Dinamica și ponderea criteriului dificultate în obținerea ...

Teză de doctorat Chiriac Elena Ștefania

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DIN BUCUREŞTI

ŞCOALA DOCTORALĂ

Dinamica și ponderea criteriului dificultate în obținerea performanței

în gimnastica ritmică

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Teodorescu Silvia

Doctorand:

Chiriac V. Elena Ștefania

București - 2020


2

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN

BUCUREŞTI

SECRETARIAT ȘCOALA DOCTORALĂ

D-lui/D-nei

..............................................................................................................

Vă facem cunoscut că, în data de .............................................., orele………..,

în sala ............................................................................................. a Universității

Naționale de Educație Fizică și Sport din București, va avea loc susținerea publică a

tezei de doctorat de către:

Cu titlul:

în vederea obținerii titlului de Doctor în Știința Sportului și Educației Fizice.

În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea titlurilor

științifice în România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de a

comunica în scris observațiile dumneavoastră pe adresa:

Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, strada Constantin Noica,

numărul 140, sector 6, București și de a participa la susținerea publică a tezei.

RECTOR, SECRETAR ȘEF UNEFS,

Prof.univ.dr. Florin PELIN Ing. Silviea CONSTANTINESCU


3

CUPRINS

INTRODUCERE 6

PARTEA I - CODUL DE PUNCTAJ F.I.G. – REPER ÎN EVOLUȚIA

GIMNASTICII RITMICE

CAPITOLUL 1

GIMNASTICA RITMICĂ DE PERFORMANȚĂ – TRECUT,

PREZENT ȘI PERSPECTIVE

8

1.1 Istoricul gimnasticii ritmice ca disciplină de concurs 8

1.2 Aspecte definitorii specifice gimnasticii ritmice de performanță 9

1.2.1 Aspecte biomecanice cu relevanță pentru tehnica de execuție a

elementelor

11

1.2.2 Tehnica corporală – conținut motric specific 12

1.2.2.1. Grupe de elemente tehnice corporale fundamentale 12

1.2.2.2. Grupe de elemente tehnice corporale nefundamentale 13

1.2.3 Tehnica mânuirii obiectelor portative 14

1.2.3.1 Grupele de elemente tehnice fundamentale 14

1.2.3.2. Grupele de elemente tehnice nefundamentale 16

1.2.4 Tendințe în evoluția gimnasticii ritmice de performanță 17

1.2.4.1 Exigențe regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG în

perioadele 2005-2008 și 2009-2012

18

1.2.4.2 Exigențe regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG 2013-

2016 și 2017-2020

18

CAPITOLUL 2

CAPACITATEA DE PERFORMANȚĂ

20

2.1. Aspecte conceptuale privind capacitatea de performanţă 20

2.2. Abordări specifice ale capacităţii de performanţă în gimnastica

ritmică

20

CAPITOLUL 3

CONCLUZIILE PRIMEI PĂRȚI

23

PARTEA A II-A – STUDIU PRIVIND ANALIZA CRITERIULUI

DIFICULTATE ȘI A PONDERII ACESTUIA ÎN OBȚINEREA

PERFORMANȚEI ÎN GIMNASTICA RITMICĂ

CAPITOLUL 4

CADRUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII PRELIMINARE

24

4.1. Premisele cercetării preliminare 24


4

4.2. Scopul cercetării preliminare 24

4.3.Obiectivele cercetării preliminare 24

4.4.Sarcinile cercetării preliminare 25

4.5.Metode de cercetare științifică utilizate 25

4.5.1.Studiul literaturii de specialitate 25

4.5.2.Metoda observaţiei 25

4.5.3.Metoda analizei înregistrărilor video 25

4.5.4.Metoda statistico-matematică 26

4.5.5.Metoda grafică şi tabelară 26

CAPITOLUL 5

DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII PRELIMINARE

27

5.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetării 27

5.2. Rezultatele cercetării preliminare 27

CAPITOLUL 6

CONCLUZIILE PĂRȚII A II-A

39

PARTEA A III-A – CERCETARE PRIVIND EFICIENTIZAREA

PREGĂTIRII JUNIOARELOR PRIN VALORIFICAREA

CRITERIULUI DIFICULTATE DIN CADRUL EXERCIȚIILOR DE

CONCURS ÎN GIMNASTICA RITMICĂ

CAPITOLUL 7

CADRUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII

40

7.1. Premisele și scopul cercetării 40

7.2. Obiectivele cercetării 40

7.3. Sarcinile cercetării 40

7.4. Ipotezele cercetării 41

7.5. Subiecții investigați 41

7.6. Metode de cercetare științifică utilizate 42

7.6.1. Studiul literaturii de specialitate 42

7.6.2. Metoda observaţiei 42

7.6.3. Metoda experimentului 42

7.6.4. Metoda măsurării și evaluării 42

7.6.4.1. Teste și probe utilizate în cercetare 43

7.6.4.1.1. Evaluarea calităților (psiho)motrice 43

7.6.4.1.2. Evaluarea nivelului de execuție a elementelor de dificultate 43

7.6.5. Metoda statistico-matematică 44

7.6.6. Metoda grafică şi tabelară 44


5

CAPITOLUL 8

DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII

45

8.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetării 45

CAPITOLUL 9

ASPECTE DE PROIECTARE ȘI PLANIFICARE ÎN GIMNASTICA

RITMICĂ

46

9.1. Exemplu de plan de pregătire anual la junioare (proba individuală) 46

9.2. Model operational pentru perfecționarea elementelor tehnice

specifice Codului de punctaj 2017-2020

49

CAPITOLUL 10

PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

CERCETĂRII EXPERIMENTALE

51

10.1. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor de la evaluarea nivelului de

pregătire tehnică

51

10.1.1.Prelucrarea și interpretarea rezultatelor pentru evaluarea elementelor

de dificultate corporală (BD)

51

10.1.2. Prelucrarea și interpretarea datelor rezultate din Dificultatea cu

obiectul (AD) și Elementele dinamice cu rotație și lansare (R)

55

10.2. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor la timpii de reacție, execuție și

deplasare (Witty)

60

10.3. Prelucrarea și interpretarea unor parametri biomecanici implicați în

efectuarea elementelor din grupa sărituri (Opto Jump).

62

CAPITOLUL 11

CONCLUZIILE TEZEI

66

CAPITOLUL 12

ELEMENTE DE ORIGINALITATE, VALORIFICAREA PRACTICĂ

A CERCETĂRII ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR

12.1. Contribuții personale

12.2. Diseminarea rezultatelor cercetării

68

68

68

BIBLIOGRAFIE 70


6

INTRODUCERE

În sfera actuală a sportului de înaltă performanță, gimnastica ritmică trece printr-

o perioadă de tranziție, confruntându-se de-a lungul ultimului deceniu cu schimbări

majore, transpuse prin regulile impuse de fiecare ediție a Codului de punctaj FIG.

Acest sport a cunoscut transformări impresionante în ultimele decenii, în primul

rând datorită creşterii nivelului abilităţilor tehnice, prin revizuirea permanentă a

cerințelor impuse de Codul de punctaj FIG. Aceste noi exigenţe scot în evidenţă

importanţa realizării unor elementele cu grad înalt de dificultate, fapt ce necesită

dezvoltarea unui suport fizic adecvat, care să susţină prestația motrică a gimnastelor.

Deschiderea punctajului la dificultate, în gimnastica ritmică, a obligat

antrenorii să caute soluții pentru a crește valoarea totală a acestui criteriu de apreciere,

el fiind împărțit în două componente diferite și anume, elemente care țin de tehnica

corporală și elemente care țin de tehnica cu obiect. Fig. 2 ilustează ponderea în punctajul

final a componentelor criteriul dificultate și a elementului artistic.

Fig. 1 Evoluția componentelor specifice gimnasticii ritmice și propunerile

pentru ciclul olimpic 2021-2024

În acest context, cercetarea de față își propune să scoată în evidență modul în

care criteriul dificultate poate crește valoarea exercițiilor și implicit, a performanței

sportive.

Problematica acestui studiu este axată pe identificarea unor factori

determinativi ai marii performanţe în gimnastica ritmică, precum şi a modalităţilor de


7

dezvoltare şi maximizare a acestora, din perspectiva concepției comisiei tehnice de

specialitate din cadrul FIG, cu referire la Codul de punctaj 2017-2020.

Această temă este una de actualitate, evidențiind interesul experţilor tehnici,

antrenorilor şi sportivelor din gimnastica ritmică, în ceea ce privește adaptarea

metodologiilor de pregătire, la modificările Codurilor de punctaj.

Motivul principal al alegerii acestei teme îl reprezintă proiectul demarat de

Federația Română de Gimnastică Ritmică, în parteneriat cu Comitetul Olimpic și

Sportiv Român, de înființare a Centrului Național Olimpic de Pregătire a Junioarelor și

creare a unei concepții unitare privind maximizarea potențialului sportivelor, prin

valorificarea elementelor impuse de Codul de punctaj.

Prin demararea acestui proiect dorim să aliniem România la tendințele

regulamentelor tehnice ale forurilor internaționale de specialitate, iar pentru asigurarea

unei bune desfășurări a activității, cât și a atingerii obiectivelor propuse, este necesară

crearea unei strategii de pregătire specifică noilor exigenţe regulamentare.

Lucrarea prezintă o abordare conceptuală și metodologică originală, prin

evidențierea unor aspecte obiective, aplicate tuturor elementelor de dificultate, pentru

toate obiectele portative, la nivelul sportivelor junioare componente ale lotului național.


8

PARTEA I - CODUL DE PUNCTAJ F.I.G. – REPER ÎN EVOLUȚIA

GIMNASTICII RITMICE

CAPITOLUL 1

GIMNASTICA RITMICĂ DE PERFORMANȚĂ – TRECUT, PREZENT ȘI

PERSPECTIVE

1.1. Istoricul gimnasticii ritmice ca disciplină de concurs

Primele forme de manifestare ale exercițiilor specifice gimnasticii ritmice au

apărut în cadrul competițiilor oficiale de gimnastică sportivă. Aceasta își are originile

în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste unde, în anul 1936, în cadrul unei

competiții de gimnastică sportivă, programa tehnică prevedea ca sportivele să participe

cu un exercițiu fără obiect și unul cu obiect portativ, care să conțină elemente din dans

și pantomimă. În anul 1948, tot în U.R.S.S. apare și prima competiție oficială de

Gimnastică Artistică, titulatura de atunci a gimnasticii ritmice.1

Exercițiile de gimnastică artistică continuă să fie incluse în programele tehnice

impuse ale competițiilor de gimnastică sportivă. Astfel, în cadrul Jocurilor Olimpice de

la Londra (1948), gimnastele aveau obligativitatea de a prezenta două exerciții cu

ansamblu, unul cu un obiect portativ la alegere și unul fără obiect. În cadrul

Campionatul Mondial de la Helsinki (1952), a fost introdus un exercițiu în ansamblu cu

cercuri, iar la Campionatul Mondial de la Roma (1954), un exercițiu cu mingi. La

Jocurile Olimpice de Vară de la Melbourne (1954), echipa României obține medalia de

bronz la ansamblul cu corzi, executat pe acompaniament muzical din acordurile

„Rapsodiei” de George Enescu.2

Prima ediție a Campionatelor Mondiale de gimnastică ritmică a avut loc în anul

1963 la Budapesta. Comisia tehnică feminină a elaborat o listă de elemente tehnice de

dificultate, care pot fi incluse în cadrul exercițiului, iar programa tehnică conținea un

exercițiu fără obiect și un exercițiu cu minge sau cerc.

Următorul aspect primordial pentru gimnastica ritmică, a fost stabilirea unui

conținut motric specific, care să o diferențieze de gimnastica sportivă. În acest sens

tehnicienii au decis:

1 Manos, M., (2008), Gimnastică Ritmică de Performanță, Editura Bren, p. 8 2 Jacquot, A., (1977), Gymnastique Moderne: gymnastique rythmique et sportive, Editions Amphora s.a., p.

18


9

- reducerea numărului elementelor acrobatice;

- elaborarea unor elemente tehnice corporale specifice;

- introducerea unor mijloace specifice dansului, cât și a unor aspecte artistice

precum expresivitatea, ritmicitatea și estetica mișcării.

Din anul 1973, până în prezent programa tehnică a obiectelor pentru proba

individuală conţine 4 exerciții cu 4 obiecte diferite la categoriile de clasificare sportivă

junioare și senioare, care se modifică prin rotaţie din doi în doi ani, fiind stabilite prin

regulament de Federaţia Internaţională de Gimnastică. În anul 2011 coarda este exclusă

din programa tehnică la proba individual – categoria senioare din motive de vizibilitate

în transmisiunile TV. Începând cu anul 2021, acest obiect a fost eliminat și din cadrul

competițiilor junioarelor.3

În cadrul congresului din 1972 de la Munchen, Comitetul Olimpic Internațional

primește propunerea din partea Federației Internaționale de Gimnastică, ca această

disciplină să fie inclusă în programul Jocurilor Olimpice. A fost nevoie de organizarea

altor cinci ediții de Campionat Mondial (Rotterdam-1973, Madrid – 1975, Basel – 1977,

Londra – 1979, Moscova – 1980, Munchen – 1981) pentru ca gimnastica ritmică să fie

recunoscută ca disciplină olimpică.4

Codul de punctaj este documentul pe care Federația Internațională de Gimnastică

l-a creat pentru a ajuta la evaluarea punctuală a gimnastelor, direcționând procesul de

antrenament pe componente clar stabilite.

În anul 1970, apare prima ediție a Codului de punctaj, actualmente Comitetul

Tehnic de Gimnastică Ritmică din FIG este responsabil de actualizarea acestuia, la

finele fiecărui ciclu olimpic. Odată cu apariția unei noi ediții a Codului de punctaj,

antrenorii sunt nevoiți să modifice structura antrenamentelor, astfel încât sportivele să

poată realiza exerciții care să îndeplinească criteriile de evaluare ale acestuia.5

Documentul a fost creat cu scopul de a impune o linie unitară de pregătire,

stabilind obiective gimnastelor. Acesta descrie în detaliu conținutul motric specific

gimnasticii ritmice, dând valoare cuantificată aspectelor de natură tehnică.

1.2. Aspecte definitorii specifice gimnasticii ritmice de performanță

Gimnastica Ritmică este caracterizată prin interacţiunea dintre cei trei factori

definitorii: muzică, corp și obiecte portative, din care rezultă un tot unitar, care combină

3 Idem. 4 Ibidem, p.10 5 Toledo, E., Antualpa, K., The appreciation of artistic aspects of the Code of Points in rhythmic gymnastics:

an analysis of the last three decades, Curso de Ciencias do Esporte, 23/10/2015, p. 120.


10

tehnica corporală şi de mânuire, cu latura artistică. Obiectele portative sunt cele ce dau

specificitate şi originalitate gimnasticii ritmice.

O gimnastă execută elemente tehnice corporale împreună cu elemente tehnice de

mânuire a obiectului portativ, acestea două definind esența gimnasticii ritmice de

performanță.

Pe plan internațional se pot identifica două mari școli de gimnastică ritmică, care

au stat la baza evoluţiei şi progresului acestei ramuri sportive: şcoala rusă, pionierul

acestei discipline, care se identifică cu pregătirea artistică şi coregrafică, cu tehnica

corporală, cu fluența realizării exercițiilor specifice probelor de concurs; școala bulgară,

care s-a remarcat prin elementele originale de mânuire a obiectelor, printr-un stil unic

de interpretare a actului motric şi un acompaniament muzical în perfectă simbioză cu

compoziția exercițiilor.6

Exercițiile executate de gimnaste sunt evaluate ținând cont de următoarele

caracteristici specifice:

- gradul de dificultate a elementelor tehnice corporale;

- măiestria cu obiectul portativ;

- componentele ritmice/artistice;

- originalitatea;

- virtuozitatea executării acestora;

Executarea unui element cu grad de dificultate depinde de calitățile motrice,

caracteristicile antropometrice și de profilul psihologic al gimnastei, toate acestea

concurând la corectitudinea și expresivitatea prestației sportive. Nivelul de dificultate

este de asemenea determinat de următorii factori:

- complexitatea acțiunilor;

- viteza de execuție cu care gimnasta reușește să realizeze respectivul element;

- combinația de mișcări necesare ajungerii în forma specifică elementului.

Măiestria cu obiectul portativ face referire la cursivitatea și ușurința realizării

elementelor tehnice de mânuire, în concordanță cu elementele corporale. Mânuirea

trebuie realizată într-o varietate mare de modalități de acționare, cum ar fi: pe diferite

direcții, niveluri, planuri, amplitudini, viteză, cât și executarea lor cu alte părți ale

corpului. Regula de bază a măiestriei cu obiectul stipulează că gimnasta trebuie să se

asigure că obiectul este într-o continuă mișcare, fără a fi ținut ca un obiect decorativ,

deoarece acest lucru va oferi o imagine statică exercițiului. Gradul de dificultate și

virtuozitatea unui exercițiu, pot fi obținute prin realizarea corectă a unor elemente de

6 Hauzer, H., (1974), Ritmikus Sport-Gimnastika, Editura Sport, Budapesta, p.16.


11

mânuire originale, cu o tehnică neobișnuită, sincronizate cu elemente corporale care să

ofere spectaculozitate exercițiului.7

1.2.1. Aspecte biomecanice cu relevanță pentru tehnica de execuție a

elementelor

Structura unui element tehnic specific gimnasticii ritmice

Fiecare element prezintă o tehnică specifică, are propria bază și detalii

caracteristice. Baza tehnicii o reprezintă exersarea mișcărilor care vor determina forma

acesteia, care o distinge de restul.

Din punct de vedere biomecanic, toate elementele tehnice presupun o înlănţuire

a celor trei faze: pregătitoare, a mişcării fundamentală şi finală.

Prima fază și anume cea pregătitoare, va asigura gimnastei învățarea mișcărilor

corporale și de mânuire necesare pentru a ajunge în faza fundamentală, prin înțelegerea

biomecanicii corecte a mișcării. Spre exemplu, pentru a reuși acțiunea de lansare a

obiectului, este necesară execuţia pendulării active a brațului şi eliberarea obiectului

într-un punct optim, ce va da posibilitatea lansării acestuia pe o anumită traiectorie.

Cea de-a doua fază, constă în realizarea tuturor mișcărilor care conduc la

realizarea obiectivului elementului tehnic. Spre exemplu, obiectivul unui element

executat din săritură sau care prevede lansarea obiectului este faza de zbor. Fără a

executa corect faza pregătitoare, faza fundamentală va fi realizată deficitar, cu erori

tehnice de execuţie, penalizabile de către arbitri.

În ultima fază, gimnasta finalizează ansamblul de mișcări pe care le-a început în

faza fundamentală, printr-o schimbare de viteză şi direcție a acţiunii corpului. Spre

exemplu, în cazul aterizării dintr-o săritură sau săltare, faza finală este reprezentată de

aterizare, oprirea impusului și a vitezei necesară realizării acesteia. În momentul în care

există o combinație de elemente, faza finală creează condiția necesară executării

elementelor în succesiune. Un exemplu relevant pentru schimbarea direcției și

importanța fazei finale constă în: prinderea mingii în rulare mare pe ambele brațe, faza

finală va determina schimbarea de direcție a mingii pe brațe din preluarea acesteia.

Din punct de vedere biomecanic, există mai multe tipuri de descrieri pentru

elementele tehnice: abordarea cinematică, care se referă la articularea spaţio-temporală

a mişcărilor corpului, abordarea dinamică care se referă la forţele interne şi externe

determinante ale mişcării şi abordarea ritmică, referitoare la modul în care mişcările

alternează, cu grade diferite de contracţie/intensitate în consonanţă cu acompaniamentul

muzical.

