I

Silviu Sanie

DrN rsroRrA cuLTURll $lRELIGIEI GETO-DACICE

Edilia a ll-a(revdzut5 9i ad5ugit5)

EDrruRA uNrvEnstrAln,,A1. l.rA$r 19e9

C UZA'

INTRODUCERE

lntr-o istorie a geto-dacilor prezerrlarea crrlturii lor spirituale trebuie si ocupeun loc coresputrzltor insenrnitittiidorneniulLricare ilustreazd stadiul dezvoltariiculturii, a gtiintei. cultelor gi creclinfelor dar;i a rnspiindirii superstiliilor, a nragiei.a celorlalte elemente care ajuti la reconstituirea acelei ..tbrnra nrentis" a poporrrluicare a itrfruntat ?rt cursLtl existentei salc valtrri de nriqratt)ri ;;i trei cl intre rlarile irn-peri i ale antichitAri i.

Din ansamblul culturii spirituale cercctarea de lati are ca principal. dar nLr unicobiectiv. rel i gia geto-daci lor.

Perioada investigata acoperi aproapc un nrilc'nirr, fiind cuprirrsi intre secolcleVII-VI i.e.n. gi secolele II-lll e.n. Daci gtirile litcrarc alestu existenta gt:tilor in se-colul VI i.e.n. este inclreptatiti ascrlirinea privincl cristalizarea. dc'linritarea cr.rltrrriigetice, cu uttelc elcrnente distincte. dc alte rrniuni clc tribrrri din ruarca lantrrrii a lra-cilor intr-o perioada cu ntult anterioariil.

Inlormatii literare antice despre rcligia geto ciacilor. prinrelc aicele rnai prctioa-se din secolul al V-lea i.c.n. sunt ateslats gi in epoca elerrislici;i rontanii cu inters-sante ecouri 5i in epoca rontano-bizantini. Se inrpune estinrare-a aportului llcciiLritext la inlelegerea problentelor ese'rt!iale precunr ;i la stabilirea unor arnirrrunte- arnobilurilor urror afirtna(ii gi a lirnitei irrplicatie i lcrr irr dcscill'area ultor aspcctc alereligiei geto-dacice.

Insemnate contribuIii la cunoa$tL'rea religiei gc-to-dacice au venit dc tirnpLrrirrde laerudi{iidin diferite (Sriale Europeiz. Lirrelc lucrari din secolLrlal XVIII-leantai sunt incl citate, adnrise ca puncte de plecare pentrul sustinerea unor ipoteze ac-tuale. Confuzia de etnonime geli-grtli gi apoi duci-tlutri, intAlrrita in lrrcriiri dirr arrti-chitatea tArzie gi Evul mediu, a avut cle aserneni urrnltri fericite. irnbogalind uncoriqi inforrnaliile asupra cultLrrii spirituale dacicel, dcgi porrrirea a avut prerrrise fhlse.

Investigarea din interior a culturiidacice a intArziat din cauz.1 ca teoria puris-mului latin a fost aproape doui veacuri preponclere'ntd irr cadrul istoriografiei ro-m6negtigiea poate fi int6lnita de la cei rlai prestigio;i cronicarigi istorici la Dirni-

1 Al.Vulpe . Geto-tlacii ca unittttc etnt>islr.tt'ic'ti in luntco lrricri. SCIVz\. 3 l. l. 1980. p.5- I l:S.Morintz. lnceputurile istorieigelo-tlttcilorirt opero lui l'osila l'it't'urt (dc, lu intlo-eru'ol)cili ld gcto-dacii tlin a doua epocti o.fierului)" SC-lVA" 33.3, 1982. p.269--i02: V.Durnitrescu. Al. Vulpe. 1)rrc'rzrtnointe de Dromihete, Bucuregti" l9tl8.

r Relaliv rccent a tbst descopcritd 5i lucrarca Ztnrol.tis. Prinus Oeturutn legislator. Acadcnricadissertalione luci publicac restitulus - auctorc Carolo Lunrlio. IJpsala,:. cxcuclil Ile nricus Kc],scr1687,212 p.. operd care urt.ncazf, a li publicati-r cu traduccrc 5i conrcnlarii. af latu in prezcnt in colcc-!iile bibliotecii Muzcului de istorie al municiyriulrri ilucure;ti.

rV.Spinei. Semnificatiuelnctnirnelororltoi:ontedociSi geti ini:t,rnrt'lehi:ontine tlinsct'oleleX-.\'l',in Rontonii in istoria universulti. III (cct. I.A,erigoroaic" (ih.lluzatu. V.(lristiln). Ia5i. 1988-p.101-127.

r

DtN tsToRtA cuLTURlt €l HELIGIE| GETO-DACICE

trie Cantemir, cu rare excep{ii, stolnicul C.Cantacuzitro, la reprezentall!ii $c'r.riiiArclelene. Demonstrarea originii corrrune a ronrAnilor din cele trei provirrcii istori-ce de pe teritoriul (6rii noastre avea o insemnf,tate excep{ionalS iar prezentareaprocesulr.ri de etnogenezdflrd prima sa cotrponentd se datora ttrai ales ideilor do-rninante in qcolile strline unde au dob6ndit instrucfiunea acei istoricica gi fhpttrltrici vestigiile geto-dace erau la acea datd foarle ptrlirr culloscLrte.

Secolul al XIX-lea a fost prin inten{ii, rnetodologie gi realizari. epoca in care

s-au pus bazele cercetdrii gtiintifice na(ionale a cultLrrii materiale gi spirituale a ge-

to-dacilod.in prima istorie a Daciei preromane datorati lui Gr.C.Tocilescu au fost inntd-

nunchiate inforrnaliile istorice, lingvistice, arheologice cunoscute pAna la incepu-tul decen iu lui al rtoualea al secoltr ltr i lrecut5.

Scrierile romAnegti qi strline asllprazeului sLlprem dacic sau despre religia ge-

to-dacilor in general sunt foarte nurreroase flrd a conduce itrsd cittre o cre$te re

echivalentl a nurndrului elementelor care contribuie la aprofundarca trnor proble-

rne. Pot fi int6lnite adeseori scrieri nefunclarnentate. cltiar farrteziste. dtrpf, ctrrlr re-

putafi cercetltori au puncte de vedere divergentc, ireconciliabile. in chestiLrni e-

senIiale precum: caracterulhtonic sau uranic al principaltrluizeLt getic ti fbrrna co-

rectd a numelui siu; aspectele nenruririi; caractr: rutl religiei clacice etc. Altcori. ala-

turi de izbutite reconstituiri gi sugcstiiapar;i ipoteze aberantc. Eltrdarea satr igtlo-rarea total5 a unei lucrdri este in puf irre cazLrSi .itrstificata-

intocmirea unei bibliografii critice exhaustive a acestci aburtdente literattrririmAne un deziderat. dar poate fi totugi propusl o periodizare a rezttltatelor in cer-

cetarea rel igie i geto-dac ice.

I. Primei perioade ii aparlin scrierile rnedievale gi tnodente itttocrnite pani inanul 1880 cfind Cr.G.Tocilescu a acordat r.rn spa(iu insetnnat culturii spirituale in

cartea sa Dacia tnainle de romani, carte intocmitl la indernrttrl lui Al.OdohescLr6.

Sistematiz6nd indeosebiinformatiile literare antice gi ipotezele asupra divinitaliisupreme pebazaetimologiei numeluiei, Gr.G.Tocilescu inclina sI recunoascd ca-

racterul htonic al zeului Zalmoxis.

II. Cercetarea religiei dacice ia un nou avdnt incepdrrd din anul 1926 cAnd a fost

bine cunoscutd originala viziune pArvaniand asupra religiei dacice expusi in pagi-

nile monumentalei lucrdri Geticu1. Vasile P6rvatt a adus argtllttelttc in sprijinul va-

len(elor uranice ale unor culte gi credinle getice gi in l-inal a considerat ci poate

susfine caracterul henoteist al religiei dacice.

a Pentru bibliografia selectiv[ a lucrdrilor privitoarc la traco-geto-daci pot fi consultate: R.Vul-pe, Hisloire de recheiches tracologiques en Roumunie, 'Ihraco-Dacica, l. 1976. p. l3-52; M.Ilabc$."Le

slade actuel des recherches sur la cullure gdlo-duce a son dpoque de ddveloppentL'ttl ntdxitnilnt(111",," si\cb ay.n.i. - I"'siicle de n.i1- Dacia. N.S., XXlll. 1979. p.5-19.'

5 Gr.G.Tocilescu, Dacia inainte de romani, []ucuregti, 1880. p. 68-69.6 lbident.7 '/.Pdrvan, Getica,p.9l (150) 99 ( 169).

INTRODUCERE

In acest inten'al.Docia prei,storicil t

doveditd qi admisa pscrisd cu talent. datrtinud sd exercite o ot

I II. Dupd scrieredacice este marcat d,

cul I.l.Russu in anulternaticd a credintelide a da rispuns la ingetice in contextul c

clarifica esenla credi

;.a., menIin lucrareaIn Iucrarea luil.l

aprec iat ca ,,foarte n.r

lntre contribuliilelui I.l.RLrssu, se irnpIosof Lucian BIaga"dispunenr r.lu puterri :

religiozititii", ci a argetic6 in cadrul uneiPerioada 1949-1910

IV. Cea de a patr;Zalmoxis la Gengis-.mai multe despre natcetarea esenlei religprincipalele qtiri anteludat vreunul dintrtreferitoare la zeu. \'evolufia religiei daci

Periodizarea prolcunoaqterii religiei gcare uneori au redire,

Probleme in suspfiecare din arnintitel

8 N.Densugianu. Daera lui A. D. Xe nopol - in tAl.Zub\ Bucurepti. I 972masiv Docia preistorica i

e I.l.R.ussu, Re I igitt.to Ibidem,p.63.rrL.Blaga, Getica.pI2 M.Eliade. De la Zt

INTRODUCERE

in acest interval, 18B0-1926, de men{ionat aparif ia scrierii ltriN.DensttgianuDacia preistctricds o lucrare in care fantezia nesocote$te adeseori interpretarea

dovediil giadmisl pentru multe infornralii literare sau arheologice. Masiva lucrare

scrisd cu talent, datoratd unui erudit cu frur.noase rezultate in alte domenii. con-

tinud sa exercite o oarecare influentd asupra unei categorii de itrbitori ai istoriei.

III. Dupi scrierea lui V.PArvan Lur r.r.lonrent insemnat in studierea spirittlalitaliidacice este marcat de aparilia sintezei elaborate de lingvistLrl, epigraf istul qi istori-cul I.l.Russu in anul 1949e. Bibliografia inrpresionantn. degi selectiva. analiza sis-

tematicd a credin{elor, a practicilor, a naturiigi substanlei divinit5lilor, itlcercareade a da rdspuns Ia intrebdrile privind nurlSrulqi originea zeilor, a loctrluireligieigetice in contextul celorlalte religii ale popoarelor indo-europene, iltcercarea de a

ilarifica esenta credinfei getice despre destinul oatrenilor dincolo de hotarLrl vietiiq.a., men(in lucrarea profesorului clujean intre contributiile de valoare.

in lucrarea lui I.l.RussLr aportularheologiei la reconstituirea religiei dacice era

apreciat ca,,foarte modest, dacl nu chiar nul"l(1.

intre contribLr{iile post p6rvarriene deosebite. care au irrfluenfat itt prrte ;i scrierea

lr-ri [.l.Rrrssu, se impur.r considera{iile din eseurile;;i din trnelc cdr{i ale poettrlLri fi-losof Lucian Blaga. in 1943 acesta aprecia cf,.....in tenteitrl irtfbrrratiilor de care

dispunem nu putem aspira la reconstituirca continutttrilor ca alare ale mittllogiei 5i

religiozitAlii", cia ardta cel pulin ..loculcare-l ocuph acea tnitologie 5i religiozitategetIa in cadrul unei topogt:u/ii stili:;tit'e care ar intbra{iga toate rarnttrile arietre"ll.Perioa<.la 1949-1970 este agadar dorrilati de ceicloierLrdilitransilvarri.

IV. Cea de a patra perioada ar incepc din anul I 97O calrd a apirtrt lr"tcrarea De /rr

Zalmoris la Gengis-Han datorati lLri lvlircea Eliadelr. lttcercarea de a cttnoa;te citmai multe despre natura gi atribLrtele lui Zalrnoxis coirrcide pAnd la un ptlllct ctl cer-

cetarea esen{ei religiei dacice iar in lucrarea lLri M.Eliade stlnt reanalizate criticprincipalele gtiri antice, este utilizat comparatismul, folclorul, arheologia; ntt este

eludat vreunul dintre principalele aspecte exprinrate direct sau sugerate in textelereferitoare la zeu. M.Eliade a relevat sensul iniliatic al ocultaliei gi epifaniei 9ievolufia religiei dacice.

Periodizarea propusd mai sus a avut in vedere lucrarile care jalorteazd drumulcunoaqteri i rel igiei geto-dac ice, momentele de referinta fi ind corelate cu real izlricare uneori au redireclionat gi revitalizat ce rcetarea.

Probleme in suspensie, nerezolvate, mlrturisite sau elttdate, au rdmas 9i dupa

fiecare din arnintitele lucrdri. intre ceicare au propus interesante irrterpretari ale

8N.Densugianu, Dacia preistoricd. llucurcgti. I9l3; R.Vulpe. lstoriaveclu o Romanieiin op'

erctluiA.D.Xenopol-involumul: ..l.D.Xenopol.Studii privitoorelaviolttSi tt;terasa(ed.L.[]oicuSiAl.Zub), Bucureiti, 1972, p.25:,.Enorrna eroarc de conccptie ;i dc metocld care rcprczinti voltrntul

masiv Dacia pre istoricd a isloricului transilvan N icolac Densugianu ( I tl16- I 9l I )".e l.l.Russu. Religia. p.6l - 139.

to lbidem,p.63.I | [-.Blaga, Get ica, p.13.I2 M.Eliadc, De la Zalmo.ris. p.38-86.

DtN tsToRtA CULTURil $t RELtctEt 1ET)-DAC:CE

textelor antice releritoare la religia geto-dacica sunt: c.Daicoviciu, D.M.pippidi.LComan, c.Poghirc, M.Nasta g.a. Complexe qi rnaleriale arheologi." 1.rn.iror".necropole. gropi de cult, produse ale toreuticii. nuntismatica, plastica, etc.) men-tionate gi ca surse de cttnoagtere a cultelor gi credintelor dacice au fost prezenrateirr sinteze, studiisau note datorate lui: c.DaicoviciLr. R.vulpe. D.Berciu, N.Gostar.tl.Daicoviciu, LH.crigan. Al.vulpe. C.precla. I).Alexanclrescu, R.F lorescu. M.cra-matopol, I.clodariu, S.Sanie. N.conovici, F.preda. v.Dupoi, M.Gurnd, A.RLrsu.M.lgnat, V.Sirbu q.a.

.Dintre contribLrfiile relativ recetrte cle rlare Lrtilitate ale unor cercetltori striinise impun a fi arnintite cele datorate lui G.Lacherraudl-1, cu rnultilaterale analize aletexlului herodotean, M.Detiennel4, cu o anrdrruntitl analizd,a..daimonului..in Illo-sofia oitagoreici 9i. lu.st bul not leasl, F.Hartogi-5. Sttl rnoxi,t al acestuia dirr rrrrni,scris in stil eseistic cu miiestria Lrnui filolog qi filoso1, oferi o lectrrrd interesantd.incitanta, care poate h rodnicS. I s-ar putea irriputa cloar I'aptr-rl cd nu a copsultat irr-s5 vreltna dintre cirtile recente asupra lumii geto-clacice. perrtru a incerca si cu-noasci mai birre ambianta in care s-aLr desfr;Lrrat evenirneniele analizate.

Ce arjustilica o noud abordare a ternei?Singura sintezl care cuprind e intreagu problerr-raticii. a fost scrisd de I.l.Russu.

Meritele ei atr fost relevate illct te mpore. precunr gi irr puginile arrlerigare.Lucrarea lui I.l-RLrssu Iru cuprinde descoperirile arlieologice utile cupoagterii

culte_lor 9i credin{elor geto-d.acice. Se inrpune cercetarca gi clisificareu.o,.,.rpi.r"-Ior 9i materialelor arheologice, de la sanctuare Ia rnicile sirnLrlacrc'cle lut, opera-{iune care, departe de a se solda cu o sirrpld enulrr-rare, cLr ulr pozitivisrl naiv, tre-buie sa fie succedata de indicarea argttnrentatl a dornt-niLrlrri in care aceslc surseimbog5lesc informati i le.

Deaset.trerti, studiile de istorie a religiilor. de linsvisticl yi filosofie, elaborate irrultimele patru decenii pot aduce noielemente LrtilJunei interpretiri rnai veridice atextelor antice.

. . Pe cat a fost posibilam ocolit polernici inutile. atdt cu cei care nu mai pot o_biecta, c6t 9i cu cei care profeseazd polernica cu oarecari satislactii. in paginile lLr-crdriisunt expuse unele acutnuldri, stadiul in{erpretirii lor, punctele vulnerabileale propriilor ipoteze sau ale altora.

Privitd a$a cum se pare ca a gAndit gi Herodot Istrn iile sale despre spafiul gi lu-mea getica ca ,,o ancheta fdra prejudecati", lucrarea va aborda pe parcrirsul recon_stituirii unui domeniu atdt de complex, aspecte de o nrare diversitate,.o 1pasd de e-lemente ale istoriei" care trebuie asarnblaie tinAnd seanra de specificitatea faptelorreligioase cu menfionarea elelnel]telor irt general, indoeuroperrc-, tracice gi a celorspecifice geto-dacice.

I I G.Lachenaud . ll,l.,-t ho I og i e.ra M.Detienne. Lo notion r/e Ao[;u,.rvr5 F.l lartog. Sal mo.xts.p. I 5-:l I.

cul

Inforrnaliile liteunele echivoce gi ir:

ligieigeto-dacice. Irel igi i lor in fi losot-I,mene comparabile r

Materialele suprhis tor iae re I i gi ott i -,

Scripta.Dacd documentt

anrdnun(ite exegezpufind vreme in ateceptibile a fi inclus,fi in primul rAnd cladezvlluie sau la a cmila a unor gtiri cunparatd.

Aceastd despi4rmeniu are nlijloace

A. Complere.a) Sanctuare r

b) Temple cuc) Gropi de cd) Vetre de cte) Puluri rituiI Alte complg) Necropole

B. Materialel. Piese de lur

a) Figurine {a

b) Medalioanc) Tableted) Vase ar int

incizate. ir

e) "Caqei de lfl Vase de lbr

CAPlTOLUL 1

FONTES ARCHAEOLOGICISursele arheologice utile cunoagterii

cultelor qi credinlelor geto-dacice. Repertoriu

lnforrnatiile literare antice despre religia geto-dacilor, relativ reduse nunreric,unele echivoce gi inconsistente, rdmAn totugi sursele principale de cunoaqtere a re-ligiei geto-dacice. Exegezele periodice bazate pe progresele inregistrate de istoriareligiilor in filosofie, in metodologie sau in definirea unor culte gi credinte cu feno-mene comparabile celor din religia geto-dacicd pot adduga noi semrrificalii.

Materialele supuse investigirii le-am reunit intr-un corpu,\ cuprinzAnd Fonteshistoricte religionis geto-dacicae cu doud capitole: I * Fontes archaeologici gi II -Scripta.

DacI documentele literare antice formeazd de cel pugin trei secole obiectul unoramf,nunlite exegeze, doar sanctuarele ;i alte cAteva materiale au intrat de relativpufina vrelrle in atenlia cercetdtorilor. Cornplexele gi materialele arheologice sus-ceptibile a fi incluse intr-un astfel de C'orpu.s sunt insd de o mare varietate. Ele vorfi in prirnul r6nd clasificate gi inventariate, iar analiza aspectelor cultr.rale pe care ledezvlluie sau la a cdror reconstituire contribuie, inclusiv interpretarea mai verosi-mild a unor qtiri cunoscute din sursele literare, vor fi mentionate la str-rdierea lor se-paratd.

Aceastd despirlire in scopuri analitice se impune gi pentru faptul cd fiecare do-meniu are nlijloace specifice de prezentare gi investigare.

I. FONTES ABCHAEOLOGICI

A. Complexe:a) Sanctuare cu tamburi (a, - sanctuare circulare, a, - sanctuare rectangulare)b) Temple cu absidS; b, - alte tipuri de ldcaquri de cultc) Cropi de cultd) Vetre de culte) Pu[uri ritualef) Alte complexe de cultg) Necropole

B. Materialel. Piese de lut

a) Figurine (a, - antropomorfe ; a2 - zoomorfe)b) Medalioanec) Tableted) Vase avAnd diferite simboluri sau reprezentdri antropomorfe qi zoornorfe,

incizate, in relief sau oblinute prin lustruire.e) "Cdtei de vatr5"f) Vase de formi special5 utilizate foarle probabilirr cult.

r

DtN tsToRtA cuLTuRtt $t REL|GtEt GETO-DACtCE

2. Monumente Si piese de piatrda) Columna lui Traianb) Capetec) Alte reprezentlri

3. Piese din metala) Mdgticu figuri umaneb) Coifuri cu reprezentlri cultualec) Rhyta cu irnagini cultualed) Fibule (d I - cu figuri umane; d2 - cu figuri zoornorfe)e) BrIfIrif) Apliceg) Phialeh) "Cdfei de vatr5"

IA a,bgib,a - Sanctuare cu tamburi (a, - circulare; a2 - rectangulare)b - Temple cu absid5; b, - alte tipuri de lacaguri de cult

Repertoriu

I Barbosi (Galafi) - Tip a2"N.Gostar, l.T.Dragomir, S.Sanie, $.Sanie. Caslellum Si ccr"^lrul romttn de ltt Barhosi. Sesitr-nea de comuniciri a muzeelor de istorie. l, Bucure;ti. 1970. p.4 18. tig.2; N.Gostar, Cetdlidacice,p.33; S.Sanie, Cetiiluiageto-dacicitde la BorboSi(ll). Arh Mold, XI. l9li7. p.62-64.

2 Bdni;a (ud.Hunedoara)-Tip a2.M.Macrea, Oct.Floca, N.Lupu. I.Berciu, Cetiili dacice din "'udul TiunsilvLtniei. p.27: II.Dai-coviciu, Dacia de la Bttrebista, p.211.

3 Bdtco Doamnei (PiatraNeam[)-Tip a2.N.Gostar, Cetatea dacicd de la Piatra NeamtlJdtca Doamnei,in Omagiu lui P.Constartlines-cu-laSi, Bucuregti, 1965. p.8l-86;idem,Cetdti dacice, p.l8 9i urrr.; S.Sanie, Din reli-gia, All Al, Xxlllz, I 985, p;3 83.

4 Blidaru (com.Or6gtioara de Sus, jud.Flunedoara) - Tip a2.C.Daicoviciu, Isezdrile dacice,p.48l. tl.Daicoviciu. Dacia de Ia Burebista.p.207.

5 Brad (com.Negri, jud.Bacdu) - Tip a2 Si b.V.Ljrsachi, Sanctuarul de la Zargidava argument al cttllurii gelo-dcu'ice, Magazin istoric.nr.3 (204), 1984, p.l0-l I; idem, Sanctucrrttl din cetatea dacicd de la Brad. conr.Ncgri.jud.Bac[u, MemAnt, XII-xlV 1986, p' 102-104; idcm, Cetatea ducicd de la l]rod' -l'hraco-

Dacica, VIII, l-2, 1987, p.105-106; idem. Zargitlavtt -cetateo dacicd de la Bratl.Ilucurcqti.1995,p.62-11.

6 Cdpdlna (com.Sdsciori, jud.Alba) - Tip b.M.Macrea,Oct.Floca,N.t-upu,|.Bcrciu, Celdti dacicedinsudulTrttnsil'tcrniei. p. I9; l.Clo-dariu, V.Moga, Ce t ctte a dac i c a de la C ii pii I na. Bucure;ti. I 989" p. 56-60.

7 Cetdleni (ud.Argeg) - Tip b.R.Vulpe, lpe:dri dacice, p.3tl; M.Turcu. Geto-dacii, p.167.

8 C dr I om dneqli (co m. Verneqt i, j ud. B uzdtr) - Ti p b.i/.Babeg, Statuetele, p.340 9i urm.

Capitolul l. FONTES A

9 CosteSti (con.D.M.TeodorescrtCetdluia dacici,bista, p.205-2itS .

10 Dolinean (raitG.l.Smirnor a- -t21,3,1976. p.3r-t

11 Felele Albe lsra)-Tipa1.H.Daicoviciu. IH.Daicoviciu. I.Thracologie. Co'so. Un conplet,1973.p.69-71 l.'

12 Meleia (com.(C.Daicor iciu. ;i1959, p.346: idcr

13 Pecica fiud.AI.H.Cri;an. 5o';rP.48-49 ti I [)6- li

l4 Piatt"a Crairi;M.Macrea- Ocl.Icoviciu. Dati; i,

15 Piltrq Ro,sia (

C.Daicor iciu. P:

l6 Popesti (cont.R.Vulpe. $a;r;;.VII, 1961. P.-114

77 Pttstiosu (conC.Daicoviciu. \Materiale. III. i9

18. Rudele (com.C.Daicor iciu. \1959, p.3.11-3-i6

l9 Sarmizegetu-rTiP a1+ s^-C.Daicor iciu 5i '

urm.: SCIV. Iil.Dacia de la Buncureqti. l98tt: S

Bucure;ti. l9Sr-t:

de la Sarnri:eg:r

20 RacoS (ud.BrI.Glodariu. F.Co

p.Zt-40.

Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

9 CosteSti (com.Ordgtioara de Srrs, jud.Hunedoara) -Tip a2.

D.M.Teodore s cu, Cetatea dacicd de lu CosteSti. ACM IT' ll, 1929, p.281'287 C.Daicoviciu,CetdluiadacicddelaCostesti.Materiale.Vll. 1961,p.302; tl.Daicovtciu,Daciadelollure'bista, p.205-206.

l0 Dolineon (raion Flotin, reg.Cerndu{i, Ucraina) -Tipcr1.G.l.Smirnova, Sanctrnntl de ldngd sarul Dolinean din regiuneu Nistrului l'liilociu. SCIVA,27.3. 1976. p.309-3 I 2.

l1 FeSele Albe (satGrddigtea de Murrte, com.Ord$tioara de Sus, jud.Hunedoa-ra)-Tipa1.H.Daicoviciu. Lln sanctttar circulor dacic la Feyele Albe. Apulum, Ix. 1971, p.251-262;H.Daicgviciu, I.Glodariu, L'habitat dace de Felele Albe,in l"' Congris International de

7'hracologie. Contribtiions roumaines, Sofia 1972. p.8"1-87; II.Daicoviciu".l.Glodariu, I.Pi-

so. un complex de construclii in terase din aSe:area dacicti de la Fetrele l/be, ActaMN. X'197 3. p.69-7 I : I.C lodariu, L' o r i g i ne, p.25 0-252.

12 Meleia (com.Ordgtioara de Sus, jr"rcl. Hr-rrledoara) - Tip a 1.

C.Daicoviciu, qi colab., $antierul arheologic Gradistea ltltncelului-CosteSti. Matcrialc. VI,1959,p.346 idem, Materiale, VII, 1961. p 3 I l: I'Glodariu. L'origine . p.255-256'

13 Pecica fiud.Arad) - Tip a 1.I.FI.Cri$an, Sanctuorul docic de la Pecic1, ActaMN. III. 1966, p"9l-l0l ;idem. Ziridavo.p.48-49 si I 06- I 08.

l4 Piatra Craivii (sat Craiva, com.CricALr, jud.AIba) -Tip a2.

M.Macrea. Oct.Floca, N.Lupu, I.Bcrciu. Cetilti dacice din sudul Trunsilvaniei. p.5l; Ll.Dai-

coviciu, Dacia de la Burebista,p.2ll.

15 PicttraRopie (com.Bogorod, jud.Hunedoara) - Tip a2qi b.C.Daicoviciu, l'iatra Rosie, p.55 5i urm.

1 6 P o pe S t i (com. M ihii legti, j ud.G i urgitr}- Tip b.R.Vulpe. jaitrierul arheologic Popesti. Malerrialc. vl. 1959. p.307-3 l0; idem, Matcrialc.Vll, 1961, p.324,327-328:idem,ASe:iiri getice.p.32-33; M.Turcu. Geto-dacii,p'167'

17 Pustiosu (com.Oraqtioara de Sus, jud.Hr'rnedoara) -Tip a 1.C.Daicoviciu, N.Gostar, I.tl.Crigan. $antierul arheologic Griidistea A'lttncelului-Blidaru-Materiale, I I I, I 957. p.27 0-27 6; I.Glodariu. L' or i gi ne, p.25 5-257 -

18. Rudele (com.Ordgtioara, jud.Hunedoara) -Tip a1.

C.Daicoviciu. N.Gostar, [-l.Daicoviciu, Lucrdrile de la Griidi;tea ]lluncelului, Materiale. Vl,1959, p.344-346, fi g. I I ; I.G lodariu, L' or ig i ne, p.255-257 .

19 Sarmizegerasa (Dealul Grldiqtii, com.OrA$tioara de Sus, jud.[lunedoara) -Tip a,+ ar.C.baifoviciu Ei colab., $antierul arheologic Griiclistea lt'luncelului, SCIV ll. 195 l, p. ll3 9i

urm.; SCIV 1i, 1952, p.Ztl-2tt,292-296;SCIY IV 1953. l-2. p.153 ti urm.; FI.Daicoviciu,

Dacia de la Burebista. p.207 gi urm.; I.Rodean . Graitrl pietrelor de la Sarmi:egetusa,l.I)tr'curegti, 1980; S.uobancu, c.Samoila, E.Pocnaru, Calenclorul de la sarmi:egetusa Regio.

Bucureqti, I 980; M.Strdrnbu, LGlodariu. O noud trtropunere tle reconslituire a.sanctuarului ,lde la sarmizegelr.rsa. ActaMN. XVlll, ,l981.

p.377-386; D.Antoncscu. lntroducere, p.39-93

20 Racos (ud.Bragov) - Tip a 1.I.Glo<lariu. F.Cos1ea, Sancnarul circular al cetdtii dtrcice de la llaco;. EphNap. I. 1991.

p.2l-40.

l-

DtN lsToRtA cuLTURil $t RELtGtEt GETO-DAC|CE

I A. COMPLEXE

I A a. Sanctuare cu tamburi

Amploarea cercetlrilor arheologice din Lrltimele decenii s-a soldat qi cu o spori-re considerabild a numdrului de sanctuare geto-dacice descoperite. In scrierile con-sacrate civilizafiei geto-dacice in ansamblul sau unor aspecte speciale ale ei2, pro-blemei arhitecturii sacre i se acordd un spafiu relativ insenrnat.

De la multiplele ipoteze de acum cinci-gase decenii s-a ajuns la recunoagtereacvasi unanimd a destina{iei de sanctuare pentru urr numdr insemnat de conrplexe,in primul rdnd dar nu exclusiv, a acelora cu aliniamente de tarnburi.,Pentru alteleatribuirea func{iei de lScaquri de cult mai este pusd inca sub semnul irrtreblrii.

Au fost repertoriate un'numdr de -J0 sanctuare descoperitein 20localit51i3. Depeste doud decenii, sanctuarele, inclusiv cele cu tamburi de piatra au fost desco-perite gi in afara arcului carpatic. Dezvelirea sanctuarelor de la Batca Doamnei(Rep. 3) Si BarboSi (Rep. l), de la Brad (Rep. 5) 9i de la Dolinenrz (Rep. I 0) a depla-sat mult spre est prezenta acestor complexe de cult tipic dacice. De presupus cI intoate agezirile gi cetdlile geto-dacice cu intreaga suprafalS explorabilS, sanctuarelevor figura in continuare printre cele mai insemnate descoperiri.

Clasificarea pe care am adoptat-o in repertoriu este situatd intre aceea rnen[io-nata de regretatul Hadrian Daicoviciu gi aceea din cartea relativ recent publicatl alui Dinu Antonescu4.

Dac[ aspectele privind construc{ia, destinalia, cronologia pot fi corrsiderate in-deajuns de bine cunoscute, oricum acumulSrile fiind cu totuldeosebite, cor-rtribulialor la reconstituirea unor elemente ale religiei geto-dacice este deocamdatl re-strAnsS.

Datarea sanctuarelor in perioada cuprinsE intre sfArgitul secolului al II-lea i.e.n.qi epoca romanl este cvaSi-unanim admisi. Se constatd astfel cd lipsesc in prezentinforma{ii privind existenla ldcagurilor de cult din secolele anterioare perioadei a-mintite ilustratd prin produse de excep[ie in toreuticd. Dacd aceastd schirnbare sedatoregte unei noi fazein viafa cultua16 sau este o ilustrare a progresului arhitectu-rii sacre in noua etapd superioard din organizarea statald este mai greu de apreciat.

Forma circulard a mormintelor tumulare, sistenrul de construcfie a altora, poateconstitui un indiciu al existenfei unor altare circulare, cu mai multe ganse dec6tpoate fi dovedit6 o sursA locald anterioard pentru sanctuarele rectangulare.

Dacd am lua in consideralie influenfele grecegti gi sud-tracice ele fac posibilaexistenfa ambelor forme, incd intr-o etapd anterioard secolului ll i.e.n.

I H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista, p.205-2 18.2l.H.Crigan, ing. M.Modovan. lnJluenle greceSli in arltitecturo sacrd a geto-dacilor,'[ibiscus.

lV, 1975, p.9l-106; I.Glodariu, L'origine,p.249-258; D.Antonescu. lntroducere. p.40-95.] Cl. supra.p.6-7.a D.Antonescu, I ntroducere. p.42.

Capitolul l. FONTES Al

Localitltile irt care '* 1,.-

). tjrad: O. Lilplllra. . Ileia: 13. [)e cica: l-1. l.Sarmizegetusa: lt). R:cr

' '. .\. ".'t ', .' '.'\-:....\\ \.,. \.\, \'

I

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

_____

>Z

;.

_€

-il

I

"l

"':'\--^J/-:*. *

q'"'-/ /,./ -'f rll) /' .(t./r "

\f .' \\').-v.' .[:(\. .t/:, t ),i ((\.\\ \YI

"/:il. i \:r:J,/ {. itr'

, r .\.\.' i.- . '

'\.'"ii'i\t,..'1......\\'' .' .'

i'. )

LI1r'\r

\\ \..

)' r. '. ':..'.\.. '

. ....:i.:,','r \\.. .'.\ .\.. \.).

\', ' .'.\i\t.'i' ')\'.-)t.,.l\.ijl ..:.1

Localitltileincareaufostdcscoperitesancluarc: l.llarbo5i:2.[]dnita:3.I}itca[)oanrnei:.l.Rlidaru:5. Ilrad: 6. Cipdlna; 7. Cletiteni: 8. Cirlonrirnc5li: 9. Cosle$ti: 10. I)olincan: I l. Fetelc Albc: 12. Mc-leia: 13. Pecical 14. l'}iatra Craivii; 15. Piatra IloSic: l(r. [,opc5ri; 17. Pustir'rsu: 18. i{udels: i9.Sarmizcgetusa; 20. Racog.

DtN tsToRtA cuLTURil $t RELIGtEt GETO-DACtCE

lA b. Temple cu absidi

Au fost formulate unele obiec{ii privitoare la caracterul de templu al construc-

liilorcu absidd (tip b) ca celde la Popegtis o clddire cu dimensiunile de 17,00 x

7,50 m orientati NNV-SSE, irnpirlita printr-un perete in doui irrcdperi avAnd la-tura dinspre NNV curbatd convex. Regretatul profesor Radu Vulpe a considerat cd

edificiul este asemlndtor unui templu clasic cu cella - incdpere cu absidd Si naos.in cella se aflau doud vetre fEluite, una dintre ele ornamentatS6 qi in naos o altdvatrd pdtratd, neornamentatd gi o consolS triunghiulari de lut, suport pentru un vasritual, utilizat probabil pentru libalii. Pe latura sudica nuos-ul suprapune o partedintr-o alti construcfie de acelagi tip. Fard a contesta unele asenrdndri cu con-strucliile de la Sarmizegetusa gi Piatra Rogie, men{ionate de R.Vulpe7, H.Daicovi-ciu se ardta mai pulin convins de caracterul sacru al construcliei, cdci nu admiteafuncfia de sanctuar pentru clddirea rectangulard de la Piatra Rogie dupd cutn vatraornamentatS, cu unele analogii in descoperirile de la Fefele Albe, nu o consideraconcludentl in sprijinul atribuirii. In ceea ce ne privegte, admitem o pluralitate de

forme a sanctuarelor at6t in interiorul c6t gi in exteriorul arcului carpatic. Vetreleornamentate, nu puf ine la numdr, sunt pe burrd dreptate considerate vetre altars.Propuneri le pentru expl icarea sinr bo l u ri lor irrc izate sprij i nd aceastA aser{ i une.Construclia care le addpostegte, prin form5, materialele descoperite, trebuie sd ac-ceptdm cd nu putea fi decdt un sanctuar (Pl. I).

Din harta cu rdspindirea ldcagurilor de cult geto-dacice se remarcd faptul cI doarin sud gi sud-est nu au fost incd descoperite sarrctuare cu aliniamente de tanrburi cidoar tipul b -temple cu absid6. Frecvenfa lor, fhr6 a exclude posibilitatea desco-peririi in viitor a unor sanctuare cu aliniarnente de tamburi circulare (a,) sau rec-tangulare (a2), poate fi privitd ca o nrdrturie a unei irrfluenfe sud-tracice mai puter-nice. Argumentele in favoarea unei astfel de atribuiri atAt pentru construcfia de laPopegti cdt qi pentru celelalte similare sau asemdndtoare nu pot fi excluse, mai alesc5, deocamdatd, rdspdndirea lor geograficl este irnportant6: Brad (Rep. 5), Cdpal-na (Rep. 6), Cetdleni (Rep. 7), CarlomdneSri (Rep. 8), Piatra Roqie (Rep. 15), Po-pe,sti (Rep. l6).

Influen{a greceasc6 a putut modifica dar nu anula, in spa(iul sudic gi sud-estic,unele aspecte specifice ale viefii religioase a geto-dacilor. Elemerrtele relevate de

ritul gi ritualul inmormAntdrilor sunt edificatoare in aceastd privin15. Produseleplasticii sunt mai restrdnse ca nunrdr gi diversitate, in compara{ie cu alte zone ale

spaliului geto-dacic dar aceastd situa{ie poate fi justificatS. De altfel, respingereaatestei aser{iuni de cdtre Hadrian Daicoviciu nu a fost calegoric5e.

5 H.Daicoviciu. Dacia de la Burebista, p.212-213.6Cf. infra,p.29-30.7 R.Vulpe, lge zdr i ge t ice, p.32-33.I Cf . infra. p.31.e H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista, p.214 ..Nalural. aceste sanctuarc pot prezcnta (,si prc-

zintd) elemente diverse, inclusiv incinta cu absida;i. de altnrintcri. recunoaflcm cf, nu vedcnt nici utr

motiv p,:ntru care dacii ar fl fost obligafi sd se limile zc lir cclc doud catc-s.orii dc sancluarc anrintite".

10 Capitolul l. FONTES At

1t

tltllloo

.?l. - llOil l'o ll

PLAN$A I:PoPe

a

ato

a

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOiICI

oo

I

1

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

1

I

I

I

rI

I

I

oo'aooo

lrtrIllllltrlillttl

aaa.

aa

a

aao

a

aa

aa

o12m

PLAN$A l: Popeqti (com.Mihiilegti, jud.Giurgiu): planul sanctuarului (apud R.Vulpe).

)

F7

't2 DtN tsroRtA cuLTURil $t RELIGIEI GETO-DACtCE

Sanctuarele circulare (a') sunt cLlnoscute prin descoperirile de la Bracl (Rep.5), Dolinean (Rep. I 0), Fe{ele Albe (Rep.ll), Meleiet (Rep. l2). Pecicct (Rep. l3),Pustiosu (Rep. l7), Racos (Rep.20), Rudele (Rep. l8) 9i prin nlonunlerltalele cont-plexe de la Sarmizegelasrr (Rep. l9) (Pl. IIi 1,2.3).

Caracterul sacru al tuturor construc!iilor circulare din Murrlii Sebegului nu este

unanim admis, in primul rAnd de cei care au cercetat cornplerele. Dcci ar putea fiincluse in aceastd categorie doar cele anrirrtite in Rep. la nunterele I I , | 3 9i 19. iarla Sarmizegetusa ,,sanctuarul rnic",,.rrarele sattctuar" la care ar fi de adlugat 9i

,,soarele de andezit". Celelalte (Rep. 12 qi 17) ar putea fi. dupl opinia lui H.Daico-viciul0 gi I.Glodariull, mai curAnd st6ne, prototipul laic al satrctuarelor circulare.

Argumentele finale in sprijinulexclusivei atribuiri a functiei de stdnel2 nu suntabsolut concludente, iar unele rezerve, fortnttlate de arheologi (recent gi de D.An-tonescu) care propun includerea lor intre constructiile sacre trebuie avute in vederecel pu{in ca alternativSll.

Sanctuarul mare de la Sarntizegetusa a captat de nrultd vrenre aten{ia unui tlarenumdrde specialigti, istorici, arheologi sau din alte dorneniil4 intr-o incercare de a-idescifra destinaliile. FuncIia de calendar, rezultati din ritrnicitatea tipLrrilor de

tamburi s-a impus tot mai mult ctr toate cd problerna in itttreginte nu a printit incdrezolvarea (Pl. III/l ).

Pentru tipurile de sanctuare simple, cu r.u.)a sau nrai ntulte incinte circttlare saLt

absidate au fost propllse diverse reconstitrriri. Elementele de rit gi ritLtal petttrtr di-vinitdtile venerate in aceste ldcaguri ca gi nurrele zeilor rdtnAtr ipotetice" Vetrelepastrate in unele sanctuare au servit probabil gi ca loc de depunere a ofrandelor,par[ial qi pentru sacrificii.

In ce rndsurhtoate aceste edificii erau locuri de cLrlt, adlpost pentru sirlulacrelezeilor, pentru mobilierul cultual giofrarrde este greu de precizat. mai ales cd trneoridimensiunile qi construcfia le fac impropriipentru una sau ntai ntulte dintrefunctiile arnintite.

Pentru perioada care o cercetln.r. construirea unui ternplu circular satt rectatr-gular, nu poate fi pusd doar pe searra materialelor pe care le aveau la dispozilie.astfel cd este indreptdfitl ipoteza cI fiecare dintre temple era consacrat ttnei atttt-rnite divinitrti.

La Roma, cel mai vestit gi vechi telnplu circLrlar era al zeitei I/estu. l)ar accastiforrni o puteau avea gi l5ca;urile inchinate altor divirritdli Dianu, IJerctrle.s. Mer-ctrrius, Magna ll4aler etc.)"

O asociere a forrnei ternplulLricu vetrelc descoperite iu turele sanctuare gi loculcare-lde{ine cultulfoculLriintre celclalte culte ale religieigeto-dacice poate spriii-niatribuirea uneidiviuitatieshivalente zcului(sau zeilei) fbcLrlui. Conlorttt texttrlLrilui Diodor Siculusis, z.eitaHestitt a avut la ge'to-claciatrihute diferite cle cele care-i

to lhident. p. 154-161.I I l.Clodariu. l.' origine, p.255-25tt.I2 [ I.Daicoviciu. Doc ia de I a B trre b ist tt " p.1 6(\I I D.Antoncscu. I nl roduc'ere, p.tt7-8tt.ta C.l'. supro, p.7 .

t5 Cf . infru,p.2i4.

Caoitolul L FONTES :=

II

-41-,)Vl\l1

pjg; I

i.lil

)

n*

-! !!

1

e

r-: tl

,r

Z;i

E{

;

Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGICT

/aC)//tllmTlrt,!!lf

G-t-,

13

1v.-_-

"4t oo oaddP

-frrr'**-'t\.'o\*S ,/ . o(Fut< l+ \

{ /r' ," t o,o- o\s*/ .?

*=* \n

{ f o* ^... ^ l:j f \r "".'://r{ u ; ,,"1oryU_- \\jf, ; (*/'i i'$g .J ? B3 .J (?.i $o, d., *'J

sa --D

\" ' \tr*o-o.,f ,4

*..t Oo-rd ,f/1/

,/ )'

,,,;),i.''\$+=* ---<1 -- {_-lJ--C -f.l!-,.-

/,/J o?'

Gdlr l:'lz l@:iFl"Fi:r€1s

- \\5.\ ll: l-2 I'ittra Rogie (cottt.llriirlr,rrl,.rttti.liLrrrcriol:l"ir): pllinLrrill rrnor etirlicii cu uir:riti:j-.'..1 c.Dilicovie iu): 3 Racog (.iud.lirirlor): plu,irl !ilircluxrulL!i r,rcLrllrr (lrl-.r,il i.(ii,,tluii:r. lr.( o:-

c-:-..-,.$:o, - .1- \

- - ?2.50m \rffi \, l[ 'o.so.--{.J*---rz.sor -] \:[ t, h t;U&i{a .: I f--.) f?',', H " hrg ! 11lF H i. ,fl

i L.eur=.-L,.:.=tr=1l ri.'_

r *r-{.{r=rr m!r_,rr ) !*:*t/

l--' =-=iTl:.=-=:-'. iy" 3 r:=--:- Z--J:

DIN tsToRtA cuLTURil $l REL|GtEt GETO-DAC|CE

():r i:l

l) J,-!rr -

PLAN$n lll: I gi 3 Gridiqtea Nluncelului (.jutl.llunccloara): salrcltlar circular. cctatea ll z()na sa-

cra (aprd ll.DaicoriciLr): 2 - Pecica (-irrd.Arar.l): sarrctuar circular (apud l.ll.Crilrn).

i

I

\', i

.1I

/aio/ct3c

I

aloir>f'c1'1 r)\:

0/.

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI

erau conferite in religia greaci. De la ea ar fi primit Zalmoxis legile aga cum le-arfi prirnit Moise de la lahve. Pentru unele sanctuare circulare destina{ia de loc devenerare a unor divinitali solare pare mai plauzibild.

in sfdrgit, sanctuarele rectangulare (a2) forrnate din aliniamente de tarnburi,de lemn sau de piatrd sunt bine cunoscute prin descoperirile de la BurboSi(Rep. l),Biini{a (Rep. 2), Bdtca Doamnei (Rep. 3). Bliclaru (Rep. 4), CosteSti(Rep. 9). &rr-mizegetusa (Rep. l9), unde au fost descoperite cdte unul sau rnai rnulte sarrctuare.

In cele mai rnulte cazuri, at6t in complexele bine pdstrate. la care restaurarea nupune probleme, cAt gi la cele cu restaurare ipoteticd nu au fost gasite explicaf ii pedeplin convingltoare ?n leglturi cu nurndrul tarrburilor (ex: 60 t. - 4r x l5 42 t. -7r x 6;36 t. * 6r x 6;21 t. - 3r x 7 etc). Pentru situalia de la Bdtca Doar.nuei cu 28 t- 4r x 7 am considerat posibilS gi o fLrnclie calendaristicl intr-ulr calendar probabilluni-solarr6 (Pl. IV/l -3).

Au rdmas incd neclarificate cauzele arnplaslrii sanctuarelor atAt in interiorulc6t, mai ales, in exteriorulfortificafiilor principale pentru zeititi la care nu intrd indisculie problema admiterii lorin poruoeriunt ca Ia Rorna, ci posibil sI f-i fost con-siderate Ei protectoare ale cetdtii.

In privinfa vechimii tipului de sanctuar circular sau rectangular trebuie si re-Inarcdrn contemporaneitatea lor aga cum a lost qi situalia cu locuirrtele circulare qicele rectangulare cunoscute din cele mai vechitirnpuri. Pozitia slratigrafica a celordoud ldcaguri de cult de la Brocl (Rep. 5), unde un sar.lctuar circular (tip u ,) supra-pune un sanctuar tip b,aratd o situa!ie locali nu o succesiune care are o raspandiregenerali in lumea geticd.

Sanctuarele, oglindl a performanlelor geto-dacice in dorrreniul constnrctiilorurmare a prosperitigii economice care au permis inlllarea zonei sacre cje la Sarrni-zegetusa qi prin comparatie a ansarnblurilor de cult din cetitile intra gi extrncarpa-tice, sunt;i o mdrturie a locului de{inul cle religie in caclrul societatiigeto-clacice.mai ales in perioada secolelor II i.e.n. - I e.n.

Sanctuarele din spatiul estcarpatic, in general rnai modeste ca dintensiuni ;i arhi-tecturd, doar unul singur cu tanrburi de piatrd, nu au beneficiat de o prezentare de-taliatd in recentele sinteze consacrate istoriei dacilor. arhitecturii lor sau lscagLrri-lor de cult.

in urmd cu peste trei decenii colectivulcondus de profesorul Nicolae Gostar adescoperit un sanctuar pe terasa sud-estic[ a cetatii Bcitcu Doamnei - PiatraNeam{. A fost prima descoperire a unui licag de cult, de forrrl rectangulari, cr-r

tamburi de piatri in afara arcului carpatic. [n camparr iile arheo logice d in an ii I 961 -1962 Si 1964 au fost descoperite vestigiile unui complex asemfu.rdtor considerat afi al doilea sanctuarlT.

Primul, in ordinea dezvelirii, era siluat - conlorrl concluziilor de la acea data -in fafa zidului cet6fii, cel de al doilea in zona intramurani.

La sanctuarul l, cel mai sudic, a fbst gasit un gir dc 5 tarnburi orierrta(i nord-sr.rd, pe o por(iune din estulterasei gi la 6,50 m spre vest dc acest aliniarrcnt alti2

t6Cl. infro.p.l9.| 7 N.Goslar. Ce tdli doc' ic'e. p.19.

15

DtN lsToRtA cuLTURil €t RELIGIEI GETO-DAC|CE

23

PI,ANSA IV: Bf,tca Doamnei (l)iatrur Ncarrt): I aspcctc alc siipaturilor arhcolt,gicctuarului l',2-3 * aliniamentut cu 7 lanrburi dcscope rit in sanctLtarui l.

z()na sanc-

tamburi. Distan{a dintre tarnburiiaceluiagi gir. nriisurrtr-r de la cclrtrLrl sttpralctci ha-

zei cilindrLrluiera dt: 1,90 m, ceea ce indreptilleu af irrnatia ca cci cloitanlhuri aLl

1?cut parte din cel mai vestic grup al sancli.larului care avea / 5iruri a cete j tanl-buri. Sanctuarul se afl5 la drcaptrr,.intrirrii'' irr celaic. irr fata il ccea ce a filsi coltsi-derat zidul sec cLt o grosilne de 1"5() nr a carui pariin-icllt exlcrior era ascitriin,-t1or cLt

cel al r-nr.riziel Iucral in tehuica otrtu.s cluttlruttrnt,qi a c.'rrLri latli irrlerioarl urrrta sit

)!Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOcICI

fie gdsitdls. in ceea ce s-a presupus a fi enrplectonul zidulr,ri au fost gdsitemente de tamburi.

La nord de primul sanctuar au fost gdsili 3 tamburi orienta!i est-vcst gi apoiI la 1,90 m, de cei trei. NoLra descoperire a fost consid eratd sanctuurul t,echi.

frag-

incldez.-

afectat peste care s-ar fi construit tenteliile unui turn de piatrdle.Principalele dit-icult5ti in cercetarea sarrctuarelor de la BAtca Doamnei erau ge-

nerate indeosebi de lipsa posibilitAtii de a dezveli sr-rprafeqe mai nrari prin delriga-rea unei zone mai intinse. Rdddcinile copacilor anr:lau adeseori elbrturile de a sta-bili o stratigrafie lird echivoc. In zona sud-esticd a cetalii locuirea leudalS a distrusinsemnate suprafe{e din nivelurile de locuire dacica;ideranjanrentele erau frec-vente.

Se mai adduga un fapt care poate pdrea bizar. Marclc prestigiu al qcoliiclufeneilt cercetareea cotlplexelor dacicc ctr constrrrctii de piatra deterrrina gi cirutareaunor identit5!i care sd olere certitLrdini asupra propriilor ccrceliri. DoLril cxcrnple:a) incercarea de a descoperi paratnentul intcrior la 3.50 in era obsesivi gi grosinteapresupusului zid era menf ionatd in publicatii cu anrintita dimerrsiunr: cu toate cisituatia nu era foarte clarS; b) Descopcrirca unorcantititi r.narr cle- oase de aniinale(ovi-caprine , porcitre - mai pr.r{in bov'ine) in zonit sanctuaruliii irnpLrnea in ntodlogic eorelarea eide eventuale banchete ritual,j. S-a riclicat ohiectiunca cd in sanc-tuarele dilr MLrn{iiOragtiei nu fuscsrrri gisile rnateriale osteologice astlel ci s-aapreciat cI ele ar apartinc rnai curAnd epocii fleudalc.

Stitttenr pirtagi qi la acea viziune inllrrrrati pilltial cle cercctarile din anii 1980-I 982 pi I 988.

O sec!iune de conlrola dovedit ci presLri'rr.rsulzicl al {rclriiiic'ste doar urr zid ilesustinerc. pafie a unei vastc anrcuajiri r:are acoperi o iltare supralhta a lerasei sud-estice. Pe latura ve-niicir aceastd platfbruri-r a sanctuarelor esle clar lirlitirta piin Ies-pezi paralelipipedice pdstraie irtcii pe o tlistan{i cle circr l0 m. I)c latura cslicir i-rrrdcsubstrttctiile in vecierea orizontalizirii. a nuirir ii sirprrl'etci irlilizai:il* irerrtru con-slructiiau fost substantiale. panta llinil rr-tai rnare. acc:ile botitu'i nrr s-art ritli plis-trat. Pc strprafala acestuizid dc susiinere. pitrte cornporicirtir a platlolrnei l)e crlrr- se

inalli ceea ce am nurnit sanctuarul cloi - au fbsl r:onsturalc 3 ni5e (ii I -. Nr N-.) cle

dinrensiurri inegale dispuse la M - 3, i 0 6" 1 0 ;i 9.60 pc zicl cie la vest spre cst.Nii:i utta dintre ele nu coincide ctr directia vrcunui gir cle tarlburi. ci sc at'li intre

ele (N, gi Nr) sau dupl ultimul gir (N,). Initial a planat ;i presrrpLrrrerea ci ar fi fostlocul urror radacirride copaci. ipotczi elirniriati <lc ccrcctlrilc acttnlc (1'}1. V).

{-in alt t.t.'rotnetrtittscrnnat al acestor noi erploriri l-l corrstituil rlescopcrirca si-rulLti cotrplet de Ttarnburi la crtrenritatca rrordici a piailbrrtrriintr-o r'ee Iirurr c;lrr.iil;cse lrasatl pentru cLlnoa$terea ntoclrrlLr iin carc cstc scparati 1tlu1li:rrnl silr)ctua-rcior cle platoul cetltii. Stabiiirc-a llplir lrri cri Lrn riiirrl cornprlL-1 criprin,.lca 7 gi nlr -:titnrL.rtrri a fLirnizat elentt--ntc irnltci'lirrrle 1rcnll'u iccon5tilLrir-cl iritrcgLr lrr! crrnrpicr.Modtrlde pozare a tanthurilorei'a trinl;itorrrl: starrca crlr irctcz-iil'i;i Lrror atiiirciti iartarltiuiul agezat pe stAnci era apoi l-ir:at ctr piutni ric rnurinri r,'uriabilr-;i lLri. Cpc-

r'\ ibirfurr. p. I 3.te !hitlen. p.7. In nlanul scl-tcral irl cclartiislrrclr:irurl

iztrllt cstc inerxact nrcrrlionat. iar terlLri nL! o1]liir(i(:ta r)]l1c

(Ll rii)ual ijrtrri il l.irlrir llrililrui $i uil ttrrrhLrriirr1tli',.loirriu rrli1c | :r iliillr iiiiircrl ili i I Licr'rrii

17

v7

DtN tsToRlA cuLTURll €t RELIGIEI GETO-DACICE

PLAN$A V: BAtca Doamnei (Piatra l-eam(): pianul zonci sacrc.

ratiunea era executatd cu ingriiire $i era succedatii de tifuirca intregii suprafetc a

complexului. Recentele descoperiri n-ar.l elimiirat ittci unele iltcertiltrdiiti. Astlel,cel nrai vestic tambur al ginulr.ri de 7 tanibrrri sc alla in afara lrordtrriivesticc. [)easemenistratigrafia mai necesitE precizari. In raport cu lata zidultri" pritniitatnbitrisunt la 1,1 0 rn in sanctuarul I gi 1,60 nr ilt sanctttarttl Itr.

RAndurilr: ambelor nil'elLrri ilrma.i.r:;i o c'lireciir.: conliituS irt cele dotti ansalt.t-

bluri. in sIpEturi, atetiil ceeace nLrnriur Sarrctriarul I. cAt gi itt *Sanctuarlrl Il carrli-tatea de chirpic cdzut era nruit nrai mare in :;patiile di* aproirier:r":a zi'jultti. Un pe-

rete despdr{itor exista deci cu sigurant:i intre comple.r*ie dcocatndati norttitlalizaleseparat. Posihil si ne aflin-r in fata unuii;anctrrar ela.iat cu cite 28 talttburi. Nlaleria-lele descoperite, destulcie nulnerorrse" nu perrlit o sL-parare cronologici. Dac;l ctiedoud complexe formarr un silrgur sanctuar ce le doui incirtte au fbst sigLrr parlialSepar;11e.

,1,

o

o

3a

o

o

o

a

oo

a

al0

II0

0

0

00

a

:Ei"iSlUI I. FONTES ARCHAEOLOGICI 19

Ipoteza care va fi acceptatd in privin{a destinafiei nigelor: a) loc alexpuneriisrmulacrelor unor divinitafi - o trinitate; b) locul unde se aflau scdrile de lernrr din-tne cele doud incinte are desigur insemndtatea ei in proiectul de reconstituire a an->arnblului. Intrdrile puteau fi at6t pe latura sudica cdt gi pe cea vesticd. Unele clari-I-rc6.ri putem spera cd vor fi ob{inute prin continuarea cercetdrilor in zona nordicd a

plartormei.De asemeni, gruparea de 2B tamburi, cu / qiruri a 7 tamburi, poate fi corelatd 9i

,Je un posibil calendar luni-solar.Orientarea qi dubla funclie ne determind de asemeni sd remarcdm cd rela(ia

TE\lPLVM-TEMPVS relevati de H.Usener gi apoi cu argumentarea mult arnplifi-cata de Mircea Eliade igi gSseqte o ilustrare gi la sanctuarul(le) petrodavense.

intre cele mai importante rezultate din carnpania arheologicd a anului 1963 de

\a BttrboSi s-a inscris descoperirea unui sanctuar.Pe latura de sud a Casetei I, la ad6ncimea de 1,80 m, pe suprafa6a unei podele

de lut ars,de culoare rogieticd au fost observate $ase pete galbene circulare. Pre-zenla lor era o dovadd cd pe locurile respective s-au aflat 6 tarnburi de lernn (baze

Je coloane). Dupd incendierea complexului in care se aflau, in gropile slpate pen-

:ru firarea tamburilor a intrat pdmAntul galben al nivelLri.Cele 6 amprente de stilpilirnneazd doua mici aliniamente orientate pe direclia nord-vest-sud-est. Cele de pe

:anrra sudicd au dimensiunile: de 0,50, 0,40 gi 0,35 m cLl o distan!5 intre ele de 0,30rn respectiv 0,15 m, iar cele de pe latura nordic5, ceva mai mici intre 0.30-0,26 rn 9isunt situate la distan{a de 0,60 nt qi respectiv 0,20 m una de alta. Tamburii se afldintr-o oarecare aliniere. Pe {iluiala din apropierea tamburilor au fost glsi(i cdrbunide lemn. Chirpicul masiv din partea de nord provenea de la nivelarea ronland" Totdin cel mai vechi nivel roman coborau trei gropi de par cu diarnetrui de 8 crn. Irt

rir elul dacic sunt doui gropi rottlnde cu diametrul de 12 crn 9i alta patrata (Il. Vlsi \rll). Pe suprafala cAtorva amprente de tarnburi a fost gasita cenuqd. Croapa.tarn-rurului ultim de pe linia nordicd are adAncimea de 0,05 m gi locul tamburttlui este

;lar irnprirnat in lut.intregul grup de tamburi pare sd fi fost ridicat cu apro-rimativ 0"10 rn fatd de

restul locuinfelor. In apropierea zidLrlui din nivelr,rl de la adinsirtrea de I,80 rn (Dr)apar: chirpic cu urme de nuiele gi de pleava. fragmente de atnlore dirl sec.Ii.e.n.9idln vase dacice. Sub chirpic, la addnciruea de 2.1 0 tn, apare o parte din podeaLra 9ir atra unei locuin(e dacice gi unnele a doud b6rne cu diantetrLrl de 0, i 6 rn. ln colf ul

nord-vestic, la adAncimea de I ,80 m poate fi observat un strat de chirpic ars crr gro-simea de l0 cm sub care apare un stral de pdrnAlrf negrLl ars ;i ttlttrlde panrAnt gal-ben amestecat cu cenug5, toate indicdttd ptrternicltl illce ncliu.

intre zidurile A gi B (vezi Planr"rl) nivelul dacic a lbst stirprins la - 1.70 nr prirt-tr-un strat de chirpic gros de 0,30-0,40 rn gi apoi la addncirrca de 2,10 nr podeatta

locuin{ei dacice de culoare roqietic-certtrgie.Pe'latr,rra de est nivelul dacic incepe ia aclAncitnea de I,60 tn prirttr-urt strat de

chirpic gros de 0,30 m, care suprapr-rne podeaua de iut, ajtnts la cttloare rogie. itlaceasta ion1tafost gasita alnprerrta urriri tarnbur cLt rjiatrtetrtrlde 0..10 ltt adlitlcinleagropii fiind de 0.10 m. ln colltrl sucl-estic I tbst exploraia groapa Ci6l. O parte diniuprafala ei este intersectatd de o groap.-r de lorntd rectangularl dirl rrivclurile ro-ITI ane.

20 DtN lsToqtA cuLTURll €l RELIGtEI GETO-DAC|CE

P|,AN$A Vl: Barbor;i -Galati. planul Casclci [-a. I erolpd dacicii. f ltlr'd:.3 podcr srlr:ctrrar.

4 zid scc.5 zid o'rr mofiar,5 pielrc:7 tiglc rnici. S pavaj de cirr-irnizi" 9 poclct locLrirrlrl

daciuil l0 argilii: 1l gloapl ror.naniit 12 allf rclttc trrlburi lcr:rn" l-l groap.i prtt.

Dcscoperirca sancfuarului a lost mcn{ionatI succillt itrl.r-uit rapot1 colcciiv astr-

pra dcscopcririlor de la Barboqi20" apoi [hri o ilcscricre arnpla $i ilu:itrarc in ltr-irarca profcsomlui N.Gostar nsuprfi uror cctili dacicc troldar.'cll Si. rccrcrlt- itt stu-

diul asupra cctaiuicidc Ia [3arbo5rrl

:0N.(los1iir. I.-l'.1)tagortrir. S.Sanie. $.Slnic. ('t.vlt'llrrtrt .yi c<tslrttl rrtnrtttt dt lt llrrrlrt.vi-irl S.'.vi-

g1cudeconnoticiriyliinlificcanuzL:elortlt:isttria.dccetnbtis 19(rJ. l^l3trcLttc;1i. 197 l.p.'118. litl.l.:1 N. Goslar. (- e triti dcc'i,: a. p.33.r1 !' S.Sanic. (' c t iT ui u ge t o:,l,tL i t' ;t tiL' l,t li t r h,,; t r l i t.,\ rJlMoirl

Cacitolu! / FONfES Ar

Lipsa totali a Pi.-lin.':ai ales ci ia:rt:tetre de rau =.i :':r--"

Faprul ci si le ce

::i iar ;clcana li.: r13 senctuar ai J.:-i

:Y/)

a

Elll

-ll-lLJ .I

J(L1v

"o " ,]ac i'$Ji -r^ - 17

i(-- -'l'j q'n6l

-L-.C-,

.-!r$' ;

\/\'\-ir, / ,'

- % iti(;.'-'r r-rl -

'i: \$,s, \l',d\, \4;,D \.'

"n1,, q[:L \ ,\{ha\ ^t'5a- \\'b, s

- Li!,rf'f

, l^'

N r;-:r'y]o{"i,fr3;t\ *& =%*Td%,l^il', \.%(\- 'cDui a -;lh'i' -- - -.

'-Iol' ii#iYta,t{#,.I all,,A.v7g.

[#,H,l#:bt:,i.fj*.Aj

' IEY'\ u:-J

"::tii 3

a-\

l-'l"; N

l]1 ..1.

lf, l1.1

l, rr;;1,

tI,;lDtli

i-fI

II

Iitl

ff

19138. p 6l-6J

j- ----

-t-

.,-^r5'trt:tL,rJ'iqi'iF

:':: --

' :=':.TT;R,1;, ; i,&'riJ*lir,ltiri-:!c.: l.

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOctCt 21

l' ;t €)G) a

PLAN$A-VII: Barboqi - GalaJi: sanctuarul din Caseta I-a. I -, arrprente tarnburi lenrn: 2 - cdrbunedelemn;3-gropi.depari dinnivel roman; 4-piatrddcstAncrl 5-pomostealil 6-lui bitutqi ars:7 - sol cu depuncri arheologice; 8 - bdrni 5i urme de bArni.

. . LipsS.totala a pietrei ar fi putut crea inceflitudini asupra destinatiei colnplexu-lui mai ales cI Ia multe.vetre si cuptoare din locuin{ele ceiatuii clacice au fost gasitepietre de r6u giconcrefiunicalcaroase de dirnensiunirnijlocii(unele peste 30Im).

_ Faptul ca gi la cele mai multe sanctuare de piatrl tloar baza (tambuiul) era de pia-

trd iar coloana propritt zisa de lernn arnplifici verosirnilitatea atribuirii. Destinatiade sanctttar al contplexului a fost de altfel imediat olnologatd22 fara a c1-,nougl"deocarndatd vreo contestare.

r2l l. Daicovici u, Dacict de lo Burebista. p.212.

La Pecica a fost gasit un sanctuar ctt tambttri de temn insd de forrnd circularl2i'

uu *uiJescoperirfloJe la Dolinea, - Hotin2a 9i Brad25, astfel cd sanctttarul de la

B;;b;ti r-u rarnas izolat intre descoperirile de acest tip cu-noscute in lumea dacicd'

Un inllr"runt complex din cetatea de la Btrtuceni (r.Orhei, R.Moldova), dacd va fi

omologat ca sanctuar, se va inscrie ntl ntlmai intre cele rnai estice ldcaguri de cult

getice ci qi ca cel mai timPuriuFdrS a surprinde toate gropile stalpilor care sus{ineau acoperigttl, date fiind di-

mensiunile restrdnse ale complexului, doar interdic{ia presrrpusd.pentru sanctua-

;;i; ;;;r divinitali urano-solaie ar fi irnpiedicat acoper.irea sa. P.roblerna acope.rrr

,un1i*r.to, ca gi relaliile intre locul, fortla satrctuarelor qi atributele zeilor vene-

rali rimdne incd nerezol vatd26.

Faptul c5 se afla in interiorul cetatii, ca o ,,capeld", un fel de sctcellunt,.fctnum,

dimensiunile modeste, plasarea intr-o zond cu complexe nediferenliate de.restul

,rpr"r"t.r"r cetatii, cu'locuinfe qi grgpi ne determina sa consider5rn cf, era doar u-

;;i ;i,_, iacagurile de cult ale dacilor din agezarea de la Barbogi.

Este posibil ca sanctuarul - cu dimensiuui normale, apropiate de cele cttlroscute

i, "ft"

,i-ari - sd fi oirtrt pe latura nordicd 9i vesticd aindllimii Tirighina satr irr

ufuru fortiR"a{iei cetd!ii, daimormintele rotnane, terasdri ulterioare. nulreroase $l

nrofunde. fac putin probabila descoperirea lui'' "in

.urrul cerceta;ilor arheologice din anul 1982, in Caseta lV situata la est itttr-o

locuinfS, a fost gdsitd o figurind -antropotnorll, - la data descoperirii - prinla intr-o

asezare in care era cunoscut un sancluar'''-'"i;;; ;.1; ,""i i*p"rtante complexe de cult recent descoperite la est de Carpa!i

unlocdeosebitesteocupatdesanctuareledela Bratl,roda[ cercet5rilorefectuate

de cunoscutul *u."ogr#gi arheolog rolna$can Vasile Ursachi2s.

Sanctuarul circulircu st6lpi de Lmn este sittrat in zona nord-vesticd a cetitii la

ad6ncimea de 1,55 m Je la nivelul actual de cdlcare. Dupa incheierea lucrdrilor de

dezvelire sanctuarul apare astfel: o platforrnl de chirpic rdmasd de la o cotrstruc{ie

anterioard distrusd prii fo. a fost nivelatd la ridicarea noului edificiu 9i intregita in

porliunile unde era distrus chirpicul, prin aplicarea unui strat de ltrt galben. de

p.u,oiqgipdmArrtnegrucenu$os.peintregulperirnetrulpentrua-9irecdp5-ta.onl.],iut circuiai. Diametru"l platformei era de 10 rn. O crttstf, calcaroasd acoper'd cea mal

mare parte a suPrafe{ei Podelei.platforma

"ite d"limitatd de un rdnd de 16 stalpi, coloane de lemn cu grosrmea

de 0,25-0,40 m, ingropafi la adAncimeade 0,65-0,70 m' Autorul sdplturilor con-

,iA.ia, tin6nd s.u*i de adancimea gropilor 9i grosimea stalpilor, cd ei sttsf ineau tttr

acoperiq (Pl.Vlll/1).

DtN tsroRtA cuLTuRlt $l RELIGIEI GETO-DAC|?E

2r I.H.Criqan, Ziridava, Arad- 1976' p.98 5i urm'2a G.l.Smirnov u, sonriu*ui'a" targ'o totit Dolinectn tlin regiunea N istrtrlui ntij locia. SCIVA. 7'

3,1976. p. 309-3 12.2sV.Ursachi. SanctuarulclincelateadacicadelaBrad,com.i\'egri,jttd.lJaclia-N4errAnt'XIl-

XIV, I 986, p. I 02- I 04.26 I.H.Cri$an. Burebista^p.387 9i urm

loui sanctuarc.27 in prezent au mai fost descoperite_tigurirre la Brad undc sunt cunoscutc $l (

2s ! . t.]rsachi. ()eraka io, ira )n ta Britl. 'l'hraco-Dacica, VIlt, I -2, I 9t17. p.105- 106.

:r-'. i-, Brr,j

Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

--2-

-3-;)--s/\.i..4u'i;e

I 2. I /. s-:l\ \'\ /za1 ..e g (_J6783o-- . l"'

PLAN$A VIII: Brad (com.Negri, jud.Baciu): pJanurile sanctuarelor. I - circular: 2 rectaneular.1-profilerdmase; 2-zondculutuialalE(uitdi3-dcranjamentel 4-urrredepari:5 zonncuicnuputlnE: 6 - ginfuiri de perete (apud V.Ursachi).

