DIN ISTORIA BISERICEASCAA RoMAxtLoR ARDE(TEOLOGULD VLADICILOR

DE

ZENOVIE PACLIgANUMEMBRU coRESPoNDENT AL ACADEMIEI ROMANE

$eilinla dela e3 Iunie rgz z

Deodat[ cu trecerea unei p[r!i a Rominilor din Ardeal 9iUngaria la catolicism, in biserica unitd s'a introdus o institulie,care a fost timp de aproape trei sferturi cle veac isvorul multornemullumiri gi mizerii 9i clreia i se datoregte in mare nt5surdintoarcerea multora la vechea credinli ortodoxX. Aceasta esteinstitulia ientit. Curia roman[, Curtea vienezd 9iprimatele din Strigon nu aveau incredere in capabilitatea vld-dicului Atanasie de-a puteb pizl, propagh gi apirir cu succesinv[![turile catolice, iar de altl parte stiau, cd fir[ el, careerh arhiereul legiuit al bisericii sale, orice incercare de con-vertire este zadarnicd. De aceea au aflat formula potriviti pen-tru a-l p[strir pe Atanasie ca vlddicd, gi, in acelas timp, a asigurirgi puritatea catolicismului in conducerea bisericii romine. Ata-

inasie a rdmas, dar frflnele guverndrii eparhiei romine unitele linel in mln[

ZENOVIE PACLISANUr48

barea clruia s[ nu-i fie iertat a face nimic 1). Privitor la.chestiu-

nea aceasta primatele a cerut !l pirerea superlorulul.. mlsru-

""i a""1"", ui"zrlit,rlui Gavrill Kapi, care.a r[spuns' cd ageza-.

t"" """i iezuit ca

tarul lui Atanasie, care nu erir inci preolit gi n'a cercetatnici o gcoali teologic[. Curtea din Viena zicind, c[ sinodula fost convocat prea curind dupd moartea vlddicului 9i astfelreprezentanlii clerului n'au avut timpul necesar ca s[ se poatladunir gi sf[tui, a declarat alegerea de nelegald, iar conducereaeparhiei a incredinlat-o vicarului general al lui Atanasie, pro-topopului Ion din Venelia 1). Vicariatul acestuia a fost iar[ginumai o formalitate, pentruc[ in acelag timp Curtea din Vienaa numit director al bisericei romine pe iezuitul Iosif Bardia,de origine bavarez, superiorul iezuililor sibieni, care impreunlcu teologul Szunyog aveb conducerea reald a ei 2). Bardia moarein nt6 9i in locul lui e numit iezuitul R6gai.

Este deosebit de interesanti atitudinea iezuigilor in lunga*gi sbuciumata lupti electorali, care a urmbt dup[ -mo-artea luiAtanasie Anghel. Am vizut mai sus, cd primatele Kollonitsin instrucliile date teologului Neurauter gi urmagilor lui, le-aimpus principiul giret gi oportunist de-a fi in che stiunile, cariadmit disculia, de pdrerea celui mai tare. Atitu dinea aceastaau observat-o gi cu prilejulluptelor electorale din anii 4r3-\5:Majoritatea covirgitoare a clerului erb pentru alegerea luiWenceslau Frantz; guvernul si Statul catolic ardelean ilsprijineau pe Ioan Patichi. Iezuilii, neputAnd p-revedel cu si-guranla reiultatul final.al luptelor invergunate dintre cele douifartide, gi-au implrlit rolurile luind unii partea lui Patachiiar algii pe-alui Wenceslau Frantz, intrigand fiecare inrpotrivacandidatului partidei contrare 3).

R6gai u gi,v.ttrut biserica romini uniti in calitate de di-rector"in toidec,rrsul lungei sedisvacanle urmate p[nf la con-firmarea lui Patachi Q7i6-r7zt), c?nd apoi gi-a continuatactivitatea ca teolog al acestuia. Relaliile lui Patachi cu teologulstru nu le cunoagtem mai de aproape. $tim ins[, c[ Patachi erhstdpnn pe o foarte temeinicd pregdtire teologici, cigtigatd inViena 9i Roma gi astfel, daci pe timpul lui Atanasie $ng!e.l'.ur" urrli, numai modesta gi defbctuoasa preg[tire teologic[ obi-

zENovIE PACLI$ANU r50

1) N. Niles, Symbolae etc. Innsbruck p. :S8.2) lbidem.tj Cfr articoluL rreu Alegerea gi denundrea lui loan Patachi in tCultura cregtinlrr

VI (1916; pp. 37--43 9i 68-75.

I5I DIN ISToRIA stsBntce.ascA A ROMANILOR ARDELENI

cinuit[ a preolilor nogtri din vremile acelea, pireir necesar[,din multe puncte de vedere,

^gezarca ling[ el a unui sfetnic

9i indrum[tbr destoinic 9i invllat gi restringerea puterii arhie-iegti, acum cind cirja vltrdiceasc[ erir in minile unei persoane,pe care puternici factori ai bisericii latine o credeau potrivitd,ince pe iimpul cdnd erh numai teolog in Rgqra., pentru a fi

^"."uid. in fiuntea vlidiciei rutene a Muncaciului, unde insti-

trilia teologului erh necunoscutl, tutoratul umilitor al iezuituluinu inai puieb aveh nici un rost. De acl inainte teologul a devenitun simbol al umilirii 9i subjug[rii bisericii romine.

Nilles spune cd R6gai a funclionat ca teolog pinX la ry38,cu o micd intrerupere in r73r, cdnd a fost inlocuit de EmericGdrgei, clrdia i s-'a dat

"a ijrrtor - un fel de vicar -

Adam=FittJi, rectorul colegiului iezuit din Cluj 1). Decretul, prin care"'Inochentie MicuKlein l-a excomunicatin q46pe iezuitul Balog,cuprinde c0teva date, cari dovedesc, c[ relagiile dintre Patachigi ieologul siu nu erau strilucite' Klein ne spune' c[.in decur-iul lun[ilor gi plictisitoarelor tratative urmate intre Curtea im-parlteaicl gi'curia romand (t7ft-zr) privitor la confirmareaiui Patachi, acesta a fost silit sI petreac[ in interesul bisericiisale timp mai indelungat in Viena, rlmAnind conducerea epar-hiei in ttrattil" directo-rului R6gai. Acesta a incassat, in absenlaepiscopului, venitele obicinuite vlidicegti, pe cari le-a folosit*pt" tiop,rri.strline de interesele bisericii romAne. Dupi in-toarcerea lui Pataihi, neputind da seam[ de sumele debani incassagi, a fost silit si-gi pdrXseasci slujba 9i astfel - neasiguri Klein --vlidica s'a mdniuit de pulin simpaticul teolog 2).-Dupd

moartea lui Patachi (27 Octomvrie :'727) biserica ro-mini unita a ajuns iar[gi sub conducerea esclusivl a iezuililor.Implratul Carol III a numit, firi nici un amestec al clerului,in 15 August :1728, director al episcopiei vacante pe rectorulcolegiului iezuit din Cluj, Adam Fitter. In anul urmitor acestaa convocat un sinod al preolimei romAne la Cluj-M[nd9tur,la care se spune, cd ar fi participat pe lingi Fitter inc[ treiiezuili si anume Ioan Gyalogi, Ioan Kiss gi Paul Koiozsvilti

1) Symbolae 478.,) rNeque alter ad latus episcopi ordinatus est jesuita,r zice Klein - (Decretul deexcomunicare in copie la autorul). $

ZENOVIE PACLISANU r52

apoi cei -doi

vicari ai bisericii unite si 3o de protopopi, desprecar:i se afirmd,.- afirmatie de altfel foaite pulin p-U'"Uita -.atoli stieau latinegte, ceeace, fireste, nu l-a impiedicat pe Fittersi !in[ vorbirea de deschidere in unguregte 1). petru Maiorinstr, care a avut in mind actele sinodului provlzute cu isc[-liturile gi pecelile protopopilor prezenli, spune, cd num[rulacestora a fost abib_ gasesprezecez). La sfdi,situl anului rTzgFitter a pdrlsit Ardealul, fiind numit rector al seminariuluidin Cagovia, iar cdrma bisericii romine a rlmas pin[ la in-stalarea lui Inochentie Micu Klein (rnz) in minile teologuluiR6gai si ale substitutului s6u Emeric G6rgei.