7 Titov,Y., Jastrjembaskaia, N., (2016), Rhythmic gymnastics, Human Kinetics, p.5


12

1.2.2. Tehnica corporală – conținut motric specific

Tehnica corporală reunește toate acțiunile corporale posibile, incluse în bagajul

motric al gimnasticii ritmice: sărituri, săltări, echilibre, piruete, valuri de corp, rulări ale

corpului, elemente semi-acrobatice. Fiecare dintre aceste tipuri de elemente enumerate,

are propria sa tehnică.

Tehnica corporală (TC) este definită ca fiind “totalitatea mişcărilor executate la

nivel corporal”.8

Concret, tehnica corporală cuprinde cuprinde elementele de bază, deoarece

acestea sunt reprezentate independent în compoziţiile exerciţiilor:

• Sărituri şi săltări

• Elemente de echilibru

• Rotaţii şi piruete

• Valuri de corp şi balansări de segmente

• Elemente la sol (rulări, rostogoliri, roţi, treceri dintr-o poziţie în alta

etc.)

Aceste elemente se pot împărţi în două grupe, în funcţie de sprijinul necesar

pentru efectuarea acestora.

Prima grupă include elementele de bază executate din sprijin pe membrul

inferior, respectiv din stând şi pe genunchi.

A doua grupă include elemente de bază a căror fază fundamentală implică

contactul cu solul, dar cu alte segmente ale corpului decât membrele inferioare (chiar

dacă această grupă poate include combinaţii cu elementele care presupun sprijin pe

membrul inferior).

1.2.2.1. Grupe de elemente tehnice corporale fundamentale

Privind un exerciţiu de gimnastică ritmică, elementele de dificultate corporală

fundamentale sunt cele care de-a lungul timpului au primit o valoare cuantificată în

criteriul de evaluare, dificultate.

În actualul Cod de punctaj valoarea acestora variază între 0,10 – 0,70 puncte,

în funcție de gradul de dificultate. Un element poate atinge o valoare superioară, prin

adiţionarea criteriilor specifice fiecărei grupe fundamentale corporale, acest aspect

ajutând la creşterea notei finale.

8 Macovei, S., (2007), Antrenamentul în gimnastica ritmică: repere teoretice și metodice, Editura Bren, p.20


13

Fig. 2 Grupe de elemente tehnice de dificultate - conform Cod de Punctaj 2017-2020

1.2.2.2. Grupe de elemente tehnice corporale nefundamentale

Fig. 3 Grupe de elemente tehnice corporale nefundamentale (Manos, 2008)

GRUPE DE ELEMENTE TEHNICE CORPORALE FUNDAMENTALE

SĂRITURI ECHILIBRE ROTAȚII

CU SPRIJIN PE O ALTĂ

PARTE A CORPULUI

CU SPRIJIN PE UN PICIOR

ECHILIBRE DINAMICE CU SPRIJIN PE UN PICIOR

CU SPRIJIN PE O ALTĂ

PARTE A CORPULUI

GRUPE DE ELEMENTE

TEHNICE CORPORALE

NEFUNDAMENTALE

DEPLASĂRILE

(Variante de pași)

BALANSĂRI ȘI

CIRCUMDUCȚII SĂLTĂRI

ÎNTOARCERI


14

1.2.3. Tehnica mânuirii obiectelor portative

Tehnica de acţionare a obiectelor (TO) cea care atribuie specificitate şi

originalitate acestei discipline sportive. Formarea bazei generale a tehnicii de mânuire

se realizează cu ajutorul unei metodici ce are în vedere dezvoltarea abilităţii de

manipulare a obiectelor într-o manieră cât mai variată, pe baza căreia se vor dezvolta

acţiuni specifice fiecărui obiect portativ, numite grupe de elemente tehnice de mânuire.9

Grupele de elementele tehnice de mânuire se împart în două subdviziuni:

fundamentale şi nefundamentale. Fiecărui obiect i se atribuie patru grupe de elemente

tehnice de mânuire fundamentale şi grupe de elemente tehnice de mânuire

nefundamentale, conform actualului Cod de punctaj FIG (2017-2020).10

Elementele de mânuire cu obiectul, sunt gesturi motrice executate într-o relaţie

strânsă corp-obiect.

Acestea pot fi realizate în timpul:

- elementelor de dificultate corporală;

- secvențelor de paşi de dans;

- elementelor dinamice cu rotaţie și lansare;

- elementelor de dificultate cu obiectul;

- legăturilor dintre elementele de dificultate;

- colaborărilor;

- elementelor din schimb;

- elementelor de legătură.

1.2.3.1. Grupele de elemente tehnice fundamentale

La ora actuală, Federația Internațională de Gimnastică, prin codul de punctaj,

recunoaște următoarele categorii de elemente tehnice de mânuire fundamentale, pentru

fiecare obiect portativ:

Tabel 1 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice corzii (Cod

de punctaj FIG 2017-2020)

Simbol Descriere

COARDĂ

Trecerea întregului corp sau a unui singur segment prin coardă. Aceasta poate fi deschisă,

pliată în două sau mai mult. Trecerile pot fi excutate în diferite direcții sau modalități,

înainte, înapoi, lateral, cu rotaţie dublă sau simplă a corzii.

9 Manos, M., (2008), Gimnastică Ritmică de Performanţă, Editura BREN, Bucureşti, p. 146 10 Idem.


15

Trecere prin coardă cu săltări. Se pot executa în serie de minimum 3 repetări, în timp ce

coarda poate avea o rotaţie spre înainte, înapoi sau lateral.

Prinderea corzii cu ambele mâini de capete.

“Échappé” sau desprinderea unui capăt al corzii, spirale.

Tabel 2 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice cercului (Cod


Simbol Descriere

CERC

Trecerea întregului corp sau a unui singur segment corporal prin cerc.

Rularea cercului pe minimum două segmente corporale.

Minimum o rotaţie liberă a cercului în jurul unui segment corporal.

Rotaţie a cercului în jurul axului vertical sau orizontal, în jurul sau pe un segment corporal.

Tabel 3 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice mingii (Cod de

punctaj FIG 2017-2020) Simbol Descriere

MINGE

Ricoşări active ale mingii pe sol sau pe o altă parte a corporpului.

Rularea mingii pe minium două segmente corporale.

Mişcare amplă a brațului în formă de opt.

Prinderea mingii pe palmă.

Tabel 4 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice măciucilor

(Cod de Punctaj FIG 2017-2020)

Simbol Descriere

MĂCIUCI

Morişti: minimum 4 cercuri complete.

Mişcări asimetrice.

Lansări mici simultan sau alternativ.

Cercuri mici simultan sau alternativ.

Tabel 5 Tabelul elementelor tehnice de mânuire fundamentale specifice panglicii (Cod

de Punctaj FIG 2017-2020)

Simbol Descriere

PANGLICĂ

Trecerea întregului corp peste sau prin panglică.

Spirale, 4-5 cercuri mici ale panglicii realizate în aer sau pe sol.


16

Şerpuiri.

“Échappé” sau desprinderea panglicii cu o singură rotație a bățului în aer, la o înălţime

mică sau medie.

1.2.3.2. Grupele de elemente tehnice nefundamentale

În categoria elementelor tehnice de mânuire nefundamentale, Codul de punctaj

FIG include:

Tabel 6 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale specifice corzii (Cod


Tabel 7 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale specifice cercului

(Cod de punctaj FIG 2017-2020)

Simbol Descriere

CERC

- rotarea cercului în jurul axului vertical pe sol.

- rularea şi retrorularea cercului pe sol.

Tabel 8 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale specifice mingii

(Cod de Punctaj FIG 2017-2020) Simbol Descriere

MINGE

- rotarea mingii în jurul mâinii.

- minimum 3 rulări asistate.

- rotarea mingii pe un segment corporal.

- Rulare pe sol.

Tabel 9 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale specifice măciucilor

(Cod de punctaj FIG 2017-2020)

Simbol Descriere

Simbol Descriere

COARDĂ

- rotarea corzii pliată în două. Rotarea se poate efectua atât cu una, cât şi cu

ambele mâini.

- rotarea corzii pliată în trei sau mai multe, cu condiţia să fie minimum 3 repetări.

- rotaţie liberă a corzii în jurul unei părţi a corpului.

- rotarea corzii deschisă mânuită de un capăt sau de mijlocul acesteia.

- morişti.

- înfăşurarea corzii în jurul unui segment corporal.

- spirale cu coarda pliată în două.


17

MĂCIUCI

- Serie de 3 cercuri mici din articulaţia pumnului, a unei măciuci.

- rotări libere a unei sau a ambelor măciuci (neîmbinate), pe sau în jurul unei părți

corporale/măciuci.

- loviri între cele două măciuci.

- cercuri mici ale măciucilor ţinute într-o mână.

- rularea uneia sau ambelor măciuci pe o parte a corpului sau pe sol.

Tabel 10 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale, specifice panglicii

(Cod de Punctaj FIG 2017-2020)

Simbol Descriere

PANGLICĂ

- mișcării panglicii în jurul unei părți a corpului, când bățul este ținut cu diferite

segmente corporale (mână, gât, genunchi, cot) în timpul acțiunilor corporale cu

rotație.

- înfăşurare şi desfăşurarea panglicii.

- rotarea bățului în jurul palmei.

- Rularea baghetei pe o parte a corpului.

- “Boomerang”: lansarea baghetei (în timp ce capătul panglicii este ţinut), pe sol

sau în aer.

Tabel 11 Tabelul elementelor tehnice de mânuire nefundamentale, specifice tuturor

obiectelor (Sursa datelor: Cod de punctaj FIG 2017-2020) Simbol Descriere

- circumducţii.

- mişcari ample de brațe, în formă de opt.

- ricoşări pasive cu obiectul pe diferite segmente corporale.

- alunecarea obiectului pe un segment corporal.

- transmiterea obiectului în jurul unei părţi sau segment corporal.

- trecere peste obiect cu întreg corpul sau cu o parte a corpului.

- obiectul este poziționat într-un echilibru instabil pe o parte a corpului.

- lansări mici.

- lansare mare sau medie a obiectelor.

- prinderea obiectelor din lansari medii sau mari.

1.2.4. Tendințe în evoluția gimnasticii ritmice de performanță

Tendințele gimnasticii ritmice sunt direcționate de prin evoluția Codului de

Punctaj FIG. Modificările apar, de principiu, în urma analizei competițiilor de

anvergură, evaluând catitativ și calitativ nivelul de pregătire al gimnastelor, impactul

asupra publicului și eficiența sistemului de evaluare.


18

Criteriul Dificultate cuprinde totalitatea elementelor tehnice corporale și de

mânuire a obiectelor portative ce alcătuiesc un exercițiu de concurs. Nivelul acestui

criteriu dă măsura valorii gimnastelor.11

În vederea stabilirii elementelor de dificultate ce compun un exercițiu, antrenorii

trebuie să aibă în vedere nivelul de pregătire al sportivelor, deoarece o neconcordanță

între cele două variabile poate duce la erori majore. Aceste elemente trebuie să fie

executate cu acuratețe și cu un nivel estetic înalt.12

Criteriul Execuție face referire la modul și corectitudinea cu care gimnasta

realizează exercițiul de concurs. Acesta are în vedere atât aspectele tehnice, cât și pe

cele artistice, considerate a fi două subcriterii de evaluare distincte.

1.2.4.1. Exigențe regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG în

perioadele 2005-2008 și 2009-2012

Pentru aceste două ediții ale Codului de punctaj, grupele de elemente tehnice

fundamentale au vizat: sărituri, elemente de echilibru, piruete şi elemente de

flexibilitate şi valuri corporale (suplețe).

Formula de calcul a punctajului final (Cod de punctaj 2009 – 20012) este:

(D1 + D2)/2 + A + E = Nota Finală (30.00 puncte maximum)

Din care: D1 reprezintă suma totală a valorilor aferente elementelor tehnice de

dificultate corporală, D2 reprezintă suma totală a valorilor aferente elementelor tehnice

de dificultate cu obiectul, fiecare subcategorie putând ajunge la maximum 10 puncte. A

reprezintă componenta artistică, care poate atinge valoarea de 10 puncte, iar E face

referire la tehnica de execuţie.13

1.2.4.2. Exigențe regulamentare impuse de Codul de punctaj FIG 2013-2016

și 2017-2020

Codul de punctaj din anul 2013, este cel care a adus cele mai mari schimbări din

punct de vedere regulamentar, acesta primind feedback pozitiv din partea tehnicienilor

de specialitate, cu mici controverse cu privire la eliminarea grupei fundamentale

corporală flexibilities and waves elements sau a fișei de arbitraj care consemna

11 Leandro, C., Avila-Carvalho, L., Sierra-Palmeiro, E., & Bobo-Arce, M. (2016). Departure difficulty score

vs final difficulty score. The effect of performance in elite rhythmic gymnastics. Athens Journal of Sports,

3(3), p. 170. 12 Hashimoto, M., Kida, N., & Nomura, T. (2017). Characteristics of women’s rhythmic gymnastics from the

perspective of “body difficulty” and performance time. Advances in Physical Education, 7(3), p. 263. 13 Federaţia Internaţională de Gimnastică, Cod de Punctaj 2009-2012, Ediţia 1 Ianuarie 2009, p.10.


19

cronologic toate elementele de dificultate din cadrul compoziției exercițiului de

concurs.14

Dacă regulamentele din ciclurile anterioare erau centrate pe creșterea numărului

de elemente tehnice de dificultate, cât și pe perfecționarea acestora, în codul 2013-2016,

a scăzut numărul de elemente tehnice de dificultate corporală, au fost introduse noi

elemente tehnice de mânuire a obiectelor portative, numite elemente de măiestrie cu

obiectul și s-a încercat o definire detaliată a subcriteriului artistic. Toate aceste noutăți

introduse de Comitetul Tehnic FIG au avut ca scop revenirea gimnasticii ritmice la

originile ei și atragerea publicului, prin spectaculozitatea exercițiilor de concurs.

Codul de punctaj FIG 2017-2020 îmbunătățește substanțial varianta precedentă.

Fig. 4 Criteriile de evaluare specifice probei individuale în actualul Cod de

Punctaj FIG (2017-2020)15

De asemenea, apar noi definiții ale elementelor de măiestrie cu obiectul, acestea

schimbându-și denumirea în elemente de dificultate cu obiectul. Ele sunt definite ca

fiind o sincronizare dificilă din punct de vedere tehnic între obiect și corp sau o utilizare

interesantă sau inovatoare a obiectului, care se efectuează într-un mod diferit față de

tehnica de bază specifică gimnasticii ritmice.

14 Agopyan, A., & Serdil Ors, B. (2019). An analysis of variations in body movement difficulty of 2016

Olympic Games rhythmic gymnast candidates. International Journal of Performance Analysis in Sport, 19(9),

p. 420. 15 Federaţia Internaţională de Gimnastică, Cod de Punctaj 2017-2020, revizuit în ianuarie 2018, p. 14.

Proba Individuală

DIFICULTATE EXECUȚIE

Dificultate Corporală

(DB)

Dificultate cu Obiectul

(DA)

Greșeli Tehnice

(GT)

Greșeli Artistice

(GA)

Elemente de

dificultate

corporală (BD)

Secvențe

de pași de

dans (S)

Elemente dinamice

cu rotație și lansare

(R)

Elemente de

difcultate cu obiect

(AD)


20

CAPITOLUL 2

CAPACITATEA DE PERFORMANȚĂ

2.1. Aspecte conceptuale privind capacitatea de performanţă

Capacitatea de performanţă prezintă multimple fațete și ca atare, poate fi

interpretată din diferite puncte de vedere.

Pentru a înţelege conceptul capacitate de performanţă este necesară analizarea

celor doi termeni ce o compun, atât din punct de vedere specific, cât şi general.16

Performanţa sportivă este analizată multidisciplinar şi determinată

multifactorial, deoarece multitudinea de aspecte condiționale necesită reunirea unor

cunoștințe ce provin din variate arii de cunoaștere – știițe biologice, științe psihosociale,

științe exacte. Toate acestea furnizează informații pentru explicarea complexității

individului, ca sistem bio-psiho-social, cu atât mai mult cu cât acesta este angrenat într-

o activitate ce presupune excelența sportivă.

Capacitatea reprezintă un potențial care trebuie dezvoltat/educat printr-un proces

continuu de instruire specifică.

Astfel, observăm faptul că cei doi termeni sunt interconectaţi, perfomanţa

depinzând în mod direct de capacitatea individului. “Capacitatea de performanţă poate

fi considerată rezultatul interacţiunii operaţionale a unor sisteme biopsihoeducogene,

concretizată în valori recunoscute şi clasificate pe baza unor criterii elaborate social

istoric”.17

Structura capacităţii de performanţă este formată dintr-o totatalitate de factori,

cu o formă dinamică, autoreglatoare.

2.2. Abordări specifice ale capacităţii de performanţă în gimnastica ritmică

Unii autori (Bobo-Arce şi Mendez-Rial, 2013) au sintetizat factorii determinanți

ai performanței în gimnastica ritmică, evidenţiaţi prin analiza literaturii ultimelor

decenii. Aceste referinţe au condus la crearea unui model specific pentru determinarea

capacității de performanță în gimnastica ritmică, evidențiați prin l.18

16 Dragnea, A., (1995), Antrenamentul sportiv-teorie şi metodică, Editura didactică şi pedagogică, R.A.,

Bucureşti, p. 59 17 Ibidem, p. 62. 18Idem, p. 712


21

Fig. 5 Factori determinativi ai capacităţii de performanţă în contextual gimnasticii

ritmice (Bobo-Arce şi Mendez-Rial, 2013)

Autori precum Di Cagno (2013) şi Douda (2008), au explicat faptul că dacă

am încerca să identificăm indicatorii şi parametrii optimi ai performanţei pentru

gimnastica ritmică, am putea crea un model util pentru identificarea tinerelor talente,

selecţionarea, dezvoltarea şi promovarea tinerelor talente.19

19 Bobo-Arce, M., Mendez-Rial, B., (2013). Determinants of competitive performance in rhythmic

gymnastics. A review., Jurnal of Human Sport & Exercise, Volume 8, p. 720

SPORTIVELE

- Identificarea

aptitudinilor și

dezvoltarea

acestora;

- Caracteristicile

somatice,

fiziologice și

motrice;

- Trasături de

personalitate

- Familia și mediul

social sportiv.