23

o1 )12

6

rIl

DtN tsToRtA cuLTURil $t BELtctEt GETO-DAC\CE

_ . Acest ldcag de cult circular igi gasegte analogii in spaliul intracarpatic gi in afaralui.

Sanctuarul rectangular. Deosebit de interesant este faptul ca sub aceastd con-strucfie la 0,65 m a fost descoperitd o platfornrd dreptunghiulard cu latura lurrgd del4 m qi cea scurt$ de B m, orientatd ssE-NNV. Platforma este constrlrita dinpim6nt galben bine bdtut qi ars pdnd Ia roqu. (Pl. Vtll/2).

Sdpdturile au dus, de asemenea, la constatarea cd edificiul rectangular a avptdoud faze de utilizare. In cea de a doua fazd construcfia absidatd folosegte numai oparte a platformei de lut. Absida are punctul curburii maxime pe latura NV.gi ar-heologul care a cercetat-o considerd cd a fost confecfionatl numai din lernn.Aceast[ construc[ie cu absidd estE un sanctuar rectangular. Descoperirile din arn-bele complexe sunt nesemnificative sub raportulobiectelor cu posibild destinaliecultuald.

Desigur, succesiunea sanctuar rectangular - sanctuar circular nu poate constituio bazd pentru generalizdri de ordin cronologic pentru evoluf ia Idcaqurilor de cultgeto-dacice. Ele pot fi contemporane in spalii apropiate sau chiar in perimetrr.rl a-celeiaqicetdfi.

Inaintea exploririlor arheologice, cel care avea sd intre in circuitul qtiintific cacel mai nordic sanctuar geto-dacic, situat la locul numit ,,Pomirea", satul Dolinean(r.Hotin, Ucraina)2e ardta ca o mdgurd aplatisatd cu diametru I de 22-23 m qi cuindlliminedepdqind 0,35 m. (Pl. IX).

Pietrele descoperite la suprafal5 gi in apropierea mdgurii au determinat-o inilialpe Galina LSmirnova s5 considere ridicatura de pdmdnt un tumul, pe care l-a cer-cetat prinindepdrtarea pimdntuluipe sectoare. In stratul superficial au fost gasitebucdfele de cdrbune, arsurd gi cioburi corodate. in uneie por{iuni, deasupra argileiau putut fi observate mici ingrfunddiri de pietre.

De-a lungul marginii exterioare a ineiului de argilS au fost clescoperite gropi.dispuse reguXat, cu resturile unor st6lpi care au format c6ndva o colonadd circular5.

In afara cercului de stdlpi a fost descoperitd qi o irnprejmLrire ,Je iespezi cle pia-trd cu lalimea de aproximativ 1,40 m. In sectorul sud-vestic imprejmuirea este maiputin deterioratd decAt itr sectorul estic unde au rdmas doar pietre izolate. Au fostgrsite pietre qi cdtre interiorulconstruc{iei. o parte a pavajuluia fost distrus cuocazia inmonnAntirilor, dintr-o epocd ce nu poate fi precizatd din cauza lipsei in-ventarului, oricum insd ulterioard functiondrii sanctuarnlui. Conturul gropilor aputut fi stabilit cu destulS claritate.

Numirul total al gropilor de stdlpi, notate pe plan de cercetrtoare cu numerelatine este de 36. G.l.Smirnova a constatat cd unele gropi ar-r fost placate ctr pietrepentru a fixa mai bine st6lpii.

Inelul de culoare gal[en deschis este intrerupt pe latura esticd 9i vestica. Di-ametrul suprafelei circulare de argild este de 2-2,8 m cu o grosirne maximd de I 0-15 cm. cu pdm6ntul adus din altd parte gi cel scos din groapa centralr a fost ame-najata o platforrnd in interiorulirnpre.imuirii cu piatrd gi a colonadelor cu stAlpi delemn.

:...-?.....-

---_

)- D

&

2 ) tl.l.smirnov a, op. c it.

:1",fE

t'tr-?-

ffi

3acitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI

PLAN$A IX: Dolinean (r.FIotin. [Jcraintr): planul sanctuarului (apud (i.Smirnova). I - cernoziom:2 pdmdnt adus: 3 - pamAnt viu; 4 umplutura gropii 5 - argili galbcni; 6 pdrndnt ars: 7,- cf,r-bune; 8 - ceramic[; 9 - marginile sdpitLrrii.

Groapa centrald este indiscutabil contemporand cu irrprejmuirea gi gropile dest6lpi.

ln inelul de argild au fost rezervate clouti inlrcrrrpvt'i pt'rttrtr inlrarao in incintii.C.l.Srnirnova a remarcat, de asemeni, o coborAre in tbrrnl de trepte in partea devest a gropiinr.l situatd la intrarea de vest. Forma gi con{inutul nu i-au pcrn.ris cer-cetAtoarei sd determine destinaf ia gropii nr.l de dinrensiLrni nrari (2.8 x 1.75 m). Aufost gasite lragrnente ceramice getice.

G-tol

,rs,t- "

,fit,

..*P :stO'" =

E

I{lL:l

E

72

wr'.A

;E

u

li;1llrl

;u

'Ss

'N:-'i-_

i

l.?

DtN tsToRtA cuLTURil Sl REL|GIEI GETO-DACICE

Aceastd construcf ie de aproximativ 20 m in diarnetru reprezinti una din ntariledesboperiri ale ultimului deceniu. Este pAna in prezent cel mai ttord-estic sanctuargeto-dacic de forrnS circulard a$a cum sunt Bele de la Pecica (iud.Arad) sau celedin Muntii Ordqtiei 9i la fel cu sauctuarul recent descoperit la Brad (corn.Negri.jud.Bac[u).

O fiqA asupra unui ldcag de cult, pentru a rdspunde ncccsitiililor investigarii tre-buie sa cuprindd rdspunsurile Ia cel pu(in cele22 puncte, altcumva urtele aspecterdmAn in sfera ipotezelorlo.

I A c. Gropi de cult

intre complexele din agezarile geto-dacice a clror destinalie a fost cLt dificultategitreptat clarificata se numdrd gigropile de cult, delimitate de gropile de proviziisau de cele cu resturi menajere.

Gropile cle cult sunt sernnalate in cercetari rnai vechi gi trai recentell in rna-iori-tatea agezdrilor dar rnen{ionarea lor n-a fbst sricccdati de incercarea de a le stabilicaracteristicile. Accepfia termenttlui ,.groapa de cult" este foarte largi. ea inglo-bAnd gropi cu ramagilele unor ritLraluri sacrificiale, gropi in care sttnt deptrse o-biecte de cult devenite inutilizabile datoritl uzurii. pdrfi ale unor arnena-iiri cu ca-racter sacru deteriorate ir.r urrna f,ur-rctionarii gi nit rareori gropi cu destirtaIie in-certd. Situafia cunoagte bune analogii in antichitatea orientali gi crccidentala cAt 9iin unele religii actuale mdrturie fiind gropile din prea.irna unor sanctuare. depozi-tare ale sacrului pdnl nu demult venerat32.

in agezdrile dacice numdrul acestor gropi nr-r poate fi considerat e.rag:erat de

rnare in raport cu cel al gropilor cu restttri mena.iere, a celor pentrtl provizii ;i a

gropilor de vatr6.incercdnd si gdseascl o explicalie plauzibila in legatura ctr destinatia gropilor

de epoca dacicd d=-escoperite cuprilejtrl sipdturilor de la Zvordgtea (ud. Suceava)i-l

r0 l. Locul in carc a lbst descopcrit: a) nurnclc cetiifii; b) satul. punctul: c) comuna: cl) ora5Lrl; e )

judeful. 2. Forma: a) circulard; b) rcctangular6: c) I'. cu ahsid[. 3. Supralala totald a sanctuarului. :1.

Numarul de aliniamente. 5. Orientarca aliniarnenlelor. 6. Distanfa dintrc alinialnente. 7. Nurnirui de

tamburi. 8. Dimensiunea tamburilor. 9. Niveiul arheologic in care a tbst dcscope rit. 10. Lldiflcat inperimetrul cetltii. I l. Edificat in afara perimctrului cetifii. 12. Rcconstruiri in nivcluri succcsive. I 3.

ileconstruiri prinextinderi (inace:lagi nivel). l4.Complexcinspatiul sancttrarului:a)gropi:b)vctre.15. Materialc descoperite in perimetrul sanctuarului: a) cerarnicit: b) obiccte cle mctal: c) altc nlate-

riale. 16. Modul de delimitare a perimetrului sanctuarului" 17. Amena.iarea cf,ilor dc acccs. 18. Clom-

plcxeinconjuritoare. 19. Cronolo-eie.20. t,ocul publiclrii.2l. Alte rncn{iuni.22. Incercdri clc recon-

stituire.3rR.Vulpe gi colab., Raport suntar despre aclivitolea Santierului urlteologic l'oiano-Tecuci 19J9.

SCIV, l, 1950, p. 30: ..Concluzia spre care inclin este cd avca scop ritual. rcligios. in lcgaltrra e u sac-

ritlciile la zile inari, fie cu cultul focr-rlui 5i vetre i. atat dc comun in antichitale lir toate popoarcle":

idem. Activitatea Santierului arheologic Poiano-Tecuci 19Jr..SCIV. II. l. 195 l. p. 196- 197; ide m-

$antierul arheologic Poiana-l-ecuci.in SCIV, III. 1952, p.194; S.Sanie. $.Sanie. Cercetdrile arheolo-gice de la Dumbriva (com.Citrrea,iud.lu;i).cerlst, lv, 1973.69-70: I.ll.Cri;an. Ziritlo,-tt" p.1t0-83.

32 R.S..Stroud. The Sanctuari of Demeter and Kore on lcrocLtrinlh. Prelinitturv l?eport, l :

1961-1962, Hespcria. XXXIV, l, 1965. p.6 5i urm.r3 M.lgnat, L'estigiile geto-dacice de la Zvord;lea Si semniJicotio /or, Suceirva. X.

402.

- DreaJIna cdrora :. -,

::iaciate ca aseil',i:,\ retenberg. \1c I -::,.r;.ropole;i le;:-" -

Fari a subs;i-,: ;, nplerelor ant::'' :i:,:;13te doar in p;:.:': :-rr a locuintelc r ..

La Dumbrai t "'*'.:zarii S I1 Tr -l- ' : -

Gropile de c'--,: '-,,. si prin contii.,.: -.

, :rDle\ele cLl i;.. :

-::ziillt''.

Prezenta ir-r :: :, ,Ll Radu Vu.r; -' -.1:l'i Cl.Ltee ei:ll ' '

-' ..:rr lrar e it'rtl- - :

=-'.i i ltlso!ili.. ':= :

- .. .:: so lare'

' A d Vetre de ct

tiit/iilr-a

1, \-atrl a:i3 a ).; iL,. Ea Pill..L ;- )

' j:l: 3 SllllPl=:--. a P-ste utl SiI-: '

-.::: se tlcea tl.'; '..:- .: cit reprez::.i:

l, Cele m3: :--:, J: potcc':r 1

I - !.

Czpitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

:n preajma cdrora nu au fost semnalate gi locuinle , M.lgnat mentioneaz5 complexe3preciate ca asemAnAtoare (Sf.Gheorghe-Bed ellaza, Orlea, Bratei. Sighiqoara-\\ ietenberg, Moigrad, Oradea-Salca etc.), cdrora le contestl parfial caractertll de

n.cropole gi le catalogheazl drept.,cAmpttri de gropi rituale"'Fara a subscrie la concluziile sale sau a adduga noi ipoteze asupra destina(iei

;opplexelor amintite, precizdrn ci noi avem in vedere gropile cle cult (satr riltrale)situate doar in perimetrul aqez[rilor, indiferent daca ele se afl5 irr irnediata apro-piere a locuinfelor sau sunt la oarecare distan{a de ele.

La Dumbrava am relevat doar existen{a gi grLrparea lor pe latura sttd-vesticd a

a;ezarii S II Tr 70, cum se poate observa 9i pe planul pr-rblicatra.

Cropile de cult se deosebesc de pLrlurile rituale atAt prin modul de amenajare;it gi piin con{inutul lor, ofrandele suge16nd mesajels cdtre alte dornenii. l-a fel 9i

c.-,ripiexele cu destinalie rnagicd din alara locuinlelor, aflate in dil-erite puncte ale

i;ezari i16.

Prezenla in gropile de cult a rlmSgilelor de vetre a fost retrarcatd incd de profe-

:,-rrul Radu Vulpe. Considerdrn cd aceste corlplexe erati destinate ir: prirnul rAnd.

n-ar1 putea afirma, deocamdatd, cd in exclusivitate acestor fragrnente clc vatrd. La

Durlbrava intr-urr caz bucdlile de vatrl erau depuse pe dotra rAnduri cll oarecare

grija insolite qi de alte of,rande de la ccrenroniile inclrirtatc foarte probabil Lrnor

;u lte solarelT.

I A d. Vetre de cult

1 . Vetre.2. Formii $i tlestinalie;3. Rusptintlire;4. Ornantente, sentnific'ctlii, de-

nunrire.

l. Vatra este o sllprafaldneacoperitd. uneori special arnena.jatd. pe care se face

lbcul. Ea putea fi situatl sub cerul liber sau inclusd in peritnetrttl urrei cottstructii.Vetrele simple sunt atestate inc[ din epoca paleoliticl iar acele complexe._din treo-

litic. Peste un strat de pietrig gi fragmenle cerarnice era aplicati lipitLrra fhtuita pe

care se {icea focul. Multe vetre aveau gi gardinS. St-tt.tt cttnosctrte de timpltritt 9i ve-

trele cu reprezentdri plastice, yetrele alter.ir't agezarile epocii bronzului au lost gI-site qi vetre pe suprafa{a cdrora era incizat utr decor forrnat din cercuri cu volute cu

clari semnifica{ie solard38. Se poate constata agadar, cd pAna ilt epoca dacic6, ve-

trele, atfit sub aspect utilitar cdt qi de cult. trecuseri gi in spa{iul getic printr-o evo-

lutie multimilenara.

2. Cele mai numeroase vetre din locuin{e au o fonnd circulara. de elipsi satl nu-

ntai de potcoavd qi rectangulard. Sub crusta lortnati de lipitLrra arsd gi pietrele de

ra S.Sanie, $.Sanie, op. c it., P.69.35 Un cult al apei sau un caractcr lunerar.16Gh.Bichir,'Manifestations de caractire ntogitlue et cultutl che: les corpes,l)acttt-;r-S.. XVII.

1973.p.246-253; S.Sanie, $.Sanie, ,Senni/'icutin unui nic conrple.r urhaologic din ttse:trreo tlacictitle la Dumbrava (com.Ciurea, jud.tasi). Cerlst. XIV-XV. l9ll3-1984. p. l3l-136.

17 A.Audin, Les/ites solctit"es. Essai sur lu re ligion prinzrtil. Paris. l9'15. p.2 5i urnr.38 K.Horedt, Die Ll.ietenbergkulmr,Dacia. N.S., IV. 1960. p. 107-131 .

27

2A DIN ISTORIA CULTURII QI RELIGIEI GETO-DACICE

rall care all scrvit drept temelie rrctrclor sau doar la confcclionarca garditrclor atr

fost gasitc adeseori vase sparte ritual la londarca locuinlelor- al ciror sttflct cralt

considerate l'etrcle. Tot pe vetre crau depuse olrandc.Vetre au mai fost gasitc qi in afara locuinlclor in incinta sanctttarclorie dupa

cum un tip de vetrc arplltea fi consideratc 9i acclc tt.slrino din nccropole.

,lr-<.". ' t :---,., ,-:'..\

'I..:?.\

PI-AN$A X: 1 Gritliqtea Muncelului: sculptLrrd in pialrd rcprezentirld un cap de pasirre (aptrj

C.Daicoviciu);2 FAntAnele (corn.Suhaia. jud.Telcornran): 3 Vlirdict'asca (jud.IIlbv): vattd oru:,

mentald (apud G.Trohani); ,l Botogana (Lrd.Sucear,a): liagrncnl de vatrit ottlanrcntali:t (apLrd. S.Te.'

dor).

reLILCri$an.'Ziritlat,u. p.100. fig.38 la Pe cico; ]Jtitco l)ctuntnci. Piatra Ncanrt. la Satrctuartti

s[pitr-ri arheologice clcctuatein anul ]980 d(j S.Sanio qi V.Mihr'iile scu-llirliba.

' :, r,'1:\

" .'',i . ",, ,,,\:;l :.1'\;,:i" i-l 1.' '1 ,:i't\t:.1

j''1't'l'

L. l;1.:. : ..

-r \, 1) -- '':

-. 1 11. ,l ..

-'.

ii. \ ". ::. i-

,ri,.'./,,,.t'/ lA';//' '1

T

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

3. Vetre gi mai ales fragmente de f5tuiald gi crLrstd paslrdnd o interesanti orna-

mentaf ie au fost descoperite la Popesli(corn.Mihaileqti, j.ud.GiLtrgiuaO, BucureSti-

lit "i'iia+t qi Popes'ti-Leorclenia2, Vlciclicectsca (llfov)a3, Poiunu (iud.Galagi)44,

Botos ana (f ud. Suceava;45 1el. X l'3.4).

Descoperirile existente ar putea indica o rdspAndire tnai illsemllati irr CirllpiaRornAnd gi sudLrl Moldovei. f6rd a lipsi insi din alte zotte.

4. Asemanarea partialS posibil aparentl. a tlllor motive clccoratil'e de pe tttt tno-

zaic callatian cu cel al vetrei rituale de la PopcSti (-iud.Argi:;) a constittr it pLtnctttl

de plecare gi materialulde baza al unui articol carc-gi propllllea sI reliel-ezc trrl as-

p.it ut influentelor elenistice in cultura geto-clacictia6-

Schimburile comerciale, apoi vecinltatca. conflictele. relatiile pagnice. acliirtii-

le cle protejare retnLinerittri irlpotriva urtt-.r itratnicriaicoioiriiklr grr:ce;ti etc. atl avtlt

drept urrnire mLrltiple colltacte 9i inlltte nlc'47.

Desenui cunosclt al ornanrentuILri velrci r.1e la f']opegii rttl 1"loati: f i sigur l'cliii'a-

tat cu reprezentarea,"rnotivuiui grecesc li tliaz:ilril,tl''"-ii; c'" cr-: ".i.lt<-:tiv ilc r';,ilLrri"+'l

()!"nament atAt cJe frccvcnt irrtAlnit pe nrozticuri. I)e cottll;i".ll ri:clatlgtiiltr al v*trei ilc

ia popegti apar..cir!igcie". segrnenl* ale, ..spir;tiei alr:r'gitoare"'. fiirl I crciLtcie lotal

posittiliiatea ca ele sii iiLrstreze seriide *counl. r.lc Lrertice ". ."iliirligcic'" ilpar ca or-

lanlent frecvepI pe e;crainica coriuticir-t(' cotttiltLlilltd .tl fi; 3[c.:tiitc;i pc r:eratllica

din sccolelc urmitoare. Agaclar. itu eril absolut trece:;rtl'ii r;ttllol$tcrea itt.itattrcttlttlLti

de pe inozaicurile greeegti. cacispirala tr ibnnat \/re lre rie rrrilelrii tlll orilitlrellt co-

rnurr in spafiulgelic (I'}1. Xll2)"Foarte probabil ca reprezenfarea de ilc vatra de la Popcgti sii aiba in cctrtiu -

ideogramapetrtru an ctr cele zl attotimptlri ;i tic o parle 9i cealalta" soarelc 9i ittna'

seiniiitjcend eternitatea. unul riinlre crlrcruri Ireccsitind a fi cornplctat ctl razc. Celc

patru serlne centrale pot sernnifica de asel.nenicele 4 eletrcnte ca 9i cii'ra ctl llLl-

ir-;ere egalc pare qi impare, a cdror surnl este 10, eSenla trttitror ntltnerelol'stlccc-

sive. Avansam aceastl ipoteza cleoarece constatdnt cI tbrrna 9i dirnensittniie fbarte

29

a0 I{..Vulpc. glntiertLl arheologicPopeSti.Maleriale. III"1957.p.23:};i fig. l8/2.p.238.ar S.Morlntz qi D.V.Rosetti.lltrcureStii de oclinioard- Buctire ;1i" 1959, p.29.

a2M.Turcu, Notc orlteologice pe;antierele cle conslnrtlie iin []ut'ureSli. BucurcSti. VIil- 197 l.p.89: eadem, Geto-docii, P.86.

1r G.'froh ani, Raport asu;tra s[tpdturilor arlreologiL'e t.f e('lt!ote in a,se:creu ge tt>doci'-a cle lcr

t.ldcliceasco,jud.Ilfot,inanull973,Cercctau'iarhcologicc.l.197i.p.175.fig.2.+1 R.Vulpe qi colab., $antierul arhe!ogic i'oiorur!ccrrri. SCiV. Ill. i952. p. 194-195. lig.3'a5 S.l eodor, A;ezorea de epocci La Tdne tle la llotosttrtLt. jtrd..Sucea,-ct SCIVA. l1- 2. 1980.

p"207,frg.|6114 qi p.20s. ilg.1713. Prcsupunem ci poatc 1l cruslai cle la o vatrd ornamerllirtd.

16C. Iconomu, llnasTiictal in/luenteielenistiteittlttmeageto-tlacicci.Clerlsi.Xl, 1980.p.229-

247.47 D.M.pippidi. DlD, I, Geti ;i grec'i l0 l)tLn[tretr tle ,JoS rlin c'ele moi t'cChi lintpuri pittir lu

cucerirea romanri. Bucure;ti" I 965- p. I 39- I 87.a8 R.Vulpe, $antierul orheologic Popesti" N4atcrialc' lll' p 231'ae C.lconomu, op.c il., p.23().soW.W.Rudolph"llPi3 l0: ALttkonittkl'li.r.fi'ontllaliois.llcspcria.'15.3. 1976.p.2'i-l-lig.2a'

J_

DIN ISTORIA CLJLTURII €I RELIGIEI GETO-DACICE

apropiate de un pdtrat al vetrei. irrpar{irea supraltlei sunt elenretrte apropiate de i-

lustrarea georneirica a aritnteticii gi misticii trtttnerelor la pitagoricieni5l.

PL,AN$A XI: I

bucati dc vatrii

5r [r.Enriciucs;i (i. dc Santillana. l'r'thugoricicn:; (.t l';ledts.l'aris. 19J6. p.22. 1i 2(r-30. Itcptc-zcntirile cle la'Finiinclc-Zirnrricea (ll.N.\'lalccscLr. 1\,l.llabc;. (-arc'cldri urlrcrtlrigii.a yi sitpitltrri tltsulvgre lo F-antanelc. SCIV. 2" 1968, p.2lJ3-29 l) gi Zirnnicca (1. Ncstor. .\irltittrrilt le lu Ltntnici',t-

Stuc.lii. II, 1949. l. p.l l6-125; It.Vulpc. .1Se:ari gctite" p.25 qi lig.7). Vclrs ascntinl-rtoarc cu ccailc la

Vladice rsca au titsl dcscoperile in contplcrc flnerarc.

O altn pr\''r .::,: : :

;.,1I)sa'.t alter:-. i-': ::. -:i.,de poati il ']..r - - :; -. j:stinaiia ;it ".,"-: -: j: :Liie ia perne:--::.: .

; i-stin.1tii ca'r1.,":-a :':-::-.i:'rl a.lrila::l--.- : -. :-"

A e Puturi rituale

Repertoriu

. ,1, ,, -.: ( ; a :- \''. =l

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

O alta problernd ridicata este cea ref-eritoare la denumirea de vatra ritualS (decult) sau altars2. Orice loc in care sunt depuse plrti din anirralele sacrificate sau o-frande poate fi un loc sacnr qi nu in rnod obligatoriu altar. Incertitudinea in lcgirtr-rrIcu destinafia cultualS a vetrei poatc constituiun elerlent care. alSttrri de uz. si con-tribuie la perpetuarea numelui de vatri cle cult sau vatrd-altar chiar daci are qi urre-Ie destina{iicomLlne cu altarele. Fonna patratl constituie un argunrent suplirrentarpentru caracterul cultual al vetrei.

I A e. Puluri rituale

Repertoriu

I Brttd (com.Negri, j Lrd. Bacdu).. V.Ursachi. Cercetiirile orheologice de lo llrod. Scsiunca ;;tiintilicir a N4uzculLri cle arhcoiogic

Pialra Neam!. decembrie I 982: idenr. 7-urg i da,- u.... p.80-83. f i-u.2.1.

2 CioldneStii din Deal (jud.-feleorrran).M.Pctrcscu-Dimborita;;i Silviu Sanic. (?rcetriri urlteolr.tgict"in d.l(:ur(Li st,lo-dacit'[r de ltrCioldnestii din Deol {-'jud.'l.eleormon./. ,\rhN4old. VII. 1972" p.2-57: M.l)ctrcscu-[)irrbovita.l)escoperireu de yose docice de la Ciolirne.slii din Deu! (jud.'lblcortrtttrt).it'r ltt ntanrrtrituttC.Doico,-iciu. Clui 1974. p.286: S.Sanic.l)in religia (lll). p. 127-l2lt

3 G hernt iine,s/i (com.Banca. j ud.Vaslu i).V.l'alade.Unpul dinsetoltrl ol ll'-lecte.n. la()ltt,rnttitt(Sti.cont.P,(tncu,.jud.lir.v/url.SClVA.29,3, t978. p.401-422.

4 StrLlu I e S t i (Bucureqti).M.Con::tantincscu. [,'n put din secolele tl-ttt ,'.n. JL.tt,,1',1'11 l,t .\rr,irtl,)ti (Btrtrtrt;tit.SCl-V . 3l. l. 1980,p.119-151.

Sipiturile arheologice desfhgurate la Ciolanegtii din Deal in anii 196.+- 1965 au

clus ?ntre altele, Ia descoperirea Llnui tip dc conrpler arheologic care nu nrai firsesece rcetat pdnd atunc i it.ttr'-o agezare geto-dac ic d, - y t Lr 1 ul3'; .

Cornuna CiolSnegtiidin Deal.(ud.Teleonnan) se atlii situati pe cursul mi-ilociual p6r6ului Ciinelui, in cAmpia dintre Olt qi Argeg clrnoscuti suh nurnele de Ga-vanu Burdea. Agezarea geto-dacicd, cLr o sLlprafa!5 de apro.rirnativ doui hectare, se

afla pe o formd de teren pu{in ridicati (circa 7 m) fiind rnarginitii spre sud gi sud-vest de p6r6ul Cdinelui gi Valea CliinelLri gi spre nord-est de pArdul Ududuia. Sapd-

tnrilearheologiceauduslaconl'irr.nareaunorinfonira{iidinanul l9l0,privitoarela existernta unui pu( in care au fbst descoperite mai nrirlte rinduri de vase supra-puse, a$ezate deci, nu scdpate sau aruncate.

Pululsolid construit, de formd rectangulari (Pl. XII gi Xlll) cu desclriderea in-terioard de 1,54 - 1,61 nr se lrai pdslra, pe o inal{imc de ap'roxirrativ I ,20 rn. por-nind de la adAncirneade 4,70 rn lata de nivelul actualcle cdlcare. Datelc qi Inateria-

s] C.lconomu. oit.c' il.. p.243.53 M.Pctrcscu-Dimhovita,si Silviu Sanic. C'erc'ctriti urlieologit't in Lt;a:oreu gtlrt-tluc'it't'i de lo

CiolaneStii din Deal Qud.'l'eleorntan.). ArhN{olc!" VIi. 1972. p.2J l-258.

31

32 DIN tsToRlA cuLTURtt €t RELtGtEI GETO'DAC|OE Capitolul l. FONTES it

lnvc:rtantl Pu!u1ufragmente ccramic.- ;

sidcralii asupra ac.si

I)l,A\S,^' XIIl Cillinri strl eaictriLt ic>i . -

nrli dcschrs. h 1.,. '-

Vasclc aparitrt::llustrui llc!Iru s;-l'ri i.J\ its!- bitrotlcClll;1 ...c ini cr-r tttai -tIt^':-, :-,dLil cii-cprt silil llla.,'.:.s:til lrlcltr. \ asJ a.-:

lele cunoscutoprin sdpdturi au permis infdligarea multiplelor.aspecte ale interesan-

tului complex, precum;l-prUti"ut", lotulrri d. rut. descoperit intArnplstorsa'

PLAN$A XII: Ciolinegtii tlin Deal (iud.Tcleorman): putul votiv: scandtrra clin ghizd 5i vasc dcsco-

perite in interiorul Pu{ului.

5a M. petrescu-Dimbovi{a, Descoperirea de yose docice tle ltt CiotdneStii din Dettl (iud'7-eleor-

man),ir ii *nrrrirmC.onslantini Doicovicitt'Clu.i 1974' p 285-299'

l1

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

lnvcntarul pufului din carc cunoa$tcnr 2ll lasc lucratc cu n.telta gi la roata. 250

fragmente ccranlice gi o bralara dc argint cu capctclc inhquratc pcrrnitc ulrclc con-sidcralii asupra acestui tip de complcr (Pl. Xlll).

I-lol-v ln

o-*]cmSHa

Irl-AN$A XIII: Ciollne;tii din Deal: prolilLrl scc!iLurii crr putul voliv. a hlrnrtts: b sol calcrtirt-

r: sol caicniudeschis(dcraljarnclt):d rrisip.e sol culstriupictril. 1' nisippictri;.ir. soi calcrritr

nlti dcschis; h hunti: i lcrnn. l-8 vaso;i vcrigii dc utgittt dirr rrtlcrroltrl lirrtrinii.

Vascle aparlindnd unci catcgorii lucratc cu ingri-iirc. au ca clcrucltt caractcristiclustrul ltcgm sau ltcgnl-cclluqiLr la cxtcrior. Au lost rcrttarcate ltrntitoarclc lbrntc:r asc bitrouconice iu fonnii dc umi. cu nrarginca rislrirrl.ii qi f;rlctata gi ltrnd ittclar:cini cu urarginca raslranta oblic. crr toartii din bancia rcctartstrlari itt scclittrtc. ltrn-

duldrcpt sair inelar- cinicu gatulcilindric inalt- corpLrl bitrortcot:rc. ltrrtdtrldrcptsau inciar: \rasc bitronconicc cutlsui lorti- trtal'uirtca rnslianti obirc. ltrrlelLrl c'lrcpt

[Tiloflffc:n

Viilt'YX{ffii

/:\i,,

\

-l

/{.

1\,:,'\

2

i(.

\

\i

'\

t

DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO-DACICE

sau inelar. Noile descoperiri adaugi la rnullirnea vaselor cu litnduri cu turtbo ttc-centuat, vasul lucrat la roatd cu partea inl'erioara emisl-ericI gi firnd inelar 5i ulr vas

miniatu16. Modulde construire a pulLrlrri. arnplasarea irt cuprinsula;eziirii. calita-tea qi unilormitatea coloristica a vaselor, veriga de argint. laptulca au lirst depttsetoate laolaltS, conferd Lln caractcr cleosebit conrplexulLri de la Ciolanegti. Pulul (7rlr-

/err.r:) nu pare a fi doar o obignuitl arlenajare a unui izvor (frn.s), desltrl de rarc'giacestea in acea epoc5, ci un putr r,o/i r'. Absen{a restttrilor Llnor crel.natii gi a oaselorin gerreral ne-a determinal sd consiclerinr inrprobabil caracterttl tirnc-rar al contple-xului, asenrdnitor in parte cu nurneroaseprtturi.filnerurc gi ritualc din Callia55.

Pugulca loc care reuneite trei din importanlele eletrente cottstittttivc ale ltrrrtii(parrAnt. ap5. aer) ocr,rpd un loc irrsenrnat in cultul Irultor popoare gi c1e el estecorelatd o bogatd rnitologie.

in cazul complexului de la Ciolanegti. apropierea de api, chiar posibila trtiliz-a-re practicd iniliala, face plauzibill ipoteza ci ol'randele clepuse aveatt in vedere odivinitate a apei.

Complexulde la CiolSnegtiidin Deal. datat intre slargitulsecoluluial II-lea gi

inceputulsecolului Ii.e.n.56 este cel rnai tinrpuriu intre cele cttnoscLrle (gi ptrbli-cate)inspatiulgetic. Cele delalJrod (11cp. l),Striule.;ri (lfep.4) Si(ihcrrtttittc.yti(Rep.3) flind diferite ca aspect, dir.nensiuni, invcntar. clatare, posibil qiclr de-sti-

na{ie a ofiandelor.Un cult al izvoarelor. al apei, al rArrrilor au avLlt toatL' popoarelc' inclo-etrr'opetle

qi vor 1i avut gi dacii. Daca existrerrta la geto-claci a uneicl ivinitirti cchivalente ltr i

Foir.r qi a unei sdrbltori ca Frmtinuliu sunt dcocantdatlt ipoteze. fbarte probabil ca

nurnele rAurilor sau a izvoarelor unor rALrri si li lbst nurnele unor cl ir,'initiiti alcapei, aqa cunr inl6lnim in lumea celticii satt rotttani'i7.

I A f. Alte complexe de cult

intre descoperirile arheologice care eventual ar putea fttrniza noi elentenlc astt-pra unorculte gi credinle ale geto-dacilor un loc deosebit prin ditnensitrne;i inrctr-tar il clcline cea de la Conlegti (corn.Davidegti. -iud.Argeq) Lrnde. la locttl trtttt.tit,.Lacul lui BArci" a fost cercetat in anul 1973 un interesant conrplex5s. C) suprathlSde forrnl oval5, cu aspectul unei rnari pcte de cenugi. cu dianrctrul ntare clc 13.,5 In

s5 N4arv l-arrien-l)ulcr. Le puits.fiutcroires tle Let'tour"e (Gers)- N'lS,\N'l tlc ll I]rattce. XXXVlll.f 973.p. l9-6tl:.1.1).l,ctit.l'uitsetJbssasrittrclst'nOotrlcl us,risl'a-ren4tla,le Blit:sbruck(,\lrtstlle).Mosclle. l9lltl.

5b \,lcntincm propunerca prilind datrrca in linritclc cronologicc arnitrlitc a ccratrricii tlc lipL-iolnnc5ti.[)rol.M.l'etrescu-[)irnhovita. rt1t.r-it..p.294 ..nrti curiittdinaclottaiLrntl-tlatcasecolLrlrri II

i.e .n.".57 [).Baatz. i,rl. Bruilnen- l?eollexic'on dt,r ecrntonist'lu:rt,lltt'rtuttrsArtrrrlrr (cd. Il.t]cck. II

kulrp.K.Ranke.R.wenskus).[]crlin-N*r,York. l9lll.lv.p. l-ll:.l.dcVrrcs"1-zrrcligirtn.ltM.(irecn. St'nthol antl lntuge in ('eltit lleligious.lrl. [-otrrlra-Nc* York. p.39--10: ('.Vaillat. /-t'des sotrrces dtrns lc Outrle anlirltrc.l'aris. 1932: .lotl lc (lall. l.e 'l'ihrt

.f lctrve tlL l?,trttc rlrtrts I

r1aitl ([)rclircc dc Ch.[)icard). I'}aris" 1953. p.VI. 36. '15. pass.58 Al.Vulpc. [;.1)op':scu. Iinc corttribuliou urchiologiquc i l'ituLla dc lu rtligion tles (iato-

1)acr:s. !'hraoo-Daci ca. 197 6 " p.2 l'7 -226,

..la n -I2.l:

Capitolul l. FONTES A;-

gi cel ntic de 8.5 nt eraia. la adancirtrca rttcd;lmare d ivers itate : t-'a-<e

sticlS qi o moneda de :rMaterialele eerlmi,

unor vase lttcratc ctt t:i.intregirii vaselor.

La est de aceasti FJgdsite rnai mult.- obie;pinteni, 5 fibtrle de fiersticli etc.. iar irr apr.'piIui Meniskos Filotas. Icerant icit dttpi cttrtt t::.

Dralttn a,.1-r rrlt.r; 1., "'irrccputttl dorrrrrici li' :

racleristice seco lc- l.'r I I

Carc poltle ll:ill:'-.rilc. ,\ l.Vulpc >i E. P,'r.rnult de 3 000 dr- rrare .ipolezlr crtrlclerttl ti i :'.::avansatc a\ (3 Ill \ J j jrnagitclor ttttei c:r:'::tbst irtcirterale itt rii ','.locLr I descoPeriri i tri: l

pantl intre caracterjsii.e.n. de geto-daci.

Se poate prcsrlFtiilidc dcputterea o lirrr J -'ivate. Deocatttdata Iltt 3a doua parte a tttii.-niul

Suhl irr i irrd ele g::'-'Ii.Popesctt gdsesj un.Gullico. VI. l6) ;i Strrcd. Ei presupun ca saclrnen{ioneazi ce ilelliriltirnp. ei considera ci s

Moigrad. Sighiqoara. S

[.a Con{egti au tc.tasociate cr-r piesele depare justificat a se.i-tl..stipat)i a attitnalelrrr-Vro 0r1i-itJv)6' '. tol c; l:

5e lbitlenr. p.213. D \ ,

galo-duc'c de ('ortteStt '. ':60 Wernicke. ..1 y1; i,;., _ 1

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI

gi cel rnic de 8.5 nr era succedala de o lerrlila de plrrrint ccnu$os ilr crrprinsLrl cl-ire-ia, Ia addncimea lnedic de 0,2-5 0,i0 rn. au lbst gisite nratcrialc arlreologice dc omare diversitate: oase calcinalc. f ragrnente ucranr ie e . picsc rrrctllice. obiectc dc:ticia 5i tl rnoneda de arg irrr.

Nlaterialele ceratnice. liagtnenlale. cu rrnlre dc arcie re sccundari. aLr apartinLrtLlnor vase Iucratc cu tnAna gi la roalii. E":istil posi'nilitatca statriliriilbrrnclor nu;i aintregiriivaselor.

La est dc ac-c-asta patd cenugoasii. pc o srrpra[rlii clc apnrrirnlrliv l-5 rn.1.:r. aLr fbsl

-easile rrrai multe obiecte intre carc: -15 vijrfirri dc sirs.catii: l2 rtrici crrtitc clc llcr. 5piltteni. 5 fibulc de fier. I I cr.ric dc [lcr, Lrn incl de brorrz. un l}agnrcnt cic briturir dcsticlit etc.. iar irr apropierca lor. o drahniir cle I)vrrhacliiLrnr. ctr icgcnda nragistratLr-Itri Meniskos Filotas. Accsle pic'se nu prezintu irrnru alc arricr-iisrcirrrriarc prccutrlceratrica dupi cunt llu pol ll cunstatatc urnrclc l'rcurrr:i ardcri pe locirl rle ptrrrcrii.

Drahnr:r dvrrhachiani are o clatarc clesttr liJc largli crr lirnilu inlcriolrra i-rin,i 1.irreelltttrrld0rrtrrici ltri,\rr::uslrrs. ['rrcle liir..nrrule Letlrr1)iec e|:r|lilr rrrr0r \,1:e e it-racteristice secolclor I I-l i.e.lr.

Carc poalc fi scmrrificatia acesluiobiectiv? Arheolosiicarc au ct-cctrurt shpitLl-rilt. Al.Vtrlpc si l:.Popesctt- sLtbliniazii cli dr.rpi analiza riralcrialri luiostcologic (rnairtrLrh de -l 000 de oase calcinatc). cilrd a losl rc'rnlrcatri lipsli lotrlir a oas,,:lorulnlne.ipoteza caraclcrtrlui firrrcrar alconrplerulrr i a ii,st lliiniirlrl;1;''. [ ]rlr ilirrfrc ipotezelcilvansatc avca in vederc ca obicctivrrl prczcnlat s;i l-i rczLr lltil ri in lritrttrrlrrca rii-rttilite lor urrci ccrcrnoniicle -cacril'iciLr si a urrci oll'untle colective. Anirnulclc;rrrlirst irtcincrate in al1 loc. vasele sparte in cursul incine ratriei" apoi. o plrric. clepuse inlocuidescopeririiodatii ctr enrirrtilcle obir'cle'dc sticli. [:.risla o sirnilitudine ll'a-panti itttre caractcristie iie constalutc 1i ritualul llrncrirr practicrrt din scc. VI-lili.c.rt. tle !clo-tllrr'i.

Sc poale presupullc cii ccrctnt-.rtia con\la inlr-rin banchet pc locLrl rLrgulrri. Lrrrnlllde cie puncrr:a oflatttlei irtlr-un loc :;pecial ales" urrrlc sc rlcsliyrrr.arr r ilrraltrri adet:-vatc. [)cocartrdati nLr au fbst clcscoperite in apropicre vc.ctigiilc r,;'cLrnr,--ilr;eziili dina dotiu pilr'te a rniic-nir-rlui I.i"e:.n.

Strbliniind alegcrea locLtlui de deg.rutrerc. in pritlLrrc linsu rrrr lac. Al.Vrrlpe ;i[:.1]opescu gdscsc uneic situa{iiapropiatc dc e:cie rJcsclise clc ('uc'sar (D,., l}t, lloi-iullico. \/1. 16) gi Strabo (Gcogruiiit.lV:1. ,5) asupra sacrillciilor tlin iLrnri"a ceiii-ca. [:i presupun ci sacritlciilc pi otianricle ar fi ptrlrrl li pcrrlrLr ..lrtcmi.s-l]olrlr.r. claiInen{ioncazil cI irentru monrent. aceaslti ipotezli este insLrficicnt fi:rrrlatI. irr acciatritirnp. ei consideri cA s-ar irnprrnc rcanalizarca unor conrplcre ;rscniirrri'itoarc cle !lMo i gracl. Si gh i goara" Snago.r colts itlcralc nt onrr i n te.

1,a Contegti au lost glsite oasc dc or,'iclipr'inc. polcirre. hovinc. cabalinc e1c..asociate cu;riesele de ofiandi. in prilrrrrl nirrtl cclc.l-5 r,'allirli cic si'igcatii. lrstttleuparc jLrstilicat a se corrsiclera ca ccrcnro;ria sacrillcillll cru ai-ilcsati'i zcitci.-Jlr.,lri.t"".stipAnii a anitnalelor", in prirnul rind" c|ir nu e-xcltrsir'" cl in nrurrti ;i pitirrri llldr-vrcr 0rlpdv)60, to1 ea fiind ;;i zeilir a vinr.rtorii.

5') lbttlt,nt. p.223: I).Nicolacscu-l'lopStrt-- ('ott.;i,lLirtitittts ttrttltrrltltf qryi1| rr.s.r'rr'l t'n.\t'ntf)f L' t'itu(lgalo-dat'e tle ('orttcsti /corn.l)oritle.yli..luil..lrgtlt.lhrlrcr,-l)ue ielr. i97(r. p.?17-i.i(i.

"o \\'crnickc. ..l i'! c t rt i s. I{t:. I l.- lituttpurt 1 895. r:oi. l.l.l.l.

DIN ISTORIA CULTURII SI BELIGIEI GETO-DACICE

Dar Arteruis era o divinitate cu loarte rnrrltc atribirtc: zeiti a crc-Sterii platttelor.

apdrdtoare a.copiilor gi tinerilor. zeili a mortii. a rizboiului. a calatoriilor. a izvoa-

relor termale, tdmddLritoare. zei15 a Ltrrtii etc.6l. De la Ilcrodot (V. 7) cttnoagterrl

pozilia deosebitl care o aveau la traci divirritltile lre.s, Dion.\'.to.t 5i lrlcrni.s6l. 'lot

Herodot (V 7) identifici pe Arterui.s cu Bendis6i. T-eita tracicd nu avea probahilmullimea atributelor A rtern idei.

irr situalia in care, s-a dovedit ca obiectivul arlrcolo-eic cle la Cotttr';ti. ccrcelirlexenrplar, nu are caracter funerar, inventarul indreptilegle alribttirea. Prin innttrl-

firea unor astfel de complexe reconstituirile vor putea fi nrai sigtrrc'gi contribtrliilecu terttelii rnai solide.

Unele aspecte comune cu obiectivul de la Contegti le reilrtilnint la utr alt cotrt-plex, de ntai rnicidimensiuni, rnodest gi ca inventar. aflat la Duntbrava (cotn.Ciurea, jud.la:;i) (v. Pl. XI/l).

intr-o secliune din zonacentrali a agezirrii. S lll L-70. trtt clepartc de o locirirr!iide suprafala (L2S-70) gi un bordei (lld.l-70). la adancirnea de 0.80^rr. a apalrtrt

conturul aproape circular al unei gropi cu diametrul la bazii cle 0.96 trt. Itt groapir atr

fbst gdsite: fragntente de chirpic. cerarnici lucratd ctt llitta gi la roltii. ptrtineforme intregibile gi rlai ales pe.iurnirtatca veslici. oase. dottlt clirltre ele aratt-iatc in

forma litereiXAcest mic cornplex ar fi rautas irrtre dcscoperirilc re lativ cor)tultL'. cle tiptrl gro-

pitor de cult, daca, cel care a flcut analiza l'aunei ditr agcz-area dacica cle la Dtrrn-brava (ud.lagi). profesortll SergiLr I Iairnclvici. nu ne-ar fi antrntat prezL'ttla strrprirl-zdtoare in Gr. l-70 a oaselor de oltr gi de cal.

Cele patru oase untane surrt: un peroneu drept. un pcroltetl ,stang.Lttl fcttrttrstling qi o tibie drcapta gi provin de la doi indivizi clc slattrrit niici. Casele dc citl.ntetapodale gi falanga III, extrenritlili ale nrclnbrelor poslcrioare aLl ltpartinttt trrltrical tdnar6a. Oasele ttu prezinti ttnlta Ltnei arcleri.

P6na in prezent erau cunoscute din ageziri sau necropolc geto-clacice cittttple xe

in care au fost gisili cai intregi6s sau par!i din cai('('in gropi ilrir alt irtr,'erttart pir{ide cai depuse impreuni cu lragrnerrtc cerarnice('7. Cai, intrcgi saLt plirti din cal. ot-e-

riti ca o ofrandd tunerard, sultt adeseori atestali la geto-daci 5i la nttrlte popoarc dittalte zone ale lumii68.

6t Ibidem. col. l3.l.l- 135,1.6r G.Kazargu,. 'l'hr1ke (lleligioir;. I{ll. Stutlgarl. 1936^ 6 A. col.J7-1.63 lbiclem" col. 505-506.6a S.lIaim<ivici , Observalii tu privire lo rt'sttrrilc o.!.)(r.sc,J(ir1/{' ittlr-urt crtrttltli'.\ ( tt t1l(tit't i(tlL' (l(t'

cic,e(sec.t-tte.n.)delaDumbrotu(t'ont.(-itrreu,.luLl.ltr.;i1.Cr:rlst"S.N..XlV-XV. l()lJl-19ltl.p. ll6-143 .

65 A.t).Alcxandrcscu. 7i:)arhcs de chat'uu.r L't ltil <es tltt lttrrttttis l(uL\ l(t ttt'Lr(4)ttle yitt' la Zirttrtt-

ccrr. Dacia. t"\.S.^ l-2. l9til. p.67-71J.

"6 lbidcnr.(,7C.Stclica. Obsert'olirttts sttrtLt'tLtins l)t Ltli.1tr.: t ttttt'lit'.t L'ott.\lLll(;L'.r tltrtt.: I'ttlthlis.tltltt'ttl l( (';t-

ttrnu (dip.de Dinthovita ).'l lrraco-[)acicrr. V" I 9l{-1. p I 38- l'1J.6sL.Nlalten. l)as l'lirt! inr'l otenglutrhett..ll),\1. XXIX. l9l{. 1. p. 179-2-56: AI.Vtrlpc. [:.1'o|cs-

ctt. o1 .t it..p.2l7-226.

Capitolul l. FONTES I

Ce se urmdregteseimpunafireamiIui.Ele sunt deosebitbolism alunui animpurtAtor al vielii ;i a

Calului. incllecarat animal al tenebresiei Centrale. i se ancalului defunctului tde foarte multi vrerdecAt cel funerar.FilMater, iar in cortegitaru'i etc.lnilial htoniretrag,,carul Soarel

De la civilizatiri,grupuri qi cuiori d irefiin1d. Multiplele se,

ropene, in general. ;,:alului in plastica ;ito-danubiana (Car al

Faptulci la Durnnr6na, forme tipice.Errobabilitate. elem3r

Aceastl alEturartscop nii;gic pe care-lpufin ai unor siruatii

F-imAn ipotetice r

nieri saLi iocalnici? [le pdr{i a membrelornunil ?And ?n prezel

[ine restuii ale cremeAceastd asociere

nor pa4i din membrce-ramicl apar{in indseimpuneafistabilifica qi focul, intdlnitatelaj al Soarelui. ap

Putenr doar sI cirdificdrii incercate pr;le agrare. Dacd operifbst necesara gi alatu

Avea aceastd macolectivitdlii a fo(eifletele ambilor detugicS qamanul sa-;i fi

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

Ce se urmdregte prin asocierea om-cal? Pentru a da un rdspuns acestei intreb6rise impun a fi reamintite cel pufin cdteva din semnificatiile simbolice ale calu-lui.Ele sunt deosebit de numeioase astfel cd, doar garpele poate concura acest sim-bolism alunuianimalconsideral a fi prezent in toate cele treimediiale naturiicapurtetor al vietii gi al mortii.

Calului. incdlecat gi vehicolul. nava gi deslinul. cleci inseparabil de om,conside-rat animal al tenebrelor gi puterilor magice, mai ales, dar nu exclusil,, in stepele A-siei Centrale, i se atribuiau ?ntre altele gi funclie psichopornpS. Ciindva, sacrificiulcalultri defunctului era obignuit, caracteristic civilizafiiior piimitive ale Asiei. Dar,de foarte multd vreme, a fost remarcatl o rdsp6ndire insemnatd gi in alte domeniidecdt cel funerar.Figurile hipomorfe abundd in anturajul Iui Dionl,sos, al MagneiMater, ial in cortegiile dionisiace intdlnim de asenienea asocieri oameni-cai. ien-tauri etc.lnifial htonian, calul a devenit treptat uranian, caii fiind considerafi cei ca-re trag,,carul Soarel ui'", an imale consacrate Soare lu i.

f)e la cii,iliza{iile strdvechi la cele apropiate fantezia umand a asociat caii, ing-rupuri gi cuiori diferite, celor rnai importaute momente ale viefii gi a trece rii in ne-fiin!5" Multiplele semnifica{ii ale calului in magia gi religiile popbarelor ipdo-eu-ropene, in general. qi in cea a tracilor'este confirmatd gi de prezenfa remarcatiill a,:alului in piastica gi toreutica geticr, mai apoi, in cr,rltele cle sorginte carpato-pon-to-danuhiand (Cavalerul trac, Cavalerii danLrbieni), in d6inuiri.

Faptul c6 la Dumbrava ali iosi g5site qi materiale sarmatice, ceramir;a lLrcr.atd cunrina, fcrme tipice, nu indrept6legte agadar atribuirea acestui complex cu mareprirbabi litate, elemente lor sarmat ice.

Aceastd aldturare a unot pirrli din picir:arele de cal gi de oameni are de:rigur unscr-rp nr.':gic pe care-l putem doar presupune in lipsa uiror comple>le identice sau celpufin ai unor situafii asemlndtoar.e.

F-im6ri ipotetice aspectele iel.,ritoare la persoanele sacrificate . ,'ru iLi,r t: prizo-nieri sau localnici? Decedali din care, inainte de incinc:raie, au fost tiiare aminrite-le par(i a membrelor inferioare gi depiise in groapd iar restul corpului rlr:s la 7.ytrr-rt.utri| ?And, ?n prezent mortrrirrteie celcetaie sunt roate de incineialie cu iirarte pu-fine restr:ri iile crema{iei gi inventar modesr.

Aceastd asociere a_unor pdrli din membrele inferioare de la doi incii.zizi gi a u-nor p[rfi din membrele posterioare ale unui cal, impreunS cu bucdtile de ,atra piceramici ?.pa(in indiscutabil unui complex, cu destinatie magis6, a c6riri finaliiaicse impune a fi stabilitS. Aldturarea bucdfilor de vatrii pentru rin animal care semni-fica gi focul, intilnit in ornamentica ,,cdfeilor de vatrd", imaginat a purta mareleatelaj al Soarelui, apare normald.

Putenl doar sd circumscriem prin tatonare, sd incercdm sd stabilim obiectul mo-dificdrii incercate prin practicile magice. Calul a pdtruns din cLrltele htoniene in ce-le agrare. Dacd operaliunea ar fi avut in vedere doar fecunditatea recoltelor n-ar fifost necesarl gi aldturarea segmentelor umane.

Avga aceastd magie, simpateticd se pare, ca scop dobAndirea pentru nrembriicolectivitSlii a forlei de a parcurge distanfele precum caii? Calul urma sd poarte su-fletele ambilor defunc{i? Este posibild de asemenea ca prin aceastd practicd ma-gicd qamanul s5-si fi propus apdrareaagezdrii impotriva unor caldre{i.'

DtN tsToRtA cuLTURil $l REL|GIEI GETO-DACICE

Prudenfa gtiin{ificd ne deterrnind sd nu rnultipliclm excesiv numdrul ipotezelor,

sperand cd alte descoperiri asemlndtoare vor fi mai Lrtile pentru determinarea fi-nalitatii unor astfel de practici similare celei atestate la Durnbrava in secolul ll e.n.

I A g. Necropole - rituri gi ritualuri funerare

De la tlerodot ia Pomponius Mela gi Iulianus Apostata sunt frecvetrte insemnd-

rile despre.,netnurirea geticd". Oricum, aceastd credirrl5, pe nldsura propagarii ei

in lumea geto-dacicd, a putut deplasa axul nloral al societ5lii geto-dacice. Cre-

dinfele despre nemurire, evolufia lor aqa cum ne slurt cunosclrte din sttrsele literare

antice fac obiectul unei analize separate6e astfel ca, in acest cadru, vor fi consetn-

nate unele date oferite de sapdturile arheologice in obiective de o mare diversitatea cAror cronologie acoper[ un mileniu, de la traco-daci la daco-romani.

Riturile gi ritualurile funerare ale geto-dacilor au fost analizate detaliat intr-oimporlantd sintezd datorata lui D.ProtaseTo gi parlial, intr-o lucrare cu caracter plu-

ridisciplinarTl, aspecte ale acestor interesante probleme nelipsind din consideraiii-le prilejuite de publicarea unor morminte izolate sau al unor necropole cercetate

exhaustiv.in lucrarea sa, D.Protase a catalogat 53 descoperiri perrtru secolele V-l i.e.n.:

/5, in Dacia rot.nali, alte 17, pentru secolele III-Vl 21, in teritoriile neocupate de

romani (sec. ll-lV). Numlrul descoperirilor a sporit in ultinrii l5 ani. Numai irtcursul editdrii, autorul, cu probitatea-i cunosctttd adaugd, irt lt,/oto adilionalii alte

20 descopeririT2. Pentru unele necropole aflate atunci la inceputul cercetirii au

apdrut substarr{iale studiiT3 sau mouograliiTa dupd cu-tl au fost semnalate alte com-

piexe funerare izolate de insemndtate considerabildTs'

on lrfro. p.203-207 .

70 D. Protase, Riturile funerctre. pass.7r D.Nicolaescu-Plop;or. W.Wolski. Elemente de demogro.fie Si rituttl.filnerar ltt pttpulu;iilc

vechi clin Romania" Bucure;ti, 1975.72 D.Protase. l?iturilefunerare, pass; l)escoperirile uhcrioare de ntorntinte gi necropolc sunl dcs-

tul de.numeroase, mai ales cele daco-carpicc gi daco-rontane. Nlcntionirtn cdteva din lucrdrilc ce sc

re l'erd la teritorii rnai intinse: II.Daicoviciu. Dac'ia de la Burehisltt. p.220-223; Gh.llichir, Oulturucarpicd.p.29-41; M.Turcu, Geto-dacii. adaugi altc 29 descoperiri Catalogului inlocnrit dc I).Prota-

se:'S.Sadie, Civili:atia romand, p.8 I -84; I.lonila. Din istoria Si c it ili:olia docilor liberi. laSi. l9t\2.p.62-69; V.Sirbu, Creclinle Si practicifunerare, religioase Ei mttgic'e in lumeu geto-dacilor,Gttlali-1993. p.2 l-38.

,iCL M.Bab.g, Necropola daco-romttntide lo f.nisalu, SCIV.22. 197 1.l. p.l9-45: [).l]erciu.Buriclctva,p.120-127; M.lrimia. Date noi privind necropolele din [)ctbrogeo in-a dura epocd o/ie ru-

/ui. Pontica, |6, 1983. p.69-140; M. Babeg..Descoperirilefunerore Si senmi.ficatio lor in conte.xtul

culturii geto-dacice clasice, SCIVA. 39. l. lgtl8. p.3-30 ctc.Tad.Protase. LJncimitirtlacicdinepocarornandlasoporude('dmpie,Contribulii laproblemo

continuitdlii tn Dacia- 13ucuregti. 1976: G.Popilian, Necropolu dctc'o-romund cle la Loc'uslenr. Craio-

va. 1980.75 E.Moscalu. P.Voivozeanu - l,o tombe et !e trdsor print'iers thraco-gdticlue de Perettr (d[p. de

Teleornrun).Apulum. XVtl" 1979. p. 103 5i urm. E,.Moscalu, l)os throko-getische Ftirstengrubvonperetu in Runtinien,in BRGK. 70. 1989. p. 129- 190. I.t I.Cri;an. Necropola dac'ica de la Cr.r.qrr. Apu-

lum. )'\'lll. 1980. p.87 9i urm.

Caoitolut L FONTES t'

Procentual insi. ;ie situalia men{i.n:liacice at And in c::--:

;ele mai sirace in:::lin Dacia liPses; :

-l int6lnite in iurne, '

:,tualuri. Doar un<..r;-3anga de bral..lr:,

\lonumentelc..:z nta infbrmalii r:i :;

De altlel isti ::::.,1,&r1e. Cat era C; ::::i If 1\ lt2 C3 t1 3;;-;. --,.tat unala as.:'.i:-.. Herodot. tl,:':1- "

-- -- :r.nit.lteazf, ... :-

-t-i- -:-,- a o:F'!Lt!i! !- !

: : itet-lind in;i':,:,-E\istenia ui a. :

,i-f,', = - -- -li!lll u!utr!! _

- r'_r Lr1 I 1',

'-.i:-turii ale as;:--i

=lLl ltrI-1{l'r.trtle ina l=:

:. :..ri:i: ctr! 3IS i.

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

Procentual ins5, distribuirea descoperirilor pe secole a rAmas foarte apropiatade situa(ia men{ionata in lucrarea amintita. Perioada,,clasicS" a civilizaliei geto-dacice av6nd in continuare cel mai mic numdr de morminte cunoscute, implicitcele mai slrace informatiiin acest domeniu.

in Dacia lipsesc deocamdatd monumente funerare cu reprezentdri, aga cum potfi intdlnite in lumea celticd sau pannonicS, cu imagini care sd ilustreze credinle qi

ritualuri. Doar unele vase, intre ele gi cAteva utilizate ca urne funerare, au ca decorcreanga de brad, simbol al tinerelii vegnice, diverse semne solare gi cosmiceT6.

Monumentele lapidare ale dacilor din diverse provincii ale lmperiului nu pre-zintd informafii in acest domeniuTT.

De altfeleste greu de apreciat care va fi fost con{inutulexact al noIiuniidemoarte, c6t era de precis sau nesigur. Oricum, la fel ca la alte popoare moartea nuera privitd ca o plecare bruscd gi definitivd. In cazul in care qi in acest domeniu auexistat unele asemdniri cu riturile gi ritualurile altor etnii trace78, dupa inforrnatiilelui Herodot, mortul era expus trei zile, erau jertfite animale gi dupa ospdt,,...il in-mormAnteazd... pe rdposat, fie arzindu-1, fie ingropAndu-1"7e. Ne rdnr6n necunos-cute aspectele care le luau ritualurile de doliu, incertd rdm6ne qi desfigurarea lorele nefiind in concordan{5 cu credinlele in nemurire in forma lor timpurie.

Existenla unei diferenlieri, a tendin{ei de eroizare sau divinizare a unor defunclio putem deduce mai mult din monunrentele Daciei rornane, de certl sorginte danu-biand, Cavalerul trac, Cavalerii danubieni cici informaf iile literare contin doarmdrturii ale ascensiunii pe treptele divinuluiale unor personaje incd in timpulvielii lor8o.

Riturile incinera{iei gi inhumafiei au coexistat pe parcurslrl intregr.rlui mileniu.Ilroportia coVdrgitoare a ritului incinera(iei in raport cu cel al inhumatiei, din ceade a doua epoci a fierului pAnd in epoca daco-roman5, ar putea fi eventual inter-pretatd drept ilustrare a credinfeivegniciei sufletuluicare s-ar indl{a spre ier odatdcu flaclrile rugului.

in cele mai multe morminte de inhumafie au fost descoperite cadavre de copii.Poate fi un indiciu cd intr-o perioada ar fi existat o vArstd a rnaturitalii religioase, ainilierii, de la care adeptul, dupi moarte trebuia in mod obligatoriu incinerat? Ori-cum nu pot fi pugi toliinhumaiii maturi pe seama elementelor alogene. intr-o anu=mitd viziune a nemuririi dacice ritul inhumatiei ar fi rnai adecvat8l.

76 Cf . infra,p. 1 68- I 69.77 CL l.l.Russu. Daco-ge 1 i i. pass.78D.M.Pippidi ,Notedelectnrd,StCl,XIV, 1972.p.205 (Revistaclasica.XV, 1943^p.ll7-ll8;

Balcania, VI, 1943, p.537; RHSEE, XXIII, 1946, p.340-342): ..in primul rirrd atrdgeam atentia asu-pra faptului cd orice incercare dc a in{elege rcl igia gcto-daci lor (sau numai a ge{i lor! ) lird a !ine sea-m?i de gtirile de care dispunem cu privire la religia lracilor indeob;te. e inevitabil sortiti egecului".Semnalul iqi pdstreazdL.,sonoritatea" la pestc cinci decenii tlc la lansarea lui.

7e Herodot, lstctrii,Y,8, descrie inmorrndntdrile celor boga!i. ['.xistau disigur diltrentc'in pli-vinla amploarei sacriflciilor dar nu gi al duralei veghilor luncbrc 5i a altor rituri.

80 C l. in['a. p. 1 84- l 9 l.srllerodot, lstorii,lY.95:.,...invhtindu-iciniciel.nicioaspc{iisdiSiniciunuldinurntagiiaccs-

tora nu vor muri. ci vor merge intr-un anume loc unde vor triri pururi gi vor avca partc dc toatc buni-tdtile". Depinde agadar la ".ce f'el" de buniit[{i admitern'ca s-ar relcri. Cl'. in/io- p.206-2{)7.

t

40 DtN tsToRtA cuLTURil 9t RELtGtEt GETO-DAC|CE

Trebuie sd admitem cd gi in religia dacicd existau gi dogme opuse care nu se ex-cludeau, juxtapuneri cu motivaf ia unor tradilii sau credinle care ne sunt deocam-datd necunoscute.

ln ritualul funerar constatat in cuprinsul aceleagi necropole ca gi pe intinsul teri-toriu geto-dacic sunt vizibile numeroase deosebiri care nu pot fi lesne explicate:formagropii; depunerea resturilor cremaliei in urnd de cera-micd;depuneii directin groapd sau intr-un recipient din material perisabil, piesele inventarului funeraretc. Diferenlierile pot fi puse in puline cazuri pe seama poziliei sociale care auavut-o defuncfii. Vase82, arme, unelte, obiecte de podoabd, pot mdrturisi credinlain continuitatea vielii, in care umbrele au aceleagi necesitdli de hrand, sete, eventu-al qi ocupafiile anterieare.

.1 I B. MATERIALE

I B 1. Pr'ese de lut

lBla.FigurineRepertoriu

1 Acds (ud.Satu Mare).Gh.Laz in, Descoperiri dacice din sec. III i.e.n. - I e.n. tn jud. Satu Mare, StCom Satu Mare,V, l98l-1982, p.71.

2 Alb e St i (ud.Constanla).Informalii de la colegul N.Chelu!f,-Georgescu.

3 Anghe I u s (com.Gh idfalau. j ud. Covasna).Z. Szdkely, Nouvelles donnies sur la culture gdto-dace du sud-est de la Transylvanie,Thra-co-Dacica, I, 1976, p.'234, trg.3.

4 Barbosi(Gala!i).S.Sanie, Cetdlwiageto-dacicddelaBarboSi (ll).ArhMold,XI, 1987.p.64, l01.pl.V/1.

5 Bdiceni (com.Cucuteni, jud.Iagi).A.L5szl6, Elemente keltischen Lrrsprungs in der dakisch-getische n Siedlung von Btiiceni.A$UI, XV 1,1969, p.91, fig. 1(2,3a-b); idem, Asezarea daco-geticd de la Bdiceni (sec.lV-llt. e. n.), ArhMold, VI, I 969, p.85.fig. I 9.

6 Berea (ud.Satu Mare).Y.Zinu Locuiri din a doua epocd afierului tn nord-vestul Romdniei. StCom Satu Mare, IV.1980, p.47, pl.XII/3 qi I-N/1. q

7 Bdrldlesti (com.Epureni, jud.Vaslui).G.Coman, Figurine antropomorfe geto-dacice descoperite injudeyul L'aslui.SC|YA,28,2-'1977,p.253-257.

82W.Deonna, Croyancesfundraires. La soif des morts. Le mort musicien RHR, CXIX, ,l939,

p.53 g, rrrm.

\;

Capitotul L FONTES ARCHAEOLOGICI

8 Buzd tirut (corn.Calopir.,itrd. Dol-i).C.M.-id1ulca. Sontltj ttrhcolctgit itt cL,tuteu gL,trttlut'itt'i la lct Bi:dtitttr l.irul.l)olit- i\latcritllegi ccrcctirri. XV. 198-1. p.22 l. lig. 7i.l: iilcrr. ..l.lt':drcd g.L't()-rlttcitti litrri.li:trti rlt lrt lli-tltinLr'

.juttetul Dtij. (.on.sirlerttrii prcliminun,. lhrrrco-[)itcica. V. l-2. l9lJ]. p.92-i10. lig. l2iti-lo.

9 Bot oS unu (i trd. Strceava).S.'fCOdor. ..1,s,::oreude epocti l,atitta Litt ltt lloltt,yurtrt..itrrl.Sut't'ttt'tt. SCIVr\.,1 1.2. 1980.

p. l8l-22tt. pl.t616. 1711

1 0 Brad (cotn.Negri, jLrc1. 13acitt ).Au lbst-clcscoperitc opt 1igirrine atltropotllorlcV.tJrsalhi" ('itatcu tlut.it'd tle la lJrud- l hraco-l)ircicrr. VIII. l-1. 1487. p. I l(r. l:ig. l0r3-7:iclcm- 1.argidun r.... p.I95- I96.

1 | Brugud iru (corn.Vidra..itrd. I lfbv).N4.Turctr. (erc.ctiri privinLl oSc:orcd gctrcti ;i letrlttli linltrttit' d,.' lo Brlgrrlirtr ( l()6,3-

19697. IlLrcurcqti. Vlll. 197 I. p.-55.

12 llut'urcSti.l!{.'lurcu. Lbstigiigcti(e (erL'(,tote in i}ut'urt,,sti" l}ucrtrcSti. IX. 1972. p.70. lig.2: catlcttt. (ir'-

to-ddcii. pl.XXXVi 5.6

1 -l B u d u r a u.sc'cl ( c o tl. I]i rt ti n e I e, .j u d. P ra I I o v a ).I.l.[rrccla.V.l)rrpoi- l:tgttrintcltlrtlttrtlrrtltrtt]totfcg(lt>{l(iL'itL'lt";trtltct'ilt'itt(1.:\(':(rrr'(tlrl(!l'ielrr-ttt:;t'ltt-(lrtritt (itttl.lltt:titrr. Crisia- IX- 1979. p.iitl. Iig.l ;i 3.

1 4 BuneSt i (com. []unegl i-Averegti. j ud.Vaslu i).S. leorlor- V.llazarciuc. Consitlerutii ytrit'in<! c'u!lttrir geto-tlttt itLi tlitt .\lrtld,tttr in:ctrtltlt' lL'-

lll.i.e .n."ActaMlVl. l. 1979^ p.57.61.1-ig1.2i7.8: V.[lauarcitrc- ('ctttle(Ir.!!) titrc'it'it L.le !u ]Jtr-

rtt,sti (.'jtd.i irslrrrl. AclaN,IN4. ll" lgliL)" p.72. f ig.t): clirl.:llt. ('.'1{r/('(r tlutitti tle lit lltrttt'1ti l)t'u-!tri Bohtrltti, iurl.Iiisltri. ill;rlcrialc. XI\'" I trlcca 198{)- p. i7(r. lig. l-r.

I 5 [Ju t ttcen i (r.Orhe i- R.Moldova).l.-l .Nicuiiln. Set'erni't'.fritkiiciv.t'l-!tt. ltttt,"('hiSiniLr. litliT'p l72'

I 6 C titunu (ud. Dim bov ita).(.l.Stoica, Cerc,etitriitt uSe-ure tt gc!t.t-tlttt'it'it de !o (',iltutr.r (.lul.l)itrnhitvitr;/. lllliicrialc. Ora-

dca 1 979. p. I 22.

|7 Ctirlc;miine y/i fiud.Bu;ratt).N4.tsahc;;. St tirue tc la. p.3 I 9-3 52.

| 8 C udYe ni (iud^Argeq).F l.l'reda.. V.I)upoi. o7r. cit.. p.80.

19 Cozia Deva fiud.Hunecloara).I.tl.Cri5an. SltirilLtalitatao geto-da('ilor.lltrcureSti. i9llt':. p.2'19.

2A ( ri.steSti(com. Llraeqti..itrd.laS i).V.Chirica" |,'1. lanasachi. RA.ll. I. p.65. lig. 17,'9.

1 ? C uc: iu I at a (corn. [1 o gh iz. -i

trd. [] rli gov ).Gh.llichir...lEe:iri cltrc.rtt,in {'oruolttrlui.stcorllsihiLr. 11. 1959.p.13(). l'ig.ii2.

22 O ucordni (iud. Boto:;an i).S.'l-codor, Sityttiturilt tle lo (ut'orrirti (iutl Boto.,\ilt,t)" r\r-l-'irlold'

41

I

42 DtN lsToRtA CULTURII €l RELIGIEt GETO-DAC|CE

23 C urteni (com.Oltenegti, jud.Vasltri).C.lconomu. Ddcouvertes rdcentes dans l'dtabli.ssemenl hallstultien tctrdi.fde Curteni (dip de

Lhslui),Daciit,N.S., XXIII. p.tt7, fig.7 5i p.9{). fig. l0/tt.

24 Ddnes ti ( ud. Vaslui).F,m.Zaharia. C.Buraga. Cercetdri ttrheologice de xrpru.folci ln comunele DiineSti, Rebric'ea SiTiictrttt, ActaMM. l. 197 9. p.246, ltg.3 I I .

25 Dumbrava (com.Ciurea, jud.laqi).S.Sanie. $.Sanic, Cerceldrile arheologic'e de lo Duntbt"ctt'tt (t'ottr.Ciureo..iud.l(tSi).Cerlsl.S.N., IV 1973.p.ti6-90,fig. I3-l5:S.Sanic. Plosticrt. p. I78. Itll.I87.

