Anul II. Arad, Duminecă 26 August (8 Sept.) Î9I2. N-rui / $ #

j 1B0NAMENTUI. : io is . . 2 8 — Cor. ijmátítfl an 1 4 — , (iui . • »

IFAFRU România ŞI

străinătate : is tst. . 40"— FR&FIF.-

T E L E F O N n oriţf şi interurbán

din Turcia şi naţio­nalităţile din Ungaria.

Arad, 7 Sep temvr ie .

Marile ziare aus t r iace şi ungureşti, pe ca -ie întreţin generoase le fonduri secre te ale rasterului nostru de ex te rne , ves tesc în lar-llumii, că genialul con te Berchto ld , de abia tors din excursiuni le sale de plăcere, a iz-É să-şi concre t i zeze planurile mântui toare niru Turcia şi c ă în curând vor începe tră­itele diplomatice în t re puterile europene. Care v a ii rezultatul aces to r t ra tat ive, ce

îrpune în mi şca re isteţ imea tuturor vulpi-t diplomaţiei, se poate prevedea. V o r curge irbele de miere , pornite din inimi de fiere; ivor arunca poate , în presa lumii, şi câ teva stediplomatice, una mai perfidă ca a l ta ; a-ei se vor î ncu rca şi mai rău iţele proble-leior balcanice, iar b ia ta împărăţ ie tu rceasca tva feri, cum v a putea mai bine, de g rozava froste a prietenilor şi sfătuitorilor din reşe-fyele europene, unde se cult iva acelaş bizan­tini asiatic ca şi pe malurile Bosforului . In

când se v a fi spart şi aces t mult t râm-fetbâîciu apusean, cu mărfuri orientale, E x -(lotnţa S a contele Berch to ld v a putea plânge I t e ă pe ruinele sfărîmatei sale glorii de Sfera săptămâni... 1 Pentru ispăşi rea aces to r rătăcir i v ino-BSB, cari nu v o r în târz ia să-i turbure con­sta politică, succesoru l contelui Aehren-te)ar trebui să se p regă tească de pe acuma. Masul pacif icator de cabinet al popoarelor alcanice ar trebui să se pocă iască mai întâi IJĂ de naţionali tăţ i le din monarhie, pe cari

R E D A C Ţ I A si A i n t í N í S T R A ŢI A Strada Zrínyi N-r«l \

1NSERTIÖX1Í.E se PRIMESC LA Rsium-ţ»-

tratie. Mulţămite publice şi Loc dosohiB costă şirul 20 fii.

Manuscriptele ÎIÎÎ se in-napoiază.

Un apostoi a! libertăţii*) De Cornelia Moldovan.

(r; Montarea piesei „Stâlpii societăţii" la teatrul National din Bucureşti, a avut pentru mulţi în­semnătatea unei serbători. Era în sfârşit vremea A & se, deschidă primitoare porţile scenei noa-te, pentru genialul oaspe delà nord. Tot în ieciirsuî acestui an, Comedia Franceză se pregă­teşte a primi ou onorurile cuvenite câteva din ţajxxl'cperiie marelui Ibsen, şi astfel, prin această Ană vizita, se va anunţa lumii întregi, de pe sce »tasei lui Molière, triumful deplin al ibsenismu-Ï. Împotriva tuturor aşteptărilor, cu multe re­tro ce-i dreptul, la noi, Stâlpii Societăţii au

'st, şi delà 5 i ne se înţelege că această întâie încercare a actualei direcţiuni, va trebui în cu­rând rehioită.

Pentru publicul nostru, cu un simţ moral nu tocmai limpede, şi ou un gust artistic nestator-tk, montarea pieselor lui Ibsen va însemna un Iote netăgăduit: se va deprinde ascultătorul român cu opere cari trezesc un germene de jteal, un orizont de morală, şi încetul cu încetul, •'se va obişnui cu lucrările dramatice cari cer 'biblicului, nu.numai admiraţie şi aplauze, dar .ii puţină gândire.

I *) Din ROJIIMUL ..LIFERA-TURA noastră ILRAIN-ATIVĂ". sub

IPAR.

lc-a uitat de-a binele, cu toate suferinţele şi aspiraţiile lor, mÄnai din slăbiciune pentru na­ţionalităţile din Turc ia . E adevăra t că pro­verbul unui neám de ţărani ca noi, z ice : „mai aproape pielea decât c ămaşa" , ceeace înseam­nă, cu alte cuvinte, că poţi să ţii la alţii, iar de dragostea ta să ţi se rupă inima. Insă pro*--verbul aces ta expr imă numai un gând al no­rodului celui prost . Altul e gândul boieri lor de t agma contelui Berch to ld ; îşi văd şi ei de pielea lor, nu-i v o r b ă ; ci fiind şi generoşi din fire, se prăpădesc-de dragoste după cămeşile al tora, fie în t ă sn ic i e , fie în politică.. . V Aşa şi E x c e l e n ţ a S a , contele Berch to ld . Ce sa-i pese dumnealui, c ă este cancelarul unei împărăţi i cu multe naţionalităţi , cari se duşmănesc înt re ele ori sunt prigonite de gu­ve rne !? -Destui că , în momentul când a fost numit ministru de externe, s 'a declarat şi Au­s t r i ac ' şi Ungur, ca să poată reprezenta, în chip desăvârşi t , monarhia aust ro-ungară sau diplomaţia cu două feţe. De aci încolo, s 'a isprăvit cu naţionalităţile de sub sceptrul Habsburgi lor ; doar nu va fi aşteptat lumea, ca Exce len ţa S a contele Berch to ld , Austria­cul în costum maghiar , să mai facă şi pe C e ­hul, Polonul, Ruteanul, Italianul, Sârbul , S l o ­vacul , Croatul , Sasul , ori chiar pe Românul împărăţ iei! Câ te costume ar fi fost nevoit să schimbe pe zi, într 'astfel de situaţii, bietul con­te şi cum s'ar mai fi putut proclama creştinul nostru drept mântuitorul naţionalităţilor c r e ­ştine din Turc ia , dacă se încurca delà înce­put cu problema naţionalităţilor din Aust ro-Ungar ia , sau numai din Ungar ia , unde s ta rea polit ică şi cul turală a popoarelor nemaghiare a devenit un teribil nod gordian, imposibil deînghiţit în s e c ?

Pentru o societate fără temelii adânci, ca a noastră, cu obiceiuri nesigure şi cu principii schimbătoare, cu Înclinaţii spre .politicianism

şi spre parvenire, pentru noi Românii, îbsen poate fi un izvor nesecat de minuni. — Răspân­direa ideilor acestui cugetător ar putea ajuta •— aceasta fiind cea mai mare minune! — la formarea unei opinii publice...

Totul sau nimic!... iată principiul nonei liber­tăţi pe care o profesează pastorul Brand, iată drumul care duce la perfecţie şi la fericire, iată pre'ul răscumpărării idealului, după Ibsen, cel din urmă apostol al adevărului.

Omul şi-a câştigat greu libertatea, în curge­rea vremii, şi n'a ajuns stăpân pe sine decât du­pă jertfe bogate, pe care le-a semănat fără nu­măr pe câmpurile răsboaielor şi pe uliţele scăl­date în sângele răsvrătirii. Drepturile omului s'au cucerit după veacuri multe de întuneric şi sclavie, cu sacrificiul atâtor eroi şi al atâtor gândiri geniale/ '

Nici astăzi încă zâmbetul senin al acestei zeiţe moderne — libertatea — nu străluceşte pretutindeni; sunt încă multe ţări prin continen­tele depărtate, unde sclavia nu s'a stins, sunt încă ţinuturi unde negoţul de carne e pus sub scutul legilor; Coranul îl prevede ca o condiţie esenţială a siguranţei şi măririi islamului.

Pentru ruşinea civilizaţiei noastre, aceste urme vechi de robie se şterg anevoe, şi ceeace

Dar iată 'că, t răgând cu buretele peste po­poarele asuprite din propria sa ţară , şi încer ­când să f acă pe marbré protector al popoare­lor de-sub scep t ru f Sultanului, contele B e r c h ­told şi-a găsi t beleaua, şi în loc de f lacăra u-uui geniu al politicei orientale şi-a aprins în cap de abia paiele nerumegatei sale cutezanţe . In t r 'adevăr , din toate părţile monarhiei şi mai cu s eamă delà noi, din fericita Ungar ie a oli­garhiei medievale, se aud protestări energice în contra politicei noului cancelar , care, v rea să măture în Ba lcan i , înainte de a fi căutat să vadă ce ar fi de mătura t Pentru curăţ i rea vastului grajd al lui Augias , reînviat politi­ceşte prin sistemul dualist. Cu drept cuvânt , naţionalităţile prigonite în Austro-Ungar ia se revol tă de a tâ ta nepăsare şi de a tâ ta cinism din par tea cancelarului lor, ca re a r trebui să sc pocă iască , pâţjă mai este vreme, pentru pă­catul săvârş i t faţă de viitorul propriei noa­stre monarhii . S a u poate că , într 'un apropiat răsboiu european, contele Berch to ld contează mai mult pe recunoştinţa şi sprijinul naţ iona­lităţilor din Turc ia , decât pe mulţămirea şi jertfele popoarelor de sub sceptrul Habsbur­g i l o r ? !

Dar marea ră tăc i re politică a noului no­stru ministru de ex terne ar cere o pocăinţă şi faţă de opinia publică europeană. Aceas tă opinie publică, pe ca re n 'o pot amăgi ziarele al imentate cu fonduri secre te , ştie câ t sunt de nemulţămite cu soar ta lor cele mai multe po­poare din Aust ro-Ungar ia şi câ t de puţin te-meiu se poate pune pe faimoasele „expe­r ien ţe" ale cabinetelor din Viena ori Buda­pesta în mater ie de autonomie naţ ională. T o ­tuşi, în mot ivarea planurilor sale de reorga­nizare a Turciei , contele Berch to ld a fost în

e mai trist, e că însăşi europenii exploatatori, în lăcomia lor de aur, se arată de multe ori mai tirani decât chiar faimoşii satrapi ai cetăţilor antice... Totuşi, se poate susţine că omul a cu­cerit aproape pretutindeni libertatea corpului ca un principiu fundamental al vieţii, şi că în sfârşit, se poate bucura de toate darurile ace­stei libertăţi, care de multe ori, din nefericire, nu-i decât iluzorie. (Nu fac aluzie la starea ne­mernică a ţăranului român din unele judeţe ale Moldovei, ci mă gândesc la negrii din Congo, cu care ţăranii noştri au multe puncte de ase­mănare în mizerie).

E însă o altă treaptă de cucerit, îu răsboiul crâncen al vieţii, şi anume libertatea sufletească, pe care numai revoluţia morală ne-o poate în­lesni. — Sub acest stindard al adevărului şi ai păcii, omenirea, prin exemplarele ei alese, în­treprinde cea mai dureroasă şi mai tacită luptă, cu nădejdea ultimei cuceriri.. f ''<

Sufletul omenesc, în afară de teroarea morţii şi-a destinul ^ătât de fatale şi neertătoare, e sclav instinct ^ ' ş i pasiunilor'/fiind urmărit pâ­nă în ceasul diri^rmă ^ ' ^ R S C principii, de pre­judecăţii, de articolele L / ' . c lefilor, de tradi­ţie şi obiceiuri, de renn:,.cari şi amintiri. Con-ş din ta nu se simte • '^K ' cda tă liberă, iar viaţa e o ÎTII^n-u re de'c promisuri şi minciuni con­venţionale. C taş 'bucur ie i noastre sunt 0 -trăvite de mizer ^ ă a regulelor de bună cu­viinţă, fiind pretiiiiiíuéni urmăriţi de stafia rai­sei morale, care îşi schimbă necontenit porun-

Pag, 2. „ROMÂNUL" 188-1911

s ta re să se laude tocmai cu aces te „experien­ţe" , crezând că sbuciumata noas t ră monar­hie ar ii recunoscută , de toată Europa, drept raiul naţionalităţi lor! Es te , de sigur, o îndrăz­neaţă tentat ivă de mistificare în a ceas t ă ati­tudine a cancelarului austro-ungar, — faţă de opinia publică europeană, şi misitificatorul, demascat câ t ai ba te din Palme, a r trebui să se pocă iască plin de ruşine, convingându-se că nimenea, în veacul nostru, fie chiar mini­stru de externe , nu mai poate lua în bă tae de j o c principiul naţionalităţi lor, a ca să la dânsul, proclamându-1 sfânt — în T u r c i a !

In sfârşit, contele Berch to ld ar fi dator a se pocăi chiar faţă de prietenii săi dela B u ­dapesta, c ă ro ra le-a făcut — fără să v rea — cel mai prost serviciu posibil, a t răgând iarăşi atenţiunea de obşte asupra gospodăriei Poli­tice mai rea decât tu rcească ce se p rac t ică în Ungar ia faţă de popoarele nemaghiare . De când cu iniţiativa ministrului nostru de e x ­terne, pentru autonomia naţională a popoare­lor creşt ine din Turc i a , oligarhii noştri se pot aştepta, în t r ' adevăr , ca mâne-poimâne, un cancelar mai înţelept al Monarhiei Habsbur-gice să soco tească drept o sfântă datorie a sa, c a să pacifice, prin descentra l izarea na­ţională, mai întâi popoarele nemaghiare din Ungar ia şi abia pe urmă popoarele creşt ine din T u r c i a ! In aces t caz , ar putea servi mult mai bine şi „exper ien ţe le" făcute de Austria cu naţionalităţile ei. Acolo s'a renunţat, în mare parte, şi s'a renunţat de nevoie, la eghe-monia germană , iar cu v r emea se va părăsi , pe toa tă linia, or ice fel de polit ică antinaţio­nală, fără de nici o intervenţie a contelui Berch to ld . T o t astfel se va întâmpla, odată şi odată, în Turc i a europeană, precum a c e -iaş prefacere radicală va trebui să se facă în Ungar ia tu rcească a zilelor noas t re .

Deocamda tă , fireşte, lucrurile n'au ajuns până aci . Da r oamenii de stat, când nu sunt simpli farsori, se disting prin darul lor de a prevedea viitorul şi de a preveni, cu înţelep­ciune dreaptă, primejdiile Iui. Conte le B e r c h ­told, ambiţionând faima oamenilor de stat , a vroi t să prevadă viitorul împărăţiei turceşti şi a chibzuit, intre păreţii cabinetului său v ie-nez, mijloacele prin cari guvernele o tomane a r putea să prevină primejdiile unei hotăr î-

oile; — ceasurile plimbării noastre sunt zădăr-niCFte de tirania modei, însăşi clipele de odihnă sunt asfixiate de visurile meschine ale veţri la­come şi neastâmpărate. — Tirania modei, îm­preună cu tirania justiţiei de astăzi, părtinitoaTe şi imperfecte, samt cele două vrăjmaşe ale fe­ricirii.

Omul modern trăeşte o viaţă de amănunte: energia sa e risipită în scrupule mici, în grijile microscopice, dar nenumărate ale formalismu­lui de birou, neavând în afară de strălucirea au­rului, nici o altă htmina de... ideal. — Omul mo­dern, precum n'ar avea ce face cu libertatea corpului şi-a întocmit singur închisori tempor-rare, care-1 terorizează fără să prindă de veste, cu mizerii lente şi ucigătoare: aceste închisori sunt saloanele, stterpe de ideal şi stăpânite de modă, unde înfloreşte ipocrizia şi spoiala min­ciunilor convenţionale. Mecanismul social mo­dern a transformat pe om într'o păpuşă fără individualitate pronunţată şi fără drepturi reale sufleteşti.

Pentru cucerirea acestei libertăţi, pentru triumful neatârnării morale, al individului şi al conştiinţei, pentru î n t eme iaTea celui de al trei­lea regat, al fericirii şi al libertăţii, — Ibsem, cel dintâi a dat semnalul revoluţiei morale, chemând î n t r e a g a omenire la luptă în potriva duşmanu­lui puternic care locueşte în însăş sufletul no­stru. Strigătul de l i be r t a te c a r e a isbucnit din pieptul tânăr şi entusiast al lui Schiller, era un s t r i g ă t de trâmbiţă, sonor şt cu vibraţii rătsbpi-

toare deşteptări a naţionalităţilor subjugate din Turc ia . In aces t sCöp, ministrul nostru de externe a crezut că e bine să dea pildă, bă r ­baţi lor de stat din Constantinopol, situaţia naţionalităţi lor dela noi,. Aci e ră tăc i rea vi­novată a contelui Berch to ld . Pent rucă , dc s 'ar fi gândit cu mai mnltă sinceri tate, ar fi trebuit mai curând să ia pjldă, el însuşi, dela soar ta Turciei , spre a preveni reoeţirea feno­menelor politice de acolo, în propria noas t ră monarhie, unde a tâ tea popoare sufăr cel pu­ţin aceleaşi prigoniri ca şi creştinii din ţara turcească!

Neînţelegeri în jurul remanierii cabinetului austriac. în cabinetul austriac sunt în perspec­tivă mai multe schimbări. E vorba ca portofo­liul ministrului de comerţ să-1 ocupe actualul şef de secţie ai acestui »rarster, Seidler. In con­tra numirii lui ca ministru s'a pornit o vie miş­care în cercurile influente ale marilor industriaşi. Motivul pentru care Sekllcr nu e binevăzut in aceste cercuri, e discursul ce l'a răstit el de cu-rînd iu chestia agrară, în care discurs candida­tul la minister a luat apărarea micilor indu­striaşi.

Delegatiunile. Nici până astăzi nu s'a fixat încă termenul primei şedinţe a delegaţiunlor, se dă însă cu socoteala că aceasta va avea loc îm 27 1. c. In consiliul de miniştri ce se întruneşte probabil în 16 1. c. se va stabili programul de­finitiv al delegaţhmilor şi se vor lua măsuri pentru a asigura mersul normal al şedinţelor.

Gonoresul studenţesc din Graiova. De I. Grămadă.

Arad, în 7 Sep temvr ie .

Al doilea congres serios al tinerimei ro ­mâne de pretutindeni c a r e va dura, începând cu ziua de mâne, trei zile în capăt , se va ţine de data as ta , in oraşul Ban i lo r , la C r a -iova.

Pregăt i t , ce-i drept, cu mai puţin interes din par tea tinerimei universi tare — dacă facem excepţ ie de o neînsemnată adunare de protes tare din B u c u r e ş t i — şi stârnind din pricina as ta şi mai puţine discuţii în presă, congresul aces ta croit , c a şi cel din 1 9 0 9 , pe

nice, menit să rupă lanţurile ruginite ale sclaviei, să spargă porţile ferecate afle temniţelor... Stri­gătul de libertate care răsună, evlavios şi grav pe buzele înţeleptului Ibsen, deschide sufletului omenesc orizonturi limpezi şi senine, şi, dacă nu trezeşte în iniimîle veşnic lacome nici o făgă­duinţă de spoliare, de trofee şi de prăzi bogate, în schimb, ne pregăteşte cugetul şi inima, pentru a fi vrednici ca să atingem pământul făgăduin­ţei, pe oare nimeni nu-1 locueşte încă şi pe care nu-il putem cuceri nici cu arme perfecţionate, nici cu vitejie sângeroasă...

*

Nora e o păpuşă, copil-păpuşâ în casa părinţilor, femee-păpuşă în casa soţului, — nu ştie să cugete şi nu-si poate făuri un ideal. In ziua când faptul cel mai înseninat din viaţa ei, salvarea vieţii bărbatului, e osândit de pre­judecăţi şi aproape să fie osândit de lege, Nora, se simte o străină între zidurile mincinoase ale familiei. Părăsindu-şi soţul şi copiii, pleacă "vn lume, să înveţe a trăi, să încerce a fi ea, să-şi îndeplinească datoriile faţă de ea însăş. Inee-tânid de a fi păpuşă, Nora devine liberă.

Tot astfel Ellida, iemeea delà mare, e sclava unei imagini fantastice, plăzmuire a sufletului ei mistic şi bolnav, care visează un logodnic depărtat, rătăcitor în largurile mării. Aseme­nea Sentei din Corabia fantomă a lui Wagner, Bllida, aşteaptă în fiecare clipă sosirea spăi-mâmtatorului pribeag, care o va duce cu el în zările misterioase şi tulburi ale necunoscutului.

temelia crezului naţionalist, es te cu toatei ces tea cea mai frumoasă şi mai demnă M nifestare de renaştere a tinerimei traivöB ta re române. I

Tiner imea aceas ta , c rescută într'o ni l şcoa lă şi înzes t ra tă cu un simţ mai desvojl pentru nevoile mater ia le şi spirituale I neamului nostru, părăsind pentru tatdeol ideile înguste ale unei generaţi i de studel — să-i numim „romantici" — cari cfef l ca-şi împlinesc datoria lor de studenţi, I floare a neamului, dacă sparg fereştilel ambasada rusească sau la c e á austro-uód ră, ca apoi să asal teze cafenelele şi birtul unde-şi serbau victor ia problematică, wÊ mea aceas ta , nouă, entuziastă şi dornicii muncă, vroieş te să rupă cu trecutul, sădii un adevăra t factor de ordine, de culturii de muncă în viaţa neamului românesc. I

De aceea , când tinerii de azi în loci devie agenţii electoral i ai unui partid poli ce r la Iaşi o bibliotecă mai bogată şi m bine o rgan iza tă ; când în locul manifestaţii zgomotoase de s t radă, ei se ocupă cu c i l rea de căminuri studenţeşti în fiecare c o l universi tar mai însemnat : la Bucureşti, I Iaşi, la Viena , Ia Cernăuţ i , Ia Budapesta! P a r i s şi la C lu j ; când în locul unui p e r « naj la columna lui Tata Troian din R o l ei iau toiagul în mână şi merg de se metil la Pu tna , la Ţ e b e a şi la Mănăs t i rea Dealul când afară de cursuri le dela universitari mai au timp să înfiinţeze pentru ţărani muncitori c a se de cet i re la sa te şi în rtm lalele oraşelor , putem vorbi cu drept CUM de o renaştere a tinerimei noastre, c a r i i seamnă şi o renaş tere a poporului r o l nesc . I

Programul chestiunilor, car i vor fi d i l tä te în congres , este destul de bogat şi d l l rios, deşi nu-i aşa de metodic întocmiiîl cel din 1 9 0 9 , când li s 'a dat un rol mai'* semnat provinciilor româneşt i , şi mai pf societăţilor studenţeşti . Noi ne-am talii dacă la aces t congres se va vorbi mai pil despre ce au să facă tinerii noştri, şi mi mult despre ce au făcut dela ultimul c o p general pân 'acum. In caz con t ra r vom ava de înregis t ra t numai c ă după generaţia*

Deşi căsătorită, păstrează acelaş cult tainic, !• ceiaş pasiune mîsjtică logodnicului mşaA,i astfel, viaţa ei sub acoperişul familiei, e o i i ţuire de clipe mistice şi chinuitoare. Logodii apare din larguri şi-i face semn să4 urme», Elilida e sclava acestei stafii, pe oare i-a ii rit-o educaţia ei de păpuşă mistică, fără I prinderea discernământului şi fără puterea ligerării.

In clipa când bărbatul însă îi deschide, p» tru întâiaş dată în viaţa ei, putinţa de a c i pani faptele, — când îşi dă seamă că intrï devăr ea are libertatea de a cugeta şi de m alege singură destinul, obsesia Încetează, m tasma atârt de temută dispare din sufletul t i nav. I

O situaţie identică are Svanhid, păj>uşa-rJ mantieă dhn Comedia iubirii. I

Agnes de asemeni este o sclavă — sckn amintirilor şi a suferitrrţii retrospective. Red» ţând la viaţa de lux şi abondenţă pe cari to înlesnea societatea, urmează pe păstorul Été, Brand însă, nu-i îngăduie nici o părere dé fin pentru trecut, nu iartă ca măcar o simgurÜ cli­pă să locuiască în sufletul omenesc, compromi­sul şi îndoiala. — Totul sau nimic! Regretult tot atât de vinovat ca şi amintirea, tentaţia etot atât de gravă ca şi păcatul.

Agnes se jertfeşte până la urmă, renunţi la tot, 'la fericirea căminului, la copilul atât de iu­bit, care se stinge din cauza climei, şi răanâM

k 88 j n i 2 . „ROMÁNUL" P a g . 3 ,

à 1 9 0 6 c a r e a m u n c i t ş i a p r o d u s r o a d e , g e a z ă a c u m u n a c a r e t r ă i e ş t e d i n m u n c a din o s t e n e l e l e a n t e c e s o r i l o r . N e p l a c e a

»le c ă p o v e s t e a c u v i s u l l u i l o s i f d i n b i b -d e s p r e a n i i m ă n o ş i ş i s t e r p i , n u v a f i a p l i -

í j i t i n e r i m e i n o a s t r e , d e s p r e c a r e n u t r i m I t m a i b u n e s p e r a n ţ e .

D a c ă p e l â n g ă c e l e a m i n t i t e , l a a c e s t ţ r e s , t i n e r i i , î n s p e c i a l c e i d i n R o m â n i a , E n d d e s p r e u n i n s i g n i u c o m u n , î m p r u -Btat d e l à a r m a t a r o m â n ă , v o r a r ă t a m a i É r e s p e c t ş i a d m i r a ţ i e a c e s t e i a r m a t e d e -

c u r a a u f ă c u t - o u n i i c o n g r e s i ş t i î n 1 9 0 9 •anul i n c a r e s ' a î n t â m p l a t c a z u l r e g r e t a -dela G i u r g i u —; d a c ă d i n t r e c o n g r e s i ş t i i

l a n u l a c e s t a , c a r i m ă r t u r i s e s c crezul na-must, c a r e c r e z t r e b u i e s ă d e v i e b u n u l «in a l t u t u r o r r o m â n i l o r , s e v o r a f l a m a i iii t r a n s f u g i î n r e g i m e n t a ţ i î n a l t e p a r t i d e

pit ice , d e c â t c u m s ' a î n t â m p l a t c u o p a r t e n n a t ä d i n c o n g r e s i ş t i i d e l à 1 9 0 9 , a t u n c i

s p u n e c u t o a t ă c o n v i n g e r e a c ă g é n e ­d é a c u m , n u n u m a i c e a d i n R o m â n i a ,

I o d o v a d ă d e c a r a c t e r e t a r i ş i n e ş o v ă i t o a r e . $ i n e a m u l n o s t r u , î n a c e s t e v r e m u r i d e r i ş t e , a r e n e v o i e m a i a l e s d e c a r a c t e r e ş i

b n m a i d e s v o l t a t s p i r i t d e j e r t f ă ş i a b n e -Individuală.

D e l à t i n e r i m e a n o a s t r ă , c ă r e i a - i d o r i m É t é d e t o a t e o m a i d e s ă v â r ş i t ă c u n o a ş t e -

jta istoriei ş i a geografiei r o m â n e ş t i , c a r e i t p o a t e c â ş t i g a n u m a i p r i n c u t r i e r a r e a p a ­

l i u l u i n o s t r u , d e l à a c e a s t ă t i n e r i m e a ş -à m o t r a s f o r m a r e r a d i c a l ă a s u f l e t u l u i

m â n e s c ş i a c o n d i ţ i i l o r d e v i a ţ ă î n c a r e ţ t e n e a m u l n o s t r u , c ă c i a d e v ă r a t a r e -

ş t e r e a u n u i p o p o r î n c e p e c u t i n e r i m e a s a ; s ă r a t a d e c a d e n ţ ă t o t d e a c o l o î n c e p e " .

J l k r i i , f i i n d a b i a l a î n c e p u t ş i a v â n d c a -I d e s c h i s ă î n a i n t e a l o r , s t a u î n t o c m a i c a [j ja d i n f r u n t e a v a s u l u i p o r n i t s p r e , , l u -I n o u ă " . A l o r e d a t o r i a s ă n e d o v e d e a s c ă

I j i ş t i i n ţ ă ş i a l t e m a n i f e s t ă r i s u f l e t e ş t i s u ­rioare, c ă g e n e r a ţ i a i n t e r i m a r ă s ' a i s p r ă -I , i a r l a o r i z o n t s e z ă r e ş t e o n o u ă g e n e r a ţ i e , d n i c ă d e a ş t e p t ă r i l e n e a m u l u i n o s t r u d i n

a t e ( ă r i l e r o m â n e ş t i " . * )

') S. Mehedinţi „Către noua generaţie" pg. 2o.