PROCESUL DE

ANTRENAMENT

- Programele de

antrenament;

- Procesul

instructiv-

educativ;

- Condiția fizică;

- Aspectele tehnice;

- Factorul

psihologic;

- Implicațiile

tactice;

REZULTATUL

- Exercițiile

specifice de

concurs

- Diferite nivele

de

performanță și

competiționale


22

Fig. 6 Performanţa în gimnastica ritmică (Bobo-Arce şi Mendez-Rial, 2013)

Performanța în

gimnastica

ritmică

Condiția

fizică și

biologică

Procesul

instructiv-

educativ

Alți factori Aspectele tehnice

(deprinderi, obiecte,

probe)

Factorii

psihologici


23

CAPITOLUL 3

CONCLUZIILE PRIMEI PĂRȚI - SINTEZĂ

o Detaliile tehnicii reflectă nivelul de măiestrie a sportivei și va influența

succesul sau eșecul realizării elementului tehnic. Din punct de vedere biomecanic,

elementele tehnice trebuie abordate din punct de vedere cinematic, respectiv articularea

spaţio-temporală a mişcărilor corpului, dinamic cu referire la forţele interne şi externe

determinante ale mişcării şi ritmic respectiv modul în care mişcările alternează, cu grade

diferite de contracţie/intensitate în consonanţă cu acompaniamentul muzical.

o Tendințele de dezvoltare ale gimnasticii ritmice sunt determinate de

evoluția Codului de punctaj elaborat de Federația Internațională de Gimnastică, care în

urma competițiilor de anvergură, apreciind cantitativ și calitativ nivelul de pregătire al

gimnastelor, precum și impactul asupra publicului, operează modificări la nivelul

criteriilor de evaluare menite să crească spectaculozitatea exercițiilor, în sensul

redefinirii elementelor de dificultate cu obiectul și creării unui spațiu nelimitat de

creativitate pentru acestea, atât numeric cât și ca structiră a mișcării.

o Factorii determinanți ai capacității de performanță în gimnastica ritmică

sunt grupați în factori biologici (tip somatic ectomorf cu segmente lungi și diametre

înguste, cu un sistem neuro-muscular bine dezvoltat și cu o bună capacitate de efort și

de refacere), factori motrici (o capacitate coordinativă de excepție: coordonare

segemntară și intersegmentară, precizie, echilibru, orientare spațio-temporală, ritm;

suplețe și mobilitate, viteză sub toate formele de manifestare, forță dinamică), factori

psihici (cognitivi: atenție concentrată, atenție distributivă, memorie, bună capacitate de

învățare; procese psiho-afective: echilibru afectiv, rezistenţa la stres și psiho-reglatorii

voliționale și motivaționale) și factori sociali (apartenență la grup, relații interpersonale

ș.a).


24

PARTEA A II-A – STUDIU PRIVIND ANALIZA CRITERIULUI DIFICULTATE

ȘI A PONDERII ACESTUIA ÎN OBȚINEREA PERFORMANȚEI ÎN

GIMNASTICA RITMICĂ

CAPITOLUL 4

CADRUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII PRELIMINARE

4.1. Premisele cercetării preliminare

Cercetările cu privire la îmbunătățirea abilităților în gimnastica ritmică sunt

divizate în: cercetări cu privire la tehnica elementelor specifice disciplinei și cercetări

ce dau importanță aspectelor compoziționale.20

Ultimele modificări ale Codului de punctaj, prezentate anterior, impun

identificarea unor indici, care să ajute antrenorul/coregraful în realizarea unei

compoziții eficiente, menită să asigure o valoare înaltă exercițiilor, fără a neglija

imaginea artistică a acestuia, cât și acuratețea realizării elementelor de dificultate

4.2. Scopul cercetării preliminare

Scopul acestei cercetări urmărește obținerea unor informații relevante cu

privire la modul în care gimnastele junioare execută elementele în cadrul exercițiilor

integrale, prin examinarea compozițiilor acestora. Astfel, considerăm că introducerea

unor indicatori de apreciere a caracteristicilor temporale și analizarea relației dintre

elementele componente ale exercițiului și calitățile gimnastei, ajută la îndeplinirea

scopului cercetării propuse și anume, elaborarea unei strategii optime pentru

realizarea unor compoziții în gimnastica de performanță.

4.3. Obiectivele cercetării preliminare

➢ analizarea principalilor factori ce sunt esenţiali şi determinanţi în

execuția elementelor tehnice de dificultate corporală, secvențelor de pași

de dans, elementelor dinamice cu rotație și elementelor de dificultate cu

obiect și în stabilirea valorii exercițiului competițional;

20 Mao, H., Noriyuki, K., Teruno, N., (2012), Characteristics of Woman’s Rhythmic Gymnastics

form the Perspective of Body Difficulty and Performance Time, Advances in Physical Education,

pp. 260-273


25

➢ identificarea unei variante optime de realizare a unei compoziții, astfel

încât să existe un echilibru între cele două criteriul dificultate și criteriul

execuție, principiu des susținut de membrele Comitetului Tehnic FIG -

gimnastică ritmică.

4.4. Sarcinile cercetării preliminare

Fundamentarea științifică a problematicii abordate, în corelație cu cadrul

general teoretic, care stă la baza studiului propus.

Stabilirea unui model de analiză a valorii exercițiului care să ia în calcul atât

cerințele FIG, cât și timpul de execuție al fiecărui element și particularitățile

bio-motrice ale gimnastei.

Fixarea etapelor de organizare a studiului propus.

Analiza exercițiilor competiționale aferente celor mai bune opt gimnaste din

lume și compararea lor cu exercițiile gimnastelor de top din România.

Centralizarea datelor obținute.

Prelucrarea și interpretarea datelor obținute.

Formularea concluziilor.

4.5. Metode de cercetare științifică utilizate

4.5.1. Studiul literaturii de specialitate

Studierea surselor bibliografice reprezintă primul pas în cercetare, deoarece

documentarea prin urmărirea și studierea aprofundată a literaturii de specialitate ajută

la stabilirea problematicii, a ipotezelor și a tendințelor temei abordate.

4.5.2. Metoda observaţiei

Această metodă a fost necesară pentru a putea observa exercițiile realizate de

gimnaste, vizualizând înregistrările video, urmărind felul în care acționează sportivele

în vederea realizării exercițiilor de concurs, identificând ce factori trebuie să fie analizați

pentru a putea îndeplini scopul propus în studiul de față.

4.5.3. Metoda analizei înregistrărilor video

Fiecare exercițiu don cadrul celei de-a 34-a ediție a Campionatelor Europene de

junioare, a fost analizat independent, de la prima mișcare a sportivei până la cea din

urmă, respectând două etape:

- în prima etapă am notat în ordine cronologică toate elementele de

dificultate identificate și valoarea aferentă fiecărui element, ținând cont de

regulile Codului de Punctaj;


26

- în cea de-a doua etapă am analizat pe film viteza de execuție a fiecărui

element de dificultate, înregistrat în prima etapă, cu ajutorul unui

cronometru și am cuantificat valorile acestora ținând cont de sub-criteriile

de evaluare a dificultății.

4.5.4. Metoda statistico-matematică

Datele înregistrate în urma analizării celor 39 de exerciții, au fost notate,

ordonate și prelucrate prin metode de calcul statistic – statistică descriptivă, folosindu-

ne de instrumente precum:

- produsul informatic Microsoft Word;

- produsul informatic Microsoft Excell;

Metoda matematică a fost folosită pentru a calcula durata medie a elementelor și

valoarea medie a fiecărui element de dificultate din cadrul exercițiilor.

4.5.5. Metoda grafică şi tabelară

A fost necesară utilizarea metodei grafice și tabelare pentru eșantionarea datelor,

în concordanță cu criteriile și sub-criteriile specifice gimnasticii ritmice, pentru

realizarea unei imagini de ansamblu clare asupra cercetării realizate.


27

CAPITOLUL 5

DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII PRELIMINARE

5.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetării

Cercetarea preliminară s-a desfăşurat în perioada februarie 2019 – mai 2019 și a

constat în analizarea a 39 de exerciții din cadrul celei de-a 34-a ediții a Campionatelor

Europene de gimnastică ritmică de junioare, care a avut loc în anul 2018 la Guadalajara,

Spania. Exercițiile analizate au fost realizate de gimnastele participante în competiția

individuală, calificate în finalele pe obiecte - cerc, minge, măciuci și panglică, la

categoria junioare, și sportivele care au reprezentat România în cadrul acestei întreceri.

Subiecții investigați au vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani.

Pentru fiecare exercițiu s-au înregistrat numărul, valoarea și timpul de execuție

al elementelor de dificultate realizate, pe componente, ținând cont de prevederile

Codului de punctaj FIG actual (2017-2020).

Timpul de execuție al elementelor de dificultate a fost măsurat din momentul

pregătirii, până în momentul final al acestuia, eliminând elementele de conexiune.

5.2. Rezultatele cercetării preliminare

Cercetarea preliminară a cuprins două etape, pe care le descriem în cele ce

urmează.

Prima etapă a analizei a fost de a stabili dacă compozițiile îndeplinesc cerințele

Codului de Punctaj FIG în vigoare.

Acțiunile de mânuire cu obiect portativ, ce compun dificultatea cu obiectul, au

fost analizate ținând cont de următoarele cerințe: evaluarea unui număr nelimitat de

elemente de dificultate cu obiect (AD) și evaluarea a minimum unul - maximum patru

elemente dinamice cu rotație (R).

Prezentăm în tabelul următor un exemplu de analiză a exercițiului efectuat de cea

mai bună gimnastă din ginasta la cerc.

Legenda cuprinde următoarele:

- Elementele sunt realizate consecutiv, primul element face parte din cel de-al

doilea;

- Elementele sunt suprapuse.

AD – Elemente de Dificultate cu Obiect (Apparatus Difficulty)

R – Elemente Dinamice cu Rotație (Dynamic Elements with Rotations)


28

Tabel 12 Compoziția exercițiului executat de gimnasta P.S., câștigătoarea finalei la cerc

Săritura

fluture

Secvență

de pași de

dans

AD Săritură jete

en tournant

semi-sfoară

cu extensia

trunchiului

R AD Pirueta

penché

facială,

realizat pe

toata talpa

R Secvență

de pași de

dans

AD

S

(

)

R2

( ) R2

S

( )

0,50 0,30 0,20 0,50 0,60 0,20 0,70 0,90 0,30 0,30

AD Echilibru

planșă

dorsală,

cu

trunchiul

sub 90

Săritură jete en

tournant grand-écart,

cu extensia

trunchiului

R Piruetă

cuib cu

prinderea

piciorului

Secvență

de pași de

dans

AD AD AD

( )

R2

S

( )

( )

( )

0,20 0,50 0,60 0,60 0,60 0,50 0,30 0,20 0,40 0,20

R AD

R3

(BD)

0,80 0,40

Ulterior înregistrării elementelor componente pentru fiecare exercițiu, am

efectuat repartizarea pe categorii a tuturor elementelor tehnice corporale, în funcție de

grupele specifice existente în actualul Cod de punctaj și anume: sărituri, echilibre și

rotații.


29

Tabel 13 Tipuri de elemente din grupa sărituri, realizate în cele 39 de exerciții analizate

Denumirea elementului Valoarea Cerc Minge Măciuci Panglică Iterația

elementului

Săritură grand-écart 0,30 1 1 2 3 sărituri grand-écart,

succesive

0,70 1 1

Săritură pascuib 0,40 1 1 2 Săritură grand-écart, cu

extensia trunchiului

0,50 5 3 3 4 15

Săritură grand-écart, cu extensia trunchiului, cu bătaie

de pe doua picioare

0,50 1 2 3

Săritura fluture 0,50 2 1 2 1 6 Săritură jete grand-écart 0,40 6 6 5 4 21

Săritură jete en tournant

grand-écart, cu extensia trunchiului

0,60 6 4 4 7 21

Săritură jete entournant semi-sfoară cu extensia trunchiului

0,50 4 3 3 5 12

Săritură jete en tournant semi-

cuib

0,40 1 2 1 2

Săritură jete en tournant

grand-écart, cu flexia

piciorului de la spate

minimum 90 (pascuib)

0,50 1 2 3

Săritură cloche grand-écart,

cu extensia trunchiului

0,60 1 1 1

Săritură cloche semi-sfoară,

cu extensia trunchiului

0,40 1 1 2

În tabelele anterioare am realizat o analiză atât cantitativă (înregistrând

numărul de elemente prezente), cât și calitativă (notând valoarea și tipul de element

realizat).

Fig.7 Elemente tehnice de dificultate corporală – repartizare procentuală

36%

32%

32%

Elemente tehnice de dificultate corporală

(BD)

Sărituri

Echilibre

Rotații


30

Observăm faptul că din cele 39 de execuții, rezultă 31 de variante de elemente

tehnice corporale de dificultate, cu diferite forme și valori, executate izolat sau în serie.

Elementele tehnice includ 8 variante din grupa rotații, 10 variante din grupa echilibre

și 13 variante din grupa sărituri, o valoare aproape dublă față de cea a rotațiilor.

Elementele tehnice corporale de dificultate au fost înregistrate ca fiind în număr

total de 268, dintre care 85 (31,71 %) de elemente tehnice corporale din grupa rotații,

86 (32,08 %) elemente tehnice corporale din grupa echilibru și 97 (36,19 %) din grupa

sărituri.

În ciuda faptului că această grupă corporală prezintă cea mai mică varietate,

ierarhizarea elementelor cel mai des realizate în exercițiile analizate arată că, pe prima

poziție, cu 36 de repetări, se situează pirueta planșă dorsală, cu deschidere în sfoară 180

, realizată pe toată talpa piciorului, iar pe a doua poziție, pirueta cuib cu prinderea

piciorului din zona gleznei, cu o frecvență de 22 de execuții, urmată pe cea de-a treia

poziție de săritura jeté en tournant grand-écart, cu 21 de repetări.

Fig. 8 Frecvența tipurilor elementelor tehnice de dificultate corporală


31

Analizând exercițiile de la acest campionat european remarcăm un aspect

interesant; în actualul Cod de punctaj exista 87 de tipuri de sărituri, 63 de tipuri de

echilibre și 43 de tipuri de rotații. Cu toate acestea, un număr mult mai mic de variante

ale elementelor de dificultate sunt prezente în exerciții, ceea ce înseamnă faptul că

gimnastele au preferințe limitate în ceea ce privește bagajul tehnic, fapt care

influențează de multe ori originalitatea compozițiilor de concurs. Se ajunge la situația

în care multe dintre exerciții au aceeași structură, rezultând un anumit manierism de a

gândi o compoziție coregrafică și o anumită monotonie a acestor compoziții.

După analizarea subcriteriului dificultate corporală și a stabilirii numărului de

execuții, a varietății și a identificării celor mai des utilizate elemente tehnice corporale,

ne-am canalizat interesul spre identificarea celor mai des folosite acțiuni de mânuire.

Fig. 9 Tipuri de acțiuni de mânuire corespunzătoare elementelor de dificultate

Din imagine se observă faptul că dintr-un total de 344 de elemente de dificultate

cu obiectul, 125 au ca bază de acțiune, lansarea mică, 55 fiind executate doar la

exercițiile cu măciuci și reprezentă 36,33% din totalul elementelor prezente. Pe cea de-

a doua poziție se află prinderea din lansare mare, cu 52 de repetări, 23 prezente la cerc

0 20 40 60 80 100 120 140

Lansare mică/ prindere din lansare mică

Prindere din lansare mare

Rulare pe min. 2 segmente corporale

Lansare mică de două măciuci, simultan …

Ricoșări active sau pasive (minge)

Trecerea obiectului fără ajutorul…

Echilibru instabil al obiectului pe o parte…

Spirale

Lansare mare

Rotații (cerc)

Alte mânuiri nefundamentale

Desprindere

Trecere prin și peste desenul panglicii, …

Rotații în jurul axului (cerc)

Șerpuiri

Frecvența tipurilor de acțiuni de mânuire întâlnite

la elementele de dificultate cu obiect portativ

Hoop Ball Clubs Ribbon


32

și 18 la minge, iar pe poziția a treia este rularea pe minimum două segmente corporale,

realizată de 36 de ori, cea mai mare frecvență fiind întâlnită la exercițiile cu minge - 19

repetări, fapt datorat specificității obiectului portativ (deoarece mingea este un obiect

cu diametrul și forma optimă realizării acestei acțiuni de mânuire).

Acțiunile de mânuire de pe primele două poziții, sunt elemente tehnice de

mânuire nefundamentale, realizabile cu toate cele 4 obiecte, însă observăm faptul că

frecvența apariției lor în cele patru exerciții, nu este omogenă.

Fig. 10 Tipuri de acțiuni de mânuire întâlnite în exercițiile cu cerc

Fig. 11 Tipuri de acțiuni de mânuire întâlnite în exercițiile cu minge

21%

29%9%

12%

4%

15%

4%4%

2%

ACȚIUNI DE MÂNUIRE PREZENTE LA CERC Lansare mică



Transmisia obiectului fără mână pe două segmente

corporaleLansare mare

Rotarea (cerc)


Trecere prin obiect (cerc și panglică)

Învârtire în jurul axului (cerc)

28%

19%20%

21%

2%8%2%

ACȚIUNI DE MÂNUIRE PREZENTE LA MINGE

Lansare mică



Ricoșare

Transmisia obiectului fără mână pe două segmente corporale

Echilibru instabil

Lansare mare


33

Fig. 12 Tipuri de acțiuni de mânuire întâlnite în exercițiile cu măciuci

Fig. 13 Tipuri de acțiuni de mânuire întâlnite în exercițiile cu panglică

Elementele dinamice cu rotație reprezintă ultima componentă a dificultății.

Numărul acestora nu are o importanță majoră în crearea strategiei optime a unei

compoziții, deoarece ele sunt limitate prin Codul de punctaj FIG.

57%

6%5%

21%

2%2%2%5%

ACȚIUNI DE MÂNUIRE PREZENTE LA MĂCIUCI

Lansare mică



Lansare mică de două măciuci, simultan sau

alternativTransmisia obiectului fără mână pe două

segmente corporaleEchilibru instabil

Lansare mare


37%

6%7%1%6%

19%

7%3%

10%3%1%

ACȚIUNI DE MÂNUIRE PREZENTE LA PANGLICĂ

Lansare mică



Transmisia obiectului fără mână pe două segmente

corporaleEchilibru instabil

Spirală

Lansare mare


Echappe

Trecere prin obiect (cerc și panglică)

Șerpuire


34

Fig. 14 Numărul elementelor dinamice cu rotații executate în exercițiile

analizate

Fig. 15 Structura dificultății, exprimată procentual a exercițiilor analizate

A doua etapă a analizei a reprezentat măsurarea timpului de execuție și a valorii

aferente fiecărui element tehnic de dificultate, după regulile enunțate anterior.

Exemplificăm in tabelul următor durata medie și valoarea medie a elemntelor de

dificultate corporală.

Tabel 14 Exercițiul cu cerc – durata medie vs. valoarea medie a elementelor tehnice de

dificultate corporală (BD)

CERC

Nr.Crt. Nume și

Prenume

Durata totală

(s)

Durata

medie a unui

element

Valoarea

(puncta)

Valoarea

medie a unui

element

(puncte)

Numărul total de

elemente

1 S.P. 21,23 3,03 3,9 0,55 7 (4 , 1 , 2 )

2 K.P. 19,08 2,82 3,6 0,51 7 (4 , 2 , 1 )

3 L.A. 23,45 3,35 3,6 0,51 7 (3 , 2 , 2 )

39 38 36 32

MĂCIUCI PANGLICĂ MINGE CERC

Numărul elementelor dinamice cu rotație și lansare

Elemente de

Dificultate

Corporală, 32%

Secvențe de

Pași de Dans,

10%

Elemente de

Dificultate cu

Obiect, 41%

Elemente

Dinamice cu

Rotație, 17%

Elemente de Dificultate Corporală

Secvențe de Pași de Dans

Elemente de Dificultate cu Obiect

Elemente Dinamice cu Rotație


35

4 O.R. 27,60 3,94 3,5 0,50 8 (3 , 3 , 2 )

5 T.V. 23,30 3,32 3,4 0,48 7(2 , 2 , 3 )

6 N.C.J. 21,16 3,52 3,2 0,45 7 (4 , 2 , 1 )

7 D.S. 17,66 2,52 3,1 0,44 7 (2 , 2 , 3 )

8 T.T. 20,91 2,98 2,7 0,38 7 (2 , 4 , 1 )

9 N.S. 18,76 2,68 2,6 0,37 7(3 , 3 , 1 )

Raportul optim dintre valoarea medie și durata medie de realizare a unui element

tehnic de dificultate corporală este realizat de sportiva K.P., cu un raport de 0,514 la

2,82. Desigur, cea mai mare valoare medie a unui element tehnic de dificultate

corporală, s-a identificat la sportiva din Rusia, P.S., cu 0,557 puncte, însă durata medie

de realizare a unui element tehnic corporal este de 3,03 secunde.