26 Eni.sala (ud.Tulcea).G.Simion. Les Gdtes de la Dobroudjo septcntrionale tlu L'l'au ler siicle ot n.i .l-hraco-L)acica. l. 197 6, p. I 55- I 56.

27 Fed e,s ti (cor-n.$uletea, jud.Vaslui).G.Coman, op cit .p.253.255. fig. l/4 5i l/7.

28 G ov ora-sar (com. M ihdieqti, jtrd.VAlcea).Ch.l. Petre-Got,ora. Descoperiri arheologice din epocu.fierttlui in.jud.lZft'ea. \latcrialc. IX.1970, p.477. fig.l16.

29 Griidi; tea (ud. Braila).V.Sirbu. Credinte Si practic'iJilnerare, religit.tase Si ntugit'e irt lunreu geto-dot'ilor. Oaltrli.1993,p.113-114,124.

30 H anska (r.laloven i, R.Moldova).E.A.Rikrran. I.T.Niculitar" ()etskoe poselenie llonska. ,,lrheologiceskie isslelr.ttttnif o v ,\lrtl-daviiv l98tg. Chi;indu. 1985. p.123. lig.6.7; I.-l'.Niculitir. o7t.cit.-p.l r-2.

3 I H orga (corn.Epr-rren i, jud. Vas I u i).G.Coman, op.c it.. p.253-25'1. fig. I /9.

32 HuS i-C ot'ni (j ud. Vaslu i).S.Teodor. A$e:.tresgeto-ducicddclalluSi-('orni.'l-hraco-l)acica. II. 198 1.p.187. lig.32/l-'1

5i 33/2-3.

33 Lukas ovka (r.Orhei, R.Moldova).G.t].Fedorov. Re:ultalele;i problcmele ltrinc'ipttle olc c:ercettirilrtr urlteolttgit'e din sutl'yeslrrl(r'.R.5'.5'. re.fbritoarelaprimtrl ntileniuol trei ruxtstra. SCIV. 10.2. 1959.p.371.

34 ltlurcaIud.Salaj).v.Lucdccl, i\Iu:eul de istorie siarli Lttl,:iu la 25 tle ani. r\ctaN4l). 1.1977- p 29. pl.VII/l;S.t)umitraqcu. V.l,uchce l. (-el(tleu tlutic'tt cla lu ,\lorc'o.p.22.

3 5 NtdluStem (ud.VaslLri).(l.Corrran. op t' it. " p.25 5. t1g. I 13.

36 Mascduli (R. Moldova).I.T.N- iculitii. op. t i t . p.l 05. 1\9.21 13.

37 MoreSti (com.Ungheni. jud.Mureq).1.1 I.Crigan. Ce raruico. pl.XLl/6.

Capitolul l. FONTES

38 lv{urgeni tju;C.Coman. r:,'

39 Ocniyu lud \D.Berciu.3:,".-

40 Pietrooseii t

Fl , Prcdr- \' D -:

41 Piscul Cr'l-'-il-.Contrr rtr. ,---

ciu,jutl.l.;. -:.:

42 Poicut I,irid.CZ.Szekeiy.. r : -.

43 Poiantt lct:R.\'ulpc.,.t..-:'XII. 19-rl.: liIV(l9l--l-j-SCI\.l. l.r:"Poiarr;. C:: :'..

44 Pctittrtu - D:,,Cih.Rich::. r-:,

Ot Pn1r,t'1',;';. r: .C.Bc1dir.-t:r.'.1 990- l 9vj. : :

46 Pope5ri tc:':lt.\'ulpc..!.:," .

47 RLiL'.itLiii i j'-.:VCapitli:r-. '"

VCipitr:r... : '

Rticittitr ,.:..; :.

48 Sttntitrti,;i, ' .

C.Beldtrt-,:::. :'

49 SighiSc.,,u'.,,-:.l.H.Cri;li, -'.',

50 Sprc)nc'.'i:-;: -;C.Preda. (.. -

1986. P -r---:', ,

5lS/rincc,'t;r;,,,Figurine r'.: .: :

52.Sc/rer.r (_iu:.S(lr.Foit..i.'.--:',1969. p.-::. . -'

53 7rli,scri (-1Lil.S

l\4.lvlacrea. I :

!

Capitolul l. FONTES ARCHAEALOGICI

38 Murgeni ( ud.Vaslui).C.Coman, op.cit., p.255,fig. l/1,3.

39 Ocnila (ud.Vdlcea).D. Berciu. Buri dova, p.89-93.

40 P ie troas e/e (Gruiu-Ddri i, jud. Buz5u).Fl. Preda. V.Dupoi. op. c it., p.7 8, l1g. I .

41 Piscul Criisani (corn.Balaciu, jud.lalomila).N.Conovici, Citevafigttrine antropomorJb getice descoperite lu Piscul Crdsani (com.Bolo-c i u, j ud. I a I ont i/a/, SCIVA, 25. 2. 197 4. p.295-3 0 I .

42 Poian (ud.Covasna).Z.Szikely. op.c it.. p.235. fig.3.

43 P oiana (com.N icoregti, jud.Galali).R.Vulpe, Figurinele magice de la Poiana Ei captit'ii de pe re lie.furile de la ldam (]1ui. AnD.XII, 193 l. p.257-262: R. qi Ec.Vulpe" LesJbuilles cle ]'ctionu. cumpagne de 1927. Dacia. Ill-lY (1927-1932) 1933, p.350. ttg.99. 129; R.Vulpe. $antierul ttrlrcologic Poiona, jud. lbarci.SCIV 3, 1952,p.201,1ig. l4: C.M.T'ntulca gi D.Vicr)veanu. Depo:itul de piese tle ctrlt de luPoiana. Cerlst. IV 1973, p.143-150.

44 Poictna - DulceSti (ud.Nearng).Gh.Bichir, Cultura corpicd, p.136. tig.l5 l/1.

45 P olovragi (ud.Gorj).Cl.Beldinran. Noi piese cerantice <le plasticii din Dociu preromunit. Cumidava. XV-XIX.1990-1991.p.22.

46 P opeS ti (com. M ihdi leqti, j ud. I I fov).R.Vulpe. $antierul arhcologic PopeSti. Matcrialc. III. 1957. p.21 l. fig.23.

4l Rdc iit iitr ( ud. Baciu).VCdpitanuqi V.tJrsachi. OnoucicettituiedocictipevuleuSirt'tulrti.Clarpica. III. 1969. 11g.32;V.Cipitanu. Principalele re:ultate ole stiltriturilor u-lrcologice in aSe:orcu geto-duc.icd cle lLt

Rdctitdu (iud.llacdu). Carpica. VIII. 1976. p.1()-72.

48 Sanr iru b ua ( ud. Hargh ita).C.Bcldiman. op cil.

49 Si ghi Sctara ( ud. Mureg).l.l LCrigan Ce ramica. p.243. n.917 .

50 Spranc enala (i ud.Olt)C.Preda. Oeto-dacii din ba:inul inJ'erior ol Oltului. Dayo tle lu Sprtincenota. IlucurcSti.1986. p.37-38, ti9.5117.5517 .

5 I S t anc e St i (com. I\,1. E,rn inescu,.j ud. Botogani).Figurinc antroporrorle. Inlbrrnatii dc la rcgrctatuI A.C. Irlorcscu.

52 $c he ia (ud. SLrceava).Gr.Foit. A;e:areadacicdde laSiliSteo$cheii (sec'll-11lc.n..t. Studiili nratr-riale. Suceava. l"1969, p.33. f rg.8; iden. $antierul orheologic Sucettu. Mate rialc. IX. 1970. p.396. lr-u. 12.

53 Tilisca (ud.Sibiu).M.Macrea. O.Floca, N.Lupu, Cetoti dacice. p.37. 1ig. 15.

43

DIN ISTOHIA CULTURII $I NELIGIEI GETO-DACICE

54 Tino,su (lud. Prahova).R. qi }rc.Vulpc. l.es./builles tle I'ino.sul- l)acia- I- l9lJ' n lo(')

5 5 Ti.s e S t i (iud. BacIu).A.Ni1u. 5i M.ZarnoStcltttu..\ortdoiul tlin cttirltritt tlLttit'i tlt' ltrp.379" lig.1/5.

5 6 Zi m n ic' e tt (i ud.Teleorrnan).A.D.Alcxandrcscu. Lr netntpo!e glle tlt' linrrrrt't'rr- [)acia' N S

5. p.l ()6. lig. 57.

5J Zvortis t e a ( ud.Suceava).N4.lgnat. I'cstigiile Saeto-do( icc tle ltt /t ttrt"tlttr .si setttrti.fiL'ttlitt lrtt Sut.lir l. X. l(/X.1. f.-ll'{7-388. fig.l/3

I B I a, . Reprez.enttiri antropomorf'e. Lipsa unor insc.riplii lapi'Jare. raritatca

marilor g.lolumepte $i a unor c[arc irnagini cultLtalc, atl detcrlllinat aniplil'icarca

insernndtaliiacordate interpretdrii reprezentdrilor cle pe tlncle procluse ale tore tl-

ticii, de pe nronede gia plasticii.in uliimLrldeceniu au fost publicaie relativ Ilunteroase ligtrrirlc lilllroi"rtltll.tlrf'c.;i

zoolxorfe8.l, unele ilsolite dc interesutlte cornentarii. Ntttttartrl piescior inca irledite

este $i el important. dar cl intre elc o rlarlc ne-au tost acccsi[riic. ilstitl ci pLrtclll

mentiona existenta lor, sd le utilizdrrl irr clasillcarile propuse'

Statuete lucrate din cliverse materiale reprezclttend divirrititi atltrtlpotrlorl-c sau

zoontorf'e. sirnbcluri alc protectiei dir.initltilor'. a inf'lLrelttei tutelare a striinto;ilorasspra descencleplilor, siinboluri ale Ltnei pute-ri nragicc aducartoare de ploi firtili-zanie etc. au fost geuit. in agezarile preistorice clin diferitc ctltllitleilte. cl 5i pe tcri-

Iorittl patri. i lt,rfl:lrrqr.Figurineie asupri,. cirrora prczelttanr unele consi(leralii. cottlitlLtir. a;irtlar- irl

spaliJ carpato-daiubian. traditiilc urici plasticictr ttrnctiiirl gerlcral ttrasico-cttiitt-

ale qi cu realizdri artistice renrarcabile. Clasiilcarea tipologica a ligLrriirelor geto-

dacice poate facilita unele cotlstatilri.Tip A Irigurinele paralelipipeciicc. circptunghiulare iit seclitrrlc. clescope rite la

Curteniss 6ui.l,'aslui.y'alcatuiesc cleocamdata ulr grup r.litic itt plastica gcto-dacici.

La partea iiiperioara..pe sLrpraf-eicle Iaiurilor nrari au schilatc prin incizii sau irl re-

lief, posibil prin irrprirnarea cu poar'lsoanc irr pasla crudi^ chiptrri sait elctnetlte ale

fizionomiei umape iar parlea inf'erioari are supralata liszl. l\ lc cottsi.lcra cloar pie-

se cu clecor altropom3rf cu vreo firnclionalitate oarecarc (c'r. ln riizboaieie dc {e-

stit) cste nc.justificat clciele nu au cllritcteristicilr-- tehnice ilcccsale ;i nu piistr.raza

8r St4rra. p.40-43.,*M.Girritrttas"TlrcGotl,ycnd()o,ltlt,.sstsol Olri l)rroltt'. [.o,sAtiqclcs. l9fJ: ,\.]\i1rl" llt'1trt:t'n-

tdri arttroltttntorJb iit dt:c'ortt! ltittslit'Ltl cerQnti(ii tle sttl ( ttLttl(tti.'1. S('lV' l8''1' l9(r7' p 55? 5i

urrn.: idcnr. tlepie:entiriLtmunepa L'?runtiL.t('ri.7;ilirrctttititn.\lttldrn'ct. SCiV- 19. l. l96li- p -ll{7-

t).N4onah. lr'tustiiuantroTtontor:fdactt!ttrrii(-u('titt-,ni-ltil)o/ir'. 1)ia1r'a-Ncarrr1. l9i)7.EsC.lconomu. DlcowcrLc:s rdccnte:s rlatts I ilublis.;tritcnt httilslttltit'tt lonlil de ('ttt'tt'ni (dl1t.,le

L'asluit. Dacia, r.r-.S.. xxill. 1979. p. llti" ti9. lig.7 ;i p.90. lig l0i lt.

7r.rr',rti. \'1a1criltlc" V I. I 95().

.. \\l\. l'/X{,. n. l{r-l. llr.i.'.

Capitolul l. FONTES ::

urmele unor inuebLli. Pl. XV/1a. 1b. l- l

it"...'sj! -

a

1

i4;-. .-"-t'',

i- -i

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

urmele unorintrcbuinlari. Pot fi insa aseminatc cu..hcmtele grece$ti" (Pl. XIV/l-3; Pl. XV/la ;Lb.2,3a, 3b, 3c).

3a

P]-ANSA XIV: Curteni (cont.Oltcrrc$1i- jud.Vaslrri): ll{turire rtntroi.rotnorlc (apLrd C.Icortorntt)

45

til i- ..,

I r.' lI l: Iji1Filt

I1,ll,'|,1i,ib

[-

=F ir -;_a j

.{ tj

Jil

PLAN$A XV: Irigurine antroponrorlc(1a.4b, 5).

DIN ISTORIA CULTURII RELIGIEI GETO-DACICL

la: Curtcni{lir. lh.

-)L

lb. ie) ti f)unrbrava

,--.- .Ia

{

fffi,y]%lfu9,

tjMw:i;>ff"'""-{;','"r Ja .f ;ht

&:{ {

{r d4,**; "-.&,:t"us

;:'

4b

&-

iru

Figurinele tipl sLrnt reprezc-lltilt,j prilllr-o piesl"t ctt collltlrtllah'eoial al fetci ctl

treiafArrcituri circulare carc stlgerelrz;l ochii$i gure. I'c ctttctltitalcit contlrrtiltt i

pirifor.n al capuiui sunt dispuse iinletric clotlA coarnc asclll[il]dloal'c rlllol raze' IrOr-

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

ma $i maniera de redare a fetei, coanrele, pot fi regisite in imaginea zeilor cu coar-

ne de ex. a zeului cellic Cernunnos. a1a curn apare pe garnitura de pafta de la Po-

pe;ti86 (Pl. XIV/la; Pl. XV/2). Figurinele de la Curteni sunt insd, cel pLr!in dupldatele publicate de descoperitor, anterioare prezen{ei cellilor astlel ci analogiiletrebuie clutate in arta rnajord gi ntinori greacS.

47

'T>a'-..\..\.i: ')'- -,5'/

:1

.l

)

I\/v/

l.'-H<.:'r:J --.1

6

( : ''i ,

\,.

\ ' t', ', ,,i'irr "/.l

ri4

I -r

Itr rJ

,-r ,|,,' i. t,.),

\. 'l

\.ii': i\,I i.l

1 ;;i/:1\ l-U',-:l

Ir\ ,,\

Lr'

<l!,I

' .;:l,.;:i.'

t.):. t ;z'

.'),)\u\

\tI

7

,-<r,\

I

i'

I

i..-;J-i:jtt l0

Pi.AN$.,\ XVI: Irigurinc l:irtropornorle tlcscopcritc ia: I Ilanskll 1r.lu)cir:tti. Ii.l\"!oltlorlr)(ltntrrl I.l.Nii:ulitir): 2 Durnbrava: J Poiana: 4. 7 Bucureqti: 5 ( ristr;ti (corn.llriie;ti..juti.inli)1lpLrV.Chirica qi lvl.Ianasachi): 6, 8. l0 liuneqti (corrr.i)Lrncsli .,\r cit51r. .iirr.i.Virslui)lairrrr.i V.[]azar-ciuc): 9 - Budureasca (colr.Flinlancic..iuti.i'rirliorit)(itpltr.l I .l'r'tritt. V.i)trpot;.

t'i ;.!. ll tt( tt| L' I I i ). \"llIr.'r'i;r Ii. I I I. I'l5 786 R.V ulpc",lar t I i c r u I o r lt t rt I og i c !' ope ; I i i t .,\ I i it t1 I I c ; r ip.2-l:1. fig. )3: inJro" p.ti3 5i I'l.XLVilli5.

i ' ttr"'l

rAy'

l-

DtN tsToRtA CULTURII sl REL\GIEt GETO'DAC|CE Capitolul l. FONTES A

F7. Figurina de

schilate prin sem iceperfora{ie longitudir

P1-.\\s..\ \\A.7a.7bi.

F_.. Acest tir :=tuat[ cottca\ ]:.1:. tr

Separec6megterulaintenlionatsdreprezintedou6personaje,cdteunulpefie-

"ur" Oint* supraielele mari ai. para\e\\p\pedu\ur: cea descrtsf, rnai sus q\ o a\ta pe

fafa opusd la iare este inlz1iqatadoar podoaba capilara. $dn!uirea mediani la par-

tea superioard accentueari i.prrur"r. Rt n deci ttna dintre rarele figurine duble.

il;;tiirn UarUut qi o femeie intr-o ipostazd asertrdrrdtoare celei c.unoscute prin

,,S[rutul" brAncuqian.A1. Figurine asemdndtoare ca fonndtipLrlui A,dar cr.r figurd umatlS pe o supra-

fa!d,iar p! futu opusd un personaj qezAnd la care se disting torsul 9i mdinile alitura-

te (Pl. XIV/3; XV/3a,3b,3c).'12. Figurine asemAnito are caforrnd tipului A, dar cu unele detalii anatomice,

l..a# prii semicercuri. Piesa se afld intr-o stare de conservare precard (Pl. XIV/2;

>iVli", f Ul Figurinele tip A pot fi datate in sec.VI-V i.e.n. De menfionat cd unele

piese au alituride imagini 9i unele insemndri (Pl' XVI-A/4-7b)'' iiput B este ilustrit de figurine carac.teristice prin forma.rotundd a capului qi

r.fritJt.u unor detalii ale fizi6nomiei, ochii mici, cercuri incizate' nasulin relief'

i;; g;;; ""

o micd alveolare. Fruntea este despar{ita de podoaba capilarl printr-o

incizie circulard care ar putea eventual sugera o diadema. Brafele 9i picioarele sunt

,.Out" prin protuberanle ungh^iulare. Aceste figr-rrine au indicatsexul. E'xernplarele

de la Siancegti (ud.Boio$anils7 ar putea fi datate in secolele V-lV i-e.n.

iiput C cupiinAe figurinele cu capul r-rgor aq.latizat. gAt.l egal ca l51ime clr trtrn--

chiul, bralel. gipi.louftle de forma unor protJberante ungltiulare. nasul in relief,

ochii qi gura indicali prin ad6ncituri circulare (Pl' XVI/l)'- -

er,.nlplurul descr'is, provenind de la Hanska (r.laloveni, R'Moldova) a fost des-

coperir in complexe datate in secolele IV-lll'i'e'n88'Tipul D este reprezentat de figurine caracterizate prin: capul rottrn"iit la extrenli-

tAti;; baza de mdiimea trunchiLilui, ochii doud alveole ctr co.tur de elips[, nasul

prf"r"ir"ri, glura adAnciti, trunchiul loarte scttrt. picioarele redate prin mici prottt-

beranfe unghir:lare (Pl. XVll/l )'bupa clmple*eie arheologice in cal9 au fost descoperite - Stdnceqti8e 9i IItrgi-

Cornieb -, sunt databile in s9colele IV-lll i'e'n'Tip E. 'Iipul acesta este reprezentat printr-o figurina acefala de fortri trorlcol.li-

cd terminatd cu protuberanle unghiulaie drept picioare 5i perforare longitudinala

ipf . iVffl3l. A iost descoperitdTrnpreurri cr-i materiale databile in secolele lV-llli.e.n.9l.

Tip F. Figurinade formdtronconic6, cr-r ochii 9i nasul re.date prin semtcercurt

incizite iar ilainile'prin mici protuberanle unghiulare' De la ba.za ugor alveolata

i;;.d" periora{ie f"rgitrJirrfl care cor.riirrua!e rlijloculcorpttluifigLrrineie2 (Pl'

xvl/8).

87 lnformatie de la colegul A.C. Floresctr's8 Inibrma{ie do la colega Silvia l-codor'8e lnlbrmalie dc la colegul A.C. F lorcscu.e0 S.'['eoc1or, lI e:area getg-tlttcic'it de la ]luSi-Corni. 'l-lrmco-Dacica. llle\ Ibident. P. I ti7. fig.32l3.e2v.v. Bazarciuc.celarea ducic'dde !u Bttne.yti, l)aulul Bobultii..jud.I:asiur.

tulcea, 1980, P. I 76. Iig. I 5.

Itt7. lig.32i4

F7. Figurind de formd troncon-icd, rotunjitd la partea superioard. cu detaliischilate prin semicercuri incizate. in ansamblu, figurina previzuta de asemeni cuperfora{ie longitudinalS, are aspect phalliform (Pl. XVI/6).

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOcICt

PLAN$A XVI-A: Fieurinc dc Ia Dumbrava (la. lb. lc.3). Poiana (2a.2b) 9i Curteni iJ..51.5h.5.7a.7b).

Fr. Acest tip de figurind este caracterizatd prin lorrna aproape conicd cu accen-tuati concavitate a bazei Ei perfbratie longituclinali (Pl. XVIi l0).

DIN ISTORIA CULTURII $I BELIGIEI GETO.DACICE

-/>:r-\r'/\ I l"l)1ilir. \

{',E- j

o r--19)r

Capitolul /. FOtvliS -:

Tip G incluo. ...chiLriui lat;i recl::protuberante rin E' . --

Piesele apart,:. -.:

G7 cuprinde:'-,lii ale fiziononi; . .

\\'ll,'6).G. include i.-.:

.';. capul ingus:. :r -- .

\\'llr-1).Tip H este r.::..

. mainilor. tant-r .:.::,rngitudinaliPl it,"

Tip I. Se irr,p.:'=: :-.LrluiG. des;.r:-::i cLr picioarel: .:-.:

Figurincle ct:t..

Tipui I. Figu: ',-;;Iangular': r::'::-::,.Iuberalrte L.:r_-

. .:eori ahia :Lr-r;:.:.;

.- :;LrlClisani : '

.iaA c\ cnii,r.rl s,.-.:-';-;,.,ti ai tiltrrr a ii ::

t\liIt -_ -

l\/

I

1)

((

ilfr'|" *I]

/",};'\l^ 1

!'t-*rr. I:+\,i

fi/.. )'a-,

tl

' ,'/\t' \t\{)

10 '\-/'

t'\il

IIi.rt,tl$r

r.o ' .:,)\,,ri'-

*''-"\li i^i, I

i., I[.,'t2

zi i'.--1 ,. . :::.\'-

{1

'1

,{-____ .J

,{€}*I, i, L!i[, ]

\ .r',:l

ilpt.A|1$AXVII:Iir.urinespllrrpprporl,rdc:,r(,pcl rtt'll: 1.3.8 I{u1i-{-iornii.lLid.VlsiLri)(ripirdS. I-c'

''f,.;, 2' Znu.lstei 1jr-r,l.SLrrcurrr)lirpurl \l lLrn,ri|: .l-7 llhitcrri lctrrt.('tirirlcni- ir:11.irr;iJ{llru.j .\

t.is:,1,i):9. l"$ -'Berl;le9ti ..SiLrrza:'irptrti iil['onranl: !{-} L};-inesii {.itrti \rris;lLri}(lri'Lrii l: "':d.|lIir' ':

i.il,.rrrig.l: I t Iturgeii.^(iura []Lrior::rrri" i.iLrd.Va,;lui): !2-1.1 Ftrf r:9ti (t:c'l.l7Lt)tl*rr .;u'i.\/a:i l..('ctatuia" 1i ..it cccrl" ( apiril ( i.C'orla,r ).

Cele trei IigLirine avfriicj cotltun iirorlLriorigiirlrliic rcdltt''; ii tlclltiiiior ie lri lir.r

lbst clescoperite ?n cetatea !,.t3-r-1{}(tirl ilc ia []lir-ir'y{i-l)critrl iioirLlii.ri Si 5rilii rliltall

cLr materiaie din sr--coiele IV-itri i.e.n."l.

"t/f i,/1.rr1. p lhl{

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

Tip G include figurinele plate, avdnd capul mic irr raport cu dirnensiunile trun-chiului Iat gi rectangular in sec{iune. MAinile qi picioarele sunt redate prin miciprotuberanfe unghiulare (Pl. XVI I/5).

Piesele aparfin secolelor III-ll i.e.n.ea.G, cuprinde figurine asemdndtoare tipului G fa!5 de care au in plus unele deta-

lii ale fizionorniei, fiind prevdzute de asernenea cu o perforalie longitudinalee5 (Pl.xvtr/6).

G, include figurine care au bratele. trurnchir:l gi picioarele aserndnltoare tipuluiG, capul ingust, modelat direct pe trunchi gi ochii adAnciti cu contur de elipsleii (Pl.xYltl4).

Tip H este reprezentat de o figurinl (acefala?) cu redarea naturalisti a corpuluigi m6inilor, terminat cu protuberanle unghiLrlare drept picioare. Fiuurina, perloratllongitudinal (Pl. XVII/2) este datatl de descoperitor in secolul lll i.e.n.e7.

Tip I. Se impune, de asemenea, a fi amintite figurinele de brorrz. aser.ndndtoaretipului G, descoperite la Lukagovktres qi Ddne;tiee, tip de figurine in pozitie gez6n-da cu picioarele incrucigate, in ,,pozitie de Budha"l00. (pl.XVII/10).

.Figurinele din secolele II i.e.n.-ll e.n. prezintd giele o rnare diversitate tipologi-

"5101 .

Tipul L Figtrrine caracterizate prin: forrra conicd a capLrluigi gdtLrlui;corpLrlrectangular; redarea schematici gi incomplcti a bra{elor;i picioalelor prin nticiprotuberanfe r"rnghiulare sau rotunjite. Aite dctalii anatorlice sau f-izionornicc sLrntItneori abia sugerate, alteori lipsesc. Excmplaruldescris (in. 3.87 crr) provine cle laPiscul Crdsani (com.Balaciu, jud.lalolnita)1"2. F'ornra conicir a pirtiisupeririarc arputea eventual sugera o bonetd de tipul celor plrrtate de uncle popLrlatii iraniene. depreoti ai unorculte influentate de religia iraniarral0i saLl cLtnr apar la Geniu.t ('trctrl-

ea S.'l cor.lor. op. c i t.. p. I 87. {19.3212.e5Y.Zirra. !-ocuiri tlin a tloua epocit uJtenrltri in nrtrtl-t'c.stirl lilLntirttiai. St(-onr Sutu Nlarc. IV.

l9ti0. p.47^ pl. XII/3 qi t.lV/1.'16A.l,1rszl6" rlse:area tlato-ge ticiide la LJiitcni (.te t.tl'-tli.t,.n.r.,\rirMolrl. VJ. 196!). p lt5.

lig. 19.e7 M.lgnat. op c i t.. p.387 -388. 1ig. I /3.')E(i.ll. lrcdorov. Re:ultctele Si prohlcntcle ltrint'ipu!e ole tartLtirilot ttrltL,olr4:ite tlirr:tttl-t't,s-

tul {'tR5'"\re/iritoareloprinul ntileniuul ert,i noostrc.SCIV. 10.2. 1959.p..}71.e" [:tn.Zaharia. C.Buraga. ('ert'eliiri urlu,o!ogit't, (lr .\ttl)r'uf;tt;t iti t,,tttltrtir!tt l)ittt,,rti. l]t,hrltt,tt.li'l'ocutct.

Aclal\{1r4. I. 1979. p.216. lig.3i 1 .

1'r0Ci'. S.Sanic, {lnt!lor urrepigrt(t'u rcprL':L,rilur(,(r tr:tt,!L.liviriitti/ir.'i.lto.trjittartc. AIL,\. XXI.i98-1. p.36,1-365 ([iin lnsthri.liloser,lltitr'luit lleliL,.f'.l'{)n.\trcitiot'rt. (icrrrania^ 65. 1987. l. p.215-?1i I

l{rl [)coareceintr-tilt slt.tdiu an'rcriorasrrpla liu.irrirrcirirdin scr:.lli.rr.rr. IIc.n.. /'1r-r,.:1ir.,r. tiIrrrilcsulll n(l1a1.e cLr cilic rolnane. anr parstrat atclrslli lurnrir pcntfu cai cu lr lir:t,l:iu lrrltrlti;rlli rlc rritiicoli:l:i

ciu..jtrtt lalontila). SCIVA. 25. 2. 1971" p 295-..:0I .

if)l N'l.llrlstot \cv...inlitlntrju tlakctnrtit'ttrt.jtt.jit'rtltis ttu.pt,1i liosil. !. S1.l'ctcisirLir':r. i(rll. n. i-iS:Ii.Kl:ngcl..l.t.'riuuntiquo.l-cipzig. l97l p.7)li lll.{)rrsr !i:l rltbr;rr:licoricriiirut! ncr5{)!ririLrl cr!r'osacrillcii bcrbccul in intap.inile inl.iti;atc yrc rrhlirz;rrclc coiliriui rlc lir ( o1rl.'r'ie:ti. {'l' !).ilrrci u. it.ttt.p.tl0. fr,r.57.58

51

DIN ISTORIA CULTUHII RELIGIEI GETO-DACICE

latus celtic. Figurinele de acest tip sunt datate in secolul al ll-lea i.e.n.l0a 9i nu au

fostdescoperite p6ndin prezentin complexele din secolrtl I e.rr. (Pl. XVlll/ll).Tipul lI F.=-: -

- -. l-t.1,: - = --- -

-r-.rr r " tr--_: _

... :ll:ll .ril=: -; :.-'--rlf-,--

ffi&r1 f,f tl,

ffi d'h id' /F4J3 ,

_.--tr-\/ | .. \!. A1 ., !5.. \I[/t",\I , .:\' I

l]\lrlI i: i-:. '1

I - .\i ..',.1| -t.rrr*..*' ,'.:ii '.1n ,i

I .' I \ -iI . ; i .lr .i \ 'l\ l \ ,./\.1',./

\-/

i1

i

,{,.)

I

PLAN$A XVIII: Figurinc antrcpornorlc clcscoperilc la: I 5i l5 Duntirrava: 2-1- l4.- Poiana

1com.N'ic6rcgti,.jud.ialati); 5-10" Ricltiru (conr.llurgclli..iud.lllciru)(aptrd V.(liipitrrnrr): I l-13

iiscuI CrisaniiCrasani, conr.[]alaciu..irrd ialomi1r)(rpud N.Conor"rci)'

r0'N.Conovici. pp.t'it.. t1g.l/3 5i 2/3

ai

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

Tipul II. Figurine caracterizate prin: conturul circular al capetelor; prezenta'unor detalii ale fizionorniei, oblirrute prin incizii gi alveole: corpul rectangular;bra{ele in forma unor protuberante cu extremitSlile Lrnghiulare: picioarele departa-te. mai lungica latipul I. dar rirrAnind totugidisproporlionate lhtd de celelaltepdr{iale corpului; indicarea altor detalii anatorlice, adeseori gia sexului. F-igurinede acesttip (in. 5-ll cm) au fost descoperite la Poianal05, PisculCrisanil06, Rarc6-

t5u (ud.Bacdu)107, Murgeni ,,Bozianu" (jud.Vaslui)108 c1c. ;i ele sunt fiecvente ittmulte agezdriale epociiclasice. TipLrl Il de figurine prezintl gi urre'le variante (Pl.xvrillr3).

Tiptrl II a. Figurine caracterizate prin forma circLrlari a pIrlii supc'rioare a cepe-telor care au cdtre bazd ldlirnea trunchiului, ochii lenticulari oblirrLrli prin doud al-veole. extremitAtile brafelor gipicioarelor roturljiter0e (Pl. XVIlli5-10).

II a,.Figurine identice cu cele descrise Ia varianta arrterioari dar cu bralele gi

picioarele scurte gi terminate unghiularll0.Tipul trl b. Figurine cu capete rotunde gi picioarele foarte cleplrtatc cLl e.rtrerni-

t51ile unghiulare intoarse semicircularII l.

Tipul ll c. Piese asemindtoare cu cele grupate la tip II dar previzute cu un canalcare strdbate longitLrdinal intreaga figurirralll. S-a atinrnt cii perforarea longitucii-nald a figurinelor s-ar fi efectuat din necesitdli tehnice care ar avea in vedere usca-rea uniformd gi preint6mpinarea fisurarii pieselor in tirnpul arderiilli. Realizareaunor reuqite figurine IErd a utiliza acest procedeu gi cele doud figurine zoomorf-e dela Dumbravall4 cu perforarea incomplet.l. in fapt lScaguri pentrr-r montarea unortije de susfinere, indicd scopul real al acestei opera{iurri. $anfLrirea practicatd irrcorpul figurinei este cunoscntS. cum s-a amintit. gi la figurinele din secolele prece-dente (Pl. XVI/5 ; XIX/5).

Tipul II cl. Figurine asemlndtoare cu cele de tip II dar cu capul gi gAtul nedife-ren{iate, aproape dreptunghiulare in secfiune, cu baza mai ingustd dec6t trunchiulfigurineil ls.

Tipul III. Grupeazl figurine la care trunchiul cu nrarginile drepte apare in pre-lungirea nediferen(iata a gAtului gi capului cr"r rnarginea superioarir circulari. Unele

I0sR.qi Ec.Vulpe.Les./buillesdePoionu'catnpognede1927.Dacia. Ill-lV(1927-1932)"p.350.fig.l29ll L

r06N. Conovici. op.cit.. fig. l/3 qi 2/3.r07 V.Cdpitanu, Principalele re:ullate ale sdpdturilor arheologit'e in ose:ureu geto-tlocicd de la

Rcicdtdu (jud.Bacdu). Carpica. VIII. 1976. lig.19/l 9i 3.r0E(l.Coman. Figurine ontropomorfe geto-dttcice descoperile in judetul I'a.sftri. SCIVA.28.2.

t977. p.255, fig. I /1,3.r0e R. ;i Ec.Vulpe, op.cit., p.350, f ig. 12912: Poiana. sapituri el'ectuatc in anu I 1968. Malcriale ve-

zulc gra{ie bundvoinlei colegei Silvia Tcodor.rr0l.H.Crigan, Ceramica. pl. XLI/6, ligurina dc la Morcpti; C.M.'fitulca 5i D.Vicovcanu. DeTto-

zitul de piese de cult de la Poiona. Cerlst. IV, 1973. p. I46, fig.2.rrlV.Luchcel, Mu:eul deistorieSiartiiZaliultr2-5de ari.Aclalvl[). 1.1971. p.29.pl.VII/l;

S.Dumitrapcu, V.Lucicel, Cetalea dacicd de la ,\1urctt,7-allu. l9'74.p.22. ltg.26-27..I r2 R. $i Ec. Y ulpe, op.cit., fig.991 l.1 I 3 C.M. Tatulea 5i D.Vicovcanu, op. c it., p.l 15. n.l 6.I ra S.Sanie, $.Sanie, op. cir., Cerlst. IV. I 973. p.tl6. 1lg. I 4/ I a.b: 2 a.b.c.rrsR. pi Ec.Vulpe,op.cit..{rg.l2913: V.Clirpitanu. o1t.cit..1\9.4914: C.Conran. op.cir.,l1g.lll.

54 DIN ISTORIA CULTURII €I RELIGIEI GETO.DACICE

figurine de acest tip au ochii reda{i prin imptrnsattrri sau alveole 9i nasttl printr-o

pr?iuberanla iar la cAteva exemplare sttttt itrdicate 9i alte detalii.anatomice' Fi.g-uri-

ieie tip Illiuntfrecvente in sec. I gi ll e-n.rr6. O figirrind de laPisculCrlsanirrT are

p. .r.it.t o incizie cruciformd, probabil ctr setrnifica{ie cosrnica (Pl' XVIII/12)'' vaiianra III a. Figttrin e cu marginea superioard circtrlard, captrl gi gAtLrl nedif e-

renfiate, prelungindu--se prirr trunchiul, trapezoidal itr plarl. Baza figurinei are o al-

veolare'median-a, astfel ca picioarele apar ca dou[ mici protuberanfe' CAteva figu-

rine au irrdicate gi unele deialii fizionomice 9i anatomicell8'III a,.Figuriire asernAnltoare tipului Ill a, dar strdbdttrte de trn qan{ longitudi-

nall 19.

III b. Figurine cu marginea superioard aplatizata, trunchitrl trapezoidal irr plarr

cu sau liraiedarea unor d"etaliianatonrice sau fizionomicei20lPl. XVII/9)III c. Figurine cu marginea circularS, trunchiul aproape rectangular 9i picioa--

rele cilindiice. capul gi glatul, a$a curn se observd ntai ales in profil. acopera 3/5

Ol, i"aiti*"a pieseirzi'Sirnt schilate 9i unele detalii ale fizionorniei (Pl. XVI-A/3:

XVIII/15;XXI/1a, 1b).

III tt.iigurine la care trunchiul, trapezoidal in plan,.{zrd indicarea brafelor' cotl-

tinUd formi conicl a gatului gi capului. intreaga figurina are aspectul unei fittnze'prin uqoara alreolure-de iu ,,',i.ifo.i,f bazei sunt-maiinLrlt sugerate picioarelel22'

Tipul IV este ilustrat pririfigurine cu margirrea sttperioard circttlar5' trunchiul

scurt gi ingust cu laturile drepte sau ugor ullgliitrlare care se ldrgesc pe direclia pi-

.iour"lor. ilult departate,baiafigurinei avand o lalirrre aproximativ dubla fat6 de

partea ei superioarS. Datorita na-sului exagerat de mare, figurina privita in profil

;; ;; urp".t caricatural. Tipul acesta de figurind este printrecele mai rdspindite

in secolele I-ll e.n. tapoiana, Cuciulata, i)urnbrava, Rdcatau etc.l2l' Cele rnai

rnulte exemplare sunt de dimensiuni rnijlociigi rnicisub 4 cm. Un exemplar gasit

intr-o locuin{a de suprafafd in cursul sip-a.ttrrilor arheologice desfigurate itr anr'tl

1978 la Durnbrava, masoaia doar I ,6 crnl l+ 1Pl. XYll2 XVI-A/ I a- I c: XVI ll/ I )'

Tipul v. cuprinde figurine care prezint[ unele asemSnari cu tipul FI. Ele. au as-

p."tuirnor-lumdtatide frgurine. dotir parlea inferioara, cu picioa-rele cilindrice' A-

I.,".r." pi6se gasite izoiatl25,considerdm cI ntt suft figurine fragrnentare, ci att

fost astfel confeclionate (Pl. XVll/12).

ll6 R. !i Ec.Vulpe, op.cit..fig.l29l5; Poiana. figurinh inedit[ din sipaturile e fectuate in anul

r 968.I I 7 N.Conovici, op.c it., fig.l 12 Si 212.rrs p.

,1 g..yu1 pe, op cit.'.t1g.99/2 qi alte ligurine de la Poiana 9i din diltrite_a;eziri.

,,s2{z6kely, Norinuniaiiieersi,lacuituregdro-dacedusud-estdelaTransyltanie"Thraco-I)acica, l, 1916,-p.234,fig.3/3, figurina gasita la Anghelug'.ittd Covasna'

r20 G.Coman. op. cit., ftg-l I 5-6.I 1 I S. Sanie. $. Sanie. op. c it., p.88, tig. I 5/4'r22 M.Turcu, Ceto-dacii. pl XXXV/2.l23Gh.llichir, Asezdriioiirntrfaraoltului (sec.lli.e.n ltt e.n).StComSibiu' 1969"p'130'

fig.4/2;i-Sanie, $.Sanie. op.cit.,p.88. fig' l5/3 a,b;.V. Cirpitanu' op cit ' fig 49/5'-'- r:i lyul"riule inedite. ahate in colecJiile Muzeului de istoric Ia9i'rzs 6 6o*6n, op.cit:..ltg.lil; figurina de la Poiana in colcctiilc Institutului de arheologic Iagi'

inv. ll- 1749.

.4

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

Tipul VI. Figurine apropiate prin dimensiuni,,forme, realizare artisticd, Lrneorigi sursd de inspira{ie de plastica greco-elenisticd gi romarra. Figurine de acest tip,intregi sau fragmentare, au fost descoperite la Poiana, Popegti, R[cdtdu etc. Ate-

PLAN$A XIX: Figurine antropomorfe dcscoperite la l-2 - Pietroasele-Gruiu Dirii (iud.Buz5u)(apud F Preda, V.Dupoi); 3 - Bizdina (com.Calopar, jud.Doli)(apud C.M.Titulea); 4 - RicItIu(apud V.Cdpitanu); 5 - 86rllleqti (com.Epureni,.lud.Vaslui)(apud G.Coman).

lierul ,,central'o de la Cdrlomanegti are piese mai numeroase (figurine alltropomor-fe) care s-ar inscrie in aceastd categoriel26.

I 26 M.Babeq, Statue te le, p.319-37 2.

/z-\

(::: "i\':" I

l" \(' .. l',i./\:,'t ..1\ii",lf'.tI .,.,:':..,. ', )l'.tr: ,,..\iirl,rrtu', \I .:,./ \', !1 \vr-

/6-\-<.L\I ))t' \\1i\\-*- '\.,t\t\iiiII ,]Ir. /\t..!\I .iA'. -^ 1\y \Uqg

3

-hr I"

.H- .:\

[,rl, '-4:.:lI i{l\, ;..' r/

\ .'/\, ,t\i ..' ... \I 1',.-'$ rr r. . \

\ <:r'_ lr j. /

Ii'.;,,r;' .- , /, ,.: r''\l\(t

', l'--l'-^-,/

l\/ .- \i:,cI,'l1.',1I r,, . J

t.l/ f,'t i/.:\.,, ..,),

/' r"fl. 'ri}, \L "it.. ,' I\ .,.1 It... : l

l':' ' 1" '-. .1J

F. Jt.. iti1.1[:\(irr':'::*)

2

Tipul VII. Figurine caracterizate prin: capttlalungit;i rotunf it la extrernitili.

o.frliiigura indi-caliprin mici inciziisau alveole. nasttl proeminent.'lorsLtlare

pr"p"itiTrproximaiiv normale. MAinile sunt i.rprettnate pe piept iar picioarele

departate, dirp.,ra ca pentru pozilia gezincla. asenlitrdtgare itl aceastd privintacrt

ut.'nguri,.1"toi incllse'in varianta II b. sunt utaiscttrte;i rottrniite la extremitati(Pl.

XiXTii. Aceste figurine sunt databile in secolele I i'e'n' - I e'tt'rl7'

VII'1. Figurirte'av6nd fortra capului 9i trtrnch itrltri ca la tipul VII dar la care rnii-nile ap'ar d;ar ca doud mici prot,ib"r.,i1".trrtghir-rlare. ia-r picioarele irr^preltrngirea

u"rti"lf a a trunchiului (Pl. XiX/l;. Oardbile in secolele I i.e.n. - 1 .-'.,. r28 .

Tipul VIII. Figurine avind aspectul rruui cilirtdrLt cu extrenritatea sttperioirri

rotul-iita gi cu raza sec(iulii circulare micgo.ratl citre partea irlcrioari flri a se ter-

mina'iotugi in forma unui con. Unele detalii analot-t-rice gi fiziotlornice ale figtrrinei

sunt reulirote prin incizii 9i rn ici alveole. Picioarele nedesplrlite Sunt sugerate doar

A. ,,iO1i.r"u cilindrului cdtre baza. Este indicat sexLrl (Pl. XVIig). Figurine de acest

tip suni databile in secolele I i.e.n.-l e.tt.12e'

vlll t. Figurine apropiate ca form6 de.tiptrl vll dar cu ittdicarea nrai clarS a colltLl-

ruluifeiei qicu picioarele cilindrice probabil roturijite la extrerrriti!;rlo 1Pl' XVI/7)'

Tipul IX cuprinde figurine caracterizate prin: corpttlde formS aproape elipsoi-

dalf, c'u capul nedife."ntLt de trtip. avind irdicate prin alveole ,rrele detalii ale fl-

iiono*i"i. partea i,ferioard este'rnaiirtgusti. Tip cle figurine care srtttt databile irr

secolele I i.e.n. - 1 ".n.r3r

(Pl. XVI/4).Tipul X. Figurina feminina fragmentard, din care s-a pdstrat gAtul propor'{ionat

gi torsul cu sAnf. Fard a pLrtea fi reinarcate alte detalii este clar[ redarea naturalis-

iut:z 1Pl. XVII/7). DatabilS in secolele Il-l i.e.n.

DIN tsroRtA cuLTURll Qt HELIGIEt GETO-DACtcE

r2i Fl.pretia, V.Dupoi, Figurine de ltil ttntrolttttrror-lb ge to'clucice tlescope rite itt ttse:oreo cle lo

P ietr oas e le Qui. Bu:dti),Crisia. I X- I 91 9 - p.1 1 -7 8' ltg'l I 2't:8 lbidem. p.78. tig l.t I

t2e I bide m,P.80, fig.3.I ro G.Coman, op.cit., P.254.r! M.Turcu, Cerc.emri privintl ctsezarea gelicti siJ'euclolit Iitttlttrrie de lu llrogudiru (1968-19691'

Bucureqti. VIII, 1971, P.55. lig.I 12 A.Leszl6. op. c it., 119.19 I 5.r3rJ.Ddchelette , tr,trruil.p,.198,806; R.Vulpc. f ipurinele.p.25tt-262;C.M''l'dttrlca' D'Vicovca-

nu. op.cit.,P.l48.ri1 S.Sanie, $.Sanie. op.c it., p.89.r351. Dichelett".trtrnrrii,p.l06.A.Ross. PrtgunCehic.p.T4" fig.60. Faraalaccahstractiede c-

xistenta amulete lor in forrnd de plol/zr's'

utilizarea figurinelor ca amulete sa-u in practica rnagiei a fost dernult postulatd

giconfirmata prTn cateva descoperirilr3..Ctr'prilejul pLrbliclrii plasticiidescoperite

i;6r;b;a (jud.taqi), am avansat unele ipoteze in legitur.i cu alte posibile tirpc-

iiiii ..rrincJtii ale unor tipuri 6e figurine antropomo-rfe.l3r. Astf-el, pe cele grtrpa-

ie in clasificarea care am propus-o la tipul IIl. remarcand aselltallarea cu ctllloscu-

i.t".up.t. umane de tip ,,phallic" atestate la cellii epocii romatlels5 le-atn conside-

Capitolul I FONTES ARCHAEOLOGTCT 57

rat mdrturiiale existenfei unuicult phallic Ia daci, separat sau ca parte componeptda credintelor care alcdtuiesc cultele dionisiaco-sabaziace, eventiral a celoi rletro-aceli6. cultele tracice sau traco-frigiene n-au i'ost straine religiei geto-dacice.

Considerdm de asemeni, cd cel putin o parte a figurinelor claiificate cle r-roi latipul IV caracterizate mai ales prin pozilia clepdrtatia picioarelor, sirrrt in fapt re-prezentdri partiale, dar pctrs pro toto ale inraginii Cavaleruluitrac. Ipoteza noastrieste sprijinitl 9i de descoperirile izolate a unor figurine de bronz aie CavalerulLritrac alteori ale calr-rlui sau nurnai ale calSretulr.riliT. De altfel, gi Ia statuetele clebronzcu reprezentarealui luppiter Dolic'hentts sunt gasiti adescjori separat taurii,animalele simbol gi supofi, qi statr"rete le cu figura zeu I ir i.

.. Itaritateaintaginilorcultualeale('avalerttluitracinperioadaanterioardcuceri-rii romane, la nord qi sud de Dundre, poate reperezenta un stacliu al cercetlriidupicurl ea poate fi determinatd qi de lipsa obigrrLrintei transpunerilor plastice in maie-riale durabile lird a fi un argument hotirAtor ca religia dacicl eite anicolricdl3s.Prezen{a reliefului cultr-ral dJla Polovr?^gi'tn, a unor st"atuete de cilareti in descope-ririle de la Cdrlomlnegti - jud.Buzdurlu, irnaginea cavalerului pe falera de la Sirr-cea14l Ei.cele doud falere de la Lupul'rlAii. pe vasul qi rredalionJl cle cerarnicl de laRlcdtdula2 cu tot modelul elenistic sau romanl4l pentru prirnele sau mode l, tehni-c.a, mgtiye anexe gi sirnboluri 1ir5 echivalent in ILrrnea daiica perrrrur ultirnele pot fi9i indicii ale existentei unui cult al Cavalerr-rlui trac. a cdrui irnagini iultlale vor flnumeroase in epoca rornand.

Diferenta intre magie;i religie este uneori destul de labili dar penlru cele maimulte figurine din tipurile III-lV, de exernplu, trebuie adiugate gifLinctiicultuale.

Persona.f e rutde,finutd, proprie multor divinititi. schilate intr-o manierd apropi-ata de cea a figuritrelor pot fi re.int6lnite pe cateva torti de arnlorii gtarnpilate'cLrreprezentarea divinitStii solarel44 (PI. xx/1,3) gi pe o gctrnituri tte pqfici, obiectede.scoperite la Fopegtil*'.(p!, XLVIII/5). Precunr gi la qrarnpilclr- de blar cLr irnagi-nile de mare valoare sirnbolicl gasite de D.V.Rosetti pe teiitoriirl actua! al BuiLr-!"e$t iului r16 (Pt. xxi5 ).

r16 ll llcrther. I'hallophorieundPhallos,RIl.XIX.2.StLruearl. I9lE.col.I(r73-ltI;i i6gI-I7.lti.IrTJ'.Gherasimov- lzvcslia. XIII. Sofla, 191 l. p.328" lig.35i:l.riEPentruexistenlaimaginii zeiteiBendi.v.cf.M.Ulirbulcsct..De.rpre crtltul:eitei Bentlislcttl6c'ct-

gc/r.ActaMN.Vlll. l97l.p.9l-l0tl.Autorul insuqi nrirrturiscgteinccrtituilincainaceasti::electictcmerarf, dar icleea aniconismului clacic estc teme inic conrtrirlutn.

rreF.l\4arincscu.('etoleadot'icdrle!ttPolot'rtrgi,jud.Cttt.j l(-)ltettiir.)"S\{h4l\{. it. tS:2"p.-ltt.fig.tl.

rao M.Bahe;. Statue tele, p.347.I ll [..Marphitan . ! c:aurc. p.5J.'tt"'' ! (ilrrlllpiu. V.Mogu. l,.tttil.ttl tla(i(,l, la I rr1,rrI a2 V.Cipitanu. op.c i t., p.65. 1ig.16.r'ir M. rM. Kobilina" Te rra kot ot' i t a s ! {r tu (, I k i

pl.XXXVll/4.Printit'u1te1t.t i /: attLtgot.it. l,Joscovii. 196l. p 169

" ^r1"Al.Vulpe"Ileprezentariurnone1xt'tiPtl(lr!iLttlt, lol,opr pti.SllV-tfi.]9ir5.2.p.3.17.tig.-]i

I -t.rr5 R.Vulpc. $onlicrttl rtrheolo,qrc Ptlttyti^ ,\.lrlerillc. iii" p.23-1" llt.l i. ilir:.r,. eri.rr.L.u rlu l)c siir-

niturailcpaflapoaleljcr-rmai rnultirsi3ulurlri::r:rnin*;r ttttitiiLt:i itLpt;i4;.'+6D.V.Rosclti. llit^cellanr:o-i,N, N,l[]"il" l()l]"n.{,ol.il,g.i:i\i.'r,'Li11c t)i)( jt ,t\,l.i7.irr. l,,.i.

DIN ISTORIA CULTURII RELIGIEI GETO.DACICE

\.. - , ..i.

5

pLAN$A XX: Tor!i de amfore. vase 5i gtampili cu reprezcntdri umane. sirriholuri geornetricc 5i lito-morl'e ia: l. 3, 4 - popegti;J BucurcSti-f,1ilitari: 5 - Bucureqti-Tei (apud Al.Vulpe).

Figurinele au fost descoperite in difc'rite complexe arlreologice, in locuin{e,gropi de cult $i morminte. Cu toate cd nu pot fi invocate dificultdti itr procurarea

iau confeclionarea unor figurine se poate renlarca faptul cd ele tr-att fost gisite intoate locuinfele cercetate, situa!ie in care ar fi fost contparabile cu piesele dintrttnlararirmt. La Dumbrava, in doud locuinle centrale existau ve ritabile ..col1uri de

cult" asemdndtoare urrcr sacella iar in locuin{a in care a fost gasitl o tnicd figtrrini

'*i4ir,?ilNt

i..:,''.'1.j.\.' i\(.r:i.,.,,+i:,.i

\i l!1.4r.'

Liirr,ln.4:.

lit)::"'

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

a fost descoperit $i un^frumos topor de malahit care putea fi utilizat qi cu prilejuloficierii sacrificiilor. Insemndrile de pe acest topor siau mlrtLrrie ca n-a fost doarun obiect adus din alezarea neoliticr (cLrcuteni A gi AB) situatd in apropiere.

Figurinele care au format obiectul descrierii qi clasificdrii apar{in unei perioadecare coincide cu inceputul menf iunilor literare despre geti gi continud p6ni la cuce-rirea Daciei Iui Decebal. Pentru multe cet5{i qi agezari se constatd o continuitate aexistenfei figurinelor antropomorfe rnarc6nd doar o evolutie de la un geometrisnrmai pronunfat cdtre un naturalisrn nerealizat artistic. in ceea ce privelte etapa fi-nald, se constatd extrema lor raritate - dar nu disparitie - in mediul .ur[i., mai alesin nivelurile mai t6rzii.

in epoca dacicd ,,clasicd" figurinele antropomorfe sunt mai numeroase inspaf iuf extracarpatic, atat in zona Iui esticr (poictna, Brad, Rdcdtdu etc.) c6t gi incea sudici (Piscul Crdsani, PopeSti-Alovaci etc.), dar sunt atestate gi in interiorularcului carpatic (Marca, Moresti, sighisoora etc.). p6na in anul l9g2 dintre ce-tatile de pe valea Siretului. doar la Baibogi nu fuseserd gdsite figurinelaT. Figurine-le antropomorfe lipsesc deocamdatd la Bdtca Doamnei gi Coz-la. in spatiul intra-carpatic se constatd, de aserneni, lipsa lor in zona cetatilor din Muntii SeLegului gia celor din sudul Transilvarriei. Fenomenul nu poate fi pus pe searra ulror irhueniestrdine, cdci atdt cellii, cu o prezenfd mai activa in teritoriul actual al Transilvanieic6t gi scito-sarrnafii pentru zona est-carpaticl currogteau antropomorfrzarea divini-tdtilor sau figurinele antropomorfe in general. Pdnd nu demult, in cetafile in carefuseserd descoperite sanctuare se putea remarca lipsa figurinelor antropomorfe, nuinsd a oriclror reprezentdri prosopomorfe. La Barbosi ur"rde a fost descoperit unsanctuar cu tamburi de lemn a fost gdsitd gi o figurina (pl. XXIi3a, 3b), iar la Brcttlsunt de asemeni atAt figurine c6t gi sanctr-rare. La Batca Dc,tamnei cu cele doulsanctuare cu tamburi de piatrd, cu sap5turi care au acoperit aproape intreaga supra-fat[ explorabilS a cetalii n-au fost gdsite, cleocanrdatr, figuiine antropomorre. sl-tuaf ia este aceeaqi in unele cet51i dacice transilvarre la care cunoagten-r rezultatelecercetdrilor. Dacd figurinele antropotnorfe cu o certd utilizare in magie sunt gurne-roase, simulacrele unor divinitd{i continul sd fie rare.

La Poiana, in ultimul strat al aqezarii, conform descoperitorului, de epocd irn-perial5 romand post-traiand, au fost g6site in dou[ jumrtiti de arnfore romane, deformd conici, dispuse vertical la 4 nr una de alta, cate I4 figurine umane nude, delut ars, lungi de 9-l I cm. (Pl. XXII/t-6; XXIII/l-6).

Intr-unul din vase toate cele 14 figurine reprezintd femei, in celilalt 11 dintremicile simulacre sunt feminine gi 3 masculine. Ferneile sunt reprezentate cu bra-tele legate la spate, in posturd de captive, bdrbatii cu bra{ele libeie. Recipientele e-rau acoperite,,cu o ulcica de aspect primitiv de categoria cerarnicii La tdne.. res-pectiv cu o micd lespede de piatrdla8. R.Vulpe consiclera,,cd ne aflrrn in fa{a unLricaz de magie de o specie din cele mai comune". Pentru bdrbati incearcd sI stabi-

^..raTFigurinadescoperitdlaBarbo;i estedeTipll.Pdndladcscoperircaei.fi-eurincleanlroponror-fe Iipseau in aqezf,rile care aveau sanctuare. Cl. S.Sanic, Plasticct. p.'l8l . Acurn. iituatia s-a scliimbat.

I a8 R.Vulpe, F i guri ne le, p.258-262.

DIN ISTORIA CULTURII $I RELIGIEI GETO-DACICE

leascd qi tipul etnic ,.pe baza detaliilor fizionornice". descoperind ..o asetllSnare ctt

uniicaptivide pe reliefurile de la Adamclisi".:

aL.

1r

' :t_

-ri

PLAN$A XXI: L'ipLrrinc antropomorlc dc':crrp.rlitc lrnn (4, 5) qi un poan-rr.rn dcscoperit la Dtrnttrra",';r (f rt-

f,)urubi'ava (la. lh): Ilarb*5i (,1a

lb. 2c )

3h): Poi.,-

;,..'@1;*. S.!

:i*.i,i

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

PLAN$A XXII: Poiana: figurinc antroponrorf e.

Menfiondnd diversitatea tipurilor de figurine de la Poiana, ulrele diferentiate decele clasificate doar datoritd pozi(iei rniinilor, all relnarca faptLrl ca ceea ce singu-larizeazd, aceasti descoperire este al.lsarnblul gi nunrarul figurinelor. E dif icil a nealdtura ipotezeiregretatului prof. Radu Vulpe. dupa cunr ezitim a subscrie gi lacronologia propusd.

61

h+,1r,)-'{

-.' \/ : ,.. )La ',rt1/ lur lI i I 'l

a

I i)l,(t:- t[,. ,,)q ".tI :ltt\t\t

\*b

ltm,,

lr\il.ri.'. -. I

I )++-.i l\ii:

I 'r\lt!id{,t.- l

i,ltir/)t!l

r-Dh

DIN ISTORIA CIJLTURII 9I RELIGIEI GETO.DACICE

iJ/\L,)

I t"r' I

\rJ\1

\_ lj

b

I'I,AN$A XXIII: Poiana: ligurinc antropomorlt.

O figurini masculin6 cu pozi{ia m6inilor asemdnZltoare celor de la Poiana"

adica cei de captiv, a fost gdsite la Bradlle. Postura lru are deci semnificalie unici.Cu toate ca figurinele confeclionate cr: rnAna sau in tipare au coexistat. cI figr-rrine

oareculn rudimentare gi exertrplare izbLrtite pot fi gdsite in aceea;i a$ezare, tipurilepar mai cur6nd anterioare epocii rolr.rane. R.VLrlpe aciattga cI ele ar putea apar{irlc

nu ngmar ulorromanici gi unordaciin curs de ronrartizare. Interpretarile posibile

rae V.Ursachi, 7-crrgiduro.... p. l l 4. Iig. l 0

li| ..r/-J :t4

lt ln{, o \ir ,..1u ,',.?

f,,r/UU

C

t\/*l \t-tlj; { .'' r: '.1r.1/ .t

\/\,t,'.,f l\ it 11,..t l: l

la

\I

'1

ie\:./I1

lil

(

)

f*4lt;lt(\ r\\j' ,r

ii1.,1'A I

u[.,

/-_\i\\r\.11l/, )tl' .1

l\n\ iri/.i,,r/\ ({'- .ni

h

,r-', r--> 6li 'l r i ' i

t'1'' tr' r'-r''\ i i ih i [* ii \',. / i'\ r' \

',$ .?-\ j-,tLl

I .tr

;ITJYIII\|IL,,1

ilt,tb

-t

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

sunt numeroase. Intre ele pot fi gicele corelate unei magiia numerelor, dupd cumcifra totald 2B este cea mai obignuitd unei luni calendaristice Iunare, parte dintr-unoriginal calendar cu anul de l3 luni.

O altd direclie de interpretare ne-a fost sugeratd de publicarea Lrnor statuete dinGrecia anticd care ar ilustra flagelarea sau autoflagelareal50. Flagelarea rituald des-pre care avem gtiri din surse literare qi epigrafice este cunoscutd in lumea greaclp6nd in secolul I e.n. in desllgurarea unrilo. de rlpire in -iurul altarului ArtemicleiOrthia erau flagela{i tinerii. Acest ritual destul de rdspdndit in antichitate care s-aperpetuat in unele religii pdnd in epoca actual5, posibil si fl existat;i in rnediu ge-tic. Ignordm insd divinitatea la al cdrei cult poate fi corelat.

Incerc6nd o altd direclie de interpretare gtim cI trinitatea unor divinitati din me-diu tracic n-a fost exclusiv masculini.

in ceea ce privegte alte doud figurine aflate intr-un vas de la Poiana, un bdrbat gio femeie inl}liqa{i intr-o imbrdtigare amoroasi, pot fi marturii ale practicdrii magi-eisimpatetice.0 descoperire asemdndtoare din Egipt are alaturi de cuplulnguii-nelor, un papirus al cdrui text menfioneazd dorintalsl. insemnarile gi irnaginilJ im-primate pe figurinele de la Poiana vor oferi gi rezolvarea pedtru g.uparea ior.

La Dumbrava, in aqezarea de secolele I-ll e.n., au fbst gdsite doud mici piese deceramicd care, la publicare, le-am considerat, in lipsa oricdror analogii, posibilecapete ornamentale ale unor ace de pdrlsz. Prima dintre ele (2,80 x 2,20 x 1,00 crn)lucratd din pastd cdrdmizie are,,reverslrl" in forma uneicalote de elipsoid qi estebrdzdatd'de incizii asemdndtoare celer de pe suprafata unui scarabeu cum ea poatefi incercarea de a inlrliga capul unui om. Forma ovald a piesei apropiatd deiea aunei fe{e umane, vine, de asemeni, in sprijinul ultirnei op(iuni. pe revers se observdun l6caq in care fusese fixatd o tija de lemn (Pl. LXX/la-c).

cealaltd piesd de la Dumbrava (4,00 x 3,30 x 0.50 cm), cu corrtururi piriforrle,lucratd din pasta cenuqie, este mai platd, neornamentatd qi are, de asemeni, un lacagin care putea fi introdusd o micd tud (Pl. LXX/2a-c)ts:.

O micd piesd de ceramicd (in2,3 cnr), publicatl relativ recent. a fost gdsitd lapunctul ,,Pe Deal" din satul Fedegti (com.$uletea, jud.Vaslui) impreLrnd cll male-rialele din secolele I-ll.e.n. a fost considerata de autor,,capul ovoidal al unei figu-rine", posibil b[rbatlsa. Forma gi dimensiunile ei ne deterrrrind s-o considerdrria-propiatd ca facturd de piesele de la Dr-rmbrava avAnd insl trlsdturile chipLrlui urrrarrincizate cu mai multa claritate. Ea nu era in mod obligatoriu capul unei figurine ciputea fi o amuletd purtatd itrtr-o pungulitd sau piesd ornamentald aplicata, asemelibutonilor, pe un vas cu atribute antropomorfe, cu destinafie speciald. Cercetdri re-cente ne determind sd adaugdm gi posibilitatea ca ele sd fi fost mici poansoane.

r50A.Lebesi. f;lagelationouautoflagelatron.BCll.CXV. 199 1.p99-l23cuobogat[biblio-grafie a-supra aceste i probleme. Pentru ascmAnarea pozigici nriinilor ca Ia ligLrrincle de Ia lroiana 5iBrad. cf . Fig.3. p. 105.

r5r F. Maltomini, I papiri graeci. Studi classici e'olicntali. XXIX. 1979. p.95. n.ll.r52 S.Sanie. $.Sanie. op.cit..p.89. fig. l5/l a-c ;i l5/5 a-c.1s3 Ibidem. pl. I 5/ I 0 qi I 5/5b.r 5a G.Coman. op.ci t.. lig.l 17.

DIN tsToRtA cuLTURlt $l RELIGIEI GETO-DACICE

Piesele de la Durnbrava. cu conturul unor fefe Llrnane au ca gi alte doul figurinezoomorfe, gdsite in aceeagi a$ezare qi un numdr insetnnat de figurirre antropotnorfeo gaurd longitudinald, ldcaguri in care puteau fi infipte nricitiie. Pentru a fi pr"rrlate

ca amulete ar fi fost necesare simple gduri sau inele curn au figurinele celticel-t5.

Figurinele n-au putut fi clasificate dupl fornta captrlui, trupului, metnbrelor. e-

Iemente ale fizionomiei, ornarnerlte etc. gi incluse intr-ur.r tabel dupS nrodel ,.cla-sic" pentru cI cele mai multe dintre ele nu au decAt o parte din elementele anrintite,astfel cd, un tabel sintetic ar fi fost de utilitate redusd excepliile fiirrd prea nunte-roase.

Procurarea lutuluica giconfecfionarea figurinelor fiind etape lipsite de dificul-td{i majore se iveain mod natural intrebarea referitoare la cauzele relativei raritalia acestor piese.

Prezenfa lor atestatd doar in unele locuin{e ne determinase sd avarrsdm ipotezacd doar in locuinlele unor gefi de farnilii se aflau gi collLrri de cult.

Descoperirea unor mici inscriplii qi imagini pe aceste figurine relevate gi pre-zentate pentru prima datd in aceasth lucrare lumirreazf, partial gi acest aspect alfrecvenfei lor. Cel care confecliona figurirrele aplica apoi pe lutul ntoale poan-soanele cu chipurile gi insemndrile rrecesare sau irrciza anutnite serrne sar"r cuvinte.Faptulcl imaginile gimicile inscripliiputeau fi distinse cu grcu de alte persoarieindreptafesc ipoteza cI doar,,megterul" cunogtea irttreaga lor semnificalie qi desti-nafia fiecdrui tip de figurin5. ln foarte tnulte cazuri este fbarte posibil ca ,,me$te-rul" si fi fost un tnagician.

Riturile de vrdjitorie vizeazd luarea in posesiune rnagicd a inamiculuicu scopulde a-f pierde. Desenul de pe tabelltte clefirionis are acelag rol ca gi figurinele utili-zate in vrdjitorie. Diferenfa esengialS constd irt ceea ce intreprirtde tnagicianul. In

cazul tdblilelor el se mullurr-reqte sd ofere victinra zeilor gidemonilor; irr vrajitorie,,tortureazd" el insuqi figurinele. Cele doua metode relevi aceeagi Iege magicd, cea

a substituliei. O sirnpatie misterioasd une$te figLrrinele gi persoartele care le repre-zintdls6. In aceste cazuri statueta ca gi tableta trebr-rie ascunsd astfel ca victirna sd n-opoata gdsi.

Descrierea intaginilor qi insernnirilor de pe cAteva figurine ar putea fi elocvett-td pentru susfinerea acestei aserfiuni.

l. Figurina al carei decor este inliligat a fost gdsita la Durnbrava gi inclusl in ti-pologia propusa de noi la IV. La fel ca in cazul altor obiecte cu reprezeltthri, vor fiinenlionate cele observate pe piese itt fiecare din cele patru pozilii*.

t a) Suprafafatreirniisuperioare a figurinei este acoperitiin mare parte de oprotomd ianiforma. La profilLrl de pe latura dreaptl pot fi retrarcate.ttnele trdsdturifizionomice rnai rasp6rrdite in mediul extrern oriental. Persona-lul plequv. in profilpe conturul din stAnga, foarte probabil diadenrat are arcada orbitala potrivita ca

rss J.Dichclette, ll'lanuel. p.806. lig.565r56 J.Annenquin. Ret'herihes sur !'uction ntullit trc t'1 .!L'.t / d/)i d.tr'i tl(ulli(ttt.\ ( l''' el lli''" sii,cles

aprisJ.C.) (:AnnalesLittcrairecle l'[]niversitcdcl]csarrqon. l'16). I'aris- 1973.p.63.*

Pentru a evita rcpetiliilc. cuvintclc mentionatc in cLtprirrsui inscrnnttrilor Ior ll contcnlatc la

capitolul ..Noi de scopcriri de inscriplii gi imagini in rncdiul gcto-tiacic".

--,- ', -: S

:'.- :

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI

mdrime, nasulasculit gi barba rotuniita la extremitate. Figura descrisd este de faptalcdtuita din 3 micichipuridiferite ca aspect. Celdin mijloc pare maicurdnd omascd dar datoritd dimeirsiunilor desenulLri observaliile nu sunt absolLrt sigLrre. in-tre figurile de pe linia conturului gi cea de pe mi-iloc se distinge incd o mascl iani-formd (oclri mici, nas mic rotund la capdt, barbd asculitl). Asernandtoare este $iimaginea de pe latura st6ngI, unde, printr-o iscusitd dispunere a figurilor gi aso-cierea micilor protome apare un irrteresant profil spre dreapta care este conturatpAnd in preajma figurii centrale unde apare protoma in serniprofil a unui leu.

Pe latura dreaptd la extrernitate apar doud profile urlane etajate cu trdsltLrrileaccentuate reint6lnite la o numeroasi categorie de chipuri sculptate in lernn. Maipot fi observafi un bitr6n in profilspre stAnga gi in fala lui. lAngi protorxa leului unursulef. Pe latura st6ngd apar alte doud grofile spre dreapta ale unor fetnei, dupd as-pect qi coafurA, iar citre interior un alt chip cu fafa la dreapta gi I6ngI el un ursulef(?). Este un neobiqnuit lanl de capete unrane slrprapuse, cele rnai multe, care alter-neazd sau incadreazd protome de animale gi alcatuiesc inrpreunl alte capete de di-rnensiuni mai mari (PI. XV/5; XXIV/6).

In partea rnijlocie existd de aselrreni doua figuri unrane ianilorme iar pe ele ca-petele unor mici animale (foarte probabilursulet gi cAine) gi o insemnare tnailung6. Cdtrebazd are o mici protomd urnatrl in profil spre stAnga. Pe piciorul stingpoate fi observat chipul ,,de face" al unui bdrbat qi pe cel drept un cap cu trei fe(ecare are mai clard reprezentarea.,de face". protorne Llmatte cu faqa la cer. in profilspre stAnga ;i spre dreapta. Sunt numeroase insemndri pe toatd suprafafa figurinei,multe insd cu o descifrare incerld din cauza dirnensiunilor literelor gi a neclarit5liilor, a utilizlrii unora in compunerca corrtLrrului unor figuri. De sus in jos pot fi citi-te totugi urmdtoarele miciepigrafe: ACIA (Aoto) cu prinrul A nai putin clar, ZAI-CEA (Zotota),ZAIC(Larc,),f lf AZ (f tyoO, AZ.IAC (A(tog), INTIAC (lv-rroq) sau (lvyrCIq), IE (le ).