Sub pistorirea lui Inochentie Micu Klein soarta teologuluise poate urmdrl mai bine. Corespondenp din exil a mai-eluiarhiereu cuprinde, privitot la chestiunea aceasta, o multime dedate prelioase 9i din diferitele memorii, pe cari le-a trimisCu4ii din Viena gi Curiei papale, se desprinde intr'o formineagteptati rolul funest al acestei institutii si tendintele totmai. indresnele ale iezuitilor de a subjuga tiserica iom6nlunitd. In diploma impiriteasci din z5 Fibruafie r7zg, princare a fost confirmati alegerea lui Klein, s,a impus -nouluivlddicr, intre alte conditii, 9i aceea a tinerii unui teolog iezuitconform_ dispoziliilor_.cuprinse in diploma a doua leopordine{i". tq Martie ITor 3).. Condilia aceista a lipsit chiar-,si ciindiploma de numire a lui Atanasie Anghel, cdruia linerea ieolo-gului i-a fost imp_usd, pe altd cale si in alta formd, gi a lipsitgi. +in aceea a lui Patachi. Klein nu puteh fi mulpmit cu con-ditia aceasta.umilitoTe-gi de aceea -a plecat indat[ dup[ ter-minarea. novigiatului la viena, stiruincl- la curte p"ntr,, elimi-narea ei din diploma de confirmare. Intr'o scrisoare trimisdin- rr septemvrie r73r. din viena credinciosilor cin oradea-Mare, in care-i roag[ sd contribuie cu bani la acoperirea mul-telor cheltueli impreunate cu cdlitoria si petrecer.u .u in Viena,zice, cva a mers la Curte cu deputali-pintru a

ZENOVIE PACLISANU r54

dusi in ins[g literile fundalionale ale dominiului -episcopesc,; h."p"t a iuptir 6u toate mijloac_ele. pentru desfiinlarea ei'b" pti"3"l sinodului,. linut iq ,:S Maiu !73.g, episcopul a in-demnat pe protopopii'9i preolii-prezenli s[ punfl .teolo-guluicondilii,'despre cari gtiea,-cl nu fu va putel observir.in intre-gi*" gi's[-i ^facd astf;l imposibild rdm1nerea in slujb[' 9i d:f"il ili zlta a doua a sinodului, dup[ ce vlldica ,si teologulau' parasit sedinp, clerul a formulit pentru teolog o ins-truclie imp[r1it[ in 13 puncte' in care cerea s[ apere preo-limea ae inlrrriite gi nld?epti,tile, ce i se flceau din pafteaproprietarilor unguri 9i ; funclionarilor judeleni.; s[ nuIt"rif,t pl6ngerile" preo$1or .ottit" protopopilot . fhrh' a fi

"Lt", indormiliile n"""ruie dela protopbprll

-respectiv sau dela

vicariul g.rr.r"l; s[ depun[ jurlmint de fidelitate fal.6 de epi-scopul 9I fap de clei; si hu sileasc[ clerul la observareaaltor luiru ri' afar| de cele patru puncte ale unirii; sd respectezedispozitiile Pravilei cu esieplia punctelor contrare unirii; sl

-*tXl*iascd,catoate persoaneie'bisericegti s[ se bucure de imu-nitelile cuprinse in diplomele leopoldine; sl se poarte cu re-spectul cuvenit at^t fald de episcbpul cit 9i fap de cler; siriu impiedice hirotonirea candidalilor dg preofi, ca astfel ace-gtia sn nu, fie silili sn mearg[ la, episiopi ortodocgi pentruhirotonire; s[ stdruiascd, chiar qi impotriva guvernulur, ca 9tfreolii unili s[ capete plati anua6 gi imbunit6lirea venitelorirreoiegti; .b tt,r trimitl informalii seciete 9i injurioase impotriva[l"r,rl,ri, nici si nu poarte astfei de coresponden!{ cu domniidin patrie si, in sfiigit, s[ arate, in original, diploma a doualeopoldinal). Despre instrucliile acestea zice SamuilKlein, cu*rrite drepiate:

''riil

ZENOVTE PACLr$ANU "r 57 DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI1_',

IncercXrile repetite, energice 9i hotdrite ale lui Klein dea-gi mAntul biserica. de institulia umilitoare a teologului, apoiluptele continue pentru emanciparea politicfl a poporului slu,i-au cigtigat o mullime.de dugmani-puternici, cari asteptaunumai momentul potrivit pentru a se scdpb de un vtediceatAt de incomod. Agitalia c8lug[rului sirb Visarion Sarai, apoiatitudinea energic6-si.in multe privinle ameninldtoare a epi-scopului in celebrul sinod din 6 Iulie 1744, au fost arme pu-ternice in minile dugmanilor lui Klein. Teologul Balog im-preun[ cu superiorul iezuililor sibieni au trimis atat eurieiromane cit gi -Cyttii-impdrdtegti un intreg plan de actiunecontra energicului arhiereu, spunind, cd acesta e un resvrititrevolulionar gi. c[ condilia principal[ a restabilirii pxcii gi li-nistei in biserica romineascd e destituirea lui 1). lirmnriie lecunoastem. Klein a fost chemat la Viena, unde a fost tras larlspundere pentru faptele sale reale si pentru celea existentenumai.in.inctripuirea dusmanilor. La iraiut .nuntiului apostolicserbelloni, a refuzat a se prezenth inaintea unui tribunal ne-competent gi a fugit la Roma.

sosind in Roma, Klein a descoperit toate intrigile rduti-cioase ale .iezuililor impotriva lui, desi acestia au iugat atatpe papa ca! gi Curtea vienezd sd pu-l tradezer), D" aci inaintede.gi coplegit de o mullime de griji gi nrizeqi,i, vlddica a purtato luptX

"1iuq? pentru inliturarei ieoiogului/ In 3 Augu s{ ry46.scrie cardinalului Albani, descoperindu-i'starei de-sperati.a

c-lerului - gi poporului rominesc -gi cerflnd, acum c0nd sunt

destui clerici invrtali romini, ca feologul iezuit s[ fie scos dinbiserica uniti, curn au fost scoqi si din"consistoriul clin strigondin partea primatelui Emeric 'Eszterhhzy 9i sn fie trugr la ier-

1) scrisoarea lui Klein de dto Roma z lulie q46 trimisi lui petru Dobra:

T2 ZENOVIE PACLISANU r58'

r) Nilles o, cit., p. 582.,i Sciisoarea aii 6 ep.it t747 alui Klein cdtre Aaron 9i cdtre proiopopii din Daia9i Balomir.

nimic - nec obulum ..- si sd-l scoattr 9i din locuinla avutd

pinfl acl in regedinla episcopeasce. In 14 N9.en1v1ie.$746),kl.in trimite decretul de excomunicare cardinalului Petra,prefectului Congregaliei de Propaganda Fide, cerindu-i spri-jinul. In 19 Sepiemvrie l-a fost trimis impflr5tesei Maria Te-iezia gi in aceeag zil-a trimis gi capitlului latin din Strigon.giepiscopului latin ardelean, cerflnd publicarea lui -in eparhiilelor. T-ot atunci a scris protopopilor NicolaiePop din Balomir,Avram Pop din Daia gi Gheorghe Timandi din Juc, poruncin-du-le se sb ingeleag[ cu vicarul Aaron, si convoace sinod 9isb publice decretul de excomunicare, s5-1 traduc[ apoi romi-tr"g^t" Ei sd-l aduci la cunogtinla poporului intreg 9i si facdrug[ciuni in toate bisericile pentru invingerea

-episcopului asu-

pri drrg*unilor. Acelag luciu il scrie in ry D-ecemvrie cilu-gArului'Leontie Monas, protopopilor din Ttir, Balomir -ace-stuia a doua oari - gi Blaj.Dupl primirea decretului de excomunicare Aaron a cerutindat[-sfaiul nunliului apostolic din Viena 1), apoi, neaqteptAndrdspunsul acestuia, a scris in 14 Decemvrie q46 atit lui Kleincif 9i Congregaliei de Propaganda Fide, c[ nu poa]e publicbdecretul, fiindia avand 9i ieZuitul mul1i aderenli in cler, publi-carea lui ar produce desbiniri gi lupte internez). Atitudinealui Aaron a infuriat gi mai mult pe bietul episcop, care intr'unlung memoriu adresat in z5Ianuarie ry47 cletului s[u, aratiindieptllirea excomunic[rii iezuitului gi gravitatea _ nesupu-nerii lui.Aaron. Pe acesta il destituie din vicariat, il lipsegtede vot in sinod gi poruncegte clerului sb cearl dela el decretulde excomunicare gi ne mai agteptind convocarea sinodului,sd-laduc[ la cunogtinla poporului, apoi doi protopopi s[ meqg6la episcopul latin ardelean si si ceari publicarea lui 9i ineparhia sa.- In sfirgit a intervenit in conflictul acesta grav 9i Congre-galia de Propaganda Fide. In 13 Februarie rU7, Pe:letarulicesteia, Nicolaie Lercari, a trimis la Klein pe teologul SilvestruCaliani ca s[-i comunice, cd papa s'a scandalizat f.oarte (valde

r3r59 DIN ISToRIA BISERICEASCA A RoMANILoR ARDELENI

scandalizatus fuerit) ci episcopul l-a excomunicat pe iezuitulBalog

r60d ZENOVIE PACLISANUr4

din rlspunsul ce-l va da, vor vedeh, c[ vrea si meargi pe urmele

hi'B.;bg,-.a_t i.r."nj"rg ca q: -unhaeresis suspectus. Tot,

atuncll-aporuncittuiloan.Secldate.gjprotopopuluiBiei,;e ilpt ."'Aurnn a scris Congregaliei de Propaganda Fide'

