ADRIANCIoRoIANUesteProfesoIIaFacultateadeIstorieaUniversitd[iidin Bucuregti, institulie tn carl lucreazl de peste doud decenii'

A oublicat consistent in multe ziare 9i reviste din lartr 9i adesea qoale. fi

;;r;:;;;;;;; colaborator sau realizator - lrn programe ale televiziu-

nilor din Rominia.Autor a mai multe volume de istorie, culegeri de eseuri Pe teme istorice sau

;il. r""""r" pentru documentare istorice de televiziune 9i, mai recent' al

ffi;;il#;;"i dintre istoricii care au lnnoit' din punct de vedere

metodologic Ai tematic, imaginea asupra trecutului'

giiou,u #rt", qi pentru c5;ln copildrie, i-au pldcut poveqtile' Mai intdi numai

novestile. apoi zuma de mestecaiqi poveqtile' apoi romanele lui Jules Veme 9i

ffi;il] I'p"t"i""rrr" desenate qi^poveqtile' apoi Istoria 9i poveqtile' apoi

i,rr"yfrt ftf"ir"e qi poveqtile, apoi parfumurile qi poveqtile'"

De acelagi autor:Maia a Romkniei. Regina care a iubit oia{a 9i patia' Curtea Veche Publishing'

Bucureqti, 2015 (lmpreund cu Mihaela Simina)'

Carol l. Pimul gi cel mai mare Rege al rominilor' Curtea Veche Publishing'

Bucuregti, 2015 (lmpreuni cu Andrei Radu)'

Ao *oi iu*oosipooeste. Cibaa adeodruri simple despre Istoia romhnilor' Curtea

Veche Publishing, Bucureqti 2013'

Adulte, cu smochlne 9i pescdru,i, Curtea Veche Publishing, Bucureqti, 2012''{p*o-io*onincertit

ainu.a*eriugiorina,ideileEipimdoaraarabd,Clio,Clausewitz

g{foAy Cogohnceputul sealuluiXil, Curtea Veche Publishing' Bucureqti' 2011' -

Visul lui Machiattetli' 150 ile pooegti despre lucrun ?entru carc ali putea rcnunla la

prrrdir,Curtea Veche Publishing, Bucureqti' 2010 Ei versiune ebook' 2013'

Cropoti}i* Urtrioqffii. Rusia posisoaieticd in noua ordine mondiald (vol' 1')' Curtea

Veche Publishing, Bo.rl,"9i, 2009 (edilia a II-a' ln pregdtire; volumul 2' de

asemenea in Pregitire).it*ir, rroi, rittuia potitira'Editura Scrisul Romanesc' Craiova' 2008'

{ic ia*sit 4oAo. fumal subiectitt al unui cincinal tn patru ani qi iumdtate' 2000-2004'

Editura Polirom, Iagi, 2006'

Pe umerii lui Marx. O introducere tn istoria mmunismului romAnesc' Curtea Veche

f"ifitfti"g, Bucureqti, 2005 (edilia a II-a, 2007) 9i versiune ebook' 2013'

Ce Ceaugescu qui hante les iounuins' Le mythe' les reprumtations et^le-culte du

Dingeflni dans ln Roumanie communiste' Curtea Veche Publishing & r-"Agence

uniiersitaire de la francophonie, Bucure9ti,2004 (edifia a II-a' 2005)'

Focul ascuns in piatrd. D eipre istorie, memoie gi alte oa4itdti contemporane'Edittra

Polirom, 1aqi,2002.

Scrum de secol. O sutd una de potteqti supra?use' Curtea Veche Publishing'

BucureEti, 2001'.