+ b) In aceastd pozilie a piesei pe picioruldrept alfigurirreidevenit parte a re-gistrulLri superior se poate distinge o protomd urnand ianifonni.Cele doud qiruri de

litere etajate nu sunt la felde clare. In rArrdulde sus pot fi dcscifrate f l I-AIAC(f ryoroq), iar in r.2 nYCIl (fluc,.rt). Urrneazi un profil Llrnan spre stinga. o slrpra-fa(a in forma de senrilund pe alb, gi o protomd ianiformi cu trdsdturi fizionomicenesigure. Pe mijlocul acestui registru apare o protonrd de animal, foarte probabilcaprideu, in profil spre st6nga, in continuare o mici protomd umand qi o alta cucontur semilunar pe alb, un profil spre stAnga al unui personaj diademat, o protomdde animal ?n profil spre dreapta arnbele pe negrul. $irulacestor reprezentdri cornbi-nate se incheie cu un profil uman spre stdnga a cirui parte opusd a conturului in-chide o suprafafl semilunard. Privit in ansamblu acest registru mijlociu, acoperitindeosebi cu desenele de mici f'e1e umane. are aspectulunui animal cu capul ro-tund gi urechi mici asculite. ca cele nrai rrulte feline, atacat de alt animal din careeste inli{igat doar capul gi gura mare, deschisa prinzind trupul .,I-elinei". SchirnbAndugor unghiul sub care privim deconrl distingern capete urrane: sus Lln copil cu fafaIa cer, jos qi pe mijloc 6 capete de oanreni nraturi, chipuri cu trisituri fizioltoltticeclar europoide gi 6 anirlale.3 sLrs gi J jos, toate ir.r rners spre dreapta. insernndrilesur.rt numeroase dar se iveqte aceiagi dificLrltate in lecturi datoratl dinrertsiunilor

65

t.-I

I

i

:: ., -:_iDtN tsToRtA CULTURII $l RELIGIEt GETO-DACtCE

literelor gi intersectarilor dintre ele gicu unele figuri. intre cele cu ttn gracl de certi-tudine mai ridicat de menf ion at: AXF.ZAC (A1e (urq), AZAAOC (A(o5oq),AATIAC (Aoytoq) gi la bazd ArAPIoc (Ayop toq) sar-r (A(cproq) ir.r continuare

ffitMsffiiy'#*&4,,ffiww

2a

PLAN$A XXIV: hnagirti 5i inscrnniri1d) qi Dumbrava (2a. 2b. 2c. 2cl. 4a. 5

pc ligLrrinc antropolnorlc descopcritc la Poilna (la. lh lc.

1i (r) 5i liagmcnt ccrarlic (i).

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 67

OA sau AA (Oo sau Ao). Privitd de la oarecare distantd, lira a lua in seaml liniilesubliri 9i unele litere mai mici, cu dimensiuni de aproxirna tiv 1/z fa[itde celelalte,sunt de notat literele inegale gi in privinla claritatii xpATlxo A IIC (XporrKoo€qsau Kpo rr Xoo€q sau lpouqq).

J c) La fel de impresionantd este qi in aceastd pozitie a piesei rnullimea gi varie-tateareprezentdrilor gi insemndrilor. Pe directia picioarelor animalului apare in-semnarea cu negru Tll.ZIAC (Try(toq) ultimele litere inclinate spre dreapia, iar ipcontinuare cu litere alb-e mari, irr relief, vocabula ATICA (Artoo?). pe'protomamare de.senatd pe suprafa{a acestui .,picior" apar gi alte m ici chipuri de oarneni celemai multe in profil spre st6nga.

Partea dreaptr (.,piciorul.dre.qt") e acoperitd pe toatd suprafhla sa cle mici proto-me umalle,.prima dintre ele ianilorma celelalte preluAnd nt chip ingenios. pirti aleprotomei din_etajul superior. Pe latura stdnga a protonrei apare chipul unui perso-nal matur cu fruntea ugor bombatd,nasul drept potrivit ca mdrinre, barbl recian-rrs-lardla extrentitate. Personajul in profil spre clreapta are frurntea tegitd, nasLrl mii gibarbia rotundd. in registrui ,r,rito, separarea ir. r-,,., nric grad de ince rtituclipe.Poate fi observatd ilt partea stAng5 o paslre. foarte probabil un pui rie rati gi in con-tinuare spre.dr.eapta protoma unLti animal care dLrpI bolulreiezat" capui rlic ro-tund, urechile de mlrime potrivit5, ascuf ite putea fI inragirrea urrtri purcel, iar langael un iepura;; in profil spre stdnga. in acela; regislru. lidreapta, poatc {i observitun profil uman cu fafa citre cer cu contLrrul opus mdrginincl o sufralirtl serlilupa-r5. Fdrd a constituiun registru separat" bine delimitat suh inraginile nrentiorrhtepoate.fi o.bs-ervatd o pasdre mici cu cioc ascu(it in profil spre clreipta. Scrierea a ri-mas ilizibil[, greu de separat cu o rnirrinra certitLrdine de reprezeutdri. Pe laturastAng.dpoate fi remarcat un personaj in profil spre stAnea schitat din Iiniiputinecare-idaulotuqi un contltr clar. Nlarea figurd in sentiprotil de pe latura stAngd estealcatuita qi ea din mici protome, umalte cele mai mr-rlie. care se succecl pe ve-iticalap6nd la_marginea inferioard a piesei. Cel putirr cJoLra clirrtre ccle plasate pe directiacircunlferinlei sunt deosebite. Figrrrile in profilspre stanga cle pc linia medianii. lafel cu cea care ajunge p6na la nrijlocLrl suprafctei au vaclitc trisituri flzionorniceeuropoide. Cdtrebazdinsi, toate cele / prof ile ale celor cloua protorne ianilbrrle i-lustreazd personaje cu trisituri flzionomice prevalent asiatice.Pe contulrl laturiidrepte apare de asemeni un personaj cu trdsaturi europoide. Sunt lizibile urrndtoa-rele insemndri: AIIAC (Aytoq). cfllMAic (cnrpoiq?) qi AfortAAX (Aycurr-loq?).

<- d) In sfArgit, in aceastd a patra pozitie piesa in ansarnblu are cor.rtulrl ul.ruipe;te. De Ia stdnga la dreapta, pe interior poate li renarcat grupul de profile Llrnal.)ein^profi[ spre dreapta. ln registrul superior pot fi observate irici profi)e uman.3 sprest6nga dar este dificild o descriere a trisdturilor llzionolnice dat6rita dirnensiurrilorreduse a imaginilor. E,le sunt despirtite in zona cc.ntrali de reprezentarea unui clel-fin (?). Insemndrile maiclare sunt: pe latr-rra srdngi zE f-Ijvs sau ZEflvc (Ze-yeuq sive Zexvg) iar pe rnijloc ZIAC (.Ztua). Sclrirnbancl putin unghiul sLrb carcprlvlln reprezentarca constatlnt ci secventa stanga a decrtrului intprinriit pe figLrri-nE ilu_streazd capetele ttnor atrinrale. De rcrrrarcat de ascnreni trn protil itc bnrrnnspre dreapta gi figLrra unui tlittlrin profilsprc stAnga. Deosebit cle iltcresarrtc surrrinsd figurile umane de Ia baz5, rnai alt:s cea ilLrstrita pe nesru, chiprrl urrtri barbat

I

DtN tsroqlA cuLTURil €t RELIG|Et GETO-DACICE

t6ndr cu fruntea ugor bombat5, arcada orbitalA de rndrime rrijlocie, nasul drept, as-cu{it la extremitate, gura cu buze subliri, birbie proerninentd. In fala lui, pe alb. se

distinge reprezentarea unui aninral gi in continuare proton.re unlane cu fhla la cer.Insemndrile de pe suprafafa din stAnga repeta cuvintele ACIA (Aora) gi ZIAC(Zrug).ln sfdrgit, registrul rnijlociu 1;i inlerior al piesei infltiqeazl doui personajeaflate intr-o pozilie care poate sugera everrtual qi o scend erotic5. Cele doua gru-puri de litere lizibile sunt: ZE|AC (Zeyag) qi I-AICIZ (fcrror( sau fl"rotO.

Dacd putem presupune cd au fost irrprinrate pe figurine imagini gi insemnariinteligibile in toate cele I pozitii ale pieselor in ideea ca prin aceasta le este confe-ritd exercitarea unor influen{e in toate cele / direclii ale lurnii gi a celor 4 rnedii(subplm6ntean, terestru, acvatic Ai aerian) pitrunderea in sernnif rcatiile de ansanl-blu este anevoioasd. O analizd a reprezentdrilor gi inscripliilor menfionate poateoferi unele date suplimentare lir5 a spera, in acest stadiu al cercetirilor, la deslugiriglobale.

Practica frecvent intAlnitl a alcltiririi de figuri cornbinate cu irnaginile prece-dente, laterale sau din etajele superioare. dirninueazi subslantial valoarea unei sta-tistici a categoriilor de reprezentdri. ln grr-rpul reprezenliirilctr rrmane pot fi intAlni-te atAt figuricu trisdturifizionomice de europeni c6t gichipLrride asiatici. [n ima-ginile ilustrate apar bdrbatide vArste diferite" fernei gi foarle rar copii. Figurile suntinfEtiqate atdtin profil, izolate, cAt gi ca parli ale unor protorrre ianiforme sai: inimaginitriforme. Reprezentdrile in selniprofil gi cele ,.de face" sunt mai rare. Lip-sesc reprezentdrile intregului corp qi sunt ilustrate in proporlie cov6rgitoare capetecu bogata lor simbolisticd asupra cdreia vom reverri gi ca ,.pars pro toto". Singurele,.atribute" nu totdeauna semniflcative pot fi diademele senrnalate in doud rAndLrri.Aliturarea chipurilor din zone geografice diferite tace gi rnai dificilS interpretareadrept divinititi gtiut fiind ca obi;nurt zeii sunt dLrpa chipLrl gi asemlrrarea oanreni-lor care-i venereazd. Numdrurl lor mare qi lipsa aproape totald a atributelor, a fost a-

mintita diaderna care poate fi gi obiect de pocloaba. ipostazele indrepta{esc gi alt.'direcfii de interpretare care neccsitd analiza unui nurlir sporit de imagini de pe l-i-gurine.

O alta serie de reprezentdri este alcdtr:itd din grupul de animale: caprideu. cai-ne, delfini (?), feline nedeterminate ca specie. leu. pasari (ra15, paslre mica) gi por;Ele nu sunt dispuse astfel incAt sa poata fi consiclerate atribute ale vreunui persona.'

in preajrna cdruia se afl5. Senrnificaqiile de atribut rirnAn de luat in seamd doar i;aspectul lor general multe dintre animalele ilustrate put6nd sirrboliza rlediile te-

restru, acvatic, aerian lipsind doar cel subpdtnAnteatt.Ce pot spune insemnlrile? Sunt cele rnai rnulte antropt'rninre gi teoninte. \i;

un teonim absolut sigur. Originile diverse (getice. grecegti. nticroasiatice, iranie-ne) ilustreazA realitetile etnice din spa{iul Daciei rasiritene.

I B I ar. Reprezentiri zoomor.fe. Monr"rrrente care glorifica vite'iia gi sacritic,le Romei in luptele pentru cucerirea Daciei, nronr.rrncllte 5i irrscriplii votive saLt i-

- 'triJtllJ

I

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOctCt

nerare, produse ale toreuticii, numismatica. ceramica pictal5, ceramica cu reliefurisau medalioane 9i plastica stau Ia indernana celui care ar incerca sd alcatuiascd o.zoologie istoricS", sd efectueze o trecere in revistd a animaleloi care au existat inDacia sau a celor prezente in mitologia, magia so, i,rugirtica cuttuara a Dacieipreromane qi romane.

llustrarea diferitelor animale ale faunei carpato-danubiene ca gi a celor niscutedin fantezia anticilor din spaliigeografice muit rnai intin.se, p"-*o..o diversitate aproduselor oblinute prin modalitrtile plastice susamintite.'Jr" o rr."u"nta il,ctu-anti.Figurine. intre exemplarele cu identificare sigurd ale plasticiizoorrorfe pot fienumerate figurine de berbeci, touri, ca-i, ursi. ceivicre, rttpi, serpi, pdsdri etc. pen-

tru unele atribuirea este controversatdl5T, iar altele nic'i nir u, pi,tut fi deterrninate.Confeclionarea lor cu mdna sau in tipare. se $tie de multd ur"i.,-,.. nu cor.rstituie Lr,criteriu cronologic satt de estimare a donreniJlLri comun to,

"t"rut de utilizare.

Intre animalele ilustrate pe ceramici in tehrrici diferite (in relief, incizate, pic-ta_te, gtampilate, obfinute prin lustruire) de mengio nat serpi, crti. berlbeci, l,pi.'pr,_sdri etc.

, Toreutica are repertoriul cel mai bogat: rattri (intregi sau numai bucranii),6er_beci, cervide,lupi, cai, iepuri, serpi, pe{ti, mi.streri, pd.szri, animctrefantrstic'e Qri-foni, pegagi, pasari cu coin etc-).

'

. Pentry a evita repetilii in cazurile in care ele apar izolat, simbolistica Ior va fi osingurd datd cornentata. Situatia este evident oifeiita p" un"l" r.",r. ul. irnagisticiitoreuticii care implicd lectura unor alegorii.

De la modestele figurine ra imaginire comprexe de pe produsele toreuticii, depe obiectele_sau grandioasele constiuctii lapidare acest ,.u"rtir.ir*., are in vederedoar acele elernente care pot fi eventuar utiie unei inlelegeri ,riui .o,rpt"te a culte_Ior gi credinlelor, a religiei geto-dacice.

Exernplificarile nu sunt strdine de accesibilitatea la materialele arheologice gipos^ibilitatea de a le ilustra.

- - Intre figurinele zoornorfe de Iut cu insenrnatate rnagico-cultuald, ,,fauna., de la

,t,iil",r,il,"t1i qi i, prim,t r6nd tupii, a beneficiar de o impra;r;i;;r:8 (pi. xxrv

DIS/J)' In cuprlnsul itlsemndrilor de fat5, arn inclus doar prezentarea a trei dintreanimalele care par sa fi avut o oarecare irlportan{5 in viafa zilnicd dar gi in cea reLi-gioasl a lurnii dacice: a) taurul,b) mistrelul Si c)'herbecul.

a) La Dumbrava au.fost gdsite trei reprezentdri de bovine,una dintre figurine fi-irrd_printre exemplarele deo:ebite are plasticii dacice. iigi,;ir;. Iucratd-in pa*cdrdm izie gi bine arsd, (7 ,5 x. 7,00 x 2.3 cm) gasita intr-o Io-cu ir.,ra'a" ,uprufata, irr-{11se.ar,a un bovideu puternic, cu botul ur.i,[it gi intors, .u tu tr'iron, cu picioareleci I indrice scurte, asemdndtoare cu pic ioare le fi gurineto, ort,i'po,rorfe incadratede noi la tip III-c. Coa.rnele, dupa cirrn se poateie,narca ra cel pistrat, sult foartemari. iar celelalte detalii sunt redate cu ingrijire qi talent.

..-r5iAstfel,figurinaconsidcraldcicN4.Babeg lup(.\tttluett:le.p.32l.lig.l).cstctlLrpin;.1"Ligj1rqiglui M.Cramrlopol(Arra.fig.37rct mistrel.

|58 M.llahc;. rp..,r . p.i4.l-3s:.

pe abdomenul simulacrului era incizat un rJecor a clrui intregire este fbarte di-

ficild deoarece o treime din figurind n-a mai fost recuperat5r5e (Pl. XXV l2).

DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO-DACICE

pLAN$AXXIVT'': l-Dumbrava..tessero(arersgi rcvers):2 C-irl.omInegti (jrrd.tluz-ntt): stattrcls

u*itrp(apudM.Babeq);3-RIcItIu:r'asritualcuprotlxn'lilebcrbcc

Ise S.Sanic. $.Sanie. op.cit." p.87-88

'1

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

0 3;5l +,-::J

PLAN$A XXV: Dumbrava: I liagtrcnl cic vas: 2. 3 ligurinc zoonrorlc.

Tuttrttl a fortnat de-a lungul nrultor nrileniiobicclul ur.luicult birre ateslat inzolte lnai apropiate sau depdrlate. In Egipt laurrrl era consiclerat anirnalul lertiliza-tor. asimilat cu soarele, ca divinitale sau ca rniinilestarc a divrrritatii. in Mesopota-ntia avea atribute celeste gihtonice qiin nrrrlte alte teritoriialc lrrmiianlice era sillt-

I

DtN tsroRtA cuLTURil 9t HEL|GtEt GETO-DAC|CE

bol al forlei, virilitatii, furtunii gi ploii. Taurul era. intre aninralele-sirnbol cu o l'rec-ven[a de prirn ordin in nrithraisnr, la unii zei syrieni gi in cultelc rletroace 160.

Exista un numdr mare de reprezerrtari de capete de tarrri. separate sau pe unelepieste din tezaurele traco-geticel6l, qi ele nu lipse sc nici in pe rioada clasici a cultu-rii geto-dacice. Astfel, in afara unor figurine girsite in cetaf ile dacice cxtracarpati-ce162 este cunoscutl reprezentarea unor bovidee pictate pe ceramica din cetdtiledacice din Munlii Ordqtiei. gi. tot un bour apare irr partca centrala a scutului de pa-radd descoperil in,celatea dacica de la Piatra Roqiel''1. lrrlr-o re'cenla reltrare a cer-cetdrii sgu1ul11i163D/', in afara unei descrieri rnai conrplete a eleurentelor decoratilecare inconjoard scena centrald, autorii considerd cu oarccare pruden15, indicata de

semnul interoga(iei, cd in zona bourulr"ri in mers spre s{inga se afle silueta unui ar'-

bore (?), iar deasupra irnaginii un $arpe (dragon?). in tirnp ce C.Daicoviciu vdzuse

,.o frunzd alungitd de palmier". O acceptare a observa{iei celor doi cercetdtori arduce la trecerea scutului din rAndul picselor orrramentale la cele cultuale. Arn men-

fiona cd alSturarea bour (taLrr) - $arpe (uraniarr-htonic) o echivalSln cu cea vultur-;arpe gieapoate fi regisita la unele piese din tezauruluide la Baicenigiin mediLrroman pe reliefurile mithraice, pe diaderna de la T.vras. tigla de la Barbogi etc.

Bucraniicu rozetel64 sau cei f-lancati de qerpil65 ar pleda in favoarea ideiica;iin mediul traco-getic taurul are o serrnificalie solard sau uranic[, irt general, dupScum foarte probabilsl fi avut gialte atribute prezente sau.neint6lnite la alte po-poare.

b) Porcul mistre!.lntr-o locuinta din zona ceutralS a agezarii de la Dutrbrar a

(L2S-70) au fost gdsite doLra figr-rrine de porc mistret flarrcate de doul cafui rninia-turale, un pseudo-rhyton irlitareain cerarnicir a unui corn flrii protornr vreurtt-t i a-

nimal gi gaura de scurgere labazi gi in prea-irna lor o micd roata de cerarnicd. A1:cum s-a menf ionat la publicare. degi cele doLra figurine reprezinti in mod cert ace-lagi anirnal, pozilia in care ele se afla gi rroclul de redare a trisdturilor lor esential.'sunt diferite. Din prirna figurina (5.00 x ,1.00 x 3.8 cnr) lucrati cu grija pentru arrr-nunt dar cu o firrisare incompletS. dintr-o pasta cenugie densl gi lipsiti de irnpLr-ritali, s-a pastrat doar partea anterioari gi ea deterioratl lateral. Se disting botul r..-tund retezat, ochii. urechea stArrga gi o parte din cea dreapt6, greablnul inalt. unL;

dintre pre{ioasele indicii cd aceastl figurirra liagrrentard reprezintd un porc rris-tre!. La mijloculfigurinei. pe direcgia atrdomenulLri, apare un licag cilindric. cu di-ametrul de 1.5 cm qi cu o adAncime de 2.5 crn (Pl. XXVI/l).

r60L.Maltcn. DerStierinKultuntlmv'rlristlterBill.JDAl. 13.1927.192ti.p. lltl 5i urru.:Nilsson. Griechische Religion- I. Bcrlin. l9-ll. p.197. p. 197 5i unn.: I'.1\4crlat. Jupitcr l)olitlttp.54-60. L.A.Campbell. lllithroic lc'onogrrtltlt.t, ortcl l,lcrtlttg.t'" l.l dcn. l96ll. p.22tt. 235-237: tlpermann, s.v.Tourobolia. Rt-,. V, A,. Stuttgart. 193,1. col. I6-17.

r6l D.Bcrciu. y'rla: M.Pctrcscu-[)imborita 5i NI.[)inu. l.c /re srtr de lJiticetri (Dip.decia. N.S.. XIX. 1975" p. 105-125.

D.

r6r M.Babel. Stotuetcle,lig.6/la.tr: N4. l urcu. (icto-lttii- pl.XXXVi6.1o C.Daicoviciu. PiLttra 1?o,sre " p. I I 9- I 2 I . lig.-10.tr':bi' 6.p1orau. l..Suciu- Obsert'arii crr ltrit:ire lu.tttrttrl tlL'lLt l)itrttr

p.47 -61 .

r6a D.Berciu. ,{r/n" p. 138. 1rg.99.I 6s M. I'ctrcscu-Dinrhovila 5i M. Di ntr. op.r'il

l;; r :l'* -:-<

11

.J

-} '+ii

":'--_ - '-{a,.

-,

1;

i\.BL'-rE::. _aI r.-F:'-r-

:-';

i:

: .1:-

,iiitlriijl11

lil

ir

EphNap. lV

I!i

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOctCt

PLAN$A XXVI: Dumbrava: figurine zoontorlc.

cea de a doua piesd, lucrata dirr pasta carinrizie (7.00 x 4,2 x 3,gcrr) de un tipcu totul deosebit, are forma unei pirarnide cu baza rotLrnjita. asernlnitoare cu for-ma obi$nuita a greutdtilor pentrtt tesut sau pescuit. Lipseqte aproape toata-jrrmiita-tea dreapta a piesei dar sunt sutlciente elernerrte pentru o intregire verosimild. Mo-delata cu atenf ie este doar protonra aninralLrlui la care pot fi rerirarcate: botul carac-teristic, defensa, ochiulqi urechca st6nga. Forma corpului este tipicl pentru pris-tre[. Baza acestei figurine apode. in fapt o nrare suprafhtl a abclonrepului. este aco-

DtN tSTORtA Ct)LTURlt 9l RELIGtEI GETO'DACtCE =_- ri -_:__-

74

peritd cu incizii. Ceea ce intenliorra sI schileze irt lLrttrl ttroale cel care a confec!io-

iat-o este dificilde precizat. Oricum. conturul inciziilor nu urrndregte doa.r ilLrstra-

rea pozitiei animalului. De men{ionat ci $i cea cle a doua reprezentare a mistrelului

are pe mijlocul bazei un ldcaq cilindric ( l'8 x 3.2 crn) (Pl' XXVI/2)'

PLAN$AXXVII:Curteni:irnagirligiinselnnirripelieurinc(1a.2..].ld).

CAtuile m iniaturale gi pseudo rhytonu l de ceratn icl Ittl atl caracterist ic i deoseb i-

te. piese asemdn6toare-filnd gdsite giin alte cotlplexe. De subliniat irlsit' cd pre-

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

zenta cAtuilor aldturi de aceste figurine zoornorfe cu lacag pentru fixarea unei tije 5idiscul de ceramicd perforat pe mijloc care s-a dovedit a avea unele reprezentiri potsprijini aser,tiunea cd micul complex avea Llrl caracter cultic Ai o apartenenta dacicd.

Figurine de lut avdnd forma unor rnistre(i au fost gdsite at6t in interiortrl cdt gi inexterioru I arcului carpatic I 66.

Numdrul de reprezentdri excep!ional de mare qi transpr"rnerile plastice at6t dediferite pe care le are porcul mistre! in lumea celtica sunt interpretate ca semn alposibilei existen{e in panteonul celtic a unui zeLl-porc protector al anirnalelor, pre-cum gipe atributele de zeu al fertilitAtii gi rdzboiLrlLri. Venerarea sa ar fi, dupa uniicercetdtoriai religieiceltice, datoratd faptuluicd ar intruchipa toate pasiunile po-poarelor celtice: vdndtoarea, ospe{ele, luptele gi procreareal6T.

int6lnim qi in lumea romani acest animal ca simbol, indeosebi signa ruilila-,'io168 al legiunilor: I ltalica, X Freten.sis Si XX Victrix. Irnaginea porcului mistre(este prezenla gi pe un numlr important de reliefuri cu Cavalerul 1r3gl6e gi in mituldionysiac.Cunosc6nd raritatea reprezent6rilor similare in lumea sarntaticd, rezultlcd acest cult a putut sd ajungd qi sd fie adoptat in lumea dacicd datoritA inflr-renfelor

celtice, cel mai probabil, tracice sau romalte, dupd curn putea avea o existen{d pa-

ralelS, influen[ele determinAnd doar amplitudinea intr-un anutnit motnent.c) Berbecul. Frecvenfa,,cd[eilor de vatr6" cu protome de berbeci, stilizate sau

redate intr-o manierd naturalist6, il determinaser5, cum s-a atnintit, pe J.Ddchelettesd consemn eze cd asocierea dintre rnodesta pies6 arheologicd gi berbec pare una

dintre rarele reguli fErd excep1iel70. Descoperirile din cetdlile gi agezarile dacice au

reconfirmatlTl, in mare mdsurd, observa!ia savantului francezcare, vedea in aceas-

td figurare constant[ a berbecului, imaginea victirnei sacrificate zeului cdminului,cult comun tuturor popoarelor indoeuropenel 72.

Berbecul apare figurat pe marile monumentelT3, pe vase ctl atribute zoolrlor-,6lz+ 1Pl. XXIVbis/3), mesute altarlTs dupd cum ilregdsim intre animalele ilustratepe unele piese din tezaurele geto-dacice. In cunoscuta scend a sacriflcitrluide pe

r66M.Macrea, Oct.Floca. N.Lupu. Lllerciu. Cetdli dacice din sudul 'l'ronsilvaniei,lig. l5: A.l,ds-zlo. Elemente keltischen tJrsprungs in der Dukisch-Getischen Siedlungvon Bdiceni. A$UI. S.lll. Is-

torie. XV, 1969,1,p.91; M.Babeg,Statuetele,p.325-329: M.Turcu. Geto-dacii' pl. XXXV. lig.5.r67 A. Ross, Pagan Celtic, p.321 .

r68 F.Pflster, in Serta Kazaroviana. I, 1950, p..254: M.li.cnard. Dieu ou sanglier du Musde Natio-nal d'.4nriquitds de Bucarest, Melanges d'archeologie ct d'histoire ollbrrs d Andrd Piganiol. Ill. Paris,

1966. p. 1367- 1372; C.Pop, O amuletd rontand?. ActaMN. lV .1967, p.481-487: itlcttt. Signa ntilittt-ria de bron: in Dacia romarci. ActaMN, XlV, 1977, p.120-122.

I 6e Ci.l. Kazarow ^ D ie De nkntci I e r.I 70 J.Ddchclctte, Llunue l - p.907 .

r7r M.Babeg gi V.Mihdilescu-llirliba. (ierntonische latd.ne:eitliche ., Feuerhbcke" ttn der illol-r?arr. URGK. 1972.p.176-196- V.Cipiranu. ctp.cit..p.67.11g.50'. in"fi'a" p. l0l-105. 161t. I B lc 5i I I)-t h.

I 7r J.Dichelette, fi'lonue l. p.907 .

rTrF'.ll.Florescu"Llonuntenlul dela..lduntclisi. Ilucurt-iti. 1960.p.4 16.fi-c.. ltlT"nrclopaaVIII-a.IiaM.Brudiu.V.Citpitanu.N.llartuchc.V.tlrsachi"Cutttlt,g3tl expo:itiei ..(-itili:tttiugalr>dttt'i'

lor din ba:irul Siretului"" 1977.p.21, pl.XIV. nr.306.t'5 lbiden.

I

DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO.DACICE

coifulde la Cofofeneqtil76, considcrinr cI cel care oflciaza sacrificiuleste ult preot.

baz6ndu-ne pe asemdnarea cu Lur persorraj cu bonetd conicd asemdnltoare gi ctt oidentitate mai clar stabilitd care apare pe o diadenri de aur de la'lyrasl77.

Berbecul este curroscnt qi ca sinrbol al fbrle i gi fecunditilii, generator al tttrlle-lor. Berbecul este, de asemeni. prezent in irnaginile cultttale sau ca entblentit a ultordivinitali diverse: Agni, Hertnes.Apollo,Ammon. Berbecul a fost gi in luntea daci-ci animalul sacrificat focului donrestic. [,ocul delinut de berbec in cr-rltele sabazia-ce, dionisiace, metroacelTs qi, nrai ales. in cultul CavalerilordanubienilTe. sti ntar-turie pentru insemndtatea acestui aninral in cultele qi credin(ele dacice, loc neega-lat, decAt teoretic, de alte animale. Posibil ca de la simbol al focului dornestic ber-becul sd fi ajuns, ca gi in alte zone ale lurnii antice gi zeu al marelui foc solar, duptr

cum importanta sa ar fi putlrt fi determinata de locul plstoritului intre ocLrpalirlepopula{iei dacice.

FIra a ignora existen[a unei bogate plastici, atAt in rnediul celtic sud-dttnEreatr.in spafiul pruto-nistrian sau in zorre mai indeplrtate, considerdm ci insetlnltateacultuald a acestor obiecte de lut este direct propor!ionalS cu penuria ti.tottutnentelordin piatrd.

Stabilirea semnifica{iei particulare a sutelor de figurine, a atributelor t-iecirtr r

arrimal in religia gi mitologia dacd, descifrarea sintbolismului tttturor eletngnte)ordecorului ceranricii, pot contribui alstLrri de analiza judicioasa a textelor literarcantice, a reprezentdrilor de pe tezaurele traco-getice g'i de pe tnot.ttttnentele lapida-re, la intregirea cunoqtinlelor asupra cultelor gi credin{elor dacice.

lB 1 b. Medalioane

Medalioanele din ceramicd, piese care au cunoscut o largl raspindire in ltttrre.greco-elenisticd qi romand sunt reprezentate in rnediul geto-dacic prin relativ pLr-

tine exemplare. Falerele gi alte piese metalice cu contur circular sunt deocatrdati'mai numeroase decdt rnedalioanele de lut ars.

Medalioanele au pe avers reprezentiri antroporlorfe cornplete, br"rstLrl sau ttl-t-

mai chipul. Conturul medalioanelor este bine de lirnitat. acccntuat printr-r-rrt dc-ct-:

incizat, in relief sau cornbinat" Exernplarele,.clasice" suirt cele conl'ecliottate cu a-

jutorul tiparelor. Seria poate fi totugi colnpletatl qi cu piese care rdspund doar par-

lial la criteriile enunfate.a. Exemplarul reprezentativ al acestei categorii este binecunosctttul rnedalior

de lut ars (diam. 10,3 cm) descoperit la Cridigtea Muncelului in sanctuarul vecl:de pe terasa o;q;-, l8t). Medalionulare pe avers reprezentarea in reliela ttnLti chi:

r76 D.Bcrciu. ,1rta.p.80- lig.57 ;i 58.r77S.Sanic. l-)iarlemodeuttr(lcla1-t,ru""Ac1aMN.XVI. 1979.p. 132-i3l(-Dacia.N.S.X\ri

1979. p. 1,17- I 57).rTsF.Cunront.s.v.Crioboliunr.i{l:"trVr.Stuttgart. 190 l.col. lTltt-1719.r7e [).J'udor. C]VI RIID. II. p.212-2 16.r80C.Daicoviciu. I.ll.Cri,san. $trtttientl Oriti.liStau .\ltrnc'cltrltti. i\{atcrialc. V. l9-5t). p.i9(r--l';-

lig.8:l.ll.Cripan.Cerumic'tr.p.205.pl.Ulll. l.ll.t)aicoviciu"l)trt'iutlalulJrtrabi.sttt.p.2T2. i-ig-<i-elc.

Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

aseluanaltor cu cel al Dianei aia culn aparc pe uneL- lltoncdc ronrarrc- republica-nellil. De altl'el nrtrlte irnagilri iiusrrate p",r',",l"liurne au avut ca prototip nrorrcdc.Locul in care a lbst descoperil indreptitca ipoteza caractcruluictilttral ai rnetlalio-trttltti. probabil tttt..ex voto" cdtrc Ilaruli.s eclrivalentul lracic al i\rlernicleilsl. Cclclnai tnttlle tratlspuneri plasticc ale Diarrci strrrt irlprurnulate clilr iconografia zcileiurece$ri ( Pl. xxxt t/4).

Prez-ctt[a tneclaliontrltricu cltiptrl l]e ndideica..ex volo" ilrtr-un nrare sancluararptltea fi evcnlttal iltterpretali ca un irrcliciu cli lircagtrl tle cull rcspcctiv ptrlca adir-posti sirntrlacrele ntai tnLrltor divirrititi ..theoi sirraoi". in trrrpul cirora ie uiisea:;iBandi.t.

^^ b. Reprezelltarea prosopontorll de pe rneclaliorrul rrrrtrivas liagntorttrgnsit la

CarlornaneSli(corn.Vc'r'rtc;ti. jrrd.tluziir)ls j. prczirrta al)r()piirte usr---nranari c-tr ligtr-rilr'intlilrrite pe ttnele thlerc sau llbtrle dc argint. Cea rnainrarc parte a irnagiliiricpe tlletlalion cste intregitii gi nu irrterrlionlnr"sii adiugant i;totcz,-l noi la rrruliclisprr-tate'le alribtririlsl. Menlionitn doarcii li'agrne'rrtulpublicat'ar ilrrstra crrnoa;tcrcl clccatre olarii daci a vaselor cu mcclalioane aplicate. procirrse cemrnice cale inrplrncau trtc-hrlica dc ct)nfcctiottare ltrai conrplicata. Vasele avintl aplicrrle rrreclalioarre riisparr-clite nlai ales in (iallia sunt ateslalr: prin descopcriri clin l)acia 5i Mtlcsia inl-eritirlsi.Editortrl pieseide la C6rlornine;tialirnra ca li'agnrentuleste o parte clirrtr-un vas dc'ctlltls6 gi cii inraginea iltrstrata I-ar reprezenta pe tltrrcbislalsT. tredcur cli celc cfuruliipotezc pot convicttti c-loar in cazulin care ar ll lirncianrcntata eclrivalarea rege-zcrrsi rmplicit existcrtta in lumeageto-clacici a urrrricult alcarnruitorilor. Anrdele ptrpot tl lotal exclrrse. dar penlru a li accepratc lrecesili argunrcntirri.

c. Ill sfarr;it. ittcludenr irtlre rredalioane gitlescopcrirca de Ia..Stcnca" [-isbc9-r e i (corn. []crzasca,.iucl.carlg-Sevcrin ) publicltri cu a rrr p lc corncrrtarii I s8.

Fragtnetttulctt reprezentare. parle- dirrlr-un vas spilrt in l,echinte. posibil lirpdde ceagci-opai1 sau capac care ,.pare a se ascrnlna dirr ptrnct cle veclerc corrcepttralcu utr..trledaliolt", a fbst gasil itrlr-urt corlplc.r..care poale ll ciatat cu precidere iltsecolttl I i.e.tt."l8e. Marginea relieirti ascrr.rhnlloare tinLri inel dc sustinere ca:;i tii-rcctia pereleltri vastrltriau sl"tgerat arnilrlilele propurreri dc irrtrcgire la care'ar puteafl. cvetlttral adiittgati gi posibilitatea ca piesa sii ll lirst parte clintr"-un vas c1 ..11retla-lioane aplicale" t:xecutat nrai rudinrcrrtar (Pl. XXVIIIi) ).

SchentatistttttldescttLtltti irrcizat in spatiu delinrilal dc rrrargirrca inalta ipi uiiseg-te aseltldndri tttai aprclpiate cu fisurile de pe une le irrrilatir geticc ale loar-lJor tlc

r Anii 7'l-7li.c.n.Cl.S1'tlcnharn"l$-s.p129.p1.22:('.1)iricoriciu.LIl.(irilarr.()t)L,it.p.3g7."- lhltlL'tn.lBr V.[)ranrbociiuttt- O relrc:anl(trL, unlt.ol)()nttt.lii 1tt, 11 \'tt.\ (li4 t,yrsr.tr ltri lJttrt,l.i,tltt tlt, ltr ( rirlr>

ttttittt,.yti (.jtrl.liu:tiu)- S( lVn. -10. l. I979. p.95-ioo.)s] !hitlen. p.9tl. rr. l0- 12.l'"i S.Sanic. .\lt'dttlitnrte ;i tilttrc ront(ttl( rlest'tt1tt,t'itt'lu'l iri,qhirttt-lilri'bo,1i. I)anubius. ll-lll.

l'r()t).plll-ll5:(ih.l'}oprlilu't.('erutrtitttr()t)tdnt'tLlrtt(.)ltt,rtitr.('nriorl. l(,r76.p.66-711.r s" V. I)nilnbociirnrr. r7r. r.il.. p.t)9.t9t lhidt'n.l3s \'1.(iunrlt. () nttttti t'rtntril>utie orltaoltryiL'it lLt sluLlittl nttttti.ft,.stt'trilrtr rL'lt!i()4.\( ttlt,!t,trt-tlLtti-

l,r. Acril\,1N. XV IIl. lgll I . p.{5--5l.i.t3" lhitlent.p.JT.

77

78 DtN lsTo?lA cuLTURtt Sl RELIGIEt GETO-DAC|CE

amfore rhodiepe g.a., dar persista mari dificultati in calea trnei.atribuiri sigure' Des-

coperitorul piesei a prezentat trei ipoteze de lecturd a imagirrii: a) divinitate solari

masculind; U) zeita; c) segment al tinei scene de dans cultic. Mullimea interpretari-

lor verosimile toate bogit argurnentate arheologic ai cu substanf iale trirrriteri la

sursele literare este gen&atd insl9i de ambigtritatea imaginii. De adaLrgat cd intor-

cdnd medalionul cu l80o fala de pozilia care a prilejuit ipotezele susanrintite, re-

prir,"ntur"udin spaliul circular continud si furnizeze alte doud variatlte interpreta-

ir* "l

figurarea sciematizatd a unui blrbat cu coarne comparabilcu cel figurat pe

falera'de"la Lupu gi b) o barcd sc.tlard de tipul celor at6t de nurtreroase in epoca

bronzului, exisient-e insd 9i in perioadele mai tarziile0'

A."rt" posibile observalii'pe margittea interesantei piese de la ,,Stenca" Liub-

.o*isunt ii inOi.ii ale precariidlii sau mai corect, a limitelor contribuf iei unor pie-

se arheologice la reconstituirea acestui dificil domeniu al istoriei noastre vechi.

lBlc.TableteTabletele de lut ars au acelag contur circular ca qi medalioanele iar datoritd mar-

ginilor rotunjite capdtd uneori forme discoidale. Pe avers 9i revers. sart doar pe u^na

Eintre fe1e, a"u un dlcor, alcdtuit din semne gisirrboluri, incizate in pasta cruda- In-

t.. J"riinriiile posibile ale tabletelor de amintit: amulete, ,,ex voto"-uri, calendare'

ofrande funerare.Foarte apropiate ca formd, uneori 9i prin dimensiuni, de tablete sunt discuril;

(rondele sau jetoane) confec{ionate din vase lltcrate cu mana 9i la roatd care au

i*mOt. (inc"izate dupl ardere) anutnite semne Ei sirnboltrri. Numlrul lor este con-

iiderabil, iar prezenla lor atestatd in complexe foarte diferite (locuin!e, gropi, mor-

,rint" .t".; ogtina.qi" gi destinafiile foarte diferite. insemndrile graffitate pe piese

aoartin6nd aJestei uttire categorii de obiecte vor fi comentate in alt capitol'' in afara tabletelor de la Deva Si Dumbrava (corn.Ciurea, jud.lagi), asupra cdr.c-

ra vor fi expuse unele consideralii, avem cunoqtinld de existenfa unor piese inedit'

care ar putea fi incluse in aceastd categorie.a) Tableta de la Deva a fost descoperit5 intr-un mormant datat in secolul il I

i...1'rer. O.Floca, editorul ei, a ilustraf-o 17rd a descrie qi comenta ornamentele ta-

f f"1.;rrz. Lucrati din lut negru bine ars, ea are o forrn6 aproape perfect circulari(d, - 10,2 cm; d:, - 10,4 .*i1et. XXVIIIi2). Tableta este lisa pe una dintre fele 1:

tiiru*.niuta p.'c"ulaita cu un decor destul de cornplex.U.nul dintre diametre est'

strdbdtut cdtre extremitdlile sale de c6te un orificiu circular. Dacd la aplicarea p;

,, "ui..t

pozilia orificiiior era aproape indiferentd la suspendarea ei, orificiile :-

rau dispuse pe o axd orizontald indicAndu-se 9i pozilia normal6 a reprezentdrii inc -

zate psaveriul tabletei, pe care iucerclm s-o explicam

DOud arCuri de cerc aproape paralele Colnpun un contur aproxllnatlv Se1ll lClrC ]-

lar, apropiat de cel al unor barciie3. Deasttpra lor a fost incizat Lln cerc pe suprati:'

re0.[. de Vries, Altgernranische. I. p. I 0 1. Abb l/a 5i b: p' I 06' Abb'2/a 5i e'

rer oct.Floca, Descoperiri arheologica in rinttul ilunidoarei. Sargctia. l, I 937. p.57 5i urnt

t'v lbidem,p.58, fig. I 9i P.60. tig. 3.rer W.Deonna. Questions.p. I I. 12,23 o1c'

lt ri---, .1

lr.. li -I"r--l

r -\-II

- :r --e

I

- ----:-\ -_-/\

"+

!'-\.-,r t

!:)

f

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCI

cdruia sunt dispuse triunghiular trei mici cerculelc. nrod obi;nuit dc rcdare a unuichip. de asti datd a discului solar. Spre nrarginca drcapta. dcci asinrctric. este pla-sata incizia perpendiculari pe diarnetm- fornrind u11 scr.l.ln crucilornr. Dcasupra a-cestuia, aceleaqi trei mici ccrculc!e dar circumfcrin{a ccrcului nrarc. carc lc incadrain cazul anterior cstc de asta data intrcmpti- fara a fi clar daca a cristat intcutia dc a

ilustra luna sau acelaq astru aiuns din nou pe finnament dupa presllpllsa cilatoricsubteran5. inliliqat cu mai pu[ina priccpere.

PI-,,\N$A XXWII: tablete cu sirnboluri cos:nice ;ri allabctilbrrnc: I Ocni{a (lud.Viilcca)(apudD.Berciu); 2,.Dcva (jud.Hunedoara)(apud O.liloca)t 3 Dumll'avrr. rcprczentiiri urnunc scircnrrli-z3te pe un capac ('l) de 1a Bucureqti-Tt'i (aputl i).V.I{osclii) qi un rrtedalion (5) dc 1a Stctrcu Liutr-co'r'ei (com.Berzasca. jud.Caraq-Scver-i n)(apud M.Gurnd).

79

DtN lsToRtA cuLTURil $t RELtGtEt GETO-DACICE

b) Tableta, Iiagrnentari. gasita intr-o locuinlal fl alezil'ii de la [)urnhraval')i(4,7 x 3,7 x 1,2 cm). arr. pe arlbc-lc- f'e1e urr decor incizilt (Pl. XXVlll/3). f,e'avers.decorul pistrat conlureazi ntairnrrlt de.itrrnitalc dc ccrc. pe care strrrl lrasate crrrci-form razele. lreidintre ele vizibilc gi inccprrtrrlcclei de a palra. prccunr gi ciotri clirr

semnele pe care le conlinea llecare sf'crt clc cerc. Corrtrrrtrl irrciziilor cle pe revr--rseste apropiat de fbrrna trnei birci. Care poate ll sernnil'icatia clccorultri tablctei ?

Cerculpoate sintboliza s{'era. slobrrllerestnr. ilr raze le crucilirrrnr- cele patrrr partiale lunrii. Irrcizia in firrnta literci C tlirr stinga ar suscril prirrra llza a l-unii. iar c.-ain fonna literei O, dirr dreapta. ar fl l-rrna plina. celr.:lalte douir slcrturi cle tabletli i-luslrind fazele intermediare. Aceasti cnrrplclare nise pare nrai verosirnili clecitinterpretarea cd sernnul allabetiforrrt din stirrga ar li sinrbolul I-unii. iar ccl cl indreapta al Soareltri. Existenta urrtrictrlt al Ltrrriicstc in prezel)l rnai bine doveditii siprin noile cercetiri asupra cultrrlui z,eitci Ilcn<li.r la dacil')-i.

Un mic coll de cult din agezarea cle la Zololaia Ilalka (raionrrl Voronlov. re girr-rrea Clrersort. Ucraina) carr'dalL'aza ci irr prirncle sccolc ale crei n()aslre-le('. are undecorasemlnitorcu cel cunoscut pariialal aversulLritabletei cle la Dunrbrava. I)c

reversultabletei pare sil fi fbst rcllrL'zcntatii o harch. ntaiales tlaca adrrritent citableta avea o gaurl pcrrtftr suspendarea la partea n!'recupcrala yi. in c()rrscci|rtli.semnele trebuie descifialc aga cunr surrt in pozitia iltrstratii. Ilarca sinrboliz,a. Iamulte popoare'ale anticlritalii. vehicolLrl Soarclrri pc trasetrl pe care-l pflrcurgca tlr-

la vest spre est inlr-o zonl nevirz-r.rtii oanrerrilor. grcnlnr a risiri din rrou. clirnineata.Barca solarl apare obignuit cu cerculradiat rtcasLrpra ci. irrcepancl cu reprezerrlaril.-egipteneleT sau cu cele de pe cilintlrii nresopotanricnilelt qi ternrirrand ctr ce le clirr

epoca fieruluilee. Descifrarea reversului pistrcazir incd trn caracler ipoletic. 'lablc-

ta ar putea ilustra crcdinle solare. a caror e.ristcntli este ateslllti nu rrunrai clc- tcrteliterare gi reprezerrtari lapiclare, cilide rnolive'le decoraliv'e ale ceranricii. Nlicilcirrserrniri qi imagilride pe tableta nu ole ri strlicicnlc elenrcrrle pcntru stabilirea cucleplind siguran(i a dcstinaliei accsteipiese (Pl. XXVIII-A).

In cursul slpaturilorarheologice tlcstir;rrralc irr vara anrrlui llX)i irr cetatca ge-to-dacicl de la RircalSu (corr.ilorue;ti.-jLrcl.llacltr)..cJava" adr'scori rnclrtiorrati pr-

parcursul acestc-i lucriri. arheologul Viorel Cirpitlrru a clcscopcrit rrrr tipar dc ccra-micd reprezent6nd un persorraj ciilarc-. ctr nuirra clrcaplir ritl icata. aflat irr l-ata untr i

altar.Produse ale coroplasticii cu reprczentarea unor cavalcri inlitiyati in dileritc i-

postaze sunt cunoscute cunr s-a rlcntiorrat (p.-r6--571irr leritoriile de la cst cJe Nistriiinca din epoca elenistica (M.N{.Kobylina. oyt.t'i!..1)1. XXll/l: XXXVi,l: XXX\ill"1). Piesele pLrblicate de M.1\4.Kobt'lina.Ilccar,-'dirrlre elc nroclcle distirrctc, ultinrulapropiat de exernplarul de la Carlonr;irregli. rrtr strnl idcnlicc cu trrozitivrrl cirre ar l'i

r"r S.Sarric. $.Sanic. (I, .'il.. p.tl9-90.r''s N4.[]irrbLrlcscu. o7;,.r'i1.. p. 102.re('A.V.l)obrovolki. At'. lX. l9(r0. p. 119. lig.-1.r

"7 (i. .lcqrr icr. (' o ns i d i ru t i o tts. p, 27-31.l.r')8(i.Contcnau. l.u gl.t'1ttiqua.pl.IIli7.lt: IVr I I" I 2"1"').1.I)cchclette. Rn. XIV. l9().1" p.l0(r-3-i7. cl. lig

l.l: V/ I 5- I 7: V ll I()-l(): V lllli I : IXi lli ctct-1.

.l,f;crr.:,r- E5$rES

rir_r; aont*;l!0n,:mi;i,:i:r' ;ie p,r,sihii*xmaniIre lnr >Ec,:ll<

ti,ir i-l

{

ffi

@

.,tu

Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGTCI

putut fi confectionat cu a.jutonrl tiparului gisit la Racatiu. -lbate se inscriu irrsi ca

mirftrrii ale posibilei origini pottto-danubiene ale unor irna-qir.ri cultLrale cle largirlsp6ndire in secolele urmdtoare.

PLAN$A XXVIII-A: Dumbrava:tablcti (avers qi rcvers) in dilerite prrzitii.

Cercetdri viitoare sperdnt cd vor putea stabilicrorrolosia corrrplexuluiin care aibst gasitd piesa in limite mai restrdnse gi vor clarifica iri ce rnasirri sarmalii surrtceicare au vehiculat celputin o parte din produsele de excep!ie clescoperite la Ri-cAtIu.

Ib

@2b

ffilt

@21r

r

DIN ISTARIA CULTURII 9I RELIGIEI GETO.DACICE

I

2t

pt,AN:iA XXIX: I -- Zimnicea (lud.'lelcornian): r'as.cu dccor;tarrrpilat (aptrd [r.i\4oscalu): 2 ]i:cltiu: vas ritual cu reprezcntare; uniri l)egas 5i inrituinca liagtrcrrtarit a utttti persorlitj Sczlirltl.

I B 1 d. vase avand diferite sirnboluri sau reprezentariantropomorfegizoomorfe,incizate,inreliefsaL!oblinuteprinlustruire

Materialele descoperite in cctalile 9i aSeziirilc geto-dae ice art relcvat ilt ren.-t., .

rAncluri al6tlri r.le diversitalea fi'irnrelor origirtlle ale ceratlliciiatltolt|.rtlc. irrlitlt:.

unor vase greco-elenistice 5i apoi t'(l!nlilrc ctt o cotttplicatii tehnicn de corll'e ctitlrllir.

-)l< it ?'i . si$

I

!,I

I

t\

,/.,

'/ ,.'

,f

Dacd vasele istoriate, cele mai rnulte din ateliere gallice. sunt interesante maiales pentru estimarea cdilor Ei arlplitudinii propagandei in legdturd cu victoria ro-mand de la in-ceputulsecoluluial Il-lea e.11., a tragiculuigieroiculuisfdrEit alrege-lui Deceba1200, intre produsele ceranricii dacice"existl tinele vase cu reprezent"aricare pot fi utile reconstituirii elementelor de cult, inlr-urr anumit grad gia pantheo-nuluigeto-dacic.

Vaselor dacice cu reprezentlri^(arlfore, cdni. cupe etc.) intrate in circulafia gti-inlifica incl in urmd cu 60 de anilOl Ii se adaLrga descoperiri din ultirnuldeceniu.Ptrblicarea reprezentdrilor umane de pe cupele getice de la Popegti i-a prilejuit lui.{l.Vulpe o primd abordare a problemei utilitalii acestei categorii de mateiiale in!-ercetarea spiritualitdliigeto-dacice2()1. Dintre cele doul boluri getice descrise 9iilustrate, irnitatiidupr bolurile,.deliene", unulare reprezentiri mai clare. pot fi re-marcate detaliile coafurii, fiziononriei gi inrbracdrninfei la un grup cu trei fi_qurifeminine. Ele au plrul strdns in doud cozi ce flutur5 pdnd rnaijoi de unrdr, iar dea-supra frunliitreiproeminente care ar putea indica o coroarri de flori, dupd Al.vul-pe. sau o diademd dupd opinia noastrd. Pe fafd se disting ochii rotunzi, foarte mari,gura gi bdrbia. SAnii, reprezenta{iprin doui proerlinente par a fi dezvelili. Cele treiau mijlocul incins cu un br6u lat. hnbrdcdmintea partii inferioare este compusd dindoud piese, pentru care editorul gasegte apropiate asemdniri cu fotele. MAinile de-partate de corp, cu coatele ridicate la indlfirnea unrerilor se termind prin palrne dis-propo(ionat de mari. Picioarele se afla unul in pozitie intiusl celSlalt cu genunchiulindoit. Figurile sunt despdr{ite intre ele prirr nrolivul ,,il.l col'l de pin" iar grupa detrei figuriprin rozete. Fundulcupei este marcat printr-o roatdc-u l2 spite. Frag-mentele au fost gdsite in complexe databile in secolele II-l i.e.n. respectiv ince-putulsecolului I e.n. (Pl. XX/4).

Al.Vulpe amintegte unele asemdndridintre figura cle pe cupa de la Popeqticucele de pe falera^de la Galice203, fibulele de argint de la Coada Malului2oa gicele dela Balaneqti-Olt20s iar in privinta schematizdrli cu fi-qurile de pe garnitura de paftade la Popegti206. asupra cdreia s-au mai llcut referirf in Iucrarea de fala:o;, piopu-ndnd abandonarea interpretdrii drept reprezentare a zeului ('ernunnos. Reprezen-tarea antropomorfl a soarelui pe gtarnpila de la "fei qi pe gtarnpilele anepigrafe cutiguri umane la Popeqti l-au determinat sI propLrnd interpretarea in ansarnblu aimaginilor de pe cupd drept dans la o sdrbdtoare solard.

Capitolul t. FONTES ARCHAEOLOctCt

r00 J.Bousquet,Circonscription de Rennes Loire-,.ltlantit1ire. (iallia. XXl. 1963, p.127.fig.91M.Labrouse , Les potiers de la GrauJirenque et la gloire de Troj un. Apu lurr, X IX. I 98 I . p.57-6.1; S. Sa-:.ie- Doudvase ceramice cumenlionarea regelui Decebal, Cronica" XVII- 4 (1i3.1)" 22 ian. 1982.

r"rD.V.Rosctri. PMMB.2. 1935. p.61. gi urrrr.r0:Al.Vulpc. l?eprezentdri umane pe cupcle getice de lo Popc;ti. SCIV, XVl.2. 1965. p.341-349;

\1 Corn5a. Dansuri rituale getice. 'l'hraco-Dacica, VIll. 1987. p. 1 93- 199.rur N.Fettich" ,.1rc'htiologische Beitrcige trr Oeschichtt, der .surntutisclrdukist'hen lle:iehttttgcn.

\ctaArchBucl. IIl. 1953. p. 1,11,1ig.5.rf)4 Ct. 1,. Margh ilan-Tezaure " p..3 I -32 cu bibiiogra lia arrtcrioarir.:0s E.Popescu. 'l-e:aurul de podoul.te dotice tlitt arcint da lu Btildnesti" SlCorr I)i1c5ti. II. l9(r9"

:106-l16.:06 Llllinra publicarc a accslci picsc. lirii corncntarii asLrpra scnrnilicatici reprczentiirii dar cu prc-

;rzarca firnctionalititii. paralelisme. incadrdri cronologicc la N4.llahcq. l'u/iulc Lcttine tir:ii in sud-,sttrl Europei. SCIVA.3,t. 3. 1983. p.200. 1ig.2/1.

1('1 Su1ra. p.57 .

DtN tsToRtA cuLTURil gt RELtctEt GETO-DAC|CE

,Yi{i }4

---t l

__-)I

rf.Jo g.o

, t._

lr

I.l

:::;-)i- ---;1r': i.,h,'r.. . rii hl

; .-;.' ' - *', i.' . r: ,1',. ,/.+\',-:

- !r!r-v

,a 't.\-.\

.: : tt

,L:t ...' i a,.,,1, ,Lr, ', 't::"-',.-:,..i

- 'r.-. .1t,)!i :l

)."-It'- .+. ll: "t\'- -- -ru'

i/ ., '.'), ..,'; ..n..*.".i. .1 :.- .-l'r. | '' ''',"-i

L

])

i

I

,, ;,., ., - .,.1.

PI.AN$A XXX: ..Critci dc rutli" dcsco|criti Ia ! {)cnita (apLrtl I).llcrciu):2 CheLiieSti (iBArgaoani..iud.Ncarn{)(apud N'l.l}abc5 1i V.i\{ihirileseLr-liiriibl):3 - Poiann-[)Lrlcc5ti (conr.l)Lrle .lud.NeamtXapLrcl Ch.llichir).

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

. M.cramatopol20s giapoi M.Bdrburesc,,2t)e q-a. a, intcrpre.tat figurile de pe cupagiamintiteleanalogiidrept reprezerrtiriale zeitei Bendi.s, primufadiug6nclunelechipuri de zeife culloscute pe rnonedele dacice. Cdt prive;te ansarnblul iprezenta-rilor de pe cupa de la Popeqti, M.Cramatopol considera cI nu e 1p claps, c i ..repeta-rea parataticd a aceleia,gi imagini":to. Mai nrult, tot Bettrlis ar figura qi pe garniturade pafta de la Pope;ti2ll. Daca forrra figurilor de pe aplici. ochli roturizi,iverrtualsi pozi(ia picioarelor Ei-ar gdsi trnele apropieri la piesele cerarnice sau torc'uticeanalizate. dispunerea unghiLrlara a razelor (coarnelor?) este llrl analogii intre sem-nele distinctive ale zeitgi,

_Odgtl cu publicarea stucliriluidalorat lui ,,il.Vulpe atri-buirea iniliala, datoratrlLri.Radu Vulpe, a lbst zdruncirrata. Ilrii a fi supliniti priptr-6ipotezd fundanrentatS. indeosebi pozilia picioarelor nefiirrcl iclenticr cu cea in careapare zeulceltic,,in pozilie de Budlra" devine posibila gio altd atribuire irr careBendis n-ar putea fi totugi in prirn plarr. De altlelgio tp".irlirti in religia celtilorprecum Anne Ross continud si ntettfioneze piesa de la l;opegtica reprezerrtare a luiCernttnnos2l2. in plus in afia celtici r-nai ales este cunoscuti..repetitia perrtru irrtd-rire'' care arjustifica de asemeni varianfa interpretativi initiala. '

. Prezenfa Bendidei in lumea tracicd, relativ binc atestati lite-rar, lhcea verosirli-la o expansiune a cultultri zeitei gi in spaliul getic. iar cerarnica. toreutica gi mone-dele ofera un suport substanlial ipotezei. A preluat llentli.s cele mai ntulie dintreatributele Arremidei?

Prezen[a zeitei aldturi de Are.y $i Dirtry;sct.s, inrpresionantele procesir,rni cultualeindicd locul important al Bendidei in lumea tracicilli. Mitologia greacd inliligea-zi 5-i strdrrsele legdturi ale Arternidei cu un rrare nurnir cle divinifrti @fiodiii, A-?ttllon, Ares, Demeter si Perse.fctnct, Diontso.r etc.) de la care a inrplrnrirtat aclese-crigiepitetele2la. Dacd pe cupa de la Popegti roata nu poate fl decit sirnbol solar.ap.ropierea de irnaginea Bendidei pi concilierea celor doul interpretari. poate fi er-plrcati qiprin rela{iile Artemi,s-Apollon.Fctarle posibilsi fl fbst Si Bendis zeita aLunii ca Si Arlemis astfel ca ne-arr afla in fata uriLri alt caz.de alirtirrare a celor doia5tri ca intruchipare a vegniciei.

Dar odatd amintitd roatetrebuie sI infitiganr prezenta acestui sirnbol de la celenrai sirnple atestari Ia ,.zeul cu roatd,..

O piesd deosebit de interesantl este slctmpilu de lut dcscoperiti in zona laculuiTe i-Bucureqti gi publ icati in urnrd cu peste j umitate de ye-.: i-s. Loc u l cel rnai ina ltintre imaginile 9i sirnboltrrile de pe gtanrpila cste ocupat de o roatd cs $ase raze.Sub ea apare ull personaj. reprezentat in prcfilspre drcapta. cu piirulzburlit qisclri-

:"sM'(iramatopt'tl.L'ctrtdesntonnoiesgito-tlttte.ApulLrnr. lX. 197 1.p.2095i urnr:idep.r. l14t,irr,:iit1uct, p.84.:' \l.lJr'rrhulcscu. rI) ('il . p.()ll.

-.' \1.(irarnatrrp0l. Dr[.irr t t t t t it1 u<r. p.81.- | lhiJent-p.85.: ir A.l{oss. Pogon Ce hic.p. 1.j3. lig.9 l.:rr Wernickc. .,lrtentis.ltlr. Ilr. col.llTtl: cl. ;i l\{.1}iirhulcscu. r7r.r,ll .p.t)f-!-5.::r Wcrnicke. rip.cil.. col.l360.-rr[).V.Rosetli.PN{Ml]"11. 1935.p.6 1.lig.1.2a-c:S.Nlorirrtz;i l).V.I{osctri. l}tture;tiideptli-

'..rr./ (sub rcd. I.lona;cu). Ilucurcgti. I t)-59. p.29-J0. pl.27i I a-c.

86 DtN tsToRlA cuLTUHtl st REL|GIEt GETO'DAC|CE 1-r.n r=liu 55rir 7ES

ttr[ji!,* J. ,&CCS{!t i;rflmuq Id, eilmlce a6rc"rfiE c"s rsl-.[ot"sl"rrou,ffi.n aru comtnblmrmgil,ri a fi'rmi imfgrlq

'llll.ri . I'i:,,- l-R,rlllltLr. l[ LJt .t --u ,,- -

* iifiurot I u fri, I :"J; p,Liillllllliluurii.l I l. ,i - -,:

tarea sumarA a flzionorniei. care tine clorri rccipierttc'la intil!irr'lcfl capultli. Oala ditr

in6na stdngd cu gura in sus. a,nforfl clilr ntiina drcapta. culcalal ctt gtlril sprc trll si-

mulaclt de om. Schilat rudimenlar ascnlirn:itor ca aspect cu unel!- ligtrrirr,-' alltro-pomorl'e.lir5 vreun detaliu al t'rtiicu hralelc ritlicale flpilrc itllr-o pozilie ascnriin;i-

toare unuiorant calre o tlivinitirtc solari (l,1. XXi5)'Datorit6 celor douii recipientc. pr-rsoniliul cirrc puk'a li inlc'rprctal in nrlxl.ittsti-

ficat drept Soare anlropontorlizat nlt nt:ti Frate prirtricu cst'liluditlc acrtflslir atribrri-re. Miqcirca spre dreapla ca li 1x)zilia irr curc lins anrtora cfl Pcrrlrtr a clbcltra o li!1-;ie para transiera amintitutui pe rsorr:r.i lirnclir'rtt:tiorit..-ltt accln;i tirlrp. proportiileie impotrivesc adnriterii aceste.i igxrtczc. sugenind posibililalea c:l persona.itrl ilus'tral pirtea avea ii alte alribute allluri clc cr'lc solarc. dc exenrplU atlttci'tleir de ploaie'

Personaje inconjurate cle sentne solarc. liniintl ro1i. sittt cu roli pc pari sulrl ctl'noscule dehibrrii li cete ntai nruhr,. rcprczcnlirri s-a considu'at ci att sernnil'ica!iisolare in esen15l16. La celti qi in lrrmea cclto-rontanl.- ..2r,'ul cu roaltr" av6nd roala

plasat6 laterat qi nu deasupra e consitlcml o v!-rsiurte celticit alltri Jtrppitr,'r - zeul

ceruluiJuppiter-Turqnis2l7, iar roata ar fi dupl trnii. eclrivalcntttlsimbolic al vtrhtl-

nrlui. Existe de asemeni reprszerrtnri atc zcului irrsolite de trn persotraj conrplrabilcu cel din reprezentarea d9 pe ;;larnpillillB. lllcriti tle asetnc'ni m!-ntiollilt cri in Bri'tannia romanA astfs.l tle rr'pr!.2!-ntalri au lost gitsilc crr trrr,-ci:tdere in ccntrele de gar-

nizoand ale cohorte lor tle llisparli. ltrngri ,si ditci:1".

Fragmentul rle vas de la Mititari-Btrcttrc;lilr(' (l'1. XX/2) dat6nd din secolele

ll-tlt e.n. cu birbatul cu un liumos clisc solar dcasupra capttltti. atcstii 9i o contintti-tate a acestui .,zep cu roati" i1 nrediu dacic. Scntniticaliile irnaginii ;i sirnbolultrinu pot fi diferite de cele cuposclle irt luntr'a cclticir 1i celto-rorlani.

intre d.'scopcririle de exceplie de' la Raciiliitt (cont.l lorgeiti.i^ud.Brcittr) se ntt-

mIrI inrliscutahilgi tnkunthixr.r li'agtttenlarcu ligtrriin relie-fl:l(Pl. XXXI/l liXXXII/l ). Una tliitre reprezenl:irile tlc pc- pc'rctii vasultti a lost adeseori rc'prodtr-

sd222, ajunsi enrblematic5. clar vasul in ansatnbltt rt-a be nel'iciat de o analizi detali-

atd. L-irn considerat inilial vas dc irnporl::-l clar prczen!a ttnor tipare inlre clescopc-

ririle din denct de la Rdcatdu ne dclerrninl si avtrttr in vede're 5i varianta producerii

:r6 (l.contcnau . l.a glt'1triquc. pl.Vl/2(r: V Ili 2-s: Vl ll/l l. i2: lX/3i. 3(). -'i9: X/43-'l'l: XX V l,'llqXXXlll/22 I : Xl.,/305 cic; n..tcrcriia s. llunlhut lt dt,r .llrot'iettttlist'lrcn Gcisrt'sktrlrrrr. []crlirr 5i l.e:;'zig 1929. p. I 6. Abb.2-s.'' :ri 14.1;r*"n. 'l'hu ll'ot..ship of"tha llotrrun-(-t,ltic ll'lttl-Oorl in llritrriit st'etr llclttittrt ltt (itttti" .

Et'irlance.l,atonrus. xxxvlll. 2. l9'7(). p..iJ6--i.17:.l.ile Vrics. l.o rt'ligiittt. p.71112.zrs M.Circcn" r,,7r.cit.. pl.XXlX lig.-12.2t') lbitlent"p.362220 Die l_)oker. ,lrcluiologitt in llunttittit'tt. i\lirinz itnr [{hcilr. 1980. p.2 I 5. rlr.-13J.:rrV.Cirpitanu.l'ril,i1itlt,lc rc:ultutt ulL, stiltirirtrilr.tr arltL'oltryit'c in u.Se:orau gclt>rltr<'itit r'..

lldctitdtt (jutl.ttttt.tiu). Carpicu. VIll. 197(r. p.(r(r. lig."1(r 1i-17:..t)rl vas tlc tip crtnlltrtros. itt slltrc 1i;.-

ntcntara r.u liguralie anrrtipornt,rli-r 5i z,ronrolll in rclicl'din nilslli l-inil lLtctltll llt 11)irtaI- ctl diltlrlcl--

gurii dc cr^a. ill crn. crccuiat intr-o tehnical ircproSirhilir": ( ttrtrlrytil l:'.r1l.t:irit'i ('iviliLttrtt duc,u.- 'lrtr in pcrirtudt tlosit'it.197(). p.-16. nr.'167.

::i1..1tr451-qh11nn-'l t,:rture.p.21 .l.)ia l)tt/.ar. \luinz rurr lihcin. l(.)8(). p.3"t l'l.l-l 1i p.2(){. nr.-rr-

M.Opcrntann. .l'hruker.

p.2 I 0-2 I I .

rrr S.Sanie. Cit'iIi:tttitt t ()u1ottL't. p 55-56. I'1. l0/5lr-c.

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

localc a accstui ksnthoros cu motivc qi irnagini nunlcroAsc giconrplcsc. I\'tarilc di-ficultali tchnice alc confccfionarii vasclor cu rclicluri aplicati la carc sc adauga ab-senla cvasi-totali a unor rcprczcntari in rclicl'pc vas in irragistica gcto-dacica cu-noscuti au contribuit imprcuni la conturarca prinrci opliunl. dupa cunr in prczorturmcazi a Ii inci dovcdite unclc aspcctc pcntru adoptarca.ilra czitirri. a ultimci i-potcrc.

:-.\N$A)C(XI: I Rricrititu: vasr:ulleuri irrrclicl'(apuJV.C:rpit:rrrLr):2-3 rloncdccclliccdctip()u--- ,.s ti cmise de l)ubnorcrr ctt tur pcrsonr.i !inirnd clpLrl inlrriculLri dcerrIitir1 laPLrd l).l.arlirrcchts.l:.l Stanita Kurdjipskaja (M:rikop- Rusia). dccorul dc Pc o cLr|l dc rrul ilcscoirclit:i irrtr'-rrrr tunrul

=rud L.K.Calanina).

88 DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO.DACICE

' _ "'. . "\' \'* ,iU/'----

I

I1

I

"-:, '-/

: ta >-L-:-:4-

)

I

I

l'l.AN$A XXXII: I RIciitIu. liagrrrcnt tlirr rusrrl crr r.prc/rntaili:1- l'opt'5ti: prolottrri.l' -

(apudl{.Vulpc):3-Gilmcle(.iud.Olt); pr(}r()r)rrirlcrullLrr(rrpirr! l).V.ltosclri): -l-Grldiqter \l--'celului: nrcdalion cu chipul [)ianci (aptrd (].1)aieor iciu).

Tortile au la parlea sLrperioara 1i latcral itttiteini;i sirnboltrri irr rclicl. [-cii :''.

sati. flancdud o roatd cu aripi. crau alcstatillcrrlru llrinrr (lirlir in splliLrlclacic . -

lroltutrelttele lapidare de caractcr fiurcrlr lictrltturl ulc \lrrcsici Irrtcrior si [)rt' -

Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 89

Sunt nlotrtttnentele cu lei devor6nd ulr alt inlal. lei aclosati sau afiontali ca sirnbolrrrisau atribute ale unor divinitati224.

L.eul in general apare foarte rar pe lrolrurnenlele dirr spatiul setic anterioare e-pocrt romane.

Crupul de bronz de la Naeni (lud.Buzau) are in cornporrenti singtrra reprezen-tare deosebitd a unui leu (Pl. XXXII-A/la- ld). La peste 8C) cle ani cle Ia prrblicarea;i intrarea sa in largi circulatie qtiintilica continui ta fie ura clintre interc.sarrtc-le gienigmaticele piese cu alribuire gi datarc incc'rte iar sapiiturile arlreologice pe locrilde scoperirii, itlfructuoase, nu au putLrt a-juta cercetiirili. intre cci care alaluri de Gr.C.Tocilescu gi V. P6rvanl2-5 att ittcercat sa descifi'eze tairra."Grrrpuluicle la N3ic'pi"s-a ntttndral 9i ttlarcle arheolog gi istoric lV1 ihail Rostovtcvl16. Pentrrr integrarca in-,r: piesele epocii rriigratiilor el n-a gasit nicio arralogic probarrla.ltrpi cirn clasa_:ee ei ca arhaici, printre produsele artei nritanienc rairinea la icicle rrelirnclanrclr-::ta. \'1'Rostovtev a ajtrns la coltcltrzia cii grupLrl iltrstra pe Anttiti.r' asociata rrpcgri::-t Ontttnos Si Anodolas; aia culn estc cunoscLrt cultule'i in Poitr. Arnte nia. C'appails-:.a etc. prill docurllcnlr: arheologicc;iscricrile lrii Straborr (XI. 8..1). Aceastri a fbst:r optiunea lui Vasilc Pi'irvatt care Lrtilizasc ile altftl 5i sttrcliil.- savantulLri rrrs.

Rcprczertta-r-ea ttntti leu ntai cste atcstatrai la Ilticlillirr 1i pe o piatrii tlc ine-l rii6::rstii cle stic liillT.