"e ,.i"g"l iezuit are mul1i aderenli in cler, si scrie tuturor

;rotoDo;ilor si si-i intrebe, c[ vreau dingii ca episcopuluiil;";; a'"i" t""fog iezuit, care s[ aib[ loc in sinod, s[ fie auditor|"".*fit .u,r.ur.irrt, s5 minince venitele episcopegti 9i sl de-nunle pe eplscop in toate p[4ile ? Protopopii, s[ ceartr aceeaqI".flt"'1i" dela preoli 9i preolii d"lu popo:' Cum se vede dinu"[f"--u...ruu, k1"i^ poinise o uriageigitalie prin aderenliis5i irnpotriva instituliei teologului'

In vremea cflnd episcopul ie sbuciumh qi mistuib in.lupteleu."t*u, p"pa l-a numit pe Aaron,. conform ame-ninld.rii din 3F"brr-,arie,'vicar apostolic al eparhiei Fdgdraqu.lui' iar in zzffi1t" rt;7,Wt^tiiTerezia a dai ordin ca venitele be'eficiului61;;;G;',.i t" puse sub cel mai strict secuestru, ca astfelitt"m '.e ,r., mai primeascl nimica din ele 1). In ziua,cdnd im-pdriteasa lub mdsurile acestea energice impotriva.lu_i Klein,I."."-itir"ia. arhiepiscopului Vielei, cardinalului l{ollonitsun memoriu contra instituliei teologului, adnexdnd gi.decretulp;il .;t; 1-" .".o*nicai pe pa16g, cerindu-i.sprijinul"In1."""9 .lt.stie trimite la intervale scurte in-r.o-.gi z7 Maiu-qi6Iunie 1747 tfei memorii cardinalului Achilli, pregedinteluiCongregaliei de Propaganda Fide. -

Ca un rcznltat ai liptelor lui Klein gi al migclr;i pornitein urma 1or, este a se ccnsiderh decretul

'din 18 Iunie q.47 al

i\4";i;i T;;ia. Iezuitul Balog inainte de a:gi pirdsi slujba dei""fog, a trimis Cu4ii din Vi6na- un memoriu, in care' pe b.l'.?

""p"il"f"for r"l",-oiut[ mijloacele prin care s'ar puteb consolidh

;*t; ,rrririi. Intre altele pto.pntt"b, ca teologul sX nu mai fiepiaiii din venitele episcoplgti ci din alt fond public. Propu-i"tit" lui Balog au fost iiscutate de comisiunea aulicl tran-.it"""a in 9 DEcemvrie q46, iarde conferenla ministeriald iniA i""i" i747. In aceeag'zi,'pe b_aza acestordisculii, a dat im-pdr[teasa detretul amintit, care dispune (p' B) ca teoiogul sd

1) Bunea o, cit., p. 186 9i zr5'

I5r6r DIN ISToRIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

nu mai capete plata din beneficiul episcopesc, ci pe viitor sIprimeascd dela erariu 3oo fl. salarsi r5o fl. pentru caigilemnel).

In 7 Iulie a rispuns gi Achilli la celea trei memorii ale luiKlein. Acesta ii face episcopului propunerea s[ abzictr deepiscopie, asigurindu-i o penzie potrivit5. Tot atunci i s'ascris gi din Viena, c[ daci va adzice de episcopie, teololi.rliezuit va fi scos din biserica romdneascd, spunindu-i-se, clteologul a fost suslinut numai din motivul, c[ dflnsul, Klein,erh suspect inaintea Cu4ii impdr[tegti 2). Episcopul n'a r[s-puns deocamdatl la scrisoarea lui Achilli, ciin zz Iulie a scrisdin nou papei, cerind inllturarea teologului gi pedepsirea lui,pentruci a indr[znit si ocupe o parte din venitele vlldicegti9i a produce astfel desbinlri gi nemul,tumiri in bisericd. Sevede, ci in urma acestei scrisori i-a ficut 9i papa propunereasd abzicd si. deaceea Klein rlspunde in zr August artrtind gicondiliile, pe ltngd care, ar fi inclinat a abzice si anume: garan-tarea alegerii libere a urmagului siu, scoaterea iezuitului dinbiserica romAneascd,' restituirea venitelor episcopegti folositede ei gi a pagubelor avute in urma intrigilor lor. Pe seama saepiscopul acerutnumai dreptul de liberi migcare, adecd dreptulde-a puteh merge ori cind oriunde.

In z5 August 1747, I(ein scrie protopopului Nicolaie Popdin Balomir, poruncindu-i s[ ia lflngi sine pe Silvestru Calianigi pe Gregorie Maior, cari ii vor implrtigi cele spuse lor verbalin Roma si si convoace sinod general. Totodati ii trimite gitrei decrete pentru a fi publicate clerului in sinod gi anumedecretul, prin care e numit el, Nicolaie Pop, vicar general, de-cretul adresat clerului, prin care vechiul vicar Aaron e desti-tuit din vicariat gi excomunicat. In decretul acesta poruncesteclerului, si nu primeascd pe teritoriul eparhiei nici un iezuitgi nici chiar afar[ de eparhie s[ nu aibl cu iezuilii nici o legd-turd. Al treilea e .decretril de excomunicare adresat lui Aaroninsug. In aceeag zi cormrnictr cuprinsul scrisorii de mai sus giprotopcpilor din Blaj, Daia, Ormenig, Brogteni, Tiir, Hune-

r) Ibidem p. zr6-t8.2) Scrisoarea din z9 Iulie 1747 cdtre Silvestru Caliani:

r6,,ZENOVIE PACLTSANUI6

doara, Dobra, Bistra 9i Venelia 9i. arhimandritului L":rr:1"

ffiffi!,"p*"1.i"J"-r"'sub poena susoensionis et excomunl-

cationis si partrcrpl rT ti""aii-:lt:'l ia "on"och Nicolaie Pop

din Balomir. 9i tot?t'i# t?i"'gii"i Silvestru Caliani'' comuni-

cindu_i cuprinsul ;;;;b;-de. mai sus Ei-poruncindu-i sl

steie cu sfatul 9i d;;;;t" 1" $t-tl"'i1i" tto"t"i vicar general'

In, :septemvri" . ii#;"Xtlf*-T"f*l; :X5*:fi1i:abzicd di episcopie si sd-qt revoace 'a iezuitului. e."*t'u"fiui #t;t"- tt" s'a supus 9i

astfel papa

il';;;;tl" s[ Piraseasci Romal)'Auzind .t."'t

"il-lt*ta a" incercirile papei ?i "1: Curlii

vieneze d,e a-l siti pe Klein sa r"n"n1" 9 elG"olie" aderenlii

neinfricatului "pi-5p ;;'il;;i. inhate. a^ se migcb'-indem-

nindu-l sa ram#"5,";;t;i;-i'i t"ptu de emancipare a cle-

rului gi popo,t-tt"i*Ei";-;; opqai arireninlarilor oricui l-ar in-

demnh se-gi pdrase;;1";*;'.In z8 August r747' g3sgsptezece

protopopi uarrnulii""ir"l'ii-tti*it "" "frduros apel' iscllit de

Leontie Monas, H;# P";';t-i; sacldate indemnindu-lsr rdmanr "r.ai#ioT;t;;ith* ""t"

ti": -:":T.,",1" el' In

z9 Octomvrie aJ aceluiag u" p'i*tt'te un nou iI"! iscdlit de

z6 protopop, "o"iiii ht i;"!;-i"- t"t" asemenea 'e indemnat

s[ nu renunle '"""fi1*tpi;' I; atunci ii scrie 9i noul vicar

Nicolaie Pop din Bllomir' cd au.ttotitit trimiteiea unei de-

putalii la Viena' Iil;;;;; gi.el s[ nu-gi p[rlseasc[ turma'

fdcindu-I ,..po"tuuii;;;iri1e. rrnui pas atit de grav'

Marele urt i"'J'l? f; ;"9 ;lit sl iiceteze cu lupta con'-

tra teologur,ri iJJit] -r",r"".i"erii"

.ornir"" ale papei si curtii

vieneze de "-1 ;;; ;il-;;;;;i" ;^;;;"tt":'iq:l chinurle

sufletegti Ei t,"ptiii lu tu'i a fost.mer"" "xptt*''i-au^'indreptatatenlia in ait[ njil1't];il;;-Ei "*ptt"rea. vie!'r +

suferin-

telor lui Ktein "li"i; #;;;;J;u-d. i't"r"sante 9i emolionante'

n,, incap" h "#;;;;J;i"ildiu' Aceasta o vom face mat

tirzitt,cind vom publicb "o'"tpo"ll"t" ai" exil a lui' Amin-

tim numai, cr ;i#;;;';;tt-i: ;;i; sbucium a fost silit sr

abzicdin r75r de episcopie' In lo""f-i"i a fost apoi ales P' P'

1\ Scrisorile din 7 Septemv rie 1747 ale lui Klein cltre Nicolaie Pop'Silvestru

Ca-

iani 9i Gregorie l\{aior'

r7t63 DrN IS'l'oRtA BtsgRIcEAScA A RoMANILoR ARDELENI

Aaron, cu care incepe o noui epoci a luptelor contra instittr-qiei teologului iezuit.