Situaţiuoea internaţională. A c ţ i u n e a în i n t e r e s u l păcii. — W i l h e l m I I în

E l v e ţ i a .

Paris, 5 S e p t e m v r i e . (Ş) U l t i m e l e ş t i r i t e l e g a r a f i c e c u p r i v i r e

l a s i t u a ţ i u n e a i n t e r n a ţ i o n a l ă n e p e r m i t c a s ă p r i v i m s i t u a ţ i u n e a p r i n t r ' o p r i s m ă m a i o p t i ­m i s t ă . C u t o a t e a c e s t e a n u p u t e m f i c u t o t u l l i n i ş t i ţ i c ă c i p e r i c o l u l u n u i r ă s b o i g e n e r a l î n B a l c a n i a f o s t n u m a i amânat — ş i n i c i n u s e ş t i e p e n t r u c â t t i m p — i a r n u î n l ă t u r a t .

D ' a b e a a u t r e c u t d o u ă s ă p t ă m â n i d e c â n d s p i r i t e l e î n B a l c a n i , ş i î n s p e c i a l î n B u l g a r i a , e r a u a ş a d e a g i t a t e , a ş a d e p o r n i t e s p r e u n 4 e s n o d ă m â n t s â n g e r o s , î n c â t i s b u c n i r e a r ă s -b o i u l u i p ă r e a o c h e s t i u n e d e z i l e . . . M a r i l e p u ­t e r i ş i - a u d a t r e p e d e s e a m a c ă d a c ă n u s e v a f a c e o i n t e r v e n ţ i u n e serioasă ş i î n a c e l a ş t i m p d e s t u l d e e n e r g i c a î n i n t e r e s u l p ă c e i , n a ţ i u ­n i l e c r e ş t i n e d i n s u d u l D u n ă r e i v o r s c o a t e s a b i a d i n t e a c ă s p r e a s c u t u r a d e p e u m e r i u r g i s i t u l j u g t u r c e s c .

C o n s i d e r a ţ i u n e a a c e a s t a a f ă c u t p e t o a t e c a b i n e t e l e e u r o p e n e s ă p r i m e a s c ă a d i s c u t a p r o p u n e r e a c o n t e l u i B e r c h t o l d , c a r e a a v u t d i b ă c i a d e a l u a e l i n i ţ i a t i v a u n e i a c ţ i u n i p a ­c i f i c a t o a r e î n B a l c a n i . A m s p u s , î n t r ' u n a r ­t i c o l p r e c e d e n t , c ă s t a t e l e T r i p l e i - I n ţ e l e g e r i , a d v e r s a r e T r i p l e i - A l i a n ţ e , p r i v e s c i n i ţ i a t i v a c o n t e l u i B e r c h t o l d c u n e î n c r e d e r e ş i , î n o r i c e c a z , s u n t geloase c ă p a s u l a c e s t a i m p o r t a n t a f o s t f ă c u t d e u n m i n i s t r u a l T r i p l i c e i . C u t o a t e a c e s t e a c h i a r ş i F r a n ţ a , A n g l i a ş i R u s i a a u f o s t nevoite s ă a d m i t ă u t i l i t a t e a a c ţ i u n e i î n c e p u t e d e c o n t e l e B e r c h t o l d ş i s ă d e c l a r e c ă a d e r ă l a p r o p u n e r e a a c e s t u i a .

C u p r i n s u l p r o p u n e r e i l u i B e r c h t o l d e s t e b i n e c u n o s c u t ; a c ţ i u n e a d e i n t e r v e n ţ i u n e a m a r i l o r p u t e r i v a a v e a d o u ă m a r i s c o p u r i : Linişterea s p i r i t e l o r î n m i c i l e s t a t e c r e ş t i n e d i n B a l c a n i s p r e a e v i t a r ă s b o i u l ş i descen­tralizarea p o l i t i c o - a d m i n i s t r a t i v ă a T u r c i e i , c u s c o p u l d e a d a î n s f â r ş i t s a t i s f a c ţ i u n e r e ­v e n d i c ă r i l o r n a ţ i u n i l o r c r e ş t i n e d i n T u r c i a .

S t a d i u l î n c a r e s e g ă s e ş t e a c ţ i u n e a î n i n ­

t e r e s u l p ă c e i e s t e a c e s t a : R e p r e z e n t a n ţ i i d i ­p l o m a t i c i a i A u s t r o - U n g a r i e i p e l â n g ă g u v e r ­n e l e m a r i l o r p u t e r i a u c o m u n i c a t v e r b a l n o t a c i r c u l a r ă a c o n t e l u i B e r c h t o l d . P r o p u n e r e a a f o s t primită d e t o a t e p u t e r i l e în principiu. A c u m u r m e a z ă s ă s e d i s c u t e partea practică a p r o p u n e r e i : p u n c t e l e d i n p r o g r a m u l d e i n ­t e r v e n ţ i u n e e l a b o r a t d e m i n i s t e r u l d e e x t e r n e d i n V i e n a .

N u e s t e e x c l u s c a î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă p u ­t e r i l e s ă n u c a d ă a ş a d e r e p e d e d e a c o r d , c ă c i p e n t r u existenţa statului otoman î n E u ­r o p a e s t e d e o m a r e i m p o r t a n ţ ă până unde v a m e r g e „ d e s c e n t r a l i z a r e a " a d o p t a t ă î n p r i n c i p i u d e p u t e r i . A c e a s t ă d e s c e n t r a l i z a r e n u v a î n s e m n a o a r e m o a r t e a „ o m u l u i b o l ­n a v " , n u v a f i o a r e o d e f i n i t i v ă î m p ă r ţ i r e a p o s e s i u n i l o r t u r c e ş t i d i n c o n t i n e n t u l n o s t r u ?

A i c i t r e b u i e s ă o b s e r v ă m c ă p e c â n d u n e l e d i n t r e p u t e r i , ş i a n u m e p u t e r i l e T r i p l i c e i s u n t p e n t r u menţinerea statului-quo, a l t e l e ş i a n u ­m e D u b l a - A I i a n ţ ă î n c l i n ă m a i m u l t s p r e o soluţiune radicală a c h e s t i u n e i o r i e n t a l e , s o -l u ţ i u n e c a r e n u e x c l u d e g o n i r e a t u r c i l o r d i n E u r o p a ! . . . V a f i f o a r t e g r e u d e a s e g ă s i o c a l e m i j l o c i e c a r e s ă î m p a c e a m b e l e p a r t i d e . C r e d e m î n s ă c ă i u b i r e a d e p a c e s a u m a i s i n ­c e r z i s teama d e u n r ă s b o i g e n e r a l e u r o p e a n , c a r e n u v a f i o j u c ă r i e , v a t r i u m f a ş i d e a s t ă -d a t ă ş i d i p l o m a ţ i a e u r o p e a n ă v a g ă s i s o l u -t i u n e a j u s t ă s p r e a î n c o n j u r a ş i d e d a t a a s t a f u r t u n a c e a m e n i n ţ ă s ă s e r i d i c e î n B a l c a n i .

* I e r i , î n 3 S e p t e m v r i e , î m p ă r a t u l W i l h e l m

I I . î n s o ţ i t d e o s t r ă l u c i t ă s u i t ă a s o s i t l a Z ü ­r i c h , î n E l v e ţ i a , s p r e a f o c e a v i z i t ă g u v e r n u ­l u i f e u d a l a l r e p u b l i c e i E l v e ţ i a .

P r i m i r e a c e i s ' a f ă c u t s u v e r a n u l u i g e r ­m a n a f o s t d i n c e l e m a i c ă l d u r o a s e ş i s t r ă ­l u c i t e . A t â t l a B a s e l , u n d e î m p ă r a t u l a i n t r a t î n E l v e ţ i a , c â t m a i c u s e a m ă l a Z ü r i c h p o ­p o r u l e l v e ţ i a n c a r e e s t e german î n a c e s t e p ă r ţ i a s a l u t a t î n m o d c ă l d u r o s p e W i l ­h e l m I I .

P r o g r a m u l r e c e p ţ i u n i l o r e s t e f o a r t e b o g a t ş i t o t u l d e n o t ă i m p o r t a n ţ a u n e i v i z i t e d e d e o ­s e b i t c u p r i n s p o l i t i c .

Scopul, m ă r t u r i s i t c h i a r d e p r e s a g e r -

îlipttă de soţul ei, care are de împlinit o Insinue: zidirea nouei biserici a credinţei... Urând însă, intransigent şi necruţător, nu se

neşte numai cu atât; îi cere o jertfă nouă, mrţarea la amintirile din vremuri bune, la

|tago6tea şi la lacrimile pe care în fiecare dimi-aţă le trimite ofrandă copilului mort. Agnes

cu bucurie şi această ultimă jertfă, însă i cu viaţa ei... Sufletul omenesc nu-i destul

Itpregătit şi atât de puternic ca să se ridice mai sus de robia durerii. Brand e de asemeni un sclav, un sclav ai

Realului, pentru cucerirea căruia nu uită nici un Ircifioiu. Jertfeşte totul, familie, soţie şi copil, lasovăeşte o singură clipă, fiind călăuzit numai |ie principiul „totul sau nimic". Numai ocolind

{iile şi compromisurile, pastorul nădăjdue-llte că va atinge lumina culmilor divine. Moare •iasă huJit şi părăsit, fiind ucis cu pietre de acei Iptfli care se jertfeşte şi jertfise totul. Moare la un sclav, un s d a v al idealului, căci drumul [b fericire numai Libertatea sufletului ni-1 poate

şi nu tirania propriei noastre vieţi. Tot Istift] săvârşeşte şi sculptorul Rubek, din opera

noi morţii vom învia, care-şi sacrificase |iiaţa pentru vanitatea artei.

Ibsen, măsurând adâncimea mocirlei în care \H clădit actuala societate temeliile, nu poate iprooroci nid o mântuire. Nădejdea şi-o pune

Ir'un viitor de adevăr şi libertate, in îrrteme-[ierea unei societăţi nouă. „A căuta între pereţii

fatniliei moderne fericirea, ar fi o adevărată încercare de răsvrătire" spune păstorul M a d r i ­ders din Strigoii.

Nu! Fericirea e a zilei de mâne. Va trebui mai întâi să se purifice sângele omenesc, in­fectat de boale şi desfrâu, pentru ca fiii noştri să nu se nască strigoi, ci îngeri. Sufletele noa­stre vor trebui purificate de ipocrizie, iar pote­cile gândirii dispărăginite de fantasme şi stafii, precum şi de gunoiul prejudecăţilor. De asemeni, instinctele vor trebui să-şi primenească şi să^şi modereze pornirile, iar patimile, din care isvoră-şte numai boală şi infirmitate, să se filtreze prin înţelepciunea altruismului, — în sfârşii, să dis­pară minciuna pe care se razimă întreaga clă­dire modernă, — căci atâta vreme cât Stâlpii societăţii vor fi putrezi lia temelie, nimic trainic nu se poate clădi. Prăbuşirea ameninţă dntr'o clipă mtr'alta.

Primenirea sufletelor nu se poate face decât printr'o pasiune înaltă sau o credinţă puternică. Iubirea redeşteaiptă în Constructorul Solness puterea adormită a activităţii utile, iubirea sca­pă sufletul păcătos al escrocului Krogstadt, "iu­birea ajută neastâmpăratului Peer Gynt să moa­ră, iubirea dobândeşte delà cercuri ertarea ne­înduplecatului Brand.

Mântuirea unui suflet nu se poate niciodată dobândi prin jertfa unuia singur; numai fami­lia poate pregăti fericirea societăţii de mâne. Numai atmosfera candidă şi luminoasă a că­

minului, poate răscumpăra erorile trecutului şi îndrepta greşelele în care am putea cădea în viitor. Numai în sânul familiei sufletul poate învăţa adevărata libertate şi se poate pre­găti pentru harul celui de al treilea regat. B i ­blia greşeşte când spune c ă „singurătatea este

ţara celui puternic", căci în singurătate nu poate locui nici binele, nici idealul. Libertatea nu poate fi înţeleasă decât colectiv; — nu există sclavie mai amară decât să fii singur...

Domnia universală, care păstrează taina îndepărtatei fericiri, nu poate fi cucerită decât prin voinţă. Nu voinţa izolată a individului, vo­inţa egoistă a lui Brand, ci voinţa socială, voinţa puternică şi rodnică a familiei, voinţa morală şi liberă a societăţii.

„Un ideal nou — zice Julian Apostatul din marea epopee a lui Ibsen trebuie să ne inspire iotodată şi puterea de a4 realiza". Căci nu exi­s tă idee mare care să nu fie întovărăşită şi de iforta îndeplinitei ei, după cum nu se poate în­chipui sentiment puternic care să nu se poată iopi într'o idee mare. Veşnic şi pretutindeni s ä ;ne călăuzească numai iubirea, iubirea şi dorm­ita binelui, căci „Dumnezeu" — spune Ibsen — e iubire şi caritate".

Pag. 4 . „R O M Â N U L" Nr. 188 1915

mană, c a r e însoţeşte aceas t ă vizi tă cu lungi şi că lduroase comentar i i , este de a stabili în Elveţ ia o anumită influenţă germană, c a r e să cont raba lanseze curentul francofil şi ger-manofob ce s 'a pornit aici în can toane le franceze.

Atâ t F r a n ţ a câ t şi Germania au înce rca t în timpul din u rmă să s tabi lească asupra Elveţiei o tutelă... F i e c a r e din cele două mari s tate r ivale cau tă să a t r agă în sferele poli­ticei sale pe elveţieni. P â n ă acum acţ iunea influenţei f ranceze a fost mai puternică şi vi­zita împăratului Germaniei a re c a scop res­tabilirea echilibrului în favoarea politicei ce se face la Ber l in .

In or ice caz pentru pacea şi a rmonia in­ternă a Elveţiei aceas tă vizită a fost s t r ică­toare căc i ea a redeşteptat vechea r ivali tate dintre francezii şi germanii cari sunt cetăţeni ai liberei republice elveţiene.

0 călătorie în Germania. Conferinţă ţinută de Dr. Horla Petra-Petrescu.

III. Weimar. Dacă zilele petrecute în Nürnberg sau pe

Wartburg îţi par nişte Dumineci minunate — zi­lele, cari le trăieşti în Weimar sunt nişte sărbă­tori sufleteşti ale unui intelectual, sunt Crăciunul sau Pastile sufleteşti, dacă mă pot exprima astfel.

Am stat doi ani de zile în depărtare de două ora că acceleratul de Weimar, şi n'am îndrăsnif să mă duc. să văd şi eu locurile unde au trăit cei doi dioscari: Goethe şi Schiler. Aveam totdeauna sentimentul, că nu sunt destul de aprovizionat cu cunoştinţele istorice şi literare, că am să fac con­curenţă omului semidoct, care admiră fără să ştie, ce admiră.

Nu-mi venea să cred, că va fi cu putinţă să calc odată cu piciorul locurile, unde au călcat ei, şi mă cutremuram la gândul, că o să fiu părtaş de impresiile aceste personale. Cunoştinţele mele mi-se păreau mirmidone, şi de aceea m'am pus pe lucru, am cetit opere de ale lor, biografii, lucrări de estetică, am frunzărit prin bibliotecile publice ale oraşului Lipsea, revistele redactate de dânşii şi, într'o bunădimineaţă, abia târziu, mi-am luat „inima'n dinţi", şi am pornit-o la drum.

Frankfurt-ul am Main, unde s'a născut Goethe, nu mi-a adus concentrarea sufletească, care o a-şreptam. Oraşul e prea mare pentru aşa ceva. Cei 4 0 0 , 0 0 0 şi mai bine de locuitori, au zidit case nouă, modeme; automobilele fac prea mare sgo-mot în oraşul bogătanilor din Germania, (căci acest Frankfurt are 831 de milionari). Celebra gară, cu cete 5 0 0 de trenuri pe zi — toate acestea mi-au turburat liniştea, încât n'am putut să mă transpun în epoca lui Goethe, decât foarte cu greu, şi foarte pentru scurt timp, în casa lai şi în piaţa delà „Römer".

Tocmai contrarul în Weimar. Oraşul n'are nici ciliar acuma mai mulţi locuitori, decât are Braşovul, sau Sibiiul. Pe timpul Iui Goethe era un sat mai mărişor, cu 7 6 9 de case.

Dar ce bucurii sufleteşti în schimbul acestei 1 ip se de locuitori. Străzile sunt străzi liniştite de p.'oviiicie cuminte — căci există şi străzi de pro­vincie bădărane, semidocte şi obraznice! — case zidite fără de spoială de lux modern falsificat, case încăpătoare, cu coperişe late, cu olane înegrite de vreme, cu ferestrile largi, solide, cu uşile încăpă­toare, cari îţi poftesc bun-sosit. Din toate transpiră sănătate, bonhommie şi linişte patriarhală.

Aici te poţi concentra, aici poţi medita mai pe îndele'e la problemele grele de rezolvat, aici capeţi o privire mai ageră, plimbândn-te prin dum-n>.:zeeştile parcuri, cari au fost plantate de Goethe şi de marele său mecenate Karl August.

Mai cu seamă parcul acesta este neuitat. Ca­stani şi t«i înalţi, bătrâni, luminişuri de poiene minunate, bănci aşezate la îndemâna fiecăruia, mo-nnmentr. mici refogiari contra ploii, părăul Ilm, în s a h ud de gazelă, casa simplă, prietinoasa delà „Am Stern", unde a locuit Goethe ani îndelungaţi, până

la bătrâneţe — toate au pecetea lucrurilor, cari nu se uită.

Din câte parcuri am văzut cn, poate parcul din Bayreuth, unde este îi-gropat Rieh. Wagner, să-i facă concurenţă, dar e mult mai mic, căci n'are zecile de kilometri, cel din Weimar. Şi ceea-ce-ţi place este, că r.u e regularitatea parcurilor din Schönbrunn, de pildă, unde vezi ce a lucrat mâna omenească, „până când aici este natura în largul ei, ca la parcurile de sistem englezesc".

Daca ar fi n;ă enumăr toate personsgiile mari, cari au trecut prin Weimar şi au fost oaspeţii lui Goethe, ar trebui să pun ia încercare pacienta Dv. pentru câteva ceasuri. Tot asemenea dacă aş vrea să exhaurez importanţa Weimarulai.

Ceeace se poate spune în conferenţa de astăzi este, de sigur, prea puţin şi prea neînsemnat, dar alte oraşe îşi cer şi ele dreptul lor.

înainte de toate casele unde au locuit şi au murit Schiller şi Qottke. Odăile lor de lucru, de o simplitate escesivâ. Lipseşte luxul nebun, lipsesc bilejoturile bizare din odăile de lucru ale scriito­rilor noştri din ziua de astăzi — mă gândesc la D'Annunzio, la Sardou, cel mort de curând, la Pierre Loti. Mese solide de k m n simplu, mobile, cari nu cochetează cu privitorul, ca să ajungă în graţia lui —• aranjamentul cât se poate de spartanic, apro-priindu-se de idealul unei „ Ausdruckkultur ' visate de Avenarius şi a oamenilor săi din societatea „Dtirerbund".

Teatrul, în faţa căruia se află statuia celor doi dioscuri. executată de sculptorul BeiUchel, este nou. Cele mai recente inovaţii scenice se află apli­cate aici: prosceniul variabil („Drehbühne"), pentru piesele lui Shakespeare, d. e . unde au să se suc-cedeze în locuri deosebite zeci şi zeci de scene in­dependent*3, orchestra se poate ridica sau se poate cufunda, în cazul din urmă la operele lui Richard Wagner. Un „foyer" de toată frumseţea, en picturi murale de pictorul cunosci t Ludovic de Hoffmann. Teatrul s'a inaugurat în 1 9 0 8 , pe locul unde a fost cel vechiu, condus câtva timp de Goethe.

De muzee cred că se subînţelege că nu duce lipsă Weimar-ul, aşa, mic cum este el. Cel mai grandios muzeu e de sigur acela al lui Ghoeth?, unde se păstrează cu şcumpăfate relicvii de ale iui

O „arhivă Goethe-Schiller", unde se află ma­nuscrisele celor doi autori şi traducerile dm ei, în toate I mbile, precum şi studiile referitoare la opera lor, e tot ce-şi poate închipui omul mai grandios în privinţa aceasta. Spre ruşinea noastră, a românilor, n'am aflat nici o singură traducere românească în gigantica bibliotecă, cu toate că nea­murile cele mai mirmidone, mai mici, erau repre­zentate. Am trimis ulterior câte ceva, făcând apel la timpul său, şi pe cale publicistică.

In Weimar a trăit şi a murit, fîiind îngropat în biserica orăşenească, Herder, marele semănător de idei sănătoase. Aici i-Be vtde casa unde a lo­cuit. Tot aici a locuit Wieland, autorul „Abderiţi"-lor. Tot aici se vede casa pictorului Lukas Cranach sen., precum şi mormântui lui, ^Răstignirea", un triptih, se află în biserica orăşănesscă.

Casa, în care a murit filozoful „supra-omului" (Der Übermensch) Fr. Nietzsche, în 1 9 0 0 , e pre­făcută într'un muzeu şi într'o arhivă de mare va­loare. Acolo locuieşte acum sora lui, editând sis­tematic opera postumă a fratelui. Casa părintestă şi mormântul lui Nietzsche, le-am văzut mai târ ­ziu în Röcken, un sat lângă Lützen, unde a mu­rit Gustav Adolf, pe câmpul de luptă. Marele duş­man al eticei creştine, Nietzsche, zace lângă zidul bisericei dm satul său.

Un punct principal de atracţiune pentru vi­zitatorii Weimarolui este cimitirul unde zac, în coşciuge de lemn de mahagon, lângă principii casei domnitoare din Sachen-Weimar, Goethe şi Schiller, Cavoul, numit „Fürstengruft* este locul de pelerinaj a mii, zeci de mii de oameni, pe an. Tot în apropierea mormintelor lor se află şi mor­mântul crediciosului secretar al lui Goethe, Ecker-mann, precum şi al Dnei de Stein. Intr'alt cimitir îşi dorm somnul de veci Christiane Vulpius, ne­vasta lui Goethe, şi Mustim, povestitorul, ale cărui poveşti le cunoaştem şi noi.

Liszt, al cărui jubileu s'a serbat de curând, a trăit lung timp aici. .Sfârşitul vieţii 1-a ajuns numai din întâmplare în Bayreuth, unde are un monument, maousoleu frumos. Casa lui Liszt, pre­schimbată în muzeu, e idealul unei locuinţe de artist. Draperii mari, cu creţe bogate, în mijlocul

odăii; mobile comode, alese ca cel mai fin gini; amintiri de'a concertele date cu sutele; trifeeatir-nate pe păreţi. Ungurii, cu coroanele aar şt da srgint şi cu alte amiotiri, ocupi un loc r» pectabü.

In Weimar este a se căuta leagănul opi fi operetei germane. Prima operă germană, a'a ji-cat aici, în 1 7 7 3 — este „Alceste" de Schwaig cu textul Wieland.

In muzeul orăşăaesc se văd originalele fra­curilor lui Fretter, la „Odysseia" lui Homer, p cari le cunoaşteţi şi d-v. din reproducerile îa bt-ducerea dlui Gh. Murnu din Homer, (edit „lu­ceafărul".) Picturile morale Bunt mult mai ta moaşe, fiindcă au culoare şi le poţi armări toá finefele desenurilor. (Cartoanele pregătitoare «ţii în Lipaca).

In Weimar au trăit pictori şi sculptori ii seamă: Intre alţii şi Donndorf, care a ex rcét mormântul pe care-1 puteţi vedea şi d-v. în Sibik mormântul episcopului sas Teutsch.

Şi în ziua de astăzi este Weimarul un or»), care adăposteşte artişti şi scriitori de Beamă. iii amintesc decât pe doi din mulţi alţii: pe scriite-rul: Ernst Hardt, scriitorul dramatic, („Tristandti Narr", etc.) şi pe profesorul Adolf Bartels, anti­semit, A. C. Cina al Gernianilor, scriitor de eeaml

Dupăcum vedeţi, dnelor şi dlor, singur Wei­marul merită să fie tratat într'o conferinţă spe­cială. Poate că o să o fac aceasta cu altă ocazii, căci tema este cât se pate de interesantă şi meri să fie cunoscută şi de publicul nostru: ca S&.H vadă până la evidenţă cum ştie un neam, care M respectă, să păstreze şi să cultive memoria scrii­torilor şi artiştilor săi mari.

Amintesc în treacăt că am avut fericirea ti azist în Weimar la congresul internaţional al àt rhtilor, cari veneau cu trenul special „in Berlin ţi că am luat parte la manevrele, cari se ţineau k apropierea Weimarului, ca spectator, la manevrele, cari erau o copie fidelă a luptelor date de Napoht pe lângă satul Vitrzenheiligen. Astfel am văzul, lângă Jena, în copie, luptele lui Napokon din a, 1 8 0 6 .

Ca să sfârşesc cu Weimarul (o fac cu dmtn de inimă) permiteţi-mi fă vă descriu după aminti­rile actorului Eduard Genast, („Aua Weimai Klassischer und nachklassischer Zeit".) contemj» ranul celor doi dioscuri, o scenă, care m'a atiu şi cred că este vrednică de remarest:

Murise Schiller. E r a o aniversară de a loi, în teatrul modest din Weimar, unde s'au repre­zentat cele mai multe premiere ale operei sali dramatice. Se juca „Wallensteins Lager", actele ultime. S'a reprezentat „Lied an der Glocke11 CD adaosul lui Gotthe, vestitul epilog. Toţi erau m Iscrămi în ochi: actorii, căci îl aveau par'că îna­intea ochilor încă pe Schiller, cetăţenii Weimaru­lui, cari l-au cunoscut în aproape toate intimită­ţile lui de om mare şi cinstit. Artista Jagemam, o cunoscută artistă dramatică a timpului, abea i putut să z ; c ă monologul Theklei până la sfârşit, de emoţie. Publicai s'a sculat în linişte completă, dupăce a căzut cortina pentru ultima oră şi adat să iasă afară. Un singur glss s'a auz ; t — glasal unui student din Jena: „Schiller, ai să trăieşti h veci de veci, în sufletul neamului tău german!' Atâta a putut să rostească tinărul student, dând expresie spontană Ia cecace gândea, Ia ceeace sim­ţea cu toate fibrele sufletului, publicul acesta, car» se adunase să comemoreze moartea iubitului său aed.

Spuneţi-mi, d-nelor şi d-lor, dacă se poate o misiune mai sublimă, mai măreaţă pentru un mu­ritor, decât să dăinuiască în sufletele celor mai buni ai neamului, în generaţiile tinere şi bătrâne, sute şi sute de ani, formând un piedestal, de care se razimă tot ce este ban şi cinst't?...

Hainele lucrate în atelierul propriu se capătă la

LENGYEL ISTVÁN PRĂVĂLIE DE PĂLĂRII ŞI SPECIALI­TĂŢI DE MODĂ PENTRU BĂRBAŢI

O r a d e a - m a r e — NAGYVÁRAD Pia ţa Beiner nr. 1. Telefon! 12-48 .

iLe 149—30) """""

m c u l t u r a l e I n A r a d . l iprarea monumentului Iui Teodor m profesor preparandial în Arad şi c o -IGRAREA marelui pedagog Ioan lacob m (din prilejul bicentenarului naşterii •serbată decurând în F r a n ţ a şi Elve ţ ia ) •marea generală ord inară a X X I I , c e o m „Reuniunea învăţătorilor români dela m popor. conf. gr. ort. din protopopia-Máane I—VII", în Arad, Marţi şi Mier-1/1/8 Sept. 1 Oct. şi 19 Sept. 2 Oct.

I P R O G R A M :

I Ziua I. II, Orele 8 a. m.

mtrviclu în biserica catedrală: •Chemarea Duhului Sfânt . •Mstas .