Leul cste ctlttoscttt irt intrc'g OrientLr I antic ca sirnholal urror lbrte alc latrrrii..inlbolsolar, ltttteritr, tbartc rar htonic 5i ca arrirnal rcsal. [)ivinitirti precurn l)c,rr'. /'1tl (Atargatis). ( r'bclc. Cue lesti.s. Buul llttttttnrui ctc.. strnl 'irrtiitisate in picioare:e lei. flancate de Iei. rrrinqdind lciisaLr inlr-un cartras clc lei. ilr frogala irtragistica: tezaurltluide'la Rogtrz(-n aparL'gi zc'ita cu rrrcul(o Artcrniclii crr altirrirnalairihrrt).iind pe leu (Pl. XXXII-Al2).

Pe vaslrlde la Ricatitt atributelc solare in csc-nta strrrl cclc carc prirueazir aturrci:ind. Ieiiflancheazf, sirlboIuI solar prin cxcelcrr(ir. rr.,a/tr.

Sernnificatia de sinrbol reeal alituri de cel solar al leilor anr nrentiona-o gi ti-rartd seatna de scrrlnele de la partea superioarir a tortii. I)rin conrparalie cu senrnr'lcn grrrpulcllo^ra apare gitridentul, proprii thrniliilor regale, te,,,,i" publicale de E.l.Solorronik22s qi V.S.Draciukl2e n-ar ir e.rclus ca;i cc:l cle pe vasulclc Ia RaciitiiLr.:propiat prin cornplexitate dc cel al firrniliilor rc-salc bosporarre sI lle un .santn ttl:,'ttti condttciitor loc'al. Cotrtrarnircile de pe rnonedc vttr confirrla sau inflrrla; andva aceastd ipotezir.

::!Cf.dccx.opancdinlrctcprczcntlrrilclui ltr1t1.tilt,t..!ntutrrlir)tcnliollrtcrle: AI.lrop1.,\'r.r1r,r,//c.ri.t1t:?s L'oncern(tnl l<'s t'ulles dc ,\len er tle.ltrltitt'r.lntntrtn tlittt,t lrr l)trt,i., .\ul)(ri('ttJ.f .l,at0rntrs- XX-

' 3l-9!itp-5)l-561. lig.2. 1.6-7.9;i ('.('.I)crolcscu.Jtit'i ttoi 1tt'ititrtl t,ul/'elat,gtilttgtll,irtl)Lttittitt-,.r. S(-lV. l.l. l. le7l. n 7()-80 t t1. t r.-- V.P;irr tn. ( ir,lir.,r. p. l.l- 15.r: \{.Rostovtzcll. Drr,rrr el t ltt,t,tttr.r. ..i lrr,\t,,.r' (!(, qnt,l(ltt(,.\ l.rotr:t,.; l ..lntttrtlit,, dt .\yrie t,t l,.lr._

..-.. \rrirr. Xll. l9.ll. p 52. I'1. \Xlll.-- \'.( rinitrrrrLr. t't,.(it..li!,4t) 7.::'l:.l.Sirlomrlrrik..S,r.lrol,s,(it':nuki ,\et'errri){ol,ri(1,t.})()tttlr.iyrr.Kicr.lr)59.p.21-2lii.::''V.S.l)racitlk.si.tternl

-nuk(rr'5cl'.,/'/ior,/) Prittntorttot iiri.Kicr. 1925.p.6l-71"I,l. llli l2.l-:' i: \VI ll/1. 2: XXI/l 2. 52: XXIVi(r ctc.

90 DtN tsTo1lA Ct)LTURtt 9t REL.GtEt GETO-DAC|cE

,l .|,

\i j "i

'

l)l_AN$A XXXII-A. la-ld N[erri(.irrd.l3tizrirr):_ultrpul dc tigurirrc de bronz(aptrd V I)irvatr)

tcrri.r- ink-rligalit pc tlrl vas dc ltt Rogozttl (ltptltl lsktr:Lvo' -lrr' 191t6)'

rl

ll

,.1

il

iiL

iil

C=pitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

ln spaIiulce-ntral al peretuluivasuluiapare inraginea triprosopotttorf.i in relielalnui cavaler inzduat. in galop spre dreapta. Maiclara cea fiontald ctr ochii rottrllzi:are privesc,,spre spectator" gi chipul birbos. Astlbl sunt figtrra{i cavaleriipe cele;lai multe reprezentdri cultuale. La cingitoare ii atirna o sabie dreapta ctl atttetle"Je tipul urrui akinakes. Sabia este fbarte clar schitatit gi i s-ar putea stabili chiar se-

:ia tipologicd. In mAna dreaptl !ine ttn rlrytott.Cu aceastd imagine nu ne-arn afla la prirra atestare a reprczerttirii ttntti cavaler

pe un vas, craterul de la Zirnnicea cu lriza cavalerilor avind o vcchirre tnttlt rtrai rtta-

re (sec.lll i.e.n.)210. Cavaleri apar pe clotri lalere din tezaLtrLtl cle la [-trptt (cotti.C'er-gau. jLrd.Alba) qi. in sfArgit, din Itou, cle astl clati pe lllecialioarle. ,u *-.-,,-,,-''tt"/i iiia Polovragi23 l, unde aceastl irnagine apare qi inlr-o tnanicri sirnilara celeictrtttts-;ute in secolele II-lll e.n. in Moesia inferior;i Dacia rot'tlatlit.

lmaginea caluluigi cdlSretului, rlspAnditi cu rltrlte secole inainte de acc'astiiligurare in mediu dacic clasic, are seurnificalii rnultiple lcgate cle e-roizarea ecves-rr5. func[ia psichoporrpa'a calului, divinitalile ecvestrc etc.. gi asupra lor votrr re-r eni atunci c6nd vom in{E1iga una dintre tenlele icortograliei torettticii.

Pe alt fragment al vasului apare o parte din irnaginca unci zeile ale cirei atribu-ie ne-au rdnras necunoscute, posibil o lvlugnu l[utar,,stri ganeris. aga ctlltt o regit-.im pe numeroasele reprezentiri alc Cavalerilor danttbicni.."t\larea Zeila" care vali fost gi in pantheonul dacic, intr-o triadd rdnrasl noui clcocantcla{d ttecttrtoscttt[.luntea indo-europeani in general gi tracich in special resisindtt-se in trtttlte Ilatri-testlri cultuale ale geto-dac ilor.

Apare gi figura bdrbdteascd a unr.ri .,geniu inaripat" gi aceasta petttrlr prilna datlln mediu dacic. Cele ntaiapropiate. spa!ial. analogii le intlilnirr in ntediu bospo-:antl2.

in ansamblt4 kanlharo.s-ul de la Racatirtr ar putea ll utt t'rr.i ie cttlt cu intaginiSisimboluridatdnd de la juntdtatea secolului I posibil gi inccptrtul secoltrltti Il e.n. InrrAsrrrain care el a fost conceput. nu cloar copiitt. in tluttr cle pe Siret, elare o inl-:ortan{d deosebitd prin elementele care le aduce la inrbogiilirea datelor privind:antheonul qi irnagistica cultualii dacica.

:-'0I'..Moscalu. Ccronica truco-geticd.llucurelti. l!)tt3. p.93.5i p.'159" I'}i l-XVli.::oh" 1.611,,6uriu- V.Moga. c,p.iit..p.35: V.Cipitanu. Obit'c'tt (lL: ut'tt-t,!(lo-d{tt'i,lt'st'ctperitc in

.:.t tt rle la Rdc'titiru, .jud.lirzcrizr. L-arpica. XX V. I 99-1. p. I 26- I 1(). I J0. lig.lt.:rrF.Marinescu-C'etatea duc'icii de ltt Polotrugi..iutl.(iorj lOlrenitt). S\{N1lN1. I0. l()77. p.3{)"

. t,l 8lrl T'ermcnul e litlosit doar ilatorith prczcnlci aripilor. ..(icniilc inrtripatc" aLt irr gcttcral aspcctc

:tl,,ritc rlc cea a persorrajului birrbos ligurat pc ras. Accstc rntilalli i1i\ inc ctt aripi. a ci-tror icollogrltlic: .;re fl urnrirriti pe parcursul a trei nrilcnii aprrr rlc rcgLrii-r, crr liguri contnozitc (citfctt' ri lrLtnttri Lttll.t-

:,. ;i lncntbre inltrioarc cle animalc sau pt'tslri. capctc t1c artinurlc sliLr prisliri ctt tltiltttt'i 5i tttcttthrc in-'..:ioarc

Lrrnane. inli(i;ari apropiatc clc ccle alc ingcrilLrr c1c.1 1i rrtrisLrlc tic tt tttrtrc tiir cr sillilc. Irl cu-

:':::t:ul studiului docuntcnlal 5i ingcnios rlaloral sltrlrntrrliri Ii. l ttrclrtt. ,/-rt tltittt,tttt'rtilet'lL ltt l'iilu..q.in llctnrnogL'i,\loi't'el Renttrt!.lll. llruxcllcs. 19tr9. p.536 1i utttt. slittt lttttirtiiic tlrtrll(t,'|rt c

:i,lazL'asupra cnigmaticci lleuri rlin cunoscrrla rcprcrclttlrrc tle llt illtlrni'i. 1)d rlre rlli,)llilt l(:l r,lrcJ.rti prczcnIa c]cntonului inaripat cu urt rittntl lJ 7rli.r1lrr.s-Lrlrri clite coltsiilttic ttll ltci cscl]liltl ltl irlitierii

- .,niiiacc. in lipsa altur atributc (craralri. nrirnrrnchi tic iirrpiciiLLrri Lte l llt ptrsltrlr.itrl irrlittillrt ;i ti-:.,:'..1 scarna dc starea liagntcntara a vasulrri cctrirrrlrrlilc cLr linLuniii zci :r,it ttortliirliitzltttrt ttltt,r !.ctlii,.-;;t dillcilc 1i riscanlc.

91

t-u{1t

DtN tsToRtA cuLTURlt 9t RELtGtEt GETO-DAC|CE

Un po.ribil c'olenclar cluc'ic. Aserlirrnilc din Getic'cr lui lordanes despre cunoqtin-lele qi preocuparile deosebile alc' gelilor gi-au giisit, treptat. cel pulin confirmaripartiale in descoperirile din cetitilc giagezirile dacice. Descriind ac(iurrile intre-prinse de Deceneu. acfiuni care noi le-am nunri acum refornratoare gi de culturali-zare, istoricul got rnenIioneazl in doui paragrafe rlspdndirea cunogtin{elor astro-nom ice: ."...dernonstrdndu-le teoria celor douisprezece semne ale zodiacului, le-aardtat mersul planetelorgi toate secretele qi curn cregte giscade orbita Itrnii ..."13-1.

lntre dovezile incontestabile care spri-i inI textul susrnenlionat se detageaza prinoriginalitate, complexitate gi dinrerrsiurri marele sanctuar rotund de la Sarnrizece-tusa Regia. Ipotezaconl'onn clreia destirra{ia constructieiin ansamblu era aceea cl:sanctuar calendar. a fost emisi cle D.l\{.-l-eoclorcscul'lr. dezvoltat.i de C.Daicor r-

ciul35. demonstrati de ll.Daicovicitr in studiiseparaleli6 satr in sinteza asupra tl.r-cilor in perioada clasicS2lT 5i. rclativ rccent. sLrstinutit intr-o lucrare colectira c

ajutorul tehnicilor de calctrl rnodenrcl-t8. Se parc. insh. ci in cei 170 de ani cle la dez-velirea partiala. sanctuarul;i-a dezvllrrit ctr nrrrlta parcirlonie inlreaga complc'rii.,-te. l-a Iucririle de restaLrrare in ctrrs clc ciesfirsLrrarc au lost glsile rroi clcr.t.rcrrtt-- crri.modiflcacalculele gi cortsiclcratiilc asupra nrirrinriiantrlui la daci prL'cr.lr ;icol.,-liile propuse in vedcrca punc'rii in concorclanli crr clurata antrlrri tropic. Dot cdir..,,eristentei Lrnei.judicioase;itiinte a inrplrliriilirnptrlrri la claci. se inscric'tottrli ir."-cuccririle ma-jore ale arheologici epociiclacicc dilt ultintele decerrii.

Alaturi de nrarile monrnnL-lrte clc piatra;ialtc;liese. crrn Arll Ltrrcle proclrrse. .

torer.rticii, plastica giceranrica in general. pot olcri elerrrcntc utile recorrstitLr irii c.turii spirituale a geto-dac ilor.

Reprezentirile de pc o tablela fragnrenlani dirr aSezarea clacica din sccoi.'ie l-c.tt. de la Dutnbrava (corn.CiLrrca".jLrcl.laqi)l'l') atr first considerale clrepi ilrrstrrrr. :

celor 1.fh:e ulc ltrnii^o tnirturie a veridicitatiicur intclor scris.- clc Iordanes. Frrr:rcirculard atabletei cu marginile rotrrn-j itt-'ca giinrpnrlirc-a eiirr.4 parf i cgale ar pLi:.-indreptS{i gi r"rnele ipoteze privitclare la: cosrrtologia dacica; la cunoayterr-a c:patrur puncte cardinale: a duratei rer,oluf ici sinodiccll0. Barca de pe reversulac; .-iagi tablete ar putea indica, la fel ca in crxlilr(clc rrrultor popoarel+l ca;i Llacii -..deau c5, soarele gi luna sr'retra!: gi pirrcrrrg cursa irtvizibila pclrtru plirnintcrri. r..g6nd cu o barcd pe fluviile subpdrndntene. a$a curn circulau cu canrl pe finnar.rrr''-

rJr Iordancs. Gelit'u.69:70: ..1'utcm rctlca pc Lrnul ecrcctlrrtj pozitia ccrului. pc uitLrlin..., -

icrhr"rrilor 5i ale liuclclor. pc accsta stLrdiinrl dcscrcStcrcu 1i sclidcrea.lLrnii..." ctc. (- /.rtrrle.r. |. 1, -r-r4 I).M.l'codorescu. ACMI'f. 193()-l9il. p (10-62:r5 C. Daicoviciu. lstllon.l. p. 33-3.rr('ll.[)aicoviciu,ll tcnryio-c:alcnduriotlut'itoLli .\(tnni:('!('lrr.rrz. I)ae ia. N.S...1. 1960. p.1.1 i--:r37 Idcnr. Dacia dc lt lJurebislo. p.253-26-i. Lrntic sLurl crprrsc anrplc fi doe unrcntirtc iu j, :

privind calendarul la daci.rr8S.llohancr-r. C.Sarnoili. L.[)ocnaru" ('ulandrtrttl d( l(t.\'(u tni-(,gt'ttrsu lle.gitt.l]rrcurc;ti- 1' 'zre S.Sanie. $.Sanic. o1t.cir.. p.89-91): S.Sanic. Pltr.rrit'Lt. p I 87- ilill.rl0Llnul dintre'licclcrttelcsinrholLrri ulesorrrclui inscctrlclclli.c.rr.-llc.n..()clueclnlr-..,-

poatc li regisit ccl pu(in din cpoca blonzultri.2ar G..lcquicr. Considdrolions. p.27-3() (brircilc solrtrc): l:.\\'rrttcrrhcru. l.rts lrrtrtrtt st,i,. .

cirulot'oc'ceo.l)1'rcnac.2. 1966-p.51-6-l:.l.dcVrics,.llt.!t,nttcuri.rchc. l.p.l02-lll.(orubii..boluri solare. p.l0l. Pl.l/a.

:^ ri -=eS j =

l.Irilr

rli l

:Lll Ll I',

Sacitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

r\cestei modeste tahlete, cu $tiri clespre curro;tinlele (le astronornie'ale tlacilorj

r n zona est-carpatici incercanr sa-i adluglrn o alll pics.i clescoperitd in anu l 1 965:r cetatea dacicd de la Bdtca Doanrrrei- Pialra Neanr[.

LIn fragment dintr-o liuctiera de nriirinre nri.ilocie lrrcralii la roati din pasta::nuyie. cu rnarginea orizontalii lati. corpLrl adarrc conic. picior cilindric. gol in in-::rjor. este ornamentati cu linii Irrstnritr', dreple gi irr valla2. Considerarn cI decorul:: pe fructiera amintiti este prea conrplex pentru a avea doar o funclie pur onra--:ntala. Un opai1. descoperit la Barbogi- Calati2+r. care avea pe disc irnasinea-:rei acvile. sirnbol iovian. alaturide l3 linii. idele fiincl ziLra inchinali zeuluisr-r-::.n.) rornan din cele rrai nrulte luniale anului. gialte gruprrri de inciziicu evidcnte- licatii calendaristice pe fundtrl bazinulrri a constilrrit indenrnul sprc cercetarea.-:rei semnificatii apropiate pcntru fiuctiera dacica.

Supralafa irtterioarda cupei fiucticrei dc la Blitca Doar-lrnei a lbst inrpl-rrtita ast-':, in spatiul circular central cu o nuantil cenLrgic nrai inchisf, au losl insenrnate 1J:rti-Llsprezece) raze: urrneazl un spaIiu circular liber succcdat de al cloilea spatiu:r.arnentat cu 2,\ linii. Tgrupe a cAtc- J, lase srupe vizibile pe fiagnrcnttrl pastrat:'Jrrnjurat de alt spaliu circular liber dLrpa care. cel dc al treilea spatiu circLrlar or-

.:lrentat in care apar 3 (trei) e ircurnlerinte cu linii in val. incon jurate de Lrn spaliu: :;r.r lar liber gi. in slAr;it. rnargin.'a oriz,rrrttalh a tiucticrei. pc carc. socotind clupll-::;r en{a sernnelor din porliunea cenlralh aproalle cornpie tli. aLr fbst inscnrnate 48:; linii irnpiirtite in 12 (douisprezcce )gnrpc a cate J (patru) (l)1. XXXIII/2).

in total au fost insemnate pe fruclierf, 90 de Iinii. cifrir care poate indica un sf'ert:rntr-un an luni-solar de 360 de zile cunoscut la multc'popoare ale antichitatii.-rceeagi cifri repetatl la o grLrpa de J ar insernna cle altlel rrurnirulde zile arnintit.

Faptul ci in centru erau l l linii gi apoi in al doilea cerc 28 ar putea constitui Lu.r

:diciLr alexisten{ei iniliale a urruicalenclar cLr lunide 28 de zile. Cifra 1J putea irr-:ica o jurndtate de lund sau perioada la care se irnpun corecf ii pentru a pune irr corr-;,rrdan[5anul lunarcucel solargi acornpensadiferen{aintrecele28dezilepi clu-rata reald a revoluliei sinodice (a luna!iei) care este 29 z.ile.l2 ore,44 rninute gi 2.9s:cunde.

in sfArqit, cele l2 grupe pot simboliza cele douisprezece luni ale anului, posi-:il. calendarLrl gi zodiile de care scria lordanes, cunr au lbst de altl'el corrsidcrale re-:;ezentdrile de pe o fructiera din secolLrl al IV-lea e.n. descoperiti irr satul Ronia--.:k^(regi unea K iev)244.

Intre nurneroasele irrtrebiri legitirne care s-ar pr-rtea ridica se nunrlrd qi cea::ltritoare la gruparea curioasi 7 x I qi nu cLlm ar parea norrlal rnai ales pentru noi:eiobignuilicu sdptdrn6nadeT zile (pleonasnr in lbnd dar nu;itradLrs) gi nu J x 7.

:t:;\.Buzilir. Dasltra c'erunric'u doto-gatiti lrtt'roti L'tr rtxtttt cle ltr lJilcu l)otrntrtt'i. l)iLrtru .\'eurrrt.'.1:n.{nt. lV-V (1972-1973) l,976. p.9ll. l;otogralia (lig..l2ilt nu cstc prca clerii rardcscnul (lig.912)

-::rrriti dinrcnsir.rnilor rctluse nu a pulut oliri o rcc0Dstituirc irlcrla. lirptc care au conlribuit prohabil:: :Ceastil piesi sa lrcacil oarecurn ncohscn'atir tle Icct0rii re r iste i.

:'r S.Sanic. (-iviIi:cr:io ronurriri. p.I63-I6-1" l'1. -lI/la-.1c.:'rB.A.l{_r.'baktx,KLtlanduri ll't'.i::cntliltoicrrr.SA. l. l9(r2.p.(r(r-l{9(p.{rli. lig l5i p(r(). 1ig.2).

I

DtN tsToRtA cuLTURtt 9t REL|GtEt GETO-DAC -:; , :i

riii, i

' .li ,-.

t.I

I)1,,\N,!AXXXlll:i'Piscul(]ri.-rslrni:Ih\t(r11(.Llptld\.i.rllltlirei):2I3aIcill)oarrrneiiNauirt, tlccorttl rlc 1-tc strprallrtlt inlcrit'Llilt ll Lll)ui liLllllerf'

ilr principiu llLt pot l-i crclLise accste gr,[,.a1ri a cilf i zilt ac',cririrl o ltr rrrr'

astlel scfiitatc e ie ar pptea.!tlcll titi rlLrh]tr r()l: ct.1 clc lt e trplirttic iiitr-ritl ccfc i()l''

1ca zilclor ltrnii. iar ir,,oi.si:fut,,t. ca trltirirli' cl zilc' slipirirtrirra sl-r llL: tie 7 zile :

sir lle socotitc 0 gt'ttpa (le rrtllDiil'iirrl otlittli cn zilc 1i lrlloiclt siipllilllirli) titillri '

'taE Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

ele pot releva semniflcalia sinrbolici clcoschilr a nrrnriirului J la -selo-tlaci. l)upirtrei ani de la retragerea intr-o pe$tera. irr ccl tie al palrrrlca an. Zalrnoxis (Zarnolris)revenea in rnijloculoamr'nilorlaj. Cilra ilrdica agadar tlrrrala clintrc ocullalie;i epi-farrie. Cele J elenrerrte constitutive ale univc-rsulrri in vizitrnea rntrllor popoare : lirc.pdmAnt. ap5. aer: cele J anotilnpuri a ciror perir,radc t[- dr'slirytrrart: cra iu rrltirrririnstanld una dintre ra!iunilc intocnririicalcnclanrlrri: sallclu:rrclc cu J Siruri de taln-brrriau de ascmcni o frccven!:i rrolahiliila6.

Posihilca gi cele 4 ccrcuri cu scnllle dccoralc pc strpralatl ink-rioara a crrpciliuctierei si iluslrezc gi anolinrprrrilc: pcrirrtclrulc.rtcrior r'.,r'., cu rtttrll soare-. ccr-cttl urnriitor toumnu cu apI (liniilc- in val t'iind iiccvcnl sirttholtrri ale apci. rlirt itrtti-chitate la epocile apropiate). iurnu cv cel'a rnui prrtirrc razc ;i upoiprirrriltl'rr. l)aracest sislem cu J elenrente r.ste cornbinal in lrrrlca sirro-iranilrni'rll7 cu cel drrllisticbazat pe ac!iunea:rntagonislir a unor prine ipii lizicc'gi rttorale. liste crrrrrrlal rrrr sis-tem quinar dar al cincilea ternlcrl era crcalorurl. Cortcr'pltrl cclt'rr dotri=t principii a

ciror prepolrdererr(a alternativl producr'revolulia dtralista a nopliir;i zilci. a icrrriiqiverii. a friguluigiclldurii. a lurniniiqiinlunericului. posibilsi l'i lbst crrnoscut gipreotilor daci.

Reve'nirrd la fragnrentul ilustrat, consideriirn ca prin el avc-rt'r at!-stat un calcrtdarFentru un an cu durat.i de 360de zilel{s. a cinricorectic'. penlru a-lpurre in concor-danti cu anul tropic se flcca probabil prin ilrtroducr'rL'a rulci luni suplirlerrtart- rle'

i? zile la 4 ani. lrnpirlirea internl este mai sreu de reconstituit. lunilc- clc 28 zile.alternau probabil cu altele rnai !ungi.

Aceastd liuctiera al cirei dianretnr maxirn al cupci rcprezinll l/rrxr din dianre-trul sarrctuarului-calendar de la Gricli;;tea Nluncclului se aclaugii r;lirilor care spc-ranr sI le oblinem din cercetarea sanctuarelor. inrbogilind infbrrnatiile despre via-1a spiritualS a dacilor petrodavensi.

I B 'l e. ,,Ci!eide vatri"O categorie de piese care se presupune cI crau urreori ata$alc la vetrele dt--schise

pentru a servi ca suport lenrnelor rnari gi pentrtr a asigura totodati tira.iul loculuieste cunoscuti sub de'nurnirea conventionalii de.,ca1ei clc vatri-I". Denunrire-a ronrA-neascl este echivalerrti cr: cea francezti chcnat {chicnat) gicrrglezir.lire-tlog,lrunre-1e gerrnanpuer-bock gi cel rusesc ktnik tlincl n:ai apropiate de hrnc(iorralitatea a-cestor ustensile.

..Cateide vatri" au fost descoperiti irr locuinle. gropi cu dcstirralii speciale qi inLtnele complexe funerare.

rrs llcrodot. lstorii.lY.95: NI.l:liadc. De lo 1,olrtto.ti.s. p.-3-5 pi urrtr.:a" Cu prilc.jul sipiturilor arhcolosicc elcctr.utc in luna iulic l()Sl Ia lJi'itca [)ounrnci - l)iirtra

\eanrt. in vederca rcstauriirii cetlrlii cLrcie c. urn dcsco|crit ltl SdtlLtt{Ltt'ul i " ccl nrti rechi. urr 5ir in-.:es. r!e 7 tanrburi orientati cst-\'cst. Irrtrcg sirnctuarul a ar Lrt tlcei J rirrrdLrri a citc 7 tatrhuri. Accculi:rtuatie c de prcsupus pi pcntru SurtL'tuurul J cu Sirurilc de tirnrhun oricntuli pc Jircctia nortl-sutl: cl.,,:'prtt. p.l7 -19.

:{7 1.. clc Saussurc"Si's/drirc t'ostttttlogitlttt'.sirto-iriutiLrttrc..lA.202. 1923. p.235;i trrrtt.:{s Ilischol'1. Kalcnile r.ltFl. x.. col. i5rr8- l6t)2.

Itra

lar1a-

.I

Itll

DtN tSTORtA C|JLTURil St RELIGtEt GETO-DACtCa

Confeclionagi din argila. piatra sau nretal (lier gi foarte rar bronz) ,.cIleii dc \ il'trd" sunt atestati pe o arie intinsd a civilizaliei orierttale gi crcciclcnlale inci din tter''litic. Faptul cI o parte din piesele tlescoperite rru intleplinr'sc condiliile ntittimai.pentru a putea fi utilizate practic (cc'l pu(irr 20 cm, nrasivitate, soliditate, pcnlru:putea sus{ine lemne marietc.) intireqte ipoteza ci att lbst pi..cd!eide valri" ctrr'feclionali doar pentru ornantentarca vctrci (altarr--ciintirt) pe carc erau oleritc i'frande sau unele sacrificii.

Cunoscut fiind locul./irc'ului Si c'dmintrltriile-a lungul tttttltor rnilcnii de eri.-tentA a ornenirii. loc relevat atet de cercetirrile arheologice ciit gi cle urrele strrsc lit.-rare, poate fi admisa de aserleui posibilitatca dublei clestinalii utilitare qi ctrlltraie -unor,,cdtei de vatr6" ca Ei a unor vctre. CaptAnd alcn!iu arlreologilor;;i istorici.religiilorde peste un secol ,.cateiide vatrii" au lorrnat obiectula lrunreroitsc stLr ,l

sau note dense care cuprind problcnrelc intrebuirrtlrii. originii. cronolttgiei. ti1-..-, -

giei ;i rasp6ndirii lor2ae. Uncle lucrlri conf in gi elcnrcnte utile clirectici rtoastr: -.invest igare.

Prezen!a,,citeilorde vatra" estr: atcstala pc inlreaga arie dc raspandire a cir,zaliei geto-dacice. Con{brrn clcscope ririkrr curroscLrtc pinii ili prezcrtt se pt)atr' .lf --

rna cd liecven{a ..ch{cilor de vatra" tlLr e stc dc-pendcnti clc arrrplittrdine a cotltacltrcu lurnea celtica. Accastl precizlrc >e irnptrnc cleoarccc un atrtplu sludir"r al sar r,"-

tr,rlr.ri br-rlgar T.Gherasinrov, crr rrtr llc scc\cn1c rrtilc (repcrtorie rea piesclor dc- p.mare pafie atcritoriului bul-tar. ilrrstrarea lor. o bogatl bibliografie etc.) are ctrr:. -

deratiifinale care nu pot fi imparlirgitcli(r. Atcstati gi in spaqiul tracic, lIrd a fi la .'.de nun:erogi ca in complcrele celtice gi ce lto-rornarte ale Calliei gi Britanniei ...:-teiide vatri", s-a arniniit, sunt bine cuiroscutigiin spaliulgeto-dacic. irnpotrirr :-serliunii luiT.Cherasin.rov s-au pronurrtat unii dintre arheologii romCnicare arl p,-blicat..cltei ds y61r5"2sl . Arguntcntele prin care poate fi contestatiatribttire-a Lr:.-

direclionald operati de T.Cherasinrov virr nu numai din existenla acestor piese -

spafiul sud-est europeat] inci irtlr-o epocd attterioari prezenlei cellilor ci 9i pl' -

analizastructurii gi ornamcnticii ,.cileilor de vatri" din agezirile tracice gi geto-c:'cice.

Pe teritoriul tarii noastre ..c5!eiide vatr5" snrrt cunoscufi intre descoperirile j -

complexele de locuire ale epocii neolitice dar cu fonle qi decor care irnplici de.i: ,

clara funcfie cultualS, extrentitltile ir-r forrnd de capete de berbec, din cpoca br.:'zului, in descoperirile de la Sirata Motrteoru252. Existerrla,.c5!eilor de vatr5" itl:::

21e intre studiile carc prcT-intar o substan[iald bibliogralre ntcnliondtn pc cclc sctnnatc tlc \\'.[)l --

na-Chenets d fttes animales (,1 chenels nuvires" RALICFI" X. l. 1959. p.7 gi scriilc ttrnt.: [).1)rtrst. -OliederungunclllerkunJicler,\lclullenenFetrerbockelrlilreleuropus.tlAlr.2. 1951.p. 100-l:'St.l,iggot" f ired.ogsinlron,.lge[Jritainttttd[)ey'ond,inTlteliuropt'un(-ontntrtnitvinl.oterPrt'i:rr,. in 5'lrrrlits irt Ilonour ol'C l'C.1/trrllie.s. [-ottclon" 1971.p.215-270.

r50 l'h. (iherasinror'" Clrcncr.y t't,ltiques an llulgurie" L-atonrrts. XXXI.3. 1972-p.1 l7-7):. -

p.735 5ip.74-j.' :st 114.11,,,1.,.,s 5i V.MihIilcscu-llirliba. op.r'rr.. p.-5 l-52. p. 193 5i n.3tt: (ih.llichir. .\luni.listtrrit"I)acia.XVII, 1973.p.255:l).llcrciu. ()dast'r.tperireorlrcologit'cirLtrdd(ltt()Lrti1u..iud. I'Ilce,i.>-V,\.33. l. l9tl2. p.25--3.1. ('ci susntenriona(i cilcazu ccle doul't slutiii llc lLri I'.(lhcrasinrov apitrLi:'

Izvcsliia. 2.i. Solla t96t). p. I65-20.1 5i nr.29. I966. p.I3 I-I6'i.rs: I.Neslor. Raport N4N,\. l9-12-19'11. lltrcurc5ti" l9'1-1. p.2lt. {ig.5.

=^i ---a .

lr,ffir '. :E'Im't- I :_

i[ ""'ll " -:

i,

i

desco_peririle din agezlrile geto-dacice a lost de rnult semnalatdls-1. Unele piese aubeneficiat de note sau studii separatel'54. O parte dirrtre exenrplarele descoperite incercetdrile priv^i1-d cultura carpicd au fost irrcluse intr-o lucrare asupra cultelor gimagiei la carpi2ss. Raritatea rnonografiilor asupra cetartilor gi aqezaiilor dacice gidaco-carpice, faptLrlcd cele nraimulte piese ile argila s-au risipit. a clcterrlinat canurnlrul descoperirilor itttrate in circuitulgtiintific crr suticiente. <1ate (loc clc de.s-;operire, dimensiuni, decor. ilustrarc clc.) sa lle relativ rnic, degi, se poatc presypr.l-ne cd in toate agezdrile geto-dacice aLr existat..cafei cle vatri" (pl. xxxlvll'-g:.\xx/l-3).

. Descoperirile de la Brad2s6, ocnilcr2sT (apro.rinrativ 30 piese cle argila ;i frurno-

su I exemplar,intreg de fier). Poictnu258, Rcic.cirtiri5e. qlim nic160 si vtilini26i . piesclegisite ?n multe agezdri ca gi protonrele zoonrorf-e izolate, unele apartirrincl unor..cateide vatrd" indicao insernrrata raspandire la care se adauqd qi piesele glsite irrcomplexele daco-carpicel6:. lrt acelagi tinrp trebuie rnentionit cI aceste ustcnsilepot fi intdlnite o perioadd irrdelungati qiin nrediu ",scitic t6rziu":6-1. Au putut existaasadar 9i in acest donreniu influente clupi crrm pot li acinrise paralelisrne, lurrctio-nalitatea practici gi cultuala a putut duce la o evolutie ast--rnirii'rloare a ustensilelorlar unele sirnboluri ale orttatnenticii strnt conl-llte popoarelor indo-errropene. ilr a-;east5 situatie atAt ipoteze le privind rolul gcto-dacilor ca vehiculatori citre est a a-Jestor piese de la celti cit gi inlluerrfele estice in orrrarnenticii trebuic privite cu o.rarecare circumspectie.

Exemplarele din argila cunoscute pirri acurr arr fornra paralelipipeclici. rrnele

rcsibil de ctrl gi alte anirnale nedetcrrninate cu sigurarrtii. ,.Cateiiiie vatri" srrnt in:eneral ornat.nettta{i ctt ttn decor inciz-at sau in reliel': brliu cle alveole. lirriialcltu-:nd sLrpraftfe rectangulare, litera O etc.

Prototnele de berbec pot fi reintAlnite pe cele nrai rnulte- excrnplare (Brtttl. Oc-' itLt. Prtiunu, Rtic'iilciu,Slimnic, Vcileni) la lcl ca irr spatiulcellic. [rrecverrta riclicatl. '.clteilor de vatrd" ctt protome stilizate sau rcdale infr-o rlanicri traluralisfa il de-

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOctCt

. tlt^$i Ec.Vulpc t,esJotrilles tle Poittntt. t)acia. lll-lV. 1927-1912. p 317. I'ig 97ll 5ip.32i"-- i02iI2.

Iir CI. n.251.:ii (ilr. llichir. ,llonifestotions... .

-'' V Ilrsachi. 1dt'.{iLld\.11. p i"1 l-1,12 5i 5-j2" pl 79.2(\9.279.-' D.BcrciLr. llttrr,l,ttrt" p.t12: idcrn. O tlt'st'olrrirt' orlttolo,Litti t ru it tle lLr Otrtrrrr,.ltrt/.1'tilct'o.

:,- i\',\.31. l. l9tl2. p.25-3-1.::E R. ii l:c.Vulpe. qr.c'il.: It.Vulpc 5i coilb.. .ftrrttit'rttl ttrheolotit l,oitttttt. in S('lV. II. 195 l.- ivo. lig.ltt/2: SCIV. III. 19,i2. p 2t)t.lir t.li3.-tli'V.Cltpitanu

- Print'ipLrltlt' rt'-trlttrtt ttlL, ,\itltLittil.ilot"ttt.ltt'olo.qita itt ttg(,:(il.t,(t !(,trt-tlttt,it.i tle lrt':-'irtiu (jutl.Bac'dr4. Carpica" VIll. 1976. p.67.-' I.(llodariu. Slintnic'. p. 127. Iig. -.15/l I 5i p. i72" li,r t{0.2:'r(l.Cotnan.Sttporturi det'ulttiet'ttrtlutit'trl.,:t',t1,,:t'itL, lol'trloti(lit(l.lrt1t((s).S(l\,,\..1 1..1.

':rr. p 173--176.: r (ih.llichir. o1t.tit..lan.3 1i 7.: r \1.l.V.jat 'rritina. /-oloto llulkrr.

.1. n.lll. Iig.6i2: p.lt0. lig.-11,'2: p lt.l.i.'tti tti i obrautli po:ilrttilr s,4i/r.,r'" VI)l

tttt .\if tl()nut 1)iz4,r'i. Kicr'..8(r't1 5i .i-6: I N.\'isorska-

DtN tsroRtA cuLTURu 9l RELIGtEI GETO-DACtc:

terminaserd pe J.Ddchelette sA consenlreze ci asocierea dintre rnodesta piesa;iberbec pare rina din rarele reguli fErir excep1ie26a. Tot acest nrare istoric gi arheolog

al lumiiceltice aprecia cd beibecul va fi fost animalul sacrificat cdminttlui26s.

in ,one geografice mai apropiate sau mai departate, in perioada care fhce obiec-

tul cercetdrii, berbeculera cLlnoscr.lt incJeosebi ca sinrbol al forlei gi lectrnditatii. P:

unele reliefuri cultuale imaginea berbecului apare ca errblemd a urtor divirlitetiAgni" Apotlon, Ammon (luppilar Ammon) cu coiinte de berbec. Raul Huntmrtrt -(iaturn'us), Hermes, Mercuritts, Men etc. Berbecul. ca embletni. anitnal de sacritl-

ciu sau numele unui grad de iniliere era intalnit in cultele sabaziace. cliortisiac:-metroace ca gi in cultul Cavalerilordanubieni266. Acest loc de exceplie rezulta J=

altfel gi din analiza imagisticii, a torer,rticii geto-dacice. in acest cotrtext volll r3-

amintidoar cd Agni, a cdrui entblenri este berbecti. Fctctrl Si Zeul ./itcultri.in L'e i-;-

domnegte mai ales asupra focului de sacriflciu26T'

Aceastd asociere, relalia dintre berbec gi foc, fonclati pe sinrbolisrntrl gener:

avea in vedere faptul cI berbecul era gi errblord a ttttttia dintre zeii cdlninultti. an -

rnalul sugerdnd gi fecunditatea farn iliali.intr-o incercare de a releva datele oferite de plasticl pentrtr ctlttoa$terea cttlt.-" - -

qi credin[elor geto-dacice, arn avaisat ipoteza. ci attintalttlcare silltboliza irr p: -

mul r6nd focuidornestic, ar fi ajuns la lel ca in alte zotre ale lLrrnii atttice 9i zeti.mareluifoc solar268. Zodia berbecLrlLri (21 rnartie -20 aprilie) coresptttrde ctr in..-putulprimdverii gisfArqitulatrotitnpultti fiigLrros. perioada cAnd, treptat, era ---

irai multd lumind gi cdldur5. Irnportan{a pirstorituluiitttre octtpa(iile populatier ;.-to-dacice a putut avea de aserneni o oarecare contribulie la larga raspandire a ac.:-

tuisimbol.O men{iune separatd necesitd..caleii de vatrd" descoperili itt agt--zltrea bast;: ,i

(daco-basiarna?) din secolele II-l i.e.n. de la GhelSie ;ti (iud.Nearrl)l6e ( PI.XX\ -care prin formd qi ornamentica (c'rur gummulu 9i decor trteatldric) i"si gasegte ": --logii in primul rAnd in mediLrl gerrnanic. C'rur gctmnttl/./, cu rnultiple scnlnillc:prevalAndtotugi cele solare. mai este cunoscuti irr spa{itrlgetic intrc orlllllllCll .: :ieciide la Firrninig (ud.Silaj)270, reprezentari pe ccranricirlTl qi pe o ldgrli-; - r

a;ezarea ronrand de la Barbogi272.

Plastica. toreutica geto-clacicaca gi aceste ustensile ne acluc ditt tlou irl tat: :,-noscutului sirrbol solar27l.

:61 J.Dechclctte, l,lanue l. IV. p.907.r6slclcm. Lebilierconsat.rdiu.rdivinitistlotnestitltras. RA.XXXlll. 1ll9ll.p.(r5 1i urrr.r"" lJ. f udor. CM I{ LD. ll. n.2l l-l I6267 M.Eliade. lstoria.l" p.218.16E S.Sanie. l' last i c'u " p. I 87 .

r6q M.Babeg 5i V.Mihailcscu-[]irl iba. op. crt.270A1 v.Mate i. Der llron:e-,lkinol,es t.ott l:irmitti.l. t)acia. N.S.. XXll. I978. p. l()7-l 13. :.=r7r I.II.Crigan. (.erunic.tt" p.93 pi pl. \XV/12: parc nrai vcrosirril ticctrt tln cltltiret sliliz.rl '

motiv lloral: t..V.Vakulenko. l'unt.fttrki piilgir.jo I Aruitt.\ki11 K(trl)(tt l)(rStti ltttlrnini ltls.ltitru.e.. Kiev. 1971 .p.114. Pl. IV/5.

272 S.Sanie. Clussica et ttrientoliu //ll" SCIVr\. 37- l. l9lt6. p tl6.z7r.l.R.Conrad. l..e c'ulle tlu ttturauu. Paris. 196 l.

:: ri -=-:

J:_

-.---

iacitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

Descoperirea in Gallia a unor conrplcxc lormatc din: r'atra. --cnlci dc 1'atri''- \'a-s:- cLl lLlndul gauntinainte de ardcrc. au intarit conl'ingcrca ca accqti srrporIi orni.l-::c'ntafi se uumirau printre ustensilclc ncccsarc dcslagurarii ritualului cultLrlui di-'. rutetilor ciminului asociat probabil cu un cull al stranroqilor qi al lbcului

/ -1: ,"-r\_ .t y .., ,'-f \

,' It:',i ' ,, r\,' J\- ->5'n; \.d

I a'tl

1iH

u'"{[,,'\''.\; \\. h

I .-. \-'Lrl -:

"',.:., i:-i ! .r

i ,,'tlir'

_ \:l

:);i-

1' -)

rili, ;{,Jrr i

lrJ

l-..:

!,',ii

.\NSA XXXIV: ..Cntei dc vatri" dcscopcrifi la: l-3" 5-7 Friirrtra (:rptrd R VLrlfc). 'l Slinrnic.rJ SibiLr)(apud LGlodariu). 8 Rriciitiiu (aptrcl V CIpitrrrrLrl

In aceasti situalic apar lcgitintc intrcbarilc rclcritoarc ia rclatir a raritate a ".ca-.:-rlor de vatri" ca qi dcsprc lipsa lor in ataicr iocuinlc trcdcrarl.i ats.

In afara cultelor oflciatc in sanctuarc pcutnr intrcrr:l culcctilitatc. posibil ca a-

.:ste cultc- z,ise familialc sau don'rcsticc sa li lbst inclcplinitc'rnrprcutii dc trci ttiul-

.-- t'arlilii carc avcauun strimo$ con'run" iu casa cclui tttai r;trstnic dinlrc barba!l ;iJ.ur0r ure lc nlonleutc alc accstui cult sii l'i ar ut ca loc dc olianda lltra l-iccirci lo-::rintc.

100 DIN tsToRtA cuLTURil gt REL|GtEt GETO-DAC|CE

I B 1 f. Vase de formi speciali, utilizate foarte probabilin cult

Diferen{ierea ceratnicii geto-dacice dupd motlul tlc c'onfecyionure (cu mtino sat;la roatd) cotttittui sd fie obigrruiti la publicarL'a acestrei catcgoriide rnateriale ca-re, itr cele mai multe complere, formeazi aproxinrativ 7s din totaluldescoperirilor

lrnpdrtirile posibile in funclie de destinalie ar fi urrlitoarele: c'eromic'd tle ii:casnic (vase pentru pregdtitul mlincirii: vasc pentnl servitul rrrlirrcarii: vase penlrlrpastratrrl bduturilor, alproviziiloretc.). carunric'ti dccorulit'ii;.lirncrurii:dc crrlt.

Dacd separarea ceranticiicare contribuie la infrumuse{area arnbiantei locuin-!eloreste mai lesnicioasS, se gtie insa cI unele vase, cdnisau arrlore, prin larga lciutilizare caurne funerare au prinrit cu preciclerc aceasti denuntire. Cerceliilrd lor-mele de vase descoperite intr-o necropolS pot fi constatale fiecvenle dil-erite a ra-selor cu ofrande, faptul cd, in lirnitele unor posibilititi econonrice sensibil apropia-te. ritualul nu impunea depunerea aceluia;i nurlir giaceloragi fcrrrne de vase ctr c-frandele respective. PAnd in prezent. r.Iu se cunosc, in nrediu dacic. forrne de vas:descoperite numai in mortninte. comparabile. cle e.remplu, ca de-stinatie, cu /rrc'r-.-maria romalle. Vasele de olianda din putul de la Ciol5negtii din Deal(ud.Telcor-man), de exemplu. cu toatA re'lativa lor Lrniforrnitate colorislici. prezirrti totristipuri care pot fi regasite qi in locuinte.

Vasele trotrconice cu toarti. ceqtile-opait eratr irr primul r6nd ..afunrdtori" - ci:-[ui. Denumirea a avut in vedere o intrehuintare cArre era prioritarS. rru exclusiva.

,,Fructierele" (vasele cu picior) urrelr- {iurlos ornarnelttate, cu decor oblinL. :

prin Iustruire sau piclate, au avut cu si-pLrranti gi o destinatie cultuala. Faplulacest:poate fi susfinut qi prin compararea cu vascle pentru lihatii ilustrate pe reprezentxidirr Orient2Ta.

Din ptrzderia de vase miniaturale. de lorrne foarte dilerite. considerate a fi.iLrc;-rii, sau recipiente pentru articole farrlaceutice urrele vor fi avtrt giclcstinatie culttr:-lI. Pentru unele vase tronconice cu giuri ca strecrrritorile sau vase cu ..crantpotn."la suprafafa interioarl gi altelc. pcntru care nu a fost gisiti o c.rplicatie privind trr -I itatea sunt am i nl ite posi bi le dest i nati i cu ltLra le..

Cel mai celebru dintre vasele care ar pLrtc'a ti incluse gi in accastir calegoriL- c::.desigur cel de forrnd aproape conici. dc nrari clinrensiuni (iniiltirnea 70 cnr: cliarl.-trul la gura 125 crr; grosimea peretrrltri (r cnr) clescopcrit la GracliStea Nltutcr-lLrlL.vas care are aplicate de patru oristarnpilele DE('Lll.ll.tiS 5i 1'81? ,\('t)Rlt,tt--'DacI fonnele emisferice ale bolurilor de inrporl 1i inritatiile Ior crarr cunoscul. -.

raspAndite qi irr toreuticd. elocvent irr accst scrrs llirrd piesclc dirr tezatrrLrl cic la S"'-

r7a.l.'[eixidor. 7'1rc Pt t n t he on of' [) u I nt.t.ro. [-cr tlcn. | 979. pl.XXX I I I:75 in.iurul accstuivns 5i a sr'nrnrlicati,;itcrlLrlLiicclor tiouir Sturnpilc csista tir'ia o \as1li hil'

gralic.VorrtrlcntionacloarcCtcvadinprincipalclcluclttri:t'.1)aicoriciuSi colrrh.".tttnti(,t'ttl Lit.logic Gradistea llluncelultri-lJlitluru. l?t':ultutul :;irltittttrilor tlitt tLttttltttttitt ttntrlui 1951. S('l\'. \ l

2"1955.p.200. lig.8:l.ll.Critsan.('tt'untiLo"p.lliit)-l()0.p1..t-\XXVI.l:ll.[)aicoricirr./),1'i,r,',Burebisltt-p.231-232.Iig.5i l-2: I.l.RttssLr. l)it, gritc'lrist'lt. utttl lat(ini.\(ltL Stht'ili irttr,t-t t)ntr,.Dakien (KdnigTlriumurco"^. l)et'eholus trnLl .\t'orilo).1;piurul-.hica. p.J3-J8: l.(ilotjirrirr. l)ut n()u .

prc .. Dec'eholus 1.ter Scorilo '. Sargctia. XX. l()lJ6- i,)S7. p.()-i-()7.

_-- * -=

-i:

lt-:

t- - -.:-,[:'

'fic:uce

.1,-r*

t-. ..

l

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 101

crdieni276, vasulde la Cradigtca Munceluluieste singular prin fornra gi clinrensirrni..{u fost sugerate gi asemdndri cu vasul ilr-rstrat irr scenele CIXX-CXXI-CXXII de peColumna lui Traian cu dramatica imagine a irrpar{irii ultinrelor rezerve cle apzil77.Prin aceastd explica{ie rezultA insl cir asenrenea vase vor f'i lost rnai nunrcroasc. ca

;i uriage le dcilia cu unele exenrplare inalte de pcste 2 rnctri.Un rhyton fragmentar de ceramici av6ncl cupa in formi de corn cu bandl dl-co-

rativd la extremitatea superioard. tub pentrLr scurserea lichidtrlui, protonra 5i o par-te dintr-un calinlitigat in galop (in. 26,5 cn) a fost descopcrit la PisculCrirsani(crasanii de Jos. com.Balaciu, jud.lalonrita) gi publicat exernplarlTs (pl. xxxlll/l).

Numdrtrl acestor rh1'tu cerarnice rccipiente cu prepondercnti clestinatie cultrr-ala. care imitd piesele in metal cu prototiprrl in spatiLrl persan contirrui sa fle relativnic (C'etiilerzi -jud.ArgeS. Poiunct - jud.Galati. Pope ;ti, com.Mrhitilegti-.lLrd.G rurgiu. SighiSoura- jud. MLrreg).

Rh1'lon-ul ctr siguri intrebuinfarc cullualii esfe rnai rar culloscut prin piese cera-rtlice intregi2Te. Erau probabil preferate rr)'1(l con{'ec{iorrate clin coarnele Lrnor alti-rrtale, ontallelttate. recipiente accesibile gi celor rnaiputin instirriticurL- lLt puteauaccede la cele lucrate din rnetale prelioase.

Descoperirile uttor conrplexe cuitualc in.sittr ca 5i ce-rcetalca sistentatici a ne-cropolelor vor putea amplilica gtirile desprc posibila existcntn a trrrci catesorii clerr-cipiente destinate erclusiv oficierii unor rituaIuri.

I B 2. Monumente gi piese din piatrd

I B 2 a. Columna lui Traian

in cercetarea istr:rica, Colunrna traiani a lbst inr,'ocatir lnai alcs cLr prilr.-irrlirr-;s-rcdrilordereconstituircadcsllgtrrirrii ceiurcloulri:rzboaie clinanii l0l-lt)2;i. {)5-106, ttttii savartti aflrrnAncl ca relielirrile care inrortuliz-cat.ir urarcit cttnfiuntarclaco-rolnani cle la inccpulul secolulLri al ll-lea e.n. nu ar inliitila conrplcrc de cultlacicels(1. Utilitatea cercetiirii inragirrilor Colurnnei in sci.lpuiintresirii ;tirilor cles-

;re cultura spiritLrala geto cl:rcici era a;adar aprcciati ca in inirrrir.Prcstigiul principalilor interprcti aiCloluntnci. nrari istoriciai Rorlei ;iarleiro-

:llane (W"Froehncr, C.Crchorir-rs.'l'h.lllrt. K.l.ehlarrn-llartlctrcn 5.a.) a clctcrrrrinalie tnulte ori acccptarea {iri re zcrvc a lalrrracirilt)r pc care ci li:-au proprrs. Printlr.G.lbcilesctt, Teoliari Anlorlr'scLr. I{arlu Vtilpe. Constanlin Daicor,,iciLr qi I Iadli-rttt DaicoviciLt istorio-uratia noaslrI. gralic. indcrrscbi. crrnoaltcriidc;rline a rcaliti-lilor topografice gi a descoperirilor arlteologicc, a coniribrrit l;r dr--sci1l'urca intesl'a-i r rrrrrltor sce nc.

r7b I).I'opcscu. l.e trl.sor tltrt'e da .\inL't'ttit,trl- t)ucia. N.S.. Ii. l9-i8. p. 157 5i urrrr.:rr (,',Daicoviciu. I I.l)aicoviciu. Colunrtttr lui l rttitrrt. []trcLile ;ii. lt)66. p.ll. llg.(r0.:rs N.Cottovici. {.1rr rhvton tcrontit tle.sL'tltt'rit lrr l'i.stul ( t,.i.r.tttti.I hr"lrco-l)ucicl- Vlll. I-1. j9li7.

:.91-99.:ro [.[[.Cri;an. Ccntnicu. p.l9J. Iig. 106.:s0 C--.l)aicoviciLr. Il.Daicoviciu- o1t.cit.. p. l8- l9: ..('iurlatir c rihsurlu tlc f c ('olLrnrn'l i] ut)()r con-

'::rrctii dacicrc irttpttniitoare;i scrlnilie.rtir c cLrn crru :unelrrrrrclc cilcLrlurc li irlrllLrlrrtcre".

DtN tsro?lA cuLTURll €t RELtGtEt GETO-DAC|Ca

xi.II

I'..'\1

{i--.lh\I ?l iA-:

(r,,. -Ll_

(.-_

il ill .. .

lliL*

J, L];

ltlll

riltPLAN$AXXXV: 1.2,4.5-Colun.rnalui 'l'raian: sccncli obitctc(aputl S.l{cinach):J-tlonc.la I31'blos (apud .1.-l'].l.agrange).

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLO1tCt

lmaginile de pe ColLrntnI care oglindesc cultLrra spirituala a geto-dacilor suntputine qi de valoare inegald. Daca religia geto-dacilor i-a impresionat pe Flerodot,Strabon gi pe atdlia al1ii, care au cunoscut-o indeosebi intennediat, era greu de cre-zut cd ea n-a captat interesul gi atentia istoricilor qi altor invSfafi care insoteau ar-mata imperiald, personalitdlice au intrat in contact direct cu realititile Daciei. Pon-derea insemnirilor despre religie in Contentar"ii tle bello Gullicct, nrodelul ipotetical luiTraian in redactarea acelor,,Cornerrtarii" care se presupt-lne cA au stat labazatranspunerii plastice infEptuita sub conducerea lLri Apollodor din Darnasc, ne-a de-terminat sd excludem posibilitatea cd Optintus Princeps nu ar t'i evidenliat elemen-tele particulare, originale ale poporului care infrunta Roma.

Intr-un studiu despre plastica dacicd erau formulate gi urnrltoarele alirnralii: a)a existat un ,,cult al capului" gi la geto-daci; b) pe ColLrnrnd sunt irrllligate gi sanc-tuare; c) apar obiecte de cult gi simboluri care pot fi utile mlrturii despre unele cul-te gi credin1e28l. '

Relieful cu scena XXV in numerotarea lui C.Ciclrorius are rnulte imaginicul-tuale (Pl. XXXV/l). in fala ziduritor cetdtii dacice se pot distinge doud incinte rec-tangulare care incadreazd cAte doud ,,obeliscuri" de fornri coriica. in prea-irla lorpatru coloane inalte par a delimita de asenreni un spaliu cu destinafie speciald. ine\egeza multisecularl asupra Colurnnei, reprezentlrile au prirtrit irrterpretiri tbar-te diferite. Dupd W.Froehner, singurul care a scris * {ira a arglunenta afirmalia - ciele ar fi ,,posibile monumente religioase mai cur6nd decdt stele sepulcrale282. C.Cichorius le considera,.capcane pentru lupi precurn la cetbtile gs11icg"zSl gi ace-eagi lecturd a imaginilor poate fi regdsita la interpreti recenti ai Colrrrnrreilttsn''; C.;i H.Daicoviciu rrdrturiseau dificLrltatea gisirii sau acceptir"ii vreLrnei interpretdrisigure284, iar regretatul profesor Radu Vulpe, ultimul dintre savarrtii ronrAnicareau consacrat o carte Columnei, s-a asociat interpretarii Iui C.Cichorius2tl-5.

in cercetarea religiei geto-dacice analizaacestei pir!i clin scena XXV atrage dLr-pd sine necesitatea definirii, clasificlrii sau completlrii ciatelor despre urn'riitoarele:rei probleme: a) spa{iulsacru la geto-daci;b) tipurile sanctuarelor; c) idolii betilici.L-ltinrii- dacd au existat intr-adevlr gi figurarea lor pc Colurnni nu este rodullhnteziei sculptorilor romani care au transferat realitirti din alte spaliiale Intperiu-. u i rornan.

a) Incintele sacre, llrl a se reduce la te rlple se plllearr uneori confunda cu v6r-iul muntelui, spatiile din preajrna pu{urilor ritLrale sau ale unor,.arbori sacri". alta-ie in aer liber inconjurate de Xoonu, figuri ale divinitililor in lertrn sau piatri. Bo-

rs r S.Sanic. ['} los t ic'o. p.183.r3r W.Froehncr. l.o Colonne'l rojane. Paris lll65. p.93.:sr C.Cichorius" Die lleliefs dcr'l rajun.ssttrj/c. II. Ilcrlin. llt96. p. 12)-129.:sl^" 1-.11ils5i. '[rajan's Column ,,rirl tl',n [)ttitrn II rr'.i (cnel.tninsl.rer,. h-t' .1.\.1.C. 1'oy nhec). Cor-

::11 [,:niversity'Prcss. Ithaca. Neri,York. 197 l. p. l:lJ'*xx. 'l rujtrrt's ('olttrrtn. ,1 ,\'ey, l)lition ol (-ic'ltt".ts Plates.lntroduclion. Comtncntary and Notr:s bv Ir.l.e pper & S.lrrcre. \\'allboro. Ncrv IIanti-r-.:irc. 1988. p.72.

rsa C.Daicoviciu. Ii.Daicoviciu. op.cit.. din tcxtLrl cxplicatici la ll-1. l5: ..1: rrcu dc s1-rus ce rcprc-: nti stdlpii gi <obcliscurile> vizibile in lirta cctatii tlacicc".

:s5 R.Vulpc, Coluntna lui Traion tnonttnent rrl ttnrNt,trt,-ei ront[rttilrtr.l]ucrlreSti. lgiitl.

103

104 DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO-DAC -:

gdfia materialelor cultuale de lemn din teritoriile celtice qi gennanice2li6 ,.,. .lL-s'""mind sa sper5m cd qiin spa{iulgctic vor fi cAndva descoperiti idoli de lerrn. rr-cum s-au pdstrat ghizdurile putulLride Ia Ciolanegtii din Deal. Spatiul sacru cons .

derat a fi rezervat uneia sau mai multor divinitati era ntarcat gi avea probabil ::-gimul unei incinte inviolabile, cu o destina{rc apropiati de cea a sanctuarLllui- r "

de sacrificiu qi rug5"Locul destinat incintelor sacre depindea, evident qi de zona seosrafici in c:,-,

se aflau aqezlrile. Varietatea reliefLrlLri din intinsul spatiu getic a detcrrnirrat forr:-:probabilsituarea acestora pe platlormele inahe sau virfirlrrnuirnunte. langri un. ,

izvoare tdmdduitoare, pe vArfirlunor dcaluri. in ILlnrini;uri. in prca-jrna vrL-Lurui ...-bore lovit de trlznet etc.

b) Irnaginea de pe reversul unei monede de la By,blosrsT (PI. XXXV/3) corrsi;.-rdm cdexclude orice dr-rbiu asLrpra interpretariidrept sanctuarcu iclolibetilicia:.-prezentdriide pe scena XXV a Colurnnci. Sanctrrarc rcctangulare arr ibst clcscc'.'.-rite in rrumeroase cetdti gi ageziri dacicels8 irrsa betiliiau rdnras deocanrdati ii, ,

elementele neatestate.DacS acropolele inclr.rdeau dc reguli tentano.t-ul. se irnpLrnc a stabili senur

--

caliacelordoudincintecucAtedoi idoli hetilici.Douirsanctuarcir.r preajuralirrr.acropolei, pe terasa sr-rd-estic5, larrgi presLrpusul loc de poartl a cetlltii. arr flt)st .:.,-coperite, de exentplu" la ilitca I)oanrnci- Piatra Ncanrt.ilar sallctuare cu cit.',-tamburigi nu cu betili.

O interesanti lucrare apf,rLrti ittci in rrrrni crr 30 de anilse, are unele elenr. ',care indirect, cdci nu are in vedere reprczcntdrilc dc pc Coiurlni, corrpleteaz.,conflrmd ipoteza pe care am avansat-o in legittrra crr echivalarca drcpt sanctr.rir:.,anrintitelor corlplexe. ALrtorulci. I.Schrvabc Ircce irr rcvisla nrrrL'a rliv'ersi1;r:.senrnifica{iilor cifiei 2 in filosofia (in prirnul rind cca pithagoluica)^ crccliirtel. -

rnitologia unor popoa:'c arrtice. corncnlcaz;-i Iircre ntil gcrlcrrilur"inLrr'e tiltirri .ditorii unor ora$e ([tonrrrlrrs gi llernus la l{r.rrrra. Anrphion si le ihos ia I irclrr .

astrologie, faplul ca urtitatea r-czrilth cjirr dLuriitatc cic. Srrrrt unrii;1i1,^: *icnrcnl,rle :'

lare (zi-noapte: harbat-lcrnele; viaiii-nioartr, clrcupia-s1iuga" ilr{elioi' sLrpri it,r c'-locul Dioscurilor (Pol-r,cleukes gi l.,lt:;1or) irr rrlitoiosilr grclicli cic.

Legltttra inlrc lnii:t'iot'-SuStt lor, i'tttn,iti!.1r (',.'r'i-r liice arr e ot:ir.-rr.lir clccl iiri.r.nultor ilopoare anticc colcanclt;i astlcl ,;sl* crl'rlicalri;i prczr:rrta rzolatli il l- "

chiide coloal.!e din sanctuiire. Ili'.lriclc zorrc ccle cir,.ru"r iolo;rrie siriri,,uilsiiicililr .

sirrboluri ale Soarelui5i LLrrrii. agtri a ca'ri'orailtLlr-irrc sc:lrrillcil r'r:trricirl. i)'-lrt-documentttt6. arlteoioglic;i iitcl'r. crisIeirtlr Lriror trrrrpir cri dr-.li:i ir:loairr ince 1-

rlin seeoiLtlal XV-iea. dirr tirnprr I irri'l Litlno,{is ai ill-lc;r. tciril-.li;i lrr i'\rr.irnorrr -

:86 I{.Maf1ilt- ,\itulltluras ctt hoi.s tliiottt'r,/ 1(,.! (rr.r .r()i//'i'{,.\ lt, ltt .\t'int'- i{,,\l t 1.. .\l\'. l9(,-i. ,-p.7--l5l D.t'lanck. 1'-i:rr,nauerttdtt'kit lt,ltistltt i'tt'rt't'4,:tlttlt-e itt ltill.rtL'Jt .\titrtiitiut llr'iui.:-Are i.r. Ccrtrania. 60. il)tt2" I. p. l()5 5r Lrrnr. t'1. n irh.2l-1.1: l:t jtnnc ct l\'iirlii:- i lte re sc [.c I)r'.L'espac'e sut'ri./itieldons !t's titili:ttttion.'; tlt;(lil(ruti.;L,nt1t,.\ tl( l'otttiLttltti.l)liis. 1!)iil.i..7li Lrrr'

r87 1VI.J.[-aglangc" l./rrrlls.srrr lc.s rt'ligton.t st:niititllt'.s. i'uli:. 19(]-i. p. lS8.:E3 D.A rrloncsc u. I n I r od ut' c re " 1.t. -:l \ .

:s'r.l.Schwabc. l)ie ko.ttitogtttti.sthett lviliittgr unLl d(t.\.,\'titrlt'rt!,ttttr itt !t'nr1ttl. SyntboJort l

hrrch ltr Svmbollcrrschung. 6. []ase l-Stirttg.url- l9(r8. p.1-i--ir.

:a r! -::-. l

tlliil

rlrl

il

ftil

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOcICt 10s

[ar1ak, apoi in mediul fenician gi in templul lui Solornon, distrus in anul 586 i.e.n.de Nabucudonosor. O monedd din Tyr pistreazd imaginea celor doud coloane ald-turate2eo (pl. XLVI I/4).

^Semnificalia,reprezentdrile figurate pe ele, culorile aplicate uneorierau diferi-te in mediile qi epocile menfionate. Asemdndtoare rdrn6ne prezentaacestei perechide coloane in templu cum este ilustratd qi pe reliefurile coloanei lui Traian.'

c) Cultul indlfimilor, al mun{ilor sau doar al vdrfurilor de munte a cunoscut omare rdsp6ndire in antichitate. $tiri literare gi epigrafice ne atesld cultul lui BaalLiban, Baal Hermon sau Zeus Casios, in 6r;!n12li-dupd cum sunt bine cunoscutein lumea indo-europenilor in general gi ra germani in special2e2 gi nu avem motivesI respingem posibilitatea existenfei acestui cult la 6u"izez.

.. F 4.!1" in general cr piatra conicd reproduce v6rful asculit al munfilor. Mun-tii, indlfimile fiind conform celor mai rdspAndite mitologii sejurul preferat af unorzei. Semnificafiile phallice atribuite betiluiui se dovedesia fi rirai pulin fondate cdcibetilul apare gi ca simbol al unor zei1e.

Altarele, la inceput pietre pe care se oficiau sacrificiile au tins a se confundatreptat cu zeul, au devenit pietre sacre. Forma conici ce s-a desprins de altar gi pia-tra sacr5, imita vdrful unui munte care ,,leagd pdmAntul qi cerul.,. Numele in iineBeth'al in limbile vest semiticese poate traduce prin,,casa zeului.,. Etimologia fi-ind prea clard' a stdrnit 9i opozilii mai ales in ceei ce priveqte preluarea termenilorin limba greacd.

. La inceput, ideea sugeratd era cea a unei pietre animate -,,lithos empsichos..betilul marca doar locu.l zeului gi-l reprezenta, cu tirnpul, se putea grefa arnintirealegendard a uneiteofanii. Temple cu idoli betilici sunt iesirise de nrimerogi istorici,intre care, TaciPe4 gi Herodian295.

De remarcat cd idolii betilici au cunoscut ,,o viatd., ?ndelungatd, din rnileniulIII2e6 p6ndin plind epocd romand2et. ii intatnirn frecvent r.pr"i"-nL1i pe reliefurilecultuale mithraice, adorafi doar in mdsura ir] sare marcau o pr"r"n!a divind, sem-nul gi emblema zeului, considerati receptacolul forfei sale.

2eo lbide m, p.44, frg.l2

" M.J.freiun g".7p,.-,i, .p.tso..^_:"J.-d-1Yrle_s.Altgermanische,l,p.344 9i urrn. $ 245; A.Strom, ()ermcrnische Religion,Ilerlin,1915-p.l l0-l lJ. pass.

2e3 Cf. I'G.Com an, Eleme-nte de continuitate spiritualii. geto-claco-rontand si cr\sti4i tn regittnearattlui Mousaios-Buzdu dupd m.drturii patristice.si arheoligice.in vol. Spiritualirate si istorii la in-torsura Carpalilor (ed. Dr. A.Pl6mddeali), Buzdu 1983. p.i54.

^ .2ea Tacitus , Historiae,ll, 78 (trad. N.Lascu, opere, il. Bucurcgti, 1963. p. 170): .,intre ludeea gi

S1'ria se afla Carmelus: a$a se numeite gi muntele pi zeul lui. Iar zeul nu are chii, nicitemplu (asrfel s-Lpom-enit din stribuni) ci numai un altar gi cinstea cc i sc aratd'..

2es Herodiani, Ab excessu Divi Maici,Y,3 (lstoria lmperiulLri l?oman dupd moarteo lui l,larcu.4tteliu. trad. R.AIexandrescu, Bucure;ti. 1960, pl.l8): ,.insa lcmplul nu cJnlinc nici o slatuie cuchipul zeitatii- ca Ia eleni gi romani - thcutl de nrini ornencasca:'in schimb adrposteqle n pioiiilbartetnare, cu baza circularf, adunAndu-se intr-un vdrf-, a5aclar de torntd conicl 5i de culoare niag16.Ei spun cd aceastapiatrdar ficdzutdin cer [...] ca [...] ar fi un chip al lui Ilelios nelicut de rnina oilc-neascA pe care ei il recunosc ca alare".

re6 Benziger, Bethet, RE,lll, Sruttgarl. I 897, col.l63.2e7 L.A.Campbell, L(ithrqic lconograph1, attd ItleoIogt,. Lcr.,da" I96g, p.277.

106 DIN tsToRtA cuLTURll $t RELtGtEt GETO-DACtCa

Faptulcd nu au fost deocamdata descoperifi betiliin mediul geto-dacic s-ar pu-

tea datora distrugerilor intenf ionate sau int6mpldtoare, refolosirii, dupd curn arn

putea presupune cd au fost in urrele zone gi betili de lemn, o situafie similara cu a

tamburilor de la sanctuare sau imitali in argila arsd care s-ar fi putut totugi risipi.Fiind considera{i receptacole universale, at6t pentnr divinitali htonice c6t :i

uranice, zeigizeile imaginea cu ceidoi betili nu poate fi uti16 irrcercdrii de a ras-

punde la intrebdrile privind caracterul divinitalilor, oferind doar posibilitatea de a

remarca existenla unor cupluri in fiecare dintre cele doud sanctuare apropiate.Stindardul. Imaginea stindardului dacic; un cap de lup. continuat cu trup fusi-

form cu sinuozitSli ca de garpe, av6nd, in apropierea locului unde era fixat pe ursuport, f6gii rectangulare, a captat de secole atenlia cercetf,torilor. Pe Columna.dragonul poate fi vlzut in scene cu ilustrarea unor momente de lupt5, a zonei sanc-

tuarelor sau cu zeila Victoria intre doud trofee2e8 (Pl. XXXV 12,4;XXXYIl12).Dragonulapare cu anumite deosebiri in scenele amintite. Atunci cAnd exista c

migcare a oamenilor sau a aerului v6ntul pltrunde prin gura deschisl a lupului in

trupul serpentiform il aduce la orizontalitate sau. intr-o pozilie apropiati celei ori-zontale.

in istoriografia noastrd cercetirile asupra stindardLrlui, datorate unor istorici ro-mdni sau comentariile asupra ipotezelor unor savanfi strdini, au fost supuse, de ci-tre V.P6rvan2ee qi D.Tudor300, la distanfd de jurndtate de secol unul de celdlalt, uncramdnunlite exegeze.

Vasile PArvan aprecia cd: dragonul (draco) infEtiqeazl un dernon al aerului: cieste imaginea miticd a,,zeului care strdbate vdzduhul infuriat de f,urtund..."i'i -

subliniind in toate ocaziile cd acest draco trebuie corelat unui cult al cerului gi nu

al lumii subplmAntene, cum ar putea sugera trupul serpentiforn-r. Marele savanivedea in acest signum un simbol religios gi de apdrare, un dnotpdlTotov, o form3de superstifie, simbol utilitar impotriva rdului. Locul ce l-ar fi putut de[ine in culte-le gicredinlele getice iiapdrea comparabilcu cel al mistrefului la celli. Vasile PAr-

van g6ndea ci spafiul de origine al stindardr-rlui s-ar fi situat irr Asia anterioard. trn-

de prototipul unui astfel de dragon apare incd la sfArgitul mileniului II i.e.n. gi caul.apoi sd stabileascd care au putut fi vehiculatoriiacestui dr'aco cdtre teritoriul gett'-dacic. Autorul Geticei aprecia cd acest stindard, sirnboi na(iorral este singttra..re-prezentare plastici cu caracter^religios in La Tdne-ul getic, ca [. .] reprezintl fEriindoiala o idee religioasa"l02. In sf6rgit, punea pe searxa unor daco-gef i iranizai,aparilia intre signa militaria romane a acestui dracc,t apreciat ca similar celui de ptColumni sau de pe plicufele Cavalerilor danubieni303.