P. P. Aaron a fost ales in sinodul din l5 Noemvrie r75r inprezenla comisarilor regegti David Mariafi de Maxa si PetruDobra de Zlatna, iar in zB Februarie r75z a fost numit si clc:impdriteasa Maria Terezia 9i tot atunci i s'a poruncit sX seprezinte firl aminare la Curtea din VienaL). Cauza chemdriiatit de grabnice a lui Aaron la Viena au fost misurile preventive,pe cari Curtea vienezil voiir s[ le ieie, ca nu cumva acesta siimearg[ pe urmele antecesorului siu. Aaron a sosit in capitalaimperiului tdrziu, in prim[vara anului 1752, dar adeviratulscop al chemdrii sale l-a aflat abib dupl patru sdptimdni.Atunci prezentindu-se inaintea cancelarului aulic transilvan,Contele Gyulafi, acesta i-a dat s[ subscrie un fel de jurlmAnt(folium. . . sub formula quasi juramenti confectum), care cu-prindeir cdteva condilii pdnd aci neobicinuite gi cari nu i s'attpus nici chiar lui Atanasie Anghel. Condiliile acestea ar fif[cut din vlddica romfln unit un fel de pipuge, aproape firinici un rol 9i rost in conducerea bisericii sale. Afari de fideli-tatea cltri papa dela Roma gi cfltrd Curtea impiriteasc[ 9iafar[ de pldiirea regulati a pensiei anuale de rzoo fl. antece-sorului s[u I. I. Micu lilein, cancelarul cereh, ca episcopuls[ promitfl, cd. tnainte de sdodr;irea oricrirei ac[iuni episcopegtiaa-cefe aprobarea prealabild a teologului iezuit, a episcopulwiromano-catolic din Alba-Iulia ;i a comisiunii catolice dfu' gu'aernul ardeleanz). Aaron a refuzat subscrierea condiliilor, ce-rind o copie a lor pentru a ie putel studib. Cererea nu i-a fostascultatd ci in zr Iunie tTsza fost citat inaintea cancelarieiaulice transilvane, unde contele Krirrigsegg i-a prezentat spresubscriere o alt[ formuld, din care lipsib episcopul romano-catolic din Alba-Iulia gi i se impuneh numai cererea aprobiriiprealabile a teologului iezuit gi a consilierilor catolici din gu-vernul ardelean si asta se f[ceb pe baza diplomei leopoldinedin r9 Martie r1or. Aaron, care nu voiir sd recunoasci autenti*

1) A. Bunea, P. P. Aaron ;i Dionisie Notsacooici, Blaj r9oz, p. 8.3) Scrisoarea din 3r Iulie q5z alui Aaron ctrtre nunfiul apostolic Serbelloni gi anr[-

nunlita 9i vasta *Relatio de statu ecclesiae Fc6arasiensisr a lui Rednic (Originalul in lli.blioteca centrald arhidiecesanl din Blaj).

rr.

ZENOVIE PACLISANU

citatea acestei diplome' a te-fuzat 9i acum iscllirea condiliilor'

Deaceea in 15 I"ri;T?;;l{*-l *:*":'T: 'lii;"?":ffi;3:*':li:';"Si"Ji1? :d$:; ;;;";i;re o artd rormuri'in care nu a mai f"tt "it"te

diploma " $""u leopoldind ci diploma

il,,,, Au gu s,,, *|3li,i;{i:fi"[T1f "'l'* lii:{iil,i;urmagilor lui dominlul l'nJuru:tt:,;:;;ii","" """J,ei

diplomelatin. Aaron nu a ttt""*"'it nici au"tenticitatea

acestel d

si astfer a denegat iii'"* i."[lirea formulei de jurlmint' lsca-

iind, in schimb, ";;;i;;1ie.in ""r" oromite fidelitate paper

si Curtii imparate'git:'lt:.*t"' ta "Jp1e'i regulat lui Klein

pensia'apr1al.1 de r2oo tI'')' orin Ktinigsegg, iinp[r[-ro Iulie :^7.52 Ptato" ::iT':: #: #;;;oi; " pututtesei Maria^ferczia un memorlu' miscili condi6u p'iuitJ"t"^f" t""fog^'

pentructr nu se slmte corrr:

oetent a introduc;tffi; jffi%^Ulrerica sa. Inainte de toate

inse.ilimpiedicddelaacceptareaconditiilorimpusedecance-laria aulicl .t""atolill" *o'i""t t' iiioi"t""

leopoldini din 16

Februarie t6gg,':;;";;;a" at"pi"iii" qi privilegiile'bi-

,*,.ii romane- ;it"- ei'1, :-":"^ " "'"TH.,TTl"t:t5;iTIi::i""'-t"""1;"n:;ht""1Tli::eftiili"'a;;"i;iu',nt"i"t"i'

care e aprobat gi'at^ho*" qi T *t"'i" t" f"t" nici o amintire

clespre datorinla "pf*"iilif a"*fi""At tlolog' de ritul latin;

a. Bullele p"pu'"'p'i"'cu'i u.' f"J;';;"i;;"ii lfeleso'rii sdi

ioan Patachi 9i i'"i"Mil it"rt"^si cari asernenea' nu lmpun

ltf ir, i r;;:[ j:*ti* ;ti't3;:*i,lT:!dii"#illtDe care tolt ePtlf f i.i.,lrri to, u't'i"'Jt9..9i .q'in' t1"^-*i -i[iige "

t"tp"^::" 9i aplrh

:,""r*,i';"t,i:tiif 'lff*.',"'ruf "*ffi :,Tffi:i11"'J::'ffi f

5' Nu "t'"^t1illr"i romin ,r"it to"di'l',;-; iineh teolos latin'i"n" 'pi'::l^1."r.u unei astrel .J"tJl&'*;;; 'o"ns'n*"I6. Pentru accepJerurui in,,"s !i11 i{ti 41""o*u"v'

"Tff #H:*ffi1*:

i'xit 9i motivele' pentru cart luaP;;; ;i;';; August 1738'aipf"#i din r9 lVlartie rTor 9r

Jte aminunte' scrisoarea amintit6 in nota

ll Reversalul inadnex No" I' Pentru celela

"r""Jui'it'i^ii' i"r"Ji"

-t"i Rednic'"'*if-v"ri'"dnexa No' III'

DIN ISToRIA srsn*tcBa"tA A RoYry@

In 3r Iulie 1752, episcopul scrie nunliului.vieneza"r*p'.ti"a"-i JJnaiiiite, pe .cari vrea si i 1", ilT51;i|"eJ.",i-;;e,al p"'"",r't 9i motivele, cari l-au indemnatilf"^ i,'r*i'"i't'i1"i"a"ti l-a rugat sr-l srijin:i,Y n-l:grea, pe care o poartd pentru aptrtxea drepturilor b::*tJ;iilf;" ii a" rip'te sd informeze 9i con.gregalia de Propagancllhid.. Pentruca nunliul sb aib[ informalii "ii:P'^A1:",i-'-t *l;'::#:# .:.i'ffi

"[,",i"i--ui."'i"ti romdne "",,"!rllf;1;"pi"";;;;-qi Li*i' in 5 rulie tTpullt'::l"Yi"1^1,,,,,, .i""a*ri';ii"''[uli t;;- *i:i, privitor -]a plegr9a regulatr I;.;;i.i i;l kt9ir,, "-aipio*.i Lofotai""

ai" i9 *P":T::"llfrf;";;;il"r"i, bii" iar" s'a ficut _schimbul intre domenlul

bi;;i;t-;i-;1'B[d;i- 1irye;1,.a bullei,P'i"'1t {",1i11;:HHif ' .fi

'

-ll, i"'# il;l ii ? ; ;\.; ; +';r "t!i ^t""p,o I di nc drnre Martie rlot, o;6iJ;;'i.'o 'ii" a"-!:$:*:i:lt:ril1,il*:;1'.,F4;;'?$"J[;*t"lll" lfost vorba mai sus) ei"-tl!;;; ;i dipr"*!i"ai" r9 Martie r7or, prin care i s'a ci"i-t""u.ie engn"t epiicopia romdnd unitl''--

T;, h 3 r Iulie"rT5z u t'i^i' Aaron :ilT:S:l,T:*:9 T-tTg;p# ;H^ i;ti;#'[t"iire asupra iazelor.principale din o'g';i.,ii" biserilii ,o*a""-""it. "i*"tittr

mai^sus) 9i o cgptilr:t?i[r p.p;i; ari'-1i", prin care s'a intemeiat episcop*ug#Xrh

stlruinlele energice are curlii din viena pentru l.limpu.ne.linerea. ;;;i"g"lYi iezuit, t"i" te controleie Hitjfi!'."^i"ii"

"r i.1i.trrilot.ui" iGdiceqti, Aaron' ca s[-9i dovedeat

;;il;-*"ai"r"i if tu*.i'icia'cunogtinlelor teologice-, a trl'dus in limba latini'";;;;;-;; ; rtoirio ideodruhd,>-aprrutl tnBlaj la rTloz)gi fii";-;;iziata de. rectorul universitl1ii dlnnil;; i'iipxiii_o

-i" tipog*fia aceleiasi universitlli ill cut.

sul anului ,75' .,rf- ;i[l"T

r66ZENOVIE PACLISANU

b6nuiala cercurilor conducitoare vieneze privitor la capabi-litatea episcopilor romini.unili de-a conduce flri tutor turmaincredinlatl p6storirei 1or1).