Sportiva României, L.A., prezentă în finala de la cerc, realizează elemente

tehnice corporale cu o valoare medie de 0,51, a doua în ordine descrescătoare, egală cu

cea a sportivei din Ucraina, un nivel tehnic corporal peste media. D.S., a doua

reprezentantă a României, nu se apropie de jumătatea ierarhiei, atingând o valoare

medie de 0,44 puncte. Pentru a stabili daca viteza de execuție este optimă, trebuie să

observăm pentru ce fel de elemente au optat antrenorii să introducă în exerciții.

Gimnasta României cu cele mai bune valori, prezintă o viteză de execuție optimă

pentru realizarea săriturilor și a elementelor de echilibru, cu valori bune, însă putem

aprecia că alegerea celor 3 elemente de rotație, cu o valoare medie de 0,33 puncte, nu

este una fericită chiar dacă durata este optimă; motivăm aceasta prin faptul că

elementele valorează mai puțin decât valorile medii ale celorlalte sportive. Acesta poate

fi apreciat ca un punct slab al strategiei compoziționale.

Măsurarea timpilor de execuție pentru elementele de dificultatea cu obiectul a

fost realizată pentru a identifica variațiile de durată, precum și valorile corespunzătoare

fiecăruia dintre acestea.

Exemplificăm în tabelul următor durata medie si valoarea medie a elementelor

de dificultate cu obiect.


36

Tabel 15 Exercițiul cu cerc - durata medie vs. valoarea medie a elementelor de

dificultate cu obiect (AD)

CERC

Nume și

Prenume

Durata

totală (s)

Durata

medie (s)

Valoarea totală

(puncte)

Valoarea medie

(puncte)

Numărul

total de AD-

uri

C.J.N. 17,69 3,53 1,6 0,32 5

K.P. 32,42 3,24 2,3 0,23 10

T.V. 26,43 2,64 3 0,3 10

P.S. 21,66 2,70 2,1 0,26 8

L.A. 27,17 2,71 2,8 0,28 10

N.S. 22,1 2,21 3,1 0,31 10

T.T. 27,25 2,47 3,1 0,28 11

O.R. 22,65 2,83 1,8 0,22 8

D.S. 19,1 3,18 1,7 0,28 6

Media

aritmetică

2,83

0,27

Elementele de dificultate cu cercul, prezintă o durată medie de realizare de 2,83

secunde și o valoare medie de 0,27 puncte. Cel mai mare punctaj cumulat prin realizarea

acestor elemente aparține sportivelor T.T. și N.S. - 3,1 puncte, dat fiind faptul că cea

din urmă are capacitatea de realizare a unui element, în medie, de 2,21 secunde, urmată

de T.T. cu 2,47 secunde.

Pentru fiecare obiect exercițiile pot include între 1 și 4 elementele dinamice cu

rotație. Majoritatea gimnastelor optează pentru 3 sau 4 elemente. Aceste elemente sunt

alcătuite din lansarea obiectului cu o înălțime mare (de două ori înălțimea gimnastei)

sau medie, sub care sportiva va realiza un număr nelimitat de rotații, în funcție de

capacitățile acesteia, elementul terminându-se cu prinderea obiectului.


37

Tabel 16 Exercițiul cu cerc - durata vs. valoarea medie a elementelor dinamice cu rotație

și lansare (R)

CERC

Nume și Prenume Durata

totală (s)

Durata

medie (s)

Valoarea

totală

(puncte)

Valoarea

medie

(puncte)

Numărul total

de R-uri

C.J.N. 21,68 5,42 2,6 0,65 4

K.P. 18,37 4,59 3 0,75 4

T.V. 13,91 4,63 2,1 0,7 3

P.S. 18,47 4,61 2,9 0,72 4

L.A. 9,71 3,23 2 0,66 3

N.S. 10,15 3,38 1,6 0,53 3

T.T. 17,13 4,28 2,9 0,72 4

O.R. 12,85 4,28 2 0,66 3

S.D. 20,56 5,14 3 0,75 4

Media aritmetică

4,39

0,68

Obiectele care prezintă cele mai multe criterii care se pot adăuga la prinderea sau

lansarea dintr-un element dinamic cu rotație sunt cercul și măciucile, care de altfel

prezintă și cele mai mari valori medii - 0,68 puncte la cerc și 0,50 puncte la măciuci, pe

a treia poziție aflându-se mingea cu o valoare de 0,49 puncte, urmată de panglica, cu

0,38 puncte.

Prezentăm în cele ce urmează ponderile punctajelor pe cele patru sub-criterii,

care alcătuiesc punctajul final – elemente de dificultate corporală (BD), secvențe de pași

de dans (S), elementele de dificultate cu obiect (AD) și elementele dinamice cu rotație

(R).

Fig. 16 Cuantumul valorilor pe sub-criterii de evaluare a dificultății - cerc și minge

38%

7%27%

28%

CERC

Valoare Totala

BDValoare Totală S

Valore totală AD

Valoare Totală R

42%

6%29%

23%

MINGE

Valoare Totala

BD

Valoare Totală

S

Valore totală

AD


38

Fig. 17 Cuantumul valorilor pe sub-criterii de evaluare a dificultăți - măciuci și

panglică

Analiza calitativă a celor 4 tipuri de exerciții prezente în această competiție, ne

arată faptul că elementele tehnice de dificultate corporală (BD) sunt cele care cumulate

obțin cel mai mare punctaj total, urmate de elementele de dificultate cu obiectul,

elementele dinamice cu rotație, cu valori relativ apropiate și pe ultima poziție se află

secvențele de pași de dans.

În ceea ce privește gimnastele din România, exemplificăm situația procentuală a

punctajelor obținute pentru fiecare sub-criteriu, pentru una dintre acestea:

- L.A.: din punctajul final de 9,000 puncte, ponderea fiecărui sub-criteriu de

dificultate la cerc este următoarea:

Simbol Descriere Ponderea

BD Elemente de dificultate

corporala

40 %

S Secvente de pasi de dans 6,66 %

AD Elemente de dificultate cu

obiectul

31,11 %

R Elemente dinamice cu rotatie 22,22 %

42%

7%26%

25%

MĂCIUCI

Valoare Totala

BDValoare Totală

SValore totală

ADValoare Totală

R

47%

11%

22%

20%

PANGLICĂ

Valoare Totala

BDValoare Totală

SValore totală

ADValoare Totală

R


39

CAPITOLUL 6

CONCLUZIILE PĂRȚII A II-A

➢ Analiza datelor din cadrul Campionatului European de gimnastică ritmică

pentru junioare – 2018, au evidențiat faptul că elementele tehnice de dificultate

corporală cu rotație, sunt cele care pot ajuta la creșterea valorii totale a

punctajului de la dificultate, deoarece se pot realiza cu un număr nelimitat de

rotații, iar pentru fiecare rotație se va adaugă o bonificație suplimentară la

valoarea de bază a elementului. În cazul în care sportiva nu prezintă o

capacitate de rotație optimă, este de preferat să nu se opteze pentru realizarea

elementelor din aceasta grupă corporală, deoarece se va obține o durată de

execuție mult prea mare, asimilată unui risc ridicat de nereușită.

➢ Pentru creșterea punctajului criteriului dificultate este necesară combinarea

elementelor de dificultate corporală, cu cele de dificultate cu obiectul, pentru

a economisi timp.

➢ Apreciem că o scurtare a timpilor de execuție pentru elementele tehnice de

dificultate corporală, așa cum a reieșit din analiza video a exercițiilor de la

Campionatul European 2018, facilitează pe de-o parte posibilitatea de a

introduce mai multe elemente de dificultate și pe de altă parte, permite

gimnastei să acopere diferitele aspecte subordonate criteriului artistic (ideea

compoziției, conexiunile dintre elemente, expresivitate corporală etc.).

➢ Este necesară folosirea a cât mai multor criterii în momentul lansării sau

prinderii obiectului în elementele dinamice cu rotație, pentru a putea asigura o

valoare totală cât mai mare acestora.

➢ În vederea construirii unei strategii de îmbunătățire a prestației gimnastelor în

cadrul competițiilor internaționale, se impune o analiză atentă cantitativă și

calitativă a exercițiilor prezentate în cadrul concursurilor de mare anvergură.

Datele desprinse și interpretate pot reprezenta o resursă importantă de

informații prin care tehnicienii pot analiza tendințele de dezvoltare ale acestei

discipline și pot adapta prevederile Codului de punctaj FIG pentru fiecare

gimnastă în parte.


40

PARTEA A III-A – CERCETARE PRIVIND EFICIENTIZAREA PREGĂTIRII

JUNIOARELOR PRIN VALORIFICAREA CRITERIULUI DIFICULTATE DIN

CADRUL EXERCIȚIILOR DE CONCURS ÎN GIMNASTICA RITMICĂ

CAPITOLUL 7

CADRUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII

7.1. Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări este de a evalua o serie de aspecte de natură motrică și

biomecanică, în vederea stabilirii unei strategii de realizare a compoziției exercițiilor,

pornind de la criteriile impuse de codul de punctaj FIG (2017-2020) și a unui program

de pregătire care să susțină realizarea elementelor tehnice într-o manieră cât mai

eficientă în raport de timpii de execuție a acestora.

7.2. Obiectivele cercetării

Analiza critică a compoziției exercițiilor de concurs pe plan internațional

și elaborarea unei strategii de pregătire care să valorifice elementele care

compun criteriul dificultate.

Identificarea nivelului de pregătire tehnică a gimnastelor din punct de

vedere corporal și al mânuirii obiectului, prin analiza caracteristicilor

temporale ale elementelor de dificultate.

Identificarea nivelului de dezvoltare a unor calități/componente ce

condiționează execuția tehnică, în condițiile respectării cerințelor codului

de punctaj.

7.3. Sarcinile cercetării

• Analiza critica a literaturii de specialitate pentru clarificarea tendințelor

manifestate în aria reglementărilor codului de punctaj și a consecințelor

acestora asupra pregătirii gimnastelor junioare.

• Stabilirea etapelor necesară organizării cercetării.

• Stabilirea protocolului de cercetare și a instrumentelor de lucru.

• Selectarea subiecților pentru investigații.

• Testarea inițială și finală a subiecților – aspecte de motricitate și biomecanică.

• Măsurarea timpilor de execuție pentru elementele tehnice de dificultate

corporală, elementele tehnice de dificultate cu obiect și elementele dinamice

cu rotație.


41

• Calcularea valorii și a numărului elementelor din compoziția exercițiilor la

minge, măciuci și panglică.

• Conceperea unor program/plan de pregătire pentru optimizarea componentei

tehnice.

• Centralizarea datelor rezultate din testări și măsurători.

• Prelucrarea și interpretarea rezultatelor.

• Formularea concluziilor.

7.4. Ipotezele cercetării

1. Creșterea valorii dificultății exercițiilor de concurs la criteriul Dificultate

corporală, este posibilă prin: introducerea unor elemente mai bine cotate din Codul

de punctaj sau prin creșterea vitezei de execuție a acestor elemente, ceea ce permite

posibilitatea realizării unui număr mai mare de elemente de Dificultate cu obiect

(AD).

2. Creșterea valorii dificultății exercițiilor de concurs la criteriul Dificultate cu

obiect, este posibilă prin scăderea duratei medii de execuție a elementelor specifice,

ceea ce permite introducerea unui număr cât mai mare de AD-uri.

3. Introducerea unui număr suplimentar de rotații și criterii în compunerea R-

urilor, conduce la creșterea valorii medii a acestor elemente și implicit a scorului total

pentru criteriul dificultate.

4. Micșorarea timpilor de execuție a elementelor tehnice de dificultate per

exercițiu, determină o valoare crescută a punctajului aferent criteriului dificultate.

5. Utilizarea echipamentului Optojump, exclusiv ca instrument de evaluare al

calităților motrice în condiții nespecifice gimnasticii ritmice, nu creează întotdeauna

premisele identificării de corelații între parametrii acestuia și variabilele specifice

elementelor de dificultate din grupa sărituri.

7.5. Subiecții investigați

Această cercetare s-a realizat pe gimnastele cluburilor CS UNEFS București, CSM

Arad, CSM Ploiești – categoria junioare, componente ale lotului național de individual

și ansamblu. Lotul se pregătește centralizat începând din luna noiembrie 2018, la

Centrul Național Olimpic de Juniori de la Arad, sub coordonarea antrenoarei Chiriac

Daniela.

Cele 14 gimnaste cuprinse în cercetare, au vârste între 13 și 15 ani, cu o experiență

sportivă cuprinsă între 7 și 10 ani în practicarea gimnasticii ritmice.


42

Toți participanții la studiu au fost sănătoși clinic și cooperanți în ceea ce privește

tematica acestei cercetări.

Toate prevederile legale care privesc respectarea confidențialității datelor, precum

și consimțământul informat al părinților gimnastelor participante la cercetare, au fost

respectate.

7.6. Metode de cercetare științifică utilizate

7.6.1. Studiul literaturii de specialitate

Literatura de specialitate a cuprins articole științifice recente, care fac referire la:

tendințele actualului cod de punctaj FIG, aspecte ce țin de antrenamentul specific

gimnasticii ritmice și factorii determinanți ai performanței în gimnastica ritmică, dar și

lucrări de specialitate din domeniul metodologiei cercetării științifice, a periodizării și

planificării în sportul de performanță și nu în ultimul rând, teze de doctorat care au

abordat teme de gimnastică ritmică.

7.6.2. Metoda observaţiei

În perioadele de implementare a programelor de pregătire tehnică, observația

pedagogică a fost necesară pentru a sesiza reacția fizică și psihică pe care acestea o au

asupra sportivelor, cât și evoluția lor pe parcursul întregului experiment.

7.6.3. Metoda experimentului

Experimentul desfășurat pentru realizarea acestei cercetări are un caracter

constatativ, de verificare a ipotezelor, alături de caracterul ameliorativ, grație

programelor de pregătire tehnică, eșalonate într-un macrociclu.

Conținutul variabilei independente va fi detaliat în capitolul 3.

Administrarea variabilei independente a inclus:

• tipul de stimuli (exerciții pentru perfecționarea elementelor tehnice corporale,

exerciții împrumutate din baletul clasic, exerciții pentru scăderea timpilor de

execuție, exerciții pentru dezvoltarea forței trenului inferior)

• dozarea și succesiunea lor în macrociclu.

7.6.4. Metoda măsurării și evaluării

În studiul de față măsurarea a constat în culegerea informațiilor de natură motrică

și biomecanică necesare obiectivizării unor calități motrice implicate în realizarea

elementelor specifice pregătirii tehnice (elemente de dificultate corporală și cu obiectul)

și a nivelului de execuție a acestor elemente, prin prisma timpilor de execuție și a

corectitudinii acesteia.


43

7.6.4.1. Teste și probe utilizate în cercetare

7.6.4.1.1. Evaluarea calităților (psiho)motrice

Pentru evaluarea calităților motrice s-au utilizat următoarele probe și echipamente:

a) Viteză de reacție, viteză de execuție, viteză de deplasare. Aceste forme de

manifestare ale vitezei au fost testate cu ajutorul echipamentului ”Wireless

training timer” (Witty), care a permis atât măsurarea vitezei de reacție și

execuție dintr-o poziție statică, cât și a vitezei de deplasare în combinație cu

celelalte forme într-o acțiune dinamică.

b) Puterea musculară, timpii de contact, înălțimea săriturilor, timpii de zbor și

ritmul săriturilor au fost măsurate cu ajutorul dispozitivului Optojump – Microgate.

Acesta, în configurația bidimensională facilitează efectuarea săriturilor drepte de pe loc,

săriturilor pe un picior de pe loc și a săriturilor pe un picior cu deplasare pe axele x și y.

Ca urmare a colectării acestor date și a posibilității de a analiza video prestația

sportivului, operatorul/antrenorul poate rapid evalua forța explozivă, momentul la care

începe să se instaleze oboseala, poziția corpului în timpul săriturii sau tehnica de

execuție.

Pentru o mai fină investigație, versiunea bidimensională permite utilizarea a

patru bare, două pe axa x și două pe axa y, ce formează o arie de măsurare între 1x1 și

6x6 m. Dispozitivul Opto Jump Next are o distanță de max. 6 m de transmisie-recepție

a semnalului; cu acest echipament sportivul poate utiliza în execuție cel mult 5 m pe

direcția barelor x și 50 cm, pe direcția barelor y.

Subiecții cercetării au parcurs următoarele probe de control:

• Sărituri drepte pe două picioare, de pe loc, timp de 60 secunde;

• Sărituri drepte pe piciorul drept, de pe loc, 5 repetări;

• Sărituri drepte pe piciorul stâng, de pe loc, 5 repetări;

• Sărituri drepte pe piciorul drept, cu deplasare înainte-înapoi, 5 repetări;

• Sărituri drepte pe piciorul stâng, cu deplasare înainte-înapoi, 5 repetări;

• Sărituri drepte pe piciorul drept, cu deplasare stânga-dreapta, 5 repetări;

• Sărituri drepte pe piciorul stâng, cu deplasare stânga-dreapta, 5 repetări;

7.6.4.1.2. Evaluarea nivelului de execuție a elementelor de dificultate

Pentru evaluarea nivelului de execuție a elementelor tehnice de dificultate

prezente în compoziția exercițiilor gimnastelor din grupul de experiment, s-au utilizat

următoarele probe și măsurători:

a) Executarea tuturor elementelor tehnice de dificultate corporală, cu îndeplinirea

criteriilor de evaluare specifice acestora.


44

b) Executarea elementelor tehnice de dificultate cu obiect. Fiecare gimnastă a

avut de efectuat trei repetări pentru fiecare element din cele două subcriterii

menționate. S-au măsurat timpii de execuție cu ajutorul unui cronometru,

înregistrându-se cele trei valori, care au fost procesate statistic. S-a calculat

timpul de execuție mediu, ținând cont ca sportiva să execute corect din punct

de vedere tehnic.

c) De asemenea s-au înregistrat numărul elementelor de dificultate corporală și

cu obiect, precum și valoarea acestora care determină nota la Dificultate.

7.6.5. Metoda statistico-matematică

În vederea verificării normalității distribuției rezultatelor subiecților investigați,

s-au utilizat coeficienții Skewness Kurtosis. Coeficientul Skewness în valoare absolute

a fost mai mic decât 1 (Morgen Leech, Gloeckner, Barrett, 2001) pentru simetrie și

pentru aplatizare, coeficientul Kurtosis nu depășește valoarea 8, iar coeficientul

skewness nu depășește valoarea 3 (Kline, 2001).

Menționăm faptul că în vederea validării statistice a ipotezelor, s-au utilizat testul

t pentru eșantioane perechi și testul Wilcoxon pentru situația în care a existat un număr

redus de participanți (6-25 de subiecți), la a doua testare pentru proba Witty.

Pentru analiza gradului de asociere între diferite variabile/parametrii evaluați, în

situația unui eșantion de cel mult 30 de subiecți, s-au utilizat corelația Pearson. S-a luat

în considerare un prag de semnificație p<0,05, pentru argumentarea corelațiilor

semnificative.

În acest scop au fost utilizate programe software precum:

- Produsul informatic de calcul Excel, al companiei Microsoft, pentru a calcula

sume, valori medii, deviația standard și coeficientul de variabilitate;

- Produsul informatic de prelucrare Word, al companiei Microsoft;

- Statistical Package for Social Science (SPSS).

7.6.6. Metoda grafică şi tabelară

Metodă grafică și tabelară este o metodă de prezentare intuitivă a rezultatelor

cercetării, prin care se pot evidenția variațiile și diferențele dintre valorile aferente

parametrilor studiați.