Autorul acestui volum aqteaptd mesajele cititorilor la adresa:

adrian.cioroianu@gmail'com

AonraN CronorANU

Nu putem evadadin Istoria noastrd

Cea mai frumoasd poveste

Vol. II

cuRTEA @Vt.CHE

ipotezd a inexistenlei lor este nu numai ireald, ci de-a drep-tul ruptd de realitate. ln trecutul real, desigur, ei au existat.Trebuie si ne impdcdm cu aceast[ Istorie a existenlei lor,trebuie sd o trvdfXm pentru a o infelege, pentru cd, oricum,aga cum spuneam la lnceputul acestui volum, nu putem

eoada din istoria noastrd, cea care a fost.De aici gi morala poveqtii care se incheie: dincolo de orice

intrebare ipoteticd sau contrafacfuald, cei care vor sd infe-leagd mai bine prezentul RomAniei de azi sunt invitatisd cunoascd mai bine trecutul fdrii. Cele doud dimensiunitemporale sunt intim legate. Istoria nu ne feregte sf, facemgregeli, dar mdcar ne poate feri sd facem de doud ori aceeagi

gregeald.

Cuprins

O parte din povestea (in parte filmatd) a acestei cdrfi.

Estelstoria,caatare,ogtiinfd? ....1.6,,Prin noi ingine" oersus

,,politicaporfilordeschise" ....20PovesteaimnurilorRomdniei (1862-1990) ...... 24

O simpld rimd. Nu Ialta-Malta, ci Moscova(octombrie 1944). ...... . 28

Sindicatele in timpul regimului comunist(incepAnddin194s) ...-.32

lnscenarea de la T5mdddu gi compromiterea PNf(hiie1947). ...... 38

Planul Marshall gi RomAnia stalinizatd(varaqitoamnaanuluiD4n. ........ 4'1,

Anihilarea partidelor politice democratice(1e46-1e4n ...... 46

Desfiinlarea Bisericii greco-catolice romAnegti(1e48) ..... s0

,,Neo-limbajul" regimului comunist(incep6nddin1945) .....54

Instituliile Securitdfii qi Militiei in RPR(1e48-1949) ...... 58

315

Regiunea Autonomi Maghiard (1950-1968)

Morli suspecte in cultura romdnd: Nicolae Labig,Marin Preda gi Ioan Petru Culianu. . .

Un bunic pe nume Gheorghiu-D"j. . .

Un supravieluitor - Ion Gheorghe Maurer.

Lupta pentru putere din PCR/PMR (1.944-1957). . . . . . .

Mihail Sadoveanu - clarvdzdtor masonsau tovariq de drum?

$antierele nafionale a1e tineretului (dupi 1947).

Eroism gi disperare: rezistenla anticomunistddin munfii RomAniei (1948-1962)

Fabrica de genii,sau $coala de literatur[,,Mihai Eminescu"(1e50-19s5)

Povestea cincinalelor Romdniei (1951-1989)

Patru decenii de pionierat (1949-1989) . . .

Doctoratele oamenilor politici - de la Petru Grozala Nicolae qi Elena Ceauqescu

Nava-qcoald,,Mircea" (din 1938 pdndastdzi) . . . . . . .

Evreii gi comunismul . . .

,,Generalul larn6" qi RomAnia comunizatd

Un Nikita Hrugciov nervos viziteazd. RomAnia(iunie 1962) .

,,Ctiza rachetelor" sovieto-americanidn1962 9i Romdnia

CAnd agchia sare departe de trunchi -ln comunism,copiii activiqtilor pirisesc Romdnia!

O vecindtate cu probleme: RomAnia-Ungaria(1948-7e8e)

RomAnia gi lugoslaviaintimpulcomunismului... ...140

Vecinul, deseori neglijat, de la sud:relafiilecuBulgaria(1945-1989) ..... 145

Vecinul de sAnge de la est:

aventurileuneistatui dinChiqiniu..... .. . . L50

Emigrarea evreilor gi a germanilor din RomAnia(1e4s-1e8e) ..... 154

Povestea papirusului de la Mangalia (1959-2011). . . . . 158

Gheorghe Gheorghiu-Dej qi Nicolae Ceaugescu:acelaEi sistem, doi oameni, doud legende . . . 1,6L