•2. Orele 9 a. m. iŞtdkţa primă, în sala seminar ială: la) Invitarea I. S . Domnului Ep i scop ; | l)Bineventarea P . S . S a l e ; IC) Deschiderea adunării genera le ; ii) Prezintarea şi salutul delegaţiunilor; Ie) Rousseau, ideile sale pedagogice şi c r i -m ACESTORA, discurs comemora t iv ţinut de •PROF. preparandial Dr . Petru Pipoş, mem-• onorar al Reuniunei ; I Í )Parentarea membri lor răposaţ i ; 11) Proclamarea membri lor noi; I I )Apelul nominal ;

I I) Prezentarea rapoar te lor şi a legerea I M U N I L O R cenzură toa re ; I J) Ridicarea şedinţei prime.

13 . Orele 1 1 a. n. I Inaugurarea monumentului în grădina amnarului: I a)„Cuvânt prezidial ; I b) Discurs festiv, rostit de I. P . C. S a D . láimandrit Augustin Hamsea; I c) Cuvântul delegaţ i lor ; I d) Primirea monumentului de c ă t r ă P . K S a D . director seminarial Roman R. Cio-I P R . I i Orele 3 p. m.

I Excursiune de studiu: I Vizitarea fabricei de texti le , v iz i tarea fa-•brícei de vagoane , vizi tarea fabricei de au-I »mobile.

I Ziua ll-a. I 5. Orele 8 a. m.

I Şedinţa a doua: I a) Deschiderea şedinţei şi p roc lamarea • membrilor noi ; I b) „Două mij loace , prin car i ş coa la po-Iporală poate îna rma omenimea cu cultura I sufltească", dizert. de Teodor Maris, învă­

ţător în Giula; ' C) „Metodul fonomimic şi avanta je le sa ­

le", arătat în mod prac t ic de losif Moldovan INV. în Arad ;

d) Rapoar te le comisiunilor cenzură toa re ; E) Propuneri şi interpelări ; f) F ixarea locului pentru adunarea vii­

toare; g) Alegerea comisiunei ver i f ica toare ; h) Apelul nominal ; I) Res taurarea ; j) încheierea adunării genera le .

La această adunare genera lă şi la festi­vităţile împreunate cu ea, invi tăm respec­tuos pe toţi învăţători i şi reuniunile lor, in-

„ROM ANUL"

stî tutclc de învă ţământ şi pe toţi binevoitorii, susţinătorii şi protectori i şcoalei române.

Arad, din şedinţa comitetului central ţi­nută la 11 ( 2 4 ) August 1 9 1 2 .

losif Moldovan, D. Popoviciu, preşed in te . s ec re t a r .

In Hungária Felix. Pilde de destrăbălarea administraţiei.

Şa ranga ( R o m â n i a ) , 6 Sep t . n.

O adevărată nenoroc i r e a căzut de .mai mul t t imp pe s ta tul U n g a r i e i . Toa tă pol i t ica in t e rnă — chip cea e x t e r n ă es te condusă în comun cu a Aus t r i e i — în acest s tat nu se învâreş te decât în j u r u l unei s ingure idei, ideia de s ta t magh ia r un i ta r . Or i ce r e fo rmă poli t ică, adminis t ra t ivă , mi l i t a ră , de ins t ruc ţ i e publ ică or re l ig ioasă c h i a r nu a r e în vedere decât ideia de s t a t magh ia r uni­tar. O construcţ ie de cale ferată, o c lădi re chiar nu se poate esecuta până ce ing ine ru l sau în t re­pr inzătorul nu se va gândi să facă s ă se respecte marea ideie de stat maghiar un i t a r (cu l i t e re '.nari, mari de tot şi eulorate cât de v iu . )

î n t r e a g ă clasa d i r igentă este obsedată de a-eeastă ideie monoma-nn.

Coeace es te cur ios es te că un n u m ă r in fe r io r de populaţ iune, care din păcatele Aus t r i e i şi gre-şelele oamniîor săi de stat din t recut şi în par te ch iar şi din alo celor din présent a re prépondé­ran te în statul ungar , voieşte cu o r i ce chip să des-naţionalizeze un n u m ă r covârşt i tor de diverse po-pulaţ iuni din sânul său.

Tar procesul acesta este aşa de g r e u pen t ru statul ungar încâ t lup ta guvernanţ i lo r să i se poate compara •— vorba povestei — eu lupta cu mari le de vânt. Totuş ei par orbi ţ i de ideia ce-i s tăpâneş te cu toate că o exper ien ţă de m u l t e vea­curi le ara ta că ţ in ta lor se depărtează din ce în ce, şi astăzi a devenit eu totul imposibi lă de at ins.

I n vederea desnaţ ional izăr i i populaţiundlor din sânul s ta tului unga r în in teresul na ţ iun i i magh ia re admin i s t ra ţ i a , j u s t i ţ i a , ins t ruc ţ ia , publi­că, pol i ţ ia sunt lăsa te în voia în tâmplăr i i .

Viz i tez vara demult t imp Trans i lvan ia . In copi lăr ia mea m ă obişnuisem a admira si­

gu ran ţa în c a r e t r ă i a popul ţ iunea Aus t r i e i , res­pectul propr ie tă ţ i i şi al individului şi respectul leg i lor şi al regu lamente lo r . Câ t p e n t r u poliţie mi-adue a m i n t e că nu e ra posibil un fu r t f ă r ă ca curând după comi te rea lu i să nu f ie des­coperi t .

P e când azi - respectu l domicil iului şi sigu­ranţa averi i ce tă ţ en i lo r au a juns mai rău ca î n statele or ienta le .

D o u ă e x e m p l e să dau pen t r a ca să în tă resc ce le ce spui :

I n noaptea de 4 ( 1 7 ) spre 5 ( 1 8 ) mă găs iam în t recere în casa p r i m a r u l u i din c o m u n a Coş-la r iu . eott. A l b a - I n f e r i o r ă , în serviciul meu l a moşie am m e m b r i din fami l i a sa şi, cum şt iam pe unul din ei de acolo rău bolnav, am vru t să-i vizitez şi să le vin în a ju to r de voi putea.

P e la 'orele 1 (2 al nostru de a i c i ) după mie­zul nopţii mă deştept în mişcarea unor indivizi car i in t rau în c a m e r a mea — fără g r i j ă lăsasem uşa nezăvorî tă . A p r i n d repede lumina rea şi m ă pomenesc cu doi j a n d a r m i dinaintea patului meu.

Ce es te î n t r e b eu nedumir t , iar j a n d a r m i i , drept răspuns, în loc să caute a m ă l in iş t i , se pun de mă cercetează — şt iau ceva româneş te — eu ton aspru, cu ce drept dorm eu în odaia aceia care e odaia s ta tului , a b iuroului şi numai ei j a n ­darmi i au dreptul acolo.

S ă spui drept, impol i te ţa mi s'a pă ru t atât de grosolană, abuzul de pu te re aşa de vădit încâ t le-am spus domnilor , f i indcă aţi in t ra t aici în mod aşa de necuvi incios la o o ră din mi j locu l nopţi i fără să s t r iga ţ i pe gazdă sau să ba te ţ i mă­car la uşă şi în t ru câ t nu-mi spuneţi c ă aţi in t ra t în u rmăr i r ea unui c r imina l , vă poftesc să eş i ţ i a fară , să chemaţ i pe gazdă, să INTRAŢI apoi cum so cade şi de aveţi dreptul a mă lua l a ce rce ta re la o asemenea oră, să o faceţ i în regulă şi în mod civi l isât .

Mai mare scandalul , vorbele mele , deşi spus» '•u toată forma poli t icoasă ca î n a i n t e a unei au­torităţi le-au părut u l t r ag i an t e şi de aci E B I E -re te şi amenin ţă r i că mă leagă şi mă t r imi t la în­chisoare .

I n timpul acesta, a veni t ŞI gazda care spa­t i a l do cele ce se în tâmplase , nu ş t ia b ie tul om cu cât mai dulci vorbe s ă împace pe j a n d a r m i şi să potolească pe unul din ei , c a r e părea mai mare în grad şi care devenise în fur ia t .

I n f ine , după ce mi-au ce ru t şi l e j am şi ară ta t şi pasportul mai mul t ca sa nu fac nea juns bie-tuiui p r imar , căci mă gândiam să le refuz o ase­menea cerere la o oră aşa de îna in t a t ă în noapte, au pus pecetea pe o hâr t ie şi au plecat .

I a t ă respectul de azi al domic i l iu lu i şi al fa­mi l ie i în starul m a g h i a r uni ta r .

Al t esem piu : L a bă i le Tuşnad se af la în vara asta soţiiu d.-

lui Caton Theodor ian sc r i i to r cunoscut şi în ţară şi peste hotare cu f i ice le sale şi o servi toare.

D o a m n e i Theödor ian i se fu ră punga cu 800 de lei de pe masa din cu r t e . I n cur tea caselor, în car i locuia f ami l i a aceasta , în acel moment , mi e r a n i m e n i a l tu l decât serv i toarea lor şi o altă ser­vi toare a unui genera l în pensie colocatar care îmi pare că lipsea de acasă.

S e rec lamă, se in t r ă în cerce tă r i «i bănu ia la cade — cum era na tu ra l — asupra servi toarei genera lu lu i , a dnei TheodoTÎan fusese l ângă fe­t i ţe . D u p ă r ă spunsur i l e l a î n t r ebă r i l e făcute de cei în drept, pare că cu lpab i l i t a t ea acestei servi­toare devenise indubioasă ş i găs i rea bani lor atât de probabi lă , încâ t autor i ta tea c a r e ce rce ta faptul , as igură pe doamna Theodor ian că până seara va avea negreş i t para le le . I n acest sens se şi tele­graf iase la P e s t a , unde se rec lamase te legraf ic din F r a n ţ a de soţul Theodor ian .

Cum însă poli ţ ia a f l ă că servi toarea nu este c h i a r servi toarea doamnei Theodor ian , ci a -ge­nera lu lu i , dă drumul preveni te i şi lasă luc ru r i l e bal tă .

T o t aceeaş pol i ţ ie a s tatului m a g h i a r uni tar , iată ce fapt mai săvârşeş te :

S e r v i t o a r e a doamnei Theodor ian in t ră în t r 'o prăvăl ie . Doamne i dela casă i se furase, pe semne ceva para le şi, cum vede pe servi toare eu punga în mână, o î n t r eabă ee are acolo şi cum aude bani îi smulge punga din mână, î i ia para le le şi o da. şi pe mâna pol i ţ ie i .

I n por tofel nu e rau decât vre-o 2 0 de co­roane. L a în t r ebă r i l e făcute servi toarea răspunde ca para le le sunt a le ei , date ch iar în zilele pre­cedente de s tăpâna sa ca să-şi cumpere câte ceva. S t ă p â n a cerce ta tă a re norocul să ţ ie min te felul monedelor ce dăduse servi toarei ş i c a r e se potri­vea în tocmai eu cele găs i te î n portofel . Nevino­văţ ia servi toarei constata tă indubi tabi l .

E i , c rede ţ i c ă şi-a căpătat s e r m a n a preţul muncei sale ? F e r e a s c ă Dumnezeu . S ă se judece mai în tâ i cu comerc i an t a păgubaşe. Aşa a ho­tărâ t poli ţ ia . F a m i l i a Theodor ian a plecat din Tu.şnad şi se rv i toa rea a rămas cu buzele umfla te .

Aşa te că poli ţ ia s tatului m a g h i a r u n i t a r es te î na in t a t ă ?

U n fapt însă aduce oa reca re l in iş te în spiri­te le celorce cuge tă cu s impa t i e la s tarea luc rur i lo r din Aus t ro -Unga r i a şi speranţă de îndrep ta re în t r ' un v i i to r mai mul t sau mai puţ in depărtat .

I n U n g a r i a , pe l ângă R o m â n i , S a ş i şi Slavi se găsesc şi Ovre i , c a r i găs ind poar ta oetăţuiei u n g a r e deschisă tocmai ca să i n t r e o rce amator f ă r ă de a legere , au dat năvală de p re tu t inden i şi, î nd răne ţ i c u m sunt , :în scur tă v reme au a juns de au pus mâna pe mare pa r te din presă şi ch ia r pe di fer i te au tor i t ă ţ i c a şi pe aver i .

E i b ine , cum ei n 'au ce p ie rde pen t ru că na­ţ ional i ta te ovreiască î n .sensul -politic al cuvân­tului nu exis tă , nu numa i că s'au făcut M a g h i a r i cu totul sufletul , dar ei sunt ace ia mai ou seamă, car i au născoci t ideia de stat magha r uni ta r .

S ă sperăm dară că a tunci când M a g h i a r i i , neaoşi se vor t rez i şi vor vedea că. t r ebur i l e oa şi averi le sunt mai mul t în man i l e Ovre i lor , poate vor sclnnba şi fe lu l pol i t icei lor, vor căuta să t ră iască f ră ţeş te cum ar f i na tura l , c u ce le la l te naţ ional i tă ţ i băşt inaşe, şi în l in i ş t e , se vor g â n d i să aducă îndrep tă r i l e dori te unei adminis t ra ţ iun i c a r e a a juns -eu totul des t răbăla tă .

G. Teişanu.

l a g Ki.

România contra Rusiei. României i se promite Basarabia. — Un mare războiţi în Baica/.'i. — Trapele austriace în Ro­

mânia.

Bucureşti, 5 Septemvrie .

Ziarul . .Bir jevia Viedomost i " publica ur­mătorul important articol datat din Be r l i n :

, , l n c e r c u r i l e diplomatice d e a i c i s ' a u pri­mit înştiinţări c ă misiunea contelui Be rch to ld la S ina ia a r e u ş i t pe d e p l i n . S e m a i ştie a -cum, că vizita ministrului d e e x t e r n e a l Au­stro-Ungariei la S ina ia s ' a f ă c u t c u ş t i r e a şi învoirea Germaniei . Aşa f i n d n u mai î n c a p e nici o îndoială că misiunea contelui Be rch to ld a u r m ă r i t să r e a l i z e z e un p l a n n u n u m a i a l Austro-Ungariei , ci al întregei t r i p l e a l i a n ­ţe. Lăsând la o p a r t e chestiunea d a c ă R o ­mânia oficială s'a a l i p i t s a u n u c ă t r e t r i p l a alianţă sau a dat n u m a i promisiuni f o r m a l e despre legătura ei cu a c e a s t ă a l i a n ţ ă , n u trebuie scăpate din vedere următoare le î m ­p r e j u r ă r i :

Vizita contelui Berch to ld a f o s t p r e c e ­dată de acea a primului ministru r o m â n la Viena şi de m i s i u n e a la Bucureş t i a ş e f u l u i .statului major al împărăţiei a u s t r o - u n g a r e . Trebuie să fie orb cineva ca să nu vadă că Austro-Ungar ia -— şi pr intr ' însa tripla alian­ţa -— încheie cu R o m â n i a o convenţie, şi pe baza aceste ia stabileşte ^i p l a n u l unor vii­toare operaţiuni mili tare. Mica R o m â n i e , a-vând o populaţie de abia şapte milioane locuitori, are o a rmată s trăluci tă , instruită după sistemul german, şi dotată c u cele m a i bune tunuri Krupp. In c a z u l unui război î n pcn'nsula ba lcanică — război ca re e a ş t e p ­tat cu siguranţă pentru mijlocul l u n e i O c -tomvrie, — România apare ca o piedecă în­semnată pentru Rusia, dacă aceasta din ur­mă va trebui să-şi îndrepte armatele spre Balcani. In acelaş timp România devine o ba­ză de operaţiuni sigure a armatei austriace în contra Rusiei, in cazul unor cotnplica(iuni mai mari.

In schimbul atâtor preţioase servicii, Ro­mânia, după cât se asigură, e convinsă că poate să conteze în viitor pe recunoaşterea Basarabiei, provincie pe care a fost silită s'o cedeze Rusiei în urma congresului dela Ber­lin. Nu este exclus ca în acest senz să i se şi fi dat dc pe acum promisiuni categorice.

E n e c e s a r să a m i n t i m c ă în R o m â n i a , toate partidele f ă r ă deosebire, s e g â n d e s c la o „ r e v a n ş ă " cont ra R u s i e i , c a r e a a m ă ­git-o în mod laş, cu tot concursul e f i c a c e pe ca re i l'a dat la P levna . Aceas t ă sete de răzbunare de m u l t ă v reme a f ă c u t c a R o m â ­nia să fie împinsă în braţele Austriei — iar acum se apropie momentul răzbunării.

Aci, ca şi la Viena ca şi în Bucureşti, ni­meni nn se wai îndoeşte că chestiunea balca­nică se apropie de un deznodământ care va schimba harta peninsulei. Si misiunea conte­lui Berchtold e îndreptată într'acolo ca să împiedice orice intervenţie din partea Rusiei, care trebuie să se mulţumiască cu rolul ce i

„ R O M _A_N U J L ^

s'a pregătit sau să se decidă pentru răsboiu cu Austria.

K aceas ta o himeră sau un mare adevăr pe ca re diplomaţii noştri , înfumuraţi şi ame­ţiţi de succesele diplomatice oe hârtie, abia vor vroi c readă - - o va dovedi un vii­tor foarte apropiat" .

In presa rusă se vorbeşte dela o vreme mult despre Român ia — şi în totdeauna cam in seuzul de mai sus. Versiunile despre ostili­ta tea României împotriva Rusiei au prins consistenţă şi sunt al imentate chiar şi de presa oficioasă. Nu trebuie să surprindă deci pe nimeni măsurile militare pe cari le ia R u ­sia la frontiera Românie i .

Lupta pentru pacea universala. — Marile manevre actuale austro-ungare. —

Arad, 7 Sept .

Sub titlul de mai sus ziarul „Pesti Hír­lap" publică în numărul său de astăzi un a r ­ticol inspirat de un înalt personal militar. A r ­ticolul are o deosebită importanţă politică, fiindcă a ra tă scopul militar şi politic al mari­lor manevre austro-ungare din acest an.

j Iată părţile mai importante din numitul 1 ar t icol :

„Marile manevre austro-ungare au fost tot­deauna interesante şi erau urmărite cu mult in­tés diu partea celorlalte state. După ideile lui Conrad, valabile şi astăzi, marile manevre de­curg ictdeaiMi'a în astfel de ţinuturi, cari după p ă r e r e a statului nostru major seamănă terenului, unde vom avea cândva sa ne râsboini. Mane­vrele aceste sunt aşadură un iei de pregătire pentru răsboi. Iar sub generala-! Schemua acest principiu a ajuns kt o tot mai multă perfecţiune, ceea ce o dovedesc şi marile manevre actuale.

Situaţia politică externă şi schimburile ce se aşteaptă in viitor au avut ca urmare, că marile manevre din ăst au s'au ţinut în Tirol, Craina, deci imediat la graniţa italiana, marile manevre ale cavaleriei în Qa'i;ia, în faţa frontului rusesc, iar încheierea manevrelor se face în sudul Un­gariei, în apropierea graniţei Serbiei. Aceste ma­nevre au un scop nu numai militar, ci şi politic, ele de-o parte dovedesc puterea şi forţa noastră, iar de altă parte sunt demonstraţii militare, cari incontestabil dovedesc vecinilor noştri, că a r ­mata noastră e gaia pentru răsboi şi c ă în pri­vinţa conducerii şi a exerciţiilor ea a progresat mult. Afară de aceste scopuri politice, pe cari voim să le obţinem prin manevrările de graniţă, comandamentul militar mai are, fireşte, şi sco­puri militare. Trupele şi conducătorii lor, gene­ralii şi ofiţerii învaţă să cunoască la graniţă referinţele de acolo. Li se dă prilej să vadă par­ticularităţile culturale şi topografice, cari au mare influinţă asupra ori cărei mişcare militară. Terenul manevrei corespunde terenului, pe care în caz de răsboi se concentrează armata şi plea­că spre terenul inamicului...

Aceste manevre trebuie să decurgă pe tere­nul unui eventual răsboi, adecă terenurile de con­centrare a armatei şi pentru motivul, c ă şi au­torităţile şi populaţia din partea locului să facă aşa zicând exerciţii cu datoriile ce le vor avea.

Din aceste puncte de vedere trebue să se consi­dere manevrele cari au început în Bănat precum şi manevrele cari au avut loc în Tirol, Craina şi Galiţia. Dar importanţa manevrelor din Tirol şi

Nr. 188-M

Craina este mult mai mare decât a cei Bănat. Manevrele mari din Tirol au deciii diat la graniţa italiană, în cuibul strategici cuini Oarda, care a câştigat multă importai expediţia italiană din 1866. Statul majori seanţa de eventualitatea, că monarhia m va avea odată să se răsboiseă cu Italia. SiJ strategică a Tuciului e foarte nefavorabil aproape toate părţile fiind încunjurat det| italian deci, este foarte greu de apărat, grai uita austriacă, cât şi la cea italiană auiul dicate numeroase întărituri şi, deşi e mà din partea Austro-Ungariei. cât şi a Italicii concentrate considerabile forţe armate, cari] faţă 'n faţă gata de răsboiu. Pianul de operai al Italiei nu ne este necunoscut. Trupeleeislj nează deja de pe acum în Veneţia, eu inj spre Ooritia şi Triest, iarfaţă de acestei Tirolul fortificat acum pe deplin e foarteprJ dics, deoarece în caz de răsboi trupele italfl inamice vor primi un atac distrugător las Deci, în caz de răsboi Italia va trebui săli aşazicând hermetic căile din Tirol cari di nordul Itakei, sau va fi silită să ia măsurii tare pentru ocuparea părţii sudice a Timi fiindcă în caz contrar trupele noastre arai din spate trupele italiene din Veneţia. S/cMJ stru major e deja pregătit pentru acest din care cauză Conrad, fostul şef al statuhiid jor, a fortificat garnizoanele din Tirolul de

Din această cauză au o colosală import politică externă manevrele din Tirol şi ceasta cauză au participat la ele întreg cot« dr.mctitu! armatei, moştenitorul tronului Fii vise Ferdinand, ministrul de răsboi AuíienljJ vice-mareşxilul Schemua, şeful statului generalul Conrad, inspectorul armatei, viite comandant al trupelor noastre într'un éveil ră:-toi cu Italia...

Tot pentru aceste consideraţii, faţă de lia au avut Ioc şi manevrele din Craina. Aa manevre au avut loc pe teritorul, care tn cd răsboiului cu Italia va fi locul de concentrait! trupelor cari vor sosi din Ungaria. In viiloi răsboi cu Italia misiunea trupelor din CarinJ şi Craina ale corpului de armată din Qrazţ avea o deosebita importanţă, deoarece în i parte ele se află la graniţă iar in caz de zare au greaua misiune să reziste până la soi rea armatei noastre. Deci, aceste trupe sevJ ciocni prima dată cu trupe'e italiene. Iar fii™ rezultatul primelor ciocniri în urma efectului • moral adeseori decid întreg cursul răsboiull dela for;a de luptă a corpului din Graz depí«| foarte mult.

Marile manevre de cavalerie din QaliţiaJ acea importanţă deosebită, că au decurs ini mijlocită apropiere de graniţa rusească, şfîil comandamentul armatei ce masse colosale decj zaci se pot aştepta aici în caz de mobilizare..,

După Tirolul de sud, Galiţia, Craina şi ci rintia urmează Ungaria de sud, Banatul, carei| cazul unui eventuali răsboi cu Serbia va fi de concentrare al trupelor austro-ungare. Ifatl vrele vor fi conduse de cătră arhiducele Frâul oisc Ferdinand, moştenitorul tronului, care M astădată singur el va înlocui pe Maiestatea^ momrhul...

Zilele drill-ului sunt numărate, iar armaţii e pregătită şi va rămânea în această stare, dacii va trebui - în centra a trei fronturi: în OalifiaJ in Tirol şi Bănat, ceea ce se dovedeşte primi nevrele triple decurse în aceste părţi.

Hk nu vinzi scump, «Iar sA t a r g u e rti i e t c k U . Acesta este secretul succesului nostru.

Cui îi trebuiesc «Iar

mobile frumoase, ieftine si hune

S ă cerceteze pe

Székely és Réti fabricanţi de mobile

Marosvásárhelyt Széchenyi tér nr. 47

Chiar în interesul lui propriu.

Alegere mare în trul souri pentru mirese]

Vânzare în rate fără ridicare de prêt

Nr. 1 8 8 — 1 9 1 2 Pag . ? .

S c r i s o a r e d i n L o n d r a . tetele Berchtold la Sinaia. -- Congresul ma­tinée. — Moartea lui William Booth. — „Rap­

sodia română" a lui O. Enescu.

Londra, 2 Sep t emvr i e .

Despre vizita conte lui Be ich t ; M la Suvaia, ar­fele speciale n ' au apărut în presa engleză. Câteva lelegrame .au vorbi t numai în ch ip vag de în-

IffiHiatfitea poîiti-că ce se a t r ibu ie acestei vizite. Ilcum, după în toarcerea contelui Be rch to ld la Vie­il , corespondentul D E acolo a l z iarului „ T i m e s " •äpune in numărul de azi că nu-i vorba de o în-LEGERE hotărâtoare î n t r e Aus t ro -Ungar i a şi R o ­mânia, că regele Carol — neputând că lă tor i el Însuşi în s t r âmta te , a dorit numai SĂ cunoască •(ersonal pe eon tol e Berch to ld . Apoi adaugă :

I ,,Se poate presupune, că in ma l i e c h e s t i u n i wleanice guvernele R o m â n i e i şi An«t ro- l ngarioi •Kcg de acurd, orcât de a d u n ? ar t i r e sen t imen tu l pmâiiosc pentru poli t ica de asupr i re a U n g a r n i lu;ă de R o m â n i i r rans ivăneni . R e g e l e Caret şi Intele Berch to ld , desigur, vor fi convenit asupra |iminţei unei în ţe leger i mai bune în t r e Austro-Kngaria şi R u s i a , şi a r m e n i asupra mi j locului |fea împiedeea sch imbăr i t e r i to r ia le în Ba lcan i . | k , considerând poli t ica ex te rnă a R o m â n i e i , e •ie nevoie să facem viu deosebirea î n t r e sforţă-|nle pentru opr i rea de sch imbăr i v iolente şi ac-pimea ce ar fi .s'O ia Român ia în cazul când s'ar piTOTNŞ complicaţ i i . TJnid bărba ţ i de stat români |jKţin — şi-i motiv să gând im că ideile lor sunt |iapărtăşite şi de rege — că dc s'ar ivi compli-|aţii, România n'ar trebui să a jungă insti-nmen-|ml Tîc-unci mari puter i , ci ar fi să se eălău-INSCĂ numai de in te rese le ei p ropr i i " . I Tot azi corespondentul lui „Da i ly News and •Laader" serie :

I „S'a fvst zvonit ele mult , că o în ţe legere -exkrâ latre Austria şi România asupra unei acţ iuni co­l a » in cazU unui r â - l xd an>tro-rn-. In t re mă Iurile ce ar fi să le ia România in t r 'uu as.'iiu:-lidcaz se menţionează prefacerea Constanţei in­i t ia întărit port naval. S 'a «ugtirut -'à în sd i imlml Imtnt spr i j in , Românie i H - garantează i i n j K . i e -•rea Basarabiei."

I Iu ?aprámána trecută s'a de.-chi.- la Cambrid­ge aj f'ii^-í'íea congres in te rna ţ iona l al maiem \ Iwlvr. Au luat part; »170 delegaţ i , diu vre-o dona-Ifti şi şapte ţări . In cuvântarea de de-xdiidere Ijreşedintele e;.ncc omi! r i. S i r ( J o r g e Darwin — I Apă'ce in cuvin te m i n a t o a r e a adna irihutti! ou-lenit'"eliii rte c u r â n d d ispărut : H e n r i L 'oun-A 'ré. li vorbit do-pre deosebirea î n t r e matemat ica pură Iii tea aplicată. I 'e când in domeniul matemat ice i ,iirp r i re descoperire e m c â T t i g nou, în mate-

IJATIEA apliratâ e greu » se afla calea ce va lua Iprogrtsul : adevărul e cu muh complicat şi a tâ rnă I de o mulţime de condiţ i i ale v i i torului . Şi i'-i S i r Darwin a dat ca pildă calculul făcut de I .otu Kelvin cr p r iv i re la \ à ; ; i n pământului . Arenei Lord Kelvin n'avoa cunoşt in ţă de mater i i l e r.e dioactise. Descoper i r i le din urmă lurhurá rezul­tatul caculidui, mărind cifra lui cu vre-o 20,000.00 0 de ani.