45

CAPITOLUL 8

DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII

8.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetării

Studiul de față s-a realizat în perioada noiembrie 2019 – septembrie 2020, în

cadrul Clubului Sportiv UNEFS, CNOPJ Arad și Complex Sportiv Olimpic Sidney

2000 de la Izvorani. Menționez că din luna noiembrie 2019, până în prezent, lucrez în

calitate de antrenor cu aceste gimnaste, în colaborare cu antrenorul coordonator.

Cercetarea experimentală a cuprins mai multe etape, evidențiate în tabelul 44.

Tabel 18 Etapele cercetării experimentale

ETAPA SARCINI PERIOADA

I Stabilirea grupei experimentale 15-30 noiembrie 2019

II Testarea inițială Witty și Optojump 6 decembrie 2019

III Testare inițială-măsurarea duratei și

valorii elementelor tehnice de dificultate

1 – 22 decembrie 2019

IV Aplicarea variabilei independente decembrie 2019 – martie

2020 și mai - august 2020

IV Testarea finală-măsurarea duratei și valorii

elementelor tehnice de dificultate

17-23 august 2020

V Testarea finală Optojump 3 august 2020

VI Testare finală Witty 4 septembrie 2020

Testările inițială și finală privind evaluarea calităților (psihomotrice), prin

intermediul echipamentelor Wireless training timer și Optojump, s-au efectuat in lunile

decembrie 2019, respectiv august și septembrie 2020, în cadrul laboratorului de

cercetări interdiciplinare Alexandru Partheniu din U.N.E.F.S. București.


46

CAPITOLUL 9

ASPECTE DE PROIECTARE ȘI PLANIFICARE ÎN GIMNASTICA RITMICĂ

9.1. Exemplu de plan de pregătire anual la junioare (proba individuală)

La finele anului 2018, a fost înființat Centrul Național Olimpic de Pregătire

pentru Junioare (CNOPJ) – gimnastică ritmică, la Arad. Activitatea acestui centru este

direcționată de Federația Română de Gimnastică Ritmică, sub supravegherea și

finanțarea Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Specializarea sportivelor din lotul de

junioare, care si-au desfășurat și își desfășoară pregătirea în cadrul CNOPJ-ului, s-a axat

pe proba de ansamblu, dar componentele lotului participă și la probele individual din

cadrul competițiilor naționale și internaționale.

În anul 2019, în perioada ianuarie-iulie, în vederea participării la Campionatele

Mondiale de la Moscova, desfășurate în perioada 19-21 iulie 2019, sportivele s-au

antrenat la CNOPJ Arad, după care timp de 4 luni, până în noiembrie 2019, gimnastele

s-au pregătit la cluburile de proveniență.

Începând cu luna decembrie acestea și-au reluat activitatea, pregătindu-se în

cadrul Sălii de Jocuri a Clubului Sportiv Municipal Arad, sub îndrumarea antrenorului

principal Daniela Chiriac, pentru proba de individual.

Am prezentat în capitolul 7 (7.5. subiecții investigați), date despre sportivele

componente ale CNOPJ și analiza rezultatelor anterioare obținute.

CALENDARUL COMPETIȚIONAL

Obiective de performanță

a. Obiective de loc – obiective privind locul în clasament

- MA, BA: calificare în finale pe obiecte și obținerea de medalii la turneele

internaționale, calificarea la Cupa României și obținerea de medalii în cadrul

Campionatului Național de Junioare (proba individual) cât și cu echipa.

- BI, MM, BC, MD: calificare în finalele pe obiect la turneele internaționale,

calificare la Cupa României și obținerea de medalii în cadrul Campionatului

Național de Junioare (proba individual), cât și cu echipa.

- LR, IM, MC, NA, DA, AE, VE: clasare în primele 10 la turneele

internaționale, cât și în cadrul Campionatului Național de Junioare.

b. Obiective de notă – obiective privind nota obținută


47

Tabel 419 Obiectivele de notă stabilite pentru anul competițional 2020

COMPETIȚIE NUME

SPORTIVE

PUNCTAJ

DIFICULTATE

PUNCTAJ

EXECUȚIE

NOTĂ

FINALĂ

Turneu Internațional FIG

”Cupa Irina Deleanu”

MA, BA, ES

9,00 puncte 6,50 puncte 15,500

BI, MM,BC, MD 8,00 puncte 6,50 puncte 14,500

LR, IM, MC, NA,

DA, AE, VE

7,00 puncte 6,00 puncte 13,000

Campionatul Național de

Junioare/ Cupa României

MA, BA, ES

9,50 – 10.00

puncte

7,00 – 7,50

puncte

16,500 –

17,000

BI, MM, BC, MD 8,50 – 9.00

puncte

7,00 – 7,50

puncte

15,500 –

16,000

LR, IM, MC, NA,

DA, AE, VE

7,50 puncte 6,50 – 7,00

puncte

14,000

14,500

c. Obiective de instruire – se urmărește realizarea în cele mai bune condiții a

componentelor specifice Codului de punctaj FIG pentru actualul ciclu olimpic, prin

compozițiile de concurs.

Tabel 20 Structura și conținutul planului anual de pregătire 1.12.2019 – 30.11.2020

ETAPA PERIOADA LOCUL Nr.

LA Nr. ZA Nr. ZO Nr. ZR Nr. ZCV

PERIOADA PREGĂTITOARE DE BAZĂ

Etapa 1

MZC 1 – de

acomodare 1.12 – 15.12.2019

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM Arad

20 12 2 1 0

MZC 2 – de bază

16.12 – 2019 -

19.01.2020

45 28 5 2 0

MZC 3 – de pregătire și control

20.01 – 02.02.2020

19 11 1 1 1

PERIOADA PRECOMPETIȚIONALĂ

Etapa 2

MZC 4 –

precompetițional

2.02 – 19.02.2020

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM

Arad

22 14 1 1 1


48

PERIOADA COMPETIȚIONALĂ

Etapa 3

MZC 5 – competitional 20.02

– 15.03.2020

Sala

Polivalenta

din

Bucuresti și

CNOPJ

Arad

28 17 3 1 4

PERIOADA DE TRANZIȚIE

Etapa 4

MZC 6 – de tranziție 16.03. –

22.03.2020

Acasă (stare de

urgență)

0 0 7 0 0

PERIOADA PREGĂTITOARE DE BAZĂ

Etapa 5

MZC 7 – de bază

23.03 – 05.04.2020 Online (prin

intermediul

platformei

Zoom)

12 12 2 0 0

MZC 8 – de bază,

de dezvoltare 6.04

15.05.2020

32 32 7 0 0

Etapa 6 MZC 9 – de bază

16.05 – 07.06 La club 19 19 4 0 0

Etapa 7

MZC 10 – de bază, de dezvoltare 8.06 -

16.08

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM

Arad

100 60 5 5 0

MZC 11 – de bază stabilizare 17.08 –

06.09.2020

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM

Arad

30 18 2 1 0

PERIOADA PRECOMPETIȚIONALĂ

Etapa 8

MZC 12 – de

pregătire și control

7.09 – 20.09.2020

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM

Arad

18 10 1 1 2

Etapa 9

MZC 13 – de

șlefuire 21.09 – 4.10

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM

Arad

19 11 1 1 1

MZC 14 – precompetițional 5-

21.10.202

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM

Arad

22 14 1 1 1

PERIOADA COMPETIȚIONALĂ

Etapa

10

MZC 15 competițional 22.10

– 09.11.2020

CNOPJ –

Sala de

Jocuri CSM

Arad/ Sala

Olimpia din

Ploiești/ Sala

Polivalentă

din

București

12 12 2 0 4


49

Etapa

11

MZC 16 - de

tranziție 10-30.11

CNOPJ

Arad 9 9 3 9 0

11 16 273 197 35 18 8

LA – lecții de antrenament

ZA – zile de antrenament

ZO – zile de odihnă

ZR – zile de refacere

ZCV – zile de concurs sau verificare

Reperele detaliate ale planului de pregătire se regăsesc în subcapitolul 9.1.

9.2. Model operational pentru perfecționarea elementelor tehnice specifice

Codului de punctaj 2017-2020 prin creșterea vitezei de execuție

În mod evident viteza de execuție este direct asociată nivelului tehnicii

corporale, abilitații și preciziei privind manipularea obiectelor portative, nivelului forței

rapide optime și al capacității coordinative specifice.

Fiecare dintre aceste 4 aspecte condiționează cele 3 componente ale

dificultății, prevăzute în Codul de punctaj FIG (BD, AD și R). În consecință programul

de exerciții cuprinde mijloace pentru fiecare grupă de elemente incluse în componenta

difiultate corporală, dificultate cu obiect portativ și elemente dinamice cu rotație și

lansare.

Fig. 17 Model operational pentru dezvoltarea vitezei de execuție a elementelor de

dificultate

N.T.C. – Nivelul tehnicii corporale


50

A.P.M.O.P. – Abilitatea și precizia privind manipularea obiectelor portative

N.C.C.S. – Nivelul capacității coordinative specifice

N.F.R.O. – Nivelul forței rapide optime

AD – Dificultate cu obiect portativ (apparatus difficulty)

BD – Elemente de dificultate corporală (body difficulty)

R – Elemente dinamice cu rotație și lansare (dynamic elements with rotation and throw)

Modelul operațional cuprinde exerciții pentru consolidarea și perfecționarea

tehnicii corporale și a tehnicii de acționare a obiectelor portative specifice gimnasticii

ritmice, care au ca scop final, creșterea vitezei de execuție a elementelor tehnice și

dezvoltarea capacității de realizare a unui număr cât mai mare de elemente, în

succesiune, în cadrul probei de concurs.

Exercițiile au fost sistematizate în:

- exerciții la bara de balet sau la scara fixă;

- exerciții la centru;

- exerciții cu materiale ajutătoare.


51

CAPITOLUL 10

PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

EXPERIMENTALE

10.1. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor de la evaluarea nivelului de

pregătire tehnică

10.1.1. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor pentru evaluarea elementelor de

dificultate corporală (BD)

Au fost analizate tipurile și numărul de elemente tehnice de dificultate corporală

identificate în cadrul celor 42 de exerciții ale gimnastelor investigate la testările 1 și 2.

Prezentăm în cele ce urmează doar una dintre grupele de dificultăți corporale, și

anume Rotațiile.

Tabelul 21 Tipuri de rotații identificate în compoziția exercițiilor la cele două testări

Denumirea

Elementului Valoarea Minge Măciuci Panglică

Iterația

elementului

TESTARE 1/

TESTARE 2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2

Piruetă cuib cu

prinderea piciorului

Valoarea

diferă în funcție

de

numărul rotațiilor

11 12 10 11 10 11 31 34

Pirueta penche facială,

pe toata talpa 12 13 13 11 11 9 36 33

Pirueta Fouetté în

passe 1 2 1 2

Piruetă grand-écart

înapoi, cu prinderea piciorului

1 1 0

Piruetă planșă laterală,

cu trunchiul la 90 1 1 1 1 2

Pirueta attitude 1 0 1

Pirueta attitude + tonneau

1 1 0 2

Pirueta attitude + Passeé + Tonneau

1 0 1

8 tipuri de elemente

din rotație 24 28 24 25 22 22 70 75

Analiza celor 42 de exerciții ne-au condus la concluzia conform căreia dintr-un

total de 43 de rotații prevăzute în Codul de punctaj, gimnastele din grupul experimental

au executat doar 5 tipuri în cadrul primei testări și 7 tipuri în cadrul celei de-a doua

testare. Acest aspect se datorează faptului că în general gimnastele din România nu au


52

în bagajul tehnic o mare varietate de tipuri de rotații, chiar dacă există 26 de variante

bine cotate în Codul de punctaj.

Evidențiem în cele ce urmează, analiza statistică a duratei totale și medii de

execuție a elementelor de dificultate corporală, în relație cu valoarea totală și medie a

acestora, în cadrul exercițiului cu minge, ca exemplificare pentru toate obiectele, pentru

testările 1 și 2.

Tabel 22 Exercițiul cu minge - durata totală și medie vs. valoarea totală și medie a

elementelor tehnice de dificultate corporală (BD) – testările 1 și 2

Nr.

Crt.

Nume și

Prenume

Durată totală

BD (s)

Durata medie a

unui element de

dificultate

corporală (s)

Valoare totală

BD (pct.)

Valoarea medie

a unui element

de dificultate

corporală (pct.)

Număr

total BD

T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2

1 MA 25,36 21,37 3,62 3,05 3,3 3,7 0,47 0,52 7 7

2 BI 21,34 17,62 3,04 2,51 3,7 3,7 0,52 0,52 7 7

3 AE 21,42 19,72 3,06 2,81 2,6 2,8 0,37 0,4 7 7

4 MD 22,27 21,24 3,18 3,03 3,1 3,4 0,44 0,48 7 7

5 MC 20,06 22,23 2,86 3,17 3,1 3,2 0,44 0,45 7 7

6 LR 23,68 19,30 3,38 2,75 3,2 3,4 0,45 0,48 7 7

7 ES 23,75 20,13 3,39 2,87 3 3,8 0,42 0,54 7 7

8 BA 22,73 22,16 3,24 3,16 3 3,6 0,42 0,51 7 7

9 DA 22,06 20,5 3,15 2,92 3 3,4 0,42 0,48 7 7

10 BC 23,4 19,28 3,34 2,75 3,3 3,4 0,47 0,48 7 7

11 MM 21,12 21,75 3,01 3,10 3,5 3,8 0,5 0,54 7 7

12 NA 20,96 21,31 2,99 3,04 2,8 3,1 0,4 0,44 7 7

13 VE 20 20,76 2,85 2,96 3,1 3,2 0,44 0,45 7 7

14 IM 27,24 23 3,89 3,28 3,2 3,3 0,45 0,47 7 7

MEDIE 22,52 20,74 3,21 2,96 3,135 3,414 0,44 0,48

MIN 20 17,62 2,85 2,517 2,6 2,8 0,37 0,4

MAX 27,24 23 3,89 3,285 3,7 3,8 0,52 0,54

CV 9,02% 6,91% 9,08% 6,91% 8,72% 8,43% 8,87% 8,43%

STD 2,032 1,434 0,291 0,204 0,273 0,287 0,039 0,0411

Prezentăm în tabelul 57 aspectele de statistică descriptivă referitoare la

normalitatea distribuției rezultatelor, cu ajutorul coeficienților Skewness și Kurtosis.

Astfel, coeficientul Skewness în valoare absolută a fost <1 pentru simetrie, iar pentru

aplatizare, coeficientul Kurtosis nu a depășit valoarea 8, iar coeficientul Skewness nu a

depășit valoarea 3.

În afara indicatorilor de tendință centrală, a fost aplicat testul T Student, pentru

a identifica semnificația diferențelor dintre mediile obținute la cele două testări.


53

Tabel 23 Valoarea coeficienților care argumentează normalitatea distribuției

rezultatelor a elementelor corporale de dificultate (BD)

N Skewness Kurtosis

Statistic Statistic Std.

Error Statistic

Std.

Error

BD_Testare1_minge_durata_medie 14 .960 .597 .839 1.154

BD_Testare1_minge_valoarea_medie 14 .180 .597 .898 1.154

BD_Testare2_minge_durata_medie 14 -.569 .597 .255 1.154

BD_Testare2_minge_valoarea_medie 14 -.437 .597 -.003 1.154

BD_Testare1_maciuci_durata_medie 14 .348 .597 -.784 1.154

BD_Testare1_maciuci_valoarea_medie 14 -.447 .597 -.191 1.154

BD_Testare2_maciuci_durata_medie 14 .690 .597 .138 1.154

BD_Testare2_maciuci_valoarea_medie 14 .074 .597 -.769 1.154

BD_Testare1_panglica_durata_medie 14 .450 .597 -1.337 1.154

BD_Tesrare1_panglica_valoarea_medie 14 -.589 .597 -.316 1.154

BD_Testare2_panglica_durata_medie 14 -.521 .597 -.040 1.154

BD_Testare2_panglica_valoarea_medie 14 .145 .597 -.012 1.154

Valid N (listwise) 14

Tabel 24 Rezultatele testului t pentru eșantione perechi la durata medie și valoarea

medie a elementelor de dificultate corporală (BD)

Paired Differences

t df

Sig.

(2-

tailed) Mean

Std.

Devi

ation

Std.

Error

Mean

95% Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

Pair 1 BD_Testare1_minge_durata_medie

BD_Testare2_minge_durata_medie .250 .320 .0855 .065 .435 2.93 13 .012

Pair 2 BD_Testare1_minge_valoarea_medie

BD_Testare2_minge_valoarea_medie -.040 .031 .0084 -.058 -.022 -4.81 13 .000

Pair 3 BD_Testare1_maciuci_durata_medie

BD_Testare2_maciuci_durata_medie .336 .372 .0996 .120 .551 3.37 13 .005

Pair 4 BD_Testare1_maciuci_valoarea_medie

BD_Testare2_maciuci_valoarea_medie -.032 .040 .0107 -.055 -.009 -2.99 13 .010

Pair 5 BD_Testare1_panglica_durata_medie

BD_Testare2_panglica_durata_medie .250 .314 .0839 .069 .432 2.98 13 .010

Pair 6 BD_Testare1_panglica_valoarea_medie

BD_Testare2_panglica_valoarea_medie -.031 .044 .0119 -.056 -.005 -2.61 13 .021


54

Pentru exercițiul cu mingea:

• există diferență semnificativă pozitivă, t(13)=2.930, p=0.012 între durata medie

a elementelor de dificultate corporală de la prima testare şi durata medie de la a

doua testare cu o mărime a efectului mare (d=1.00). Durata medie la a doua

testare scade față de durata medie de la prima testare (M2=2.964, DS2=0.204

față de M1=3.214, DS1=0.291); în ceea ce privește durata medie cumulată a

gimnastelor pentru timpii de execuție la cele trei obiecte, aceasta variază între

22,09 - 22,52 la prima testare și între 20,05 – 20,74, la a doua testare.

• există diferență semnificativă negativă, t(13)=4.815, p=0.000 între valoarea

medie a elementelor tehnice de dificultate corporală de la prima testare şi

valoarea medie de la a doua testare cu o mărime a efectului mare (d=1.02).

Valoarea medie la a doua testare creşte față de valoarea medie de la prima testare

(M2 =0.488, DS2=0.041 față de M1=0.447, DS1=0.039).

Prin analiza coroborată a aspectelor menționate anterior, cu accent pe

validitatea testelor statistice, se acceptă ipoteza 1 a cercetării, conform căreia prin

scăderea timpilor de execuție și prin introducerea unor elemente cu valori mai mari

în Codul de punctaj, se creează premizele obținerii unui scor mai bun la criteriul

Dificultate corporală.


55

10.1.2. Prelucrarea și interpretarea datelor rezultate din Dificultatea cu obiectul

(AD) și Elementele dinamice cu rotație și lansare (R)

Prezentăm în cele ce urmează aspectele referitoare la tipul și numărul

Dificultăților cu obiectul (AD) identificate în cadrul celor 42 de exerciții ale

gimnastelor investigate la cele două testări.

Fig. 18 Frecvența grupelor de mânuire a obiectelor, la cele două

204

89

49

29

22

39

33

23

14

1

3

3

5

4

1

343

208

115

89

94

66

70

36

32

23

17

12

8

7

6

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Lansare mică


Spirală (panglică)

Lansare mică de două măciuci, simultan sau…

Lansare mare

Ricoșare (minge)


Transmisia obiectului fără mână pe două…


Echappe (panglică)

Trecere prin obiect (panglică)

Echilibru instabil

Boomerang (panglică)

Șerpuire (panglică)

Morișcă (măciuci)

Tipurile de grupe de mânuire corespunzătoare elementelor

de dificultate cu obiectul (AD) - frecvență

T2 T1


56


elementelor de Dificultate cu obiect (AD), pentru ambele testări

Nr.

