu, dar componentele lotului particip i la probele individual din
cadrul competiiilor naionale i internaionale.
În anul 2019, în perioada ianuarie-iulie, în vederea participrii la Campionatele
Mondiale de la Moscova, desfurate în perioada 19-21 iulie 2019, sportivele s-au
antrenat la CNOPJ Arad, dup care timp de 4 luni, pân în noiembrie 2019, gimnastele
s-au pregtit la cluburile de provenien.
Începând cu luna decembrie acestea i-au reluat activitatea, pregtindu-se în
cadrul Slii de Jocuri a Clubului Sportiv Municipal Arad, sub îndrumarea antrenorului
principal Daniela Chiriac, pentru proba de individual.
Am prezentat în capitolul 7 (7.5. subiecii investigai), date despre sportivele
componente ale CNOPJ i analiza rezultatelor anterioare obinute.
CALENDARUL COMPETIIONAL
a. Obiective de loc – obiective privind locul în clasament
- MA, BA: calificare în finale pe obiecte i obinerea de medalii la turneele
internaionale, calificarea la Cupa României i obinerea de medalii în cadrul
Campionatului Naional de Junioare (proba individual) cât i cu echipa.
- BI, MM, BC, MD: calificare în finalele pe obiect la turneele internaionale,
calificare la Cupa României i obinerea de medalii în cadrul Campionatului
Naional de Junioare (proba individual), cât i cu echipa.
- LR, IM, MC, NA, DA, AE, VE: clasare în primele 10 la turneele
internaionale, cât i în cadrul Campionatului Naional de Junioare.
b. Obiective de not – obiective privind nota obinut
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
47
Tabel 419 Obiectivele de not stabilite pentru anul competiional 2020
COMPETIIE NUME
BI, MM,BC, MD 8,00 puncte 6,50 puncte 14,500
LR, IM, MC, NA,
Campionatul Naional de
Junioare/ Cupa României
MA, BA, ES
puncte
puncte
14,000
14,500
c. Obiective de instruire – se urmrete realizarea în cele mai bune condiii a
componentelor specifice Codului de punctaj FIG pentru actualul ciclu olimpic, prin
compoziiile de concurs.
Tabel 20 Structura i coninutul planului anual de pregtire 1.12.2019 – 30.11.2020
ETAPA PERIOADA LOCUL Nr.
PERIOADA PREGTITOARE DE BAZ
MZC 2 – de baz
MZC 3 – de pregtire i control
20.01 – 02.02.2020
PERIOADA PRECOMPETIIONAL
Etapa 2
MZC 4 –
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
48
PERIOADA DE TRANZIIE
22.03.2020
PERIOADA PREGTITOARE DE BAZ
MZC 8 – de baz,
Etapa 6 MZC 9 – de baz
16.05 – 07.06 La club 19 19 4 0 0
Etapa 7
16.08
CNOPJ –
MZC 11 – de baz stabilizare 17.08 –
06.09.2020
CNOPJ –
PERIOADA PRECOMPETIIONAL
Etapa 8
Etapa 9
MZC 14 – precompetiional 5-
PERIOADA COMPETIIONAL
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
49
Etapa
11
11 16 273 197 35 18 8
LA – lecii de antrenament
ZA – zile de antrenament
ZO – zile de odihn
ZR – zile de refacere
ZCV – zile de concurs sau verificare
Reperele detaliate ale planului de pregtire se regsesc în subcapitolul 9.1.
9.2. Model operational pentru perfecionarea elementelor tehnice specifice
Codului de punctaj 2017-2020 prin creterea vitezei de execuie
În mod evident viteza de execuie este direct asociat nivelului tehnicii
corporale, abilitaii i preciziei privind manipularea obiectelor portative, nivelului forei
rapide optime i al capacitii coordinative specifice.
Fiecare dintre aceste 4 aspecte condiioneaz cele 3 componente ale
dificultii, prevzute în Codul de punctaj FIG (BD, AD i R). În consecin programul
de exerciii cuprinde mijloace pentru fiecare grup de elemente incluse în componenta
difiultate corporal, dificultate cu obiect portativ i elemente dinamice cu rotaie i
lansare.