I A murit Î N T E M E I E T O R U L aşa numite i Sa lva t ion iArmy: Wil l iam I k o t h . Ar trebui să zic „genera­

lul" Booth, şi nu a muri t , ei şi-a depus .sabia îna­intea morţii san a fost P R O M O V A T la gdore sau a (âjtigat cea din urmă b i ru in ţă , t recând în lu­mina vieţii etcirne sau al te de acestea. Or i cum a fost o personal i ta te deosebită, o pildă vie de Mal cum s'au ivit M U L T E secte R E L I G I O A S E în T re­mi, un <cm cu voin ţă putern ică , ne în f r ân tă , ca re M s'a dat înapoi dela ţ in ta ce-şi pusese în viaţă, f anume: P R I M conver t i rea la re l ig ie să r id ice totodată SI stanca M A T E R I A L A a să rac i lo r . Ş I A fă­

cut mul t b i n e : anchete le în t rep r inse în clasele cele mai de j o s , car tea lui , ,Cea mai n e a g r ă An­g l i e " , predicele lui înfocate , au dezvăluit publi­cului col ţur i grozave, nebănui te de mizer ie şi su­fer in ţă . Decâ t nu s'a mărg in i t aci — parcă n ' a r fi deajivns a rmate le pe cari le avem, lăuntrul T-tatu-tului a .şa cum e organizat , el a r idicat o al tă a rmată pentru cucer i rea sufletelor , a rmată în toată regula , -cu uni forme şi g rade şi subgrade , începând dela e l însuşi , care era genera lu l şi pâuă IA soldului de .rând. Ciudată şi nu mai puţ in ridici lă e rg í ;n : ; ' í : I : e! O turmă de amândouă ••.ele (•<• se M I S E » <i s ' - i g â *'s ţipă şi se mânie pen-iru j s ; , ; ui D U M N E Z E I ! , având ia îndemână toate ICI J FOI cele p o ţ T i \ I U < NIŢEI CHIÎZO s f in t e : s teaguri :•• ei C I muri c r u d E M U , po cari le înconjoară

» u v i n t e k - : t ' e şi s ânge ; muzici o r ib i l e : fanat izm.

i a -c; ; - , V O A a t recută an i vorbit mai pc larg D E E Ă I P T T ' cutu a F O M pr imita „ B ap SO di a R o m â n ă " X R . 2 Î . I D. r. lui Pme-'vn. Adaug la aprec ie r i le date AEOIO, ,ij N . I I . i u r i l e de mai j o s . pe car i ic ian din i . .aia D E dumineca „Bofn rco" . consacrată mi­mai tea t rului şi I N U Z I E « :

„Luc ra r ea e f ă c u t ă D I N A R I I CU caracter popu­lar, -cari dau m u z i c e i F A R M / R şi înţeles . T r a t a r e a N U M RIALII lui c de un fel c« aţâţă imagina ţ ia , şi orhe.-trar.ia maeştr i i a. Această rapsodic meri tă să ide auzită iarăş la Promenade Concert. '"

D. Larungu.

Ploi torenţiale şi revărsări de ape-P a g u b e s i m ţ i t o a r e î» T O A T E P Ă R Ţ I L E .

De o sa i r a n i a n a cerni e m o h u n t , şt pe când prin p a r t i k n o a s t r e s c mui ţu ineş ie sa s t r o p e a s ­C Ă c e - a hiocie de doua- t re i ori pc zi o raşu l şi c â i rp i i l e , - - îu Ardea l , în R o m a , d a şi în B u c o ­vina t oa rnă a d e v ă r a t e to ren te dc r.pă. umflând nu r i ş i pan i ic. î a c c â n d s a t e şi ţa r ine şi n imi­cind munca de peste an a ;â rani lor noş t r i . Apa a spa at în m:.i mu i i e locuri t e r a s a n i c a i e l e ca i ­lor i e r a t e , cpr i i id pc c â t e v a zile, ba alrscuri ch i a r pe s ă p t ă m â n i în t rebi , ce tnun ica ţ i a . P a g u b e l e cau ­za te prin r e v à r s à r i i c ape lo r nu se pot c a l cu l a încă , da r piuein spune de pe ac-tini c ă ţăraitii noş t r i , ai c ă r o r a\ait a a iuus p rada va lur i lor , vor s imţi ani de zile ur inări le năpas te i a că re i vic­t ima au i e s t .

Dam bi ceie unuatc-are o scu r t a da re dc s c a m a asupra rav.icdik.r z i le lor t recu te .

R E V Ă R S A R E A O L T U L U I .

P o a l e au fă,ut în păr ţ i le sudice a ie A r d e a ­lului p e t i t e eut), m c ». cnutnicí t t ia a fost î m r e -r r p t a "n toai mnl te incuri . T renu l dela Sibi iu sp re \ ' i n ţu i -de - jos nu CI ' i uun ică decâ t numai n a ­na ia C á h o c , unde i e r a s a m e a t u l liniei t e ra t e e s t r i ca t pe o lung ime de Oi) n ie i r i . S p r e P a g â r a ş -B r a ş o v , 1 renul mcr .çe numai până la podul de pes te Ci t . c a r e a tost rupt şi das ia o d i s t an ţă e c a s i d e r a b i i a dc pu tc rn ic i i c valuri a le apei. S p r e S i g h i ş o a r a 1 renul c e m m i i c a până la Mohu, un­de dâ ima trenuiui e s p à h â a pe o m a r e d i s tan ţă . O par te a c a s e i de a! ic ••.iţi din Sibi iu a a iuns sub apă . T o a t e ga i i ţ e i e şi o ai mulţi porc i ai i i ist i tu-tui-ui au tes t î t iocaţ i . S a t u l R u s c i o r i a tost inun­dat , o pa r t e ckn C o m a t e i şi a l te s a t e d e a s e n i e -nea . P ă r ă u l de la P c t r i i a l ă u î n c ă a ieş i t din a l -vie şi va lur i le apei apucând lenmeie î n g r ă m ă ­dite în can t i t a ;i ma r i pe a m b e l e malur i a le pă-răului le-au dus până în c o m u n ă , ba o p a r t e c h i a r până Ia S e b e ş u l s ă s e s c . In c o m u n a Tădmaciu apa a î n e c a t f ab r i ca de ce lu loză . S ' a c h e m a t mi ­liţia din Sibi iu şi Alba- Iu l ia în a jutorul c o m u n e ­

lor p r ime jdu i t e şi pen t ru î n l ă t u r a r e a o b s t a c o ­lelor î n g r ă m ă d i t e de a p ă pe drumur i le de ţ a r ă şi pe liniile fe ra te .

Pustiirile Murăşului.

O par te a c r a su lu i D e v a e sub apă . M w ă ş u l a inundat deia Vin ţ sp re D e v a pe o lung ime de a p i o a p e 8 0 de eh i lomei r i . Apa a r e o î nă l ţ ime mai m a r e ciecât cum a v e a când cu inundăr i le de p r i m ă v a r ă . O mul ţ ime de vi te ş i -au găs i t m o a r t e a in va lur i le apei , c a r e în mul te locuri a rumicit şi îâ i iuţele şi por t imbiş i i i c oamen i lo r . P a ­gubele sunt foar te m a r i .

în Bucovina.

Rîur l l e mai mar i din B u c o v i n a , P ru tu l şi Ş i ­re te le , au ieşit din al vie în ur ina ploi lor cont i ­nue de c â t e v a zile, immdând ţinuturi în t reg i . Pr-duri 'e d intre Vi jn i ţa şi Kuty au i e s t spă l a t e de va lur i le ape lor şi c o m u n i c a ţ i a în t re rup tă pe mai mul te s ă p t ă m â n i . P i o a i a cont inuă î n c ă şi c r e ş t e ­rea eourliiuâ a ape lor a m e n i n ţ ă s e r io s s a t e l e a-ş e z a t e în a p r o p i e r e a r îu r i lo r . Du saburbkt al 0 -taşii-ui Ce rnău ţ i z a c e sub apă . Mai nat l te c a s e s'au nărui t , a l te le sunt de t e r io ra t e în a ş a fel, că nu mai pot ii locui te .

Criza din Turcia. A r a d , 7 S e p t e m v r i e .

Ş u r i a l a r m - m t e porn i t e din P e t e r s b u r g au profeţ i i i sb i i cn i r ea răsboiu lu i . S i t u a ţ i a la tot c a z a ! e foa t re g r a v ă , dar ca s t a t e î e mic i din B a l c a n se v o r lăsa răpi te de pa t ima m o m e n ­tului nu s e poa te c r e d e , fiind mar i l e puter i eu­ropene în plină î n ţ e l e g e r e c o n v i n s e d e s p r e i m n e r i o s i t a t e a menţ iner i i păci i în B a l c a n . Ş i ch ia r 'J 'arul însuşi s 'a d e c l a r a t î m p o t r v a dor in­ţei s t a t e l o r b a l c a n i c e de a î n c e p e r ă sbo i cu T u r c i a .

A / i c ance ln ru ) imperiului g e r m a n B e t h m a n n H o l i w e g e o a s p e l e conte lu i B e r c h t o l d în B u c h -iau. Cu o e a z i u n e a în t r evede r i i a a c e s t o r 2 b ă r ­baţi c o n d u c ă t o r i a lo r două mar i puter i din t r ipla a i i an ía ia tot cazul se v a v o r b i şi de sp re s i tua ­ţia diu B a l c a n i şi de sp re a c ţ i u n e a ini ţ iată din sâmii a l ian ţe i .

T e l e g r a m e l e de sp re e v e n i m e n t e l e niai r e ­c e n t e s-ion u r m ă t o a r e l e :

Acţiunea C O N T E L U I B E R C H T O L D .

L o n d o n . — Agen ţ i a R e u t e r e s t e infor­m a t a c a , p r o p u n e r e a conte lu i B e r c h t o l d a fă­cut a sup ra s e c r e t a r u l u i de s t a t al Angl ie i , S i r l u i w a r d G r e y o impre s i e foa r te bnnă .

C o 11 s t a n t i n o p o 1. — S e v e s t e ş t e c ă P o a r t a , îu c a z c a , c o n v e r s a ţ i a c e s e 'urmează îu jurul propuner i i con te lu i B e r c h t o l d ar a-v e a c a u r m a r e un pas c o l e c t i v al P u t e r i l o r , a r ràs .nn .de cu c o n t r a p r e t e r s i u n e a c ă P u t e r i l e mai 'mtâi s e s i s t e z e capi tu la ţ i i le şi să dea a ju­tor la u r c a r e a ta r i fe lor v a m a l e .

P a r i s . -— „Cr i de P a r i s " publ ică un a r t i ­col s enza ţ i ona l î m p o t r i v a regelui bu lga r F e r ­dinand, pe c a r e îl su sp i ţ i onează c ă a r fi fost in­d i sc re t c o m u n i c â n d minis ter iului de e x t e r n e din V i e n a c â t e v a desluşir i ca r i i l e - a făcut un of ic iant înal t din min is te r iu l de e x t e r n e f ran­c e z . Ziarul amin t i t s c r i e c ă , c o n t e l e B e r c h t o l d numai a ş a a a juns la ideia de a inv i t a pu ter i le la un s c h i m b c o m u n de idei a s u p r a ches t i e i b a l c a n i c e . In formaţ i i l e , pe c a r i I e -a c â ş t i g a t din i nd i sc re ţ i a regelui F e r d i n a n d , c o n t e l e B e r c h ­told a g răb i t să le î n t r e b u i n ţ e z e în folosul său .

F i l i a l a d i n A r a d a m a g a z i n u l u i d e j d a n t e l e J j j g J B ţ ^ j a p e s t a _ B u I p ^ ^ f ^ ^ J * 2 0 ; A t r a g e a t e n ţ i u n e a o u . d a m e a s u p r a m a g a z i n u l u i s ă u a s o r t a t c u n o u t ă ţ i l e s e z o n u l u i d e t o a m n ă , c i o -

rapi p e n t r u f e m e i , b ă r b a ţ i ş i c o p i i , ş a l u r i , n a f r a m i g r o a s e , i U i t ă S i l f t UBilMv, C O r d a l S , OîalîOSi Ş i O r i C B a C V J z S f e ,

Pag. 8.

Alarmă de răsboiu. L o n d o n . — „Times" anunţă din Peter­

sburg: Bursa a fost ieri neliniştită în urma unor ştiri alarmante de răsboi. Circula svonul că, între curţile din Sofia, Belgrad şi Athena sunt în curgere consultări pentru începerea operaţiunilor războinice.

S o f i a . — Aici s'a format o nouă ligă cu numirea: Liga pentru nimicirea otomanilor. Liga aceasta a laust un apel ameninţător prin care face cunoscut că, a ţinut o adunare în Varna cu lozinca: Sângele numai sângele îl poate spăla! Liga cere ca guvernul să declare răsboi Turciei, căci în caz contrar vor împuşca pe toţi miniştri şi nu-1 vor cruţa nici pe rege!

Prezidentul partidului june-turc.

C o n s t a n t i n o p o l . — Comitetul june-turc i-a oferit prezidenţia partidului lui Hus­sein Hilmi Paşa, fost mare vizir. Partidul a promis a modifica câteva puncte din program ia ce Hunii Paşa a primit presidenţia.

Situaţia în Albania.

S a l o n i c . — Toţi ulemas şi beiractarii din Sanjacul Ipec au adresat guvernului un a-pel cerând ca să nu se mai lase influinţat de ju-nii-turci şi în acest caz arnăuţii vor fi din acest Sandjac cei mai credincioşi sultanului şi gu­vernului. Delà guvern depinde, ca ordinea să fie restabilită în Albania; dacă însă guvernul le dă întâietate junilor-turci atunci trebuie se calcule şi cu continuitatea stărilor anarhice.

Mohamedanii din Ianina împo­triva propagandei greceşti.

S a l o n i c . — Poporatiunea din vilaetul Ianina a cerut delà guvern ca în oficii Turcii să fie înlocuiţi cu Qreci. împotriva acestei ce ­reri mufti şi notabili au protestat rugând gu­vernul ca să nu împlinească cererile popora-tiunei ortodoxe, cari au numai de scop a pro­mova propaganda grecească.

Ciocniri între Curzi şi Armeni.

C o n s t a n t i n o p o l . — In cercurile ar­mene de aici domneşte o agitaţie de nedescris din cauza masacrării Armenilor din Bitlis. P a ­triarhul primind cele mai îngrozitoare ştiri despre crudelităţile Curzilor, s'a dus la marele vizir căruia arătându-i telegramele 1-a rugat să ia urgent măsuri de apărare împotriva ace­stor cruzimi a Curzilor.

Patriahul în convorbirea sa cu marele vizir a ameninţat că va sista activitatea patriarha­tului, dacă stările din Armenia nu vor fi îmbu­nătăţite.

INFORMAŢlUNi Arad, 7 Septembrie n 1912.

Micile cronici. Una din ce le mai î ncân tă toa re t radi ţ iuni aile prese i

•franceze, c a r e clin fe r ic i re nu a fost tocă neg l i j a t ă şi ca re -e pot r iveş te minunat de bine cu spiri tul f ran­cez , es te fără îndoială rubr ica mici lor cronici din c o -t id ianele mari . A c e s t e mici cronic i , ai că ror autori sunt cu toate a c e s t e a nişte mari c ronicar i ai z ia re lor , şi pe ele , cet i torul f rancez , îşi a runcă ochii mai îna in te de or ice . E l e nu cuprind de obicei mai mult de douăzeci «le rânduri şi t r a t ează despre ches t iuni le l a ord inea zi­lei . Da r spiritul, f ineţa , i ronia ca r e le deosebeş t e sunt de l ic ioase . Nu odată găseş t i în aceste a r t i co laşe de cel mult un sfert de coloană, nişte caipo-d'opero de obse r -vaţ iune .-ubtilă şi de umor i res is t ib i l . E l e sunt adevă ­rata ap rec i e re a spiritului f rancez , şi, mal ades, ade­vărata oglindă a opiniei publ ice din a c e a s t ă ţ a ră , căci autori i sunt în veşn ică comuniune spiri tuală cu mul ţ i ­mea ce t i toa re delà ca re p r imeş te şi c ă r e i a ii dă, părer i asupra difer i te lor chest iuni de ac tua l i t a t e .

l i s t e lesne de î n ţ e l e s că cea dintâi ca l i ta te .cerută unor astfiil de scr i i tor i , afară de spirit şi de s imt de o b s e r v a ţ k m e , es te stilul. Nu e s t e uşor, într'adevăr, să expr imi o idee ÎJI câ teva rânduri de t ipar, şi să o ex­primi, cu elegantă şi conc iz iune ; iar ideia nu l ipseş te

„ R O M Â N U L "

nici odată în mic i le cronici pa r i s i ene . Sunt , la P a r i s , c r o ­n ica r i car i au at ins pe r f ec ţ i unea în aces t gen şi po­pu l a r i t a t e a de ca re se bucură ei es te imensă . Numele l o r e tot a şa de famil iar ca ace la al unui R o s t a n d sau Anato le F r a n « . . P o s t e r i t a t e a încă nu-i u i t ă : câ ţ i pa r i ­zieni nu-şi amin tesc de Henr i Harduin, bunăoară , r ă ­posa tu l c ron icar al lui „Mat in" , ale cărui cronici de o e izelură per fec ta , e rau un model al genulu i? Cine nu-1 cunoaş te as tăz i pe Gus tave F é r y , c ronicaru l lui „Le J o u r n a l ? " Dar , mai a les , cine nu - l admiră pe b ă ­t rânul Henry Mare t , un moşneag de optzeci de ani t r e ­cuţ i , fost pr ie ten intim al lui V ic to r Hugo, azi p r e ş e ­dinte aii S o c i e t ă ţ i i amic i lo r lui B a l z a c şi maes t ru l n e ­con t e s t a t şi străluicit al genului de ca re ne ocupăm în a c e s t ar t icol . P â n ă acum doi ani Henry Mare t e ra a->cela ca re de ţ inea rubr ica „ L e ca rne t d'un s a u v a g e " din „ J o u r n a l " . Astăzi încă , bă t rânu l publicist e neobosi t , iar pă t runderea lui a scu ţ i t ă , subt i l i ta tea , i ronia, sti lul, lui aproape tot atât de a g e r ca al lui V o l t a i r e nu au perdut n imic din v igoarea lor t i ne rească .

Voi t raduce azi , cu voia ce t i tor i lor pasagi i spicui te ic i -eolo în opera lui Henry Maret . Ou modul a c e s t a români i din Ardea l vor face cunoşt in ţă cu a d e v ă r a t a .cronică par iz iană , a c e a s t a c ronică repede , concisă , spi­r i tuală , fără pre ten ţ iuni pedan te şi în care bunul simţ — a c e a s t ă ca l i t a te aşa de f ran ţuzească — ocupă în tot ­deauna locul dintâi.

Pat inator i i .

Înt r 'o ţa ră ca re ar fi guverna tă de cel mai e l emen ta r bun simţ, ne -a r fi permis poate să ne mirăm că unii par t icular i se pot bucura de o scădere a t empera tu re i . L a noi insă , unde ori ce fel de scădere îşi a re part i ­zanii săi , nici o surpr indere nu e permisă celui în­ţe lept .

Din momentul ce ex i s tă oameni cari să prefere sc l a ­via l ibe r tă ţ i i , nu văd de ce n 'ar e x i s t a al ţ i i cărora r i ­gor i le iernei să le pară pre fe rab i le b lânde ţo lo r pr imă-vere i . î nghe ţu l şi t i rania îşi au fanaticii lor : şi cel dintâi ar avea întru apă ra rea sa, motive mult mai puţin stupide decât cea de a doua.

Pa r i z i en i i desipre cari vorbesc fac par te dintr 'un ce rc , ca re se numeş te „Cercul pa t ina tor i lo r" . A c e ş t i a sunt niş te oameni pentru cari cea mai mare p l ăce re a e x i s t e n ţ e i consis tă în a-şi anina de tălpi un fel de f iare numite pat ine, cu cari merg apoi să deseneze opturi pe suprafa ţa î nghe ţ a t ă a unei bă l ţ i .

E x i s t e n t a unei c lase de inşi cari se eonsac roază exc lus iv unui fel de p l ăce re pe ca re nu-1 pot nici odată gus ta , uu e unul din fenomenele ce le mai puţin cu­r ioase ale v ie ţe i pa r iz iane . S e pare — şi vorbim cu tot r espec tu l cuve.i i t unui cura j nenoroc i t — că pa t ina­torii aceş t i a platonici ne readuc în spirit pe căutător i i nu mai puţin de s in t e i e sa ţ i ai e l ixirului vieţ i i sau ai miş ­cării perpe tue . Ş i unii şi alţ i i t r ăesc din spe ran ţ e ra re şi sunt veşnic surprinşi de desghe ţ .

Cu toate ace s t ea , să fim drep ţ i : dest inul se obo­seş te din când în când de a fi sever . Sun t unele de sco ­periri provizori i pos ib i le ; dea semenea , sunt la câte c inc i sp rezece zile odată, unele înghe ţu r i car i vin la t imp. Atunci ies din umbră băt râni i căută tor i de impo-fsibil şi t ineri i pat inatori e x a s p e r a ţ i ; şl cu toţii se apucă să deseneze oiptpuri pe gh ia ţ ă , fără nci un scop aparent , până ce ba l ta ş t i in ţ i f ică sau cea diu B o i s de B o u l o g n e , se p răbuşeş te sub dansur i le lor n e î n ţ e l e s e .

S e r b ă r i l e a ce s t ea , când au loc, sunt foarte frumoa.se: vorbesc de cele de B o i s de B o u l o g n e . Poporu l as i s tă t remurând de frig, ca să con templeze cu emoţ iune pe ferici ţ i i muri tori a căror s i tuaţ iune socială le pe rmi te de a desena opturi în schimbul unei sume de douăzeci de franci . S e pot vedea acolo şi dame din cea mai bună soc ie ta te , ins ta la te în nişte sănii mărunte , şi pe cari moda le obligă în acea zi să-.si r o şea scă nusul. T ine r i i bă rba ţ i , în t re două opturi înc ruc i şa te , împing sănioara pe gh ia ţ ă . In acest; e x e r c i ţ i u unii cad pe şezut. D a r căderea aceas t a e socot i tă ca o supremă e l e g a n ţ ă , şi un modern ţ ine la e a aproape tot aşa de mult ca la o palmă primită la res tauran tu l Max im.

De anul nou.

l a t ă - n e în epoca temută de unii, dorită de ce i la l ţ i , în ca re o j u m ă t a t e de oraş se î nghesueş t e pe scăr i le ce le i la l te j u m ă t ă ţ i , în scopul de a-i s toa rce aces te ia din unmă toate economii le ei. Obice iu l a ce s t a e aşa de vechiu încâ t nu ştim nici noi de când da t ează ; dar, depar te de a s lăbi , el c re ş t e şi se î n t ă r e ş t e tot mai mult în f iecare an. In momentul a ce s t a o m e n i r e a se împar te în două c lase mari , cari socotesc, lunile îndoi t : cea dintâi fi indcă î n c a s e a z ă dublu, cea de a doua fiindică che l tueş te dublu. E şi a c e a s t a o compensa ţ i e , ca toa te compensa ţ i i l e , întru cât necazur i l e unora fac bucur ia ce lo r la l ţ i .

Nr. 188-1912,

In aceste zile te r ib i le , ori care cetăţean domiAfl şi care se bucură de o anumită consideraţiune, tremuri• .şi se înfioară la f iecare sunet de clopoţel. Ckipoiîkil a r e atunci un răsunet s inis t ru . Par t icularul nu eiiiil decâ t asupra valoarei sumei pe ca re vizitatorul Timii i-o s-mulgă. F i -va de cinci f ranc i? de douăzeci de fracul Deal t fe l , n ic i un chip de a rez i s t a . De fapt, particularul H nu da torează n imic : ilar nici o dator ie de onoare i lI fost ach i t a t ă vreodată cu aşa ene rg i e . Lucrurile au j ii us până acolo , încât a c e l a ca re pr imeş te bacşişul il anul nou, nici nu mai c rede de cuvi inţă să multă-1 mească . B a c ş i ş u l a ce s t a e un sacr i f ic iu indispensabil,! c a r e a deveni t o bază socia lă . E x i s t ă o epocă a anuluiI în ca re violăr i le de domicil iu şi sparger i le de eue i l bani par au to r i za t e ; şi cei car i vin să-şi ia bacjpll au a ş a de mult aeruil de a avea pute rea armată de pv-l tea lor, încât nimeni nu mai îndrăsneş te să se "impc-l trivea.scă cere.Tilor lor . I

„Vă urez un an ferici t . . ." Ia tă formula cu care ci-1 vi l iza ţ ia a a juns puţin câ te puţin să înlocuiască w-l chea b ru ta l i t a t e : „Punga sau v i a ţ a ! " Muritonul careul .rosti aces t e cuvinte după. vechiul obicei , s'ar vedeaI condamnat la cinci ani i neh i so re ; dar dacă recurge kl ceala l tă somaţ iune mai nouă, obţ ine numai decât ceeaceI doreş te şi desfide codul penal . I

„Vă uiroz un an ferici t . . ." D a c ă cel puţin urarea tttl ar ti s inceră , încâ t ne-ann mângâ ia , cu toate ca uii-l ri le nu au nici o putere , ci sunt c a mirosul dc fripturii .iliu poveste care a fost plătit numai cu sunetul debaail D a r toţ i acei nuri iti urează aces t an fericit, îşi tul] absolut joc. de ce ţi se poate î n t â m p l a : şi dacă te* îmbolnăvi de febră tifoidă la 5 I anua r i e , ei s'ar sinchisii de ea, ca de boala de ca re a murit Şahul Persiei.

S i niai îndrăznim să t axăm de prac t ic şi de materia­list un secol în care plătim aşa de sicuimp ce pace m ex i s t ă , şi c e e a c e ştim că nu poate exis ta . . .

Adrian Corbul,

Isbânda lui Caion*) De câteva săptămâni unele străzi din Bu­

cureş t i , unele cafene le şi în special T e r a s a a re un niosafir nost im, ca re îşi plimbă o figură buhăiţi şi istovită de v ia ţă , împodobită cu un joben antidelu-vian şi r ez imată pe un trup scofâlci t şi îmbrăcat ce­nuşiu. P e aces t cenuşiu răsună cu loa rea stacojie a unei mari c r ava t e , în centrul că re ia se odihneşte un topi! de s t ic lă . T i p u l aces ta suspect , care seamănă cu o mo­mie scoasă din raf tur i le vre-unui muzeu, gesticulau! şi vorbeş te răguş i t arrătând la toţi dege te le sale imbri­ca te (ii inele de aur imitat . In ju ru l său o mulţime da t ineri vorbesc. încet iar al ţ i i mai bă t rân i zâmbesc ti ş i re ten ie . Din mul ţ imea spec ta tor i lo r ce privesc îîra-bind, t r e c e r e a aces tu i pe rsona j din al te lumi, se şop­teş te mis t e r ios : Iată din nou pe Macedonski şi disci­polii săi .

In adevăr , poetul Macedonsk i e re învia t şi acestui înviat dintre morţ i i se face de că t ră toţi o primirea-fectuoa.să. To ţ i vor să-i s t r îngă mâna mucegăită, iai unii cari până mai ier i l'au în jura t , se grăbesc si cea ră i e r t a re prin r ă s u n ă t o a r e a mea culpa.

In „Vi i to ru l " , profesorul Tăuşan s c r i e : iată case face drepta te pentru un mare poet. Ie „F l acă ra " , dl Lo-cus teanu îi publică cu voia dlui B a n u , un „Himn lui S a t a u " , pe care îl numeş te genia l şi anunţă fericit ci genia lu l poet al Nopţi lor va fi co labora toru l regulaţii revis te i , iar în alt număr s emnează o biografie dili-ram bică .

„ S e a r a " , ini pr ima pag ină sub semnă tura poetiii uiaeedoniskist Karna.bat , cântă tr i luri do bucurie, iar în „Vi i to ru l " a l t discipol al maes t ru lu i , dl Ion Miau-lesen, s t r igă cu bucur ie un „trăias-eă Macedonski" . Ate z iare , s t ră ine do l i te ra tură , după cum sunt „Univiersul' şi g a z e t e l e dlui Mii le , ves t e sc şi ele triumful marelui poet.