Ydzdnd. Curtea Ji" Vi"tio, ci orice mijloace sunt zldarnicefat[ de statornicia lui Aaron, iar de alt[ parte tttnd convrnsa'.tl;"fi*i"" i"riir"liei teologului e.ste neiesari nu numai din*",i"" t"figioase "i fi ai" coni"ideragii

de natur[ politic[, Maria

i"i""ia a lcris insaqi in 16 Septemvrie- r75^'papei BenedictiiV,

-i"sa";"-l "" p" P. Pr

Aaron s[-l confirme numai. peit;g; ""iJi1i" stricti

de a-gi.1ineh teolog latin, pe-care-l va

,r,rfii impdriteas" fi .,r"r.*oiii "i, sau mit-ropolit* Strigonului

;i ;;":;i "u ptit"i salariul din cassa Statului' Tot atunci a

scris impnrlteasa qi cardinalului Mellini,-91.:1 .st[ruiascd pe

ia"ga f"iu i" ."tttlrt acesta, iar contele Uhlfeld a intervenit," E"fJ diptomaticl prin reprezentantul Curlii viencze la Curiapapal[, cardinalul Alexandru Albani, ca s[ insiste.gi el p-eltr.uiUiig"i"" lui Aaron de a-gi lineb teolog latin 2). Intr'aceea MariaTerZzia,ne mai

"gi"piatta rlzultat"l iitervenliei pe Jang.a 9:tt"

pipite,'" nt*it iit io Octomvtig r75-z in locul teologului Pal-ioriit., trecut i' iri't.u iezuililor'iitt Odorheiu, pe MihailSalbeck 3). , .--^6;;;;pul

erh in Viena de aproapg ! jum1ta11 de an 9itotuf, nu tunogteh nici acum cup.rinsul decretului impflritesccle numire , .ar", deqi erh datat din z8 Februarie' i--a.fost co-rnunicat, culn vom'vedeir mai tirziu, abib it tg $aiu t75+'D"u..."' a scris ug.t t"l"i slu din Roma, calugdrului basilitanVasile Bosiskovia., .[-i cigtige intormalii precise-privitor la

:T:1irlrrr:j-i&*i"iio i"i"i clec:ret.' Agentul ii rirspunde

r) ...oeppus eodem tempore ad tollendam suspicionem, ob quam_ imp-onehatur theo'

logus suam fidem publiJe ir"rrii".,utrrr,rs librum-de quatuor punctis.s. -unionis sub ip-

sius vicariatu in trutrri" ,o"iu"f i"o iaio-"tu imp'es"t'm Vie"nut " *u in linguam latinam

redditum et a rectore ""ir"rri*irl"rrr""rir uppiouut"- imPrimi curat et ne ipsius

sinceritas religionis fors appareat sed suspectus. maneat mox a primo sui ortu libellus

Matti apostolicae dicatus confiscatus "t t"qt'" i" p*esens confiicatus manetD' (Relalia

sminrite a eppului n"a"r. ci.. iilil.",i," r"i -e"r."

"xi* eppul latin din oradea-

Mare de dto 3o p"""*r'r"i!;i;i; lil;;;, P' P' iio" si Dionisie Nauacotsici p' ss7-89i raportul luiRednic amintit mai sus)'2) Bunea o. cit', P. t2-14.

s) Actele privitoare i"'i"-il-.* lrri salbeck vezi-le in

r68ZENOVIE PACLI$ANU

orivitoare la institulia teologului' i-a scris in 17 Decemvric

";;;,"

#;';;d;;'i;;;"i;; d ""'i^ r" .poate aduce ei llere necare il poate t""" "" pi"ot' t"ti"

invdiat 9i cu experien!tr 1)'

'"';;i.5"";;; ;Tr* il;b;*il "i'i "i' explicalia-.papei Ei de

aceea a inslrcinat p" "g""i"t slu-din Roma s[ mijloceascl re-

vocarea decretului ";it?;t la teologul latin din z5 Noemvrie'Noua incercare " i"T e"ro"

n'a- p-utut r[mtne]r neob-servat['

Contele Uhlfeld "^il;;;;;it indata' scriind' in 19 Ianuarie

itSr, ;;in"t.rf.,i efUu"i sd fac[ tot ce-i cu putin!6' ca s[ nuse implineur.e ooritt"

-tit"."i" (strana pretensione) a episco-

pului.In3oVfu,ti"-utaceluiag'""'."u'dittalulAlbaniaspus#;i;ili fi

^A;;;, ;;:ii'p"t.L obtine niciodatr confir-marea eprscopurur';;t;-t;;li1ia ie 3-;i $heir teolog 9i

c6' dacr

nu va priml "onaifiu ;;$; va,fi aglzat[ alti persoan[ in

fruntea episcopiei romineqtt unlte',.'In consistotd ;;;;;E t Aplilie. 17.53 a fost.confirmati

alegerea tui Aar-on";';;;"9i'datx i siu'I pregdtit 9i bullelenaoale. care au t"., iti*It" ru Tit"u unde au- soJit numai priniilil:'ffi;# ffihf,,^"*."r"riut aulic transilvan, l-a chemat;;^A;t;ia sin" g'i u "ti"t

act despre orimirealor'ca nu cumva

sd denege *ui tarri'l ""t""titi'"tea ;i -tblicarea lor' cum denegh

atunci autenticita;;'ilil;i"i tiiti 19 Martie rTot 9i 2rAugust ,738. e"ro",i " ti*tJi' 9i

acum -o

atitudine surprinzd-

toare. A refuzat;i"; tj d;;;; unui simplu act de primire abullei papale,. pentrucl' aceasta cuprindeh condi$i

jicnitoare

pentru srne 91 p*,ti'"iit"ti"" t"' 26danice au fost si inter-vengiile

"pi."oprrt,i'i"r" M""t"i" 9i ale noului teolog Salbeck'

Aaron a rrmas """fi"'ii 1n hottrrirea sa de a nu primi 9i iscili

nici un act, care ;;;; irrt"r.."lor bisericii sale. In urma

3'"n$f xlfl '.ffi ll'I'"Jf"\;."""fi"];ilil?i;i!*;'i|Hi:::lariei aulic" ,rur,.iii""t".

-L iJinle a

'fost chemat 9i Aaron'

care a fost di" ;;;;;iiui '*a deie act despre primirea bul-

1)IosePontifexarbitratuseit,quod.talissacerdoslatinusqualemipsedescribitintatinorum regione """t".i""?l!'"r"".i"iJ

*;tiru."* ac^commodum, eppo vero acljumentum

et solatium affere possit t"-p["1iri"i' anno r7.52 ai" tz ij"""*6tit "d "ppttt

data epis-

;"ru"ffi*lu;,;:'tn"i"ir" "i "a;""r"r,:t$*:Siji]; "u"" Aaron. (Adnex No. vrr).

r) Scrisoarea din 3r I\

r69 DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

lelor. Acesta insi a qtiut rezistb gi acum tuturor indemnurilor,sounind cx mai bucuros voiegte sd fie retrimise bullele la Roma,li""at sd deie act despre primirea lor. Cind a sPus, c[ procedura

""r."luri"i fap de ei e neobignuiti gi cd dela ceilalli eprscopi

,r,, ," cer astfel de reversale, i s'a rflspuns c5,, fald' de bisericaromxnfl, curtea voiegte s[ purceadl altfel (aliter cum hoceppatu aulam agere velle) 1).-'tontele

Kiinlgsegg a trimis implr5tesei protocolul gedinpi." ptop"""r.", ."" Uititete str fie.dale nunliului p"P"l.c1. s[ i lepieh.),^"1 .pe lhng[ act de gri.mi.re, apoi episcopul s[ fie opritdela incasiarea iatedraticului (taxa

- de cite un floren delan.."t" preot). Kdnigsegg,.c?r9 credel e[ Aaron nu va avelcuraiul ,[ ," oprrte qi nuntiului apostolic, pune apoi intrebarea