Urbanizarea RomAniei - o poveste cu,,vaurma" . . . . 165

MetrouldinBucuregti(1909-1979)... ... 169

De la Casa Poporului la Palatul Parlamentului(gialsummituluiNATo)... ..172

Ambilia nucleard a lui Nicolae Ceauqescu(dupaanu11968) ...... 175

Ziariqti, politicd qi manipulare:legeapreseidinl9T[ ...178

,,Calul troian" de la Helsinki (vara anului 1975) .. . . . . 181

Cenaclul ,,Flacdra" - rock, poezie qi ideologie(1e73-1e85) ..... 184

,,Clanza nafiunii celei mai Iavorizate"qi Romdnia comunizatd (incepAnd din1975).. . . . . . 190

Festivalul nafional,,Cdntarea RomAniei"(1976-1e8e) ..... 194

Preqedintele Ceaugescu gi omologii sdi americani(1e69-1e8e) ..... 1e7

Yizlta lui Nicolae Ceaugescu la Washington(aprilie1978). ...20L

62

67

72

77

8L

85

89

93

97

101

105

109

L12

176

127

L24

728

732

136

316 3L7

Propagandd in strdindtate, pe bani din lar5(1s70-1s52) ..... 205

Pasiuni, geloziiqi bdrfe comuniste " " " 208

O carte cAt un rdzboi (mediatic): IstoriaTransilaaniei

(1s86-1s8n ..... 212

OptimismulnaturalalluiNicolaeCeaugescu ' ' ' ' ' ' '' 21'6

Mihail Gorbaciov vizTteazl' RomAnia lui Ceauqescu

(mai1987) """ 219

Ultima primdvard a Conducdtorului

(martie-iunie1989) "" 222

Gimnasta care sare Sranita - fuga din lar5aNadieiComdneci (noiembrie 1989) .'' " " 226

Ultima intAlnire dintre Nicolae Ceauqescu

9i Mihail Gorbaciov (4 decembrie 1989) ' ' ' ' ' 231'

A fost sau nu a fost revolufie? (decembrie 1989) " " " 235

Totul putea incepe in,,liniqtita" Moldovd?

(Iagi,14decembrie19}9). ""' 2410

Un personaj controversat al Revoluliei -Ldszl6T6kds(decembrie1989). ""' 2M

$amanul unui trib debusolat - N. Ceauqescu

la gedinla CPEx din 17 decembriel9}9 ' ' ' ' ' 248

Operaliune a,,Trandafitt)1" -filmul horror al Revoluliei(17/lSdecembrie1989). """ 252

Olteni trimigi la Timigoar a (20-21' decembrie 1989) ' ' ' ' 256

Ultima - doritd -,,rotafie a cadrelor"

(21.-22decembrie1989). """ 260

Mitingul fatal din 21 decembrie 1989. ' ' ' 263

Moartea generalului Vasile Milea(22 decembrie 1989)

Elicopterul ultimei evaddri - fuga din CCa sofilor Ceaugescu (22 decembrie 1989) . . . . 27T.

Diversiunea,,helicopterelor" din Oltenia(22decembfiel9S9qizileleurmdtoare) ..... 275

Nicu Ceaugescu in Revolulia RomAnd(decembrie1989). .....279

CazulUSLA - ucidereagrupuluiTrosca. ..... 283

Incendierea Bibliotecii Centrale Universitaregi a Muzeului de Artd din Bucuregti(22-23decembrie1989). ......287

A complotat Armata RomAniimpotrivaluiCeauqescu?... ..290

Cel mai celebru (gi mai discutat) procesdin istoria justitiei romAneqti(25decembrie1989) ....294

,,Sinucidereapoliticd" aluiN. Ceauqescu. ..... 298

Moartea,,din subsol" aluiMarin Ceauqescu(28 decembrie 1989) .. . . 302

Revolufia, caexperienfdpersonald.. .. . . . . . . .. 306

Istoria,caexercifiucontrafactual.... ... 311

:!;5

!$

l

318

267

O parte din povestea(in parte filmati) a acestei cnrfi.