Crt.

Nume și

Prenume

Durată totală

AD (s)

Durata medie

a unui

Element de

Dificultate cu

obiect (s)

Valoare AD

(pct.)

Valoarea

medie a

unui

Element de

Dificultate

cu obiect

(pct.)

Număr total

AD

T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2

1 MA 35,77 55,02 2,10 2,29 4,60 6,70 0,27 0,28 17 24

2 AE 13,03 32,27 1,63 2,15 1,70 3,40 0,21 0,23 8 15

3 BI 29,26 41,75 1,95 1,82 4,10 6,60 0,27 0,29 15 23

4 MD 26,24 25,30 1,75 1,27 3,30 5,30 0,22 0,27 15 20

5 MC 18,28 37,72 2,29 1,99 2,20 5,00 0,28 0,26 8 19

6 LR 21,98 36,93 2,20 1,85 2,90 4,80 0,29 0,24 10 20

7 ES 36,34 21,57 2,14 1,35 4,10 4,20 0,24 0,26 17 16

8 BA 29,93 44,43 2,00 1,93 3,90 6,40 0,26 0,28 15 23

9 DA 14,49 26,95 1,81 1,50 1,80 5,10 0,23 0,28 8 18

10 BC 37,51 36,82 2,21 1,60 4,80 6,10 0,28 0,27 17 23

11 MM 25,41 28,78 1,95 1,31 3,70 5,50 0,28 0,25 13 22

12 NA 32,53 32,68 2,32 1,92 3,40 4,30 0,24 0,25 14 17

13 VE 22,99 37,73 1,92 1,89 3,30 5,10 0,28 0,26 12 20

14 IM 20,39 42,57 1,85 2,03 2,70 5,90 0,25 0,28 11 21

MEDIA 26,01 35,75 2,01 1,77 3,32 5,31 0,25 0,26 13 20

MIN 13,03 21,57 1,63 1,27 1,70 3,40 0,21 0,23 8 15

MAX 37,51 55,02 2,32 2,29 4,80 6,70 0,29 0,29 17 24

CV% 30,55 24,50 10,41 18,1 29,2 18,1 9,94 6,65 26 14

STD 7,95 8,76 0,21 0,32 0,97 0,97 0,03 0,02 3 3

Pentru exercițiul la minge ierarhia primelor trei grupe de mânuire a ramas aceiași

între cele doua testări: lansare mică, ricoșare și prindere din lansare mare, cu scăderi ale

ponderii pentru prima grupă și creșterea ușoară a ponderii pentru celelalte două grupe

de acțiuni de mânuire. Se observă un mai bun echilibru între aceste tipuri de acțiuni.

Prezentăm în cele ce urmează aspectele referitoare la durata medie și valoarea

medie a unei element de Dificultate cu obiectul (AD) identificate în cadrul celor 42 de

exerciții ale gimnastelor investigate la cele două testări.




57

Tabel 26 Rezultatele testului t pentru eșantione perechi – durata medie și valoarea

medie a elementelor AD

Paired Samples Test

Paired Differences

t df

Si

g.

(2-

tai

le

d)

Mean Std.

Deviation

Std.

Error

Mean

95% Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

Pair 1 AD_Testare1_minge_durata_medie

AD_Testare2_minge_durata_medie .23 .365 .097 .02 .442 2.37 13

.03

4

Pair 2 AD_Testare1_minge_valoarea_medie

AD_Testare2_minge_valoarea_medie -.00 .029 .007 -.02 .010 -.80 13

.43

6

Pair 3 AD_Testare1_maciuci_durata_medie

AD_Testare2_maciuci_durata_medie .53 .291 .077 .37 .707 6.93 13

.00

0

Pair 4

AD_Testare1_maciuci_valoarea_medi

e

AD_Testare2_maciuci_valoarea_medi

e

-.02 .026 .007 -.03 -.008 -

3.39 13

.00

5

Pair 5 AD_Testare1_panglica_durata_medie

AD_Testare2_panglica_durata_medie .51 .517 .138 .21 .812 3.71 13

.00

3

Pair 6

AD_Testare1_panglica_valoarea_medi

e

AD_Testare2_panglica_valoarea_medi

e

-.01 .023 .006 -.02 .001 -

1.84 13

.08

8

Din analiza coroborată a aspectelor menționate anterior, cu accent pe

validarea testelor de semnificație, se acceptă ipoteza 2 a cercetării conform căreia

micșorarea timpilor de execuție ai elementelor AD conduce la posibilitatea includerii

mai multor elemente de acest tip în compoziția exercițiilor. În ceea ce privește

valoarea medie a elementelor, ipoteza de cercetare se acceptă parțial, în sensul că

această variabilă nu a crescut semnificativ între cele două testări, fapt logic în

condițiile în care numărul total al AD-urilor a crescut.

Sub aspect metodologic, se poate aprecia că, spre deosebire de elementele

tehnice de dificultate corporală, la care gimnastele din grupul experimental au un nivel

apropiat de pregătire, la elementele tehnice de dificultate cu obiectul, acestea prezintă

diferențe mari din punct de vedere al capacității de a gestiona acțiuni de mare

complexitate care presupun o coordonare intersegmentară de excepție, un control

neuromuscular perfect, orientare spațială în absența reperelor vizuale, precum și calități


58

cognitive de, cum ar fi atenția concentrată și distributivă, simțul anticipării, aprecierea

timpilor de coincidență, etc.

Din analiza datelor statistice, la toate cele trei obiecte, rezultă faptul că antrenorii

care lucrează cu grupul experimental trebuie să creeze programe de pregătire tehnică ce

vizează în special AD-uri. În acest sens se va insista pe acele componente/calități

deficitare, care limitează realizarea tehnicilor perfecționate de mânuire a obiectelor

portative.

În sinteză, gimnastele din grupul experimental au importante rezerve de

performanță în ceea ce privește bagajul tehnic, sub aspectul învățării și perfecționării de

noi elemente tehnice de mânuire, care să permită introducerea lor în compoziția

exercițiilor și astfel, creșterea valorii criteriului dificultate cu obiectul portativ.

Prezentăm în cele ce urmează aspectele referitoare la durata medie și valoarea

medie a elementelor Dinamice cu rotație și lansare (R) identificate în cadrul celor 42

de exerciții ale gimnastelor investigate în cadrul celor două testări.


elementelor Dinamice cu rotație (R), pentru cele două testări

Nr.

Crt.

Nume și

Prenume

Durată totală

AD (s)

Durata medie

a unui

Element

dinamic cu

rotație și

lansare(s)

Valoare R

(pct.)

Valoarea

medie a

unui

Element

dinamic cu

rotație și

lansare

(pct.)

Număr total

R

T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2

1 MA 12,65 14,28 4,22 4,76 2,20 2,70 0,73 0,90 3 3

2 AE 6,17 11,41 3,08 3,80 1,20 1,90 0,60 0,63 2 3

3 BI 10,36 11,51 3,45 3,84 1,70 2,40 0,57 0,80 3 3

4 MD 11,89 10,19 3,96 3,40 2,00 2,40 0,67 0,80 3 3

5 MC 9,37 17,03 3,12 4,26 1,30 3,10 0,43 0,78 3 4

6 LR 10,65 13,46 3,55 4,49 1,60 2,30 0,53 0,77 3 3

7 ES 11,75 9,77 3,92 3,26 1,90 1,90 0,63 0,63 3 3

8 BA 9,05 8,45 3,02 4,23 1,80 1,60 0,60 0,80 3 2

9 DA 7,27 11,57 3,63 3,86 1,30 2,30 0,65 0,77 2 3

10 BC 11,61 10,99 3,87 3,66 2,00 2,40 0,67 0,80 3 3

11 MM 11,02 10,23 3,67 3,41 2,00 2,10 0,67 0,70 3 3

12 NA 15,99 15,11 4,00 3,78 2,50 2,80 0,63 0,70 4 4

13 VE 10,55 11,89 3,52 3,96 1,90 2,40 0,63 0,80 3 3

14 IM 13,29 17,32 4,43 4,33 1,90 3,00 0,63 0,75 3 4

MEDIA 10,83 12,37 3,67 3,93 1,81 2,38 0,62 0,76 2,92 3,14

MIN 6,17 8,45 3,02 3,26 1,20 1,60 0,43 0,63 2 2

MAX 15,99 17,32 4,43 4,76 2,50 3,10 0,73 0,90 4 4

CV% 39,90 21,79 14,03 11,14 30,2 17,8 16,8 9,48 23,7 17,01


59



Tabel 28 Rezultatele testului t pentru eșantione perechi – durata medie și valoarea

medie a elementelor R

Paired Samples Test

Paired Differences

t df

Sig.

(2-

tailed

) Mean

Std.

Devi

ation

Std.

Error

Mean

95% Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

Pair 1 R_Testare1_minge_durata_medie

R_Testare2_minge_durata_medie -.25 .6107 .1632 -.6090 .0962 -1.57 13 .140

Pair 2 R_Testare1_minge_valoarea_medie

R_Testare2_minge_valoarea_medie -.14 .0932 .0249 -.1956 -.0879 -5.69 13 .000

Pair 3 R_Testare1_maciuci_durata_medie

R_Testare2_maciuci_durata_medie -.02 .4673 .1249 -.2996 .2400 -.23 13 .815

Pair 4 R_Testare1_maciuci_valoarea_medie

R_Testare2_maciuci_valoarea_medie -.14 .1193 .0319 -.2095 -.0717 -4.41 13 .001

Pair 5 R_Testare1_panglica_durata_medie -

R_Testare2_panglica_durata_medie .28 .7412 .1981 -.1416 .7143 1.44 13 .172

Pair 6 R_Testare1_panglica_valoarea_medie

R_Testare2_panglica_valoarea_medie -.07 .0874 .0233 -.1228 -.0219 -3.10 13 .008

Prin analiza coroborată a aspectelor menționate anterior, cu accent pe

validarea testelor de semnificație, se acceptă ipoteza 3 a cercetării, conform căreia

introducerea unui număr mai mare de rotații și criterii în compunerea R-urilor,

conduce la creșterea valorii medii a acestor elemente.

Analiza statistică a datelor pentru toate cele trei obiecte, cu accent pe

validarea testelor de semnificație a condus la acceptarea ipotezei 4 a cercetării

conform căreia micșorarea timpilor de execuție a elementelor tehnice de dificultate

per exercițiu, determină o valoare crescută a punctajului aferent criteriului

dificultate.


60

10.2. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor la timpii de reacție, execuție și

deplasare (Witty)

Prezentăm în tabelul de mai jos statistica descriptivă la probele Witty pentru

timpii de reacție și execuție, în proba statică și timpii de deplasare și de execuție, în

proba dinamică.

Tabel 29 Statistica descriptivă pentru timpii cumulați de reacție și execuție în proba

statică și timpii cumulați de deplasare și execuție în proba dinamică.

Descriptive Statistics

N Min Max Mean

Std.

Devia

tion

Skewness Kurtosis

Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Std.

Error Statistic

Std.

Error

P1_test_static_testare1 14 9.91 18.76 12.22 2.296 2.027 .597 4.688 1.154

P1_test_static_testare2 6 12.98 15.20 13.87 .905 .871 .913 -.727 2.000

P2_test_dinamic_testare1 14 67.99 83.89 74.81 4.671 .857 .597 .251 1.154

P2_test_dinamic_testare2 6 74.78 91.48 82.35 5.845 .528 .845 .096 1.741


Referitor la semnificația diferențelor dintre mediile obținute la cele două

testări, prezentăm în cele ce urmează prelucrarea statistică, efectuată prin testul

Wilcoxon, pentru eșantioane perechi.

Tabel 30 Semnificația diferențelor dintre medii la testul static Ranks

N

Mean

Rank Sum of Ranks

Proba1_test_static_testare2

Proba1_test_static_testare1

Negative Ranks 0a .00 .00

Positive Ranks 5b 3.00 15.00

Ties 0c

Total 5

a. Proba1_test_static_testare2 < Proba1_test_static_testare1

b. Proba1_test_static_testare2 > Proba1_test_static_testare1

c. Proba1_test_static_testare2 = Proba1_test_static_testare1


61

Test Statisticsb

Proba1_test_static_testare2 - Proba1_test_static_testare1

Z -2.023a

Asymp. Sig. (2-tailed) .043

a. Based on negative ranks.

b. Wilcoxon Signed Ranks Test

Tabel 31 Semnificația diferențelor dintre medii la testul dinamic

Ranks

N Mean Rank Sum of Ranks

Proba2_test_dinamic_testare2


Negative Ranks 1a 1.00 1.00

Positive Ranks 5b 4.00 20.00

Ties 0c

Total 6

a. Proba2_test_dinamic_testare2 < Proba2_test_dinamic_testare1

b. Proba2_test_dinamic_testare2 > Proba2_test_dinamic_testare1

c. Proba2_test_dinamic_testare2 = Proba2_test_dinamic_testare1

Test Statisticsb

Proba2_test_dinamic_testare2 -


Z -1.992a

Asymp. Sig. (2-tailed) .046

a. Based on negative ranks.

b. Wilcoxon Signed Ranks Test

Pentru a evidenția dacă rezultatele sunt semnificativ diferite între prima și a

doua testare, s-a aplicat testul Wilcoxon. Acesta a condus la evidențierea următoarelor

aspecte (p<0.05):


62

- pentru testul static, z = -2.023, p=0.043 , mărimea efectului fiind mare

r=0.90;

- rezultatul la testul “static” înregistrează valori superioare la testarea 2, față

de testarea 1, diferența fiind semnificativă.

- pentru testul dinamic, z= -1.992, p=0.046, mărimea efectului fiind mare

r=0.81

- rezultatul la testul “dinamic” prezintă valori superioare la testarea 2, față

de testarea 1, diferența fiind semnificativă.

10.3. Prelucrarea și interpretarea unor parametri biomecanici implicați în

efectuarea elementelor din grupa sărituri (Opto Jump).

Prezentăm în cele ce urmează statistica descriptivă pentru variabilele: timp de

contact, timp de zbor, înălțimea săriturii, puterea musculară și ritmul, pentru cele două

testări și pentru cele două membre înferioare.

Tabel 32 Statistica descriptivă pentru variabilele analizate în proba sărituri drepte pe un

picior (stâng și drept).

Descriptive Statistics

N

Mini

mum

Maxi

mum Mean

Std.

Devia

tion

Skewness Kurtosis

Stati

stic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic

Std.

Error Statistic

Std.

Error

STANG testare1_drept_T_contact 14 .3 .6 .37 .080 1.23 .597 1.322 1.15

STANG testare1_drept_T_zbor 14 .2 .3 .29 .036 -.95 .597 .961 1.15

STANG testare1_drept_inaltime 14 5.4 14.6 10.55 24.32 -.62 .597 .437 1.15

STANG testare1_drept_putere 14 7.4 18.4 13.12 30.47 -.21 .597 -.267 1.15

STANG testare1_drept_ritm 14 1.3 1.7 1.51 .122 -.91 .597 .179 1.15

STANG testare2_drept_T_contact 14 .3 .5 .36 .049 .83 .597 .251 1.15

STANG testare2_drept_T_zbor 14 .3 .4 .30 .035 .30 .597 -1.520 1.15

STANG testare2_drept_inaltime 14 8.4 16.1 11.67 27.00 .39 .597 -1.438 1.15

STANG testare2_drept_putere 14 10.1 18.9 13.91 29.99 .40 .597 -1.380 1.15

STANG testare2_drept_ritm 14 1.3 1.6 1.48 .073 -.60 .597 1.122 1.15

DREPT testare1_drept_T_contact 14 .3 .5 .348 .057 1.48 .597 1.761 1.15

DREPT testare1_drept_T_zbor 14 .2 .3 .280 .038 -.62 .597 -.871 1.15

DREPT testare1_drept_inaltime 14 5.5 13.3 9.87 25.62 -.486 .597 -.982 1.15

DREPT testare1_drept_putere 14 7.8 16.2 12.82 27.33 -.463 .597 -.919 1.15

DREPT_testare1_drept_ritm 14 1.3 1.8 1.59 .139 -.137 .597 .123 1.15

DREPT testare2_drept_T_contact 14 .3 .5 .36 .056 .588 .597 -.701 1.15

DREPT testare2_drept_T_zbor 14 .2 .4 .30 .036 -.568 .597 .303 1.15

DREPT testare2_drept_inaltime 14 6.8 16.3 11.42 26.44 -.173 .597 .026 1.15

DREPT testare2_drept_putere 14 8.4 20.6 13.86 31.51 .169 .597 .643 1.15

DREPT testare2_drept_ritm 14 1.3 1.7 1.50 .091 .081 .597 -.043 1.15



63



Tabel 33 Rezultatele testului t pentru eșantione perechi, la variabilele analizate în proba

sărituri drepte pe piciorul stâng – exemplificare din totalul parametrilor anlizați.

Paired Samples Test

Paired Differences

t df

Sig.

(2-

tailed) Mean

Std.

Devi

ation

Std.

Error

Mean

95% Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

Pair 1 Stang_prima_testare_T_cont

act Stang_testare2_T_contact .006 .0710 .01900 -.0349 .0471 .320 13 .754

Pair 2 Stang_prima_testare_T_zbor

Stang_testare2_T_zbor -.015 .0446 .01194 -.0414 .0101 -1.310 13 .213

Pair 3 Stang_prima_testare_inaltim

e Stang_testare2_inaltime

-

112.14

324.7

0 .86781 -299.62 .7533 -1.292 13 .219

Pair 4 Stang_prima_testare_putere

Stang_testare2_putere -.790

351.4

8 .93938 -282.01 123.86 -.842 13 .415

Pair 5 Stang_prima_testare_ritm

Stang_testare2_ritm .028 .0996 .02662 -.0289 .0860 1.073 13 .303

Conform rezultatelor la testul t pentru eșantioane perechi, corespunzătoare celor

două testări:

• Nu există diferențe semnificative (p<0.05) între prima testare şi a doua testare,

la săriturile pe piciorul stâng, la niciuna dintre variabilele analizate.

• Deşi nesemnificativ, valorile sunt mai mici la a doua testare, față de prima

testare (M=0.366, DS=0.049, față de M=0.372, DS=0.080) la timpii de contact

şi la ritm (M=1.487, DS=0.073 față de M=1.516, DS=0.122. Valorile sunt mai

mari la a doua testare față de prima testare: la timpii de zbor (M=0.306,

DS=0.035 față, de M=0.290, DS=0.036), la înălțimea săriturilor (M=11.671,

DS=2.700 față, de M=10.550, DS=2.432) şi la putere (M=13.912, DS=2.999

față, de M=13.121, DS=3.047).


64

Interpretarea corelativă a variabilelor investigate prin probe specifice și

nespecifice

Din multitudinea de date colectate pentru variabilele corespunzătoare nivelului

de pregătire tehnică și componentelor evaluate în laborator, prin probe nespecifice, s-au

identificat în special corelații între variabilele analizate cu ajutorul aparaturii Opto jump.

În ceea ce privește corelațiile dintre variabilele opto jump și durata medie a

Săriturii ca element de Dificultate corporală, pentru prima testare s-a evidențiat o

singură corelație cu variabila ritm pentru proba sărituri pe un picior cu deplasare înante-

înapoi (r=0,555*), iar pentru a doua testare s-a evidențiat o corelație negativă (r=-542*),

cu timpul de contact la săriturile pe un picior cu deplasare înainte-înapoi și corelație

pozitivă cu ritmul (r=0,634*), pentru săriturile pe un piciorul cu desprindere pe verticală

și la săriturile pe un picior cu deplasare înainte înapoi (r=0,635*).