Dl Macedonski ni-a fost to tdeauna duşman, aoaá Inumanilor din Ungairia, de multe ori pe nedrept ne-i lovit în ceea ce avem mai scump şi nu odată a arăta! că invazia „ t roca r i lo r " era pentru Român ia un perid, Pen t ru a c e a s t a nu vom uita că domnia sa are talent, însă in t re ta lentul dsalle şi muzica ce se cântă azi in ju ru l său, ex i s tă o mare deoseb i re .

Oameni i uaTe-l s ă rbă to r e sc azi , l'au batjocorit i viaţă în t reagă şi insul tă torul lui E m i n e s c u nebun, to­varăşul lui Caios , în a tacturile în con t ra marelui Căn­gi ale es te astăzi ^mare le poet Maicedonski".

V a să zică V l a h u ţ ă , Coşbu'e, Goga , C e r n a şi altă nu înseamnă n imica pe l ângă Macedonsk i , pe care Ga­zában îl numise Ma.caionski?

' ) O seaană de re f lex i i , cari nu anga j ează în toate r edac ţ i a „Românu lu i - ' .

Sr. 1 8 7 — 1 9 1 Í . „ R O M Â N U L "

Starea deplorabilă a aeestiui nă-duf l i t e ra r ne f'.ue i f-redem că ideile iui Caion au ieşit v i c i w i o a - e , că. ttoriile otrăvreioase ale aces te i vie-.-pi l i t e ra re sunt azi •lipâije în rega t . B l triun.'fă, şi din înă l ţ imea ca tedre i aie de informator al s t r ă ină tă ţ i i . Ca ion t rebuie sä pri-imti zhnhrrad cum duşmanii săi de pihiă ier i , se şrr.î-bMC să-i împrumute cuvintele spre a saluta r e înv i e r ea !»'Maicerionski.

Tristă e menta l i t a tea l i t e ra ra a unora dintre ser i i -|;otii din Románia , pentru o -ara/Ia s imbolis tă de-a

ii Macedonski. se uită versur i le Ini Vl-alnit«. O osa ori IMUC!

De altr.iiirii'elea liutiii-ncţia curentului j>o r;.r<» O-don I l'a. erein t in l i te ra tura rontana, e vizibi lă .

Gue sunt poeţi i iubiţi in regat în z i le le de azi y IToţi foştii co l abo i c lo r i ai lui Cainu la „Románu l l i to-Iar". Să-i n u m ă r ă m : N. Davides-cu, Mireea Demet r i ad , Ii,Karr, Eng. S p e r a n ţ ă , Steiitnatia.d, evreul Mihail Cru-Ittsmi, Ciuciiiet Bavf i lescu , Gáton Teodor i an , toţi foşti iàboratori la r ev i s t a lui Caion. Trimmt' pe toată l inia

Ipcc4ru junele Caion, ca re str iga ve se l : Am injuria*, am |tilcinniat şi am învins .

Pe (âml Bt . O. lo>if r.u a re i n t i m e iu -Teatrul X a -liionalşi piesele lui sunt resp inse , se che l tu ieş te enorm l i s a s e rep iez i i i te , .YKuf Ini A i i " o feer ie de Mircea I lîinctad şi se anunţă că d i rec ţ i a a re de gând să reia

ÀuF' tragedie bibl ică în versuri de Macedo.nski .şi C'in-lúnat Pa\e!e,.'i( u. Iu aceas t ă vreme „ K a m p a " ca re s'a liîdciat şi dán .-a la eompiuiia de laude mace • lonskisf-o, aiitit piinti-'o ser ie de a r t i co le semna te M. Aur, să dis-

Iwlkpze creditul l i t e ra r al lui V ic to r Kftiuiiu. Aci e la I arijloc* o cabală a ş( oalei lui Caion, că.ci n imenea n'a tirat să ridice n a i sus pe fvHimiu ca aces t mosisi.ru literar ce se înmieşte Caion.

MacedoJi.ski şi cu Caion e x c e l e a z ă in a s e m e n e a lo-l'iiim si azi, după ce Eftiiniin a fost urmaşul lui Alcc-flUilri, a ajuns neutru „Kampa ' e levul lui S c r o b .

Pentru ce a c e a s t ă ri.liicare a lui Ma -e ionski . coincide I« căilerea lui Kftîmin ?

latn na mis ter bi ie i i rostean

constatare putem face . Tr iumful lui Caion se a c -taituiază pretutindeni şi pe c ă n i „mons t ru l " z imboşte

ht bucurie, poeţi ca losif. (iojra şi Vhdui ţă . sunt azi I sitatt.

PuUii-'ui ca şi poporul a tenian din vremur i le lui A-[listile şi Pe r i c l e . ave s lăbic iuni le şi niis-teriile Ini .

t.urpşii, 25 A u g u ' t v. 1912. Ovldlu B ă s c e a n u .

Vlaicu ia Bistriţa. Ni se scr ie : Românii ?i in genere tot publicul din comitatul B i -

I striţa-Năsaud şi din alte comi ta te mărginaşe , plugari şi intelectuali, au primit cu cea mai I mare bucurie şi însufleţire, ş t irea că Vlaicu,

iul nostru, va zbura în 15 Sep t emvre st. n. la Bistriţa ( E x e r c i r - P l a t z ) .

Inteliginţa română din Bis t r i ţ a , s-a or ­ganizat în comitet de acţiune şi depune o a c ­tivitate plină de zel şi devotament pentru un cât mai desăvârşi t succes al zilei. Cercu la re

[îiplacarde trimise în toate oraşe le şi satele din împrejurime, vestesc măreţ ia şi detailu-

|file zilei.

Pretutindeni domneşte o însufleţire de ! nedescris. Zborul lui Vlaicu nu e un eveni­ment efemer şi senzaţional ci , o mărea ţ ă şi impunătoare af i rmare cul turală a geniului românesc, o şcoa lă eminentă pentru t rezirea

I sentimentelor bune, un izvor de însufleţire, de clipe solemne ce nu curând se vor da ui­tară

Veniţi deci cu toţii, din apropiere şi din parări, în special voi bravii şi destoinicii

Someşeni, apoi întreg poporul şi publicul no­stru de pe toate văile, câmpii le şi munţii no­ştri. Ca tot a tâ tea lavine să vă adunaţi în cete dalbe şi frumoase, să vă întregiţi în nu­măr şi bună ordine, sprijinind cu obolul vo­stru însufleţirea, ştiinţa şi curajul aviatorului nostru neîntrecut Aurel Vla icu .

Veniţi în mândre şireaguri . Preoţ i , nota­

ri, . învăţători, proprietari , meseriaşi şi negu­ţători şi întreg poporul nostru.

Daţ i -vă întâlnire la aceas tă mărea ţă ser-bă toare . Cor.

Nou advocat român. D-nui Dr. Iosif B o i 1 a anunţă că ţi-a deschis cancelaria advocaţială în Sebeşul-săsesc (strada Siculorum Nr. 18).

Moartea tmei matroane binefăcătoare. Ni sc se r ie : J o i , în 1(3 ( 2 9 ; . Augus t a. e. a înce ta t din viaţii, i a etate de 72 ani, în comuna P r i l i pe ţ , vâr». pnx'îeKJiîi A ucu (a Blidariu ». Tait teu, soţia fo.Muhii onroh şi asesor consis tor ia l M i h a i l B l i ­dari n. i 'e defuncta o deplâng: neconsola ta ei soră A n a Şerbescu n. T a t ucu, Iaeob Şerbeseu din. J a b ­lani ţa ca cumnat , D r . I r a n Popovi ei advo'eat în Orţi-va, Stafia Br înze i n. Popoviei ea nepoţi de soră ; P e t r u B r î n z e i ; mai departe E l i s abe t a Bor -elies-ru n. B r î n z e i , E r i mia Borehescu paroh în P r i ­lipeţ, -Magdalena B r î n z e i ea s t rănepoţ i ; George Ta tueu paroh în J a b l a n i ţ a , K r i n a Bălaiei n. T a ­tueu, Ati-a Zarva n. Ta tueu şi văd. Sa f t a Ohi lezan n. Ta t neu preoteasă, ca văr respect ive ver i şoare

şi alte rudenii numeroase.

l î ăposa ta a avut un suflet nobil şi f i ind înze­s t ra tă eu v i r tu ţ i f rumoase se dedica cu căldură n e v i l o r p.-porului nostru, în special se in teresa de locuitori i comunei Pr i l ipe ţ , car i pr iveau la ea ea Ia r. nianiă adevăra tă , s inceră şi iubi toare a căre i bunăta te şi s fa tur i p l ine de în ţe lepc iune a t răgeau zi ln ic poporul în j u r u l ei. In satul P r i l i p e ţ nu era durere , nu erau năcazuri si l ipsuri să nu f ie af la t a l inare , mângâ i e r e şi .sprijin la dânsa, căci i n ima ei bătea numai şi numai pentrft PvilLpcenii oi, în mi j locul cărora regretatul ci soţ, asesorul e m -sistorial de i"tiinioară, nu mai puţin decât 42 de ani servise cu abnega ţ i i - ne şt zel la a l tarul Dom­nului . Nemărg in i t a ci dragoste de neam şi bise­rică era proverbială şi cu drept cuvânt , căci era de naş tere din famil ia Ta tueu din J a b l a n i ţ a , ai că­rei membri au fost întotdeauna şi sunt şi astăzi t i i devotaţi ai neamului nostru românesc.

Spire a demonstra iubirea defunctei faţă de legea noastră strămoşească, ţin să amintesc aici î n t r e al tele donaţ iuni le de câte 2 3 4 cumane făcu te comunelor b iser iceş t i clin . lablani ţa , locul naşter i i ei, şi din Yaloabolvasni ţa , lecui nata l al f ie r ta tu-1 iii ei -oţ: mai departe darul de 1065 cor. .ane în bani ga ta şi TI jughere de pământ de clasa p r i m ă in valoare de cel puţin 8 0 0 0 coroane pe seama bi­serieei clin Pr i l ipe ţ , cu menirea , de a se crea o fumîa ţ iunc pentru scopuri bisericeşt i în a m i n t i r e a ei şi a scumpului ei soţ.

î n m o r m â n t a r e a a avut- loc S â m b ă t ă la 18 (.31) August a. c. la 1 oră p. m. cu o pompă ra ră a-sistând un public numeros . Au celebrat 10 preoţi şi a n u m e : domnii Dr . loan Sârb i i adm. protopo-pese din „Moliadia, I- -sif Câmpian din P r i g o r , D i ­nii t r ie Bogodcvici din B ă n i a , Vas i l e . Popovie i

din Pă taş , George Ta tueu văr p r imar al răposatei din J a b l a n i ţ a , loan B r î n z e i din Bozovici , Nico lae Bihoi din Bozovici , T i m o t e i Borehescu din Bor lo-venii-vrehi. T r ă i an Cal ţun din Bor lwen i i -nou i şi Pavel Bogoeviei din B ă n i a . Păspuns i i r i l e le-a dat im cor compus din învă ţă to r i i : Chir i lă S î r b u , So-f fon ie S î r b u , loan B o j i n e â , Zar ia Lazarescu , G. Mate i , Yas i i e Grozav şi teologul loan B r î n z e i .

Cuvânta rea funebra lă a ţinut-o cunoscutul o-ratur hiisericesc: pă r in te le Vas i le Popoviei din Pă taş .

Odihnească in pace! •

întâmpinare. Referitor la corespondenţa lui „Qh. din Sătmar" , apărută în numărul 171 al ..Românului", ni se scrie că, pentru avântul frumos de viaţă românească ce a luat în anii din urmă comuna Sânmiclăuş, i se cuvine o parte prea însemnată din recunoştinţa obştei şi protopopului Alexandru Q r a m a. Părintele d rama în decurs de un an şi jumătate a zidit o casă poroebială, a ridicat un zid pe seama şcoalei româneşti, a contribuit la reorganiza­rea unui cor, a restabilit relaţiile bune între a-numiţi conducători ai poporului, organizează de prezent o agentură a „Astrei" etc. D-sa are un bun spriginitor în persoana d-lui învăţător de acolo Şuta. S ă auzim de bine!

Timpul in România. Timpul s'a schimbat pe neaşteptate şi în mod radical în întreaga ţară.

Schimbarea a venit după câteva zile de

căldură tropicală, Mulţămită ploilor continue temperatura a scăzut simţitor îndeosebi noaptea.

In câteva locuri s'au semnalat chiar inun­daţii, au fost stricate drumurile şi rupte podu­rile — între cari şi cel de peste Prahova, între­rupând comunicaţia pe linia ferată, între Co­marnic şi Sinaia.

După c e temperatura în timpul noptü a a-juns sub 8 grade Celsius, se prevede că, ploile continuând, câmpul s e va alege şi cu alte stri­căciuni în afară de cele suferite anul acesta în grâne. Cor.

Manevrele ausiro-ungare. Cu ziua de astăzi s'a început partea decisă a marilor manevre din anul acesta. Mezöhegyes-ul a fost trans­format şi oficial în cartier de războiu. Toate cvartirele designate şi birourile militare se află Într'o stare exemplară şi-şi aşteaptă oa­speţii, cari, cei mai mulţi, ieri au şi sosit aci.

Trenul special al A. Sale archiducelui Fran­cise Ferdinand, moştenitorul tronului, va sosi Luni dimineaţa în Seghedin, de unde îşi va continua drumul pe linia ferată Arad-Csanádi. Iu gara Mâcăului Şt . l i e rvay , vicecomitele co­mitatului Cenad va saluta pe moştenitorul tro­nului şi tot aci şi A. Sa va prind pe ataşaţii statelor străine. Vicecomitele împreună cu ata­şaţii vor urca apoi şi ei un tren special şi ast­fel vor însoţi trenul special al A. Sale , care la orele 8 şi 3 m. va sosi la Mezőhegyes. Primi­rea la Mezőhegyes va avea caracter pur mi­litar.

Afară de persoanele ilustre si de şeful sta­tului major la aceste manevre vor mai lua parte şi următorii oaspeţi.

Generalul Averescu, şeful statului major român, în suita arhiducelui Friederich vor fi I. Nemeczek, şeful statului major al comandei supreme a Landwehrului austriac şi majorul I. Frauttveiler, aghiotant. Apoi cav. M. Auf-fenberg, ministru de răsboiu, Georgi, min. a-părărei tarei din Austria, generalul Sikowski, locţiitorul inspectorului landwehrului, genera­lul de cavalerie Brudermann, inspectorul cava­leriei, generalii Frank şi Conrad, vicemareşa-lul campestru Schleyer şi general-majorul Reinold. Hazai, min. apărărei ţărei din Unga­ria, generalii bar. Klobucsăr şi Rupprecht şi vicemareşalul bar. Haner.

Ataşaţii militari ai statelor străine cari vor fi încvartiraţi în Măcău, sunt următorii:

Valter Catchett, major (America), loan Fon-tilov, major (Bulgaria) , don Robert Davila, co­lonel (Chile), contele Carol Kagenneck, major (Germania), fienric Hallier, major (Franţa) , sir Thomas Cuninghame, major (Bri tania) , Albert Albricci, v.-ico'cnel (Italia), Hotta Soihi, major şi Terauhi, căpitan (Japonia), Gheorghe Eremie, major (România), Mihail Zankievici, colonel (Rusia), Liubomir Lehanine, colonel (Serbia) , Lud. Roig de Lluis, vicecolomel (Spania) , Wate-vogl, col. (Elveţia), Sanderber, major (Suedia), Phro Songsurady, v.-colonel (Siaan), Edmund Blaune-bei, colonel în stat major şi Refet-bei, căipitan (Turcia) .

Pe teritorul manevre.'or au fost surprinşi doi indivizi suspecţi, dintre cari unul a fost are­stat iar celălalt a reuşit să scape. Arestatul a declarat, că se cliiamă Casimir Cruss şi că e ziarist. El a mai declarat că face o călătorie de studii în Ungaria şi, că a venit la Mezőhegyes deoarece îl interesează mult manevrele de aici. Asupra lui s'au găsit diferite hărţi, desemne şi însemnări despre forturi şi poduri de fier din Ungaria iar pe o hartă calea dela Lemberg până ia Mezőhegyes era însemnată ou creion albastru. Arestatul are îmbrăcăminte foarte sărăcăcioasă iar bani sau alte lucruri de pre; nu are. El n'a putut să producă nici un document autentic. Pretinsul Cruss vorbeşte următoarele şase limbi: rusească, poloneză, germană, engleză, română şi franceză. Despre tovarăşul care a scăpat nu se ştie nimic, deoarece Cruss refuză să dea ori ce explicaţii.

Poliţia a luat cele mai întinse măsuri în a-ceastă afacere suspectă.

„R O M AN Ü L "

Coroană eternă. Reuniunea femeilor ro­mâne din Arad a primit suma de 10 coroane, ca răscumpărarea cununei funerare a decedatu­lui Ghergne Bugariu, paroh în Beregsău, din partea nepoţilor Pavel Ju rma şi soţia. — L e exprimăm pe această oale mulţumită. — Aurelia Dr. Petrán, cassiera Reuniunei.

0 catastrofă de cale ferată evitată. Mier­curi dimineaţa, în momentul Bosirei trenului 18 accelerat de Predeal în staţia Valea-Largă. şeful de jandarmi, sergentul-major Creţulescu, a venit călare şi a vestit ca trenul să nu înainteze, deoarece podul de pe isvor, la distanţă de un kilometru şi jumătate de Valea-Largă şi de trei kilometri do Sinaia a fost rupt de torentul ape­lor. Numai astfel s'a evitat o adevărată cata­strofă, căci trenul 13 se pregătea să plece din Valea-Largă. Podul a fost rupt pe o lungime de 40 de metri şi s'a prăbuşit în apă. S'au ce­rut imediat telegrafic delà Sinaia trăsură şi au­tomobile şi o parte din călătorii trenului 13 a trecut cu aceste vehicule un mic podeţ de lemn de lângă staţia Valea-Lungă şi şi-a continuat drumul spre Sinaia, Buşteni şi Predeal. O altă pa-te din călători temându-so că podeţul e prea slab, n'a voit să-1 treacă şi s'a reîntors cu tre­nul 13 la Comarnic, de unde cu automobilele şi trăsurile sosite delà Sinaia şi-a continuat dru­mul. Alţi călători au rămas în Comarnic pen­tru a se înapoia la Bucureşti, deoarece cu toate măsurile luate în grabă pentru a se stabili o tmnsportare la Sinaia, ploile grozave ce cad necurmat, zădărnicesc orice încercare. Călătorii trenului 13, cari au scăpat delà o mare n e n o ­rocire, graţie sergentului major de jandarmi Creţulescu, au făcut o colecta pentru acest ş e f de jandarmi. Cu zece minute înainte de rupe­r e a podului, a trecut trenul 633 de marfă cu 40 de vagoane. Toate trenurile cari urmau să sosească din Bucureşti şi Ploieşti au fost oprite în drum. L a Comarnic se vor întocmi în de­cursul zi lei diferite trenuri, pentru călătorii cari vor sosi delà Sinaia şi Predeal cu trăsuri şi automobile.

O mângâiere pentru fumătorii de ţigări. Cunoscuta revistă medicală engleză „Lancet", anunţă că medicii englezi au stabilit că pipa e mai vătămătoare pentru fumători decât ţigara. S'a găsit că în tutunul dintr'o pipă, nicotină e proporţie de 2,04—2,85 la sută, pe când în ţi­gările egiptene, ea nu e decât în procent de 1,40—1,74 şi la celelalte ţigarete 1,40 până la 1,60 la sută. Ţigările de Havana, de foi, conţin cea mai puţină nicotină, 0,64 la sută. Fumul ţi­garetelor tras în piept conţine 70—80 la sută mai puţină nicotină decât fumul ţigărilor de foi sau al pipelor. Dar s 'a constatat că nicotină nu e atât de vătămătoare cât e furfurolul, care se găseşte mai ales în tutunurile din Virginia (Statele-Unite) şi în ţigarete, pe când în tutu­nul ţigărilor de foi şi al pipelor lipseşte aproape eu totul. Furfurolul se găseşte şi în uleiurile de sămânţă şi mai ales în alcooluri. Tutunul de pipe şi de ţigarete desvoltă amoniac în ardere, dar furfurol nu, pe când tutunul de Virginia şi ţigaretele ieftine nu au decât urme slabe de amoniac, dar degajă în schimb mult furfurol. Acestui furfurol pare că sunt datorite şi arsurile în gâtlej, aşa de neplăcute fumătorilor.

Arestarea unui ziarist. Poliţia din Con-tantinopol a arestat pe egipteanul Tchavich, ş e f redactor al ziarului turco-arab „Elhilahi Osmani, fiind bănuit de a fi luat parte la ameninţările naţionaliştilor egipteni şi la complotul în contra Kedivului, K i x lordului Kisschener şi primului ministru. L a rrdacţia ziarului, care e ra subven­ţionat de comitetul june turc s'au confiscat mai multe documente, ziarele egiptene pretind că comitetul din Salonic ar fi imitat pe eomitetul egiptean să comită atentate în contra bărbaţi­lo r de stat. Tchavich a fost trimis în Egipet.

Ajutor necerut. L a Sériquan, în Franţa, trăeşte bătrânul Henri Fabre, celebrul entomo-logist amator, care a studiat şi descris în câte­va opere viaţa insectelor. „Poetul Mistral dă într'o zi prin „Le Matin" alarma că Fabre n'are ce mânea şi biciueşte indiferenţa statului faţă de ilustraţiile neamului. Ziarul adaogă la arti­colul poetului: „Henri Fabre se obişnueşte acum să nu mănânce; se duce spre mormânt pentru că n 'are ce mânca; perceptorul din Orange nu se poate hotărî să-i ceară plata contribuţiilor, căci îl ştie lipsit de orice resurse şi nu vrea

să-1 expulzeze din casă şi să-i pue în vânzare mobilele".

Tocmai începuse lumea cultă să se inte­reseze de soarta savantului, când apare în ace­laş ziar o scrisoare a lui. „Regret că nişte vorbe necontrolate au provocat gestul dv. — îi spune el lui Mistral — inspirat do sigur de cele mai lăudabile intenţiuni dar capabile să acre­diteze o legendă deplorabilă şi neexaetă. Doresc să mi-se eruţe bătrâneţea de asemenea exage­rări şi intervenţiuni, foarte penibilo pentru fa­milia mea şi pentru mine".

Sünt împrejurări în cari bunăvoinţa face mai mult ră i. E sigur că entomologistul suferă de lipsă de mijloace, dar reputaţiunea lui nu îngăduia ajutoare pe cale publică, prin invoca­rea unei sărăcii dusă până la nemâncarel

Cât a costat America. S'a descoperit de curând în Spania, la Paloş, nişte cărţi vechi de conturi, eari conţin indicaţiuni preţioase asupra organizării şi cheltuelilor marei expediţiuni a lui Cristofor Columb în lumea nouă. Arma­mentul micei lui flote a costat 14.000 pesetas. Marele navigator şi ofiţerii lui cheltuiră 2000 de pesetas pentru trebuinţele lor personale; fie­care om din echipagiu costa aproape 6 pesetas pe lună. Aşa că în total, călătoria, care a durat 6 luni, n'a costat mai mult de 22.050 do pe­setas.

Adăogând diferite sume accesorii, ajungem la concluzia că descoperirea Americei a costat abia 40.000 de franci: atât costă acum două apartamente luxoase, pentru călătorie dus şi întors din Europa în Statele-Unite pe bordul unuia din transatlanticele noastre uriaşe.

x Manuale de şcoală folosite ?I noui pent-u

toate şcoalele civile şi medii din Arad şi pro­

vincie se capătă mai ieftin la Ingusz I. és fia,

Arad, str. Weitzer Iănos, Nr. telef. 517. 1 .'A ;s - )

x Adolf Nadler, fabrică de oroloage pentru turnuri, Budapesta VIII. str. Prater 2. O reco­mandăm în atenţia On. public cetitor. Această firmă, după cum suntem informaţi iiferează cele mai perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ re­dus bisericilor şi comunelor. Trimite om de spe­cialitate pentru luarea măsurilor necesare pe cheltuiala proprie, la garanţie pentru oroloagele literate. Lămuriri şi catalog trimite Gratuit celor ce se refer la acest anunţ din ziarul nostru. N 4 2 - h Í

x Németh şi Kirá ly , c ro i tor ie pentru domni Cluj , str . Kötő 5, anunţă on. mi M ic român din loc şi împre ­j u r i m e , că a<u sosit ştofe indigene şi s t ră ine , pentru sezonul de toamnă şi ia rnă . Pardos i i , pa l toane se p re ­gă t e sc pe l ângă pre ţur i acomodate , conform modei . R u g ă m on. public pentru spr i j in i rea şi mai depar te .

x In a tenţ iunea damelor. O r i ca r e damă poate sa-ş i î n suşească uşor în t reg croiul ha inelor femeieş t i , după or ice modă, delà K o c h I., renumitul inventa tor al oro-iului numit „ E u r o p a " , pentru suma de 15 cor. Cursul se ţ ine zilnic a. m. de là 1 0 — 1 1 ; d. a. delà 3—5 şi soa-,ra delà 8—10. lns.erieri le şi in- ' trucţi i le se fac în casa Dr . Su.ciu din str. L u t h e r m. 1., precum şi a au to r iza ­tul meu, ca re c e r c e t e a z ă şi case pr iva te . Ca r t ea pentru .măsură şi de desemn o pr imiţ i imediat pentru suma de 5 cor., care se d ei rage diu didactru. R o a g ă b inevo i ­torul sprijin Koch I., inventa torul croiului numit „ E u ­ropa", în sala deosebi tă a ospă tăr iei „ P a r k " din Arad .

x P ianul es te , probabi l , s ingura marfă cumpăra rea căruia rec lamă mai muL-ă preeauţ iune din par tea cum­părătorului . Ceea ce o şi foarte exp l icab i l , d eoa rece pianul es te decorul cel mai frumos, mai folosi tor şi mai pre ţ ios a.l case i . Drep t aceea e consult să se cum­pere delà firme demne de î n c r e d e r e . O astfel de firma es te f irma T r i s k a I. fabrică de piane, în C l u j - K o l o z s -văr , pe care o şi r ecomandăm on. noştr i cet i tor i . Acei cari se provoacă la ziarul nostru li se dă favor.

x A încetat! căderea părului : eluia, care întrebuinţează renumitul şi miraculosul balsam „Venusul" pentru păr al lui dr. Şepeţianu. Bal ­samul acesta ajută creşterea, împedecă căderea părului şi încetează total mătreaţa. de vânzare la Tóth Adorján, drogheria la „Venus". Lugoj-Lu-gos. Tot aci se capătă şi renumita cremă ,Venus'.

Ultima oră 1 ÎNTREVEDEREA DELA BUCHLAU. I

Acest sătuleţ din Moravia este azi martorii unor evenimente de mare importantă. Cinci f i picuraţi ai Austro-Umgariei şi Germaniei şi-ail dat azi la amiazi întâlnire aci în mod oicial pentrucă să petreacă cu vânatul vre-o două i l prin frumoasele păduri ale ministrului de extei-1 ne contelui Berchtold. Incontestabil însă, că 'ni t re veder ea aceasta este un important evemwll politic extern, fiindcă între diplomaţii veniţi aci pentru distracţie de bună seamă se va discuţii despre toate evenimentele actuale ale politicein-• niversale. I

Tschirsky, ambasadorul german la Viena.il sosit aci deja ieri seară, iar contele Berehtddal sosit astăzi în castelul său. Ambasadorul ga-| man a fost primit de cătră soţia contelui Berek-1 told. Azi dimineaţă a sosit şi L. Szögyény-at-u rieh, ambasadorul austro-ungar la Berlin, cal fiica sa, contesa Marta şi cu contele LiîtimM fostul ambasador austro-ungar la Roma. Băl mann-Hollweg, cancelarul german a sosit lai Bi'jcbJau azi la amiazi cu trenul de Viena. I

Acum s'au împlinit patru ani delà importait! tul eveniment diplomatic, care a avut loc in sál mare a castelului din Buchliau. Aci a avut loc iul trevederca dintre Isvolsky, fostul ministru de ex-l terne al Rusiei şi contele Aehrcnthal, fostul mi-l nistru de externe al Austro-Ungariei şi aici M dat Rusia învoirea la anexiunea Bosniei. Stă-1 panul casei a eternizat această întrevedere orin-l tr'o placă de marmoră, pe care se află scris-l în limba franceză, următorul text :

„Aici şi-au ţinut conferinţa în 16 Septemvrit] 1908 Aehrenthal ministrul de externe al Austn-l Ungariei şi Isvolsky ministrul de externe alRs-l sici".