Un fel de prefall

in toamna anului 20L3, c6nd a apdrut primul volum al acestor

povestiri adevirate (Cea mai frumoasdpooeste. CAtuoa adwd-ruri simple despre istoria romfrnilor, Curtea Veche Publishing),nu puteam bdnui orizonful de agteptare pe care acea carteavea si-l furtdlneasc[. De altfel, totul avea legdturd cu serialul5 minute de istorie, al cirui ecou a fost mult peste aqteptirilemele. La ora la care scriu aceasti prefafd, serialul - care aavut tr totaT L67 de episoade (101 ln prima serie, 65 tr cea

de-a doua, plus un episod care nu s-a filmat niciodati... o

str spun mai jos de ce) - irrcd raleazd la TeleviziuneaRomAnS, ele se regXsesc integral gi cu acces liber peplatforma de internet TyR+, iar cele mai multe episoade,dacd nu toate, au fost descdrcate deja, de diverse perso.rne,pe YouTube (ceea ce nu a fost in intenfia noastrtr...).

Acest volum strdnge, aqadar, restul scenariilor acesfuiserial, cele care nu au fost publicate in primul volum, Cea

mai frumoasd poaeste.. .

La acest moment de cvasibilan!, sunt cAteva lucruriasupra cdrora md simt dator sd insist.

i) Mai lntdi de toate, nu este deloc simplu sX filmezi,in Bucureqti, un serial de istorie. Din picate, oragul, degieste evident cd mustegte de povegti ale trecutului - ca oricecapitald -r are relativ putine seflrne ale memoriei istorice

(adicd monumente, plici comemorative, indicalii turisticeetc.) care sd trimitd la istoria noastrd recentd. Sd dau unexemplu: pentru un episod tr care vorbeam despre Bure-bista, cu greu gi dupi indelungi cdutdri am gdsit un bustal acestuia, tr curtea unei unitifi militare (a cdrei conducerea colaborat impecabil cu echipa noastrd in timpul scurteifilmdri). Sau: pentru un episod despre Ecaterina Teodoroiu,cu greu am gdsit irn Bucuregti ceva legat de numele aces-

tuia - pAnd la urmX, cu gansd, am gdsit o statuie a ei, pe unhol slab luminat al unei clddiri-anexd din Muzeul Militar.Pentru alegerile dtr. 1946, cu greu am glsit un perete,irr zona Liceului ,,Matei Basatab" , pe care se mai vedea sem-nul ,,Soarele" al alianfei procomuniste de atunci - gi acestaspdlat de ploi gi albit de soare. Ne-am deplasat acolo, amparcat cu greu, am filmat, dar la difuzarea serialului amvdzut cu totii ci abia dacd se observa ce semn era fur spatelemeu. Din acest motiv, foarte multe episoade au fost filmatecam in aceleagi locuri, itrcercAnd de fiecare datH sd gdsimunghiuri inedite - vezi cele in care este vorba despreGheorghe Gheorghiu-Dej, pentru care am mers de gase saude qapte ori la Muzeul fdranului RomAn (gratitudinea meagi a echipei pentru amabilitatea cu care am fost primiti defiecare datd!), pentru cd numai acolo se gdsesc, firtr-o saldde la subsol, mai multe tablouri cu Dej - pe care le-am fil-mat din toate unghiurile posibile, pentru a elimina senzaliade ddjd-au. Un bust in piatri al lui Gheorghiu-Dej se maiafla gi ir:rtr-o curte aparfinAnd Muzeului National de Artd(unde, iardgi, am fost primili cu tnErre c6ldurX), numai cd acestbust avea o figurd de nerecunoscut, pentru cd, in decursulanilor (probabil dupd 1990), cineva a spart nasul statuiicu un ciocan!. . . Tot aici, de exemplu, se afla gi o stafuie a luiLucretiu Pitrdgcanu, probabil fdcutd prin anii '70 - dar qiea din ce in ce mai greu de recunoscut.