Referitor la corelația negativă menționată, aceasta demonstrează faptul că un

timpul de contact pe sol variază invers proporțional (până într-o limită), cu timpul

necesar atingerii formei săriturii. Cu alte cuvinte, daca timpul de contact se prelungește

ciclul de întindere-scurtare al musculaturii implicate în acțiunea respectivă pierde din

„componenta viteză”, necesară impulsiei active de pe sol, iar durata săriturii va fi mai

mică. Dintre multiplele corelații semnificative la p<0,01 evidențiate în tabelul 85,

menționăm doar câteva, relevante pentru argumentarea pregătirii tehnice a elementelor

de dificultate corporală.

Din analiza tabelului de corelații statistice între variabilele evaluate cu

ajutorul aparaturii Opto jump și variabilele specifice dificultății tehnice din grupa

sărituri, se poate aprecia că ipoteza 5 a cercetării a fost parțial acceptată, în condițiile

în care, durata medie a săriturilor din compoziția exercițiilor gimnastelor investigate,

a corelat doar cu timpii de contact și cu ritmul săriturilor efectuate în laborator.

Din analiza dinamicii rezultatelor gimnastelor obținute cu ajutorul aparaturii

opto jump, se poate desprinde ideea conform căreia acest tip de echipamente își poate

dovedi eficiența, în condițiile utilizării acestuia ca mijloc de pregătire, nu doar ca

instrument de evaluare.

În scop argumentativ prezentăm în tabelul 85 evoluția punctajelor la criteriul

dificultate pentru subiecții cercetării.


65

Tabel 34 Evoluția punctajului mediu la criteriul dificultate, obținut în competiții de

grupului experimental

Obiect Minge Maciuci Panglica

Nr.

Crt. Inițiale

Medie D

2019

(pct.)

Medie D

2020

(pct.)

Medie D

2019

(pct.)

Medie D

2020

(pct.)

Medie D

2019

(pct.)

Medie D

2020

(pct.)

1 BI 8,625 10,5 9,1 9,9 6,7 8,6

2 BA 8,9 9 8,5 8,9 6,8 9,5

3 MA 9,3 11,5 9,3 9,85 8,7 8,5

4 BC 7,15 10,7 7,17 11 6,5 8,9

5 MM 7,45 8,8 7,63 7,5 6,87 8,55

6 MD 6,75 8,9 7,7 10,5 7 7,95

7 VE 6,5 9,8 7,4 9,3 5,1 7

8 CC 6,5 7,6 6,6 8,4 5,5 9

9 KK 6,1 7,7 5,8 8,7 5,7 8

10 CA 5,2 8,7 5,5 7,9 5,6 6,85

11 IM 6,1 9,6 6,5 7,3 6,7 7,1

12 LR 6 7,95 6 7,55 5,8 5,2

13 MC 4,6 6,95 6,3 4,65 6,7

14 AE 4,8 4,8 7,3 4,55 5

Medie

Dificultate 6,7125 9,053846 7,021429 8,776923 6,155 7,632143

Dev Std 1,457895 1,33689 1,343055 1,259235 1,104381 1,379605

Se constată că la minge media dificultății grupului de experiment a crescut cu 2,34

puncte, la măciuci punctajul a crescut cu 1,75 punct, iar la panglică dificultatea a crescut

cu 1,48 puncte.

În condițiile în care tendințele de evoluție ale Codului de punctaj accentuează

ponderea criteriului dificultate, se poate afirma, astăzi, că pe plan internațional, o

execuție de acuratețe mximă care nu presupune un nivel ridicat de dificultate, nu este

suficientă pentru a accede pe podiumul marilor competiții.


66

CAPITOLUL 11

CONCLUZIILE TEZEI

o Codul de punctaj FIG 2017-2020 prevede pe de o parte, eliminarea limitei de

10.00 puncte la criteriul dificultate și pe de altă parte, redefinirea elementelor

de dificultate cu obiectul, din perspectiva sincronizării obiect-corp și a

utilizării inovatoare a obiectului, fără limite numerice sau de structură a

mișcării.

o Din analiza exercițiilor pe plan internațional și a prestațiilor gimnastelor din

România, s-au desprins o serie de aspecte cu implicații în procesul de pregătire

și consecințe asupra notei finale la criteriul dificultate. Una dintre

caracteristicile gimnasticii ritmice actuale, o reprezintă densitatea mare a

elementelor de dificultate, fapt care nu este posibil decât în condițiile în care

gimnasta are o viteză de reacție și de execuție foarte bună, evident pe fondul

unei stăpâniri perfecte a tehnicii de execuție.

o Din analiza exercițiilor gimnastelor din grupa experimentală, în ceea ce

privește durata medie de execuție a elementelor corporale din grupele

echilibru, sărituri și rotații, calculele statistice au evidențiat, în funcție de

grupă, valori peste media gimnastelor de nivel internațional. La grupele sărituri

și rotații, interpretarea intrinsecă, inițial versus final este adecvată, în vreme ce

interpretarea comparativă este neproductivă datorită faptului că în compoziția

exercițiilor gimnastelor din România și din străinătate, există diferențe în ceea

ce privește seriile de sărituri și numărul de rotații la piruete. Cu toate acestea,

pentru a avea o notă la dificultate crescută, gimnastele din România trebuie să

se apropie de cerințele înalte manifestate la nivel internațional.

o În ceea ce privește evaluarea progresului la elementele de dificultate corporală,

s-a înregistrat o creștere statistic semnificativă, atât la durata medie, cât și la

valoarea medie a unui element (cu excepția exercițiului cu panglica, la care

progresul nu a fost semnificativ statistic).

o În ceea ce privește evaluarea progresului la elementele de Dificultate cu obiect,

din analiza timpilor medii de execuție, la toate cele trei obiecte, aceștia s-au

îmbunătățit statistic semnificativ între cele două testări, fapt care confirmă

eficiența variabilei independente administrate grupului de gimnaste. Valoarea

medie a elementelor la toate cele trei obiecte s-a îmbunătățit nesemnificativ

statistic.

o În ceea ce privește progresul înregistrat la elementele dinamice cu rotație și

lansare, durata medie între cele două testări a crescut la minge și măciuci,


67

datorită introducerii unui număr mai mare de rotații și criterii în compunerea

R-urilor, fapt care conduce la creșterea valorii medii a acestor elemente.

o La testarea parametrilor putere musculară, timp de contact, timp de zbor,

înălțimea săriturii și ritmul săriturilor, s-a identificat un progres nesemnificativ

statistic, pentru cele două probe și date relevante pentru nivelul pregătirii fizice

a fiecărei gimnaste în parte.

o Datele referitoare la deviațiile punctelor de contact pe sol, la desprinderile

succesive, oferă informații antrenorilor despre capacitatea de control

neuromuscular în principal, echilibrul gimnastei și nivelul anduranței

specifice. De asemenea, pentru fiecare gimnastă se poate desprinde pattern-ul

deviațiilor în funcție de piciorul de sprijin și instalarea oboselii.

o Grupul de gimnaste investigate a obținut în anul competițional 2020 un punctaj

la criteriul dificultate per ansamblu, mult îmbunătățit față de competițiile

anului 2019.

o În sinteză, sportivele lotului național de junioare trebuie să își valorifice în

continuare rezervele de performanță în ceea ce privește învățarea de noi

elemente tehnice (AD, BD și R) și perfecționarea celor abordate deja, prin

programe diversificate care să îmbine demersul standardizat, cu elementele de

creativitate, în consonanță cu cerințele Codului de punctaj FIG.


68

CAPITOLUL 12

ELEMENTE DE ORIGINALITATE, VALORIFICAREA PRACTICĂ A

CERCETĂRII ȘI DISEMINĂREA REZULTATELOR

12.1.Contribuții personale

Elementele de noutate ale acestei teze de doctorat sunt următoarele:

- Analizarea tendințelor de dezvoltare a gimnasticii ritmice, prin prisma

criteriului de dificultate, așa cum este evidențiat în actualul Cod de punctaj

FIG, prin comparație cu codurile anterioare.

- Conturarea elementelor determinante ale unui „model ideal” de realizare a unei

exercițiu, din perspectiva criteriului dificultate.

- Identificarea aspectelor care vizează diversitatea și varietatea elementelor

corporale și a celor de mânuire, din perspectiva numărului de elemente

executate în cadrul fiecărei grupe și a tipurilor de elemente utilizate pe fiecare

subcriteriu de dificultate.

- Evaluarea timpilor de execuție a elementelor de dificultate, ca variabilă ce

condiționează introducerea unui număr suficient de elemente tehnice de

dificultate cu obiect, pentru obținerea unei note finale ridicate.

- Evaluarea gimnastelor din punct de vedere motric și tehnic și integrarea

rezultatelor în strategia generală de pregătire a acestora pentru proba

individual.

- Conceperea unor programe de exerciții care încorporează aspectele de

pregătire tehnică, pe coordonatele experimentale – timpi de execuție, pentru

elementele tehnice de dificultate, la care se adaugă parametrii de motricitate și

biomecanică, evaluați cu ajutorul echipamentelor Witty și Opto Jump.

- Crearea unei baze de date care să includă analize detaliate la principalele

competiții internaționale (Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale,

Campionate Europene), pentru a desprinde elementele relevante ce trebuie

încorporate în procesul de pregătire al gimnastelor junioare, pentru a maximiza

șansele de accedere cu succes la nivelul senioratului.

12.2. Diseminarea rezultatelor cercetării

Cercetările efectuate de-a lungul studiilor doctorale au fost prezentate în diverse

manifestări științifice naționale și internaționale și au fost publicate în reviste de

specialitate:

• Chiriac, S., Teodorescu, A., Bota, A., (2019), Body difficulties in junior rhythmic

gymnastics according to FIG Code of Points, International Proceedings of


69

Human Motricity/ ICPESK 2019 Supplementary Issue of Discobolul – Physical

Education, Sport and Kinetotherapy Journal, DOI: 10.35189/iphm.icpesk.2019.8

• Mitrache, G., Bota, A., Urzeală, C., Chiriac, Ș., (2019) Study on stress level in

elite junior gymnasts, International Proceedings of Human Motricity/ ICPESK

2019 Supplementary Issue of Discobolul – Physical Education, Sport and

Kinetotherapy Journal, DOI: 10.35189/iphm.icpesk.2019.21.

• Chiriac, S., Teodorescu, A., Bota, A., (2020), Preliminary study on psychomotor

abilities decisive for technical routines in rhythmic gymnastics, Vol. 11 No. 4,

Sup1 (2020): BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and

Neuroscience, p. 62-80. https://doi.org/10.18662/brain/11.4Sup1/156

• Chiriac, S., (2020), Reshaping technical difficulty in relation to changes in the

Code of Points, Volume 59, Supplementary Issue of Discobolul – Physical

Education.

• Participare, Young doctoral students olympiad, International Symposium,

Pitești, 27.04.2018, proiect de cercetare științifică „The strategy of the female

juniors training in rhythmic gymnastics team evenet”.

https://doi.org/10.18662/brain/11.4Sup1/156


70

BIBLIOGRAFIE

1. Abadne Hauzer, H., 1983. Gimnastica ritmică sportivă, Editura Sport turism,

București.

2. Abernethy, B., Hanrahan, S. J., Kippers, V., Mackinnon L. T., Pandy, M.G.,

(2005), The Biopshycal Foundations of Human Movement, Human Kinetics.

3. Abernethy, B., Wann, J., Parks, S., (1998), Training perceptual-motor skills

for sport, Training in sport: applying sport science (pp. 1-55), Wiley,

Chichester.

4. Agopyan, A. (2014). Analysis of body movement difficulties of individual

elite rhythmic gymnasts at London 2012 Olympic Games Finals. Journal of

Scientific Research, 19(12), 1554-1565.

http://doi.org/10.5829/idosi.mejsr.2014.19.12.81263

5. Agopyan, A., & Serdil Ors, B. (2019). An analysis of variations in body

movement difficulty of 2016 Olympic Games rhythmic gymnast candidates.

International Journal of Performance Analysis in Sport, 19(9), 417-434.

https://doi.org/10.1080/24748668.2019.1617017

6. Akkari-Ghazouani, H., Mkaouer, B., Amara, S., Chtara, M., 2020. Kinetic and

kinematic analysis of three different execution modes of stag leap with and

without throw-catch ball in rhythmic gymnastics, Science of gymnastics

journal, vol.12, 3, Ljibljana.

7. Anderson Sofras, P., (2006), Dance Composition Basics, Human Kinetics

8. Angioi M, Metsios G, Twitchett E, Koutedakis Y, Wyon M., (2009),

Association between selected physical fitness parameters and aesthetic

competence in contemporary dancers. J Dance Med Sci; 13: 115-123

9. Ardelean, T., 1991, Viteza şi forţa în atletism. Contribuţii teoretice şi practico-

metodiceprivind valorificarea potenţialului de viteză la copiii de 11-14 ani.

Teză de doctorat. Teză de doctorat, A.N.E.F.S.,Bucureşti, p.51.

10. Avila-Carvalho, L., 2020. Artistry and creative research. În First

International Online Conference and Seminar in Rhythmic Gymnastics,

Sofia.

11. Avila-Carvalho, L., Klentrou, P., Palomero, M., & Levre, E. (2012). Analysis

of the technical content of elite rhythmic gymnastics group routines. Open

Sports Science Journal, 5, 146-153.

http://dx.doi.org/10.2174/1875399X01205010146

12. Baker D., (2014), High-Performance Training for Sports. Human Kinetics,

Champain, IL, 127-145.

http://doi.org/10.5829/idosi.mejsr.2014.19.12.81263

https://doi.org/10.1080/24748668.2019.1617017

http://dx.doi.org/10.2174/1875399X01205010146


71

13. Bali, A., (2015), Psychological factors affecting sports performance,

International Journal of physical education, India.

14. Batista, A., Garganta, R., & Avila-Carvalho, L. (2017). Dance steps, dynamic

elements with rotation and throw and mastery elements in rhythmic gymnastics

routines. Science of Gymnastics Journal, 9(2), 177-189.

15. Batista, A., Garganta, R., Avila-Carvalho, L., (2019), Body difficulty in

rhythmic gymnastics routines, Science of Gymnastics Journal, Vol.11, 37-55.

16. Bobo-Arce, M., Mendez-Rial, B., (2013). Determinants of competitive

performance in rhythmic gymnastics. A review., Jurnal of Human Sport &

Exercise, Alicante.

17. Bompa, T., (2001), Teoria și metodologia antrenamentului sportiv, Ed. Ex.

Ponto, București.

18. Bompa, T., (2003), Totul despre pregătirea tinerilor campioni, Ed. Ex. Ponto,

București.

19. Bompa, T., Buzzichelli, C., 2019. Theory and Methodology of training, Human

Kinetics.

20. Bompa, T., Carrera, M., (2001), Periodizarea, teoriei și metodica

antrenamentului, Ed. CNFPA, București.

21. Bota, A., (2007), Kinesiologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București.

22. Bota, A., Urzeala, C., (2012), Correlative aspects regarding functional stress

and neuro-muscular control in high performance aerobic gymnastics

individual events, In 3rd World Conference on Learning, Teaching and

Educational Leadership, Brussels, Proceedia Social and Behavioral Sciences,

vol 93/2013. Page 2090-2094

23. Bota, A., Urzeală, C., Mezei, M., (2012), Corelative aspects regarding the

functional exertion and the technical difficulty elements in high performance

aerobic gymnastics. In Ovidius Univerity Annals, Series Physical Education

and Sport/ Science movement and health, vol. XIII, Issue 2.

24. Brown, L., (2000), Training for Speed, Agility and Quickness, Traducere

M.T.S. în “Biblioteca antrenorului” nr.1/2003, București.

25. Bucar, M., Cuk, I., Pajek, J., Kovac, M., & Leskosek, B. (2013). Is the quality

of judging in women artistic gymnastics equivalent at major competitions of

different levels? Journal of Human Kinetics, 37, 173-181.

https://dx.doi.org/10.2478%2Fhukin-2013-0038

26. Chiat, L. F., & Ying, L. F. (2012). Importance of music learning and musicality

in rhythmic gymnastics. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 46, 3202-

3208. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2012.06.037


https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2012.06.037


72

27. Clippinger, K., (2007), Dance Anatomy and Kinesiology, Human Kinetics.

28. De Lahunta, S., Klarke, G., Barnard, P., (2012), A conversation about

choreographic thinking tools, in Journal of dance & somatic practices, Vol.3.

No. 1-2.

29. Debien, P., Miloski, B., Timoteo, T., Ferezin, C., Filho, M. Weekly profile of

training load and recovery in elite rhythmic gymnasts, Science of Gymnastics

Journal, vol. 11.

30. Di Cagno, A., Baldari, C., Battaglia, C, Monteiro, M., Pappalardo, A., Piazza,

M., Guidetti, L., (2008), Factors influencing performance of competitive and

amateur rhythmic gymnastics—Gender differences, Journal of Science and

Medicine in Sport, Volume 12, Issue 3, Pages 411-416

31. Di Cagno, A., Baldari, C., Battaglia, C., Brasili, P., Leaping ability and body

composition in rhythmic gymnastics for talent identification, The Journal of

sports and physical fitness, 48(3), pp.341-342.

32. Di Cagno, A., Battaglia, C., Fiorilli, G., Piazza., M., Giombini, A., Fagnani,

F., Borrione, P., Calcagno, G., Pigozzi, F. Motor Learning as Young

Gymnast's Talent Indicator. J Sports Sci Med. 2014 Dec 1;13(4):767-73.

PMID: 25435768; PMCID: PMC4234945.

33. Dinu, D., Bidiugan, R., Natta, F., Hhouel, N., (2012), Preliminary study of

accuracy and reliability of high-speed human-motion tracking using miniature

inertial sensors. The 9th Conference of the International Sports Engineering

Association (ISEA), Lowell, USA.

34. Donti, O., Bogdanis, G., Kritikou, M., Donti, A., Theodorakou, K., (2016), The

relative contribution of physical fitness to the technical execution score in

youth rhythmic gymnastics, Journal of Human Kinetics, Vol. 51, Issue1, doi:

https://doi.org/10.1515/hukin-2015-0183.

35. Douda, H., T., Toubekis, A., G., Avloniti, A., Tokmakidis, S., 2008,

Physiological an Anthropometric Determinants of Rhythmic Gymnastics

Performance, International Journal of Sports Physiology and Performance, 3,

41-54.

36. Dragnea, A., (1994), Dimensiunile obiective şi subiective ale capacităţii de

performanţă. (Optimizarea sistemului atitudinal şi a rolului acesuia în

manifestarea capacităţii de performanţă a sportivilor), Teză de doctorat,

A.N.E.F.S., Bucureşti, p. 69.

37. Dragnea, A., (1995), Antrenamentul sportiv-teorie şi metodică, Editura

didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti, p. 61

https://doi.org/10.1515/hukin-2015-0183


73

38. Dragnea, A., C., Mate-Teodorescu, S., 2002. Teoria Sportului, Editura FEST,

Bucureşti, p. 87

39. Dragnea, C., A., Teodorescu, S., Bota, A., Şerbănoiu, S., Stănescu, M., Tudor,

V., 2006, Educaţie fizică şi sport – teorie şi didactică, Editura Fest, Bucureşti.

40. Edgar, A., 2012. Sport and art: an essay in the hermeneutics of sport. Sport,

ethics and philosophy, doi: 10.1080/175111321.2013.761879

41. Elcombe, T., 2012. Sport, aesthetic experience, and art as the ideal embodied

metaphor. Journal of philosophy of sport, doi: 10.1080-

00948705.2012.725901

42. Epuran, M., (1990), Modelarea conduitei sportive, Editura Sport-Turism,

Bucureşti.

43. Epuran, M., (2001), Psihologia Sportului de performanţă – Teorie şi practică,

Editura FEST, Bucureşti.