Conferinţele actuale de altfel nu se vor ţme în castel, ci în fortăreaţa dintre pădurile delà Buchlau. In castelul delà Buch lau au sosit aa numeroşi ziarişti şi fotografi. Ei au fost bine pri­miţi la castel, însă, fireşte, nici ei nu vor primi informaţii directe despre aceste consfătuiri ale diplomaţilor.

NOU RECORD MONDIAL AVIATIC. îndrăzneţul pilot Garros, întemeietorul re­

cordului mondial de înălţime, gelos pe austria­cul Blaschke, care, se ştie, bătuse recordul ",An-di al, zilnic făcea exerciţii ureându-se treptat cu balonul până la 4000 m. înălţime. In falul a-cesta voia Garros să se obicinuiască cu refe­rinţele aerului şi frigul mare a acestei înălţimi îngrozitoare. Ieri, în sfârşit, Garros s'a hotărit să-şi execute planul îndrăzneţ.

La orele 12 şi 45 m. s'a urcat aeroplanul lui Garros de pe aerodromul delà Caen. Pilotul a făcut mari pregătiri pentru această călătorie pri­mejdioasă, îmbrăcând haine foarte groase de iarnă şi ducând cu sine burdufuri cu oxigen. De fată era un public număros. Când a început să se urce aeroplanul sufla un vânt rece, de 15 secun­de celeritate. Abia trecură zece minute când ae­roplanul dispăru în văzduh. Membrii comisiei o-ticiaile nu putură să mai urmărească cu telescoa-pele lor pe Garros, care se ridicase la 2000 m Se înserase şi despre Garros nu se ştia nimic Comisia era foarte îngrijorată de soarta lui Gaross, când o telegrama dintr'o localitate din apropiere aduse îmbucurătoarea veste, că Gar­ros a descins în pace şi sănătos.

Comisia oficială a constatat o urcare a ba-rografului la 4950 m.; deci, Garros a bătui c» 600 m. recordul lui Blaschke.

RÄSBOI CONTRA TURCIEI. Corespondentul ziarului „Daily Mail", di

Sofia, s'a întreţinut cu conducătorii partideta nationaliste şi liberprofesioniste, ca să observe părerea lor asupra stării din Balcani. O neîn­vinsă dorinţă de luptă s'a trezit în Bulgáriára numai în poporul de jos ci şi în guvern. După mărturisirea corespondentului englez şefii parti­delor politice din Turcia s'au exprimat că Ie e incapabilă de a putea aduce ordine în Macedo­nia, fie vizir mare Kiamil, ori oricare, pentrud oficiile administrative turceşti din Macedonia asupresc poporul. Bulgaria va avea acelaş rol pentru Macedonia întocmai ca odinioară Rusia pentru Bulgaria, — deci nu mai rămâne altceva de făcut, decât proclamarea de răsboi Turciei!

R O M Á N U L Pag. 11.

ORONIOA S O G I Ä I . A

Astra la Cojocna.

Prin aceasta se convoacă adunarea ordinara ifepărţăinântului Cluj al „Asociaţiunei pentru literatura rem. şi cultura poporului român" pe USeptemvrie n. 1912 (ziua de Sta Marie mică) lacrele 11 a. m. în localul şcoalei gr. cat. clin comuna Cojocna.

ORDINEA DE ZI:

1. Deschiderea adunării. I. Raportul comitetului şi al cassarului. 3. Alegerea unei couiisiiiui de trei, pentru ve­

rificarea procesului verbal, pentru censurarea raportului şi pentru înscrierea de membrii noui.

4. Raportul comisiunii de sub 3. 5. Alegerea preşedintelui — director al des-

farţămantuiui. 6. Prelegeri poporale anunţate la presidiu

a3 zile înainte de adunare. '7. Eventuale propuneri.

S. închiderea adunării. Cluj, 6 Septemvrie n. 1912.

Ir. Valentin Porutiu, Dr. B. Başiota, secretar. v. dir. desp.

*

Dare de samă şi mulţămită publică. Cu ocaziunea produeţiunei teatrale urmată

ii dans, aranjată în 4 August a. c. în Teaca, mineurs 494 cor. 50 bani, din care sumă s'au letras spesele de 150 cor. 50 bani, iară restul ie 344 cor. s'a predat curatoriului bisericei gr.-«t. române din loc.

Au binevoit a suprasolvi domnii : Dionisiu Simon, mare proprietar Sângeorgiu, 12 cor. 80 tó; Dr. Eugen Bran, adv. Teaca 7 cor. 80 tai; Torna Furdu, preot Logig 5 cor. 60 bani; ir,Ioan Yesean, adv. Teaca 5 cor. 20 bani; LSemischovsky, med. Teaca 3 cor. 50 bani; Mon Popa, protopop Reghin şi Nicoară, ori­ent Teaca, câte 2 cor. 60 bani; Dr. Petru Po-.nţiu, adv. Bistriţa, Aurel Belteag, prim cont. ir, Ioan Lazar, cand. adv. Bistriţa, I. Schupi-B, comersant Teaca, Simion Pintea, preot na, familia Moldovan şi Savu Uifalău şi Nie. iArori, protopop Teaca câte 2 coroane; Ioan fescan, oficial Teaca 1 cor. 50 bani; Alexandru Augur, rid. med. Pint ic ; Ioan Pintea, oficial Teaca, Octavian Frăţilă, înv. Budurlău, N. Opriş, a. Bistriţa, I . Pop, preot Ercea, câte 1 cor. ;

ia Miclea, Orosfaia, I. Zavitsa, inginer aie Teaca câte 60 bani ; Gavril Hintea, Mi­tlea I. Orosfaia, I . Macavei Archiud, I. Pauli, ud. adv. Teaca, Traian Domşia, oficiant Teaca, k Ghighiniţa, oficiant Bistriţa, Vasile Cristea, to. Pintic câte 50 bani ; A. Plerzog, preot luth. Teaca 40 bani şi Aurel Marinovici, proprietar FMgău 30 bani.

Şi-au reseumpărat biletele Domnii: Dr. Jtvril Tripon, adv. Bistriţa, Dr. Iulian Pop, adv. Bistriţa, Ioan Chiffa, proprietar Visuia şi Iosif Iross m. de poştă cu câte 5 cor. Engi Elek, (foprietar Comlod cu 3 cor.

Comitetul aranjator îşi împlineşte cea mai plăcută datorinţă mulţămind celor ce prin par-fişare au contribuit atât la succesul moral, lit şi material, în special însă domnilor cari p suprasolviri au sporit venitul material.

Teaca, la 20 August 1912. Comitetul aranjator.

Delà Teatrul Naţional. Bucureş t i , 6 S e p t e m v r i e n.

Cu începutul lunci S e p t e m v r i e v ia ţa o raşe lo r ţii în-,*webi a or&şului-rapitahl Ui rei-slstisră boifătia şi in-,»itatea ei normalii. In cât p r iveş te v ia ta pol i t ică , jk» putem aştepta chiar la... depăş i rea normalului , tbiic U, in ritului întâi , rapor tur i le ex t r em ite încordate intre jruvovn si opozi ţ ie , iar în rîmlul al doilea ac tua l i -litea urgenta a roi teentrăre i c o n - e r v a t o a r e . Nu mai a- Í «intW'C frin:ântărilo din B a l c a n i , cari ailuc pe plan il ! •Ui-şi atâtea chesti i e x t e r n e .

In lumea cealal tă , apoi. a ce lor nepol i t ice . tot î nce ­putul lui Septemvrie — inaugurează. . . El deschide noul !

an jud ic i a r , el reia ac t iv i t a tea , lâncezânda. peste va­cantă , a admin i s t ra ţ i i lo r publice, el deschide porţ i le şcol i lor si. după o nouă dispozi ţ ie , el deschide acum şi por ţ i le primului teatru românesc . In f iecare din anii t recu ţ i , s t ag imioa Tea t ru lu i Naţ ional din Bucureş t i a c rescu t cu câ te -o săptămână două; dar de acum, după cum se ş t ie , începutul f iecărei s tagiuni a fost f ixat la 1 S e p t e m v r i e v., iar sfârşi tul la 1 Maiu v.

Ca şi în anul t recut , ideia conducă toare din p rog ra ­mul primei noas t r e scene e cu l t ivarea a cât mai multe genur i , pentru a jus t i f i ca şi c h e m a r e a de a face şcoală pe ca re au dat-o Tea t ru lu i Naţ ional în temeie tor i i săi. O n o a r e a de a desch ide această s tagiune a fost lăsa tă „Viforulu i ' ' lui D e l v r a n c e a — poate ca să ne aducem aminte de Liciu. . . iar cu a t re ia seară începând vo.m avea o în t reagă săp tămână închinată lui Ca rag ia lo , ca să iie aducem amin te şi de el... S e vor j u c a pe r înd : „D'a le ca rnava lu lu i " . ..O soacră" , . . Sc r i soa rea pierdută" , „O noapte fur tunoasă" . „Năpasta" , „Conul L e o n i d a faţă cu r e a e ţ i u n e a " — şi se va reci ta monologul „1 Apr i l i e" .

In v e d e r e a unei r ep rezen ta ţ i i de omagiu pentru Mo­şteni torul t ronului se va monta în chip deosebi t „Visu l unei nopţi de v a r ă " de S h a k e s p e a r e . Aceas tă piesă se va j u c a lit 30 I a n u a r i e când se împl inesc 20 ani delà c ă s ă t o r i a pr inc ip i lor moşteni tor i . Ace iaş piesă s'a j u ­cat la sos i rea în ţ a r ă a principelui F e r d i n a n d .

Şi anul a c e s t a vom avea câ teva opere or ig ina le , tot din par tea cé lo r ce au contr ibuit şi până acum la îm­b o g ă ţ i r e a reper tor iu lu i nostru dramat ic . Vom avea pe Harpagonul lui D e l a v r a n e e a , pe Hagi Tudose , amint i t într 'o co re sponden tă p receden tă ; o piesă in 4 ac te „ P o e ­zia depăr tă r i i ' de Duiliu Zauifiresc-'u; „ A c t r i ţ a " , a l tă piesă în 3 ac te de E m i l Nicolai! ; „Cumpăna" , tot în 3 ac te de Ltrdvig Diauş; „ S p r e f e r i c i r e " şi „Dragos t e de c ioban" de Poil izu-Mieşuneşt i . S e montează două fee r i i : „Visul lui Al i" de Mine ea Demetiriod şi „Cocoşul n e g r u " de Vic to r Ef t imiu .

S e î n ţ e l e g e d i rec ţ i a teatrului a mai primit o seamă de piese, a sup ra că ro ra comitetul încă n 'a avut t im­pul ma te r i a l spire a se. putea rosti — şi în cursul s t a -giunei ne mai putem aş t ep ta încă la unele surpr ize .

Din t raducer i l e repertoriului c las ic , se vor j u c a în t re a l te le F é d r a , Horo şi Leandru . I f igenia şi F e m e i a în­dără tn ică . S e va mai re lua Hamle t , şi T a p a L e b o n a r d .

Vom avea şi o piesă a Carmen^SyjLvei, „ M ă r i o a r a " într 'o f rumoasă tradniicere de pôctii l S t . - O . Ios i f .

In afară de ce le mai sus înş i ra te ci. Ba iea lbasa , di­rec toru l Tea t ru lu i Naţ iona l mai r eze rvă publicului sur­priza unor î n semna te t r ans fo rmăr i . I n t r e a l te modifi­cări aduse scene i , r ampa a fost colora tă &p.re a fi s cena complet desch isă privir i i ce lo r din s ta lur i ; cuşca su-fIerului a fost s imţ i tor m i c ş o r a t ă ; soner i i le au fost des ­f i inţate iar c h e m a r e a ac to r i lo r din cabine şi a publ icu­lui clin bufet se va face de acum prin somnule e l ec t r i ce . S 'a mai făcut o se r ioasă r epa ra ţ i e a togi lor e tc .

Corespondent .

P A G I N I R A S Z j E Ţ E .

Ca o navă rătăcită. Ca o navă rătăcită prin pustiuri către pol, Trece trista mea vieaţă şi alunecă în gol, Trece trista mea vieaţă... Ce stai gând să te gândeşti, Ori te chiamà'n depărtare prispa casti părinteşti ? !

Ca o navă rătăcită prin pustiuri către pol, Trece trista mea vieaţă şi alunecă în gol.. Mizerabile capricii, ce mă tot săpaţi mereu ? ! In oglinzi bizar apare, în cosciug profilul meu...

Dar s'aude'n uşe sgomot.. Tresărind strig : Cine-i? Ce-i?..]

Nu e nimenea, doar vântul se frământ trist prin tei]

Şi când pleacă în oarba noapte gândurile în surghiun]

Straniu la clavirul negru cântă par'c'un om nebun.

Cântece. I .

Pe perna parfumată ce~aşteaptă să te culce Se vede încă urma căpşorului tău dulce... Tăcerea 'ncepe iară trecutul să-l deştepte... Afară vântul geme şi frunze cad pe trepte..

Afară vântul geme şi lumea greu mă cere Cu luptele-i meschine, cu glorii efemere

Iar popi plecaţi ispitei cu aspra lor povaţă Ne opăcesc în drumul ce duce la vieaţă.

II .

La ce sunt oare eu de vină, Că nenorccu'n a lui cale, Trecu şi pragul casei tale ? ! La ce sunt oare eu de vină ? !...

Un visător ce poate face, Când demonii ce zac întrânsul, Amar îi otrăviră plânsul?.' Cn visător ce poate face?!"...

Robinson.

Un vechi călător englez despre Români. De M. B .

într'o veche colecţie de călătorii - - Pur-cbas his Pilgrimes, apărută la 1625. găsim la cap. IX. pag. 1420, însemnările de mai jos. Au­torul e Jolin Newberie, negustor, care „doritor de a vedea lumea, la opt Martie 1578, între­prinse o călătorie din oraşul Londra în Tripolis şi Siria." Partea care ne priveşte, începe delà pag. 1420. Lăsăm toate numirile in englezeşte, şi subliniate, aşa cum se află în text :

„Intr'a şeasea zi de April 1582, plecarăm din golful de lângă T e r r a p e a , îmbarcaţi pe un vas încărcat cu vinuri din C a n d i e, ce era să călătorească pe râul D a n u b i u s . Intr'a şaptea zi dimineaţa, vântr.! se ridică spre est nord-est cu o vreme furtunoasă: şi într'aceiaşi zi ne întoarserăm în oraşul zis S i s s o p o 1 i, care-i bun port.

Şi aci sunt multe mori de vânt, şi mari ma­gazii de vinuri. Şi la răsăritul portului sunt trei insule: şi aci simt toţi Greci. Deasemeni Turcii iac aci multe caicuri. Şi în astă vreme grea câţiva din tovarăşi plânseră, şi alţii dădură ţi­pete: şi pânza noastră dinainte se rupse de vânt; şi eram în mai mare primejdie; fiindcă1

lungă vreme nu putea să dea jos pânza cea­laltă. Astă mare furtună ce avurăm in Marea-Neagră, începu Sâmbătă dimineaţa pe la unu, fiind a şeaiptea zi de April, şi tinu nâuă Marţi, cu mare frig şi ninsoare, ca şi cum ar fi fost de Crăciun.

Intr'a doisprezecea zi, plecarăm din S i s-s o p o I i, şi în aceiaş noapte ne oprirăm la un promontoriu, unde-i un târg numit E m o . n n a . intr'a treisprezecea zi, plecarăm din E m o n n a şi trecurăm noaptea pe lângă un oraş mare ce se cliiamă V a r n a, care-i aşezat într'un foarte mare golf, şi este foarte bun port. Intr'a pai­sprezecea zi dimineaţa, trecurăm pe lângă un castel zis C a 1 i a c c a, ce stă pe un promon­toriu şi are spre răsărit doi mici stâlpi, şi a-proape de ei o piatră mare, semănând mult cu un om. Intr'a cincisprezecea zi dimineaţa, ne întoarserăm Ia castelul C a i i a c e a : şi intr'a şeaptesprezecea zi cătră noapte, pornirăm delà acest castel. Intr'a nouăsprezecea zi dimineaţa, intrarăm într'o gură a fluviului D a n u b i u s , numită L i c o s t o m a. Şi h intrarea fluviului spre sud e un far: şi-i mai adânc spre nord, dar niciodată nu-i mai mult de opt picioare de apă. Şi ţara despre partea de sud a râului se cliiamă D o b i s : şi cea despre nord se cliiamă B u ş ­ii a n i a. Intr'a douăzeci şi doua zi pe la nă-miezi, intrarăm în râu, pe unde vine gura St . G e o r g e ; şi astă gură curge la est sud-est. Şi L i c o s t o m o , din care ne depărtăm, cur­ge la vest, şi încurând iarăş la nord. Dease­meni în astă zi ajunserăm la un târg, numit D o 1 c h a, care-i aşezat în partea de sud a râului. Şi aci ies din oraş câteva mici pietre în râu: şi aci vasul nostru şi negustorii plătiră o mică dare de vre-o două sau trei coroane. Şi aci peşte, găini, şi ouă sunt din belşug. Intr'a douăzeci şi treia zi, plecarăm din D o 1 c h a, şi în aceiaş zi la nămiezi, trecurăm lângă râul K e l l e , care-i foarte lat, şi curge spre nord­est. Asemeni în astă zi trecurăm pe lângă un mic ostrov, care-i foarte aproape de S a x e . Intr'a douăzeci şi patra zi la prânz, ajunserăm la un oraş zis S a x e, aşezat în partea de sud a râului. Şi drept în faţa orşului e un ostrov: şi aci râul e foarte lat. Şi aci era să plătim o

ftm ï.8. „HO M A N U L " Nr. 1S7--19H

dare. dar nan i plătit nimic până ce ajunserăm la T o in o u r r a într'a douăzeci şi cincea zi. Şi această T o m o u r r a e in partea de nord a râului, în B o g d a n i a. In Tomourra copiii um­blă după felul din India, cu mici cercei la urechi. Şi femeile umblă cu mari bumbi de argint, a-tărnând deasupra urechilor; şi cu un mare colac dc pânză de in pe cap, foarte asemănă­tor cu tm turban turcesc, şi peste asta o mică pânză: şi părţile de sus ale vesmântelor sunt împodobite de jur-împrejur cu mari bumbi de argint. Şi fetele îşi poartă părul împletit, atâr­nând feluriţi bani de argint: şi pe creştetul ca­pului o broşa mare de argint cu pietre; şi mâ­necile lor scurte şi largi, şi pe brate două mari brăţare, şi la cingătoare cinci sau şease cuţite: iar la gât nu poartă nimic. Cele de rând umblă mai mult în picioare goale.

In acest oraş T o m o u r a, se vând douăzeci de ouă pe un aspra, şi o găină bună pe doi as­pri, şi carne de vacă, slănină, pâine, vin, bere si mied din bielşug, şi mai mult ca orice alta, toarte bun peşte proaspăt. Aci pe un aspru se vând două ştiuci, fiecare mai mare ca de trei palme, şi trei crapi, fiecare de câte o palmă şi jumătate. Der.semeni e aici mare cantitate de moruni şi scrumbii în râu".

Urmează aci mai multe rânduri despre chi­pul cum se scot şi se prepară icrele. Apoi că­lătorul urmează:

„Ai est T o m o u r r a a fost în trecut un inimos i r::ş. Dar T a r t a r i i l'au devastat de două-trti ori, şi odată luară cu ei cincizeci de persoane. Şi prin anul Domnului 1530, Turcii supuserâ astă ţară şi bună parte din Ungaria, şi totul, se zice, prin trădarea prinţului Tran­silvaniei.

La întâi Mai, 1582, ne-am dat jos mărfuri : >.[ negustorul Jocamo Alberi plăti pentru fie­care butoiu de vin, dela Constantinopol până aci, câte şeaizeci aspri. Astăzi cătră seară, ple-^arăm pe uscat din T o m o u r r a , care în lim­ba Valabici se zice R e n . Intr'a patra zi de Mai, trecurăm printr'un sat, unde căpitenia sa­tului era să ne ia un cal : şi în aceiaş zi după amiazi trecurăm peste un mare pod, şi curând peste un mic râu, zis P r u t. Intr'a şeasea zi, plecarăm din F a 1 c h e n. Intr'a opta zi dimi­neaţa, ajunserăm la un târg numit H u s, care-i aşezat pe sub păduri. Noaptea trecurăm iar peste P r u t ; şi în dimineaţa următoare intra­răm într'un sat ce se chiamă P a d w e 11 i a: şi aci imul din caii negustorilor noştri ni s'a fost hiat. Intr'a zecea zi dădurăm de satul S u t-f o u r r e , unde iar trecurăm peste P r u t . In­tr'a unsprezecea zi dimineaţa, ajunserăm la Y a s, şi aici vameşul e un grec, Nicola N e-v e r r e d d e. La sud de Y a s e castelul cu o pereche de spânzurători înainte-i, şi de jurîm-prejur tm zid de copaci mari: şi la sud-vestul oraşului e im lac mare : şi pe ţărmul de din­colo e o mare mănăstire. Femeile aci umblă în rochii turceşti, şi mari turbane, cu două-trei ghemotoace cu pietre de fiecare parte a tur­banului, şi rochiile jos iarăş cu pietre, şi de urechi atârnând lanţuri de mici perle. Şi fetele poartă în cap găteală ca o mitră, pe care părul e legat în formă de cruce : şi unii din copii au la urechi firişoare învârtite după obiceiul In­dienilor. Vama la Y a s e de douăzeci şi patru aspri pe fiece bou şi vacă, exceptând negustorii Poloni, cari plătesc numai douăzeci de aspri. Pe fiece butoiu de vin se plăteşte cinci „dolleri" şi zece aspri. Intr'a şaisprezecea zi după a-miazi, plecarăm din Y a s : şi într'a şeaptespre-z&ceia zi maserăm la S t e f f e n e s. Intr'a opt­sprezecea trecurăm râul P r u t , care-i la trei leghe din C h o t y ni, unde ajunserăm în ziua următoare. L a nordul oraşului e castelul, aşe­zat lângă râul N y e s t e r, iş acest râu desparte B u g d a n ia de P o l o n i a.

Abonaţii cari trimit orice fel fie corespondenţet mandate poş­tale, etc. sunt rugaţi să binevo-tască a scrie şi nrul de pe fâşie. Prin aceasta înlesnesc munca administraţiei.

E C O N O M I E ,

Şcoala de educaţie cooperativă din Tecuci. Primim următoarele:

Către conducătorii tovărăşiilor aateşti.

Plecând dela faptul oă mişcarea noastră cooperativă nu are astăzi o greutate mai mare de cât aceea, de a găsi contabili şi administra­tori pregătiţi sufleteşte şi înarmaţi cu cunoştinţe temeinice, am alcătuit „Şcoala de educaţie cooperativă11 cu sediul în Tecuci.

Această şcoală care cuprinde în programul ei de învăţământ, aci alăturat, toate materiile absolut necesare contabililor şi administratorilor săteşti, se va deschide dela 15 Octomvrie a. c.

Cursurile vor avea o durată de 6 luni, din care In primele 4 luni se vor preda lecţiuni pregătitoare, iar în cele 2 luni dela sfârşit se va face de fiecare elev, practică la bănci po­pulare, magazine de consum şi obştii de aren­dare, sub controlul direct al Şcoalei.

După terminarea practicei, în faţa delega­ţilor Ministerului Instrucţiunei Publice şi Casei centrale a băncilor populare (oral şi înscris) se va trece examenul pentru liberarea diplomei de absolvire.

întrucât noi nu urmărim vre-un câştig ma­terial, ci lucrăm sub singurul imbold de a face din şcoala noastră soldaţi conştienţi în lupta pentru ridicarea ţărănimei prin pârghia coope­raţiei, — am limitat numărul elevilor dintr'o serie la 50 (cinci zeci).

Elevii vor fi externi, neavând încă mij­loacele cerute pentru înfiinţarea unui internat, însă găsduirea elevilor se va face sub îngriji­rea Direcţiunei şcoalei, — supraveghind-o de aproape în tot timpul cursului.

Cererile de înscriere la prima serie de cursuri, — (dela 15 Oct. 1912 până la 15 Apr. 1913) se vor adresa cât mai neîntârziat la:

Direcţiunei Biroului de contabilitate şi informaţiuni ai băncilor populare din Jud. Tecuci, în Tecuci.

Taxa de înscriere este de 100 lei iar ta­xele de diplomă, registre, imprimate etc. de 20 lei.

Suma acestor taxe se va plăti în două rate: prima (de lei 60) la înscrierea elevilor, iar a doua după 3 luni, dela începerea cursu­rilor.

In afară de corpul profesoral, pe oare 1'am ales cu întreaga îngrijire cuvenită dintre spe­cialişti subsemnaţii membrii din comitetul de patronare al şcoalei, ne luăm îndatorirea a ţinea prelegeri în care se vor résuma materiile pre­date în cursul fiecărei săptămâni, — examinând cunoştinţele dobândite de elevi.

Sfârşim, accentuând încă odată că numai grija pentru viitorul cooperaţiei în România, — ne îndeamnă să muncim a înfăptui o operă de educaţie cooperativă, — sperând într'o deplină înţelegere şi aprobare din partea Dv.

C. Alesseanu, profesor la şcoala supe­rioară de comerţ din Bucureşti, membru în Consiliul permanent al Inatr. publice. (Secţia

comercială.

Dr. I. Răducanu, docent de economia publică la Universitatea din B a c u -reşti, fost subinspector %1 băncilor populare şi coope­

rativelor aăteşti.

Diac D. Budescu. preşedintele Băneei federale

„Unirea" din Tecuci.

Mihail Bâdeseu, licenţiat în drept, directo­rul biroului de contabili­tate şi inform., Jud. Tecuci.

Dr. N. O. Popovici-Lupa, agronom, profesor de economie rurală.

P R O G R A M U L C U R S U R I L O R .

Partea I.

L e c ţ i u n i .

1. Contabilitatea eu aplieaţiuni la soc. cooperative (birou comercial), (120 lecţiuni).

2. Aritmetica comercială cu aplicare la societ. coperative, (40 lecţiuni).

3. Corespondenţa comercială cu aplicaţie la operaţiile soc. cooperative, (40 lecţiuni).

4. însemnătatea şi istoricul cooperaţiei. (12 lecţiuni).

•5. Norme practice pentru înjghebam organizarea diferitelor tovărăşii, (bănci popu­lare, obşti de arendare, magazine de consum etc.) (12 lecţiuni).

6. Studiul legilor în legătură eu mişcarea cooperativă; (50 lecţiuni).

7. Noţiuni de agricultură cu aplicare gospodăria ţărănească; (24 lecţiuni).

8. Bani, bănci şi credit (12 lecţiuni). 9. începeri practice de cunoştinţa mii-

fur Hor şi a pieţelor de desfacere şi aprovi­zionare. (40 lecţiuni).

10. Geografia economică a ţârei noastre (16 lecţiuni).

11. Citiri din istoria neamului. (24 lecţ.) 12. Caligraûe. (40 lecţiuni).

Partea II. Pract ică .