Fig. 17 Model operational pentru dezvoltarea vitezei de execuie a elementelor de
dificultate
50
N.C.C.S. – Nivelul capacitii coordinative specifice
N.F.R.O. – Nivelul forei rapide optime
AD – Dificultate cu obiect portativ (apparatus difficulty)
BD – Elemente de dificultate corporal (body difficulty)
R – Elemente dinamice cu rotaie i lansare (dynamic elements with rotation and throw)
Modelul operaional cuprinde exerciii pentru consolidarea i perfecionarea
tehnicii corporale i a tehnicii de acionare a obiectelor portative specifice gimnasticii
ritmice, care au ca scop final, creterea vitezei de execuie a elementelor tehnice i
dezvoltarea capacitii de realizare a unui numr cât mai mare de elemente, în
succesiune, în cadrul probei de concurs.
Exerciiile au fost sistematizate în:
- exerciii la bara de balet sau la scara fix;
- exerciii la centru;
51
EXPERIMENTALE
10.1. Prelucrarea i interpretarea rezultatelor de la evaluarea nivelului de
pregtire tehnic
dificultate corporal (BD)
Au fost analizate tipurile i numrul de elemente tehnice de dificultate corporal
identificate în cadrul celor 42 de exerciii ale gimnastelor investigate la testrile 1 i 2.
Prezentm în cele ce urmeaz doar una dintre grupele de dificulti corporale, i
anume Rotaiile.
Tabelul 21 Tipuri de rotaii identificate în compoziia exerciiilor la cele dou testri
Denumirea
Iteraia
elementului
TESTARE 2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2
Piruet cuib cu
Pirueta penche facial,
pe toata talpa 12 13 13 11 11 9 36 33
Pirueta Fouetté în
Piruet grand-écart
Pirueta attitude 1 0 1
Pirueta attitude + tonneau
din rotaie 24 28 24 25 22 22 70 75
Analiza celor 42 de exerciii ne-au condus la concluzia conform creia dintr-un
total de 43 de rotaii prevzute în Codul de punctaj, gimnastele din grupul experimental
au executat doar 5 tipuri în cadrul primei testri i 7 tipuri în cadrul celei de-a doua
testare. Acest aspect se datoreaz faptului c în general gimnastele din România nu au
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
52
în bagajul tehnic o mare varietate de tipuri de rotaii, chiar dac exist 26 de variante
bine cotate în Codul de punctaj.
Evideniem în cele ce urmeaz, analiza statistic a duratei totale i medii de
execuie a elementelor de dificultate corporal, în relaie cu valoarea total i medie a
acestora, în cadrul exerciiului cu minge, ca exemplificare pentru toate obiectele, pentru
testrile 1 i 2.
Tabel 22 Exerciiul cu minge - durata total i medie vs. valoarea total i medie a
elementelor tehnice de dificultate corporal (BD) – testrile 1 i 2
Nr.
Crt.
T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2
1 MA 25,36 21,37 3,62 3,05 3,3 3,7 0,47 0,52 7 7
2 BI 21,34 17,62 3,04 2,51 3,7 3,7 0,52 0,52 7 7
3 AE 21,42 19,72 3,06 2,81 2,6 2,8 0,37 0,4 7 7
4 MD 22,27 21,24 3,18 3,03 3,1 3,4 0,44 0,48 7 7
5 MC 20,06 22,23 2,86 3,17 3,1 3,2 0,44 0,45 7 7
6 LR 23,68 19,30 3,38 2,75 3,2 3,4 0,45 0,48 7 7
7 ES 23,75 20,13 3,39 2,87 3 3,8 0,42 0,54 7 7
8 BA 22,73 22,16 3,24 3,16 3 3,6 0,42 0,51 7 7
9 DA 22,06 20,5 3,15 2,92 3 3,4 0,42 0,48 7 7
10 BC 23,4 19,28 3,34 2,75 3,3 3,4 0,47 0,48 7 7
11 MM 21,12 21,75 3,01 3,10 3,5 3,8 0,5 0,54 7 7
12 NA 20,96 21,31 2,99 3,04 2,8 3,1 0,4 0,44 7 7
13 VE 20 20,76 2,85 2,96 3,1 3,2 0,44 0,45 7 7
14 IM 27,24 23 3,89 3,28 3,2 3,3 0,45 0,47 7 7
MEDIE 22,52 20,74 3,21 2,96 3,135 3,414 0,44 0,48
MIN 20 17,62 2,85 2,517 2,6 2,8 0,37 0,4
MAX 27,24 23 3,89 3,285 3,7 3,8 0,52 0,54
CV 9,02% 6,91% 9,08% 6,91% 8,72% 8,43% 8,87% 8,43%
STD 2,032 1,434 0,291 0,204 0,273 0,287 0,039 0,0411
Prezentm în tabelul 57 aspectele de statistic descriptiv referitoare la
normalitatea distribuiei rezultatelor, cu ajutorul coeficienilor Skewness i Kurtosis.