"a, d"r", ,r, "i fi mai

bine daci in locul lui Aaron ar fi numit;;h.;p o persoand m1i umilitd 9i cu sentimente mai bune ?2)Maria'Teiezia a aprobat propunerile lui Kiinigsegg, porun-.i"a"-i s[ cear[ intirvengiinunliului 9i dac[ nici acestuia nu-i.r" .,r"""d", s[ infring[ incdp[ldnarea lui Aaron, si aduc[ lucrulla cunogtinta papeis). Intervenlia nunliului a r6mas 9i ea za-a"r"i.X i eito" n'a voit sd-i deie nici lui act despre primireaU"tt.tor. Curtea vienezl s'a adresat apoi direct papei BenedictXIV. Acesta se vede cI a fost informat 9i din alt[ parte despreorocedura Curtii fat[ de episcopia romineascd 9i deaceea aItras atenlia cardinaiului plenipotenliar al imperiului.la Roma;J;r; ei,'scriind in acelag timp 9i generalului ordinului iezuitsX tine in friu pe membrii ordinuiui pugi in calitate de teologiItdt[i.copii romflni. Papa a scris-in 19 Noemvrie. 175.3 luiR*r?tt, 'comunicflndu-i in?ervenlia aceasta 9i, probabil, inaceeag' scrisoare l-a indemnat. si imp-lineascl dorinla .impirtr-i"."i,'aa"a revers despre primirea bullelor, Aaron a scris.papei,ii a'+ Noemvrie, are-tandu-i pe larg drepturile gi privilegiile

t) Relatia amintit[ a eppului Rednic',i V.ri'ototocolul sedintLi la Bunea o. cit., p, zz-5 in not6',i il"ilet* a;.i"fi""Uii'rgi."tre Canzler sich zum Nuntio... zu veffiigen, er m

ZENOVIE PACLI$ANU

bisericii romdne gi aritindu-i 9i motivele pentru cari nu poateisclli reversul cerut de impiriteasb 1)'

Cancelaria aulicl vdzAnd, cl episcopul nu se supune nrcrpapei, a inceput tratative cu nunliui "poitoli"

pentru.destituirea'h""ff;t.d altui candidat sau revocirea lui Klein din Romaz)'Nuhliul instr a ,effi. "e, fiittd dejh

fdcute gi expediate din

Roma bullele p"p;l", -

,r.r*it"u altui episcoq It fi posibih;no} i"-;r; Li'ri""tiilui Aarona). Se vede cI Curtea vienez[

" ."r-1.,: dupl pti*i*- ie.p.ttt*,t1tti- nunliului,. din nou.papei'

rugandu-l .e it t"ruittd ca lpiscopul sau- sd deie reversul cerutsatr s[ abzicl de episcopiJ, acuzAndu-l cd are planuri pri-.rr"3 aiou." (prava """iif

iu-i'*" periculosa meditatur_c). Probabil,in Lrma aclstei ."ii.ori, l-a invitat Benedict XIV pe Aaron'in 9 Marti, tZS+,-rX Slr, .e abzicd' sau s[ se supun[ dorinteii*petet"tii. l" "t*" intervenlieienergice

a.papei' Aaron' in

s-fa^igit, a dat nungi"i"i "po*,olic,

in zf Martie, ieversuldoritE)ai

".tflrt s'a terminat qi lupta aceasta energicd pentru apilratea

t*"iiarii1;;;;ili "1iir"op"."

romfln. ci sa. spulbere acuzelegi"""

"f" Cu4ii i^peiet"gii, Aaron, cflgtigindl:qi ]t exemplar

&in Ftorrrlrc'verititis, l-u trimi. papei, care -i-a rlspuns irt' zoApril q57, lilud'iindu-i virtulile.si credinlao)'--'I'

tirrit'ul cand episcopul purtir-glta.ya lupti pentru ap[-rareaat.pt"iill" bisericii' sale, ielrritul"Salbeck venind la Blaj, a

"""p"t regedinla episcopeascl 9i a inceput.1 Hqltttga,cXAaron

nu se va mai i"1'""*.j, cd e destituit din vlldicie. 9i c[- el,i"r.ritrrl, e, in calitate de vicar, conducltorul bisericii romine'A;;;;,

".rritta de ispr[vil" u"".t"" ale iezuitului, le-a descoperit

in 8 Iunie t75a pui"i BenedictXlv?)' Acesta,rdzind ci epi-*"op"ttf.tr"""-itt"l^tot departe de turma sa, in Vitll' 9i c11no,iii;e .i*"1i" t"i gi din taportul_verbal al nunliului Serbelloni,care chiar atunci se reintorsese la Roma, i-a trimis in 6 Iulie

t) Relafia citati a eP. Rednic.,) Deodati cu Aaron ""i.r,-"""alaa1i

la episcopie Grigorie Maior gi silvestru ca-

liani.s) fraknoi, o, cit., p. 465.ri Relatia citatii a ep. Rednic.ri Fraknoi, o. cit., p.466 No. r.. c; Relalia lui Rednic.zy Ibidem.

DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI 25r7r

o foarte interesantd scrisoare, scris[ cu mult[ cildur[ si durere,spunindu-i c[ acum, dupl ce s'a putut -convinge c[ nu maipbate speqh nirnic dela cuiteavienezdgi c[ lupta lui cu cancelariaaulic[ iste zldarnic[, s[ se intoarc[ acasX 9i, prin prezenlasa in mijlocul turmei, s[ impr[gtie svonurile, care ii umplusufletul de atita durerel).,

In r9 Maiu 1754, cancelaria aulicl transilvani i-a trirnislui Aaron, prin registratorul Fest, diploma. de - dto z8 Fe-bruarie ry5i, prin cire Maria Terezia l-a numit episcop.al epar-hiei F5g6i'igului, apoi alte doul diplome de dto 3o Martie r75+:una prin caie impflr[teasa confirmi diploma din zr August 1738gi ceealalt[ printare dlruiegte episcopului gi succe-sorilor sdi,precum 9i cilor rr c[lugiri, ca fundalie perpetu[ 9i irevocabild,domeniul Blajului. Toate trei diplomele cuprind gi condilialinerii teologuiui iezuit, care va fi pHtit din vistieria Statului2),'

Duptr primirea lor, Aaron trimite, in zz Maiu, impflrflteseiun nou memorlu, in care spune' c[ a agteptat ca cele trei di-plome s[ fie redactate in sensul bullelor papale gi_cu deosebirein sensul contractului din 3l August t736, aptobat de Curiaroman[, prin care s'a fdcui schimbul intre domeniul Gherleigi al nhjului, iar nu in sensul diplomei d|n 19 Martie r7or,care nu i fost niciodat[ publicat[ in Ardeal gi care contrazicediplomei implratului Leopold din 16 Februarie 1699, confir-mate din nou gi in 1743. De aceea o roagd pe -imp[-rlteasa, s[ modifice textul- diplomelor' pe care ddnsul, firlaprobarea papei, nu le poate- acceptls). In decursul- lunilorIunie qi lulie episcopul i dat mai multor magnali vienezi o

-zENovIs PAcLI9ANU

am v6zut' aceeaq pomncl 9i dela Pala' care i-a spus s[ se impace

cu situalia, p. ."r"*,t'i-; "; p'lt"nt schimbir' Aaron a- pdrlsit

Viena, unde a petricttt ""ittittl"pt din primtrvara anului r75z

pin[ la 16 August q54Relaliile lui Aaron'J" t"ologttl iezuit nu au fost dintre

cele

mai prietenegti. 6|i;i; .lu'*"i .deplinl m[sur[ congtiinla'jJ,, iriutii;;i; ";hi;;;;ti;;p"*'ii' care i* d." Iegea- divi'd

si canoanele in conducerea vaslei sale eparhii' Aaron n'a voit

u;i# ffift;";r:;*" i"r"ii"r"i *i. mai ales, n'a voit si-ideie nici rr* "*..i."-

irr- "orra.r""r." "rlditt.r-oqilor

sli.^ Incep ind

cu vlldicia rri e"t"",;;;i tfistrrl teologului.iezuit in bisericaunitd a devenit nul.'Nici A"rorr, nici uimagii lui nu

au fost

vlldici-plpugi ca ;t"*i t;nasie Anehel' ci arhierei conqtienlide drepturile gi ;;;;;tti" l",.- i"otJzut ien,'t rezidb in Blaj'fiincl mai mult un simbol decit o ,.ul-itut", de.care.s'ar

fi putut

tine seaml. Salbeci

ZENOVIE PACLI$ANU174

28

z7 Octomvrie, 9i din parteaimplrfltesei Maria Tetezia' DupI

"i"g.;, Muioi u *"r, la Viena, unde a vilzttt tn cancelaria

;;1"d t;eptul diplomei -implritegti de nurnire, cafe cu-,rirJ.a. ir,tr.

^1t"1.,'qi conditi" linerii teologului iezuit. Nlaior

l'i,']"ni,;;^;; a'P.-b: A;;;"; lup.ta impotriva acestei instituliiinc[ inainte de a f;-";;fir";at

'din putt"u curlii_impdratcgti,In r r Februarie tiZi, " trimis pap;

Clemente XIV un lung;;;il;lrlt0nd'li' Jo.,,.'i t*ottit"..gi istorice 9i mai alespti" .ltui.a citorva consideralii de. ordin ptu"li",,'- i:j::p]i:ii" i-s" face punlndu-l sub tutoratul Ytyi ql"ot, de nt 9r neam-"af", it;a"? din el singurul. .vlddicr din lumea - intreagi

""t"ii f" fa"ge "trf"f de iondi$i (unus omnium- in mundo

.pir;;p;; "n"'aitio""tus).