1. L a bănci populare (o lună). 2. L a magazine de conzum (15 zile). 3. L a obşti de arendare (15 zile).

Bibliografie

Au apărut următoarele reviste şi Nr. 12 din revista literară „Ramuri" din Cra­iova, eu începere dela numărul acesta, în tipo­grafie proprie, cu următorul sumar : N. Iorga Pentra r Ramuri". O Ş. Făgeţel: Un pas tai departe. G. Tutoveanu: Unui prieten (poezii) Ioan Dragu : Inspiraţia. I. N. Pârvulescu :'.îi viere (poezie). Henrich Stahl: Un vis. L\io mescu : Cursurile de vară din Vălenii-de-mui?!» G. Rotică: Eu văd o biruinţă nouă (pf Eugenia FI. Ionescu: Ştiam un nuc... (pj, I. Ciocârlan: Flămânzii. G. Ionescu-Şişeşti ;> Spri baltă. Ion Sân-Giorgiu : Vânt de toamnă (poe­zie). D. Tomescu şi T. Constantinescu :>'Doni scrisori. Maria Nicolau : Flori uscate (poezie) Cronica: Congresul studenţesc. Moartea lui & ragiale. „Din vieaţa conjugală". „ Amintiri à răsboiul independenţei". „La fraţii dela Pinii'. „Isvoade din bătrâni". „Convorbiri literare'. (I potriveală de versuri.

* !

„Foaia Scolastică" Nr. 13, anul XIV, (Bisj cu următorul sumar : Ap. : Activitatea noasM extraşcolară. Emilian Popescu: Instrucţiuni pri­vitoare la predarea învăţământului hmbii » mâne în cursul primar. E . Câmpean : La cheá orfelinatului. Ioan Ciocârlan : Flămânzii tură). Oficiale : Controversele referitoare la eoni petinţele învăţătorilor confesionali trebuiesc jtl decate mai întâi în forurile bisericeşti. Informii ţiuni: f Emil Viciu; f Ştefan Turcu. Undei forţa nutritoare? Adunarea reuniunii învăţaţ| rilor din Szatmár-Ugocsa. Adunări Bibliografie. Cărţi intrate la redacţie.

*

Ioan Dariu : Geografia Patriei şi elemei din Geografia universală pentru şcoalele pil mare. Partea I pentru clasa IV primară, etf unea IX-a în colaborare cu Dumitru Lup (Braşov).

I. Ursu. Un manifest românesc tipărit cui tere latine al împăratului Leopold I din all 1701 (Extras din analele Acad. Rom. Toii XXXIV.Mem. secţ. ist.) cu un facsimile. Prei 30 bani. î i j l

* I

A. D. Xenopol, Râşnovul de lângă BriiitJ Extras din „Viaţa Românească". Iaşi, „Dacia".

A apărut: /. E. Torouţiu, Românii şi clasa| mijloc din Bucovina, partea întâia: Meserin partea a doua: Neguţitorii. Preţul ambelorpăttj 3 cor. editura autorului.

POŞTA REDACŢIEI

M u i G. T . O u r a - U l m c n i . S c r i s o a r e a dv. deschişii inuj putem publica, dupace noi ne -am închis coloij pentru ches t iunea er> voiţ i a t ra ta .

Nr 188 1 9 1 2 .

R O M A N l i L Z I A II II L U I „K 0 M À N U L r f

NÍCQLAE GOGOL

[ Siiilete moarte I (R O M A N ) I ïrsd. de Senîoi I (135) — Drmare —

I E cel pulin îndoelnic dacă până acum per-I soana eroului nostru a fost văzută cu un o eh iu I bun de cătră generalitatea cetitorilor. Ca el să I displacă doamnelor, asta se înţelege dela sine : I Doamnele pretind ca un erou să fie perfect ; I iar, dacă autorul lasă să se vadă în acela pe I care li-e prezintă cea mai mică slăbiciune su-I fleteascà, cel mai mic defect trupesc, s'a mân-I drit cu el. Inzadar i-ar analiza autorul profund I sufletul şi i-ar săpa în metal chipul ca să fie I văzut ca în oglinda cea mai curată, nu se va I pune nici un preţ pe aceasta. Vârsta şi rotun-I zimea lui Cicikof nu pot, fireşte, decât să-i strice. I Un om de o anumită vârstă, pfui ! şi de o ro-I tunzime mai presus de obişnuit, asta-i aceea ce I sexul frumos nu ne-ar putea ierta niciodată, iar I unele merg până în a zice : „Dar e desgustător, I eroul lui !" Va i ! noi ştim toate acestea, dar po-I ietul îşi are motivele lui ca să respingă până I şi ideia de a avea ca erou al operei sale un I tinăr şi frumos nobil, ori un prinţ, care se arată I plin de măreţie, de onoare şi de virtute. I Poate, în povestirile noastre aşa cum le-am I conceput noi, cetitorul va simţi vibrând oarecari I inimi virgine, până azi necunoscute, nevăzute ; I poate se va vedea trecând printr'ânsele vre-uu I r dotat cu calităţi aproape divine, vre-o răpi-I toa''e persoană tânără în adevăr rusă, şi de aşa I "'m nu s'ar găsi nici una pe tot restul globu-| u împodobită cu un suflet îngeresc numai ÎKM:, bunătate, devotament şi sublimă caritate; I poale, pe lângă aceste personagii, toţi oamenii I virtuoşi ai celorlalte societăţi omeneşti vor face I efeciul de a fi morţi, precum o carte e lucru I mort, alăturea de vorbă vie. O zi va veni când I Ruşii se vor ridica, mari mişcări se vor ma-I aifesta.. şi se va vedea cât de adânc se căzuse I in natura slavă a acestei semânţe de virtute I care n'a făcut, ca să zicem aşa, decât să lunece I la suprafaţa natúréi a douăzeci de alte rase. Dar • ia ce bun să vorbeşti despre ceea ce-i taina I viitorului? Convine puţin unui autor care, de I multă vreme s'a împlinit, a fost desăvârşit prin I o vieaţă interioară aspră, prin salutara cumpă­

tate a singurătăţii, să se transporte, să-şi uite de sine ca un tânăr. Orice lucru vine la rân­dul său, la vremea sa, la locul său.

Astfel deci n'arn voit nici n'a trebuit să confecţionez un erou, om de mare virtute, şi iată în parte motivele mele. E vremea să acor­dăm repausul şi onorurile pritaneului omului virtuos; cuvântul însuş de om virtuos desigur sună gol în orice gură ; mediocritatea a făcut din omul virtuos un căluşor, pe care ea îl înca­lecă în toate literaturile, şi se căzneşte inzadar ea să-1 facă să înainteze un pas folosindu-se de

I biciu, de pinteni şi de voce ; ei au ajuns să ucidă pe loc pe omul virtuos, căruia, în lipsa

' de carne, de piele şi de ultimă umbră de vir­tute, îi rămâne abia azi tristul schelet al alcă-tuirei sale osoase. E curată ipocrizie să evoci azi pe omul virtuos, trecut la starea de fosilă şi de fetiş al unei alte vârste ; să nu ştiu eu că

1 un om de bun simţ are azi un respect sincer pentru fiinţe de raţiune ; scurt, judecând opor­tun de a înhăma caracterul unui individ şiret, care e vioi şi chiar foarte sprinten, nu-mi fac nici un scrupul literar de a-1 înşeua, de a-1 în-frâua, de a-1 încăleca şi de a-1 înhăma, aşa ca să arăt pe intrigant sub toate feţele lui.

Extracţiunea eroului nostru e cu totul ob­scură ; părinţii săi erau nobili ; nobili de veche dată ori de proaspătă dată, ştie Dzeu. E l n 'a-vea în figură nici una din trăsăturile lor. O rudă, un soiu de pitică difoncă, un nagâţ, cum se zice, găsindu-se de faţă în familie în ziua naşterii lui, strigă privindu-1 cu atenţie:

„Ha! ăsta nu e de loc cum mi-1 închipu­iam!1' Ea ar fi dorit ca copilul să aibă trăsă­turile mamei, ceeace ar fi fost fericit în cele din urmă; el nu seamănă, cum zice proverbul, nici cu tatăl nici cu mama, ci cu cel dintâi fru­mos cavaler care galopase pe acolo, viaţa nu aruncase la început asupra lui decât o privire piezişe şi puţin primitoare, o privire tulbure şi

„ R O M Â N U L "

rece ca geamul prins de îngheţ. Nu avu in toată copilăria lui nici un tovarăş ; locuia într'o odăiţă mică de tot care n'avea decât un geam prins, închis vara şi iarna. Tatăl său, om sec şi rău­tăcios, îmbrăcat într'un lung surtuc, cu picioa­rele încălţate eu taliei de tricou, se văicărea, murmura fără încetare mergând şi venind prin odae, şi scuipa într'un vechiu nisipemiţă de lemn, în vreme ce el, dela vârsta de şase ani, staţiona ore întregi, şezând pe un mizerabil de scăunaş, cu condeiul în mână, cu buzele şi de­getele pline de cerneală, şi sub ochi un model de caligrafie care spunea : „Nu minţi, ascultă de bătrâni, şi aibi virtutea cu inima ta". Când mi­cul nenorocit, obosit de tăcerea lui şi de imo­bilitatea lui, şi de uniformitatea datoriei lui, şi de veşnicul târîit al călţunilor şi de veşnicul scui­pat al domnului tatăl său, cerca de a împodobi la exces o majusculă ori să desvolte puţin cam prea în sus ori în jos un t, un p, un z, ori un d : „Ah! tu-mi ştrengăreşti încă!" zicea tatăl, şi nişte lungi degete diforme, înarmate cu un­ghii ascuţite, ii închidea urechile până ce scotea un strigăt de durere... Astfel se petrecu întâia lui copilărie, şi ce pricepe că el nu păstră în memoria lui decât icoane destul de confuze.

într'o zi, pe un frumos prim soare de primăvară, tatăl se urcă şi făcu să se urce şi fiul său într'o teleagă la care era înhămaţi nişte cai pestriţi foarte vulgari pe cari giambaşii noştri, din pricina acestei împestriţături a pă­rului lor, îi aşeză în numărul tărcaţilor. Pe un fel de ladă aşezată în partea stângă dinainte, luă loc la rândul său un mie cocoşat care era şeful singurei şi unicei familii de servi aparţi­nând tatălui lui Cicikof, şi căruia îi cădea toate grijile gospodăriei. Mărţoaga şi cocoşatul erau mai cumpătaţi decât cămila, mai tari decât ca­târul ; ei merseră treizeci şi şase de ceasuri până se da, pe prispa ospitalieră a unui cămin, o gustare rece de varză acră şi berbec fript după care tatăl şi fiul se plimbară o oră pe ma­lurile unui vad pe care îl trecuseră, în vreme ce patrupedul şi cocoşatul se întremau unul cu o porţie de ovăs, celalalt cu ceva rămăşiţe din prânzul stăpânilor ; apoi o luară din nou la drum şi oamenii noştri ajunseră în cele din urmă a treia zi fără vre-un neajuns la destinaţie. Asta era aceeace noi numim un oraş ; copilul rămase cu gura căscată la vederea acestui lux de case şi străzi cari îi era încă necunoscut. Căruţa nu mai merse zece minute pe strada principală când intră într'o ulicioară lungă, întortochiată, neegală, plină de belţi adânci în cari tărcatul bălăcea şi se înămolea, şi unde ar fi rămas, credem, cu întreg echipagiul, dacă servitorul şi stăpânul însuşi, cu ajutorul frânelor, al biciului şi al gurei, nu l'ar fi ţinut într'o salutară stare de surexcitaţie.

După multe sforţări comune, călătorii reu­şiră să iasă dintr'o ultimă baltă şi să pătrundă, urcând o pantă într'o mică curte împodobită eu doi meri înfloriţi. E i se găseau în faţa unei vechi căscioare de bârne care ascundea o grădiniţă plantată cu legume comune ; aceasta, umbrită cu soci şi sorbi, se sfârşia printr'o şandrama din cele mai dărăpănate, cu acoperiş de scân­duri putrede ; lumina nu intră în transa decât printr'o spărtură de un picior pătrat în care se prindea un geam de sticlă grosolană, pe care filigramele multicolore ale vremii sfârşiseră prin a-1 face mat în felul lui. Aici locuiau una din rudeniile lor, slăbănoagă, puţină, bătrână, cu faţa de tot încreţită, care cu toate acestea, aşa plăpândă cum era, mergea totuşi în fiecare di­mineaţă, prin nomolul ulicioarei să-şi facă plim­barea ei prin târg, apoi se întorcea să-şi svânte ciorapii pe vasul pentru ceai, pe care îl aprin­dea întoreându-se din călătoria sa. Biata femee îmbrăţişa pe copil şi se bucură de înbujorarea obrajilor lui proaspeţi, plini şi catifelaţi. Dela ea află el că din clipa aceasta el va locui sub acelaşi acoperiş şi că, de a doua zi, va începe să cerceteze şcoala din oraş.

Tatăl lui Cicikof nu petrecu decât o noapte la ruda sa, unde nu se găsia nicidecum loc pentru trei; astfel a doua zi, nu sunase încă opt ora şi el era pe drum. In clipa despărţirii; ochii lui părinteşti nu vărsară de fel lacrimi, dar el dădu fiului său unic vre-o douăzeci de parale pentru cheltuelile lui neapărate şi oare cari gătituri bune, şi, ceeace e mai grav, îi făcu cele mai înţelepţeşti recomandaţii de cari a fost capabil.

Pag. 1 3 .

„Ia seama, Pavluşca, învaţă bine, nu fii nici ştrengar nici îndăstoinic; caută, mai nainte de toate, să placi dascălilor tăi şi superiorilor şcolii. Dacă placi dlui celui mai mare, chiar când, din lipsă de capacitate, n'ai face progrese în nici una din ştiinţele programei, tu vei ii fa­vorizat şi înaintat mai bine decât oricare. Nu te lega cu nici un şcolar, ei nu te vor învăţa niciodată nimica bun. Iar dacă nu poţi să faci altfel decât să te legi cu doi ori trei camarazi, leagă-te cu cei mai bogaţi; aceştia cel puţin poate într'o zi îţi vor păstra o bună amintire, te vei folosi mai târziu de numele lor, ei n'o vor găsi aceasta ca rău, iar, dacă nu-ţi fac bine vor avea conştiinţă de a-ţi vătăma. Nu plăti pentru nimeni şi fă să se plătească pentru tine; păstrează fiecare leţcae ca lumina ochilor tăi banul e totul pe lumea asta: un camarad un bun prieten te va înşela, te va trăda cu neru­şinare; un camarad nu face o kopeică pe care o vei găsi oricând gata să-ţi facă serviciu ; se face totul, totul devine cu putinţă de făcut şi uşor prin kopeică 9."

Micul cocoşat răzimat de loitrea căruţei puse punctuaţia la acest discurs prin mişcări de aprobare din bărbie; tatăl, mulţămit cu sine însuşi, se despărţi de fiul său; el urcă în teleagă, micul cocoşat se urcă pe scândura lui, teleaga trasă de calul tărcat, ieşi din curte, scotoci toate bălţile ulicioarei, ieşi in uliţa cea mare şi dis­păru. Aceasta era ultima oră când fiul îşi ve­dea părintele; dar instrucţiunile, ultimele cuvinte părinteşti pe cari copilul le auzise, încolţiră şi prinseră rădăcini adânci în sufletul lui Cicikof.

Pavluşca, de a doua zi, cercetă clasele şcoalei. Până la vacanţă era aici tot timpul ca să fie cunoscut, el nu arătă mai multă aptitu­dine pentru o ştiinţă ca pentru alta, dar se deosebi printr'un aer de mare atenţie şi prin curăţenia lui, şi cei mai mult, el arătă o vie înţelegere a tuturor lucrurilor practice. Spre pildă, el ştiu perfect să se aranjeze cu cama­razii săi aşa ca să fie destul de des ospătat fără a-şi atrage nici cel mai mic reproş; şi nu numai eă nu dedea bucată pentru bucată, dar, ascunzându-şi tainul pentru două ori trei ore, el răuşia să le vândă tocmai aceea ce îi dădu­seră ei. Copilul e lacom şi poftitor; el avea tă­ria să răfuze stomacului său ori ce satisfacţiune în genul acesta. Din cei douăzeci de bani pe cari îi dăduse tatăl său, el ştiu să nu cheltu­iască nici măcar unul, şi înainte de sfârşitul anului el îşi îndoise suma; nu fără a desfăşura, pentru a ajunge la acest rezultat, o îndemânare pentru comună la vârsta aceasta. In vremea vacanţei de Crăciun, el modelă în ceară, cu ajutorul mucurilor de lumânări dela mătuşa sa, un bot-gros pe care îl coloră, nu ştiu cum, şi care fu vândut şi bine vândut, la uşa şcolii, în chiar ziua începerei cursurilor.

Cu aceste mici talente, şcoala era pentru el un loc de eemerciu ; cum târgul era oarecum în drumul său, el mergea să cumpere ceva me­rinde măruntă, apoi, cu coşuleţul sub bancă, el se aşeza în orele de recreaţie, între doi copii de părinţi bogaţi, şi de îndată ce observa, că vecinii şi cei din faţa lui aveau căutătura cam tulbure şi buza uscată, simptome de reclama-ţiuni ale stomacului, ce îşi ridica maşinal când de-o parte, când de alta, învelişul coşniţei, lă-sându-le să zărească o franzeluţă, o turtă dulce, o prăjitură. „Dă-mi, dă-nii, dă-mi mie franze­luţă, dă-mi prăjitura!" îi şopteau ei la ureche unul după altul ; şi adăogau : „Vrei două pa­rale pentru ea? vrei trei parale?!" E l lasă să fie rugat, apoi lua banii. Punea o mare dibăcie în industria s a ; întrebuinţa două luni întregi ca să facă educaţia unui drăguţ şoarece alb pe care îl ţinea prizonier într'o mică colivie de lemn de r ichită; el isbuti să-1 facă să meargă pe labele din napoi, să se culce, să facă pe mortul şi să se ridice sprinten, totul prin mici semnale, cari nu erau nici odată lipsite de e-fectul lor asupra animalului. Copii răsfăţaţi i-1 cerură, iar el se lipsi de el cu mari avantagii. Când avu 5 ruble într'o pungă şi tot pe atâta în alta, el le cusu solid, le acoperi cu frunze uscate şi le îngropa la rădăcina unui sorb, apoi se puse pe lucru ca să înciripească o a treia.

(Va urma.) a j i j

') Adecă prin ban: o kopeică e nn ban, a suta parte din rublă.

Redactor responsabil: Constantin Savaa

„ R O M Â N U L " : xs t.912 I n a t e n ţ i a c e l o r c e z i d e s c c a s e !

T E O D O R C I O B A N ZIDAR D I P L O M A T ŞI A R C H I T E C T

ARAD, Str. Deák-Ferencz 20.

C U ONOARE ÎNCUNOŞTIINŢEZ PE ON. PUBLIC, CĂ

în b r a n ş a a r c h i t e c t o n i c ă EXECUT TOT FELUL DE ÎNTREPRINDERI, TRANSFORMĂRI DE ZIDIRI VECHI, REPARAREA DE BISERICI ROMÂNE ŞI ŞCOLI, PRECUM ŞI ZIDIREA LOR.

C U PLANURI ŞI BUDGETE SERVESC CU PREŢURI CÂT SE POATE DE MODERATE. C O M A N D E PRIMESC ATÂT ÎN LOC, CÂT ŞI ÎN PROVINCIE. R U G Â N D SPRI­JINUL ON. PUBLIC ROMÂN SEMNEZ

C U STIMĂ

(co 1 0 5 - 5 0 ) T e o d o r C i o b a n .

F r i d e r i c H o n i g turnătorie, fabrică de clo­pote şi metal, aranjaţii : pe motor űe vapor :

A r a d , str. Rákóczi nr. 11—28. |IIo 5-1 F o n d a t l a 1840.

Premiat la 1890 cu cea mal marc medalie <le stat. Cu garanţie pe mai mulţi ani şi pe lângă cole mai favorabile condiţii do plătiro — recomandă clopotele salo cu patentă cos. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă cu ori-ce alte clopote la turnarea unui şi aceluiaş tare şi cu sunet adânc — se face o economie do 2 0 — 3 0 percentő la greutatea metalului. Reco­mandă totodată clopote do fer ce se pot învârti şi postamente do fer, prin a căror întrebuinţare clopotele so pot scuti de crepat chiar şi cole mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de for, ce se pot învârti cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi sau schim­barea lor cu clopote nouă pe lângă o suprasolviro neînsemnată.

L i s t e d e p r e ţ u r i ş i c u i l u s t r a ţ i u n i — l a d o r i n ţ ă s e t r i m i t g r a t i s .

r Y KNUTH

B U D A P E S T V I I ,

T T K Á R O L Y T G A R A Y - D T C Z S 6 - 1 0

încălzire centrală cu apă şi aburi, ventilatoare, aran­jamente pentru ier-

bătoăre cu aburi şi spălător cu aburi, pompe, closete

KMiITU VÁDfil Y i n g i n e r s i f a b r i c a n t , l i f e r a n t u l d e c u r t e NU En rxAnULl a l A I , S a l e c a s . ş i r e g . a r h i d u c . i o s i f .

B U D A P E S T , VII. Garay-utea 6 - 1 0 sz. J (E 2 6 8 — 2 0 ) ^

Bittenbinder József, sculptor şi arhitect de altare

Tem es vár-Erzsébetváros Hatyu utcza 61 szám ( casa proprie).

Face totfeiui de mobilier de biserică, aşa ca : Iconostase şi altare, statui de piairă şi lemn, amvoane şi sc ine de spovedanie, Sicriul Domnului, Orota Măriei de Lourd, cristelniţe, icoare de staţiune, sculptură în relief sau pictură, străni, pictură de biserică şi altare. Renovează în stil altare vechi,amvoane şi statui, aureşte şi marmorează. Preţ-curent, preliminar de spese şi planuri gratuit. — Dacă sunt chemat pentru examinarea lucrului, mă duc ori-unde

pe cheltuiala mea proprie. (Bi 53—52)

r~—" ———-—— ^ Nou salon de modă pentru dame.

Am onoare a aduce la cunoştinţa st. dame din Arad şi provincie, că am deschis în A r a d , s t r . D e á k F e r e n z , n r . 8 .

un salon de modă engiezască şi franceză conform celor mai delicate pretenţiuni. Expcrienţile de mai mulţi ani câştigate în Paris şi Londra sunt o garanţie pentru executarea

j celor mai elegante toalete şi costume. Modelele mele aduse din Paris sunt dintre cele mai excelente. Se pot comanda mustre dc croiu după revista de modă.

Piugând binevoitorul sprijin al on. public, sunt

Cu stimă :

Lamersdorf Zs. ( L a 3 3 1 — 1 0 ) On parle français Si parla italiano.

3 Preţuri moderate. |i

E U G E N L I E B L I C H f o t o g r a f

Sibiiu—Nagyszeben, sir. Elisabeta Nr. 56 (casa proprie). = Execută totfeiui de Icoane art ist ice . = ï ^ l a r i t i r x a t i p i e , icoane simple, mici şi până la mărime naturală. F * i c t v i « " i r e n u m i t e î n o l e u în toată mărimea, după orice fotografie mică. P o t o g r a f i a r e a , c o j j i i i l o r executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie că ateli­

erul acesta în privinţa mărimei este primul Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate foto­

grafia chiar şi pe timp ploios. L Í 7 2 - 6 0

— - | Cu desluşiri servesc.

M a g a z i n d e a r » t i c l i i p e n t r u t > i s e x » i c i ş i ; p r » e o ţ i .

G H E O R G H E I A N C O V I C I F o r r a y utca 11-rul 2.

Postavuri de re­verenzi, brâur i , preoţeşti, roşii, vâ-: nete şi negre :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

n o u t ă ţ i l e de t o a m n ă în stofe, mătăsuri, flaneluri, delainuri, parche-turi, ciorapi împletiţi în temniţă, şi multe alte : : articole cari nu se pot toate înşira : :

. Cea mai bogată magazie în articlii pentru sfintele bi-: serici şi preoţi :

( J a 3 2 9 — 2 0 )

Nr. 1 8 8 - i îi l ä . „ R O M Â N U L " Pag. 1 5 .

Vânzare ocazională! Preţuri foarte ief t ine!

Eagazin de dantele Arad, str. Asztalos Sándor 4 . Nu daţi ascultare * p e c l a m e l o r p ă s u n ă t o a p e , f i i n d c ă e s t e î n i n t e r e s u l

v o a s t r e s ă c u m p ă r a ţ i m ă r f n p i b u n e ş i i e f t i n e ,

Se vor pune in v â n z a r e u r m ă t o a r e l e m ă r f u r i i e f t ine: Dantele delà 2 fil. Ţesături de dantele delà 50 fil. Cuiere de dantele în orice fason. Decoruri pentru haine, în orice execuţie. Cordele late, în orice coloare, 1 m. 00 fii. Ciorapi de mătasă, mouslin în orice co­

loare, cor. 1*10. Ciorapi ordinari pentru femei 3 păr. cor. 1'— Ciorapi fiour călit. I. 3 păr. cor. 2*40. Ciorapi cu vărgi pt. bărbaţi 3 păr. cor. 1'20 Ciorapi pentru băieţi, în orice mărime

delà 30 fil. Ciorapi de mătasă pentru femei 4 cor. Mănuşi de aţă 40 fii. Mănuşi lungi de mătasă 3 cor. Mănuşi de piele glacé lungi cor. 3 0 0 fii.

Năfrămi de buzunar de batist pentru fe­mei 20 fii.

Tricouri de vară pentru copii 50 fii. Batist pentru scutirea corsetului 60 fii. Jupoane de lister şi ciot cu creţele duple

3 coroane. Jupoane de mătasă taft în orice coloare c. 7. Talii de mătasă 6 cor. Talii de batist cor. 2*40 fii. Halaturi de delin, execuţie frumoasă G—6'50

coroane. Cămeşi pentru femei din sifon „R" . 1*60 cor. Pantaloni pentru femei din sifon , ,R" 1'80 ,, Cămeşi de zefir pentru turişti, execuţie

elegantă 2'60 cor. Cămeşi de zefir fără guler 2*80 cor.

Cămeşi albe din sifon . ,R" pentru băr­baţi 1-98 cor.

Cămeşi de noapte din sifon R . 2 '60 cor. Pantaloni albi, croi francez, Köpper I,

2-80 cor. Cuiere pentru bărbaţi, călit. I . 30 şi 12 fii. Manşete pentru bărbaţi „ „ 40 fii. Bretele în orice coloare 70 fii. Cravate de mătasă p. bărbaţi 30 fii. Ploiere pentru bărbaţi şi dame 2*80 cor. Albituri fine pentru femei, acoperitoare

de dantele pentru porturi, stori, draperii, covoare, linoleu.

Mătăsuri tatf t şl messalln, dantele şi ţe­sături de dantele, asortiment foarte bogat.

Madeire brodate, corsQte Reform etc. etc.

Rugăm să vă convingeţi fără obli gainent ui de a cumpăra. P r e ţ u r i ie f t ine!

Cu stimă: Magazinul de dantele (Csipkeáruház).

Te le fon: 9 3 2 . [ ( ie 3 0 4 |

Atenţ iune! M a r e a s o r t i m e n t de M a d e i r a ,

M a r e a s o r t i m e n t de dan te le şi ţesă tu r i de dan te l e .

T e l e f o n n r . 1 3 8 . P o s t s*tpa.a»o-a.aa-a . u n g . 2 9 , 3 4 9 .

de as igurare sooietate pe acţii in S i b i i u — N a g y s z e b e n .

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de institutele financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria. Prezidentul direcţiunii:

PARTENIU COSMA, DIR, EXECUTIV A L „ALBINEI" şi PREZIDENTUL „SOLIDARITĂŢII".

D o n n o n o n a r c l o Ho Goimirara^ f a c e t o t f e l u l d e a s i g 1 ^ - 0 8 a«g*rfcr i contra focului şi as igurări asupra jvieţii ppDallüa yCllCI Ola UC aOlyUlalC în toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: asigurări contra spargerilor, contra accidentelor şi contra grindinai.

T o a t e aces te as igurăr i „ B a n c a genera lă de a s i g u r a r e " le f a c e In cond i ţ iun i le cele ma i f a v o r a b i l e ,

Asigurările se pot face prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. — Prospecte, ta­rife şi informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi ouï legături — pot fi primite

oricând în serviciul societăţii.

„Banca generală de asigurare" dă informaţiuni gratuite în orice afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate de asigurare.

Cei interesaţi să se adreseze en îneredere l a :

T > « « ™ „ A „ A l i n l x J n n o i m i i . - n . û " D I R E C Ţ I U N E A : SIBIIU—NAGYSZEBEN (CASA „ALBINA").