Astfel, coeficientul Skewness în valoare absolut a fost <1 pentru simetrie, iar pentru
aplatizare, coeficientul Kurtosis nu a depit valoarea 8, iar coeficientul Skewness nu a
depit valoarea 3.
În afara indicatorilor de tendin central, a fost aplicat testul T Student, pentru
a identifica semnificaia diferenelor dintre mediile obinute la cele dou testri.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
53
rezultatelor a elementelor corporale de dificultate (BD)
N Skewness Kurtosis
Statistic Statistic Std.
Valid N (listwise) 14
Tabel 24 Rezultatele testului t pentru eantione perechi la durata medie i valoarea
medie a elementelor de dificultate corporal (BD)
Paired Differences
t df
Pair 2 BD_Testare1_minge_valoarea_medie
Pair 3 BD_Testare1_maciuci_durata_medie
Pair 4 BD_Testare1_maciuci_valoarea_medie
Pair 5 BD_Testare1_panglica_durata_medie
Pair 6 BD_Testare1_panglica_valoarea_medie
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
54
• exist diferen semnificativ pozitiv, t(13)=2.930, p=0.012 între durata medie
a elementelor de dificultate corporal de la prima testare i durata medie de la a
doua testare cu o mrime a efectului mare (d=1.00). Durata medie la a doua
testare scade fa de durata medie de la prima testare (M2=2.964, DS2=0.204
fa de M1=3.214, DS1=0.291); în ceea ce privete durata medie cumulat a
gimnastelor pentru timpii de execuie la cele trei obiecte, aceasta variaz între
22,09 - 22,52 la prima testare i între 20,05 – 20,74, la a doua testare.
• exist diferen semnificativ negativ, t(13)=4.815, p=0.000 între valoarea
medie a elementelor tehnice de dificultate corporal de la prima testare i
valoarea medie de la a doua testare cu o mrime a efectului mare (d=1.02).
Valoarea medie la a doua testare crete fa de valoarea medie de la prima testare
(M2 =0.488, DS2=0.041 fa de M1=0.447, DS1=0.039).
Prin analiza coroborat a aspectelor menionate anterior, cu accent pe
validitatea testelor statistice, se accept ipoteza 1 a cercetrii, conform creia prin
scderea timpilor de execuie i prin introducerea unor elemente cu valori mai mari
în Codul de punctaj, se creeaz premizele obinerii unui scor mai bun la criteriul
Dificultate corporal.
55
10.1.2. Prelucrarea i interpretarea datelor rezultate din Dificultatea cu obiectul
(AD) i Elementele dinamice cu rotaie i lansare (R)
Prezentm în cele ce urmeaz aspectele referitoare la tipul i numrul
Dificultilor cu obiectul (AD) identificate în cadrul celor 42 de exerciii ale
gimnastelor investigate la cele dou testri.
Fig. 18 Frecvena grupelor de mânuire a obiectelor, la cele dou
204
89
49
29
22
39
33
23
14
1
3
3
5
4
1
343
208
115
89
94
66
70
36
32
23
17
12
8
7
6
Lansare mic
Lansare mare
Ricoare (minge)
Alte mânuiri nefundamentale
de dificultate cu obiectul (AD) - frecven
T2 T1
56
Tabel 25 Exerciiul cu minge - durata total i medie vs. valoarea total i medie a
elementelor de Dificultate cu obiect (AD), pentru ambele testri
Nr.