Maior a.rite in memoriul s[u' cd;;tfi umilitoare- ji jl$i'."re a pnerii teologylui de rit latin,,, ."'afl[ nici i"-Jip'loLa leopoldin[ din 16 Februarie 1699,;;";"p;i"a" ar"pi"iir" gi privilegiile bisericii romane unite,

"i.i i"'r"lla pap^alx &in'qzt, plecum nici in contractul de

;;hilb incheiat in 3r Augutt tTjO cu aprobarea.Curiei romanei;;il;trut rt C"iol gilpiscopul Klein. Condilia aceasta se;iit *;;"i in diploma'din' r9 ^Marlie r7.or, care e,ap9.9ri{6si in diploma dil ;; August ry38, ptin care i s'a d[ruiti"i^rrii['J"*""i"r nlupl"'i, Ei c"it,.nici ea' *r e-3utentictr'n"i.*r"r;;;;; ; io"i" nediepteliie acestea le-a f[cut 9i.lei"#;;;;f"ii"

^""ii.r fxie gtir.u' irnpirdtes.!, .].* s'a convins

ffii;; ;;il";ul un"i audienle avute cle curind la dansa' c1nd;-a";""b"tii ." a**err""t"t nedrepta.teu, tutS"se,face bi-sericii romine ptitt "ottailiile

acelea umilitoare. Maria Terezia

-sDUre.Di..op,rl-u ta*"t surprins[, zicdnd c[ dAnsa nu gtie

"f#.'a.-it- fi"*tii" acelea - oqtgPuit et graviter Polt-

J;;"" orrrrrino f"rr" uis" est adhuc nihil horum antea scivisse-;i;;;;;;;il *i"iei'ilor sr le p1'4 in legdturr.:" -li:':l ^:";ia"a"-i informagii, ceeace' zice Maior, s.'a si intimplat 9l apol;A;#, cd i-a st;it p; #nigtri bine dispugi (in rem de quaasitur bene disp".i,[.1. Bpiscopul tp'-ttt" apoi' cl cu prilejuliistagrii bullele papale qi diploma in:.pdrlteasc6 de numrre,se cetesc in auzuf tuturor 9i astfel cei prezenli - intre

carl

totdeauna se aflelj -;;q*""i

de-ai unirii--vlzdnd c6t de multse reduce puterea .piscopeutci, vor face din condilia aceea

17S DIN ISToRIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

o armd puternic[ de agitagie contra catolicismului, indemnAnclpoporul s[ plr[seasc[ unirea cum.auftrcut gi pin[. acum' con-veitind la oitodoxie numai cu argumentul acesta gi cu ajutorulcdtorva membrii de-ai guvernului provincial t45.2os familiiunite. h p. 4 episcopul aratl papei mizeriile multe gi multelelupte inteine, ivite in urma agezdrii iezuitului in coastele vl[-dililor romini. Spune, cl biserica unit[ nu are lipsa.de sfa-turile 9i indrumiiile teologului pentruc[ 9i in_sAnuleise aflfro mullime de birbali invi1agi, cresculi in gcolile catolice dinRoma, Viena gi Tirnavia, cari pot purth cu demnitate slujbade auditores generales causarum. Dup[ insirarea alor o muliimede argumenG impotriva menlinerii instituliei teologului, epis-copulll roagd pe papa si intervinl in interesul bisericii romAneunite 9i s[ nu mai iolereze piatra aceasta de smintealn (lapis of-fensionis) in mijlocul ei. Memoriul a fost trimis din Viena agen-tului romin Voloczka, ca sd-l predei papei Clemente XIV).

In acelag an, rJJ! au intervenit alte imprejuriri cu multmai puternice decflC toate petiliile gi memoriile episcopilorromflni, cari au mintuit pentru totdeauna biserica romineasc[de institugiafatal|ateolo$uluiz tn zr lulie t773 ordinul iezui-lilor a fost dcsfiintat, cdci altfel cine gtie c0!i vlidici rominiqi-ar fi mai sfirgit vieala in chinurile amare ale exilului gi cinegtie in ce situalie s'ar aflh azi biserica romfln[ unit[.' Din diploma implr[teasci de numire din z7 Octomvrie:77q, fipiegte deci- condi$a linedi teologului gi .episcopuluiI se lmpun numar obignuiteie condilii: de-a fi cu credin![ fald depap" gi fap de Curtei impdr[teasc5, de-a plzl -9i ap[rh puncteleunirii'gi de-a nu urcl taiele stolare ftrri aprobarea guvernuluiardelean. Grigorie Maior a fost astfel cel dintiiu vlldic[ romflnunit, care a pistorit fir[ tutor latin.

Oricdt de urgisitd a fost institulia teologului iezuit in bisericaromflni unite 9i oricit de multe au fost relele cauzate de ea, aavut totug darul de-a pune in evidenli inaltele sentimente nalio-nale rominegti ale clerului gi poporului unit, care a luptat fdr[incetare gi in'mijlocul celor rnai mari primejdii pentru a asigurhindependenla gi caracterul rominesc al bisericii unite.

r) Adnex No. XI.

i ZENOVIE PAqLI$ANU

Iz8 Iunie r71z. Reoersalul dat de P. P. Aaron cancelariei aulice transilvane.

Ego Petrus Paulus Aaron Ord. S. Basilii Magni, monasterii Balasfalvensisreligiosus professus, diaecesis Fogarasiensis electus et denominatus episcopuspromitto, quod ut vere unitus cum s. Apostolica et catholica ecclesia romana,ejusdemque verus filiue eidem ac summo Pontifici universalis ecclesiaecapiti, moderno videlicet papae Benedicto XIV et ejusdem strccessoribus,canonice intrantibus, semper et in omnibus obediens ero usque ad finem vitaemeae, cui etiam talis obediens fui ac de facto sum similemque obedientianretiam a meis mihi canonice subjectis eidem exhiberi pro posse conabor.Augustissimae item Imperatrici ac Reginae gloriosissime regnanti Dominaemeae clementissimae Mariae Theresiae, ejusdemque legitimis successoribus,ut haereditariis principibus, omnem fidelitatem, quam quisque verus catho-licus episcopus, Suae lVlattis vasallus, praestare debet, ut fidelis ejusdemvasallus et subditus praestabo et exhibebo, uti etiam semper exhibui et ex-hibeo, talemque fidelitatem a meis quoque subjectis eidem Matti praestariet exhiberi pro posse conabor et intendain. Denique ad quidquid de jure,salvis eppalibus juribus, obligari possrrm et teneor, me obligo. Quae omniasi opus fuerit etiam jure jurandi sacramento confirmabo. Et quoniam prae-decessor meus Dnus Eppus Baro Klein renunciando praelibato eppatui Fo-garasiensi pro annua pensione ex ejusdem eppatus quibuslibet proventibusvita sua durante sibi reservavit Rhen flor. rzoo ideo cum in ejusmodi fruc-tuum dismembrationem et s. Sedes et Augustissima Aula et ipsimet clerusurgente de causa consenserunt, ego quoque ad praestandum ex eisdem pro-ventibus praelibato eppo sua vita, durante dictam pensionem me obligo,salvo jure successorum et ut pensio illa defuncto eppo Klein illico ad pro-prietarium episcopum Fogarasiensun integre redeat. Signatum Viennae z8Iunii r752.,Dintr'un protocol de acte de pe timpul lui Aaron aflitor in biblioteca centralS arhi-( ' ' dieiesan[ din Blaj).

II3i tutl, t752, Scrisoarca lui P. P. Aaron clttre nunliul aienez Fabripiu Ser-

belhni. Episcopal ti dd informalii prioitoare la condiyiile, pe carii le impunecancelaria aulicd trarcilz:and Si-i cere sprijhul.