ii) in aceste conditii, principala dificultate tn realizareaacestui serial a reprezentat-o reala disproporFe dintre duratadeplasdrilor gi rezultatul finit aI film5rii. Cum de regullfilmam una sau doui zile pe sdptdmAnd, cea mai mare partedin acest timp era cheltuiti nu pe filmiri propriu-zise (care,

Bratre echipei minunate cu care am colaborat, mergeaurepede), ci pe deplasarea cu magina prin Bucuregti, dintr-uncapdt tr altul, pe misurd ce eu scriam alte noi episoade gi

mergezrn sd le,,tragem" pe film. Agadar, pentru un episodde cinci minute lucram uneori irtre douX gi patru ore - cudeplasdri, cu desc5rcatul aparaturii, cu locuri de parcare care

erau sau nu erau, cu unii trecdtori care veneau peste noi gi

ne intrebau: ,,De ce nu-l dtrm jos pe Bdsescu (sau Ponta)?",

,,De ce nu vorbiti despre pensiile noastre?" etc. Aga cum se

intAmpld de obicei, socoteala de acasd rareori se potrivegtecu cea din tArg - sau de la filmare. Unde ne agteptam cd vamerge struni (adicd repede), au apdrut probleme dintrecele mai diverse - de la defecliuni ale aparatelor sau noricare apdreau exact cAnd nu aveam nevoie de ei, p6nd la cAte

un om care lucra cu pickhammerul sau cu drujba (n-aveanici o vind, era munca lui) tocmai tAngd locurile prin care

filmam noi. Altd datd, dimpotrivd, unde ne agteptam sd fiemai complicat a mers ca pe roate - gratitudinea mea,

de exemplu, serviciilor de politie de frontierd de la granifacu Serbia (Portile de Fier) sau cu Bulgaria (Giurgiu), care

ne-au facilitat foarte mult cAteva filmdri prin acele zone.

iii) in cei doi ani cAt am filmat (din 2013 p6nX la fircepu-tul lui 2015), relativ rar (9i din cauza timpului meu limitat,gi din cauza prioritdfilor TVR) am putut face deplasdri prin[ar{ - chiar dacd ele ne-au ldsat, probabil, cele mai fru-moase amintiri. Pentru acestea, am profitat fie de vacantelemele, fie de diferite invitafii pe la colocvii sau conferinte, fiede zilele libere ale unor instituHi ale statului. Dinsinaia/Peleg

p6nd la Constanfa, din Bragov - via Sfentu Gheorghe -pAnH la Craiova, din Timigoara pAn[ la Scorniceqti (undedl Emil Bdrbulescu a fost extrem de cooperant), din Sibiu,Ploieqti, Giurgiu, Porfile de Fier sau TArgoviqte pAn[ pemarginea unor drumuri din satele fur care ne-am oprit cutreab[, aceste filmdri mi-au dat sentimentul ci RomAnia areatdtea povegti de spus, irrcAt s-ar putea face lesne sute dedocumentare istorice. Reacfia oamenilor, ln general, a fostpeste aqteptdri de bund - cu excepliile de rigoare. Pe cAt debine am fost primiti la Sanatoriul ,,Ana Aslan" de lAngdOtopeni, pe atAt de obtuz am fost privili de conducereaunei lntreprinderi din TArgovigte, care pur gi simplu a che-mat bodyguarzii sd ne invite afard (altfel politicos) dinperimetru, degi anterior portarii ne permiseseri intrarea(noi doream sd film[m nigte mormane de moloz, pentruun episod, cred, despre cutremurul din 1977 - fdrd nici o

legdturd deci cu intreprinderea respectiv[!). Altd datd, laSibiu, am vdzut un frumos monument militar, care se potrivea foarte bine cu un episod pe care il scrisesem; numai cd