Interesantele ipoteze ale savantului, exprirnate in paginele monulrentalei sal;opere, uneori se completeazd, alteori se contrazic iar aser{iunea cd stindardLrl a:

2e8C.Cichorius,op.cit..pl.XXXI,74-75'XLI,l'14. 159: Xl.VIll. 170; L,V. 198 etc2ee V.P6rvan, Getica, p.293-294 (5 I 8-5 I 9).3ooD.Tudor, CMRED, II, p. I l4-l 15.30r V.P6rvan, Getica.p.l09(p.l6l, n.l ).302 lbidem. p.349 (619-340).303 lbidem. p.295 (521).

t.- :strtul unlca repreze: ::i;i pebaza mater;l

.'asAnd la o parte ;:. :rnii. a prezenlei :nr--:=Jiat ca stindarJu. ,

,;. - iabaza oricSror ce

.1 rnrportallta slnl3i:- ::lf. D.Tudor a ana[,:"-r pe reliefuri]e cuil-: .,lrca a r ictorie:. .

. -: :iia ca stindardel:le . suspendat. fbri a I

I Tudor opina J: ,r

- :::ubieni nu s-.rr d,

, :.-, an 1.a.. cd tr cc'nr . - il r Ezut intre -;;-.-

- .tudiulD.r.,; ';.::-.,. ':iCardului-' I :.

l'.;i nu este unic:r : : t-l mOnlenl i3: r

r: : -:li impofiant3 s1

*;.:rsamblului.Ca" : : -:limSntcan i:: .

: ' -- =\:ntual aprr I'i:

- -:ul ar plllca i\ i' Figurare a Fr,lI,-:.:llui o alta n:i-

:\- rd- Lu !-\!!il.

'1;L :r..::ihUtfat -. Sl:--';*,r

= :.-<:andirea a;e s:

ii;:

.ti- :

lt 'tITI

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI

constitui unica reprezentare cu caracter religios a La Tdne-uluigetic prrtea fi res-pinsa gi pebaza materialelor arheologice cLrnoscute incd pe vrerrea sa.

LdsAnd Ia o parte cezurile intre descriere. stabilirea sernnificaliei. funcliei ;ioriginii, a prezenleiin epoci ulterioare de re{inut faptul ci, in esenfS. V.P6rvan a

apreciat ca stindardul a fost sirnbol national, religios gi de aparare. elemente carestau la baza oriciror cercetdri ulterioare.

in importanta sintezd asupra Cavalerilor clanubieniin Irnperiul ronran, regreta-tulprof. D.Tudor aanalizat gi prezenfa stindardului cu qarpele susperrdat, a$a cumapare pe reliefurile cultuale. Remarc6nd ci pentru daci dragonul putea fi o irnaginesimbolicd a victoriei, sirnbol important in viala lor niilitarl qi religioasS, D.Tudorsublinia cd stindardele de pe pldcu{ele cu reliefirrile Cavalerilor danubieni. cu $ar-pele susperrdat, IErd aavea insd nin-ric ataqat, sunt clifbrite de cele ilustrate pe Co-lumn53oa.

D.Tudor opina de asemeni, cd prezenfa acestui stindard pe reliefurile Cavaleri-lor danubieni nu s-ar datora lumii scitice sau dacice cLlrr alr presupus A.J.Reinach,V.PArvan 9.a., cd o constatlm doar lajumltatea secoluluial III-lea cdnd dragonulpoate fi vlzut intre signa ale armatei romane purtate de vn dracctnctriu.s3]5.

In studiul Dacii Si lupul savantul Mircea Eliade se opre$te in pu[ine r6nduri asu-pra stindardului306.

Daci nu este unica reprezentare religioasd a La Tdne-uluigeto-dacic. cum afir-ma la un moment dat Vasile Pdrvan,,,balaurul dacic" este indiscr-rtabil una dintrecele mai imporlante qi se impune descifrarea semnificalici elernentelor componen-te gi a ansamblului. Capul de lup ar putea sugera mediLrl terestru, trupul de $arpe pe

cel subpdmAntean iar acele f6qii disparate, ata$ate, care filf6ie la bdtaia vAntuluipot fi eventual apropiate de aspectul penelor. sirnbol al rnediulLri atmosferic.

Lupul ar putea avea gi alte semnificaf ii apropiate de atributele lui Apollo I )t-kios307. Figurarea protbmelor de lup pe friza Trofeului de Ia Adamclisi (Pl. LIV/6)ar constitui o altl mdrturie sculptural5 a locului deosebit al acestui animal in zoolo-gia mitic[ dacicd, elemente care vin in sprijinul ipotezei cd ar fi ins5gi sursa etr.]on-imului.

Plastica, cu excep{ia unei piese de la Cirlomdnegti (ud.Buzdu)308. contestatd gi

ea ca atribuire30e, gi toreutica3l0 au confirmat deocamdatd prin relativ puf ine mate-riale rdspdndirea acestui simbol.

roa D.Tudor. CMRED, II, p. I 15.3as Ibidem.p.l l3-l14.106 M.Eliade, De la Zalntoxis. p,28-30.r07 Wernicke, art. Apollon, RE. ll, Stutlgart. ltl95, col.58-60. Ilclativ reccnt. studiul arlplu gi

jocumentat datorat lui D.E.Getshenson. :tpollo, lhe Ll'ol./-Gotl. Journal ol'lndo-lruropean Sludics.\lonograph, Nr.8, Virginia, I 981.

r08 M.Babeq. Statuetele,p.32l-325. fig. l. 2.roe M.Gramatopol, tl rtd. p|.37 I c; 381 a.rl0l.Venedikov. Les lrisors, tezaurul dela Letnita. pl. ..Car.'alcrul gi Iupul". pl. ..t,up atacancl o

;iprioarf,". O dcscoperire relativ recentd llbula dc argint cr: arcul in lilrnra unei protomc de lup dc laCandeqti. Cf. V.Bobi, Dotrd Jihule din colet'tiile ll u:eului vranceon. lV. I 91t I . p.-507, fi9. l/2: A. Flo-rescu. M.Florcscu,tlspecte ale civili:otiei tritt'o-getice in:onLt tle curburti o Carpatilor. StLrdia anti-:ua et archaeologica. I. l9lt3. p.85. lig.5/3.

107

IDtN tsTaHlA cuLTURil $t REL|GtEI GETO-DAC

PLAN$A XXXVI: I , Budureasca: liasrncnt,-lc vas avAncl incizal stintkrrdul getic i?) (af,Lrd \.ilorcscu):2 RIcItIu:*i as eu [oartl ornilontortit {apud V.('irpilartu}: 3 i\loldovt"ni-(iirblirrNeamt): vas cu trorii zooniorlc lapud (ilr.llichir;:;[ $cheia: liagrrcni dt iiticticrri etr ]"r'frr(/t'unui cerb gi ornanienlc gcometrice ;i {1tor:rorll llpuii (i.Ioit): 5 Fopeg{i: opaif ornantr:tttltt cL;

lande 5i protome dc boviclcu (apucl R.Vtrll-'r:).

,{\ (,.{,

'ti. lUl.r!'*t:

t.

:aDitolul l. FONTES ARCHAEALOGICI 109

Revenind Ia ansamblu putem preslrpLlne cd stindarc'lul -urLrpeazi sirnboluri com-parabile cu cele intAlnite in lumea scitica unde apar asociate; protorna de mistret.lrupul de peqte gi coada de pasdre, ca pe cnernida de la stancegti, jLrd.Botoganiill..uger6nd o divinitate care cumula atribute in cele trei rnedii: terestru. acvatic gi at-:rosferic. Imaginea incizata pe vasulde la Buclureasca (f ud.Pralrova)1 12 se presLlpu-::e ci ar ilustra simboluri sirnilare (Pl. XXXVI/l).

in afara semnificaliei sirrbolice, departe de a fi doar un..clrapel de lLrpta" noi;onsiderdnt ca, religia dacicd, la fel ca religiile altor popoare clin lurnea indo-euro-pe an5 sau semitici a cunoscut un c'ull al ,slinclttrdullri. Acest r/rzrcr.., suspendat a pu-tut constittti ilustrarea dorneniilor stapAnite de zeul suprern getic. figurAncl uneorisica substitut divin in sanctuare, purtat in procesiunile cle cLrlt sau pe cimpulcleiLlpta ca alte ^slgnalll.

Intr-un important studiu despre cultr"rl stindardLrlui, datorat lLriJ.Przyluskiila.rutorul men{ioneazl nutreroase surse care ntesti faptual ci. in Inclia. dintr-o epocilbarte veche, exista obiceiulde a ediflca stAlpi de piatra suprapuSide o roatd sau dei:n anirnal divin, coloane corelate cu credinta in axa cosntici. cu ntarele st6lp mitic;are sus{inea bolta cereascd. O coloarrd de acest tip. avand in varf o Garr,rda (pasdrenitica) a fost ridicatd la Besnagar la inceputul secolulLri i i.e.n. gi ea poartl o in-scrip[ie in textul cEreia este numiti (ictruclutlvhajrz..stinclard lr-ri Garr,rda". O co-ioana fixa este numitd dhvaja cuvAnt care descrnneazd irr general un stindard mo-bii. J.Przyluski remarca faptul ca prirt coloana de la Besna-uar este atcstati conta-ninarea reciproci a doui nofiuni religioase: coloalta fixa purtdnd o errblentl sacrisi stindardLrl mobil purt6nd o ernblernl analogS.

Cartea De dect.Sl,ria atribuitd lLri Lucian confine gi descricrea vestitulLri templLrde la I{ierirpolis, unde, intre cele doud stalui ale iui Hera (Atargaris) gi Zeus (LItt-,ir7.0, autorul mentioneazl un alt idol ([dovov) tot cle aur, care ltu se aseanrini crrstatuile celor doui divjnitdti. El este numit de syrieni.,stindard" (o4preiov) flrij a-iata$a tlt.l nume particr-rlar. Stindardul, cr-r sirnbolurile celor cloui diviniteti avea lapaftea superioard gi un poruntbel de aur. La Flierapolis a lost dcscoperit;i un altarportativ dedicat stindardului. Reprezentiri ale acestLri,semeion au fbst clescoperitesi la Dura Europos gi in alte Iocuri in care s-a raspandit crrltulzeileisyric-ne. Din 1fc,leo Syria ($ 33). afldnt c5, de doud ori pe an. stindarclul era coborAt gi puriat in pro-;c>iurrc in clutarea apci.

i,a sciti irl virfirl stlilpuluiera Inonlat r-ut ukin;tkt.g rii: 1rer,.:liri: iilter jtc rir: s!::ili,.,. .' -. . .1 : .. ( \.. ,':

t. C.Cf'.',.,. t:: ,. : I

110 DIN tsToRlA cuLTt)Rll $l REL\GIEt GETO-DACtC= sC\r-=S j--a

rNtu r t{. I *.,--(_"t..r l_Sf,llfii l]illuffnllill|Ii lfrri$li] .&:fi,;i:ft-i'd li:r"ihmtlrum

pdslri qi prizonieri de rdzboi. in cultul stindardului la sciti se constatA cf,..zetrl" er:

mobil qi iarboinic caracteristici perfect adaptate comportamentulu i sc ili lor. be I -

co$iSinomazi. Cultulstindardului, al mr-rltiplelor simboluri divine era atestat.;-miieniiinainte de a fi cunoscut in lumea getic5, la egipteni3l6'

Ipoteza cd drapelul dacic a putr:t forma obiectul unui cult, ca zeu satt doar ;.substitut divin mobil, ne apare aqadar verosirnila cunoscAnd existerlla unor ctr -:

asemildtoare din lumea Asiei anterioare, din cea indicd satt rnai apropiat5, scitie "Suspendarea simulacrelor, culn s-a men{ionat, a putttt fi observatd atAt-cu prl.;-

jul preientarii figurineior antropomorfe cAt 9i la unele figtrrine zoomorfeslT. So,-

trimis lazeul suprem era intr-un mornent al desldgurarii ritLrlui un personaj susp.--dat pe lanci.

Care putea fi scopul fixdrii pe un sttport 9i ce insemna in gdndirea acelei ep.-'

un simulacru suspendat? Funcfional, simbolul devenea vizibil de la distanti i,"fitare, era deasupia mullimii, domina. Sirnbolic putea senrnifica qi desprinderea :'pdrndnt, uneori accentuarea valenfelor uraniene.

Faptul cdintr-un moment al batiliei signifer3t\ este un tarabostes, posibil ur-dirrtre preo{ii zeului suprem, poate fi elocvent pentru insemnltatea stindardului

Mai mult, consider[m cd scena in care zeila Victoria intre cele doud trofee ci:-semneazi etnia invinsl are o semnificafie mai complexS. Dacd dispLrnerea piese ;'este obignuitd pentru un trofeu se poate totuEi observa cd, at6ta vrelne cdt,,subs: -

tutul divin" privegte spre coif, ,,persorrajul" invegmAt.ttat cu sagttm pe trofeul C -

dreapta sau i, o lorica squamata pe cel din stAnga, armele de atac qi apirare, pc= -

bile obiecte de cult, u"*illa,toate se aflau la locul lor (Pl. XXXVIII2). Cdnd i';-cones numai au capetele intoarse spre coif, toate sunt prlbugite in dezordine. c;-se poate observa in josul imaginii3le.

Foarte posibil ca in sanctuarele dacice zeul suprem sd fi fost flancat de dt- -istindarde ca in scena cu trofeele. Ipoteza noastrA se sprijind 9i pe unele descoper :recente gi reconstitniri verosimile din mediul germanics20 (Pl.xxxvll/l).

Stindardul dacic are agadar multiple semnifica{ii, intrunind atribute ale dir lr -tiliisupreme, beneficiind de un cttlt, fiind,,zeu mobil" sau cu loc stabilcllm es::

inliliqat pe ColumnS.Lumea dacicd a contribuit la perpetuarea sirlbolului in epoca romanS, preze::x

pe pldculele Cavaleritor danubieni, fie'9^i cu ttn lriatus de peste un secol, cu tonl*

ur.l" indir.utabile diferente de aspect. in Dacia nu existi deocamdatS inscrip.:

cdtre Dracones clt diferite epitete ca la Ronra32l, in Africa (Tlrugga, Caesarei

Krenschela)322 sau mai aproape in Moesia superioard, la Scrrpi32l. Totuqi dirr terr-

3r6G.Jequier, Considdrations, p.137 9i urm.rt7 Supra, p.48, 53.3 I E C.Cichorius, op.c it.3te Ibidem.320 D.Planck! op.cit., Abb.2l'24.r2r cll, vl, 143.t22 ClL, Vlll, t 5247, 15378, 9236 etc.r:t g1;-. lll, E838.

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT

PLAN$A XXXVII: I - Schmidcn. Fe llbach (Kr.Rcrns Nlurr. Ccrmania): propuncrc dc rcconslituirea unor piese descoperitc intr-un bogat pu[ votiv celtic (apud D.Planck): 2 * scend de pe Colunrna luiTraian.

112 DIN ISTORIA CULTURII $I RELIGIEI GETO.DACIC=_

unei interesante inscriptii de pe o coloanl votivd descoperita la Apulurn32a, posibr

dolicheniand32s, afldm cd dedicanlii au salvat un vultur in lupta cu trei ;erpi. Intr:multiplele variante interpretative ale metaforei, generate de bogata sintbolistici. =

qarpelui gi vulturului, se numird gi aceea cd cei trei dracones de care se vorbel:.puteau reprezenta daci care incearcd sI ucidd vulturul, numen iovian, sir"nbol al ri'-manilor.

Imaginile stindardului dacic, fidele sar: depdrtate de modelul de pe Coltrrrr:3continud prin acele signa ale militarilor romani de la granila IrnperiulLri.

lB2b.Capete

Descoperirilor de capete de piatrl relativ recent intrate in circtrla{ia gtiintifi;ide la Prundul B0rgaului (jud.Bistrita-NdsdLrd)326 qi Giurcani (ud.Vaslui)r27 le adi--g6m cu acest prilej trei piese.

in satul Picioru Lupului (com.Ciurea. jud.laqi) a fost gdsit intdrnplator urr c::de piatr5328. Lucrat din gresie calcaroasd, apropiatl ca strurcturi de nuuteroas- .concre(iuni calcaroase din zond. capul are conturul itt forma unei elipse cu dialt-=-

trele maxime 17,8 gi 9,5 cm (Pl. XXXVIII/3a, 3b).

O ciciula emisfericd asemindtoare unui pc.tlos, pe care disting doud incizii t-r'-zontale, lasddescoperitadoaroparteafrLrn{ii.Obrajiisup{i,ochiiroturtzi,adAnc.:.cu pupilele uqor marcate, nasul latlabazd gi ptrgin carn. gttra largl cu buzele pl::.gibdrbia rotunjitl alcdtuiesc in ansamblu chipul unui om blajin.

Doud crdpdturi mai profunde strabat figura de sr"rb ochiul st6ng in dreapta gtr:

l}rd a afecta sim!itor claritatea fizionorniei schilate initial de sculptor. Urechil< .g0tul nu au fost cioplite, - sculptura tertninAndu-se agadar pe linia barbiei. Doar :,-

ta este lucratd paftea opusd fiind plat6, astfel cb piesa putea fi aplicata sau incasi:.-tdfard dificultate.

Prin formd capul de piatra de la Piciorr-r Lupultri se apropie de capetele celt":.mai ales de acelea lucrate in lemn32e, de tip phalloids30 frecvertte intre exeltrplar- =

maivechi.La locul unde a fost gdsita aceastd piesd sculpturald ttu au fost efectuate dc.-

camdatd sdpdturi arheologice dar la distan{e relativ mici, la punctul Luncct C- it,'"-

fost sat, inglobat aculn ilt satttl Ciureallt gi 1a Dtimhravct (cont.Citrrca"-iLrd.lls: :

r2+a.tJ." 1\1.'7756.'r:5 :.'.iin ie. C * i t { ) r. I " p.iii-i-.6 :,i i ii0- 1 tr?.

l::r l: :.ti1:ii:lr.r. ,:.1t), ttf.,,t ,.:j/,.,t;; , :.1 1,.t.:,,t:ii l,t'i::

-: t't: i t i r_',) " ;irll,,rii'.. r,_:ri,':ir. i i.t;'t;r.r-l :rrr:ic::- i

r !r: r:;1i lrr:i;lri;;l i'.ir.r,,.;r;

- -:

t

Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGICI

au fost gAsite materiale gi complexe geto-dacice din secolele lll-ll i.e.n., respectivsecolele l-ll e.n.

Un alt cap de piatrd, gdsit de asemeni intAmplStor in corr.rurra Vcineit<tri-Neanl

fiud.Nearn{)131, lucrat dirrtr-o rocd durl are dimensiuni apropiate de exemplarurlprecedent (in. l6 crn; I 1.8 cm: d. I I ,2 cm) fa15 de care este diferit ca fornrd gi sLrpe-

rior ca realizare artisticl (Pl. XXXVIII/la, I b).

Prin el cunoagtem chipul unui orn cu frurrtea potrivitl ca inil{ime gi ugor teqiti.cu arcadele clar reliefate, cu orbitele ad6ncite avAnd conturul unor elipse. nasul tri-unghiular, gr-rra potrivitd ca mirime. buzele sLrbliri, bdrbia avdntatd gi gdtul gros. i,ransanrblu figura exprima voin{5, echilibru gi l'or{d. Daci fafa a fost lucratd cu aten-

1ie, urechile, pdrul, nici n-au fost schilate.Din mullimea capetelor de piatrd descoperite in spaf iu celtic nu lipsesc unele

exemplare asemdndtoare celui de la VAndtori-Neam133a. Evident, nu poate fi vorbade piese identice care constituie, in general, o raritate. La V6natori-Neanr{ au fostefectuate periegheze arheologice la locul clescoperirii3l4b".

Problema apartenen[ei gi cronologiei subzistl iar atribuirea este irt parte ipoteti-cd deoarece capete de piatrl au fost confec!ionate gi in epoci nrai indepirtate sau

ulterioare epocii dacice. Apropierea de tipLrrile celtice are in vedere rnultirnea e-

xemplarelor din rnediu celtic, constatarea uiror elen.rcnte corlune caractc'risticeprecurn: poza frontala a felei; absen{a urechilor; nastrl de fornrl triunghiLrlara, lat labazd etc.l35.

Un alt exemplar a fost descoperit int6mplator pe teritoriul satLrlui Cur.sesti Wrla

(com.Pungeqti. jud.Vaslui). UltinrLrldirrtre aceste..capete tiiate''. lucrat dintr-ogresie spongioasa (inal(ime 13.5 cm: d, 9.2 cm; dr - I 1,75 cnr) se afld intr-o stare

de conservare mediocri fiind deteriorat pe latura stAnga gi la baza celei drepte (Pl.XXXVlll/2a,2b).

Capul are forrni aproape elipsoidala cu partea inferioard plata in fortni de elip-sa (d, - 6,3 cm, d2-1,9 crn). Podoaba capilara gi urechile nu sunt redate. SLrpratata

pe care a fost sculptat chipul este clar delirritatd flind cu 1.5 crn peste IrivelLtl restu-

lLrisupraf'etei elipsoidului, astfel ca. figura pare incadrata de o rnasci. Arcaclelesunt bine conturate, iar ochii migdalati (dl - 2,35 cm; d, 1,4 crn) au pupilele nrar-

cate. Nasul de forrna triurrghiulara este lat labaz,A. Gura, cu buze subliri este redatldoar prirrtr-o incizie nu prea profundd. iar birbia proeminentd este dcterioratd iltpartea dreaptd. Capulin ansamblu a fost scr"rlptat cu iscusin(i, scurgc'rea vrenrii gi

irrterventiile ulterioare nealterindu-i substantial calitatile.

rrr Descopcritor prof. Gavrild [,uca. fbst dircctor al Muzcului cle isloric-ctnogralic clin-l'ir-cLrNeamt.,jud.Ncam!. S.Sanic. R.Maxinr Alaiba. (i.l.ucrr. l)esco1.tt'rired tt,tot'cdl)(le de pittlrti irt:ottLte s t -corpat icti. AclaMM. VI l-Vl I I" I 985- I 986. p.3(r I -362.

tt4,Cl. P.Lamhrcchts. /. L'.\ttltation. pl.VIIl. lie 1()1r]n" Colcp.ul D.CIt.'I-coclor a adus din locul arnintit ccrarrici-r dutabilir in sec. ll-l i.e .n.rr5 [).l.ambrechts. op.cit.. p.2ll" n.3

113

114 DtN tsroRtA cuLTURil 9t REL|GtEt GETO-DAC|CZ

t,, .lt'.t .

PLAN$A XXXVIII: Capetc de ,iiatrd clescnperite la: la-lb - V6nItori-rr-caml (iud.Neanrt): 2a-lt- Cursegti Vale (com.Pungeqti. jutl.Vaslui): 3a-3b - Picioru Lupului (conr.Ciurca,.jud.la5it.

Ce indreptlte$te incrsamanatoare sunt cunc':- mii$i o contrafacere-,.-ra ochilor, a nasulul.* :iernente care Pled.;r :r-i descrise.

.14 ditltre nlanittit,-i ;apului. forrnele Ce

l'1 ;tul puterii gener:

- -:,lare. de culte solar'1 : rreco-ronland (Pr-j- -;t p. linia Dunirir.

-;a la publicarea ul-- : asupra stindard;

- - ::rit in lata zidr,r:. -.:Iata pentru a1:e

: - :-aatie decat;:: .

..:lor lui Dt-n:i:.'; 1.1631,:r-'. 1--.-

I ;:t: ilusirrt" =r:j ;-,lii din tn:l::::' -:-:".ici;i rne::: .-i- -: ; e\istat Lln J'i.'!

;.r. -- - I paralelisn-::. :l

- -- - :;;J:r Je<c il i;:.

Alte rePrezt

: irl_ :

T, 1

:r -1

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

Ce indreptdteqte includerea piesei intre materialele antice? Capete de piatraasemdndtoare sunt cunoscute irr lunrea celticf,l36. Exernplaruldescris are patina ve-chirniiqi o contrafacere executati in ultirnile deceniieste exclusS. Lipsa urechilor.fortna ochiloq a nasului, dimensiunile. crutarea figurii din elipsoid sunt principale-Ie elernente care pledeazd pentru celtisnrul. posibil rnai corect, modelr-rl celtic alpiesei descrise.

Una dintre nianifestarile originale ale rnentalitalii cellilor. frecven{a reprezen-tdrii capului, formele de o rnare diversitate au putut exercita o influenli giin Iurr-readac icd.

Mitulputeriigeneratoare a capului. corelarea cultuluicapetelor, a tbrrrei lorcirculare, de culte solare sau de cultLrl apei, mit rispandit in Iunrea orientalS (Ado-nis), greco-romand (Poseidon-Neptunus), tracici (Orpheus) fbarle posibil si nu sefi oprit pe linia Dundrii.

lnca la publicarea unor figurine cu llcaguri pentru suspclrclarel:r'/ qi la conside-ratiile asupra stindardului getic, arrr sugcrat ideea ca cele 6 cranii infipte in ldnci(sau pari) in fafa zidurilor cet5tiidin scena XXV de pe Columna lui Traian. scenicornentatd pentru alte aspecte giin paginile anterioare-j36r. ar putea avea gi altisemnificaf ie dec6t cea general adntisd: capetele unor prizonieli rorlani din tintprrirdzboaielor lui Domitiartus impotriva dacilor, chiar dacl in apropierca lor este unt'erillum romans]6r. Considerlm ci gi prin acest segment alscenci XXV de pe Co-lumnd este ilustratl existenfa unui cult al capetelor la geto-daci.

Fiecare din rnaterialele menfionate gi nurneroase alte repre zentriri ale capetelorin ceramicb qi rnetal sunt elemente care, insumate, sprijina ipoteza ca gi in lurneadacicl a existat un cult al capetelor. Eventuala sursd nefiind deci unici. posibilita-tea unor paralelisme, nu doar a irritatiilor in epoca contactului direct cu cettii. ri-rnAne agadar deschis6.

I B 2 c. AIte reprezentiri

AserfiLrnile asLlpra aniconismului geto-dacic s-au bazat pc: constatarea lipseisau raritafii monumentelor sculpturale in piatrS: orniterea existentei sculpturii inlemn; pe ipoteza originii strdine a produselor toreLrticii: pc rnirrirualizarea nurnAru-lui gi calititii reprezentdrilor pe cerarricd gi a coroplasticii.

trntr-adevdr sculpturile in piatra sunt rare gi intre eie statuilc antroporrrorfe lip-seau cu deslvArqire. Pot fi amintite: micile blocuri de piatra senriovale avdnd sculp-tat pe una dintre fele sau chiar pe amAncloui cate un cap dc pasire foarte stilizat lautrele sanctuare de la Sarmizegctusa RegialiT gi intre descoperirile recente frag-

3t6 lbidem. fig.4, 29. 33-13" 61. Evident nu sc pr.lne problcma unor picse idcnticc ci tioar cu multeclcme ntc apropiatc.

r'"'' S.Sanie. Pltt.srica. p. l8l- 183.rro' Srrpra. p. I0l - 106.rrb' L.Rossi. op.cit.,p.l44 S.Settis,,A. La Rcgina- (i.r\gosti. V.Farincllir. Lu Colonrto ['ruiurttr.

l'orino, l98tl, p.290; R.Vulpe. Coluntna. p.59.r37 C.Daicoviciu, qi FI.Daicoviciu, Sarmi:ege lttsa. t\g.21 : I I.[)aicovicitt. Dacitt de lo l]trrcbisttt-

p.267.

115

DtN tsToRtA CULTUR\t 9t REL|GtEt GETO-DA,116

mentul de statuetd de la Sprdncenata $ucl.olt):;s. ,,'r legatura cu prirrele co-::l{'

ram c6 aceste pi"r. A.lolo;;;;;r* p"j fi i,teipretate 9i ca indicii ale caracteru;r

t"t.tt ut diviniialii venerate in acele sanctuare'

C6tpriveqtesculpturileirrpiatraanterioareepo.ciiclasicegi,nraialesstelele:r.troDomorfe, originea l;;'; f";ip;ti fie pe seatna triburilor clin stepele trord-pt-rnl:--

cu o incadrare cronologicd de la jumdtatea rriiteniutui tll i'e',' pAna i, pritnele s"-

cole ale mileniuluill i.Z.n. Baia-ilamargia Iud.Constan!a),-Bai. de Crig (rrd'H--

nedoara). cherla ti"o.iir;1. pirn,i o. loi ti'.IJnrua). Ciceu-Mi6ie5ti (ud'Bistri:'-

Nasdud). fie atribuite "i[',iil1"r

tliii.. pi"-1"i. Ji, Dohrogea (Sibioara' Sttrpirt; 'una cu loc nepreciz,g;;;;; it-r secoleleYl-V i'e'n'lie'

De remarcat.a nr'.ii=r?i"ra pi.t. sirnilare gica rricio stat.ie.rl-a [ost gasit'r -

cursul unor cercetdri arheologice sisrernaticel eJtut inselnnale dilere,lieri tipt'':-

sice au generat li ipoi.)JJ.-arirr. in ti'rite care depagesc adeseori tttr miler'-

Semnalarea lor 9i i, ;;;;; ; facern indeosebi pentru cele trei stattti atitrt'i '-

morfe descoperite la ii"r' i" ciii Cpr' xxxiill '2; u'upt' cdrora' exista de uai : -

ne de un ,."o1 nu*eroase lucraii, .ur" rr_guri.,.irteura'plutorg3 lor de la sfAr;i:'

neoliticului pans la #;i"o i;;;1', t.."rrriiecut a fost arnintita qi posibilitate; :'cele trei sculpturi ta ii'p"tii"'iOacilor din epoca prerontanl satt romatrS'

intre cei care s-au pronuutat in ultimete irei Oecenii itl favoarea dacisrr-rulu: '-cesror monumente ,;;i;i,;;i; :. tlllifl':.,1i:;,:l5;;lill!" t' o Froca" rrrt i :

cottsacrattd cercetiriiacestor slalul I'lll doct tt capcte^ disrr...---'O.f'lo"u

subliniazd urmdtoarele: la origini aceste statut alt avt

sau pierdute in ti*p; ,pr"'i.or.trir. O. ."i"iutt. ,,statui menhir" statuile de la B' :

de criS sunr. p.n "-J;i;;rptrri ".ri*t,ile:

rnorivtrl decorrt iv al itrtbracittt t:''

_zig-zag-ulpoate fi regasitpe.ce^rartrica.",,-oui..t"te de podoabi geto-dacic- -

metal; ,,toporul de lupta'. ar-fi dc lapt urr.'o.u'ia. tttittcr. iar pe spate cste scrili -'

url sac pentru urinereul aurifer. Confortn acestei vizittrti' o'Floca apreciaza cil: t:- .-

numentele de la Baia de CriE ns sllnt nrar vechi de prinra.epocd a fierulttil au o ":

-

sine stravcch. au.i.lii *."ru.,., rcligios. fii..1zeitit.i prolccloare fl tnitteril.,r'-

M.Opermunn. u,ino.ln;;;;;;;1;;,ii.r,lrnriro' rracicc le apropie de tttrele u"-

aoparitii*aice din spatiul bulgarilj' .:,^:..:, r^ ^,,r.li,.,rre,r srStuditrlrecentalluiH.Ciugudeatt.prilejuitdeptrhliclrreitslclciatttropotnt':.:

de la pianu de Jos aduce noi argumellte carJ sustirr incadrarile crorrologice aprtl; -

rrsC.Prcda. op.cit..p.le86. p 99. pl.l.V/7 . ,.33e Cf. FI.ciugu a"un. stii'intr'oio,rro4a t)c ltt .l'i,ttturle

Jo.s. Apulurr" xx' l9tt2' p 59-63

310 V.parvan. to ,,r,o,rZ'-"linriii:':;;i;,r;,,,nsi,' oacia' ll' 1925' p 12;t 5i trrnr'r A'l)'Alc\iini:-'-

cu.inlegirurar,,rut"iln-in-n't''i')i't'in"i"'t'(:rrf'S('lV'XlX' l' 1961'l' lJ5si rrrnt'

,il ( .Dricoriciu, in lslRor,. l. p.326: ..Nc prrlcrrr ir,r.lr,,,.'(l,"i lilirttoasclc stllttri tlc "tnirlcrt "

muzeul din Dcva tgarit" r,l firio'OSiiitl ", rlri .fr.i.. ,ti ,l-.u nimic dc a f,ce cu origini 5i rt':"--

mai vechi".]42o.Floca'Stattlileprintitiveonlr()PUl,lll),lc,le,loBttittda(,ri;.Sargetia.lV.l966.p..ll-]u=

Les stdtues ttnthropontorTthes printirives Jt l],riLt 't"'t:i"i's iiii"""ti"inl" bg"n-,' XVII" 1965' p -':-'

349).

]ii,fl"ff;3ji;n",.hraker.p.20rr:,.... Vicllcicht in rlas 4..th.v.u.Z. oder noch liulrcr se h':'-

,lrei Stcinstelcn .u, ,t.*,n'tl.:rg""irirg.hi., \ r)n lliriir tlc ('ri5 (llcz.l ltlrlc(l()itrir)"'

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT1'17

ate-de linia v.P6rvan, A.D.Alexanclrescu345. in aceastd situafie, cunoscand mariledificultSli prilejuite de cercetarea accstor ..statui menhir.., ,rtori,t considera cr da_ca nu pol li incluse cu certilucline iltlre prorluselc traco-gerice se cuvipe a lrcrtior)aca nicidatarea lor la inceputtrl mileniLrliri II i.e.n. nrr clispunc cle toate arglirlertele.

PLAN$A XXXrX

ra5 I I.Ciuguclea n. op.c it

:, :itl

I

1,,:, '",,'i;l .'

i

Baia de Crig (iud.llLrnedoara)

p.60-61.

sl:rtLri de pialrir (apud O.lrloca)

';;1 -::'- c:l l

',..1

:1

-.1 t:.i r,.r:r.-"/ -- :.,-

1

i'

l;I:\:

I

lr,/ ,:.

iltl

la

t [, ,'t.jii i;, .''t'i..:..-i':l r"r - -l,':t:l:,,l/,

DtN tsroltA cuLruRtt 9t RELI?]EJ SEle2!9tc! i.E::,": - , FCr;fES118

RegretatulprofesorEmilConduracl]iesteUltimulsavantcareaconsacratace-leaqiproblem.,nu*pr,'.,ai,lloPentruexemplareleamintiteinacestcadruseal6turd in general parr?ii tul O. pto"a 9i propune unele completdri in privin{a func-

tionalitatii lor3a7. celelaite statui din intreg spaliul eurasiatic sunt de asemeni clasi-

ficate qi in func{ie ae a.e,sta este operat6 9i i,",.u.i,u'ea lor cronologica3l8.

I B 3. Piese de metat. Toreutica' Tematica imagisticii

,,Crede mihi' pltts est quam quodvideatur' imag'-

[Crede-md" o imagine (sau o reprezentare) estc il:'mult decdt

'utt u

tlr,u,r' Heroides'Epist ' XII l' i 5:

intre materialele rezultate prin sapdturi arheologice sistematice sau descoper:'

int6mpl[toare,produseletoreuticiiocup6unlocdeosebit.Dacaincluderealor.-circuitul gtiinlific comportd adeseori intSrzieri, nlotivate 9i de unele dificultati -

descriereagimaialesdescifrareaunorreprezentdri,pasulurnrdtor,utilizareadai.-loroblinuteirir."r"-"udereconstituireartnorcultegicredinle'areligieiuel:-dacice, a fost lEcut rareori, greu qi cu mare govdiala'

inainte de a p[trunde in*limbajul alegoric al reprezentarilor trebuia fundamt:-

tat[ aser{iunea cf, a existat intr-adevar o artS geto-dacicI in metal, conte-stati de --

nii sceptici, ,rui putin'ini"r,""f i sau bine inteirtionali, trebuia dovedit;=1,11::::: :

J"a"op"rit" sunt, cete mai multe, executate in spa{iu getic, au reprezentart lnsplr;.'

Je mediul 9i credinlele geto-dacice 9i au comanditari geli'

in majoritatea studiilor asupra tezaurelor intalnim considera!ii arnple asul-'i

stilului, incercari de siabilire a.,centrelor de prodLrcfie", a originilor rlnor itne: -

qi motive anexe, au, fu1in" randuri .onrr.rut" relevdrii aspectelor particr-tlar; ' :

ioreuticii descoperite in spafiul traco-getic'

Dupdargumentareainfluenleiscitice(inprimulrAndstilulanimalier),irani.:r- cu diferitele ei perioade - (mai ales pentru {inuta vestimentar[)' macedonie:r

anatolieneetc.era.*"ru'u,deregula,existenlauneiartetraciceautonome.Pr;';*giul justificat, indiscutabii, al multor savanfi(MihailRostovfev, fybert

t:':,t Ig.a.)careaveauoastfeldeviziuneasupradescoperirilordinspaliultraco-gett;,1*c5 nu intrase i, oir"uii" qir.plrur.u artei traco-getice sau_getice, a determinat -'r'*

gevitatea ipotezelor emise de ei, admiterea ""'io" qi in faza in care' la distan:" ;u

decenii noi ql i*po,tlnte a"'"oi"'i'i' ar fi impns o modificare a amintitei opti; I

346E.Condurachi,DiyinitdsinconnuesoudiJitnlshdrotsds,/.inDaco-,Rom,tnia'4nlit1uo ! '1"|

d,archiorogie et d,nxtoir'e'an;;";;r,ed. Zoc p"r".ijr.|.i*r,i. iots. p.zo-az (: BCtl, Supp * *

I 986. p.25 I -271 ). li dcvant dcs .i -.:' ltr' '"\;liii;r;. p.26, ..l.u.ior,.rai qu'il se pcul aussi quc nous nous tr()u\ Ions

*ounu i*uii de picrre) irioner pendant ccrtaincs ct{ri'tnotrics"'348 lbidem, p.35 Ei urm.

l r._

Ia

-.l- i:

iirirLlfi t Lr1 ,Jt:, i.. -rli l

r ll

-.ifiInufTr -1i.-

: -r:_ '_ _a:---1

:.. 'i ::,i

Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 119

Contribufiile qcolii istorice qi arheologice rom6negti in acest domeniu, concre-

tizate prin car{i, studii de amploare ;i consistentd diferitd, au o vechime de peste un

secol gi ele sunt periodic revitalizatelae.Marile tezaure,,princiare" cunoscute in prezent dateazd indeosebi din secolele

V-lV i.e.n. Un numdr de piese din descoperiri izolate aparlin gi sec. III i.e.n. intr-otezdde doctorat consacratd studierii podoabelor givaselor de argint din secolele II

i.e.n.-le.n.eraurepertoriatell5tezaure-l00descoperiridinaqezdrigil5dinmorminte3s0. Toate.acestea in situafia in care, dupa confruntarea daco-romand, itr

cursul celor doud rdzboaie, cea tnai mare parte a podoabelor de aur 9i argint ale Da-

ciei au luat drumul Romei3sl.intre importantele descoperiridin teritoriulactualalRomAniei publicate dupl

editareaAriei traco-getice de menlionat tezaurul de la Bdiceni (com.Cucuteni, jud.

Ia$i)3s2, cel de la Peietu (ud.Teleorman)3sl: iar pentru perioadele mai apropiate

teiaurulde la Lupu (com.Cergdu, jud.Alba)ls+. pln teritoriul B^ulgarieitezaurul de

la Rogozen a depdqii prin bog5lie toate descopefirile anterioare355.

intr-un important studiu, bazatpe o vastd documentare, P.Alexandrescu, cLlnoS-

cut arheolog qi istoric al antichitdlii greco-elenistice a supus rtnei atente analize un

r4e DupA scrierile Iui Al.Odobescu gi Gr.G.Tocilescu cercet6rile in aceasti directie au fbst ridica-

te pe o noua treapti de V.Pdrv an, Getica, p.299-3 1 I (529-557) continuate prin nunrcroasc lucriri da-

toiatelui D.Poplscu. Objers de parure geto-daces enorgent, Dacia,V_ll-fl_]1,. 1937-1910. p.183 5i

wm.; Norveai tresors geto-dai"t n, oig"rt. Dacia, Xl-XII, 1915-1947, p.35 9i urm., Le tresor dace

de Sincrdieni.Dacia, N]S., II, 1958, p. li Sl urrn.; O.Floca, Contribulii lo cunoo$tereo te:aurelor de

argint dacice. Tezaurul de la SdritcsduSi $eica,4;1icri, Bucuregti. 1956; D-Bc_rciu' ,4rta troco-geticd.

nutureqti, 1969; idem, Das thraco-getische ,,Ftu'stengrob" t;9! Agiqhigl in.Runtanien. BRGK.

tOlt,p.ZOS qi urm.; R.Florescu, Arti-dacilor, tlucureqti, 1968t K.Horedt, Die dttkische Silbetfuntle-

Oacia, N.S.,'XVII, 1973, p.130 gi urm.l P.Alexandrescu, IJn ctrt thraco-gete?.Dacia. N.S.' XVIII.1974,p.213 Si urm.; idem,'le groupe de trdsors thraces du nord des Brtlkans,l. Dacia. N.S., XXVII.1-2,igS3,p.45gi u.,r.;II,Daiia,N.S.,xxvttt, l-2. l984,pass; F.Medelel"Brdldrilespirttlicetleargint,in l'n Memoriam Constantini Daicoviciu, Clu.i, 1974, p.229 1i urm.; I-.Mdrghilan, Te:aure''

V.bupoi, Pocloabele Sivasele de argint dctco-getice, sec.lIi.e.n.-] t.e.n. Rezumatul tezei de doctorat.

Bucuieqti, I 98 I ; M.Gram atopol, Artd: idem. Dacia anriqtn.rso V.Dupoi, op. cit., p.3.:sr6.i1or, Giticele,'1(p.93 l). Ioann.Lyd., De ntag.' II' 28 (: Fontes,l, p.507): ., ' putcrnicul

Traian a adus romanilor cinci milioanc de livre de aur. o cantitate dubla de argint, in alari de cupc 1i

lucruri scumpe...";DioCassius, Isloriarontond. I-XVIII, 14, 1,(:Fonles, I,p.695:.,FurIdescoperi-te gi comorill lui tjecebal, degi se aflau ascunse sub r6ul Sargctia"). Cf. I.l.Russu, Comorile regelui

Decebal, Sargetia, IV, 1966, p.97-107 9i urm.3s2 y.pgirs5gu-Dimbovila gi M.Dinu, Le trdsor de Bdiceni (dip.de /as.r.v). Dacia. N.S.,XlX,

1975, p.105-124 9i urm.:iiB.yor"u1,r, P.Voivozeanu, Lo tombe et le trdsor princiers thraco-getique de Peretu (ddp.de

Teleorman),Apulum, XYll, 1979, p.103 9i urm: P.Voivozeanu 9i E.Moscalu' lltormdntul princiargetic ;i tezaurul de la Peretu, jud.Teleornnn, cercctari arheologice. lll. 197.9,.p.353 9i urrn.- ls'a 1.41.41dea gi C.Tatai-"BaltA au licut o succintf, preze ntare a tezaurului la Sesiunca gtiin{ifica

,,Continuitate muliimilenar[", Clu.i-Napoca " 25-27 mai 1979, iar rezultatele par{ialc ale rsstaurd_rii

sunt publicate gi bine ilustrate (A.Janitse(, Re'stturrarea rntui castron Si a uneifalere de algirrl. ActaMN.

XVIi, 1980, p..eO-eSl cu 6 piange color qi alb-negru). Dcsenele unora din celc gapte lalere ne-au tbst

oferite de prof.dr. I.Clodariu ciruia ii mulluminl :;i pe aceastd calerss 4.io1, B.Nikolov, R.F.Hoddinott, The New Throcian Treasure fronr Rogo;en, Bulgaria'

Londra, 1!86;The RogozenTreasure (ed. B.F'Cook)' Londra" 1989'

120 DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO-DACICE

grup de 28 tezaure descoperite intr-o zond cuprinsd intre Munf ii Rhodope gi pla-tourile din nordul Moldovei, tezaure care considerd ca alcatuiesc un ansamblu uni-tar din punct de vedere topografic, cronologic gi stilisticls6. Rezultatele par[ialesunt adeseori notabile dar gruparea sub aceiagi denumire a celor 28 tezaure de lanord de Munfii Balcani este discutabila. Dar aspectele pe care incercdrr si le re-constituim au impus o direc{ie de investigare diferit5.

Studii anterioare,bazate pe cercetarea materialelor descoperite de o parte qi alt:a DLrndrii au relevat de altf'el existenfa unor elernente particulare proprii pieselcraflate la nordulfluviului. Coifurile au forme deosebite qi unele imagini ilustrate pe

ele sau pe cnemide nu-qi gdsesc perechea in teritoriul sud-dundrean. La fel ca l:analiza textelor, imagistica intregii lumitracice va fi desigr-rr larg Lrtilizata la expir-carea unor aspecte din teritoriul getic propriu-zis, indiferent daci este sittrat pe ma-lul st6ng sau drept al Dundrii.

In acest cadru urmdrirn in primul rAnd inventarierea gi gruparea sisternatici:unor imagini gi simboluri intdlnite pe unele obiecte din tezaurele traco-geto-dacic:datate intre secolele V i.e.n. - II e.n. descifrarea gi apoi estirnarea aporlului lor r i:-tual la reconstituirea vief ii spirituale a geto-dacilor.

Tabelul pebaza cdruia sunt prezentate unele consideralii asupra sirnbolurilor :imaginilor, degi selectiv, cuprinde principalele tezaure gi descoperiri izolate, edii."descoperite la nord de Dundre. Considerente statistice indeosebi au impus ordine.inllfiqarii lor.

Pe teritoriulfarii noastre incepAnd din epoca neolitici nu a e.ristat vreo perioac:de afirmare a aniconismului" Cu toate acestea, raritatea, nu totala absenla, a lrion'.-mentelor sculpturale in piatra, ignorarea sau minimalizarea produselor plasticir. ;-.influen{at negativ acceptarea aser{iunilor privind existenfa unei toreutici settr-,i.-cice autonome au determinat evitarea utilizdrii imagisticiicr.rnoscute prin toreuti;,pentru reconstituirea unor aspecte ale societSlii geto-dacice.

In acelaq tirnp se impune a fi menfionat cd multiplicarea transpunerilor plasti;-a unor divinitali constatat6 in lumea romanl gi la unele popoare din .,Barbaricurlr-".este pusd indeosebi pe seama sporirii substanfiale a inflLren{ei grecegti. Fenorrren'.- "

bine cercetat gi consemnat pentru mediul roman igi poate gdsi confirrr-rarea gi la gei.--daci, evident la cu totul altd scar5, redus la obiectele a cdror conf inut va fi analiz;:

Reprezentiri umane (bdrbali; femei)

Analiza reprezentlrilor umane urmeazd ordinea in care au fost incluse in Tah.unde sunt notate poziliile atuncicAnd personajele apar inlitigate in intregirre s,-men{ionate acele pdrti ale corpului unran ilustrate.

B.P.I. Bdrba[i inpicioare apar pe placa de argint din tezaurul de obiecte dac,;:de la Cioara (azi Sdligte, corn.Bdifa, jud.l{unedoara) gi pe placa de bronz de ia P:-lovragi (ud.Gorj).

a. In indelungata perioadd scurs6 de la descoperirea tezaurului (anul l8lr.reprezentdrile de pe placa de argint de la Sdligte au prirlit nulneroase interpreti:

3s6P.Alexandrescu, Le groulte, Dacia.N.S.. XXVII. l-2. l9[t3, p.,16.

-1.-:,:: - FC\ TE-c .

.'- 1.,,,--r- \ a<ile Pi:r;::l::: amnla a p:'-- -.5:ir"3 a r:stln-l

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

lrt Getica, Vasile P6rvan3sT, adnril6nd dacismul tezaurului gi datarea lLri. prezirrtl odescriere ampld a placii. apreciind valoarea deosebita a reprezentlriica sursi decunoa$tere a vestimentatiei dacice. (Pl. XL).

+,&(se

Pt.AN$n XL: SIligte (iud.Aiba): placi: rir urrirrt cu i:cprezcntriri {aprrrl V.l)ii ',an1

intr-r.rn articolconsacrat in exclusivitate tczaurulLride la Saiigtc:-ir 9i in pai:inilece i le-a dedicat in lucrarea asLrpra produselor argintarilor daci.l'i'), [,.Marghitirn a

r57 V.Pirvan. Geticct. p.299-300 (-530-532) lig.366.ls8 l-.M5rghilan,'['e:aurrrl tle potloahe dacit'e de orgint t:!a 1a Sc)1i,r1e,rr (.fitst Ci6uytt. jttd...11bo)"

SCIV. 20. 2. 1969. p.315-327 .licl'criri la placa dc arrrint p.3 19. 325-32{r.35e Idem" 'l-e:aure. p.24, 1ig"3.

121

-^r -=a

DtN tsroRtA cuLruRtt st RElslElSEteglstc!122

prezentat noi amSnunte asupra tezaurului itl ansatlbltt care argtllllenteaza l.nelltllle-

rea datdrii 9i a rememorat ipotezele astlpra-reprezelttdrilor'

in sf6rgit, n.efor"r.u, ii ca4ilescrise in colaborare cu I'Miclea360, revitre astt-

pra imaginilor de pe ;;;. uJa,,gn,r.l vec_hilor apropieri (cazarrrrl de la Gtrrrdcs-

irup; qi unele posibibt;;;1. ;;t;i."I^i. lirrttla zcilor di, triada cosrrtici palr.iri-

and ilustrata (Bel, Malaciirl,batnrtntdn)in picioa.re crt t,Arta stangd pe sabie' are

surse murtipl":ur. 6r;ffi, ;il;;,ra in acerag spaliu geografic. purem constata ca

unere elemente ale r*;;;;il,rtii persona-iero, a"'p" ptaia cle.la Sili5te, pot fi irr-

tAlnite la cei doi *"gi Ji;;;it.i" pi.turi ;i" rritn'ioT 'rr-trl

cle la Dttra-Ettroposr"i'

Figurapersonajuluidindreaptaiqiga-se;teaserliiniricttrtnelechipuridepefa-lere sau cu capetele d;;i;;..iii..i"- !'apLrf

personajelor este inconjLrrat cLr cer-

cule(e ce compun i*prirna o circumferiilqS asem.lnStoare unui nirrb. Trr:pttl este

delimirat doar printr-l;#...o} p'-,".,ii"r'"'inte,1ia cle a reliefa capul fii,d astfel cla-

16. personajcle sunt l;;*J;;;; d. ,,, d..o, forrnat di, linii paralele. alcatLrind ti.le

ternrinate in v6rf de lance (sau frunze) cu dotrh cerctrle te la bazS 5i mici pirarrricle

fomrate din i cerculei., A"ipartit. in grupr-rride 3-5 in dreapta 9i 3-2 in startga per-

sonaj ului il ustrat cornPlet'

Lipsa oricaro, ouiJ"i. cu func{ie de atribut dir in nu poate e.rclude toial valoa-

rea cultuald a pldcii. it4a,r" iArli ridicata poate li u'.' g"tt ritu.l165 iltrsirat pc dile-

rite reprez-cntdri cultuale. Inlaginea u,-,"i airirititi tit' clasilic.area atlsarttblttlLti

sceneiinlili;ate pr.ri*a ain.,ultiliin situalia segntentiriie,i.. Relativa rarilate a t'c-

nrez_cnrarilo, ,,,nrr"'0.-;;;;i.;:'l; torcutrcii gci,,-i*e ice-C'], ..:"1'.1:. ]:.' .'^ ll, *:

!.;:ili;,i;; t,,irJi,,r rc.rtralatcrrccririlnr..s tlclc"irra.sa.prusrrptr,]ri'r rc irii'-

tea trebuie.on.ia"rot..i, fiir"..tr r-end. .riJent nu exclusiv imagini,cultLrale iius-

trand zei, eroi, momente de cult. scetre tllitice sart istorice ' ln cazul de thti aprecl-

em ci placa n-o ornuiun-.1.,in-,1r:0r,. ci este purt" .o,rponenti a ttt.tui'vas crt sce'e de

cult, ipotezi,r-,"i u*.}," rprijinitn,l..on.,poru1ia cu tinele scetre tJe pe c.z,nttl de ia

Gundestrttp'"'' raversul urrei p[5cu[e clrepttrnghiLllare de

b. Persol'a.icle 'in picioare tnal apar $l pc

bronz(101x66 mrr) gasitn in cetareadacrcade la Polou.agi(lucl.Gori)r6'3 (PIXL-A/'l )'

r60R.Florescu.l.N4iclea.Te:atlrelt.attsily,aru:.p.l6.fig"l:iitlcnr.Gcto-t,ictcii.p.72.tig..l87.r"' Ii.lcnt. fc:atlctrun:ilvute' p l7-l3'1^:J.l ei\iLl()r. [hr' l"tnthet'n ttf l'ctlrtr'tra.l'.1 PR( ) 79)' Lcr'lcti' l''r7')' n

g ]'t' jl' ll'Vlll'r6rF.cumonti rt,ni,,,,1'.-iii,irrnr,r"(e,t.E.ll.r:",n.irt.in.\inlt,..ri.c.srtiJie's"I(ctf

iRllinrrcl:'

p.157.p1.25;C.Hopkin.s'^'il,inii,ir(ntr,",'-'o./ltr,ru-l.i,rf,,irr..:r B.(ioitlnrair)'N$r'llaVcnandi.ot -

u"":lr'l'*'"I]2ur. rl,rlar"., cerliclucs et grtro-ronruitlt,s il\,('('trecrtr dc_ti!-t's hunr:irLs.lt;\. xX\\ .

I^1950.p.35.569.',r.r'un'r]*iiii't-'n"t'lrur"'''.piv'ligle'pl'\'ll'tlgl5:pl'XIV'tig52ctc165 A.Ve(.chi. tlppunti srtl gesto riturt!t,.Su.iui,,gi" i.ligit'str' Iiiristu tli S.ci.iogia dcllc rcl'-

eitrni. I l- 12. 1vt 4. P. I 3 ;i urrn'io' V Pdrr atr. Crli. ,r' n 299 t -5lU t

r67 R.,achma, n" cu'nrt"'r,r:rrp stuLlt(, L,ltttar::uchutrgcn -u tlen sptit.Aelti.sclrcn cirun'lltrg.t ti''

rritltperntuniscl,,,,, ,.,,,,,1il'nn['(iii;i ",'ri.:'p:i'i--"')\'itt'tt"'''ttrttttttrtlttl:tttriitt'itrtirrtttr'ti'

'

i..fr.'.,outulj:f :i)ili|a,,,,',,,';'j,)irt,.t,,tt.,tli.iuJ(i,,t.ir()trr'ttiut.s\r\rt\1.

lo-l')77.n j'.

1rg.8 ;i 9.

?

i. l

-:4

'+'t.{

- ''l

- :.

l 'l:.-':---

1

124 DtN tsroRtA cuLTURil 9t REL|GtEt GETO-DACICE

Doud personaje togate avAnd m6na dreapti ridicata flancheazd un cavaler in rnersspre dreapta. Pozilia qiveqmintele celor doi pot fi reintdlnite pe numeroase rnolru-mente de cult sau funerare grecegti gi romanel6e. Faptul cd nu se observd dacd ceidoiau in mAnd anumite obiecte reduce posibilitatea amplificdrii irrforrnaliilor pri-vind aceqti insolitori ai divinitdlii. In astfel de ipostaze apar zei, eroi, dar gi preoticare slvArgeau un ritual.

Motivul ornamental care incadreazd scena poate fi regisit gi pe placile cunos-cutului tezaur de la Letnila (Bulgaria)37t1 1el. LVII. t.VIII).

Ipostaza in care-i inllligat personajul central - cavalerul - va forma obiectul u-nei analize separate.

T'abel * 9.B.ll Personaje Sezdnd. O alta ipostazi int6lnitd pe reprezent5rile ;doua piese din tezaurele de la Agighiol (cnemida nr.l) 9i Bdiceni (coif) este cea ;personajului a$ezat pe scaun (tron sau cu detrumirea greceascd - klismos).

[.a publicarea cnemideinr.l din tezaurul de la Agighiol (Pl. XLI/l: XLII). D

Berciu a descris doar imaginea personajului barbltesc care: ,,{itre in mAna dreapiiun rhyton pe care-l apropie de gura iar in mArra stdngl fine un vultur, arnbele ele-mente intAlnite in chip frecvent in arta gi cultura geto-daci''171 fard a colreltta si1-

emite vreo ipotezd asupra semnificaliei intre-eii imagini.R.Florescu considera cd pe cnemidd este infEli;at un erou (strbl.rrs.. S.S. ) ir:-

brdcat inzale, asezat pe un scaun pe patru picioare gi sp?itar scnrl. avand itr Ittir:stAngd un rhyton cu care aducea iibatie iar pe mAtta dreapta goinrul de vitrlttr,raiel.-:

Descriind scenacu persorrajulin pozilie gezdnda ilirstrati pe obrizarul drepl ,coifuluide la Baiceni(Pl. XLIII: XI-lV/4) M.Petrescu-L)imbovita 9i M.Llinu m;--lioneazd cI el line in mAna dreaptd o cttpd evazatl r;i in st6rlga tttr rlrl ton" iar la : -

ciorul din spate al scaunuluis-ai afli: un cap de ciragor:-r71. In conre trtariile asLr:'-scenei374 editoriitezaurului dc ia Uirccniapreciazl ca atitLrclinee itr cari: Sc']--pcrsonajul irrdica apoteoza lui" iar !lrir-o uotilT5 sc arat;i cd iialcrcazt aceir-stil itti.'-pretare lui P.il lexandresctt.

N,{.Grarna.topoii:onsideril +.:1 pe rlr;izarLrl ,":oifr"iiuieie ia llaicenr cstc irtlitisll: --suqi regele prcprietarl'76, iar Id.l;lcrescu ".rnotir,ulerouluitrr--nind L.l!'t' iidLlLL' , -

! ic ''t z'z

In sfArgit, P.Alexandrescu. rrnti!rt:ind la ideea sugi:ra15 c.iitc,rilrti lr7,i,Lirur,L. ::laBliceni,admitecdpersonaiuicale-ii:lezatpcscaur.restcor"lir:iltit;ttt:.gesiLii i:,-tiei fiind indicat de rhytonul care-l line in tnitta stangi:i78"

r6e kI.n'il-.s,-.n. Griechische Religion,I. pi.2lt/l-2: [), 1'rrdor. ('vll{l]l). I. pl.XIV/29: X\1\XXXIV/6ti; XX.XVl69; LXIV/13i: t.XXXVIli/19.1; ,,\.S.11us.ia* a. l-enrlaclelic'eskie kitlri t '.

doge ts kogtt vre nrc ni. Kicv, 1 979. p. 1 43. tig. 72.370 l.Vencd iho v , Les tr{sors. pl.: l-e cavaiicr ct le loup: Cavalicr au nrilnl.au llotlant: Car a i:. -

37r D.Berciu. Arra, p.48.r72 R.F lorescu. I.Miclea. Ge t o-doc i i, p.29.r7r M.Petrcscu-Dirnbovi!a,si M.Dinu. o1:t. c i t.. p. I 07 .

lla Ibidem"p.l19.l\ lhidem. p. I 19. n.24.r76 M.Gramatopol.Teztutrele gcto-tlttcilor" Magazin istoric. XVII. 7 ( l!)6) iulic l9ti3. p. 19.377 R.Florescu. I.Miclea, G e to-daci i, p.28.378 P.Alexandrescu. Le groupe. II. p. I 07.

iz:,lorul l. FONTES Al

Daca deosebiri'le;:'tului: imbracamrn

=-e , ,4.', ta) care le pn

a'"::'rrn ate asupra lri:I3

d

tir..-,r*J''e:'ffi%

. r-,a\ --*e==-tt

'1.<._._-{c_- r-rBj

h.{

I *-.-_..--

EE

tr

,r-,

'llrllliiffie --

;lllEr.:!l r

TI

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGTCT 125

Daci deosebirile intre elementele scenci dc pc cncmida gi obrizarr-rl drept alcoifului: imbrdcdmintea personajulr,ri: celc cloua icaunc p. .ui" staLr saLr rccipicn-tele (rhytcr) care le fin in mana stangi slurt neescntiale sc irnpr,lr a rcleva rpotezelcexprimate asupra imaginii in ansamblu

Pl'AN$A Xl-I: I Agighiol (cotn.Valea Ntrcai ilor..jud. Tuicca ): cne rniila nr. 1 (rp ud I).ltcLc:iu)- 2 p1-rrina (ud.Mehodinti). decorLrl deslilLrrat dc pc rlir ton (apL:tl I).I3e rciLr).

Dc data aceasta vorn ittccpc cu rcprezcrlxarca dc pc tczaurul dc l;i Barccli lnclc.persorrajul aqczat pc scalln (klisno:;) tine in nrina sianga uu rhvtor.l si in drcapt:r ophiaia.

126 DtN tsToRtA cuLTURil St REL\G\EI GETO-DAC|CE laoitolu!/. FONrE-< ::

Despre zeiicu sceptru Eirhyton in{h1iEa1i pe urrc-ie produse ale orf'evricrilor din

Scilia qi Bospor in cunoscutele .,scene de investituri" care contintl5 ilustrarca cotr-

eep{iei rniritirnilenare asupra originii divine a mona;'ltiei, a scris incl in 1913 Mihail

R-6stovtevriq siaserliuniie sale alr fost coirfirmate de desccperiri ie '.tlterii-tare-iiii'.

) "--

i:'i.liN$A Xr ':: ,"1r;i,:r: ii;,r. i.rir i..rirjti ric ,', ,ii';ii;lrr 1:,r;liii 'rir,ltrr ILt (l:i".. l,:,i Jii,'rr .lr:(', ..

f!

:_

c

I 7e Vl i. [?. l. ], t! I r-'\1- i t;"(,r j5 1i,,1,,r.,,1

iE0 "/.[.].i,itr\,;lirtkIi. .!trrri, r,t; "'

.. ,,|',ti,. 1' .

lt.,l i r'; t|.

[+xif.ti;$fffii*ii:,or*F ; :.nry't;,.i

ffi!i', i]:'liai1*!"-".,..'iv r,:tll,:rq::;

ffiiei;'{ffiii}i:l;ffi*r: it,*..t[i:,

:S':ft11*$T_:

:iIil {ir:il*i;,,+' ; r *n} -.1r, ; ;i ;1 : . .: t, i,,

" :

i i,t' i'li,i'iii,;'i,i'i J;o: . i.1!, i ;i'' ; : :',i

,jirl; ;i;I trr,"a1'| ;'"-.i{ ',i;:,;:,, .Ifiiiil ilrllii;ij,.-| ji,:jlii :'rl l4't tir o ri rfp.', ..a. ;::.:.:' 'i. \ ,. :,,,ir,: .i : !,. \

r, .iji',9.,1 i:." .,'. .i.il '':l: r:1. ' ar''"l::.:'r,.';..!1 :\' " ',, "'.::l.l f,.i'rirr-i.il;:l .. i j,liiI"-

..;rarfi-..",,._.sr \ 1l:._-r....:

,;:. ',,i'.-..{,i*li?s,. :- F.'i.'- ,.yc.,. (r'r rri l'-.4 <&,.t .,\\..ffi,ffi [:jiu*t5 q],;

\. " i,'i::"',:',i l\.,*;i i

\." \''-r -( i-.:'. ltii sl* 't.,,' f; ., i'(" \', I';''. I l':

;',. 'f;1,t '',i I ',:.,( ---*i 'i!I .,{fri+t::.,' '. -1i,1. :i',r

...',,. . : \r

I

l.itt.

t :: \f,. . "' : I Y/r.-: 1r sl. .. 'J: / i':t \.i-- .::a't,\6\.

-.tr. 1,,1. -{'-., -ir'#r-lr j ] ,/,'; t:.:, ...-X.r . l"rL,(i. . .lrc: ! jit--ilt:\'.//'r'{!L'".':i.-r!'{1-t,''l;r.1';1'r''lrU/ "g; ;, .t r:t}#ffi.Iifr. "_+ I l, ;d,r""*i 'f,j,qi: i;)"i.

DtN tsToRtA cuLTURil $t RELIGIEt GETO-DAC|CE

PLAN$A XI,UI: Bliceni: o parle din calota coilirlui 5i rcplczcntirrea dc pe ohri'rzarr"rl drcpt(apud N4.Pctrescu-Dimhovila ;;i M. Dinu).

l-: Baiceni insi in; :* :"-.lizeazi in unel:, - i:ti. .{socierea ce-i:-: :::et ;a Un ind;C lu

til,:Tr tii ; trl'T"

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

La Baiceniinsa int6lnirn la personajtrl de pe scaun rhytonul 5i phiala. Phiala

simbolizeazd in unele reprezentdri cultuale rnijlocul de comunicare ilttre orn gi di-

vinitate. Asocierea celor doul recipiente cLuroscute in cr-rlt, gesttrl libaliei a fbst irr-

terpretat ca un indiciu ci ,,zeul a primit sacrificiLrl gi nu cd el l-a oferit"38l.

pl,AN$A XLIV: Bliceni: I aplicd circuiarir: ,l obrizarLrl iircpt al coilirlui (apud N'l.Pctrcsctr-[)inr-

bovita. N4.Dinu)i 2 Poiana co{ofeneqti (iLul.l'rahova): obrizaruldrupiil coilirlr-ri (apud I) l}crciu):

3 - Peretu (jucl..I'cleorman): obrdzarul stiing al coif ultri (apud l:'.X'loscllir)'

rsrlJ.N,lilrner. l,hiole.RE..l92. Sruttgart. 1938. co1.2059-2061: t{l;. SuppJ.Vil. StLrttglrt. M'i1)"

cot.l026-1010. Lucrarca lui l,uschcy. Die t'hidle ^ diss Nluirich. 1939 ric-lr rl'ttllas inaccr'sibilii- astlel

cunoaiteu1 cloarconcluzia nu 5i fazeie dcntonslratici. C1. 5i E.Will. i'ccctlzic la lucrarca l-.ricl-ri Sin-ion"

Opfernde Cottcr. Ilerlin. 195'1. in: S1"ria. 195'1. p.325

129

;d

130 DtN tsToRtA cuLTURtl €l RELIGIEI GETO-DACI,E

r82A.A.tleietski,,,B!agosklonet,nemltrcisii Ocroi" v O/'rri. VDI. 1969. l. p. 155-l6l:;\.S.Ru-slacv a, op. cit., p.l 42-1 14.

:r8r S.Sanic. c'ultor.l, p. 159-160.r81 M.Alcxanclrcs.u-Vianu. Obse:"vctliiasupraeroi:driitrocer,SCIV;\.31.3, 1980.p.359.rss p.4f grnndrescu, l.e groupe.ll. p.96-91 .

386 R. du Mesnil du Buisson, Les tessires. p.107. 405, 408 etc: M.l-cgla1'. Strturne aJi'icttitt;.

p. 1t14.387 Cf. S.Sanie, LJnele obsen^atii osupro altttrului dolichenion Lle la ,llojduniite (,\arrtjevo, ll.S t

lugos lav ia),SCIV. I 8. 1 - 1967 " p.7 10.

Descoperirile din ultimile decenii au adus noi confirmAri epigrafico-sculpturalein interpretarea drept divinitate a personajelor cu rhyton_9i phia.l5. Mai rnult, cu-noa;tem faptul cd in aceastd ipostaza pLrteau sd apardnu doar zei ci gi eroi. Cultulunui "Hpoq 'Enrjrooq ,,al binevoitorului gi celui mai bun Erou" la olbia era necu-

noscut fani ta descoperirea a {gu5 inscripf ii, una insotitA de o complexd q.i intere-santd reprezentare siulpturald382. Prin secventele unor mornente de cult ilustratepe relieful de la Olbia cunoaqtem qi aspectul acestui "Hprq 'Enrirooq cu rhytonul^qi

plriata (Pl. XLV/2.) . Zei care,,ascultA rug[ciunea" sunt cunoscuf i 9i in Dacia ro-11in538:. Aliturarea-rhytonului gi phialei s-ar inscrie ca o confirmare a epitetuluidivin. Traducerea lui 'En6xooq .locul. adic[ eroul protector al locului"3sa este in-exactd gi ea nu corespunde vreuneiacceptiuni ale acestei vocabule ci lui 'Ent1t-j-proq. Asupra impli'ciliilor prezenfei in imaginea de pe obrazar a qarpelui (dragon)'aflailapiciorul

scaunului qi a tolbei de sSge{i, vom reveni.Acum se cuvine o explicare a simbolisticii pdsdrii cu corn din m6na dreaptd a

personajului ilustrat pe cnemida nr.1 de la Agighiol.Ca pisdre vulturui putea fi simbol al rela{iilor dintre cer qi pamAnt, al zeilor.

Simboi celest qisolar, rege al pdslrilor vulturulapare ca emblema a multor divini-tafisupreme.'

R.Florescu aprecia cA este reprezentat vulturul de v6nitoare !inAnd probabilseama de faptul iA vendtoarea este Llna dintre ipostazele caracteristice in care sunt

in1i1i;a{i eroii qi monarhii.pentiu P.Alexandrescu vulturul este ..fle mesager', fie epiphanie a acestei divirli-

tdliin ipostaza sa animal["38s.' in cazul de fala apreciem cd vulturr.rl ilustreazd doar unul dintre principalele

atribute ale divinit5lii.Epiphania in ipostaza sa animald pomenitd de P.Alexandresctt ar irnplica adrni-

terea'unei puterni-ce rdspAndiri a pythagorismului, avem in vedere metemsonlatozasituafie teoretic posibiia, care nu dd totuqi ,: solulie in{elegerii imaginii. Aceastapasaie (fie ca-inumitlvultur, pasdre de prada, pasire unicorn) este prezentdir i-magistiba tezaurelor getice mai ales in asocierile vultur-iepure-peqte evidentd ilus-

trari a celor trei medii (celest, terestru qi acvatic). Ultimul exegg] al acestor tezaure

omite cd aceastd pasdie poate fi emblernd sau substitttt divinl86. Pe irnaginile incare aDare ca substitut divin vulturul trebuie sd ocupe registrul cel mai inalt al re-

prezentiriii8T. in situalia de fa{a poate fi dbar simbol al valenfelor tlraniette in -ee-

neral, celeste ale zeului, aga cum este cunoscut pe foarte nulneroase mot.tutnetlte o-

rientale, greceqti qi romane.9 B il1. t*iginna cavalerttlui apare pe urmdtoarele obiecte: coiful glcnemida

nr.1 din tezaurul de la Agighiol; falera de la Surcea qi placa de bronz de la Folovragt.

-I

Capitolul L FANTES ARCHAEOLOGTCT

PLANFA XLV: I Borovo (Ruse. llulgaria): r,as dc arrini cu rrprf zcnlar. clionisiacir (apLrd \1.Op-pcrmann):2 olbia ([icraina): re]ic1'dc rnanrluri cu inscriptic (apud A.S.llus.ilcvri).