„Banca generala de asigurare AGENTURA PRINCIPALĂ PENTRU COMITATUL ARAD, B Î : KÉS, CSANÁD, BIHOR, TIMIŞ, TORONTÁL, CARAŞ-SEVERLN A r a » c l s t r » . L á z á r V i l m o s n r . a . Telefon nr. 850 . (Ba 2 4 0 - 1 5 6 )

Pag. 16. „ R O M Â N U L " $ r 188—1912.

N o u t ă ţ i de g h e t e de t o a m n a . Ghete de prima ca­litate, cu marca Sa­lamander, pentru domni şi doamne

C o r o a n e 1 6 - 5 0 ş i 2 0 - 5 0 . Magazin special WEINBERG Ell JÁNOS Te 3 4 7 — 1 5 6 ÈX±SLQSLZâ.Yi C l © G I L E T ©

T I M I Ş O A R A bulev. Andrássy nr. 20 (Temesvár) Cetate-Belváros, Hunyadi-u, nr. 10.

Nou atelier pentru gravură de firme ! Fostul conducător al atelierului de gravură a lui C Z E I -L E R I S T V Á N Zöldy Gyula, şi-a deschis în Arad, piaţa Szabadság nr. 22 (Palatul Teatrului) un atelier modern de gravură pentru firme. Aducând aceasta la

cunoştinţa on. public, roagă binevoitorul sprijin:

Zöldy Gyula, pictor artistic, de firme şi embleme. T E L E F O N nr . 10. T E L E F O N nr. 10.

I I I F I I I I I I I I Preparatele „ B L E Y E R " :

C r e m ă , l o n a

P U D R Ă ii săpun

1 cor, 1 cor, 1 cor, I

P A R F U M U R I veritabile franceze delà 2 cor. până la 30 cor., în orice preţ. L a comenzi ,de 10 cor. ex-pediarea o face francată farmacia „ I L L É S PROFETA" a lui

BUDAPESTA, VIII., Strada Illés n-rul 15. (In colţul străzii Prater.)

( E 1 5 1 — 1 0 )

S t o f e l e a l e s e d e D i r e c ţ i u n e l u c r a t e d u p ă c l a s a p r i m a T

( j h e o r g h e S z ö c s croitor civil si militar român, Braşov

srada Mihael-Weiss nr. 10 (casa proprie). T E L E F O N : 4 8 8 . T E L E F O N : 488.

Deposit de cele mai nouă stofe indigene şi din străinătate.

• Serviciu prompt! Preţuri solide! m So 3 0 6 — 2 0

U n i f o r m e p e n t r u s t u d e n ţ i c e l e m a i b u n e ş l m a i d u r a b i l e , |

I I n s t i t u t de a s i g u r a r e a r d e l e a n

I

„TRANSSYLVANIA" » " f f Asigurări împotriva focului,

pentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, mobile, etc. pe lângă premii recunoscute de cele mai favorabile condiţii.

Asigurări asupra vieţii (pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. delà aşezămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe cazul morţii şi cu termen fix, cu plătire simplă sau duplä a capitalului, asigurări de penziune şi de participare la câştig, asigurări de zestre (copii), pentru serviciul militar, asigurări pe spese de înmormântare.

Asigurări de accidente corporale, contra infracţiei (furt prin spargere), şi alte nenorociri întâmplătoare.

Asigurări contra grindinei (de piatră). Asigurări de pagubă la apaducte

(Ta 239—52)

K. Sumele plătite pentru pagube de foc până la fina anului 1912. Capitale as igurate pe v ia ţă achitate

S tarea asigurărilor cu sfirşitul anului 1910 j viaţa' Fonduri de intemeiare şi de rezervă

Prospec te în combinaţiile cele mai variate se trimit şi se dau gratuit orice infor­maţii în birourile direcţiunei, s t r . Cisnădiei nr . 5, la agentura principală în Arad,

B r a ş o v şi Cluj precum şi la toate agenturile locale

5 , 0 0 3 . 5 4 0 7 8 4 , 8 3 4 . 8 0 1 1 2

1 1 9 , 8 3 0 . 9 9 2 — 1 1 , 0 2 0 . 2 6 6 -2,204.317-—

Persoane versate In acuisifii, cari au legături bune, se primesc In serviciul institutului cu condiţii favorabile S 4

Ir. 188. „ROMÂNUL" F a g 17.

Í Kandidat de a d v o c a t pxH află aplicare momentană în cancelaria ntiolui Dr. Iustin Petruţîn, adv. h 337) Chişinău (Kisjenő).

«mimă curat r o m â n e a s c ă cu medie în loc tai medici în raion, fabr ică şi m a i mul te Í piaţă de s ă p t ă m â n ă şi t â r g u r i de ţ a r ă , cu î, foarte m a r e e de vândut . A d r e s a la a d -iraţia Românului". C a 3 1 2 — 6

ii candidaţi de advocaţi aplicare momentană în cancelaria advocaţială

9-6) Dr. Gheorghe Drimba,

Cohalm (Kőhalom).

anuale folosite şi noul te toate institutele de învă ţământ preeum irtie şi reovizite de scr is se c a p ă t ă ou pre -iftine la l ibrăria P i c h l e r S á n d o r , A r a d , Libertăţii ( S z a b a d s á g - t é r ) nr . 1.

307—100)

In Librăria diecezană din Arad se afla ur-irele manuale de şcoală prelucrate cn multă ijin de înv. Szabó Dîrîea: Gramatica şi cetirea iară pentru şcoalele elementare cu limba de

puifre română. Partea I 4 0 fi!., partea II 5 0 părţi sunt aprobate atât de consisterai

ii. rom. din Arad, cât şi de ministerul de in­iţiase publică. (Sa 3 2 3 — 2 ) .

i pentru aranjarea şcoalelor poporale instrumente şi aparate îu înţelesul lartic. XXVII din 1907. Proprie-íítdiu Crăciun, farmacist Buda-

V n i . József körűt 20. Am onoare a aduce la cunqişt'nţa onor. în-

iori şi comieiuni şcolare că în scurt timp va > lista, instrumentelor şi aparatelor susnumite Va română. Bog a aştepta cu comandele şi liprijini prin aceea că comandele mi-le tri-i mie. Ca 3 1 3 — 4 .

Se primeşte

Un sodal iscusit ansa de pălării şi articli i de m o d ă pentru

laţi, cari cunosc perfect l imba m a g h i a r ă , mana şi română. Oferte detailate sunt a se adresa c ă t r e Emmer Ferenez utóda Weismayr Ferencz,

işoara (Temesvár) Y e 3 8 2 — 3

lyălie de instrumente muzicale de vânzare.

Iot aci, din cauza desfacerii prăvăliei, 4d totfeiui de instrumente muzicale. U pentru începători, harmonice, goarne «trumente do suflat, cu preţuri foarte

tto. Vasváry K. I.

0-1 Arad. str. Asztalos nr. 5-

Un candidat de advocat iplicare pe lângă condiţiuni favorabile in

celaria subscrisului. D r . Victor Gerasini, adv.

[6e 378—4=) I l i a -Murăşană (Maros i l lye) .

Caut o d o m n i ş o a r a i şi limba g e r m a n ă pentru copiii mei

T. B u h e s c u ,

i) p r i m l u i ' f s t i e r ( i u . k i r . f ő e r i l ő n i é n i ü k / . Besztercebánya.

Dacă voiţi să cumpăraţi ieftin

haine moderne şi

bune, ghete şi pălării să vă adresaţ i cu încredere prăvăliei

KORÁNYI JENŐ, ARAI) piaţa Libertăţii (Szabadság-tér).

( K o 3 5 8 — 1 0 )

(Ba 1 1 6 - 2 8 0 ) H S t a î !

d i n f a b r i c a „Brägadi ru".

ATELIERUL DENTISTIC ni-l-am mutat din Strada Forray pe piaţa SZABADSÁGr-tér.

Garnituri de dinţi fără pod, pe cari cu abatere delà sistemul vechi nu le mai lucrăm din cauciuc, ci din cele mai nouă materii in­ventate, cari sunt fără nici un miros şi gust, nu se tocesc şi :: :: nu se frâng. :: ::

Lucrări în aur şi platina executăm pe lângă preţurile cele mai moderate.

( K u l 5 4 - 3 0 )

med. B E R T A L A N K Ü R Z E R şi E R N Ő VIDOR de Mártfa.

S I G I S M U N D L A U T E R mănuşer şi bandagist.

VÂRSEŢ—Versecz P r o m e n a d a A n d r á s s y (Edificiul „Casei (le păstrare".)

Oferă b a n d a g e proprii r ecomandate de cei mai buni medici , c o r ­se te , b a n d a g e p e n t r u p â n t e c e , i r i g a t o a r e , suspenaorii , v a t ă (bum­b a c ) , l e g ă t o a r e , apoi cele m a i exce lente p r e ­zervat ive pentru femei şi bărbaţi , mănuş i şi parfumuri , cu preţuri le cele m a i convenabile.

Serviciu prompt! (U 373-10)

i

Ja

Câteva Cufinte asupra boalelor secrete! E trist, — dar tn realitate adevărat că în vremea

de azi e bătătoare la ochi mulţimea acelor oameni, a căror sânge ei sucuri trupeşti sunt atrofiate si cari iu urma uşurinţei din tinereţe şi prin deprinderi rele şi-au sdrnncinat sistemul nervos şi puterea spirituală. E timpul suprem ca acestei stări îngrozitoare să se pană capăt. Trebue să fie cineva care să dea tinerimei desluşiri binevoitoare, sincere şi amănunţite în tot ce priveşte viata sexuală — trebue să fie cineva căruia oamenii să'şi încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu încredere necazurile lor secrete. Dar nu e în deajuns Insă a destăinui aceste necazuri ori şi cui, ci trebue să ne adresăm unui astfel de medic specialist, conştiinţios, care ştie să dea asupra vieţii sfaturi bnne sexuale şi ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual există, atunci apoi va înceta existenta boalelor secrete.

De o chemare atât de măreaţă şi pentru acest scop e institutul renumit tn toată tara al Dr-ului PALOCZ, medic de spital, specialist (Budapesta IV. Múzeum Kör­út 13. unde pe lângă discreţia cea mai strictă, primeşte ori cine (atât bărbaţii cât şi femeile) desluşiri asupra vietei sexuale, unde sângele şi sucurile trupeşti ale bolnavului se curăţă, nervii i-se Întăresc, tot organis­mul i-se eliberează de materiile de boală, chinurile sufleteşti i-se liniştesc.

Fără conturbarea ocupaţiunilor zilnice dr. PALOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi radical cu meto­dul său propriu de vindecare, chiar şi cazurile cele mai neglese, ranele sifilice boalele de teve, băşică, nervi şi şira spinării, începuturile de confusie a mintei, ur­mările onaniei şi ale sifilisului, erectiunile de spaimă, slăbirea puterei bărbăteşti (impotenta), vătămăturile, boalele de sânge, de piele şi toate boalele organelor sexuale femeieşti. Pentru femei e sală de aşteptare se­parată şl eşlre separată. In ceeace priveşte cura, de­părtarea nu este piedică, căci dacă cineva, din orice eauză, n'ar putea veni în persoană, atunci i-se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (in epistolă e de ajuns a se înlătura numai marca de răs­puns). Limba română se vorbeşte perfect. După înche­ierea curei, epistolele se ard, ori la dorinţă se retrimit ficăruia. Institutul se Îngrijeşte şi de medicamente spe­ciale. Vizitele se primesc începând dela 10 ore ai m. şi pană la 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore a. m.

Tratament şl cu Salvarssnul Ehrlich 606. Adresa: Dr. PALOCZ, medic de spital, specialist în Budapesta, deja 1 Noemvre IV., Muzeum-körut 18.

Cele mai fine şi mai elegante hal ne

pentru bărbaţi şi copii, cel mai potrivit şi cel mai ieftin izvor de cumpărare pentru orice îmbrăcăminte se

află la

ARAI), (edificiul Teatrului) unde e asortiment bogat şi cel mai

bun croi. Atrag atenţiunea binevoitoare a P. T.

preoţi, precum şi a d-nilor teologi şi pedagogi asupra îmbrăcăminteior „ŞAGUNA" făcut de mine, ce se poate cumpăra exclusiv nu­mai la mine, precum şi redingote şi veste preoţeşti.

Orice îmbrăcăminte cumpărată dela mine, se străformă după măsura corpului fără nici o plată.

Telefon nr. pentru oraş şi comitat: 5 3 4 . întrebuinţarea telefonului pentru P. T. public e gratuită.

Comande din provincie se efep-tuesc momentan.

(Mo 344 - 4 )

, , R Ö M X N Ü I ? , Nr. 188—1911

G H E O R G H E C I Q R O G A R I U MAESTRU TÂMPLAR.

L U G O J , STRADA ATÂNASIOVICI Ko. 10. (Casa PROPRIE) .

(Ci 2 1 7 - 1 2 0 )

îşi rooomandâ atelierul bine asortat eu materiale uscate, întreprinde şi execută tot felul de lucrări aparţinător acestei branşe, aranjamente interne şi lucru pentru edificii ori unde, şi în ori ee stil, eu : : : preţuia moderate. : : :

IRu 226] A V I Z I Am onoare a aviza onoratul

public, că a sosit în mare trans­port APA MINERALĂ DE

cea mai plăcută apă pentru vin. Cu stimă

Rubinstein Mér, Arad.

Ü ! B. G O L D S T E I N B r a ş o v , str. Kloster 33. „Prima fabrică de

corsete din Braşov"

Execută şi expediază orice

articliMn branşa aceasta. —

Bog să eereţl preţcurent

— Ilustrat. — [Go 2 6 2 - 5 0 ]

î OOWBTT C H I C

A A A A A A A A A A A A A A A A A A Dacă îţi asudft picioarele întrebu­

inţează renumita ( E 1 7 0 - 3 0 )

„Cremă de piu a lui E R É N Y I " 1 borcan m a r e 1 borcan mic .

1 cor . 60 «1.

Se poate c u m p ă r a în toate drogheriile, prăvăliile de galduterii şi ghet« şi în toate bărbieriile, precum şi dela preparatorul

TIVADAR E R É N Y I ARAD, Strada Aulich Lajos n-rul 20.

In lncrâtoarca elee« trotehnica ţi roehanlei ţ i institutul conceslo« nat de autorităţi de Ia» stalârl electrice.

A L F R E D P O L A T S C H I K B u d a p e s t V . s t r . N a g y m e z ő u tca 6 4 ,

Se lucra: tot felul de instrumente ehemtce-S-zice, monomentre şi executarea crevetelor. Cântare de preeiziune pentru farmacişti, dro­gerii şi aurari. Instalări de luminăţie fi io* ner (clopotele) electrice, telefon de casa pa

p» lângă preţurile cele mai ieftine.

<Po T8-30)

i JOAN TEJ NOR Timişoara-Fabric, Andrássy-u. íj, Recomand numai dl«

Ä :

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. publie a cu-neseuţilor şi prietenilor mei, că am preluat fosta eafenea „Nevryork" (în colţul străzilor Deák Ferencz şi Fábián) şi eu totul renovată şi aranjată spre comoditatea onoratului publie sub numirea

Cafenea „Turul" („Turul" kávéház) am deschis-o Duminecă în 25 August n. 1912. Nizuinţa principală îmi va fi să mulţumese pe de­plin pretenţiumle on. public. Se vor servi totdea­una mâncări reci preeum şi beuturi curate. Cafe­neaua este deschisă până dimineaţa! Zilnie taraf de lăutari! Rog binevoitorul sprijia,

Cu distinsă stimă : Ha 383—3

HAVANCSAK J Ó Z S E F , cafegiu.

^ F a . J 3 f i c a . n t d e c v i p t o a u r e d e I v i t ,

S C H O N J Ó Z S E F , Lúgos Szt IstYáM. 36. Kossuth-n. 21. Atrage atenţiunea on. public că pri­

meşte pregătirea a ori-ce fel de cuptoare descărcare şi zidirea vetrelor de fert cu preţuri convenabile şi pe lângă servi­

ciu prompt şi conştiinţios. Schö 6 4 — 3 0 )

Ç C o m a n d e l e s e e x e c u t a i m e d i a t . 3

ă

fabricate de primă ca: cu­ţite» d e bu> 1 z u l i a r , fori o l u r i d e r a t a , f b s r fteci d e o* ţ e l , Instn

mente chirurgia, tacâmuri, unelte de gră­dină, bantage; legatari la curarea mor­burilor se ereptuieşte prin oameni esperţi, Ciorapi de gumi, specialist pentru mătl artistice, picioare şt alte aparate ortopedt, preservetive, ascuţiri, reparaturi, niefuliH se efeptulesc garantie de oameni esperţt

•% • • • • • • • • • • K i s s A n d r á s •

croitor pentru bărbaţi

A R A D , bulevardul Arhiducele losif nr. 2. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. publie şi a

muşteriilor mei din Arad şi provincie că atelierul meu de croitorie din strada Deák Ferencz nr. 2 l'am strămutat în bulev. Arhiducele losif nr. 2, în edificiul băncei „ A C T O R I A " , vis-ă-vis de primărie. Atelierul meu l-am asortat eu materii din străinătate pentru sezonul de toamnă, asigurând on. publie de un serviciu prompt şi •onştiinţios. Cu deosebită stimă :

Kiss András o r o l t o r p e n t r a b ă r b a ţ i .

I I I I I I I

Pr0U/Q VINLA a r e u n e ^ e c t neîntreout pentru îngrijirea mâ-UI und IlUId nllor şi a feţei. După întrebuinţarea de câ­teva zile numai, face pielea uimitor de frumoasă, încât toţi îi admiră efectul. Depărtează de pe faţă toate zgrăbunţele, eo-medoni (coşi), pistruie, petele de mai şi îi dă pielei o coloare albă şi sănătoasă. î n t r e b u i n ţ a r e a : înainte de întrebuinţare faţa şi mâna trebuie spălată eu apămolicică şi cu săpun Ylol», Pelea uscată bine e a se unge uşor de mai multe ori peste á ;

• • Preţul 1 oor. 5 0 fileri.

^änl-Mll VIFILFL ^ ^ E R ^E n u couţiue idei un fel OdUulllll llUId substagţă corosivă şi are un miros deosebit,

măreşte efectul cremei Viola în mare măsură. Preţul 1 bite. I Mf, Dnriro Uinlo e c e a m a i bună şi cea mai inofensivă. Pre»; RIIUID 1 lUId ţul 1 cor. 5 0 fileri. — S e pot cumpăra dela

E L E M É R N A G Y farmacia „Pall f f BUDAPFSTA, Î L , FŐ-utca 80 (in col ţu l de la Kacsa-utc!)

(E 189-10)

i S 88. S 0 M Ä R Ö îi

[Se 7 1 - ]

illón de haine bărbăteşti I. S c h n e i d e r , , S i b l i n

H e r m a n n s p l a t z 8 , e t a g i u l I . Mitul Habermann. (Nagyszeben).

uni rima fabrică de trăsuri, cu instalaţii de maşini este a lui

Kovács István E M E S V Á R - J Ó Z S E F V Á R O S

tr. Fröbel nr. 5 8 ( casa proprie),

'abricaiit de trăsuri şi au-r tocarosserie : faisorul poştelor reg. ung. şi mehaniz-

melor militare.

Mare deposit permanent de totfeiui de trasuri şi calese noui şi folosite.

Atelier de reparatură. Ateliere de faurie, rotarie şi de lustruit.

(Ko 98—30)

G U G H T H U G O m e o h a n i o

B I S E R I C A - Ä L B Ä s t r . B e c k e r 6 .

DEPOZIT de renumite maşini PFAFF pentru cusut, de cârpit ciorapi şi brodat

HAŞINI de cusut P H Ö N I X şi NAN-IANN, biciclete S T Y R I A şi W A F F E N R A D toate părţile constructive la maşini de cusut fi biciclete cu preţurile oele mai ieftine.

ATELIER pentru reparaturi foarte bine aran­jate, motor electric.

î l B P CONSTRUCTIVE electrice, sonerie, Üipi de buzunar aparate de electrizat. W ATENŢIUNE: nu ţin agenţi voiajori şi ip preţurile sunt mai ieftine, ou firmele şi îţjîtip acestora, trimişi pe sate na stau în

nici o legătura.

S t a f i i G y ö r g y măsar artistic şi de mobile

L U G O J , s t r . B i s e r i c e i nr . 1 5 . recomandă depozitul său bogat de

Pentru curăţirea mobilelor « cel mal bun reparatorul de mobile (Möbelreparator.)

Se pot cumpăra tot ?n acest atelier.

pentru chilii de dormit, sufragerii, camere pentru

bărbaţi , garnituri de piele engleză, mobile de fer

şi a lamă, căruţe pentru eopii, iconi şi oglinzi etc. Ars

în deposit şi mobile vopsite. (Sa 262—101

m Premiat ca medalia cea mare la expoziţia milenară din Budapesta în 1896.

ÄNT0HIÜ N0Ï0TNY, Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune

TIMIŞOARA-FABRIC.

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea de non a clopotelor stricate, spre fa S rea de clopote Întregi, armonioase pe ga­rantie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustări de fier bătut, construite spre a ie Întoarce In uşurinţă In ori ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crppare. — Sunt recomandate cu deosebire C L O P O T E L E G Ă U R I T E , de diósul inven­tate şi premiate In mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea su­perioară — ca violioa — cu găuri ca figura S şi au un ton mat intensiv, mai adânc, mal limpede, mai plăcut şl cu vibrare mai voluminoară decât cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot patentat de 327 klg. este egal tn ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după sistemul vechiu. — Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fier bătut, de sine stătătoare. - - spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fier bătut — ca şt spre turnarea de toace de metal. — Preturi-curente ilustrate trimit gratuit

Prima fabrică in Ungaria de nord aiui Kozár Lajos pentru ţesutu l şi împlet i rea s i rmei ( d r o t ) , îngrădi r i ( g a r d u r i ) , to t fe lu l de s i te , c iur , o rnamen te de lăcă tuşer ie , cons t ruc ţ i i de f ie r , sobe ( şpa rhe r tu r i ) , cup to raşe in U N G V Á R Fabrică totfeiui de garduri din sîrmă (drot), din aramă gaîbină, din fier lustruit cu cositoriu sau argint viu, ţe­sături de rabit, rosteie de ciuruit, coşeri pentru petriş şi trestie împletită pentru pla­

fond (structură). Despărţământ deosebit pentru fabricarea lucrărilor pentru edificii şi ornamente de lăcătuşerie, cori­doare, trepte, grilaje de fier, verande din sticlă, uşi de fier scutite contra focului şi construcţii de fier. Despărţământ din nou aranjat pentru fabricarea a totfeiui de aobe (spar-herturi) dela eseentarea cea mai simplă până la cea mai pom­poasă, cu îmbrăcăminte de pământ (cahale, olane) în colori sau albe. P rospec t t r im i t g ra t i s . V i n z ă t o r i l o r p rocente c o r ă s p u n z ă t o a r e ,

Orova Károly, B u d a p e s t , V., Kálmán-utca 24. -

i n g i n e r - m e c h a n i c

d i p l o m a t .

_ T e l e f o n 1 4 6 3 S .

Reprezentantul fabricei de lucrare a lemnului de specialitate:

T E I G H E R T & S O H N , L I E G N I T Z . S P E C I A L I T Ă Ţ I : Herestraie rapide şi cu două tăişuri instalare completă de herestraie cu aburi şi uzine. Garnituri pentru tăiatul lemnelor cu elevator sigur.

M a r e d e p o z i t î n m a ş i n i ş i u n e l t e p e n t r u l u c r a r e a l e m n u l u i p e s e a m a m a s ă r i l o r ş i i n g i n e r i l o r !

Condiţlani favorabile de plată! [O 4 6 - 1 Catalog trimit gratuit.

II II

" 1

Pag. 20 Nr. 188-1912

" I C A P U B L I C I T A T E ^ ^ S e p l ă t e ş t e de c u r a n t 5 ( e inc i ) f i ler i . T i t lur i sau c u ţ i n t e mal groase 6 f i l . j

LEGĂTORIE DE CĂRŢI Iustin Ardelean Arad str. Weitzer 13 p inuşhe totftlnl da lucrări apar­ţinătoare «cîstei branşa. A 2 9 3

CREMĂ PENTRU FATĂ pudre, parfumuri, aţa de Colonia, porii pentru dinţi, păr si haine, pieptene, ace pentru păr etc., de calitatea cea mai bună, — mare a-sortiment — se pot căpăta în dro­gheria (To 204—10)

Török Andor és Társa Arad, Andrássy-tér 20. Telefon 900.

DIAMANT FERENCZ electrician, magazin de eandelabre Arad. etr. D.ák-Feiencz nr. 7.

(Di 3 3 6 - 1 0 4 )

CAUT CA ECONOAMĂ o femeie ones ta cu l t ă şi presen-tibilă vărsa tă în afacerile casnice , menaj şi cusut , ce se recere pe lângă c reş te rea unei feti ţe de 1 4 ani. E t a t e a până l a 4 5 ani, ofertele se vor adresa adminis­t raţ ie i sub deviza „Nel lo" .

(Ba 379)

Doar n'ai mâncat ceapa ciorii? să cumperi gramafon ori eufon în rate cu preţuri întreite, când eu dau gratis un eufon de concert fiecăruia care cumpără dela mine 15 plăci duple noui uentru 30 fi. Gramafon mare, pe lângă ga­

rantă 12 fl. Mare asortiment de Pathefon şi placi.

a d á r mare magazin de instrumente muzicale

Budapesta, Vi i ! . , str, Népszínház nr. 27. C e * » e ţ i i a a a t e & i i & t c a t a l o g d L e i > g e ţ i a K » i .

' (Re 1 0 3 - 3 0 )

Deschidere de prăvălie pentru mode de dame.

Am onoare a aduce la cunoş t in ţa P . T. publicului

din Lugoj şi j u r , c ă mi-am deschis zilele t recute un:

lagazin pentru mode de dame manufactură şi mărunţişuri pentru croitori

L U G O J in casa Scliieszler, colţul str. Bonnaz şi Szende,

In u rma bogatelor exper ien ţe şi cunoş t in ţe câşti­

gate în aceas t ă b ranşă în magazinele ce le ma i distinse

din nenumăra te le cen t re mari , precum şi în urma le­

gături lor mele cu firmele şi fabricile mar i , sun t în plă­

cu t a poziţie, să sat isfac cele mai raf inate gusturi .

In nădejdea c ă P. T. public î m i va acorda tot

sprijinul

| S« 3 6 4 - 3 0 ]

semnez c n s t imă :

Georgfe Ştefani.

) Fiind cumpărarea pianelor afacere de încredere cea mai bună garantare dă în astfel de cazuri, renumele unei firme de o vechime de 40 de ani. Astfel zace în interesul ori-cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firmei

TR I f i W t t J Kolozsvár, , , , y i l l ^ l l W mWm strada Bariha Hiklős 14 .

j cu pianele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţul fabricei, chiar şi pe lângă'plătire în rate. 9 0 T S i n g u r a a g e n t u r ă d i n A r d e a l a p i a n e l o r » W i r t h « . ~ m

Are in depozit piane: Schiedmayer, Bösendorfer Ehrbar, Winkelmann, Förster, Stingi, Stelzhammer, Richter, Oössl. Pianele vechi se preţuiesc şi se schimbi cu alte nouă, pe lângă plătirea diferenţei. [Ti 22]

Efeptuieşte reparaturile cele mai gingaşe şi acordează cu acurateţa. j&s? y-^ A-s>

S c r i s o r i l e d e r e c u n o ş t i n ţ ă ^ ^ ^ A i î E ş | stillstes

şi acordare gratuită de un an. r ă t o r i l o r . — T e l e f o n 4 1 9 . 10 ani garanfă s t a u l a d i s p o z i ţ i a c u m p ă - » ^ I s S S -

Magazin de haine pentru barba pentru copii şi pentru femei e •

• P o i t o i . p e n t o u H a i n e d e fe&*>bstţî A D M » Ne 302 M ă r f u r i e x c e l e n t e .

fliipiaiigog» a i o i * x » ţ i i i x x r p . ^ ^ p ^ ^ p Despărţământ special pentru comenzi după u — t a r a t » B M r 1 mmdmr m > : ~ ~