acel monument era lAngi gardul de la stradd al unei unitdfimilitare, iar filmarea era interzisd in zona aceea (ca la multeunit6,ti militare). Totuqi, am apelat la conducerea unitdfii,am explicat (vorba clasicilor) cine suntem gi ce orem, ne-apreluat un ofifer de legiturd (care, altfel, ne-a spus cd apre-cia serialul nostru), i-am explicat ce gi de unde vom filma,am aqteptat apoi acordul comandantului... timpul trecea...noi trebuia sd plecdm mai departe... soarele inainta pecer... lntr-un final am primit acordul gi am filmat. Filmareanu a durat nici 1"0 minute (cu tot cu instalarea gi dezinstala-rea camerelor), dar in total am stat acolo mai mult de o ord.Totuqi, am retinut jumltatea plin[ a paharului - oameniiau fost amabili, din moment ce, prin lege, unitifile militaresunt obiective speciale. Ca si nu mai spun cd acest serial

mi-a dat ocazia de a filma inclusiv... fur curtea fostei melegcoli generale (din Craiova) - ceea ce nu e putfur lucru!

iv) Cum spuneam, a existat gi un episod care, degi scris(Ei apare ln acest volum), nu a fost filmat niciodati: celdespre statuia din Chigindu a lui $tefan cel Mare. Dinpdcate, raportul dintre cheltuieli gi beneficii ne-a fost totaldefavorabil. Potrivit celor care aprobau deplasdrile in TVR,pe drept cuvAnt, ar fi avut logicd economicd o deplasaredac5 am fi avut mai multe episoade despre Chigindu saudespre romAnii de peste PruU dar cum acel an (2U.A) era ananiversar al Revoluf,ei din Decembrie 9i multe episoadepriveau acest eveniment (vezi ultimele capitole ale acestuivolum), singura deplasare mare pe care am pufut-o facea fost spre Timiqoara. Poate altd datd, dactr vom mai reluaacest proiect de televiziune, vom ajunge gi la Chigindu...

v) in fine, aceastd carte - ca gi precedentul volum, ca gi

serialul TV de Ia care au plecat cdrtile - nu ar fi fost posi-bile fere concursul admirabil al unor oameni cu care m-arnintersectat pe parcurs, prin fericitul joc al sorfii; ii amintescaici mullumindu-le: Beatrice Comdnescu (directoarea TVRInternalional ln 20L3), cu cEre am irrceput proiectul gi

care l-a sprijinit cel mai mul! Claudiu Sdftoiu gi ulteriorStelian Tdnase (la care nu arn apelat cu nimic, gtiind cdaveau oricum gi alte probleme pe cap; dar ambii cred cd auurmirit de la distanld gi cu simpatie proiectul); Dan PaulIonescu, Georges Boisnard, Gabriel Rusu, $tefania f,ene(care au fost producdtori la diverse episoade); cameramaniiFlorin Ionifd, Viorel Popescu, sunetistul Ionuf Popescu qi

tofi acei meritorii profesionigti care ne-au insolit in acele

zile; alte persoane, cu care aproape cd nu m-am lntahitvreodatd, dar care au montat cu migald, in studiourile TVR,imaginile qi inregistrdrile sonore; in fine, cele trei Irine:Irina Negraru (care gestioneazd. tot tezaurul de arhivi TVR),