131

Imaginile nefiind similare sau contemporane se impune analiza lor separati. Di-mensiunile descrierilor gi comentariilor au in vedere gi frecventa prezentdrii aces-tor piese in diferite lucr[ri.

132 DtN tsroRlA cuLTURll 9l RELIGIE| GETO'DAC|CE -a: -: - --'r

=: j--

ltri

Cavalerul lindnd o lance lainilfimea umArului este inlZ!iiat pe arnbele obrdza-

re $i de dou6 ori pe apdrdtoarea de ceafh a coifului. Pe obrdzarul st6ng Si pe una

dintre imaginile ip6rltorii de cea{i, cavalerul apare cu calLrl in rners spre dreaptaiar pe celelalte doul reprezentdri cu calul in mers spre st6rrga.-Elementele

scenei se limiteazi agadar la: cdl6re{-cal-lance, parte dintr-o irnagi-

ne cultuald care va fi frecventd in spaliul carpato-danubian in secolele ll-lll e.n. In-tr-o clasificare inc6 viabila a reprezentdrtlor Cavalerului trac^, latoratd lui G. Ka-

zaroy,ea s-ar incadra intre ipostazele cavalerului la vdrrdtoare^'188. Monarhii qi eroil

"rau d" regulS infEligali la v6nltoare sau in lupt5, la rlzboi. ltl acest caz ne afldm

foarte probabil in fala unei eroizdri ecvestre.

Pe iatura dreaptd a cnernidei nr.l din acelaqi valoros tezaur (Pl. XLIi I ; XLII").apare Cavalerul, cu calul in mers spre dreapta !indnd in.mana dreaptd un arc. Infila calului se desiiqoard spirala unui garpe. In sfArgit. labaza laturii drepte a c.ne-

midei este ilustratd gi scena comentata in paginile anterioare, a personajului pe

tron389. A fost necesird qi rememorarea acestei reprezentiri pentru a putea revetl i

cu preciziri asupra segmentului. Cavalerul cu arc, cum apare pe cnerlidi, este un

unicat in imagistica glto-dacic5. Ernblemd regal[, armd a Cavalerului, arcul sim-

boliza, mai alEs in luirea indo-europeand, soarele, zeul, destittt-rl; voinfa divina etc

in afara inllliqdrii evidente a Cavalerului la v6nitoare trebuie avute itr veder:implica!iile aminiitelor semnifica[ii simbolice ale arcului. Aldturi de garpe, sirnbc I

in primul rdnd htonic, arcul ar putea sd sugereze ;i o.zeitate.a mediului celest 9i 'inl-

preund cu calul, animal cu un numir de semnificalii sirnbolice rar egalate, in ace::

taz simbol al mediului terestru, sd ilustreze cele trei medii de manifestare a atribu-

telor unei divinitali.Scena din registrul inferior al reprezentdrilor, cu personajul divin cu figura ase-

mdndtoare care*qade pe tron, ar constitui o continuare a ipostazei ,,eroice" din re-

gistrul superior.- pe celL doud piese din tezaurul de la Agighiol apar irr-ragini reint6lnite in spali

ale lumii egeo-mediteraneene, unele cu doud trei secole mai tirnpurii, considera:.indeosebi s'imboluri ale eroizdriiecvestre, prototiptrri ale Cavaleruluitrac, dir inr-

tate ale cdrei icoane sunt foarte rdspAndite in epoca romaltd]eu. In toreuticd sur:cunoscute numeroase reprezentdri aie Cavaleruiui atAt in sudul Dundrii3el c6t 9i r:

sud-estulteritoriului actual al Rusieigi Ucraineise2. Pe falera tnare de argint de l,Surcea (com.Brateg, jud.Covasna), Cavalerul apare intr-o asoc.iere lird analogii-i:r-

tre descbperirile cun6scute (Pl. XLVI/5). in descrierea irnaginiide pe falera au lc.:

388 G.f .Kazarov, Die Denkmiiler, p.9.18e Supra, p. I 24- I 30.:eo qi. gorOrrt Cultus Equitis Tracii (CCE'I) publicate in EPRO. Au apdrut volunrele cu desci':"-

ririle de pe teritoriile actuale ale Bulgariei. Rornanici gi Iugoslaviei. datorate Z.Coceva Pi M.Oppcm:=:---

N.Hamiarlumian respectiv A.Cermanovii-Kuzmanovii. O inserrnati parle din bibliografia rec:- -aproUtimeipoatefigasimininteresantelestudiisemnatedePhotrosPctras.Sorre Picluresqi'\!-:-'-donian Ritleis as pritotypes of the ,,Thracian l?ider"., Pulpudeva. 2"-l?J8-._tl 192-204: [Jeflhc R;:-Le C aval ier Thrac e - Thi me i c onogroph ic1 tte. Pulpudeva. 4' I 983' p'200-2 I 9'

rer LVenedikov 5i T.Gherasimo v. Trak ij s kot tt isltr.s/r'o" Sofi a" I 973're2V.D.Blavatskii. Ras/copkr Pantikopbjat, 1951-1958 gg. SA. 1960. p. l6li-192; r\.l.Puzi' , i

Novde kurganiskiftogovrenteniy Belgororlskoi oblasri. KS. 107" 1966. p.80, fig.2911. C1";i S ti-nie. op.cit., Dacia, N.S.. XXI Il, I 979, p. l'17- I 57.

#(fri'r}.i--\5| ---giryI

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

exprimate puncte de vedere divcrgcntc clr privire la pozilia vulturulr"ri cu aripiledesfiqurate, dispus in dreapta spaliului superior al falerei. Un insemnat grup dccercctdtori apreciau ca vultuml std pc coi[ul car.'alemlui- mai exact. calarcltrl poar-ta un tip de coif, cu oarecare raspdndire in lumea celtici- suprapus de o pasarc-te'r.

PLAN$A Xt,\4: 1 Cinde;iti (cont.f)unrhritvcni. jud.Vrancca): lrbrrlir ct ornunrent zoouroll'(apudV.Bobi)l Agighiol: paharul nr. I (2) qi coit'1J;.3 Rogozerr. hue ran cu xrzctr:r pe l:tinto din dcconrlphialei 8lt 5 Surcea (conr.Brate ;;"

jud.Covasna): laJcrir de argint.

lar L.Nlarshitarl. TL zt u trL'. p.54" t:u principala hibliogmlic arrtcrioari

133

134 DtN tsroRtA cuLTURll 9l RELIGIEI GETO-DAC|CE

Alli specialiqti susfin cd pe falerd vulturul figureazd separat, independent iarpresupusul coif ar fi doar rezultanta unei priviri superficiale asupra coafurii calare-

tului3s+.La publicarea coifului suprapus de o pasdre din irtventarul ntormAntului celtic

descoperit la Ciumeqti (com.sanisldu, jud.Satu Mare) inraginea de pe falera de laSurcea este citatd intre analogiises.

Tema iconograficd gi literard a vulturului solar gi psichopornp, a mitului apote-ozei imperiale a fost mult cercetatd3e6. Sunt cunoscute qi studii asupra semnifica-

liei pdsirii care suprapune acoperdrn6ntul de cap a unui qef. Simboluri totemicesau embleme, pdsdrile purtate pe coif confereau respectivilor Iuptatori un aspectneobiqnuit. Credin(a in virtulile magice, ap[rdtoare ale plsdrii care se lupta cu qi

pentru cel care o purta pe cap, cdteroriza gi fascina adversarul, contribuiau proba-bil ca aceste coifuri speciale sd cunoascd o oarecare rdspdndire.

De relevat c5 sunt de asemeni cunoscute reprezentdri sculpturale orientale sau

de origine orientald ale unor fiin(e umane sau divinitafi care poartd pe cap ut.t vul-turlqT.-intre ele, de men(ionat o statuie a regelui Sanatruc din Hatra (sec. I e.n.) la

care poate fi remarcat faptul cd vulturul suprapune di.adema. SLrnt gi reprezentdriaetophore ale unor diviniiali precum Attis sau C1,bele3e\ dupd curn, in unele cazuri.acest tip de coif a fost echivalat cu un pileus sacerdotal.

CAt s-ar modifica interpretarea scenei in ansamblu opt6nd pentru una dintre

,,lecturi"? Separat sau suprapun6nd coiful vulturul reliefeazd oricrtm caracterul inprimul rAnd solar al divinitaliiinllliqate. La cealaltd extrema a spa{iului mlrginitde conturul triplu al falerei, la picioarele calului, anirnalr.rl care aleargl spre dreapta

a fost considerat a fi un c6ine.Ne afl6m in fafa unei imagini cu elemente mai numeroase care vor fi regasit6 pe

reliefurile cultuale ale Cavalerului trac gi ale Cavaleri lor darrubien i.

Pe placa de bronz de la Polovragi, cdlare{ul cu calul itl mers spre dreapta (am a-

vut in vedere pozi{ia irnaginilor pe piesa nu a privitorului) este apropiat ca aspect

de numeroasele gi stereotipele reprezentdri ale Cavalerului trac. Falerele cu ilus-trarea Cavalerilor cu scut din tezaurul de la Lupu3ee, vasttl de provizii de la Zirnni-cea400 avdnd imprimat de gase ori un cdlSre{ cu lance, plastica de la CArlorra-neqtiaor, kanthaios-ul gi tiparul medalion de la Raedtdu4o2, toate impreund staumlrturie a prezenlei multiseculare a icoanei Cavalerului in imagistica geto-dacica.

rea R.Florescu, I.Miclea, Geto-dacii, p.70-7 l.res M.Rusu, Das keltische Fiirstengrab von CiunteSli in Runttinien.50" BRGK. 1969. Berlir:

1971,p.283. n.7, o noti cu ample considera(ii asupra torcuticii -eclo-dacice in.general 5i a imaginii de

pe falera dc la Surcca in special: ,.denn dcr Kricger tragt in Wirklichkeit auf'dem.Kopl'einem Voscl-irelm und nicht einfach l-laarstrahnen, an dencn sich Vogcl anklamcrt...''. Descnul p.2lt5. Abb.8 p fbst

luat din lucrarea Iui N.Fettich, ActaArchlJung. 3. 1953, p. 128 9i urm.. Abb.l.

. re6 R.'l'urcan. L'aigle du pileus,in Hontntoges d illaarten J. I:erntctseren. IIl. Leyden. 1978.

(EPRO 68), p.1281 -1292.'o1 lbidem.pl.CCLIIl.3es I bident,pl.CCLVIl.reeA.Janitsek, op.cit.,ftg.l 9i 2; pl.lll-Vl: I.(llodariLr.V.N4oga. o;t.cit."p.35-37.100 I.H.Criqan, Cerantica. p.209, 1ig. I 9i 2.a0r M.Babeq, Statue te I e. p.336-340.aa2 Supro, p.86-87.

Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI 135

Unele verigi cronologice pot fi adlugate iar interpolarea in acest lan! care. trep-tat, va deveni continuu, justificd aprecierile originii carpato-danubiene a icoanelorat6t de rasp6ndite in epoca romand;i ddinLririle din perioada ulterioari.

Numele eroului(zeului) gi locr"rl luiin pantheonulgetic rdlrAne necunoscutcum a rdrnas in foarte multe zone ale lrrperir.rlui roman. Dc altfel gi in secolele ur-mdtoare numdrul epigrafelor in care apelativele care con{in 9i referiri la atributesau toponime sunt relativ pu{ine.

9 B IV. Pe obrdzarele coifului de la Poiana Co{ofeneqti (numele actual Poiana,com.VarbilSu, jud.Prahova) apare de asemeni ilustratd o scend unicd intre repre-zentirile cunoscute in imagistica geticd. Un personaj purtAnd bonetd conicd. itn-brdcat intr-o platogd gi o mantie fluturAnd5 prinsd doar Ia gat, incins cu o curea Iacare este atagata gi^teaca unui pumnal, line cu mAna st6ngd botul unui puternic ber-bec ingenunchiat. In m6na dreaptS, ridicatd la inal{irnea figurii, are ull pumnal scutlcu antene. Piciorul stAng al persona-jului, singurul vizibil. apasd corpul animaluluip6nd spre grumaz (Pl. XLIV/2; XLVI(bis)/l). Aga cum a fost mett{iotrat incd la pu-blicarea coifului ne afldnt in fata unei scene de sacrificiLr. Editorr-rl mlrturisea ci nupoate preciza daca sacrificatorul este un militar sau un preot4Oi.

Scena reprezintd un crioboliun gi se irnpune agadar sd incercln.t a stabili cine ilinfEptuiegte gi cui i se adreseazd.

Prezerrt6nd.,caleiide vatrd" in cov.lr;itoarca rnajoritate cu uapete de berbec. ex-cepfie fac rarele exerlrplare in metal avAnd la extremitdli capetc de taur, an] avaltsalipoteza conform cdreia. I}-rd a fi doar sirlbol al focului dornestic qi sacrificial, ber-becul a putut fi la geto-daci simbol solar40'1. Puteau coexista divinitali cu atributesolare aflate, in unele rnomente pe treptc dil'erite ale ierarhiei pattteotruluigelic. LaPalmyra. de exernplu, erau cunosci[i larhiholus Si l,Ioluchhe lu.v doi zei solari intriade cosmice dif-erite care all fost vehiculati in Dacia secolelor Il-llle.rr.lo-i. irt a-ceastd scend personajul care sacrificd are capul acoperit cu un tip de boneta re-intdlnit la Lrniipreoti din Orientul mijlociua05 sau din spaf ii mai apropiatea0T.

Sacrificiul berbecului pentru Atti.y, c'rioholiuma\s. a fost adcseori asociat cu tuu-roboliuru, sacrificiul pentrul Kybele - tr[agno Moler Dectrum" Berbecul se trttrrirl9i printre animalele sacrificate pelttru Anlmon, lv{urs, l[en. llercttritrs tri alte divi-nitati.

Pe monumentul de la Olbiaa0e, amintit pentru personajul cu rhyton gi phialaeste reprezentat un t6ndr indreptAndu-se spre altarul de sacrificiu cu un berbec (Pl.xLYl2).

Sacrificiul avea loc probabil la inceputul anului astral gi a prirndverii, in zodiaberbecului (21 martie - 20 aprilie).

in acelagi timp, marea asemdnare tipologici cu Mithras tauroctonul, intAlnit pe

sute de reliefuri cultuale in epoca romanl indreptifegte ipoteza cI personajr"rlar

aot D.Berciu. )rto. p.9.tnt .\upru. p.76.aos S.Sanie- CultOr.l, p.182-187 9i 192-195.406.l.Teixidor. op.cil., pl.XXX 9i XXXIII.407 S.Sanic. Diodenta. p. l5 I, n.23.a08 F.Cumont. Criobolium. RE,. IB8. Stuttgart. 190 l. col.lTlll-1719a0') A.S.Rusiacva" op cit., p. 143. lig.72.

136 DIN ISTORIA CULTURII €I RELIGIEI GETO.DACICE

putea fi mai mult decAt un preot, adicE un erotl sau chiar un zeu despre care ntl

avem inca informafii scrise, literare sau epigrafice.

\

i r'fi

-/ .' :;

.ll .

. :.",: - .. l

l\

\ ,i..,. '\\'r: ir I

I . )i, ,

pLANSA XLVi/,,': I poiana (io(ofenegti: obrirzarul drtpl al t'oilirlui (apud.l).1)e rcitr): lliriccrt

2lobrirzarul stAng al coiliilui: 4 apl-rrirtourc tlc ccali (apL.rtl Nll'}ctltsr:'u-[)irnbovilrr- ]!1.1)irlLI t: -1

nogoi.n (Vra[a" tiulgaria): clccor.ul ricsiri;r:rat clc pc catra nr. l5-5 (apud isktrslro- ]6. l9tt6)'

9 F. Reprezcntdrilc.fc'ruiflili,' pL' torctrlica traco-getic5. ill intreaga ei arie' cr -

nosc o freiveirta ipscrr.rnatS;io cI ive-rsitate tipoiogici care polile colltl ihtli la rect' ''-

stituirea unor e lemeltte ale ruit0iogici 9i reiigiei tracilor 5i getilor. O irtlagistica rrl''

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI '137

complexA au unele piese din tezaurele de la Letnita, Rozove!, Parraghiurigte, Ro-gozen de pe teritoriul actual al Bulgariei sau cele de pe rhytonul de la Poroina qi depe unele falere din tezaurulde la Lupu (ud.Alba). Pe celelalte piese incluse in ta-bel apar doar imagini par{iale (chip. bust) lipsite de clare atribute definitorii.

Asupra rhytonulLri de la Poroina descoperit in anul I 883, aLr exprirnat observaliipertinente numerogi savanf i intre care Al.Odobescual0, M.l.Rostovlevllr, V.Par-yan112, D.Berciuall g.a. Au fost propuse spaliide origine gicronologiidiferite. cLr

oscila!ii pAnE la jumdtate de mi lenir-r.

Originea iranianl a formei de vas denurnitd rhyton, adoptarea ei de cdtre traciprin filierd greacf, gi neintermediata sunt fapte stabilite. In discutarea giorrologa-rea drept getice a majoritdlii pieselor toreuticii traco-getice, au fost emise conside-rafii asupra megterilor greci. ipoteticiiexecutan{i ai unor piese cu imaginicollan-date de autohtoni. Rhytonulde Ia Poroina a fost calificat iranian, vehiculat de scitisau chiar de sarmali deqi ipoteza autohtonismului a fost gi ea enuntatA inca de Al.Odobescuala.

Inabilitatea redlriifigurilor umane in raport cu cele cunoscute pe produsele ar-tizanilor greci cunoscdtori ai anatorniei qi proportiilor, sau in comparaf ie cu reali-zarea aftisticl notabilS a capului de taur prin care se terrnini rhytonul s-au nurndratprirrtre factorii care au contribuit la acceptarea posibilei apartcnente locale.

Cele doud ipostaze ale personajelor care apar pe rhyton surrt: a) femeie gezindpe un scaLln llrd speteazir. Ea line in mdna dreapta un rhytorr ornarnentat cu dungiverticale gi in stAnga o phialS (?). Personajul simctric. identic ca figuri gi imbrdc5-minte are in stAnga rhytonul giin dreapta phiala (?);

b) ferneie in picioare cu mAna dreaptd ridicata gi cu stin-sa pe abdomen (Pl.xLU2).

Faptul cd prin personajele feminine. in general tron6nd. cu rhytonul gi phialasau doar cu rhyton sunt reprezentate divinitdti este de ntultd vreme stabilit. Plache-ta triunghiulard de la Karagodeuashkh care are in registrul inf-erior irnaginea MariiZeile cu rhytonul, flancatdde patru personaje, sau reprezentarile de la Merdjanialssunt cele mai celebre in grupul descoperirilor dc pe teritoriul actLral al Rusiei giLlcrainei. Astfel de reprezentdri se ingiruie din epoca sciticl pind in cea rornand.Asemdndtoare sunt pozilia gez6nda. faptul ca [ine un rhyton in rnAna dreapta gi pre-zenta asistenfilor in preajntd.

Rhytonul gi phiala sunt alSturate mai rar pe alte monunrente de cult cu persona-je femei. Astfel, sunt bine ilustrate scene in care. zcila EezAnd tine o oglindd sau unrecipient in r-nina st6ng5 gi oferl unui Cavale r sau unui personaj care st5 in fhta

ar0Al.Odobcscu, Le trdsor de Petrosa. [,!ude sur I'o(ivreric ttnticluc.in,lletont]ru Otlobest'tr,Opere.lY (ecl.M.Babeq). Ilucureqli" 1976,p.49t1-499(-580--581). Iig2{)29i 205

arr M.Rostovtzetf, lranians and Greel;s. p.232.rr2 V.Pdrvan. Getica. p.l B (-20).4rr [).Berciu- Arta- p.l 53- I 60.ara Al.Odobcscu, op.c it..p.58 I (-499).ar5M.Rostovtzcl-l-. l.eculte.p.462-481:A.[).lvanova. lskttstt'outttitniltgorotlovSatarttosol'ri-

cernomor'jo, [-eningrad. 1956. p.8l.lig.2l qi p.85. 1rg.23: caclern. Ca.s/rrlletr der ortlichett.\lvtltolo-gie in der Kunst des Bosporus. f)as Allerturn. 5. 1. 1959. p.233-2.1 l: V.D.lllavatskii. r4r cil.. SA" l.1974- p.3tl-45.

138 DtN tsroRtA cuLTURll $t RELIGIEt GETO-DAC|CE

tronului ei, rhytonul cu bdutura sfin1ita, irlagirri ale mornentului solentn al investi-turii sau de,,cornuniune sacrf,"4l6.

Unele reprezentdri sunt ulterioare perioadeicireia apar{ine rhytonul de la Po-roina, dar con{in elemente utile descifrarii. in{elegerii scenei in{i1igate.

Semnificalia aldturdrii rhytonului gi phialeieste cea amintitri la discutarea per-sonajelor masculine cu aceste atribute, adicd zeii ar,r primit ofranda. Numirul zei-lor,,care ascultd rugdciunea" este destul de mare. In cazul unor imagini mai conr-plete, a unor personaje divine, cu atribute clare. identificarea nu pune problettre de-osebite. Astfel, pe un vas din tezaurulde la Borovo (iud.Rtrse, Bulgaria). Diorrysosapare cu rhytonulin dreapta giphiala in m6na stdngdarT (Pl. XLV/l).

Personajul in picioare cu mAna ridicata cltre divinitate reprezintl fbarte proba-bil o preoteasd sau o adorantS. Degi linuta ca gi coafirra personajelor nu este exclu-siv femininS, probabilitatea ca ele sd fie irlagini ale unor femei este mai mare com-parAndu-le cu reprezentarile de la Letrrila. Karagodettashkh, Rogozelt etc.

Rhytonul se termind printr-un cap de taur cu un vdrte.i pe mijlocul frr.rntii. El irnbi-nd aqadar reprezentdri ale unor divinitali f-em inine, prevalent htortice. cu sintbolulunei zeitdli solare sugerate prin capul de taur gi accentuate (intarite) prin addugirearozetei4ls.

intre divinitSlile feminine cunoscute din sursele literare se nunrird BenLli.s.Hestio dupi c^um existd gi o bizari intbrrnalie irt Lericorttrl Strda. asupra trnci zeitcZdmolxi.sltq. In acelag timp, locul de exceplie definut de Marea Zeile irt cultul Ca-valerilor danubieni ar indreptdti presLrpLlnerea ca o divinitate fentinina a octtpat o

pozilie specialS in panteonul getic in secolele care aLl precedat cucerirea rorratrd.Informaliile literare gi iconografice asLrpra Bendidei ca gi cele despre Hestia ex-

clud ipoteza ilustrarii lor pe rhytorttrl de la Poroina.Prezen{a simbolicd a taurului ar indrepiafi ipoteza everttualei coreleri de zeila

Cybele. Magna Mater Deorutn in al clrei cult tuurobolium-ul. octtpi un loc prirtci-pal sau cu o alti zeili cumulard5. Dispunerea celor patru registre ditt reprezentarileCavalerilor danubieni indicl subordonarea Marei Zeile f,a1i de Sol. astf-el ca, inter-pretarea drept divinitate ft-ntinind a personajului principalde pe rhytonul de la Po-

roina Mare, respectiv echivalarea ei cu urra dintre zeilele cunoscute cornporti iltcorrtinuare mari dificultati $i ramane ipotetica.

intre descoperirile din spalir-rl nord-dundrean celelalte irragini intregi ale turorzei1e, de asti datd cu atri!ute clare, apar pe trei falere din tezar-trul de la LLrpu.(com.Cergau. jud.A I ba)4 I

qe/s.

Descoperitd in cetatea Piatra Rogie (corn.Bogorod..lud.[lunedoara) (Pl. Xl.VIL'I ) o piesd de bronz (in. 14,7 cnt; Iit. l3 crn), reprezentdnd bustul untri persottaj. informa unei mdgti-aplicd cy relief inalt gi spatele dcschis gi gol reprezinti ttn r.tnicat

intre piesele toreuticii dacicea20. Personajul pare's.1 f i avLrt ca acopcrdlrtdttt de cap

ar6 M.Rostovtzeff. l,e culte.p.171: .,Je nc doule pas quc toutes ccs sccnes re prdscntclll iln actc so-

lenncl. celui de la comnrunion sacrde": idet.r.r. /'rerlstrrr,/enie. p. 1.6 f.a.ar7 M.Oppermann.Tlvttker, p. I I l- I 12. lig.38.ai8 W.Deonna. Lo rosace strr le frctnl clu bctvidd so<'rc;. I']ro Alcsia. VII.1r eCf' G. I.Kazarov. 7-antolxi s. Klio. XI I. I 9 I 2. p.363.+r o'r' 1.61o,1u.iu. v.Moga" op.c i:.. p.39.azoC.Daicoviciu. Piatra Roqie. p.l 17-l 18. 1ig.37-3lt.

;a'. -:s j

p.22 5i Lrrnr

Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

PL;\N$A XLVII: I - Piatra Rogie: aplici-bust cu inraginca zeilei Benclis ('l) (apLrd C.[)aicoviciu):2 - monedi spartana cu simbolul Dioscurilor gi ,l nroncdi dc la'l-yr cu tloud coloane: Soarclc gi

Luna (apud J. Schrvabe); 3. 5 - BIlIn egti (com. Marun[ci..iud.Olt): flbulc dc argint ( apud Li. PopescLr).

un vAl prins in cruci, acdrui extrernitafi sunt redate prin douA inciziiqi benzi ugorinaltate paralele. Deasupra frunlii se afl. de aserrerri inr acoperinrAnt trir-rnghiLr larclar delimitat. Tofiitele de la extremitatea srrperioaral, cea din dreapta pastrata. pre-cum $itorti(a de pemijlocLrl par{ii inferioare sunt indiciica piesa putea fi suspcn-data sau aplicat6. Urechile sunt mai negliient executate. In orificiile rotunde ale or-bitelor de sub arcadele accentuate erau probabil irrtrodLrgi ochi de lapis-lazuli. O-

139

r', ll ,,

iri il i,'r!! \ ,J,

, :,,)| -t

140 DtN tsroqlA cuLTURil $t RELIGIEI GETO-DAC|CE

brajii sup1i, nasul drept, fin, cu v6rful ascu!it, gura cu buzele strdnse, subliri, bErbiaugor proeminentd toate laolaltd dau figurii un aspect neobiqnuit. hieratic, deosebitde expresiv. Bra(ul stdng este adus la orizontal6 iar antebraful ridicat in stts. Piesaeste ruptd pe direclia inceputului pahnei. Braful drept, care posibil sd fi fost de ase-

meni ridicat, este rupt pe direclia umdrului. O tunicl cu decolteu senricircular, aco-perd bustul cu s6nii proeminenfi.

Intre produsele toreuticiiceltice cu nrrmeroase obiecte de bronz nu a fost gdsitipdnd in prezent o piesi identicd. Bustul-aplicd a fost considerat inilial produs almetalurgigtilor daii, sau lucrat de megteri itraini dupd comandd gi rnodel locala2l.dupd cum au fost exprimate qi aprecieri conform cf,rora ar putea fi piesd de irn-por(22. Personajele cu mAinile indlfate in{Efigate pe reliefurile cultuale se conside-rd cd s-ar afla in ipostazd de adoralie gi implorare. Dar aceastd pozilie nu este prop-rie doar orantelof ea put6nd fi regdsitd gi la zei. S-a interpretat cA divinitif ile'care a-

par in aceasti ipostaza s-ar afla in momentul primirii sau binecuvAntarii f-idelilor.Aceastd pozilie a brafelor poate fi reint6lnit[ gi la irnaginile lui Mithrcts Petrogeni-tus.

Piesa a fost echivalatd cu sau liri rezerve cu o imagine a Bendideia2i. Gradulde probabilitate nu este deloc neglijabil cdci la reprezentare ltu poate fi observatvreunul din atributele zeilei.

JinAnd seama ci acoperdm6ntul de cap fiind un v5l, chiar daca nLl este vorba de

un mare vdl alb, sffibulum ca la vestale gi nu o boneta ca la Bendis piesa ar putea fimai curAnd o reprezentare a zeilei Heslia.

intr-un studiu recent istoricul bulgar l.Marazov424 inmdnunchiazd ntulte ele-mente interesante qi bine fundamentate, informaf ii literare gi date furnizate de cer-cetarile arheologice in legiturd cu aceastd zei1d. AtribLrirea in exclusivitate Hestieia imaginilor gi simbolurilor care decoreazi vetrele de cult poate fi cu dif-icttltate ac-geptata. Semnifica{iile principale ale vetrei, focul gi vatra ca centru al corlunitalii(familie, clan, trib, stat) qifuncliile vetrei sugerate gi de sirnbolistica motivelor or-namentale de mare diversitate nu pot fi cr:mulate de Hestia. O parte dintre sintbo-luri apar{in focului sau sunt in general solare, in timp ce altele sttnt corelale cttlte-lor htonice. $tirile literare qi iconografice nu permit totugi o supraestimare a locu-lui Hestiei in pantheonul geto-dacic.

Chiar dacd am compara sau echivala o parte dintre atributele Hestiei cu firrrctii-le pe care le au Larii (Lores) qi Penatii (Penates) in lumea rorrand simbolttrile sunt

in marc parte ditcrite. Oricunr rcluarea problematicii este LrtilS gi treptat se.r'a

ajunge la o estimare corecti apropiatd de locul real care l-a avut Hestia in panthe-

onul tracic gi getic.Am mentionat qi in consideraliile asupra lui Zalmoxis cA pozitia llestiei itt pan-

theonul geto-dacic nu poate fi nici intr-un caz cea consemuatd de Diodor+rr. In

- :;.: a- ::. ' a::

lli/ ::. rrcllii .:-: ::: :--.:.

t-

a2t Ibidem,p.l18.+:ly.95.611..cu,Desprecultul zei\eiBendisladctco-gelr,ActaMN'Vlll. 197 1.p.99.a23 lbidem, p.97; tl.Daicoviciu. Dacia tle la Burebisto, p.2(r9; R.Florcsctt. I.Miclca. Geto-duci,'

p.54; M.Gramatopol. lrta. P.106.' 424Cf.l.Marazov-Aspects of the lto.1,ol lIestia.I. Ileslio antl lhe ldea of .,lutochtonititl'. Orphcus

Journal oflndo-European, Palaeo-Balkan and Thracian Studies. 1990. p.73-tt9.425 Infra,p.274.

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

acela$i timp nu avem motive temeirrice sd subscriem la ipoteza corlfonn clreia Dio-dor din Sicilia ar fi licut o confuzie intre l{estia Si Benclisa26.

Posibil ca qi societatea geto-dacicd sd fi cunoscut Si o zeiyd a.fttculuicll preotesecare intrelineau cultul ei, o situalie asemlndtoare cu cea din lumea greac[ gi ro-man6. Informa{iile scrise despre locul femeilor in via{a religioasl a geto-dacilorsunt rnai sdrace. In toreutica dacica tirzie rnai sunt cllnoscute chipuri de f-emei qi pefibulele cu placa. Ele au fost considerate de aserneni imagini ale Bendidei. DacdBendis a ocupat la geto-daci acelagi loc ca gi la traci, mai ales cel cunoscut din ras-pdndirea cultului zeilei in mediu grecesc este o intrebare care rr-a prirr-rit incd unrdspuns completa2T. Informaliile existente irrgaduie doar sd adrn itenr ca reald pro-pagarea cultului ei in zona nord-dunlreanl 17rd a-i putea estima amplitLrdinea. E-chivalarea Bendidei cu o ipostazd fernirrind a Cavaleruluitrac a fost contestatd nuftrd argumente428.

In ceea ce privegte ddinuirile in Dacia rorrani ele constituie o probleml sepa-ratd a cdrei corectd rezolvare depinde in mare mdsurd de prolunzirrea cercetdriirnateriale lor geto-dac ice, fundarnerrtu I argu mentdr i i perpetuari lor.

In esenfd, piesa datAnd din secolul I e.n. este cu siguran!i o piesa de cult, careinliligeazd o orantd sau o zei15 cu un chip neintAlrrit pAni acum irrtre imaginile cLrl-trrale ale altor popoare.

Chipul qi ochii se numlrd printrc pufinele par{i ale corpului unran ilustrate izo-lat pe unele produse ale toreuticii geto-dacice.

in spaliul getic nord-clundrean nici unuldintre tezaurele descoperite nu au re-prezentdri separate ale capului umart aserndnitoare tipului de..t6tes coupdes" ald-turat cll6refulLri pe una dintre pl.lcile tezaurului de la Letnila42e (Pl. LVIII/l) agacum sunt cele cunoscr.rte in medir-r ..111.4-10 (Pl. XXXI/2,3) sau scitica-l ) (PI. XXXI/4)

1:6DiodordinSicilia- Bibliotecoistoricti. I.94"2(tracl.R.llincu-Vl.llicscLr).Bucurc5ti. 1981.p l0l (- Fontes)- 1, p.l8U-189). Editorii presupun cii ar putea fl vorba er.'cntual de ..o intcrpretarcgrraci a vcchii zcitati prescitice 'I'abiti (l Icrodot. IV, I 27) nrarca zcitir sora a lui Zcus"-

a27 Asupra sursclor cpieraficc pcntru cLrnoa$tcrca rlspdndirii cultulr.ri []cndiclci cf . D.N4.I'ippidi.\.ote de lecturd" StCl, XX. 198 l, p.73-76: N'l.Cirarnatopoi -.1rtu"p.l05-107" pass. cu rezultatc notabi-lc in inccrcarea studierii chipului zeilci pc nroncdcle gctice.

rr8 Asupra cultu'lui z.cilci llendis s-a acunrulal o bibliogralic intprcsionrnla. \,lcntionlnt studiulFcrlinent datornt lui D.Pop^ov. Cctrac'tdristiqtrc et localisotion du culte ie lJe ndis.Iltudcs balka-niqucs.2, 1976. p.114-126.In problema Llencliclci ca lirrnrir f-cnrininii a llrouluitrac. o personilicarc a

feminilatii.ipotezienrisiincddeD.Dcccvin l928qi carccontinr-ris[lleirnpirrtagitadenrulti ccrcc-ritori. D.Popov aminte;tc cd nicdicri in l'hracia cclo douii divinitati nu apirr irrpreLrrrir pc unul ;i acc-ial nronunrent. cd echivalarea nu poatc Il sustinuli (p.l2a- 125): I).Popov.'l'he (.ttlt o_f'Bendi,s irr ,1-rlrens. BHR,3. 1975, p.53-6,1; idenr. ls^senca, origine et propctgation rlu c'ulle tle lu rila.se lhrut't, lJan-,li...Dialogucsd'histoireancicnne(Annalcsliltcraircsdcl'tinivcrsitctlcllcsanqon. l8tl).t'}aris. 1976.p.289-303;Z.Goccva- D.Popov. afl. lJenclis"in l.exikort lconogntltltit'unt ,\h,llrtlosioa (-ltt.s.siure (t-ll\1C).lil . Ztirich und Miinchen. 1986. p.95. O.l\,lasson. Les nonts lhioltltores dc Bert,lis en (lr)t'e et enTiu oce. Muscurtt lle lvcticum. 45. 1988. p.6-12.

i}r I.Vcncclikov, I-es lrisors.llcprodLrcerilc tle hunir caiilalc dar tc:ittil ;i plunqclc llu sunl lrurlre-:..tate.La..Letr6sordcI-ctnita"adouaplunlliinlitLrlritir(.'ut'ulier.

rr0 P.Lambrechls. l-'e.rolttrtictn p.20 5i urnr.rrr L.K.Galanina, Kurcljipskii Kurgun.l)urn.jatnik kultLrri prikuhanskih picnrtrr IV vcka,.lo n.e..

l,;ningrad. 1980. p.93.lig.5 l.

141

I,

142 DtN tsToRlA cuLTURll $t REL|GIEI GETO-DACtCE

sau vase de argint decorate cu fele umane ca cel de la Lukovit (ud.Love1)ai2 $i Ro-gozpna33 (Bulgaria).

in afara capetelor de piatrd, a capului uman de la Peretu (ud.'leleorrnan)a3a qi a

magtiide bronz de la Ocnila (ud.VAlcea)+:s 1Pl. XLVlll/4) reprezentdrile separateale fefei umane apar foarte rar pe ceram1.5a36, pe cnemide4iT. pe placile triungltiu-lare ale unor fibule gi pe falere.

Falerele, piese rnetalice de forml circulard, cu o largi utilizare (la ornarea mo-bileiqia harnagamentului. ca decoratii militare, bijuteriietc.) atAt de rasp6ndite irrepoca romand sunt, de asernenea, bine atestate in toreutica multor popoare inclusein granilele Imperiului roman sau rlmase in al'ara luia38. Imagistica acestor falereeste de o mare diversitate: zei sau eroi in diferite ipostaze, scene alegorice etc.Multe piese de acest tip avAnd schilate pe ele chipul uman inconjurat sau nu de ra-ze au fost considerate mai ales datorita fornrei circulare a falerelor gi a sirnbolisticiisolare a capului irnagirri ale zeului Soarea3e.

In componenta vestitelor tezaure de la Calite (ud.Vra{a), Iakirnovo (iud.Mihai-lovgrad), pe falerele de la Herdstrdu - Bucure;ti440 (Pl. XLIX/2,3), pe fibr-rlele cL:

plaCa triunghiulara de la Bdlanegti (Mdrunqei, jLrd.Olt)44r (Pl. XLVII/3,5), CoadaMalului (Magurele, j ud. Prahova)++: 1P l. X LIX/4,5), d in locuri ttedetertn ittate d i n

Transilvania++:1PI. XLIX/l), pe rnedalionulde bronz recent descoperit la Ocnifa( Pl.^XLVI I I/ I I apar chipuri urnanc.

In acest cadru nu este reluatd controversata problemd a inraginilor cultoscuteprin em isiuni le monetare geticeaaa.

Pdrasirea justificatd a teoriei absen{ei in toreutica gi plastica geto-dacicl a for-melor umane, anicorrismul ajuns axiomd. a fost succedatd de incercdrile de echiva-lare a reprezentdrilor cunoscute.

Relativa raritate a chipului umau in imagistica getica a indreptlfit, aga curx s-a

rnen{ionat gicu prile-juldescrieriibustului-mascd descoperit in cetatea Piatra Rogie

132 Cf-. M.Oppermann. L-hraker. p. 128 gi 145. fig.60.43r A.F'ol. Trakiiskoto sikrovisce ot llogo:en, Sofia. 19811. pass.a3a P.Voivozeanu qi Ii.Moscalu. op.cit., p.354. lig.2.ars D.Berciu. Buridovct. p. 100- l0l, pl.l 14.a35R.Vulpegi colab., Activituteastinrieruluiarlteologic I'oiuna-Tecuci 1t5r. SCllV. II. l" 195 1.

p.207,fig.2916..un ciob ccnugiu cuun gro.ffitg reprezenldnd fbarte schcnratic sirnulacrul unei figLrr-.

umane; V.Drdmbocianu. op.cit.. p.95-100; Descopcririle noastrs recenle moclif ica substantial situa'

{ia anterioard. Numdrul capetelor umane ilustrate pe cerantica curroscind o insemnatit crc;lcrc. De;in lucrarea de lata au fbst incluse doar cff1eva picsc cle sunt clocvcnte in accasta privinti.

4r7 D.[Jerciu, Arta. p.46-48.1rg. l;1 qi I 5.ar8W.Deonna. Phalires c'eltiques et gallo-romoincs Ln,ec decor tle l0les lruntainei. RA. XXX\.

|950. p.35;N.Fettich, Archaeologisc'he lleitrc)ge:ur Geschichle tlcr sornrotisclt-dakisc'hen Be:i,''hungen. ActaArch, III. 1953.p. 127 5i urrn.

are W.l)conna. Queslions. p. I I gi urm.. ltg.5. p.12.aao L.Marghitan, Tezaure. p.33-31. pl.V ,si VI.aar E.Popescu. Te:aurul tle potloobe docit'c din arginl de lLt Bdldne,sti..ittd.Olt (sec.lli.e.ti

/e.n./. StCorr Piteqti. II. 1969. p.109-116.112 L.MArghitan.'l'e:aure- p.3l -32: R.l--lore sctt. I.N4iclca. (ieto-dot'ii-p.70.aar V.Pdrvan. G e ti t' u, p.3 I 0 (-5 53 ). fl g. 39-1.141 Ct-. M.Gramatopol...lrta- p.98 ,si urnt.

,/,_--,-_4

;- ; -^ 6-{', -t' = --i ].il-.;.e f*;=:ti-=5 rF.2'Jc

- -, I +?*- -_<- ,q=s^r v-,i..+t

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

echivalarea cLl personaje umane sau divine cunoscute din sursele antice. Subzistidificulteti nu nurnai la iderrtificarea dar, intr-o primd flza a acestor incercdri gi la a-precierea dacd chipul reprezentat este cel al urrui birbat sau al unei fernei.

't '. '-

PL.AN$AXLVlll: 1.2.4-Ocni(a:mcilalion.pandantiv;rmaschdchronz(apLrd[).1]crciu):J [,u-kagevka (r.Orhei. t{.N4oldova)(apud (i.l}.trcodorov): 5 Fope5ti: garniturlt ric pllil (apud l{.Vulpc).

143

:t:i;

iin;'1i1

;/

tru-e,'-iir:. . -

)

I

I,- A:i: )1, :-- i '-t-.s

l't,-ql

ffi[-..wnltfifuH,)FTt\ Fi*d

$Wrnfti\Ji;5 ---

144 DtN tsToqtA cuLTURil St RELIGIEI GETO-DACICE

Prin cnemidele de Ia Agighiol gi capLrl urnan de la Peretu cunoa$tern alte trei feleumane, figuri diademate deci posibile irnagini divine. Se irnpune a reanrittti totugicd diadema simplS sau cu motive decorative sau sinrbolice era gi insetnnul trneidi-

PI-AN$A Xl-lX: F'ibulc Ai lalere descoperite in: I ' 'i ransilvani:r: 2-.] []ucurcgti-llerlstrlu: J.

Coada Ma lu lu i (cont. Mf,gurcle. .i ucl. I'rahova ) ( npurl l-. l\liirgh itrn ).

vinitafi, evidentatunci cAnd nu constituin doar un aceesoriu al eleganlci fettlillirlePozigiaceamai irraltaaf-e1eipecncr.nidarrr. 1.eLrirnagisliciilrrai hogat5 srp111.'','',-

dica eventuato zeile superioar[" corrrparabilii cu cca critioscttti y:e it't.,trttele {)ava'lerilor danubieni, CavalerulLlierotl gi zettltli pc tron clill reglstrele II 9i Ill.

::-, -:S -1

_;, i . ".;" ::

:ri )

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCI

Capul fiind considerat sintezd a intregii fiinfe piesa de la Peretu are desigur osemnificalie simbolicd mai complexa. La ipoteza enunlatd de editorii tezaurului,cap de sceptru, considerdm cd pot fi addugate gi alte posibilitAti. MA$tile sau cape-tele erau infipte in tije rigide gi agezate in locuri de cult sau puteau fi atagate la sta-tuile de divinitdlisau regi. Schimbarea capuluica gia mdgtiiinsemna schimbareapersonalit6lii.

Falera cu chipul divin sub a cdrui protectie misticd se plasa purtltorul ei deve-nea un apotropction Fafa zeului apare de altfel frecvent in irnagistica cultuali anti-cd. Este cunoscutd qi o divinitate punicd Tctnil, echivalatd cu dea Caelesti.s, al cdreiepitet Pene Ba'al ar semnifica ,,Fafa zeului gurul<c'145.

Compararea reprezentdrilor de pe fibulele de la Bdldnegti cu irnaginea de pefalera de la Galile, mai completd cu unele atribute care indreptdfesc anumite iden-tificlri este desigur instructivS. ln ansanrblu insd eclrivalSrile pf,streazd un maregrad de probabilitate.

De la acel ,,pars pro toto" - capul - constatdm cd s-a trecut gi la ilustrarea uneialte chintesenle - chipul. Rdsp6ndirea m5gtii umane in special in mediu celtic arexplica in parte gi aceste prezente. importuri sau paralelisme in cultele, credinlelegi arta celor doul mari popoare.

Reprezentirile masculine pot fi ale unor zei, eroi sau conducdtori. Lipsa unor a-tribute sau asemdndri cu personajele cunoscute prin arta majord romand lirliteazasfera ipotezelor verosim ile.

in afara acestor succesive sinteze simbolice ale fiin{ei ulnane sunt cunoscute gi

reprezentdri izolate ale unor organe: ochi, urechi, picioare etc. av6nd drept semni-fica1ii principale puterea func[ionalS a zeului sau unele aspecte ale relaliilor zeuluicu adoran(ii.

Ajuns sd sintetizeze uneori intreaga persorralitate, precum rnasca, ochiul s-a nu-mdrat de timpuriu printre aceste ilustrdri separate. Mdrturii asupra vastitdf ii semni-ficafiilor reale gi sirnbolice ale ochiLrlLri surrt frecvente in limbajul uzual gi cel poeticin arta figuratd. Soarele, luna. stelele, apele lacLrrilor, rrlarea, pu{Lrrile etc., toate eraucomparate cu ochii. In toreutica geticd sunt cunoscute c6teva interesante reprezelr-tdriintregi sau fragmentare ale ochiului pe coifurile de la Agighiol (Pl. L/l), PeretLr(Pl.Llz), Poiana Colofeneqti(Pl. L/8), Porfile de Fier (Pl.Ll7) qi Baiceni.

Toate coifurile de tip getic au ilustrafi ochii pe placa frontala de forrnd drept-unghiulard implrlitd in doud registre printr-o band[ decoratd cu linii orizontale sau

curbe gi baza simpld sau ornamentatS. Ochii rnigdalafisunt delirnitalide benzi ha-qurate, cu globul redat printr-urr dublu cerc. La spr6ncene se constatd in afara tra-iectului normal gi unele curioase prelungiri deasupra ochilor gi lateral terrninate cubucle, mai mici la coifurile de la Agighiol, Peretu gi Por{ile de Fier gi deosebit demari la celde la Poiana Colofenegti.

D.Berciu a considerat cI prin aceastd ilustrare este sublirtiat gi mai nrult carac-terul convenfional apotropaic al coifLrlLri ,,de indepdrlare a spiritelor r.l."'146.

aa5 M.Leglay, op.c it., p.217*. o Be;i;7 in. p'.i0. tt -t a.

145

146 DtN lsToRtA cuLTURil $t RELIGtEI GETO-DAC|CE

Ce pot reprezenta in esenld aceste irnagini ale ochilor cu bizarele prelungiri alesprAncenelor?

^,/\/\,/\,ffiW/4@q@L

,-sz-\, -

P[.AN$A l,: Imagini ale zonei fiontalc a coiflrilor de Ia: Agighiol (l) (apud D.Bcrciu): Peretu (2)(apud E.Moscalu); Por(ile de Fier (7): Poiana Cotofenegti (8) (apud D.13erciLr): 3 n,nzprrr-ul uneistele din Egipt (apud G.Jequier); 4, 5 - Agighiol: rcprezentdri pe lundul situlelor: 6 - aplicit zoorror-fi (apud D.Berciu).

Unele asemAnAri apropiate ale acestei figuriri a ochiului pot fi regasite tot lamarea depozitard a mostrelor cu tendintele gi mentalititile religioase din diferite e-poci, a cautarilor cu rezolvdri naive. transpareute sau complexe. cu fiecvente trans-puneri grafice a gAndirii mitice - religiu cgiptectnit.

5-r -=C '

a:'l

r. .nale reale s

Capitotul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 147

Despre simbolismulochiului, ochiizeilor sau zeiicu miide ochi existd nurre-roase scrieriaaT.

Acegti ochi izolati sunt apropiafi de ,,ochii lui Horurs" gi mai ales de ochii divinimachia[i oudjaaa\ afrontali gi grupali in unitati decorative qi funcfionale clistincteca in toreutica getica sunt cur.roscuti prin rnii de imagini(Pl. L/3). o pictura de peperetele unui rnonument funerar egiptean infitiqeaza momentul in care clefunctu-lui rege i se pune pe frunte ,,ochiul lui Ilorus" sirnbol al soarelui care ,.dispare" darreinvie vegnic. Unele reprezentdri ale acestor outlja au pictate labaza chenaruluih ierogl ifa ape i regeneratoare.

Asemdnlrile formale pot avea irnplicalii nrai profunde prin care irnaginea cen-trald a coifului depageqte semnificafia apotropaica. Ei pot fi ochii unei divinitdti.foarte probabil, in prirnul rdnd solare,caqi Hctrus egiptean, pentru cd Soarele caredisp6rea Ia apus pentru a reinvia zilnic era in numeroase credinte cel ce face drep-tate gi rlzbundaae.

Animale reale qi fantastice

Animale. Pe unele obiecte, produse ale toreuticiigetice, cuprinse in tabel, aparreprezentateanimale: Serpi(26+l?).pit.stiri (19+l?), cai(13+6?).cerbi(9+l?),'trifoni (8+3?), bovidee (7+3?), ursi (7). aninrale fantastice nenorlinalizate (6),;epuri (4+1?), ibecSi(4?),yapi (3+1?). mi.srreli(3),caini(3),berbec.i(2),lei(2),)tiene (2), lupi (1+1?). balauri (1), cupre (1) Si cdpriottre (l)aso. Curn se poate ob-serva, cele mai multe sunt animale existente in fauna actLral.l a spatiului getic, une-Ie cunoscute acum doar in zone mai deprrtate gi cateva animale lantastice.

Piesele incluse in tabel formeazd un gnlp reprezentativ pentru toreutica geticlsise poate presupune cI frecven{a irnaginii lleclrui anintal nu este int6rnplitoare.

$arpele este ilustrat pe coifuri, cnemide. aplice, pe sabia de la Medgidia, pe fa-iere, torques-uri, brdfdri. deci at6t in toreutica geticl din secolele VI-V i.e.n. cAt giin cea t6rzie.

Locul privilegiat care-l ocupd garpele intre aceste animale, sirnboluri ale princi-liilor gi fortelor cosmice materiale gi spirituale, considerate receptacole ale puteriijir ine, uneori qi incarndri ale divinitdtilor poate fi inteles dacd avem in vedere pre-zinta sa impresionantdcu multe mileniii.e.n. in mitologie gicLrlt: sirnbolhtonicJar gisolar, simbolprofilactic, sirnbolalfulgerului;ialapei, sirnbolal imortalitS-:ii. pentru cd avea privilegiul de a-gi schirnba pcriodic pielea. ilustrare a spiritului

rr7 W.Dconna, Le symbolisme.'rE G.Jdquicr. Considdrations. p.40 gi urrn.'rqM.Eliade. Troitd,p.l28 gi urm. Admitcrca unor paralclisntc in acestc creclinte solarc cu rhs-

:.rJirc univcrsal5 existcnte in spatiul gctic ccl putin dc Ia inccpLrtul n-rilcniului I l i.e.n.o corrsitlcrinr-.iitlcati. Apelul la sursele literare qi iconogralicc alc Oricntului apropiat sar-r Ia ce lc indicnc nu im-: :i deci cercetarea unei flliere dc transnriterc a elcnrcntclor ascmdniloare sernnalatc.

-ji'in unele cazuri determinarea are un grad de prohahilitate sLrblinial prin senrnul clc intrcbarc.:'.:-i:psauibe.r.Gruparcaintr-ocategorierrai lar-ui-r.7zi.rriri. liriallsuccedatdinunelecazuri dcde-- -:':irea pasarii. a fbst dictatd de lipsa unor caracteristici dclinitorii. l)e nscnrcni nu au lirst prccizate,::ciile dc vulturi.

t

148 DtN tsToRtA cuLTURil 9l RELtGtEt GETO-DAC|CE

mortilor gieroilor, animalcu funcliiinsemnate in desliqurarea cultelor sabaziace

qimithraice etq.45l. Evident nu afirrndm cd toatd aceastd uimitoare polivalengd qi-a

gisit in spafiul getic un cdmp de manifestare globald gi ar urma sd descoperim 9i i-

lustrarea ei. Unele interesante aspecte, asocieri sau prezente separate se impun insd

a fi relevate.a. $arpe-vultur.Pe sabia emblemd de la Medgidia (ud.Constan[a), una dintre

cele mai timpurii piese incluse in tabel, apare qi imaginea unui vultur care tine incioc un qarpe.

Faptul cd in mediu scitic akinakes-ul forma gi obiectul unui cult, precum stin-dardul in mediu getic, ar fi pledat desigur in favoarea ipotezei apartenentei scitice

a sabiei-emblemd de Ia Medgidia qi a altor piese asemdndtoare. ,,Scitismul" artei

traco-getice a fost de altfel multd vreme o axiomd la care s-a renuntat greu qi doar

parfial. Considerdm cA nu trebuie exclusd ipoteza conform c[reia au existat 9i sd-

bii-emblemd getice cum va fi fost qi piesa de la Medgidia. Oricum, aspectul heral-

dic al vulturului cu garpele va avea o mare longevitate.La publicarea sabiei-emblemI de la Medgidia sernnifica!ia sirnbolicl a acestei

asocieri n-a fost comentatd452 Gl. LIll).Vulturul ofer6 prirr garpe nemurirea, tinerefea vegnicd. Astfel a fost interpretat6

o imagine asemdndtoare in mediu orientalas3 gi nu vedem argumente fundamentate

care ar exclude o lecturl similard a reprezentdrii de qe sabia de la Medgidia.

b. garpe-pasdre dificil de nom inalizat. Pe cnern idble de la Agigh iol apar afron-

tali garpele gi o curioasd pasdre, asemdndtoare cu un garpe cu protomA de pasdre'

Dacd nu ne afl6m in fala ilustrdrii a doi gerpi al5turali prin care sunt inliliqali Dios-

curiisau alliasesoridivinipe unele reliefuricultuale din secolele II-lll e.n., posibil

ca garpele gi pasarea sd reprezinte doud dintre mediile de deSllgurare a atributelor

divin itdtii inliligate pe cnem ide.

c.garpe-caL Pecnemidanr.l delaAgighiol(Pl.XLI/l)infalaprotorneicaluluiin mers spre stdnga apare un garpe incoldcit, nedesfEgurat total. Cele doud animale

pot simboliza mediile terestru gi subpdmAntean, care le ilustreazd nonnal sau pot

ul.atrl impreund un simbol solar, atestat in unele zone incd din epoca bronzuluiasa.

t\

a5l Flartman, art. schlange, RE, 2 Ar, Stuttgart, 1921, col.494-520, indeosebi de la col.507; P,

Merlat, Jupiter'Dolicherus,p.47-49; J.R.Hinnels, ReJlections on the bull-slaying scene, MithraicStudies, ll',p.292-93 etc. Posibil ca expresia: .,A incdlzit qarpele la sdn" sf, fi avut in{clesul ..a hrdnit

clugmanul';,'dup6 cum nu-i exclus ca ea sd se fi transmis in tintp. avdnd ca punct de plccaru' cultcle sa-

baziace,traco-hrigiene. intr-unul din momentele importante alc destiguririi rnisterclor sabaziace cel

ini!iat trebuia sa 1-ina direct pe piele un $arpe viu. introdus pe la gAt gi scos pc la brdu. rit carc simboli-

za maria.iul zeului cu adeptul. Ltaca am presupune ch 5i in cultelc qi credinlcle traco-dacice la lel ca in

cele romane aexistatprincipiul dour des, posibil. in cazul neindeplinirii dorinlei solicitate zeului

adorantul si fi exprirnat reg.itul pentru inLrlilitatca Iaptului. nu toctnai pldcLrt. dc a fi ..inc.1lzit garpele

la sAn".as2 D.Berciu, ;l rta, p.19.4s3 R. du Mesnil duBuissor, Etudrt sur lcs dieu.x phdnic'icns hirites par I'Enpire rontain,Le.t'

den, 1970 (: EPRO, XIV), P.137.a5a J.de Vries, I ltgermanische.l. p.362.

- ir-f,-

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

.U

?LAN$A LI: I - Medgidia (iud.Constanla): reprczentare de pe miincrul sabici-cmblcnrir: 2 - Lupu:::lr-rd de argint cu imaginea vultuiului 5i Slrpclui; Rogozen: Ja dccorul clcslir5Lrrat de pe cana

r-.162 qi 3b- detaliu a aceluiaqi dccor (apud lskustvo. 36. 1986).

DIN ISTORIA CULTURII RELIGIEI GETO-DACICE

pt,AN$A LIi: B[iceni (com.cucutcni. .jud.la5i): l. - brrrtara cu capelc zoonrorlt: 2 prototna

,u.r,roim cu rozetd pe lirintc (apud M Pctrcscu-[)irnborit." N'l Dinr'r)'

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

rJ. $arpe-bucran. Pe obrdzarul drept al coifului de la Biiceni in afara de qarpeleincol5cit vizibil la piciorul tronului, apar alli doi gerpi cu protonre curioase careflancheazd capul unui bovideuass (Pl. XLVI bisl2).

Dacd bucranul simbolizeazl obignuit mediLrl ceresc in general gi solar in spe-cial, posibil, cum am mai amintit ca gerpii sI sirnbolizeze mediul subpdmAntean. Inaceast[ ilustrare nu poate fi total exclusd posibilitatea unei analogii sau asemdndricu funcliile cupluluide qerpi din prirnul registru al reprezentlrilor Cavalerilor da-nubieni care flancheazd bustul Soarelui, iar uneori sunt ilustrati ir.r zona centrald.

d,. in acelagi deosebit de valoros tezaur cle la Baiceni una din marile bratdri setermind in capete de taur sau capete de cai cu coarne av6nd rozete pe fiunte.

Indiferent de opfiunea finald bucranii sau capete de cai cu coarne. - rozeteleaddugate bucranilor, repetd gi intaresc sirnbolismul solar al acestora. Noi arn consi-derat cd forma spiralicd a brd(drii sugereazd;arpele astfel ca. irnpreuni cu proto-rnele ilustreazdfie presupusa cursl diurnd a zeului Soare, fie un zeu cu atributehtonice qi uranice (Pl. LIIi I ).

e. $erpii Siursul. Men{ionarea s-ar cuveni s[ fie inversl dar discu{ia ar rdrrAnepe acelag plan al semnificafiei unor aldturlri. Ursr.rl este atestat in imagistica toreu-ticii getice prin exemplarele deosebit de expresive ale aplicelor din tezaurele de laA-eighiolqiCraiova (Pl. L/6). La sud de Dundre pe o plachetd din tezaurulde laLetni{a (Bulgaria) (Pl. LVII/l) care ilLrstreazd o scend de vdnitoare, apare un urs inlala Cavalerului cu lance qi un lup sub picioarele caluluia56.

La fel ca in alte cazuri gi in figurarea acestui anirnal Iipsesc deocamdati verigilede leglturd care sd marcheze cel putin la fiecare secol prezenfa p6na la reprezentd-rile pe ceramicd din secolele II-lll e.n.457.

O frecven!5 notabilS in imagistica cultuald a geto-dacilor ar fi an-rplificat argu-rnentele arheologice in sprijinul unei etimologii propuse in urmd cu trei decenii.ConsiderAnd sigura etimologia cuvintului trac Zctlmos -..piele. blani" propusd dePorphyrios din Tyr (Wta Pythag. 1.1) la care a adaugat ipotezele unLri filolog dLrpacare o/xis ar fi in lirnbatracicd,^urs", Rays Carpenter considera cd nunrele celuimai cunoscut zeu getic ar deriva de la denumirea tracicl a blanii de urs -,,zalrno -"-rlxis" bland in care ar fi fost invelit zeul dupl na$tere. Dr-rpd consicleratiile aceluiag;ercetdtor, Gebeleizis - intr-o notare, Mebeleizis.,,mArrcdtorul de miere" - ar fi undublet pentru intelesulprimar. Cum exista giin rnitologia lLriZeus o situalie ase-mdndtoare pdrea ca etimologia propusd cu consecin{ele care decurgeau din accep-tarea ei avea mari ganse sd se impun6.

455 Acceptarea sau respingerea interpretirii date recent (P.Alexandre scu. lnsenmtiri ctrheologice.P:tilrudatareatezauruluidelaBdiceni. SCIVA.39,2, l9tl8,p. ll3-ll8)unorelcmente dcdccordin>cena aliturlrii qarpe-bucran pe o piesd din tezaurul de la Bdiceni gi rrai ales coborArea clatdrii intrc-:u1ui tezaurpdni la miilocul sec. III i.e.n. necesitii un rirspuns ilrgulncntat. In accastar noti nrcnlioniinr.rtrcr cd imaginea analizati a existat alit in pcrioade antcrioare ciit 5i ultcrioare tezaurului. bine ates-::ta pAni in sec.lll E.n.

Cum sperf,m sA putem dovedi cu alt prile'i cristir sullcicnte rrrgurnente carc sus!in datarea in linri-.: pcrioadei propuse de editoriitezauruliride la []iriceni. Surscle r.lc inspira(ie ale torcr-rticii sunt rnulti-:ie (numismatic6. ceramici, plastica) gi e le nu vizcazit 'in exclLrsivitate itfta l'nonurre nlalar.

156 I.Venedikov, T.Gherasimov. op.cit., nr. 286. p.3lt3.157 Gh.Bichir. Cultura c'arpicd, p.356. pl. CXL.

15'l

152 DtN |STORIA CULTURIt Sl RELIGIEI GETO'DACICE

Explica{ia deqi nu trece cu bine rigorile verificdrii filologice (Zalmoxis pentru

Zalmo gi apoi Zamolxis pentru r.rixis) rnerita a fi rnenlionatd 9i pentrtt c5. aparenl.

didea o rezolvare irrtegralS etimologiilor 9i relaliilor Zolmo.ris - Gebeleizi.s.

pl-AN$A [.lll: I - Rogozen: tletaliu. zcitir inaripatir din clccortti dcsliStrrat pc cana nr. l5[l: 2 - pit:'-

dantiv 6intr-un colicr din scc. VII i.c.rr. cie ll Canrirr-rs l{hodos: 3 ortlanlcllt aplicat pt tlll \rls r:r

bronz din sec. VIli.c.n. (apucl I{. du N'Xcsnil drr []trisson)'

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 153

Am avut dubii asupra tdlmdcirii datd de Porphyrios din Tyr pornitd din intenfiade a susfine o etimologie pentru Zalmoxis, teonirn neexplicat gi zeu neechivalat deHerodotas8. Traducerea datd este rnai apropiatd de arameand, slme - vegmdntlse.limba mai familiard lui Porphyrios din Tyr. decAt limba tracd.

Cele menlionate privind fragilitatea etirnologiei propuse de Rays Carperttericearcd doar s5 aducd la dimerrsiunile verosimile rolul care l-ar fi avut ursul in cul-tele gimiturile lumiigeto-dacice. A fost rernarcatd particularitatea cd un cult ala-cestui animal de o rard puritate a avut un rol notabil doar in via{a religioasa a acelorcolectivit6(i situate in zonele geografice in care ursulera hibernantabu. Disparitia gi

reaparitia sa periodicd erau corelate cu schimbdrile sezotriere.in lumea greco-romand ursulaparc irt legaltrrd cu zcii vanilorii gi padurilor.,4r'-

tentis Si Silvanus qi se considera cd avea un rol deosebit in cultul vegetaliei+br.Sunt, de asemenea, consemnate legende din lumea tracicl gi germanica despre irrr-preunarea unor femeicu urgi care au avut ca rezultat copiiexcepfionalica forta fi-zici. De presupus cd disparifia gi revenirea ursului dupa hibernare erau apropiatede credin(ele in nemurire ale geto-dacilor, de ocultalia giepifania principalului lorzeu.

Pe aplicele din tezaurele de la Agighiol giCraiova capetele de urgi(saLr ursLrleli)suntirrconjurate de gerpi afrontati. Redarea integralS saLr par{ial5 (pors pro loto)are rnai putinA insemndtate. Cei doi gerpi afronta{i pe direc{ia gatului attintaltt ltripot sublinia gi intari valenfele subpftnAntene (in tirnpul hibernarii) Si terestre aleLrnui animal care simboliza giciclurile anotimpurilor qi vegeta{iei. De aserneni,prin dispunerea radiald a celor doi gerpi. se adaLrgir posibilitatea de a sugera unsinrbolism solar gi se impune merrlionarea celei de a doua variante de interpretare.mai pulin verosimild, confornt cireia ar fi o ilustrare a zonelor subplrnintene-te-restre gi celeste.

PIsiri. Vultur,yultur cu corn. Pisdrile ilustrate pe toreutica timptrric satt tarzie.a cdror specie poate li deterrninatl cu oarecare sigurantA, nu cunosc rttarea diversi-tate a patrupedelor. Intre cele l9 atestiri sunt vulluri.."vulturi cu corn" gi pe rever-sLrlplacLrlei de bronz din cetatea de la Polovragi foarte probabil cucoSi. De relnar-iat cd nu regdsim o continuare a reprez.entArilor pisirii acvatice at6t de raspAnditain secolelc anlerioare (Pl. LX-A/5.6.)tn'.

Situa{ia este parf ial compensatd de imaginile ornitomorfe intilnite pe cerarrici.in plastica, obiectele de os gipe unele produse rnetalice neitrcluse in tabelul def-at4463.

458 Cf . infra, p. I 80- I tl I .

45e.l.Buxdorl, Concordonliae. p. 1928, s/rne. vestia. r cslitre ntutu.16(' C.llentze, Lecultedel'ctursetudutigreelleT'crt7-'ie"Zalnroxis. I. 1938.p.50.+61 N,l.P.Nilsson, Griechische Religion. p.456; N'l.Spanna-scl. lrrle sptitantike IJLit'ctlstdlu?tle.

f .irrbuch des bernischen historischen-Muse urns. 5l-5-1. l97l- l9 r-4" p.57-69.lln studiu crctrplar ctt..,bibiiogralie corlrpletd a prezenlei ursului in cullele 5i crctlintcic popoarclor indo-curopcnc.

r('rC.Beda.(-arul solorantit'tlelollu.ioru, jud.-l-eleornttttt. N'luzcLrlNaiional. lll. 1976.p.61;i-:n.:E.Moscaluqi C.llcda. Bryoru. Ilnlumttl cuL'dr-('(t:ontolit'ttlutrtirurttdL'ultttrii llosarobi"lhrt-;r-Dacica. IX. l-2, I9lttt. p.23-1 l.

rt'-r l.Il.Cri$an. Cerarnicct"p.202, pl.XCIVi8.9: N,l.Ilabey. ,\'tutuercle . p.332.33(r: V.tJrsachi. (i:r-:.{iri arheologiceeJic'tuatedell,lu:eul deistoriethnllontutt.Carpica. I. 1968.p. 179.fi-t.52/5: N4.

lr1.icrea.0.Floca. N.Lupu. t.llerciu. ('eltilitlutit't'din su,lul 'l'run:ibuniei- ll-s.53 clc.

154 DtN tsToRtA cuLTURil $t RELtGtEt GETO-DAC|CE

Cu prilejul interpretdrii semnifica{iei sirnbolice a irnaginii infi{iqate pe coifulde la Peretu - un personaj a$ezat pe tron (ine un vultur in mdna dreaptd gi rlrytonulin stdnga - au fost amintite gi unele valen{e ale simbolisticii vulturului. Cea maiputernicd pasdre este simbolul soarelui,considerat cel mai mare astru. Vulturul estesimbol celest, al marelui zeu, pasdre psihopompS, pasdre sacrd prin excelenli.Imaginea vulturului poate fi regdsitd pe monurnentele religioase gi cele funeraresimbolistica sa avdnd in mari spalii ale lumii antice un trecut rnultirnilenad6a. Re-prezentirile lapidare, bronzurile qi plastica Daciei romane gi Moesiei Inferioare o-glindesc multitudinea simbolurilor mai sus amintite. Aldturi de irnaginea marilorzei ai Romei qi de cea azeilor adopta{i in religia Imperiului, vulturul are nuffteroa-se reprezentdri separatea6s.

Daci in cazul vulturilor obignuili sunt in general respectate proportiile itr con-textul imaginii cultuale inl}liqate la vulturii (sau pdslrile) cu corn se remarci e.r.a-

gerarea unor elemente anatomice (corn, ochi, picioare. gheare) pentru relevarea u-nor caracteristici speciale ale acestei pdsari a atributelor care intenfioneazd a fi re-liefate. Procedeulse inscrie de altfelintre pafiicularitalile esenfiale ale stiluluiani-malier.

La marile pdsdri care fin in cioc peqtele gi in gheare patrupedul, cutn apar pe tl-nele situle qi coifuri (Agighiol, Por(ile de Fier, Peretu) cornul vulturului are acela;iornament de cercule{e ca gi cornul fapului (ibexul), intreg sau jurrdtatea Iui supe-rioard, din grupul alegoric ilustrat. Acelagi ornament de mici cercuri posibil gi coar-ne are qi baza ghirlandei, care susf ine frizade capete de vultur cu corn incipienl(Pl. LIV/1;XLYtl2).

Cornul are intre semnifica{iile sirnbolice principale, pLlterea, bog51ia, viala ;iluminaa66. Podoaba qi for{a unor animale - coarnele au devettit cu multe In ileniiinaintea erei noastre atribute ale puterii. Coarnele erau ata;ate la reprezentlrile u-

nor divinitl{i, la coroanele unor suverar.ri, la cagtile rlzboinicilor etc. Uneori ele

simbolizau qi puterea spiritualS.intre divinitAtile cu coarne bine atestate pe rnonumentele sculpturale ale Daciei

romane trebuie men{ionate in primul rlnd ltrppiter Antmon (Baal IJarnnlon), zeuicu coarne de berbeca6T, posibilgi Cernunnos,zeulceltic cu coarne de cerba68. Dacii

a6aF.Cumont, Erudes sl,riennes, Paris, 1917. p.56-57; G.Conlenau. La gl,vptiqLte, p. l'11-1"1-1: IiKees, Der Gt)tterglaube inAltenAegl'pten.Leipzigl94l.p.l2l ;A.liocs. l,'aigle duc'ulte solaire s',-

rien.lI,RA, XXXVI,1950. p. 129 qi urm.; M.l,eglay. Saturne aJricain. p. lli 9i urrn.: \'lesnildu []ui:-son. les tessires,p.l06, fig.62; p.l 10. fig.67 etc.

a65 S.Sanie, CultOr,l, p. l0l-102. 153, pl.lll/1, 5 9i VI/2 gi 3-4: M.Barbulcscu. lnrerferenle spiri-tuale in Dacia romand. Cluj-Napoca, 1984.p.126-127;C.Pop. Signu militoria de bron: in Docio rc'mand.ActaMN. 1977"p.114-II8; S.Sanie. Citili:atictromana,p.163.164.l76.pl.2lIl 'I2l'la-c: 55

l gi 2penlruaexemplificanumai cudescoperirilcdinlr-osirtgurdalezare rot.nanii.'466M.Lurkcr,ZurSymbolbedeulungvontlornundGe**ehtuilerbesctntlererBefiit'ksiclttigtrtt;;

der altorientalisch-mediterraneon Llberlieferrrrg. Syrnbolon. .lahrbuch liir 51 mbolfbrschtrng. i.Kciln, 1974. p.83-99.

a67A.Popa. Nouvelles donnies cotlc(rnant les cultes de tr|cn el cle Jupiter.lmnton tlons la Doc',;supdrieure.Lalomus, XXlV,3. 1965. p.551-56-1: C.C.Pelolescu..llrrr noi privirtd cultele egiptene ;':

Dacia inferior. SCIV, 1,23,1972, p.79-8{J: I.Andritoiu. l..Marghitan. .llotturttente-srtrlpturole rortt,inereprezentdndpeJupiterlntnton,re(enldescctpcrileinDac'irtsuperictori.SCIVA. l9'16.2r-.1.p.45-54; S.Sanic, CultOr,l. p. 190-191.' 468 S.Sanie, LJn altar anepigrof cu repre:entoreo unei divinittiti celto-rontune, AIIA. XXI. l9ti-1.

p.363-368 (: German ia. 65. I 987, I. p.2 | 5-221 ).

r:::: Je>JiPerrnle:r,- ; i: la Ciume,,.,",:s : .:r ned:ul pri

\-

I *--

k--.,*--5

rf'lt

EB

ilL

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT 155

intre descoperirile celtice se numera $ipola de la Ciumegti, un coif cu coarne,gdsit in mediul propriu-zis getic.

flrurnosul coif suprapus de vultur din necro-tip rispAndit irr lumea celtici. n-a fost incd

,ffi,ffif

: - \\$A [.lV: Imagini dc pe paharclc dc lir Agighiol ( l. -l) li Portile de Fier rruzcu Nc..r York5 : Je pe coilurile dc la Portile de Fier - muze u Dctloit (.1) ;i Pcretu (2): 6 Atlanrclisi (iud.Oon-, ::,ta): bloc de pialri din ll'iza rnonumcnluiLri I-r'opacLinr lraiani avancl sculptatc liLrrtzc tlc llcant lcr-- ute cu capete rle lupi (apud F.B.Florcscu): 7a. b. c RIcIt.iu:obiect dc ()s cu rcprcr'cr)turca lLri

. ,,n" scrs gi persona je din cor-tegiul dionisiac (apud V.C'upitanu).