44. Epuran, M., (2005), Metodologia cercetării activităților corporale, Editura

FEST, București.

45. Epuran, M., Holdevici, I., Toniță, F., 2008. Psihologia sportului de

preformanță, Editura FEST.

46. Epuran, M., Stănescu, M., (2010), Învățarea motrică – aplicații în activității

corporale, Ed. Discobolul, UNEFS, București.

47. Famose, J.P., Durand, M., Aptitudinile și performanța motrică. Edition Revue,

E.P.S.P., Paris, 1998

48. Fernandez-Villarino, M., Hernaiz-Sanchez, A., Sierra-Palmeiro, E., Bobo-

Arce, M., 2018, Performance indicators in individual rhythmic gymnastics:

correlations in competition, Journal of Human Sport and Exercise, Alicante.

49. Ferreirinha,J., Carvalho, J., Corte-Real, C., Silva, A., (2011). Evolucao do

Valor Real de Dificuldade dos Exercicios de ParalelasAssimetricas de

Ginastas de Elite nosUltimosCiclosOlimpicos, in FGP. Da Pratica a Ciencia.

Artigos do 2 e 3 Congresso de FGP, Lisaboa, pp. 71-78.

50. FIG. (2007). 2005-2008 Code of Points. Rhythmic gymnastics.



53. FIG. (2018). 2017-2020 Code of Points. Rhythmic gymnastics (with Errata

dec. 2017, valid through 31 dec. 2021).

54. Fung Chiat, L., Fung Ying, L., 2012, Importance of music learning and

musicality in rhythmic gymnastics, Procedia – Social and Behavioral Sciences,

Malaysia.


74

55. Gagea, A., (1999), Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport,

Editura Fundația ”România de Mâine”, București.

56. Gagea, A., 2007, Coord., Cercetări interdisciplinare în sportul de

performanță, Ed. Ministerul Internelor și Reformei Administrative, București.

57. Gateva, M., 2011, Investigations in rhythmic gymnastics. În The Science of

gymnastics, editura Routledge.

58. Gateva, M., 2020. Physical preparation (Leaps and Jumps). În First

International Online Conference and Seminar in Rhythmic Gymnastics, Sofia.

59. Grigore, V., 2003, Gimnastică, Editura Bren, București.

60. Grigore, V., Macovei, S., Manos, M., Vişan, A., Popescu, G., Pregătirea

artistică. A.N.E.F.S., Bucureşti, 2001

61. Hashimoto, M., Kida, N., & Nomura, T. (2017). Characteristics of women’s

rhythmic gymnastics from the perspective of “body difficulty” and

performance time. Advances in Physical Education, 7(3), 260-273.

https://doi.org/10.4236/ape.2017.73021

62. Haslam, S., 2020. The use of ballet in the preparation and development of

Leaps and Jumps, În First International Online Conference and Seminar in

Rhythmic Gymnastics, Sofia.

63. Hauzer, H., (1974), Ritmikus Sport-Gimnastika, Editura Sport, Budapesta,

p.16.

64. Hidi, I., (1990), Gimnastică, ANEFS, București.

65. Hillerin, P, J., (2005), The role and place of information in expressing the

performance potential of elite athletes, IASI Congres, Beijing.

66. Hillerin, P, J., Bidiugan, R., (2011), The role and place of neuroscience in

human performance of future elite athlets, în International Scientific Congress,

Chișinău, Moldova.

67. Hume PA, Hopkins WG, Robinson D, Robinson S, Hollings S., (1993),

Predictors of attainment in rhythmic sportive gymnastics. J Sport Med Phys

Fit; 33: 367-377

68. Jacquot, A., (1977), Gymnastique Moderne: gymnastique rythmique et

sportive, Editions amphora s.a., p. 18.

69. Jastrjembskaia, N., & Titov, Y. (1999). Rhythmic gymnastics. UK: Human

Kinetics.

70. Jemni, M., 2011, The schience of gymnastics advanced concepts. În The

Science of gymnastics, editura Routledge.

https://doi.org/10.4324/9780203874639.

https://doi.org/10.4236/ape.2017.73021

https://doi.org/10.4324/9780203874639


75

71. Jourdan, J., Motta, D., 1991. Enseigment des matches d’improvisation theatral.

Revue EPS, nr. 229, Paris

72. Kancheva, M., 2020. Basic leap and Jumps technical preparation. În First

International Online Conference and Seminar in Rhythmic Gymnastics, Sofia.

73. Karpenko LA., (2003), Rhythmic Gymnastics, Russian Gymnastics

Federation, St. Petersburg: Department of Physical Education, P.F. Lesgaft.

380-385;

74. Kioumourtzoglou E, Derri V, Mertzanidou O, Tzetzis G. Experience with

perceptual and motor skills in rhythmic gymnastics. Percept motor skill, 1997;

84: 1363-1372

75. Kolarec M, Horvatin-Fuckar M, Radas J., (2013), Correlation between motor

skills and performance evaluation of ball routine elements in rhythmic

gymnastics. Acta Kinesiol; 1: 85-89

76. Kottler, B., 2014. Ballet is an art, not a sport. Retrieved from:

https://www.huffingtonpost.com/brittany-kottler/ballet-is-an-art-not-a-

sp_b_4718929.html

77. Kritikou, M., Donti, O., Bogdanis, G., Donti, A., & Theodorakou, K. (2017).

Correlates of artistry performance scores in preadolescent rhythmic gymnasts.

Science of Gymnastics Journal, 9(2), 165-177. Retrieved from

https://pdfs.semanticscholar.org/2313/4a31f898f087e2760cf57e7729cee45bd

888.pdf

78. Law, M., Cote, J., Ericsson, A., 2007, Characteristics of expert development

in rhythmic gymnastics: a retrospective study. International Journal of Sport

and Exercises Psychology, Volume 5, Issue 1.

https://doi.org/10.1080/1612197X.2008.9671814

79. Lazarenko, T., 1991, Quantitative evaluation of the qualitative parameters of

jumps and leaps preparation in RSG, PhD Diss., Moscow.

80. Leandro, C., (2016), Success in rhythmic gymnastics competition: study of

evaluation and performance variables in individual routines, International

Doctoral Thesis, PhysicalEducationandHealthyLeisure, Universidade de

Coruna.

81. Leandro, C., (2018), Apparatus difficulty in rhythmic gymnastics routines –

comparision between 2 olympic cycles, Science of Gymnastics Journal,

Vol.10, 413-419.

82. Leandro, C., Avila-Carvalho, L., Sierra-Palmeiro, E., & Bobo Arce, M. (2017).

Judging in rhythmic gymnastics at different levels of performance. Journal of

https://pdfs.semanticscholar.org/2313/4a31f898f087e2760cf57e7729cee45bd888.pdf

https://pdfs.semanticscholar.org/2313/4a31f898f087e2760cf57e7729cee45bd888.pdf

https://doi.org/10.1080/1612197X.2008.9671814


76

Human Kinetics, 60, 159-165. https://dx.doi.org/10.1515%2Fhukin-2017-

0099

83. Leandro, C., Avila-Carvalho, L., Sierra-Palmeiro, E., & Bobo-Arce, M.

(2016). Departure difficulty score vs final difficulty score. The effect of

performance in elite rhythmic gymnastics. Athens Journal of Sports, 3(3), 169-

178. https://doi.org/10.30958/ajspo.3-3-1

84. Leandro, C., Avila-Carvalho, L., Sierra-Palmeiro, E., Bobo-Arce, M., 2016,

Technical content of elite rhythmic gymnastics, Science of Gymnastics

Journal, Vol. 8, 85-96.

85. Leandro, C., Avila-Carvalho, L., Sierra-Palmeiro, E., Bobo-Arce, M.. (2015).

Accuracy in judgment the difficulty score in elite rhythmic gymnastics

individual routines. 7. 81-94, Science of Gymnastics Journal.

86. Lebre, E., (2011), Technical principles for the new framework. Crossroads to

the Future, International Federation of Gymnastics Scientific.

87. Lisitskaya, T., Gimnastia Ritmica, Editorial Paidotribo, Barcelona.

88. Livotti, G., Hokelmann, A., (2012), Which quantifiable performance

parameter(s) determined the medals winners at the World Championship 2011

in rhythmic gymnastics – group competition?, in Rsupesy, Book of abstracts

of the VI International Scientific Conference of Students and Young Scientists

”Modern University Sport Science”, Moscow.

89. Llobet, A., Gimnasia Ritmica Deportiva. Teoria y practica, Editorial

Paidotribo, Barcelona.

90. Macovei, (2007), S., Manual de Gimnastică Ritmică, Editura Bren, Bucureşti.

91. Macovei, S., (1996), Gimnastica ritmică. Baze teoretico-metodice., Ed.

ANEFS, București.

92. Macovei, S., (1999), Gimnastica ritmică și supleţea, Editura A.N.E.F.S.,

Bucureşti.

93. Macovei, S., (2007), Antrenamentul în gimnastica ritmică: repere teoretice și

metodice, Editura Bren, p.2

94. Macovei, S., Butu, I., (2018), Tehnica de mânuire a obiectelor în

antrenamentul de gimnastică ritmică, Editura Universitaria, Craiova.

95. Macovei, S., Buţu, O., (2007), Metodica predării gimnasticii ritmice în şcoală,

Editura Bren, Bucureşti.

96. Macovei,S., (1999), Gimnastica Ritmică de Performanţă, Editura ANEFS, p.

9.



https://doi.org/10.30958/ajspo.3-3-1


77

97. Manos, M., (2001), Creația artistică, Capitol în Pregătirea artistică în

gimnastica de performanță, București.

98. Manos, M., (2003), General şi specific, obiectiv şi subiectiv în dezvoltarea

capacităţii de performanţă a echipelor de gimnastică ritmică sportivă de elită,

Teză de doctorat, A.N.E.F.S., Bucureşti, p.8.

99. Manos, M., (2008), Gimnastică Ritmică. Capacitate de Performanţă, Editura

Bren, Bucureşti.

100. Manos, M., (2008), Gimnastică Ritmică de Performanță, Editura

Bren, Bucureşti.

101. Manos, M., (2013), Gimnastică Ritmică. Teorie şi Practică, Editura

Discobolul, Bucureşti.

102. Manos, M., Popescu, L., (2014), The impact induced by the 2009-

2012 FIG Code of points on artistic compositions in rhythmic gymnastics

group events. In Elsevier Procedia social and behavioral science, vol. 117,

pp.300-306.

103. Mao, H., Noriyuki, K., Teruno, N., (2012), Characteristics of

Woman’s Rhythmic Gymnastics form the Perspective of Body Difficulty and

Performance Time, Advances in Physical Education, pp. 260-273

104. McGinnis, P., (2005), Biomechanics of sport and exercise, Human

Kinetics.

105. Miletic, Đ., Katic, R., & Males, B. (2004). Some anthropologic

factors of performance in rhythmic gymnastics novices. Collegium

Antropologicum, 28(2), 727-737. Retrieved from

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15666605/

106. Moskovljevic, L., Radisavljevic, L., & Dabovic, M. (2013). The

speed of progress in the apparatus handling technique in rhythmic gymnastics.

Fizička Kultura, 67(1), 33-39. https://doi.org/10.5937/fizkul1301033M

107. Neagu, N., (2010), Teoria și practica activitățiilor motrice umane,

Ed.Eikon, Cluj-Napoca.

108. Niculescu, M., (2003), Metodologia cercetării științifice în educație

fizică și sport, Editura Bren, București.

109. Palmer, H., 2003, Teaching rhythmic gymnastics – a developmentally

appropriate approach. Human Kinetics.

110. Petrova, M., 2020. Desining RG composition. În First International Online

Conference and Seminar in Rhythmic Gymnastics, Sofia.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15666605/

https://doi.org/10.5937/fizkul1301033M


78

111. Platonov, V., N., 2015. Periodizarea antrenamentului sportiv. Teoria

generală și aplicațiile ei practice. Editura Discobolul, București.

112. Popescu – Neveanu, P., (1978). Dicţionar de psihologie, Editura

Albatros, Bucureşti

113. Predoiu, A., (2020), Metodologia cercetării științifice – aplicații

practice și elemente de statistică neparametrică, Editura Discobolul.

114. Purenovic-Ivanovic, T., Popovic, R., Stankovic, D., & Bubanj, S.

(2016). The importance of motor coordination abilities for performance in

rhythmic gymnastics. Facta Universitas, 14(1), 63-74. Retrieved from

http://casopisi.junis.ni.ac.rs/index.php/FUPhysEdSport/article/view/1517/110

8

115. Reis-Furtado, L. N., Toledo, E., Fernandes-Antulpa, K., & Carbinatto, M. V.

(2020). Ballet movements in rhythmic gymnastics routines: An analysis from

the last two Codes of points (2013-2016 and 2017-2020). Science of

Gymnastics Journal, 12(3), 395-406.

116. Rieder H. (1987), Mejorar la Tecnica. În revista Entrenamiento

Deportivo, Nr. 1.

117. Róbeva, N., & Rankélova, M. (1991). Escola de campeãs: Ginástica rítmica

desportiva [The school of champions: Sport rhythmic gymnastics] (4th ed.).

São Paulo: Ícone.

118. Rutkauskaite R, Skarbalius A., (2009), Training and sport

performance of 11-12 year-old athletes in rhythmic gymnastics. Ugdumas

Kuno Kultura; 72: 107-115

119. Rutkauskaite R, Skarbalius A., (2011), Interaction of training and

performance of 13-14 year old athletes in rhythmic gymnastics. Ugdumas

Kuno Kultura; 82: 29-36

120. Schmidt R., Lee T. (2005), Motor Control and Learning-a Behavioral

Emphasis, Human Kinetics.

121. Schmidt, R., A., Wrisberg, C., (2000), Motor learning and performance,

Human Kinetics, Champaign, Illinois. 146.

122. Sierra-Palmeiro, E., Bobo-Arce, M., Perez-Ferreiros A., & Fernandez-

Villarino, M. (2019). Longitudinal study of individual exercise in elite

rhythmic gymnastics. Frontiers in Psychology, 10(1496), 1-7.

https://dx.doi.org/10.3389%2Ffpsyg.2019.01496

123. Stroescu, S., (2014), Valorificarea factorilor interni ai capacităţii de

performanţă prin algoritmizarea învăţării unor elemente tehnice cu rotaţie



https://dx.doi.org/10.3389%2Ffpsyg.2019.01496


79

în ax transversal din Gimnastica Artistică. Teză doctorat, U.N.E.F.S.,

Bucureşti.

124. Svobodová, L., Skotáková, A., Hedbávný, P.,Vaculíková, P., Sebera, M.

(2016). Use of the dance pad for the development of rhythmic abilities. 8. 283-

293, Science of Gymnastics Journal.

125. Șerbănoiu, S., (2002), Capacitățiile cooordinative în sportul de performanță,

AFIR, București.

126. Tainio, M., 2018. Contemporary physical activities: the aesthetic

justification, Sport in society, doi: 10.1080/17430437.2018.1430483

127. Teodoescu, S., (2013), Capacitate de performanță. Note de curs,UNEFS,

București.

128. Teodorescu, M., S., (2001), Programme-Planificare în antrenamentul

sportiv, Ed. SemnE, București.

129. Teodorescu, S., (2006), Antrenament și competiție, Ed. Moroșan, București.

130. Teodorescu, S., (2009), Periodizare și planificare în sportul de performanță,

Editura Alpha MDN, Buzău.

131. Teodorescu, S., Ganera, C., 2013. Teoria și managementul competițiilor

sportive. Editura Discobolul, București

132. Toledo, E., (2016). The appreciation of artistic aspects of the Code of Points

in rhythmic gymnastics: an analysis of the last three decades, Corso de

Ciencias do Esporte, Sao Paulo.

133. Toledo, E., Oliveira, M., Scarabelim, M.L., Assumpção, B., 2018. The

impact of the change in the musical attributes of the code of points (2013-2016)

on the routines in rhythmic gymnastics of the rio 2016 olympic games. Vol.

10, Science of Gymnastics Journal.

134. Trifunov, T., & Dobrijevic, S. (2013). The structure of difficulties in the

routines of the best world and Serbian rhythmic gymnasts. Physical Culture,

67(2), 120-129. https://doi.org/10.5937/fizkul1302120T (The English

version retrieved from

https://pdfs.semanticscholar.org/d287/fdcfcd5502bb30352c6086b9175e879

83606.pdf)

135. Tsopani, D., Dallas, G., Tasika, N., Tinto, A., (2012), The effect of different

teaching systems in learning rhythmic gymnastics apparatus motor skills,

Science of Gymnastics Journal, Vol.4, 1:55-62.

136. Tudor, V., Măsurare şi evaluare în cultură fizică şi sport. Editura Alpha,

Buzău, 2005

137. Tudoș, Ș., 1993, Elemente de statistică aplicată. Editura ANEFS; București.

https://doi.org/10.5937/fizkul1302120T

https://pdfs.semanticscholar.org/d287/fdcfcd5502bb30352c6086b9175e87983606.pdf

https://pdfs.semanticscholar.org/d287/fdcfcd5502bb30352c6086b9175e87983606.pdf


80

138. Urzeală, C., Antrenament și competiție în sporturi ciclice și aciclice. Editura

Cartea Universitară, București, 2007

139. Urzeală, C., Eficiența metodelor de pregătire bazate pe relația efort-odihnă

în sporturile ciclice și aciclice (probe individuale). Teză de doctorat,

ANEFS, București, 2008

140. Urzeală, C., Efort și solicitare în activitatea sportivă. Editura Cartea

Universitară, București, 2006

141. Urzeală, C., Metodica antrenamentului sportiv. Curs universitar, București,

2010

142. Vieira de Jesus, D. S. (2013). Requiem para dois passaros de gelo: A

coreografia da exclusao na patinacao artistica sovietica e a construcao da

potencia esportiva mundial [Requiem for two ice birds: The choreography of

exclusion in Soviet figure skating and the construction of the world’s sports

power]. Revista Estudos Feministas, 21(3), 1211-1230.

https://doi.org/10.1590/S0104-026X2013000300024

143. Vigarello, G., 2000. Pasion pour le sport, Textuel, Paris

144. Vișan, A., 2003. Expresia corporală: Bazele psiho-pedagogice şi metodele

de formare şi educare a expresivităţii corporale în educaţia fizică şcolară.

Teză de doctorat, ANEFS, București

145. Vişan, A., 2005, Dansul pentru educaţia corporală. Cartea universitară,

Bucureşti.

146. Wang, M., Lu, M., Sun, X., (2013), Structural characteristics of the rhythmic

gymnastics difficulty system examined from the perspective of the new rules.

Journal of Physical Education / Tiyu Xuekan, 5(20), 117.

147. Wang, Z., (2014), Proprioception influence on rhythmic gymnastics sport

skills formation based on physiology theory. Journal of chemical and

pharmaceutical research, China.

148. Weineck, J., Biologie du sport. Editions Vigot, Collections Sport et

Enseignement, Paris, 1992

149. Weineck, J., Manuel d' entrainement sportif. Editions Vigot, Paris, 1983

150. Yeh TT, Chang HY, Ju YY, Chen HY, 2019. The use of a dual-task paradigm

to identify superior sensory organisation ability in rhythmic gymnasts.

Journal Sports Sci., Apr;37(7):772-778. doi:

10.1080/02640414.2018.1526759. Epub 2018 Nov 13. PMID: 30422075.

151. Zareva, I., 2016, Comparative analysis of somatic type of ballerinas and

competitors in rhythmic gymnastics and sport dancing. Research in

kinesiology, Sofia.

https://doi.org/10.1590/S0104-026X2013000300024


81

Dinamica și ponderea criteriului dificultate în obținerea ...

Documents

Transcript of Dinamica și ponderea criteriului dificultate în obținerea ...