Irina Radu (care a sprijinit efectiv cel de-al doilea sezon alserialului) gi, cea mai tare dintre toate gi tofi, Irina ,,lfrilr:raq"Ifrimache - producitoarea celor mai multe episoade, cea

care a muncit enorm pentru acest proiect gi persoana careptie mai bine ca oricine cum sd scoatd filmdri bune qi firealbe in capul celor cu care lucreazd (glumesc, desigur -cu ultimele cuvinte, cu restul nu!). Iar la celdlalt capdt alpovegtii, cel editorial, Grigore Arsene gi echipa de la CurteaVeche Publishing au fost de la bun inceput suporterii tran-scrierii pe hdrtie a acestui proiect, incurajAndu-md constant.Tuturor acestora, agadar, mullumirea mea; ln rest, aqa cumse face de obicei, voi spune cd orice evenfualX eroare istoricddin paginile care urmeazd (9i e improbabil sd nu fie erori)cade doar in sarcina autorului. Evident, pentru tipdrirea loracum, scenariile fur varianta lor TV au fost editate. in acestvolum, am pdstrat frazele cdt mai aproape de stilul lor ori-ginal (destinat oralittrlii), dar am lmbogdfit confinutul, amaddugat unele note gi trimiteri bibliografice gi am trlocuitunele repetilii sau formule cEre erau nepotrivite pentru otranspunere fir carte a proiecfului.

*

Ajuns aici, trebuie sd rispund gi la unele intrebiri pecare le-am primit de-a lungul acestor ultimi ani (fie prinemail-uri, fie pe stradtr, fie prin scrisori pe adresa TVR sau aFacult5lii de Istorie).

Bundoari, oamenii m-au intrebat din ce clasic am citatformula,,Istoria este cea mai frumoastr poveste" - pe careo spun la finalul episoadelor - qi dacd cred ln ea, din mo-ment ce Istoria este uneori crudd, ironicd sau nedreaptl.Ei bine, nu am luat de niciunde aceasttr propozitie, ci purgi simplu este convingerea mea. Desigur cd Istoria vorbegteqi despre bine, qi despre rlu, gi despre victime, qi despre

ctrl{i, gi despre fapte eroice, gi despre orori de neimaginat.Dar, chiar aga stAnd lucrurile, noi trebuie sd ne impdctrm cuIstoria noastrd gi sd o cunoaqtem cAt mai bine. Dacd avemstr rlzbunim ceva, atunci putem sd ne rdfuim - intelectualvorbind - cu ticdlogii, dictatorii, torfionarii, criminalii dinlstorie, dar nu cu aceastd disciplind ca atare. ln acest sens

eu cred cd Istoria este o poveste frumoasd, pe termen lung(pi demnl de gtiut), chiar dacd nu toate capitolele ei, dintr-unmoment sau alful, sunt luminoase.

Apoi, alti telespectatori m-au intrebat de ce, de la unmoment fncolo, am modificat formula de final, spunAnd

,,lstoria este cea mai frumoasd poveste - pentru oameniiinteligenti". Foarte simplu de ce - am ficut-o din doui mo-tive: unul, pentru a qti eu insumi care sunt episoadele din aldoilea sezon (pentru ci numai ir cele filmate tn2014-2015,apare formula ldrgitd), b5nuind de la bun lnceput cd nici eupi nici altcineva din echipi nu va mai refine ordinea ln carecle au fost filmate. Acum, cdnd revdd cAte un episod gtiuprecis din care serie este, gratie acelei formule de final, maiscurte sau mai lungi. Iar al doilea motiv a fost acela cd prinacest ,,pentru oamenii inteligenli" am vrut str fac un com-pliment celor care au privit serialul de-a lungul acestor ani.Cineva m-a lntrebat: ,,Bine, dar nu se vor simfi jignifi ceictrrora nu le place Istoria?" $i am rXspuns: ,,E pulin probabilsd priveascd emisiunea cineva clruia nu-i place Istoria, aga

ctr nu e jignit nimeni dintre cei care se uittr."La fel cred 9i acum. Bdnuiesc faptul cX aceastd carte

nu va ajunge in mAinile cuiva dezinteresat de Istorie - aga

cd e dreptul meu si acord celor care o vor citi prezumfiade inteligent5, chit ctr vor fi sau nu de acord cu interpret[-rile mele (farmecul Istoriei aici este: el nu constd tn tngirui-rea de date gi nume, ci in interpretirile, deseori diferite,care sunt propuse).

13