Crt.
T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2
1 MA 35,77 55,02 2,10 2,29 4,60 6,70 0,27 0,28 17 24
2 AE 13,03 32,27 1,63 2,15 1,70 3,40 0,21 0,23 8 15
3 BI 29,26 41,75 1,95 1,82 4,10 6,60 0,27 0,29 15 23
4 MD 26,24 25,30 1,75 1,27 3,30 5,30 0,22 0,27 15 20
5 MC 18,28 37,72 2,29 1,99 2,20 5,00 0,28 0,26 8 19
6 LR 21,98 36,93 2,20 1,85 2,90 4,80 0,29 0,24 10 20
7 ES 36,34 21,57 2,14 1,35 4,10 4,20 0,24 0,26 17 16
8 BA 29,93 44,43 2,00 1,93 3,90 6,40 0,26 0,28 15 23
9 DA 14,49 26,95 1,81 1,50 1,80 5,10 0,23 0,28 8 18
10 BC 37,51 36,82 2,21 1,60 4,80 6,10 0,28 0,27 17 23
11 MM 25,41 28,78 1,95 1,31 3,70 5,50 0,28 0,25 13 22
12 NA 32,53 32,68 2,32 1,92 3,40 4,30 0,24 0,25 14 17
13 VE 22,99 37,73 1,92 1,89 3,30 5,10 0,28 0,26 12 20
14 IM 20,39 42,57 1,85 2,03 2,70 5,90 0,25 0,28 11 21
MEDIA 26,01 35,75 2,01 1,77 3,32 5,31 0,25 0,26 13 20
MIN 13,03 21,57 1,63 1,27 1,70 3,40 0,21 0,23 8 15
MAX 37,51 55,02 2,32 2,29 4,80 6,70 0,29 0,29 17 24
CV% 30,55 24,50 10,41 18,1 29,2 18,1 9,94 6,65 26 14
STD 7,95 8,76 0,21 0,32 0,97 0,97 0,03 0,02 3 3
Pentru exerciiul la minge ierarhia primelor trei grupe de mânuire a ramas aceiai
între cele doua testri: lansare mic, ricoare i prindere din lansare mare, cu scderi ale
ponderii pentru prima grup i creterea uoar a ponderii pentru celelalte dou grupe
de aciuni de mânuire. Se observ un mai bun echilibru între aceste tipuri de aciuni.
Prezentm în cele ce urmeaz aspectele referitoare la durata medie i valoarea
medie a unei element de Dificultate cu obiectul (AD) identificate în cadrul celor 42 de
exerciii ale gimnastelor investigate la cele dou testri.
În afara indicatorilor de tendin central, a fost aplicat testul T Student, pentru
a identifica semnificaia diferenelor dintre mediile obinute la cele dou testri.
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
57
Tabel 26 Rezultatele testului t pentru eantione perechi – durata medie i valoarea
medie a elementelor AD
.03
4
.43
6
.00
0
3.39 13
.00
3
1.84 13
Din analiza coroborat a aspectelor menionate anterior, cu accent pe
validarea testelor de semnificaie, se accept ipoteza 2 a cercetrii conform creia
micorarea timpilor de execuie ai elementelor AD conduce la posibilitatea includerii
mai multor elemente de acest tip în compoziia exerciiilor. În ceea ce privete
valoarea medie a elementelor, ipoteza de cercetare se accept parial, în sensul c
aceast variabil nu a crescut semnificativ între cele dou testri, fapt logic în
condiiile în care numrul total al AD-urilor a crescut.
Sub aspect metodologic, se poate aprecia c, spre deosebire de elementele
tehnice de dificultate corporal, la care gimnastele din grupul experimental au un nivel
apropiat de pregtire, la elementele tehnice de dificultate cu obiectul, acestea prezint
diferene mari din punct de vedere al capacitii de a gestiona aciuni de mare
complexitate care presupun o coordonare intersegmentar de excepie, un control
neuromuscular perfect, orientare spaial în absena reperelor vizuale, precum i caliti
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
58
cognitive de, cum ar fi atenia concentrat i distributiv, simul anticiprii, aprecierea
timpilor de coinciden, etc.