156 DIN tsToRtA cuLTURll $l REL|GtEt GETO-DACICE

,,Coarne de consacrare" bine cunoscute incl din civilizalia minoicda69, apar qi

pe obiecte mai m5runte470. Mdsulele pentru ofrande getice, gasite in diverse age-zdri dacice au adeseori coarne de berbec sau de bovideulTl.

De astl datd cornul. acest atribut al puterii. apare la o pasdre sare cumulase dejavalori simbolice impresionante. In logica sistemului acestor sirnboluri adarrgirilevin slint[reascd atributele existente. Au fost amintite in acest serts uuele piese dintezaurul de la Craiova unde rozetele intlresc. se adaugd sirnbolisnrLrlui solar al bLr-

c ran iilor.Deqi mai rar, ad[ugirile nu se fac doar cu simboluri geometrice. Dou[ braliri

din tezaurul de la Baiceni, confornr uneia din variantele de lecturS, s-ar termina cu

,,cai cu coarne". Pentru a rdmdne simbol solar. coarnele adaugate ar trebui sI fie de

berbec.Se infelege agadar cd nu avem in vedere o pasire fantasticd cornparabilS cu an i-

malul cu un corn, licornul (inorogul) la care numirul elementelor anatorricc abe-rante este at6t de mare, ci de un vultur ciruia i s-a addugat acest element sirnbolicdeintSrire. in imaginile cultuale in carc nu apare gipeisona-jul principal, pasdreir(vulturul) cu corn este substitutul zeului supreni. sinrbolisrnul conruluijustiticArtrlaceastl ipoteza"

Dacd patrr-rpedLrl (iepurele) nu poate Il considerat sirnbolul ttnui zeu ci doar a,

spa{iului terestru de manifestare a puteriidivine. se qtie cir pegte'le are serlrniflcati.multiple, intre care gi cel de substitut al l\4arii Zeitc. ln cazLrl cle firti insi el sinrbo-lizeazdrnediul lichid, raportulde sLrbordonare llirrd sugerat cLr c!aritnte . irnpieLrn:.vulturul cu conl" peqte lc qi icpLrrele ilustreazir atribirtele urtei tnari clivinitiili cLlllu-larde existente deja in secolulal V-lea. adici in perioada ditt carc clirtelzri ri sur ic'ti-le lLri llerodot.

('oco,y. Pe reversul placLrtci de bronz cle la Polovragi itttr-o ltrntrlo Ltt1.\(tlLt Lrpl-

cu foarte mare probabilitate, doi cocogi carc llanclreazi un kontltttros. r!"preze rlttr-'pe care editorLrl ltu o cornenteazii dar considerir cir ca anuleazii intet'irretitrca unilat..a piesei avers-revers'112. D. BerciLr apre cia ci prezcn{a konthuro.s-tLlui ,.atribut sl-cru ai lui Dionysos'" ar fi un ineliciu cii acest panciantiv sernilunar dc la ['olovragi c,,

gi ccl de la Ocnila asupra cirLria votrl reveniar ilu:;tra..scene legate dc cultLrl !Lri Di.'-nysos, practicat probabil gi cie geto-daci"'171.

Pasirea care anun!5 ivirea zorilor gi ltrrninii era in mitologia gi cLrltele ntLrlt.-:popoare antice atribut al curajr.rlui, ddrzeniei, vigilen!ei gi este intalnita pe reprL-zclr-tdrile multor divinitali (Eros. Athe no, Ilerttklc',t, llcrne,s. L[elios-AVtlion. 14itlu',t.pe rnonumente qi urne funerare. Cocogul se nurnlri prirttre pisdrile sacrif"icate irr-

deosebi lui Asklepios qi apare de aserneni pe nunreroasc gelre magicelTl.

a6q M.P.Nilsson. op.cit..p.25l-254, pl.6 5i 7.a70S.I)iamant..l.I{utter. f!orne,lobjecl:; trnLl tlrc,\'i,ai'l.ast cttttl pos,sil,la cortrtt'ttirtus tritlt lltt'i

nctLtn ,, Horn of(-onsecraliom"" Anltolian Stutiics. XIX. 1969. p.147-171 .

a7l CAtcva misute de oliancll tlcscopcritc in cclulr"lia rlc ll IlircirlaU sL.Iri prc\ ijruto ctl coi.lrlt.bcrbcc. [.e-am vizLrl sraiie buniivttinlci colcculLti Viorcl (]iipitlrrttt.

'r71 F.Marinescu. op.cil.. p.31.a7l D.Bercitr" ,,lsupra ce lor dr.nrLi lptt t' tlc et.ti Ll('s('()pt,l.trc in l9t3 lu ()tttitit /liri rrlrn'rr. l-ht'lt.

Dacica, V. 1-2. l9tt4. p.tt7.174 Ofi h. arl. H u hn. Ill-., V i I I r,,. StLrtlgert" I 9 l.l" coi.25.l i -2516.

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT

Se impune a fi relevata frecven{a deosebitd a reprezentArilor cocoqului pe relie-furile cultuale ale Cavalerilor danr-rbieni. CocogLrl apare pe aproxinrativ 100 monu-mente, in doua cazvri de doui ori pe aceia;i plac5. De reguld poate fi observat inregistrele de jos cu scene care ilustreazd misterii, simbolLrri qi credirr(e htonice gi

este prezent mai rarin registrele superioare in prea-irna Soarelui sau Lunii. Itt ir-na-

gistica Cavalerilor danubieni cocogul era gi sirnbol al aerului, unul din cele patru ele-mente constitutive ale cosmosului, alitLrri de crater sau kctntharrr.,s (apd), leLr (foc);i garpe (pdm6nt)47s.

Dispunereain registrele extreme 9i aldtLrrhrile, a$a cum apar pe reliefurile Ca-r alerilor danubieni, sunt o mlrturie a posibilelor valenfe celeste in general gi solarein special dar gi htonice. Se adaugl de asemeni presupusa funclie apotropaic6.

Pe pandantivul de pe aversulplSculei de la Polovragi.kctnlhuro.s-ul, in cttltulCavalerilor danubieni sirnbol al unuia dirrtre cele patru eler.nente care complrnPrincipia Vilae, recipient pentru Aquo Vilae, este flancat de pasdrea cu valenfesimbolice atdt de numeroase gi diverse, cuprinse in spaliLrl unei .,luttula". Cornulinl'ersat al ILrniipoate fi simbol lunar dar qi celest. Piesa ar putea ilustra citeva dinspaliile de ntanifestare a unei divinitali dupi curn pot fi avute in vedere doar ele-ntentele htonice gi funcliiapotropaice, cocoqul tiind qi in credin[ele antice pasdrea

care alung6,,spiritele rele", ultima,,calitate" fiind caracteristicl pr"rterilor atribLrite;elor mailnLrlte pandantive.

Oricum, e de presupus cd descoperiri viitoare vor arnplilica numdrul irnaginilor;ocoguluiin mediu geto-dacic, justific6nd gi loculdeosebit ce-locupd pe relieturi-1e cultuale ale Cavalerilor danubieni. loc ce nll poate fi pus doar pe seama ittfltten-tei unor culte grecegti. orieutale sau de alti sorginte.

Cerbul.llustrarea unor cerbi pe situlele de la Agighiol gi Por!ile de Fier (?), pe

:oilulde la Peretu, apariqiile razle[e pe difbrite piese de Ineta1476, in plastica4TT gi pe

;erarnic5478 atestd o prezen{d inse rnrrati a acestLli animal in imagistica geto-dacic5.Surse literare antice gi materiale arheologice fvrnizeazd infbrrlalii utile rcferitoa-

re la existen[a cerbului in cultele gi credinlele indo-europenilor. [n rnediu scitic+7e

si celtica8O sunt atestate nurreroase reprezentiri ale cerbului dar relev6ltd acest faptnu indicdrr irnplicit doud din surselc care pot explica frecvenla irnaginiicerbuluipe toreutica geto-dacica. Faptul cd acest anirnal n-a Iipsit niciodata din fauna spa-riuluicarpato-ponto-danubian, obliga la cercetarea giadrniterea urtor paralelisme.

Pe reprezentarile cultuale greceqti cerbulapare ca insolitor pertnanent al Arte-midei, zeila vdndtorii, stdpAnd a animalelor sdlbatice (fldrvto 9r;p6v), divinitate;u numeroase atribute. In acelaqi nredir-r irnaginea cerbulr-ri poate fi regdsita in cul-

r7s D.Tuclor, CMRED. II. l.e1'den 1976. p.227 5i trrrn.r'6 R.Vulpc. Lo civilisution dac'e et ses prohlines i la luntit\re des tlerniires f otrilles t.le l'oittnu en

::.t:se .\!oltlavie. Dacia. N.S.1957. p. 150. lig.5/7.-- M. I Irbr:;. Sr at tr,' t t 1, . p,-l2a-.132. .14{r.rrs I.I l.Criqan. Ce rutn ico. p.-]23. pi.XCII/ I .

r?eG.Charridre- L'art harbaresc,trlie, Paris. I 971, p. 137-111.rs0C1-P.Itr.llober,('erntu.rnos: Originandtrtttis.fornttrtitttttl/ uteltic'divittit,--n.1A.5,1, 1950.p. l4

: Urrl.i J..l.llatt. Les croyances.[unirairas tles Gullo-Rontuin.s tl upris lLt dit'orotittrts des totnhes-1 \F-ClE. t.XXI. lasc.79-{t0. 1970, p.,11 $i urrn

157

158 DtN tsroRlA cuLTURll $l RELIGIEI GETO-DACICE

tele lui Apollo, Nemesi.s4st g.a. Pentru atributele solare a cerbilor std mdrturie gi pre-

zen{a lor ca animale de tracliune la carele cultuale cum atestA reprezentdri gi piese

datdnd din prima epocd a fierului iar aldturarea la Apollo poate fi privitd 9i ca o

continuare, un ecou. Despre zeul celtic Cernunnr.ts, infEligat totdeauna cu coarnede cerb qist6nd in pozilie budhicd, dispr.rnem de inforrnafii gimonunrente doarpentru epoca Daciei romane482.

La fel ca garpele, cerbulera corelat creclintelor in nerrurire. in viziunea antici-lor (sci1i, greci. traci sud-dundreni etc.) miraculoasa scltirrbare anttalS a coarnelorcerbului era o ilustrare a resurec{iei.

in lipsa unor surse literare explicite privitoare la semnificalia simbolica a ima-ginilor cerbului in lumea geto-dacicl s-a presupus cd el era. in prirnul rdnd, anima-lul atribut al Bendidei, zeild echivalatd cu Artemis, cumul6nd insd o incdrcdturasimbolicd mai vastd.

Denumirea cerbului in osetina modern5, scts:, a constituit temelia aprecierii ca

in afara atributelor amintite, cerbul a putut avea qi valoare de entblemd clanicl sau

totemicda83 in imensele zone locuite de sacae nutiones. E,xistenfa vreuntti cuvantgetic aserndnltor ar contribui la explicarea mai verosintilS a toponimului Sacicirr',;din apropiere de Apulumasa. Atestarea unei astfel de vocabule nu ar insemlta doar

cI dispunem de o noui traducere a unui toponim ci ar marca existenfa irr Dacia a

toponimelor in compunerea cdrora intrl anitnale totelr48'5.

De remarcat cd pe nici una dintre reprezentdri cerbul nu apare ca animal stlportal vulturului'186 sau in pozilie antitetic5, ipostaze care ar indica noi direclii de inter-pretare.

CAt priveqte ,,dublarea", cum apare pe situlele de Ia Agighiol. Rogozetl 9i Porti-le de Fier (?) (Pl.LV/3;LYIl4), ea constituie o ilustrarc a unor practici gamanice. fi-ind cunoscute qi in alte spafii reprezentiri ale calului octopod. de ex. ctt funclii er-tatice sau funerare487. AceastS,,dublare" a uneia din cele doud intaginiale cerbr-rlui

int6lnitd pe recipientele arnintite este regdsiti pe scena ilustratl pe otrrdzartrl stingal coifLrf ui de la Peretr-r unde apar trei cerbi. Dacd practicile gantanice aveatt drept

asrOrth. arL. Hirsch, RE. VIIIr6. Stutlgad 1913. col.l9-1-5-l9,1ll: M.l).Nilsson" Griet'ltistlte llei;-gion. p.451-457.

a82 S.Sanie. Un ctltar ttnepigro/, AllA. XXI. l9li:1. p.36'1-361t.aSr Ci.Charridre - op.cit., p.141 .

asaV.P{rvan, Getica. p.159 (-271): .,Astltl, Socidu,;o dc lLingi ,lpulunt are a fi aclaugati la lopo-nimicele.iurnf,tate iraniene,.jumdtate geticc...". C-'uvintul rotnincsc..ccrb" dcrivi clc la latinesctrlt'r,-urzs. Daci va fl cindva alestatii o vocabulil getici.irrc sau -\r/s pcnlrtt ce rh nu-5i l'or nrlri gasi loc li'r-nrele hibriclc gcto-iranienc considerate inacccptabiic in cxplicarca ttutnclor urtor thconiilc \Cl'. /:rmolxis).

aEs l-lc tipul Arcacliei. de exentplu" al cirre i nunrc deriva clc la posibilLrl atrimal lolcttr al populal:i.sale.,.r:rsul'-.

a86 ingerniinarca dintre cr:arne lc de cc|b ;i protortrclc pirsiirii cLr corll apar!'ctl nlai nrtrltlr clarit:rl;pe situla din colecliile Muzeului N4ctropolitan unr.lc coarnclc sc pre lungcsc irt ghirlanLla dc pc care :.inaltli capetclc. sensul. aia cum s-a antintit. c ccl rlc asocitrc" everttLtal dc arrtplificarc a r:rlci llutcri .il-vine.

187M.Eliadc. Let'hantonisnteetlestetlirtitlttc,surltultltrt'sdeI'e\lu:e.tlcurie'ttle ItiitiotlrcrLlc.-laugmentcc. Paris. I 9(r8. p.36,1-366.

-.t - -' ;a \ iF< i,

s:i: : -:lie;3rea" d in:l,t "-:irl- sarnanurl iurc :*;, ;erli Seu dCl :T1rL '-.:l: . .- : _i3 m ara t']r

-!At-- a.. I:VJi

!{,-_i ,,:=? -'-\

-

'.1 : -]

-!-'F'="

Mffi

\)q-

.d r _ .--+--.-

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICT 159

scop,,trecerea" dintr-o regiune cosnrica in alta: de la prrnAnt la cer, de la pdmdntla Infern, qamanul cunoscdnd tehnica rupturii nivelurilora88, posibil ca gi acest grupde trei cerbi sau doi qi unul,,dublat" sd ilustreze cele treizone cosmice iar dublajulpicioarelor sd marcheze momentul treceriia8e.

:'- .\\;$.1 LV: Rogozen: clecorurile riesliqurate dc pc ciurilc rrr. 159 ( l) 5i nr. 157 (2) ii cle pc paharLrl: 165 (3).

'r3 lbiden,p.2l l.-sqSemnilicatiacosmici adiscului" r,iziLrilpc situll rlin colccriilc Nlrrzcului \,lctropolitan gi pc

, Jirt sitrtlclc tle lr Apighir,l. ar spri.iirri iprrtezrr rro:r.lrir.

160 DtN tsToBtA ctJLTURil $t RELtGtEt GETO-DAC|CE

Lupul. Prezenfa imaginii lupului pe principalele monumerrte lapidare, pe Co-lumni lui Traian,ca parte componenti a stirrdardului dacicae0 qi pe Monumentttl cle

la Adamclis, (Pl. LIV/6), prin blocurile cu friza de frunze de acant intr-o dispunerespiraliformd terminate cu capete de lupael. informaf ii literare antice, studii care

suslin cd vocabula getica prin care este nornirralizat acest animal este aceeaqi cu et-

nonimul dac suger6nd unele echivalen{e gi o influen1d in psihologia 9i cornporta-mentul dacilor in momente importante in viafa sociala qi politicdae2 conferi h"rptrltri

o pozilie de excepfie intre animalele simbol ale mitologiei dacice.

intre produsele toreuticii incluse in tabel imaginea intreagl sau par!iala a lr.rpu-

lui apare in reprezentarea de pe aplica rectangulard pentru h51uri din tezattrtrl de la

Bliceni (com.Cucuteni, jud.laqi)4e3 $i pe fibula de la CAnde;ti (iud.Vrancea)aea.

La sud de Dundre, pe trei aplici din tezaurururl de la Letnilaaes intalnim imagi-nea lupuluiin diferite ipostaze: a) aqezat pe spate sub copitele caltrluiintr-o scend

care inltlige azd un cavaler atacAnd cu lancea ult urs aflat in pozilie vefticala. st6nd

pe picioarele posterioare in fala calului(Pl. LVII/1); b) atacdnd o cdprioara: c) in

migcare deasupra calului in mers spre dreapta in spatele cavalerului care (ine inmAnd o phiala (Pl. LVIII/2). Interpretarile acestor irnagini pot fi interesante. Vonr

releva doar faptul cd pozilia lupului in ultima dintre scenele citate indica indubita-bil situafia sa de animal atribut al unui zeu.

Pe aplica de la Bdiceni apar doua animale compozite - primul de dirrensiunimaimaii, cu cap de cal, corp;icoadl de ler-r 9i foarte probabil aripi. Ar fi unuldin-tre multiplele forme ale grifonului. Sub picioarele sale apare un alt anilnal cotnpo-zit asemdndtor insd l}r[ aripi" Compararea mai ales cu unul din lupii inl]1iqa1i pe a-

plica cu Cavalerulcu phial6 din tezaurul de la Letrrila nu exclude posibilitatea cE

animalul mai mic inliligat pe aplica de la Bdiceni sd fie lup. Ar fi ilustrarea une:

confruntdri (?) intre un grifon (?) qi un lup. $irLrl de incertitudini ne detern-rind sd nrmai incercdm explicarea semnificaliei acestei irnagini.

Fibula de argint de la CAndeqti pe al carei corp apare tln foarte frutnos cap de

lup rdmdne una dintre piesele interesante degi ea poate fi inclusd gi intre materia-leie de import asemenea fibule zoornorfe fiind bine atestate in epoca elenistic5;lroman64e6 (Pl. xLVI/l ).

aea Supra, P. 1 06- I I 2.aer F.il. Flore.c u, M onumentttl de la Adam Klissi, Tropaeunr Traiani, cd.3. Bucurepti. I 96 I .

ae2 M.Eliade, De la Zalmoxis, p.2l-37 .

ae3M.Petrescu-Dimbovi{aqi M.Dinu, op.cit.,p.l12. ll't-ll5-t1g.712Sill12.aeaV.Bobi, Milcovul. XIV, 1863. din 4 iulic 1981" p.8. cu fotogralic; idem. Doudfibule tloc;-t

din colecliile Muzeului yrdncean, Vrancea. IV, 1981, p.507-509; Adrian Florescu. Marilena F lor.'.-

cu, Aspeite ale civilizotiei lraco-getice in:onct de curburd ct Corpotilor rdsdriteni. Sttldia antiqua ::archaeologica. I. 1983. p.85. fig.3.

+e:1.y1n.611uv, Les trisois. DacI are inconvenicntul ci atet paginilc tcxtului cdt 9i figurilc : -sunt numerotate. in schirnb este ilustrat cornplcl lczilurul clc la L.e1ni1a 5i nu doar sclcctiv ca in scr .-

rea lui l.Vencdikov gi 'l'.Gherasimov. o;-r.c'r1.. unclc douir dinlrc sccnclc in riiscu!ie apar la nr.23i ,

286. descricrea la p.383.'1e6Cf R.loffroy, Les./ibules -ootnorphes du t.t.pe uu lion" Ogain. XVI. 1961" p.7 9i urm: N{ -C-

Santot, Objels cle bi.on:e de llo!ards. RAECE. XXVIII, 3.4.191'1 , p.3ll3: M.[]cugire. Les./ibttles.-Gaulel4diidionaleclelaconqtGteitlolintlulvsiicleap.J.C..l']aris. 1985.T1'p29a.p.386-3{t9.

Jmr:r,- ;:\r:S iF

:-----. i. t,.^ r,_ --,-.r ur

ril*:,lx*.; :,e SUnt hCail :cr-- s:u irtt: or;mlii L:r: :cupa;iie de I

rxll]llr-"rl,Lrlff:.r - ^-- X.-l Bii

milfi rii:iMl ] -:':r:ei:- - .l

.I dmllru,u;

4 &l g4Lg

q{Imiinml"l :::d;ruliffimiumlur,,rr:r r,!:r :':l il-: .lEll1l[nrnir]IT'T,iEl :i .t-3]l ,

iapitolul I. FONTES ARCHAEOLOGICI 161

Protome de lup mai apar gi pe piese de bronz qi argint descoperite in mediul ge-

io-dacic ele sunt incA puiine raportate la presupusa frecvenld a imaginilor lupului.-a locul sdu intre animalele simbol gi in via{a unui popor la care pdstoritul se numi-ra intre ocupafiile de bazi.

PLAN$A LM: f -2 Biiceni: aplice triunghiulare (apud M.Petrescu-Dimbovila, M.Dinu);3 - Bdl[-neEti (apud E.Popescu); 4 Agighiol: decorul destigurat de pe suprafa{a laterald a situlei nr.2 (apud

D.Berciu).

lapul.Imaginea lapuluiapare pe trei situle, doud dintre ele provenind din in-r entaiul morr;antului'prin?iir deia Agighiol qi pe una aflatA acum in colecliileMuzeului Metropolitan precum qi pe doua coifuri, unul descoperit la Perettn (ud.Teleorman), celdialt ajuns in colecliile Muzeului de arti din Detroit (Pl. LIV/2-5).

DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO-DACICE

PLAN$A LVII: l, 2 -Letnila (Love!, Bulgaria): aplice cu reprezentdri'

3apitolul t. FONTES ARCHAEOLOGICI

PLAN$A LVIII: l, 2 -Letnila: aplice cu reprezent6ri

DIN tsToRtA cuLTURtt 9l RELIGIEt GETO-DAC|CE

/'!-+,\lr,i \e\[,[_ly

F.nj_

6M

P^l

Frl-GT-.

in studiile asupra tezaurelor traco-dact-ce, acelaqi animal este considerat uneor;

tapoe' , alteori ibexae8. Aceeagi fluctualiepoate fi constatatd qi in deterrninarea ani-

malului care apare dublat pe situlc calif^-i-

cat ca ..probabil cerb"lee sau cerb500. lilfapt, animalul cu numarul de picioarc du-

blat. aflat totdeauna intre cerb qi 1ap (ibereste un animal hibrid. Corpul alungit- bar-

ba, uneori gi forma capului qi ochilor (erAgighiol 2) sunt mai apropiate de caracte-risticile anatomice ale fapului, in timp c;coarnele sunt totdeauna de cerb.

Caracterul cultual al imaginilor de pe

situle qi coifuri a mai fost relevat. Se impu'ne a fi stabilitA qi semnificafia {apului i:an samblul acestor rePre zentdri.

Pe situla din coleclile Muzcului Mctrr'politan, lapul (J) fiind precedat. la fcl ca p:

iitulele de la Agighiol" de cerbul sau an.-

malul hibrid cu numir dublu de picioar'(Cz) li un alt cerb (C1) incheie cortegiul ':melr rp." st6nga. in fruntea cirr"ria se all:marea pasdre unicorn (Pl"{) (Pl. LIX).

Pe situlele de la Muzeul Metropolitan s

Agighiol 1, doar pasdrea mici unicorn (P-

apare in pozilie antitetica fafi de pasdre -mare care line un peqte in cioc qi are ca an--

mal suport, iepurele. Animalele inIbliga:-pe fundul celor doud situle, grifonul p;mistre!, se afld orientate tot spre stdnga.

Pe situla Agighiol 2 care nu are ilustra-.plsirile, fapul este tot ultimul din mic;iortegiu in mers spre st6nga in timp c9 gr--

fonuf qi mistreful din reprezentarea de p:fundul situlei sunt orienta{i spre dreapta

Po4lia fapului pe coiful din coleclia;:1a Detroit gi pe coiful de 1a Peretu, pie.;contemporane cu situlele exclude o ier::'hizarein funclie de locul ocupat in corte'

Fun d.-_-a-M

,/\/ ,-^\ \

, (s,( )'\\/

/t"r'-\r\t ll )''\'\

./c,,,/

*3-/PLAN$A LIX: Dispunerea animalelor inreprezentdrile de pe situlele de la Agighiol1f-21 9i Portile de Fier (3) li pe coifurile de

ia Portile de Fier (4) qi Peretu (5).

A b r ev i er i : C - c erb; G - grifon; I - iepuie; Ir{ - mis-

tret; p - pe$te; PM - paslre mare; P. - pasire mici:T - lap.

ae7D.Berciu,.4 rta, p.55, 57, 84ae8 P.Alexandr escu',I.e groupe, II, Dacia- N.S., XXVII, l-2,1981, p'87-90'4ee D.Berciu. 1rta. p.55.500 P.Alexandr escu-, Le groupe, II, Dacia. N.S.' XXUII. I -2' I 984' p'87-90'

Sapitolul I FONTEs ARCHAEOLOGICI

50r [.Vencdikov, T.Gherasimov. op.cit., fig. I28. p.36tt.5(': M.Oppermann. T-hraker, p.85. fig.37.50r M.Nilsson. G r iec hische Re I igion, p.2l 8,soa V.Capitanu , Noi contribu;ii la cunoa:;lereu civili:a!iei gelo-dctcice in ba:inul Siretului mij'

icir. Carpica. XXII I/1, I 992, p. I 45- I 46. fig.43.'14.'50sl.deVrie.. Altgermanische. I. p.361,370: ll. p'6, ll3 9.a.50(' M.Eliadc. Traiti. l. p.69. 75-78.501 Su;tra, p.75-76. l5 L

165

larul ilustrat pe situle. Mai rnult, pe cele doud coifuri tapul se afli in pozitie aparent

antiteticA, fa15 de pasdrea mare unicorn, urmat6, pe reprezentdrile coifului de la Pe-

retu. numai de doi dintre cei trei cerbi. Dispunerile diferite ale simbolurilor nu potfi justificate doar de necesitatea oblinerii unei simetrii a decorului, de criterii este-

tice.in spaliul nord-dunerean n-au fost gdsite deocamdatd alte recipiente de clard in-

t1uen1[achemenid5, rhyta sau amfore cu imaginea (apului cum sunt cele cunoscutein inventarele tezaurelor de la Panaghiurigte50l sau de la Movila Kukuv-Duvanliir reg. Plovdiv, Bulgaria)sO2.

Japul apare frecvent in cortegiul divinit6lii de sorginte tracicd Dionysos. Elservea ca animal de cdldrit al zeului fiindu-i totodatd de preferintl consacrat.Uneleelemente caracteristice animalului sacrificat lui Dionysos gi identificat cu at6t de

raspAnditul zeu, apat gi la personajele care inso{eau de obicei divinitatea (satyri, si-ienl. Pan etc.). Cu toate cd era ;i simbol al naturii ardente qi prolifice tapul apare qi

;a an imal tragic. C6ntu I (rpoyur6 [o) care insolea deslTgurarea sacrificiu lui {apului:n cursul slrbltorilor lui Dionysot5o3 gsls considerat a fi la originea tragediei gre-

Je$ti.Descoperirea recenti in dava de la RhcItIu (com.Horgegti. jud.Bacdu) a unei

tiumoase sculpturi in os care inliligeazd pe Dionl'scts qi o panter6' alt animal atri-:ut al zeului, se adaugd altor materiale arheologice care atestd rdspAndirea cultelorJionisiace in mediu geto-dacic504 1Rt. LMZa-Zc;.

La germani, lapul este aldturat zer.rlui tunetulr,ri (animalul lui Thor), dar poate fi:egasitJi printre anirnalele (cal, mistref, vulttlr, bou. qarpe etc.) care ilustreazd mrrl-

tiplele itribute ale lui Odinsls. Japul ramAne 9i in mediul gerunarr simbol al belgu-

gului, al prolificului. Daci avem in vedere aserliunea lui Mircea Eliade cI tunetulJste un eie*"nt definitoriu pentru valenlele uranice ale unui zeu aducdtor de ploa-

ie:06, rezultd ca lapulse numdrd printre animalele prin care erau ilustrate atat atri-butele unor diviniiSli prevalent chtonice c6t gi ale unor zei uranici. In fapt sunt atri-bute de divinitali care distribuie ploaia, de care depinde dezvoltarea vegetatiei.

in lurnea indiand vedic6, fapul era identificat cu zeul focului genezic ai sacrifi-cial, izvor al vielii qi sdndtdlii, animalul de cll6rit al lui Agni.

in mediul geto-dacic, lapul a putut fi sirnbol al unora dintre atributele bine cu-

noscute ale zeului atat de complex care a fost Dionysos, ilustrind totodat-q_;i ele-

mente men{ionate pentru India vedicd apropiate simbolismului berbeculuis0T. Ber-

b,ecul se pare cd a fost totuqi principalul simbol al focului domestic Ai sacrificial.Ce poate inlbliga cortegiul in dispunere circulard gi care poate fi semnificafia

srmbolica a{apului pe cele trei situle gi pe cele doud coifuri?

166 DtN tsroRtA cuLTURil €t RELtGtEt GETO-DAC|CE

Dacd am admite cd paslrea, simbol al mediului aerian av6nd aldturate'pegtele(mediu acvatic) gi iepurele (mediu terestru) inllligeaz5 spafiile de manifestare aleputerii Marii divinitdli, iar animalul hibrid, dublat, o ilustrare a intervenfiei gama-

nice pentru transcederea de la o zond cosmicd la alta, fapul poate simboliza in acestcontext un zeu prevalent htonib.

Pe coiful de la Peretu gi pe cel aflat la Muzeul de artd din Detroit {apul ilustratpe obrdzarele stdngi qi pasirea mare nu se afld de fapt intr-o dispunere antiteticdimplicind o opozilie ci flancheazd fafa personajului plasat sub proteclia misticd a

unor mari divinitali geto-dacice.Grifonul gi alte animale fantastice. in secolele VI-IV i.e.n., sau II i.e.n. - I e.n..

de c6nd dateazdobiectele toreuticii getice care au pe ele imaginea grifonului, aces-

ta sau alte animale fantastice, aveau deja o existenfd multimilenard in iconografiaegipteand gi mesopotamiand, fuseserd asimilate qi vehiculate de asirieni gi grecietc. Grifonul a cunoscut o insemnati risp6ndire, o evolu{ie tipologicS insolitd de

modificdri ale conlinutului qi valorii simbolice.,,Prototipul", un animal cu protoma qi aripile de vultur qi trupul de leu, unind

agadar doud animale cu un bogat simbolism, prevalent solar, a suferit numeroasemodificdri, toate ilustr6nd in primul rdnd idei ale concepliilor cosmogonice, com'bina{ii diferite ale elementelor naturii sau doar ale principalelor zone de manifesta-re a puterii divine.

Atestirile sigure gi probabile, rdmdn6nd in sfera animalelor fantastice inaripa-te, figureazd, pe urmdtoarele obiecte: situlele de la Agighiol qi Po(ile de Fier, coi-ful de la Bdiceni, aplicele din tezaurele de la Craiova gi Peretu, falera de la Surcea-

lunula de la Ocnila (Pl. XLVIIV2) gi in cuprinsul altor descoperiri.Pe unele piese apare doar protoma (Craiova, Surcea), pe altele grifonii flan-

cheazdprotoma de bovideu qi sfera (Ocnila), iar pe situ.le grifonul, de un anumittip, depdrtat de forma clasicd un animal fantastic cu aripi gi picioare terminate cugheare sti pe un mistre! (Pl.Ll4,5). Mistreful pare mai curdnd un animal suport de-

cdt victiml cici presupusul ,,animal rdpito1"s08 nu mdn6ncd din ,,prada" linuta cu

ghearele ci un picior de animal cu copita despicatd. In imaginea de pe apdrdtoareade ceafE a coifului de la Bdiceni (Pl. XLVI(bis)/ ) doar aripile qi mai ales picioa-rele cu gheare amintesc de prototipul grifonului vultur-leu, capul qi trupul fiind de

cal. Reprezentarea nu poate fi insi omologatd ca fiind a unui Pegass0e. Spaliul care

suprapune cele doui animale fantastice adosate este acoperit de o palmetd de o for-md mai pulin obignuitd, motivul ornamental apare ca alcdtuit din coarne de berbecgi bovideu (Pl. XLVI6^/4),

Pe o aplicd de aur, neinclus6 in tabel, care ftcea parte din inventarul mormAntu-lui 2 din Movila 2 delaGurbdnegti fiud.llfov)sl0 sunt inftliga{i adosali un grifon sr

un cerb.

508 D.Berciu. I rta. p.55.50e M.Petrescu-Dimbovitra qi M.Dinu, op. c it., p.108.5r0D.V.Rosetti, Movilelefunerare de laGurbdnesti (iud.llfov)" Materiale. VI. 1959, p.795. fig 5

I I qi fi 9.6 qi p.806; D.Berciu, Arta, p. I 58, fi g. I I I .

3:\-=S i;:

a j: i: :esiierill all@'. rTi

=. = ::; pta:= j .lrf,lu, rrar ,; : il sin3i cci:lffiT:iL ; =- -- ;::E +

: *. - - ----- ..-.,: -,:-: -l- =l-3i Uf U - :l]ru f|:,1-:.= :- ---::i ie :um,,riir !r - -: -" in ctn:nl:' L-1-t=..::-:t: >3itd-,a-_-_,L\11

rr : -:.-;::i= E_tip

illit: rit]nr j{ t-:::.a i}cr;Priffimii|iI- . ::,;i:nL-] ;.. --.--.: .*:..q*--i---A-ia-,

ffi* ,.r:i:"::,: al izJriliL,,,,'m , . " --,-:---=,i] .:'ic

i; ii' -"::: : .-:.:.; :.:iU -.'.-{-- - = -:J-.3!lE;d - lr- -:l :-i -:--'

.rtr'lT - ,,:::-: i.:. 1{r$U* l-j-:::S:;,-::::llldrldsfflT: -: :;:-: . : - p:f i<

mfillilu ,1ti : -:i illl-fpfefi1ffi6g{h -:- :-ii::-rpartffilrmr iirrs;-5: au fE;rt

1

*cr'!'rire geometritj.-. -: -ii r:-?l-

tmlltM@. : *:;i 31": ],;,1 pr€

irlm@ 'r:,-.- - : :3: --:3:i\tffi|lmi rr i,'::;

r[T s-]L- ra:eri:l:,[];iltrr- ..m1; :.: -:-. ":-

::.-f. i;t{0&lrf:e'- . --:;:=,'-'--

l* * r -:. ::, u lte au'mm!flg :. : --:::--=t.i I

I --- - --.- I"t::: : -:f: >e:llnUililI@LL*. A -- .\ 3--:;.-.

l-eg*- r- j'.::,'JIl$n0 .t!JL--.-:- : -E-. 1'1--'r--- .:

fmrruuU.- . :'-.-'.-..,wrtt4ftf,rrmr "cnrl

: *;*r;::.:; \!*.. ,l:' lr- {- --'i .f . . --' . : :

Sapitolu! t. FONTES ARCHAEOLOGICI 167

Atdt in bestiariul artei grecegti cdt gi a celei scitice grifonul se numird printre:-'limalele adoptate din Orient. Estimarea gradului in care gi-a pdstrat confinutulsimbolic originar corelat uriei anumite divinitdli, sau figurarea uneia dintre carac-rristicile ei iau dacd este doar un motiv decorativ, constituie o opera{ie difici16.

Enumerarea unui numir de piese a toreuticii geto-dacice pe care apare grifonul:u poate fi urmat[ de o trecere in revisti a tuturor valorilor simbolice pe care le-aarut grifonul in Orientul Mijlociu sau in alte spatii ale lumii antice. Vastitatea bi-:liografiei impune selectarea, menlionarea unor atribute mai cunoscute ftrI a pu-::a urmdri numeroasele reelabordri cu caracteristici somatice eterogene.

in iconografia Egiptului, incd din epoca Regatului mijlociu, grifonul era o per-:,.-rnificare a faraonului, a victoriei sale impotriva inamicului, imagine consideratla avea funclie apotropaicd gi care apare uneori gi ca motiv strict decorativ. In Me-lopotamia era simboi al zeului tunetului (Addad) sau mijlocitor al altei divinitdti.In gliptica asirian[, grifonul era simbol malefic. In sfirqit, in lumea greacd grifonulapireca pdzitor aliezaurelor din lara Hyperboreenilor, al craterului cu vin al luiDionysoi,animalul inc6lecat de Apollon sau ca simbol al for{ei 9i vigilenfei etc.5l l.

Care dintre aceste valori simbolice vor fi prevalat in mediu geto-dacic este difi-:il de stabilit. Unele caracteristici ale obiectelor pe care apar grifonii, locul ocupatin compoziliile ilustrate pot fi considerate drept indicii ale simbolisticii solare,re-

-:.:/e, simboluri ale unor personaje umane gi divine veqnic invingdtoare.Semnificalia simbolic6 a unor reprezentSri (bovideu, capr6, iepure, leu, hien6

etc.) n-a mai fost comentatl separat, fie pentru cd despre ele au mai fost ftcute con-sistente referiri cu prilejul prezentirii plasticii sau ceramicii (bovidee, leu) 9i adau-girile pe plan interpretativ nu ar fi substanliale, fie pentru c5 nu constituie animale-ilmbol, cu larg[ rlsp6ndire. Se poate constata ci majoritatea covirgitoare a anima-lelot ilustrate au frcut parte din fauna spafiului getic.

Forme geometrice sau imagini aniconice

Formele geometrice ilustrate pe produsele toreuticii sunt gi ele de o mare diver-sitate. Frecvenla lor pe diferite obiecte, in situatia in care nu le considerdm in tota-iitate motive decorative, poate si indice mai mult dec6t o preferinlI, sd aibd semni-fica1ii majore.

in grupul materialelor selectate se constatd urmdtoarea frecvenfd a principale-lor simboiuri aniconice: cercuri (22),linii curbe (18), triunghiuri (14+1?), linii pa-ralele(12),rozete(11+1?), discuri(ll),pdtratsiromb(3),cruce(1\,glob(1).

Cele mai,multe au qi in spafiul getic o vechime milenari, timp in care au acu-

mulat gi o importantd incdrcdturi simbolici.O parte dintre semnificafiile simbolice a-le cercului: semn al unitalii, simbol al

timpuiui, al universului, imagine a soarelui, formd a unor altare qi licaqe de cult pen-

5ltZiegler,art.Gryps(fpdQ),RE,VII14,Stuttgart, l9l2,col.l902-1927;NN.Pogreb_ova,Grr-anv iskusine Severnogo Pricernomor'jav epohu arhaiki, KS, XXII, 1948,p.62-67: G.A'Pugryln-\ot,a.Grifonv antiinim i srednevekoiom iikusstve srednei Azii, sA, 1952, 2,p,10 \4_;

D.K.Hill,Griffins ind Praenestine Metallwork,in Hommage d Marcel Renard,lll,p.296; M.Vidal de Brandt,

La' ic on ogr ali a de l G r do e n l a P e ni ns u l a I b e r i c a, Py renae, 9, 1 97 3, p.7 - 1 52.

a-

I

168 DtN tsTORtA CULTURil €t RELIGIEI GETO-DACICE

tru cultul focului, a unor larigidivinitatietc. au nrai fost amintite cu prilejul pre-zentdrii tabletelor de la Dumbrava gi Devast2 qia sanctuarelor cu plan circular5 li.Abundenfa falerelor, a altor piese cu contur circular, corelarea cu reprezentlri inprimul r6nd celeste sunt gi mdrturii, confirmate Ei de rozete, a insemnatei rdsp6ndiri acultelor uranice in mediu geto-dacic.

Liniile curbe, unele in forma unor unduiri serpentiforme, altele asemlndtoarevalurilor de amplitudini diferite, au avut gi ele o sir-nbolica de mare diversitate caciilustrau atdt drumul corpurilor ceregti in perimetrul vizibil, rnediul gi elementul li-chid cit qi aerul, deci un simbolisrn care nu exclude vreuna dintre zonele existen-fiale. Acest sirnbol poate fi regdsit pe coifuri, situle, br5{5ri din marile tezaure alesecolelor V-lV i.e.n. c6t gi pe falerele gi fibulele din epoca tilrzie.

Triunghiurile ocupl altreilea loc in acest sondaj. La bogatulsimbolism alaces-tei forme geometrice: triunghiul echilateral este simbol al divinitalii, armoniei, pro-portiilor i se adaugd simbolismul numlrului trei.

Pe aplicele triunghiulare din tezaurul de la Baicetrisl4, sunt a;ezate pe cinci rdn-duri protuberanfe conice dispuse in forml de piramidl (1,2,3,4. 5). iar fire torsio-nate incadreazi pirarnida gi o desparte in trei parli (Pl. LYlll,2). Suma primelcipatru etaje l+2+3+4 formeazd decada, cifra care era pentru pitagoreici numiru.cel mai sfint,,... in care se regbseqte izvorul gi rdddcinaNatLrrii g.tgr,!te". sirnbola'creafiei universale, Tbtraktis-ul in fafa clruia prestau juramdntulsls. In virf .1. dir i-nul qi inceputul tuturor lucrurilor (sau Foc - spiritLrl creator): 2, dedublarea cuplu-lui prin diadd (sau aer-materie); 3, cele trei niveluri ale cosmosului - inferrutl. sp;-

liul terestru Si cel celest sau, pe alt plan, corporal. intelectr"ral. spiritual (sau apa s:

unirea dintre spirit qi materie); 4,cele patru elemente, punctele cardinale, atrotini-purile etc. (sau pdm6nt- forme create). In legaturl cu semnifica{ia nurnarului 5 d,l

labazaacestei piramide, au fost IIcute uuele precizdri in notafiile asupra tablete-Ior. Alituri de cele patru puncte cardinale al cincilea este'centrul. De altfel a fr-,si

remarcatcldecadacuprinde o formula binarS, 2 x 5,care aratddualistnul intertt,:elementelor care compun cifra cittcisl6.

Dacd triunghiul ca formi geometricd nu este nou in orrramerrtica descoperirilc':din spa{iul getic prin aceste aplice am avea Lu1 indiciu indubitabil al elementelor pi-tagoreice in compunerea unuia dintre cele mai interesante tezaure getice.

Rozetele. Pe aplice (Agighiol, Bf,iceni, Craiova), coiJuri (Poiana Colofene;tr.Por{ile de Fier - Detroit), rhyta (Poroina Mare),.f hule (Fitior"teqti - Mdndstioar:retc. este adesea intAlnit unul dintre cele rnai vecl-ri motive decorative - discul cu ra-ze in dispuneri dirrtre cele mai diferite. Aceste discuri radiate, rozete, vdrtejuri a"un simbolism in primulrdnd solar la care trebuie rernarcate unele semnificaliiprc-prii cercului qi ro1ii, simbol al vielii, lumii, ciclurilor, reinnoirii etc.

st? Supra,p.78-82.5t] Supra, p. I 2- I 5.5ra M.Petrescu-Dimbovi[a qi M.Dinu. op.cit.- p.l 12. lig. 612-3: l0l4-7. Editorii tezaurului au :;-

scris aplicele dar n-au propus vreo inlcrpretare pentru grupul clc protubcrantc.5r5A.Piatkowski gi I.Banu (coord.). l'iloso/io greucii pirtti le Pldtotl- 1. partca a II-a" Bucurr:::

1979,p.37.45-46 Spcnsippos (citat in: 'l'cologurrcna Arilhmclicae. p.tl.l) ,si p.59. Iamblichos. D. . -ta pvthagorica, l8 (82-86).'fraducerca ,si hogatul aparat critic sunt datorale lui Mihai Nasta. L

n. I 12 la p.92 qi n. I 87. p. I 08- I 09.516 lbidem. n.187. p.109.

sarr:ES ;!

il "-TI-,::" i;:.i-:

: "jg flqI , ::r; r:r. I d

Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 169

Sunt deosebit de interesante asocierile inlre simbolurile aniconice gi cele ilus-trate de animale: capulde taur (bovideu) qi rozetd a$a cum apar pe aplicele de laCraiova, Rogozen (Pl. XLVI/3), pe rhytonulde la Poroina pe capul de cal (?) cucoarne gi rozet5, pe br[{ara de la Bdiceni. (Pl. LII/1,2).

Pdtratul are de asemeni o bogatd simbolistic5, corelatd in primul r6nd dar nuexclusiv de pdm6nt, de universul creat, de cifra patru, despre care au fost amintiteunele semnifica{ii gi cu prilejul prezentlriitriunghiului. Studiile simbolismului p5-tratului sunt numeroase gi interesante dar ilustrarea pe piesele toreuticii geto-daci-ce nu oferd elemente explicite pentru noi tdlmdciri sau care s5 confirme similitu-dinea cu cele cunoscute in alte medii.

Aceastd prezentare selectivd a imagisticiiunor produse ale toreuticiigeto-daci-ce a avut drept scop principal relevarea unor teme Si nrotive susceptibile a furnizaelemente utile reconstituirii unor culte gi credinle geto-dacice.

Toreutica geto-dacicd din teritoriul nord-dundrean.nu cunoagte obiecte care sdilustreze aspecte ale viefii cotidiene at6t de numeroase pe produsele artei scitice. o-cupa{ii curente ale unor largi pdturi ale populafieisl7. Aceastl situalie ar indreptlf i,cum s-a mai amintit, aser{iunea cd cel pufin unele scene pot fi imagini cultua}e.

Comentariile tabelului selectiv furnizeazd, unele argumente care pot contribui gila diminuarea cotei de alogen pentru temele qi motivele decorative care-gi gdsescantecedente gi surse in spafiul getic. Aser{iunea pdrvaniand asupra direcliei influ-entelor nu trebuie cititd trunchiat: ,,Dacia std la rdscrucea drumurilor pe care din Evine arta naturalistd iar din V cea geoms11is5cc5 18, clci niciodatd nu sunt omise si-tualiile care au precizat epoca analizatd:,,lncd din bronzul IV, tinutul carpato-da-nubian, de strdveche tendinl6 geometricd, primeqte inrduriri orientale zoomorfe..."5le.

Descoperirile din ultimele qase decenii amplificd num[rul elementelor origina-le ale toreuticii geto-dacice in care al5turi de temele gi motivele de largd rdspdndirein epoc5, surse comune pentru arta sciticd gi traco-geti.5s20 pot fi intdlnite imaginiunice, aldt'ur5ri simbolice {IrI analogii, trepte care duc de la imagine la descifrarearitului qi de la rit cdtre mit.

Raportdrile care se fac obignuit la acea akme (culme) a istoriografiei noastrevechi, realizatdin urmd cu peste 7 decenii, duc la constatarea cI Vasile P6rvan nudispunea in anul 1926 decdt de doud piese de argint gi una de bronz pentru a citaimaginile din mediu geto-dacic, situa(ie care a stat de altfel labaza afirmatiei sale:.,ca gi la cel1i, nu avem nici la geli reprezentdri antropomorfe ale divinit6tii in fierul1f;yyi1tc52l.

Bog6{ia de imagini gi simboluri cunoscute in lumea traco-geticd s-a arnplificatprin descoperirea tezaurelor de la Rogozen gi Lupu. Fdri a modifica doar aspectulstatistic unele piese din componenta tezaurelor recent descoperite au imagini com-

sr7 Cu excepfia scenelor de vdndtoare, gi ele cu posibile semnifica{ii cultuale.s | 8 V.P6rvan, G etica, p.619.ste Ibidem.520 I.Venedikov, T.Gherasimov, op. c it.. p.l 43.52r V.Pdivan, Getica,p.623 (= ed. R.Florescu. Bucure;ti, 1982.p.342).

DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO.DACICE170

plexe care nu fuseser5 cunoscute p6nd acum in mediul traco-getic. Perioadei cdreia

aparlin gi locul descoperirii mai ales pentru tezaurul de la Lupu sunt de asemeni e-

lemente care vor trebui luate in seamd cu prilejul consideraliilor asupra cronolo-giei gi rdsp6ndirii toreuticii getice.*

iuinceputulanului 1986, la Rogezen, districtul Vrala din nord-vestul Bulgari-ei, au fost gdsite intdmplator 65 vaie de argint, iar dupa sdpltprile arheologice e-

fectuate laTocul descoperirii, numdrul lor a sporit cu incd 100. Intregul tezaut, care

cAntdregte 20 kg, cel mai mare cunoscut pdna acum in lumea tracicd, este alcdtuir

din 100'fiale (phialae), 51 cdni 9i 3 pahare. De menlionat cd 3 I dintre aceste vase

sunt par!ial aurites22.Importanta descoperire a constituit imediat obiectul cercetdrii a numero$i spe-

cialiqtiai arteiantice din Bulgaria, Anglia, RomAnia, Cehia, Italiaastfelcd lucrari-

le deipre tezaurul de la Rogozin au arnplificat substanfial bibliografia desprg arta tra-

.;.5si-t. lncadrarea cronologici a tezaurului intre sf6rgitul secolului al V-lea i.e. n

gijum6tatea secolului al IVIea aulabazdcriterii tipologice qi informafii epigrafice

b6t"ru vase au gravate numele cunoscufilor regi Kotis I (383-359 i.e.n.) 9i a fiuiu

sdu Kersoblapt& (359-341 i.e.n.)s2a.

Analizaunor insemnate secven(e ale reprezentdrilor ilustrate pe vasele tezauru-

lui de la Rogozen este efectuata prin compararea cu imagini care traduc pagini dr-

mitologia gleaca in primul r6nd, dar 9i din mitologia altor popoare mai ales a celc:

de sorg"intJ iranian6. Sunt luate in considerafie de asemeni influenfa sciticd exprr'

mata ifi deosebi prin unele elemente ale stilului animalier, gamanismul din aceia-'

sfer5, mitologia indiani etc.Desigur, i"n timp, multe dintre filierele predilecte a unor cercetdtori de a sonc:

arta trac"ica gi geticE'se vor dovedi cel pu(in incomplete dar o excludere apriorici 'unor ipoteze &t" a. putea duce la descoperirea unor adev6ruri par{iale este ;i ;'pu.tin iecomandabild. Drumul de la imaginea ilustratd pe vase la.mituricunoscu.=inti-o zona sau alta a lumii antice, revenlrea cu unele consideralii la rnitul fluent .

amplu, la exprimaraea unor puncte de vedere alupr3 religiei.poate avea destu,=

poriiuni ..accidentate'o in care vagi asemdndri sd fie etichetate similitudini.' irtr" ieprezentarile de pe canile de la Rogozen se remarcd figurile unor dir in -

teti inffitiidte in diferite ipostaze: cdlare la vdndtoare de mistreli.(nr.15.5); cdlare :''tei, tirairO in m6na dreafte arcul 9i sdgeata; aSezatd intr-o cvadriga [indnd porn -

s22 A.Fol, P.lvanov, B.Nikolov gi S.Magov, in revista Izkustvo, 36, 1986, nr.6. Numdrul 6 s :;-vistei de Istoria artei din Bulgaria este consacrat in intregime tezaurului de la Rogozen'

-- szllutulougele expoziliilor cu acest.tezaur sau cu tezaurele tracice in general au in cuprinsi: :'documentate siudii iniroductive datorate unor specialiqti in domeniu. C1'. A.Fol. R.F.tloddinor. :Nlt ofou, The NewThracianTreasurefrom Rogozenin Bulgaria. Londra. l?9.9;

***,Traci .1':: '

;;i;;, nelle terre di Bulgaria dalle origini alla mrda romanitit, Milano, 1989. Substantiale :-;-,.nta.i ut. problematicii a"cestui tezaur pot fi intdlnite la P.Alexandrescu, lnsemndri arheologi;; - -

iipii trroi*tui de ta Rogozen (Bulgaiia), SCIyA,i8, 3,1987,p.233-244: J-BouZek' I.ondre: - ":TieRogozenTreasureoidth,Art;fthe'Triballoi,Eirene.StudiaGraecaetLatina,Praga.X\l "

I 990. p.8l -91 .sidJ.Dorig, Les trdsors d'orJirrerie thrace (suppl.alla Rivista di Archeologia). Roma. 198-. : :

l7-20, considird cd persona.lul menlionat nu este cunoscutul rege ci o zeil[. Colys. recipientele I :i-tuiJ-Vaisette ritueile dans'le cultes de la d6esse Cotys", divinitate asimilat[ la un momcnt dat z. :frigiene Cybele.

tir':*iliiu t

lllllllliLl] -

:

1,il-

i1 I [r"

1litr"."

lllllllr ;rritlI

iilil :i .:

llllilrl,--

:. : . - -,_:- :.utltllll|r, ,uru ;-:l,udliiiturm .iy-.1 -. - . :; : .c :illiltt]llllilfltlnitit

-'r- - _,a::-;lllltlitllnruluulllm . -.. I

ri--q:i__ - : -:-:-

,l,ffilll,ll, ,t;l;::- :- ,,1 ;;. -:lllill',lllr,' |*;-:,:ja : :-m : - :--.i

llll,''

izoitotul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 171

, .erii in fala unei altg cvadrige in c_are se afla un personaj 9I u_tq.Sj phiala (.nr.l 57)

:.;. in sfdrgit, cele mainumeioase ipoteze in privinfa identificirii le-a suscitat per-

.--najulinaripat (nr.l58) lindnd in fiecare rnAna laba unor animale aflate in pozilie-;;il;td, flin"ui. qi ei6 be .at. doi sfincli (Pl. LXll). in registrul inferior apare o

,rpr.r.niu.. mai pulin complexd, un bou i'n mers spre- st6nga flancat de cdte doi,i'ini. R.Hoddinott consideri figura ca foarte probabil birbdteascd qi a apropiat-o:: Tdma zeul indian al Mor(ii, iar daca este feminin Lde zeila sumeriand Lilith.

Op(iunea cdtre o Potnia Theron sau o zei16 cumulardS, o Arte-mid[ care nu are

preajma cdprioara ci feline preculn Kybele gi care este inaripatd ca unele divini--ri diripanteonul indo-iranian, oriental, grecesc etc. necesitd o sporire a argumen-::rii. Reprezentdrile unor personaje feminine insolite de feline intr-o dispunere

-emenetoare celei de pe vasul de la Rogozen sunt cunoscute atdt in perioada con-

:mporanl cu tezaurul cit qi in secolele ulteji_oare. O imagine aseminltoare echi-,:lata cu Potnia Theron (fldrvto sr1p6v)s25 apare 9i pe un grup de antefixe din.:alia datate in secolele lV-lll i.e.n. A.Andr6n cel care le-a publicat o consider6 de

::,arte veche derivare orientald. Imaginea zeilei care st[pdnegte animalele sdlbatice.sre frecvent intdlniti in compoziliile cu decoratii apotropaice ale templelor italo-.i:usce (Capua, Lanuvio, Palestrina, Bologna, Roma).

in 11onogruha despre Potnia Theron, datoratd lui C.Christous26, sunt descrise:;prezent[riie cu zeili flancatd indeosebi de lei gi palt:fq, dar sunt menfionate qi

;:le in care zeitraapaie inaripatd. Acest ultim mod de inllligare a unor entititi divi-3 apare de timpuiiu (Nike,'Eris,Eos) pe monumentele sculpturale, produse c.era-

:i.J, ut" ior"uticii qi !tiptilii din spafiul mediteranean qi in alte zone ale lumii an-

in sf6rgit, numeroase reprezentdri ale Kybelei in picioare flancatd de lei, uneori': pozilie rampantd sunt edificatoare pextru modelul imitat. singura imagine cu^o

: ir'initate inaripatd care fine de labi un leu este cea de pe stela de la Dorylaion' Se

:ernarci faptul ci, in spaliul frigian, Kybele este considerath nu numai dispensa-

::are a vielii, ci mai ales stapaniu vielii 9i mor{ii, pizitoare a.mormintelor. Kybele

:a potnia Tieron apare inti-o schemd iconograficd cu origine in zona meditera-::and pentru Stdp6na animalelor'

Identificdrile cu Artemis, Bendis, Potnia Theron,Kybele au adeseori o dozd de

. robubilitate, exprimati atdt cu prilejul unor descoperiri mai vechidar 9i intr-o sin-

l:zd relativ recentd asupra Kybelei527, mdrturie a unor dificultdf i care nu permit

: r tdeauna certitudin i.

5rs A.Andr6n, Terrecotte di Ardea, Corolla archaeologica Gustavo Adolfo dedicata, Lund, 1932,

: 1{)7. tav.ll, fig.2.i:6 C.Christou, PotniaTheron, Tessaloniki, 1968, p.78 9i urm.

:rr sec.VI[-VI i.e.n. care se consider[ c[ ilustrcazd cultul lui Saraosha asociat cu cel allui Ashi, o re-

:-:zare artistic[ deosebitd prezinti unele elemente reint6lnite in transpunerile plastice ale divinitAtii

,,rrnia iheron Despre adoptarea unui simbolism lunerar legat de aceste fiin{e divine compozite, cf'':';enr. p.338.

F.Neumann, Die Iconographie der Kybele in der phrygischey ury1 !e1 sriechischen Kunst (-lr.{ l. I stambuler Mitteilun[en, beih.ft 281, Ttibingen, I 983, p. I 09- I 10, despre Kybele ca Potnia

.:,;r;h.Nurnerousel. imigini ale zeilei in picioare I'lancati de lei. uneori in pozifie rampantA

T ai. 3 3l 1, 3 5 12, 37 I 1) sunt edifi catoare pentru sursa reprezentdri i'

DtN tsTo?tA cuLTuRll 9l RELIGIEI GETO-DAC|ci .Ia::r::'- l. FO,NTES.,1 ,

172

Pe falera de la Lupu apare.de asemcni un personaj inaripat flancat de doua ant-

male in pozitie ramp;nti;aproape verticald. Fala de imaginea de pe cupa de la Ro-

gozen,persohajul de pe falera de la Lupu are $i coarne ('7) (Pl. LXZI. Comul. srrn-

6ol cu multiple semnificalii (bogilie, viafi. puterc. Iurlina etc.)52E. apare in imagl-nile cunoscute pe toreutic-a daciia, separat sau aliturat unor pisiri gi altor animal:care in mod obiEnuit nu au coarnc.

ffi{,i

+

PLAN$A LX: 1 - Rogozen: decorul deslEgurat de pe cana nr.l58 (apud Iskustvo.36.Lupu (com.CergEu, jud.Alba): falerd de argint (apud I.Glodariu. V.Moga).

528M.Lurker. Zur Symbolbedeuturtgvon Horn utdGeweih unler besonderer lJeriicksichr:l

der altorientalis'ch-mediterranen Ubeiliferrlrg, Symbolon. Jahrbuch ftir Sr-mbollbrschuns.

Bd.2, Kdln, 197 4, p.83-99.

4l[-r+ll,,lil* -.1-r" Sp.::.. lrrilur nhq& - i,i:c -::: ri,.rlMmme ur n D,ll,rl'io' u'-'ilillurut,.-frum*,u:orz,r-c l-ii

3apitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI

ffi_ffi

Mffi

PLAN$A LX-A: Stanle din bronz tlescoperite la: I - opriqor (ud.Mehedinli) (apud M.Babe 9); 2 - cn-

lelu Nou - Bucureqti (apud V.Leahu); 3 - Radovanu (ud.Cilnraqi) (apud D.$erbdnescu); 4-- pan-

iantiv de la B6zdina (com.CalopIr, jud.Dolj) (apud C.M.Tdtulea); 5 qi 6 - care votive de la grigtie

tlud.Hunedoara) (apud I.H.Criqan) 9i Bujoru (ud.Teleorman) (apud C.Beda)'

174 DtN tsToRtA cuLTtJRtt $t REL|GtEI GETO-DAC|cE

Bogdlia informaliilor literare gi mai pulin iconografice despre zeilatracicd Ben-

dls, pltrunsd in viala religioasd a Greciei in secolul al V-lea i.e.n., a contribuit ca

amintitei zei.te s6-i fie atribuite cele mai multe reprezentlri feminine descoperite in

mediul geto-dacic, ftrI un echivalent in iconografia divinitalilor greceqti. DacI 9i

aceastd ieprezentare ii aparline, momentul pitrunderii qi adoptarii este mai greu de

stabitit. Notdm doar cd, din sec. al VII-lea i.e.n., aceastd imagine apare frecvent ;iin spafiul egeo-mediteranean52e ipclusiv pe produse ale toreuticii (Pl. LIII/2,3).

Prezen{a in doud puncte depdrtate ale lumii traco-getice in tezaure care foarte

probabil nu sunt contemporane (sec. IV-lll qi sec. Il i.e.n.) pot sd sugereze ca divi-nitatea 9i imaginea discutatd vor fi avut o oarecare rdspandire 9i statornicie in pan-

theonul geto-dacic.Noile descoperiri prilejuiesc revenirea asupra uneia dintre asocierile arn intite

cunoscute in tematica toreuticii, cea dintre Sarpe-vultur. Pe mdrrerul sabiei ernble-

m6 de la Medgidia (ud.Constan{a) apare irnaginea unui vultur care {ine irr cioc t'

pasdre.

Pe cupa nr.l62 din tezaurul de la Rogozen (Pl. LIl3a-3b) amintita asociereapa-

re ca un segment dintr-o reprezentare mli cornplexd, sesizatl qi de Al.Vulpe5i0' O

alt6 piesA, una dintre falerele tezaurului de la Lupu are ca unicd reprezentare pe in-

treaga-i suprafa{d vulturul gi garpele (Pl- Lllz)-ia publicarea sabiei-emblemd de la Medgidia, ca 9i la semnalarea celei de la

Rogoz'en, semnificalia simbolic[ a acestei asocieri n-a fost comentatd 9i mai ales

descifrat6s3l.Atuncicind aceastl asociere nu indica o divinitate cu atribute celeste 9i htoni-

ce, o imagine asemdnitoare in mediu oriental a fost interpretatS:^a o ilustrare a fap-

tuiui cd virlturul prin qarpe oferl nemurirea, tinerefea ve;nicIs32. Comparabila cu

vulturul care ofeia coroana gloriei gi nemuririi. Frecven{a vulturului gi garpelui ir"

imagistica traco-getic5, prezenta acestei asocieri in trei puncte diferite: Rogo:eri'

Meigidia, Lupu,lasud gi nord de Dundre, in complexe datate la diferenle de ce,

pulin doui secole, indreptdfesc afirmalia cd amintita asociere se numlrd printr:imaginile adoptate care gi-au pf,strat in mediul getic semnifica{ii asemdndtoare ce-

leiamintite.Asocierea vultur-qarpe, ilustratd separat sau in cadrul unor cornpozilii mai am-

ple, a ftcut obiectul unor comentarii in rdndurile anterioare. Falera de la Lupu. cu

amintita imagine, cea mai tirzie cronologic ai situatd in plin spaf iu geto-dacic, se

inscrie ca o insemnatd mdrturie care impune reevaluarea ,,scitismului" artei traco-

getice, pentru o estimare corect[ a aportului sdu in fiecare perioadd din evolulia

artei traco-getice.

52e R. du Mesnil du Buisson, Le drame des de*x dtoiles du motin et du soir duns I'ancienl Orier:"persica. Annuaire de la Socidt6 Neerlando-lranienne, III, 1967-1968. p.21. Iig. 9 9.i p.22. lig. 10.

53oAl.Vulpe, Variaarchaealogica,ll,Thraco'Dacica,lX, 1-2. 1988,p'213-214's3r D.Berciu, I rta.p.l9l. Al.Vulpe. op.cit.532R. du Meinil du'Buisson, Etrdes'tu, les diew phiniciens hdrilies par I'Empire rontaine,Ley-

den. 1979 (EPRO, XIV), P.l 37.

E, \:E-. : --:

\

'lll,.

lflflllllllll]ill

,Mtmt

Iil - Fstn

r I - Cu,6r

i=aitolul l. FANTES ARCHAEOLOGTCT 175

: r 1\$A LX-B: I - Piatra Rogie: scut dc paradii (apud C.Daicoviciu); 2 - Poiana Cofofenegti: coif.:udD.Berciu);3-Ciollneqtii dinDeal: vcrisiu4 Poiana: fibull(apudR.gi Ec.Vulpe);5*Bni

ceni: dctalii de pe obrlzarul stdng al coifului (apud M.['}ctrcscu-Dimbovita. M.Dinu).

DtN tsToRtA cuLTURtl $t REL|GIEt GETO'DActc:

Dupi o experientd de multe decenii in cercetarea mitologiilor qi religiilor antrce, savantul Georges Dumezil referindu-se la posibilit6lile qi limitele metode

comparative reamintea c[ regula ei de aur este de a ;ti cd ea permite recunoa$ter.;

Si clasificarea structurilor ie gdndire (subl.ns., S-S.) dar nu.reconstituirea even!menteior,,fabricarea istoriei" nici chiar a preistoriei, tentanlie la care sunt expu-r--

filologul, arheologul sau istoriculs33.DJasemeni, cercetarea asimilIrii unor imagini formeazd un domeniu cu o pr:-

blematicd specifici in care se impune o atentd evaluare a situaliilor in care ne afldrin fafa unoiadaptiri exterioare, formale gi a cazurilor in care aceast6 adaptare esrde conlinut, receptarea datordndu-se unor cauze multiple.

tn a sa Images et symboles, Mircea Eliade nota: ,,En somme,-c'est la prdsen:;r

des iinages et J'e sygrboles qui conserve les cultures (<ouvertes)"s34. p5r5 a absoi;'tiza ase{iunea matilui savant considerlm cI9i cultura geto-dacici poate primi ur

astfel de calificativ judecind prin prisma influenfelor receptate.

I B 3 h. ,,Ci!ei de vatri"o pies6 unicat - ,,ci{elul de vatr6" lucrat din fier a fost descoperit- la ocr:a

(ud.V6lcea), intr-o groap[-depozit din nivelul II al agezirii c-ivile de la purec:-r

iund6tura dosotei"iomplex care apa(ine sfdrgitului secolului I i.en. 9i incepuirL

secolului 1".n.s3s. (P1. XrcUl) Bara orizontald, lungS de 45 cm, se curbeazi la le sdoui extremititi in,Spentru a reda forma gdtului taurului 9i se terminl cu reprezfl-tarea capului pievazut cu coarne arcuite av6nd cdte o bil6 la extremit6fi. SinS:r*piesi inireagd de acest tip publicatd din mediul dacic iqi gdsegte bune analogr i nfivilizalia .!11;"5slo. Piesele de fier au de reguld la cele doui extremitdli capet: -tauE adiseori cu coarnele terminate cu cdte o sfer6. Plastica, toreutica geto-da;llica siaceste ustensile ne aduc din nou in fa,ta cunoscutului simbol solars37.

intre piesele metalice cu o dispunere simetric6 a doul capete de taur am alT=un ruport de signum din cultul zeului luppiter Dolichenus,zeu solar din ,,loctlisunAe se nagte irerul"s38. Zonamicroasiatici de unde ;i-a luat modelul-plastlc zau

commagenian, a fost un spafiu de interferenlI 9i transmitere a unor culte orien:alc

gi occidentale.

533 G.Dumezil, La ieligion romaine archatique' Paris, 1966, p.8's3a M.Eliade, I mage s e t sy mbole s, P aris, I 9 52' p.229.535 D.Berciu' O discopeiire rard de la Ocnila, jud.Vdlcea, SCM, 33,1,1982, p.25'^

. -sro6.6a11y

9i 3 .Hubei,Noweau objects de sa6ne,RAECE,XXtll,3-4, Dijon, 1972, p'3 13. ;. s J537 J.R.Conrad , Le culte du taureau,Puis, 1961.stsi Merlat, Jupiter Dolichenus, p.72; J.T6th, Juppiter Dolichenus - Tanulmdnyok, Bu,&rem-

1976, p.153, {g.8.

Asprelevi

inocruare" t u=

-i-1-' \

m6mpi de cult

humre de cult_

-: "&

PlMi rituale,.::

.t& cr,mplere& cmffi -. i

\ltilmrilppfu d

Capitolul t. FONTES ARCHAEOLOGICI

Aspecte 9i elemente referitoare la cultrelevate de unele complexe arheologice

_IA_

SanctuarelAa

Gropi de cultlah

Vetre de cultIAo

Pufuri rituale[ad

AIte complexede cult

lAo

Necropole

IAB

Culte celeste

Culte solare

Culte htonice

Cultul focului

Cultul apei

Cultul strimoqilor

Culte familiale

Cultul zeifei Artemis

Aspecte sociologiceale cultului

Credin(a in post-existentl

Slinfenia vetrei

Loc de reunire a celortrei elemente (pimflnt,aer, apI)

Magie

Rituri qi ritualuri

178 DIN ISTORIA CULTIJRII $I RELIGIEI GETO-DACICE

Aspecte gi

relevate deelemente referitoare la cultunele materiale arheologice

_IB_ [-$:5'-

GEBAMIGA

PIATMAColumna Ttaianl

Capete[&ar&b

Itlill\-I:

Vase cu diferite ima-

Figurine antro-Domortef

--It&aoFigurine zoomorfe

ul4 %Medalioane

r&bTablete

[&o

gini 9i simboluri _

It14 Gl

,,Citei de vatri'.[&o

Vase de forml spe-ciali utilizate pro-babil in cult

lB, fMisute de cult' [B,o

Culte htonice

Culte solare

Cultul zei{ei Diana

Cultul Lunii

Cultul focului

Culte familiale

Culte phallice

Diviniti{i cilare

Simboluri

Simulacre divine

Credinfa in post-existenfi

Magie

Sanctuar cu idolibetilici

Cultul stindardului

Cultul capetelor

i

o'a,aa

aa

Alte renrezentiriArlc rtsPrtsz"i'ffib W Divinit5{i antropomorfe