Din analiza datelor statistice, la toate cele trei obiecte, rezult faptul c antrenorii
care lucreaz cu grupul experimental trebuie s creeze programe de pregtire tehnic ce
vizeaz în special AD-uri. În acest sens se va insista pe acele componente/caliti
deficitare, care limiteaz realizarea tehnicilor perfecionate de mânuire a obiectelor
portative.
În sintez, gimnastele din grupul experimental au importante rezerve de
performan în ceea ce privete bagajul tehnic, sub aspectul învrii i perfecionrii de
noi elemente tehnice de mânuire, care s permit introducerea lor în compoziia
exerciiilor i astfel, creterea valorii criteriului dificultate cu obiectul portativ.
Prezentm în cele ce urmeaz aspectele referitoare la durata medie i valoarea
medie a elementelor Dinamice cu rotaie i lansare (R) identificate în cadrul celor 42
de exerciii ale gimnastelor investigate în cadrul celor dou testri.
Tabel 27 Exerciiul cu minge - durata total i medie vs. valoarea total i medie a
elementelor Dinamice cu rotaie (R), pentru cele dou testri
Nr.
Crt.
T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2
1 MA 12,65 14,28 4,22 4,76 2,20 2,70 0,73 0,90 3 3
2 AE 6,17 11,41 3,08 3,80 1,20 1,90 0,60 0,63 2 3
3 BI 10,36 11,51 3,45 3,84 1,70 2,40 0,57 0,80 3 3
4 MD 11,89 10,19 3,96 3,40 2,00 2,40 0,67 0,80 3 3
5 MC 9,37 17,03 3,12 4,26 1,30 3,10 0,43 0,78 3 4
6 LR 10,65 13,46 3,55 4,49 1,60 2,30 0,53 0,77 3 3
7 ES 11,75 9,77 3,92 3,26 1,90 1,90 0,63 0,63 3 3
8 BA 9,05 8,45 3,02 4,23 1,80 1,60 0,60 0,80 3 2
9 DA 7,27 11,57 3,63 3,86 1,30 2,30 0,65 0,77 2 3
10 BC 11,61 10,99 3,87 3,66 2,00 2,40 0,67 0,80 3 3
11 MM 11,02 10,23 3,67 3,41 2,00 2,10 0,67 0,70 3 3
12 NA 15,99 15,11 4,00 3,78 2,50 2,80 0,63 0,70 4 4
13 VE 10,55 11,89 3,52 3,96 1,90 2,40 0,63 0,80 3 3
14 IM 13,29 17,32 4,43 4,33 1,90 3,00 0,63 0,75 3 4
MEDIA 10,83 12,37 3,67 3,93 1,81 2,38 0,62 0,76 2,92 3,14
MIN 6,17 8,45 3,02 3,26 1,20 1,60 0,43 0,63 2 2
MAX 15,99 17,32 4,43 4,76 2,50 3,10 0,73 0,90 4 4
CV% 39,90 21,79 14,03 11,14 30,2 17,8 16,8 9,48 23,7 17,01
Tez de doctorat Chiriac Elena tefania
59
În afara indicatorilor de tendin central, a fost aplicat testul T Student, pentru
a identifica semnificaia diferenelor dintre mediile obinute la cele dou testri.
Tabel 28 Rezultatele testului t pentru eantione perechi – durata medie i valoarea
medie a elementelor R
Pair 2 R_Testare1_minge_valoarea_medie
Pair 3 R_Testare1_maciuci_durata_medie
Pair 4 R_Testare1_maciuci_valoarea_medie
Pair 5 R_Testare1_panglica_durata_medie -
Pair 6 R_Testare1_panglica_valoarea_medie
Prin analiza coroborat a aspectelor menionate anterior, cu accent pe
validarea testelor de semnificaie, se accept ipoteza 3 a cercetrii, conform creia
introducerea unui numr mai mare de rotaii i criterii