Mirabitur procul dubio Ex-tia Vra quod tametsi a longo jam temporeecclesiae Fogarasiensis eppus denominatus fuerim nihil tamen de hoc negotioEx-tiae Vrae certi retulerim. Nam posteaquam ad Augustissimum imperium

t76t77 DIN ISToRIA BISERIcEAsCA A RoMANILoR ARDBLENI

' clementissimae Nostrae Dominae huc me contulissem, post defluxum cir-citer unius mensis spacium accersitus accessi Ex-mum D;; 'ir"nrri"" ca.r-cellarium., qui mihi folium quasdam conditiones continens sut roi*.rt" qu.rijuramenti confectum subsciibendum exhibuit, q";J ;;; ;itd; novi hac-tenus inusitatum er ab aliis eppis praestari non-solitum videdatur ulteriorisconsiderationis-pro tutamine ionscientiae fore existimabam * piir.a" iui"osubscribere mihi licere_ non -censui, sed par ejusdem "o't"-Jt*aum darisuplicavi, non tamen obtinui. conditiones autem videb""t". iir""t"r rever_rl":..d" exhibenda.pensione. eppo Klein, de obedienti; ;;;ip."tificis etrrderrtate suae r\4attis, quas ultro citro.que subscripsi) ut meas actiones eppaleseppo.latini_ritus, theologr f"tit", "fii3qr" "Ufig"'r;, q;;J f*"r""'rir," pr""-judicio ecclesiastici juris ei

'ostri etiam h";"J

"pp"t,i. -iii-ii*r" minimepotur exlstimare. post aliquod temporis intervallum iursus accersito in faciemexcelsae deputationis mihi alia fbrma subscribenda exhibita *, i" q"" quidemomissus erat eppu-s latinus, reliqua autem contin.u""t.,.. nd

-o,ilaa"* ai-ploma relata quod quandoque quaesitum nullomodo inveniebatu, ,,"" "u-tentica illius copia sed tanium im praejudiciosis. promp,"

"i,.-uuru., qu""dum exposuissem rursus tertio post ulirrd t"*poris inteivuttrrm ad eundem

deputationem mihi accersito. proponitur formuia ,,rb*".ib"rrau,- "l qr" 1"r.etiam citatio illius diplomatis expuncta videbatur,."J

"i;b;;'rui aliae fun_dationales literae, quai pariter juxta tenorem aubii illius ;61*";;i. confectaenon modicum laesisse videhtuf genuinas priores fundationales. -euae

dumpenes humillimum libellum exhibuissem, tstendi ordine etiam Jtiones inlegitimis et indubitatis instrumentis fundatas, quibus i-p"ait", easdem'conditiones subscribere non potuerim et observatiori"., q,ru" i"ri"*,ittrraq*:,o,1_C-"-1li"rm

esse piissimi illius -imperatoris foetum dipto-" itirrJ prob"."vrdentur; unaque suplic_avi ut nobis quoque infimis suae Mattis rideribus

acl rnstar aliorum catholicorum concessis benignissime et_ indubitatis caeo_I-"ff::...Tt:j.Otj

j"T,1 ss. canonum praescriptum et terrenorum principumlndultum ut eadem habent privilegia, effective frui ac gaudere liceret. euaeomnia ex copia suplicis libelli Augustissimae s.ae Matt"i h'millime sutmissiet rn eo citatis instrumentis perspicue poterunt -percipi; cuncta namque eoordine, quo.Augustis.slrn.. Dnae-Nostrae submissa ,;"r, E;;i;" irae hincannexa humillime defero eo fine, ut iis consideratis.et p"tp.*i. *".,m benig-nissimum patrocinium pro hac eccresia ubi expediens u'i.,r* ru"i;t inter-ponere' tum etiam s. congregationem, si opus fuerit, de singulis genuineinformare benignissime dignar-etur, o"'q,roq.ro-oao utiq"iJ

"?-furt" obti-El-.l.ii: ,-*e neglectum.luisse judicare aut reprehena"r" *"rito vafeat,Jub quorum omnium meique humillima recomrnendatione maneo.(Din protocolul citat)

tz A. R. - Memoriile Secliei Istorice, Seria III. Totn, L

ZENOVIE PACLI$ANU r78

IIIrc Itiie 1752. Memorhtl tyhnis de Aaron lmpfudtesei Maria Tereiia, in care

arattd iotiztele, pentru cari nu poate priiL condiliile hnpuse de cancelariaaulicd transiband,

Augustissima Imperatrix et Regina Domina Domina naturaliter Clemen-tissimal Nosse clementissime dignabitur Majestas Vra Sacrma, quod postea-quam clementissime dignata fuisset me in eppum Fogarasiensem denominareet ad Ejusdem Augustissimum Imperium me huc contulissem ulteriora be-nigna ricepturus mandata; nonnullae mihi subscribendae proponebantur con-diiones, q.tarum alias ut pote in mea sitas potestate ultro citroque subscripsi;uliam verb aliorum q.toqn" exigentem asiettsnm, intuitu videlicet theologijustis impeditus rationibus subsiribere non potui, non quasi cum theologot"o "t cum bonis catholicis

consilia communicare retractarem, absit hocdictum, qui potius omnium bonorum catholicorum salutaribus consiliis utivolo ac'desidero, sed ne ipse solus absque scitu eorum quorum interest, videaret judicer novum introduxisse jus in hanc ecclesiam. Porro rationes quae meab- hujusmodi obligatione rationabiliter impediunt sunt fere sequentes:

prima est ipsum sacrum de Unione gloriosissimi quondam LeopoldiRomanorum Imperatoris diploma de anno fi9g_die r6_Februarii emanatumet per successores rmperatores ac novissime a Matte Vra Sacrma benignis-sime confirmatum et legitime publicatum, proindeque vim legis continens,quocl unito,s cum S. Romana Ecclesia pares cum latinis juriumet-privilegiorumjuxta ss. canonum praescripta et terrenorum principum indulta capaces etcompotes reddit.

Secunda est autenticum et irrevocabile fundationis eppatus instrumentumanno 1736 jussu glor. mem. Imperatoris Caroli VI confectum, dum videlicet .accedenie SummiPontificis conlensu, observatisque eisdem praescriptis con-ditionibus, facta fuit dominii Szamosujvariensis cum Balasfalvensi permu-tatio et stabilita fundatio. In laudatis autem instrumentis nullibi fit mentiotheologi.

Teitia est Bulla duorum Summorum Pontificum, vigore cujus eppatusnostef non modo ab alia jurisdictione liber et exemptus denunciatur, sedinsuper et absolutus ad instar aliolrm legitimorum epPatuum pleno jureconfirmatur et stabilitur. Cum igitur alii eppi ex ss. canonum praescriptohabeanf, ut ipsi sibi si opus esse censuerint, theologos, assumant, nos quoquehoc jure penes clementissimum citatum diploma effective frui ac gaudereminime impediendos fore sperabamus.

Quarta est ipsum epporum juramentum, quod unusquisque.neo-eppusdebet praemitteie de u"in."t" obiervantia ss. canonum' constitutionum Ro-*urrot.tttt Pontificum, juris denique ecclesiastici.

Quinta: nullum haitenus observavi instrumentum vigore cuius nostereppatus ad ejusniodi conditionem vel de consensuAp.-Sedis sese obligasset,consequenter me quoque obligaret, quinimo in contrarium persaepe suppli-casse invenitur.

179 DrN rsroRlA BrsERrcEAScA A RoMANu,oR ARDELENT 33

sextaj si novumjus introducendum foretcum hoi concernat publicumnecessarius omnino videtur assensus ipsius quoque cleri ac Summi irontificisnec sufficere unicus meus clero contradicente, imo nec consultum mihiforet quidpiam inconsulto clero concludere. pro altera vero parte adductaerationes ex duobus instrumentis desumptae, nimirum ex diplomate annit7o.t e.t litteris fundationalibus-anni 1738 non videntur mihi inferre ejusmodiobligationem ob contrarias rationes. Nec mihi integrum foret sine scitu etconsensu cleri circa illa quidquam concludere. eua6 omnia, etc.

(Din acelag protocol),

.IVro Noemorie rZ-Sz. Agentul Vasile Bosiscooich informeazd pe p, p. Aaron,

cd decretul tmpdrdtey prin care e numit oladiia e scris fi termini afabili;se impune tnsd condipia pinerii teologului.

Ilhno Rmo Monsigre padre Colmo,Iddio uno lo sh in quanto mi trovo dispiacere che la sua scritta nel mese

settembre aiz5.e da Roma inviatami, dove stava per vileggiare ove non tro-vandomi, e cosl non prima da me ricevuta che ieri

^ #"rro giorno, questa

circostanza doveva apiirli per la mia giustificazione c,adesso iniorno cid cheella si e degnata di significarmi, gii ebbi qualche sentore colla mi incredibileconsolazione della ottenut" nomina dalla- sua sacra Majesti, ma neppurep.oteva imaginarmi che la v. sig-na Illma non fosse consapevole delle espres-sioni e termini in detta nomina. Le-ger-r{o goi la sua, restai affatto meravigliato,del negozio_e percid questa mane fici la diligenza di ritrovare e vedere li ter-mini ed infatti mi riusci, mentre anche fui certiorato del suo processo. Io,credo che anche ad Essa dopo sia data la. copia, con tutto cid ancoiche sia per-suasa della mia diligenza, quello che ho ietto gli communico. La nominae in tutto graziosa. Se non quello vienne essere troppo duro (secondo cheElla mi gia aveva informata) dove si fa la menzione ed obligo di te;er il teologo,a spese perd della corte, qui gil r"i d stato detto che qu-esto p.rnto in sp"Zi"sari esaminato in qual maniera ha da susistere ed d

"ssai prodabile che i mi-

nistri lo vorranno sostienere secondo la mente della Corte in queste durissimecirconstanze se la Corte di Roma cid confermerl, io non -i trolro capacedi non consentire, perd non trova niente di contrario alla mente di Sua sacraMajesti la quale tutto c.id che fir si intende fare per maggior profitto della s.unione--la quale certamente non potri mai pr"nd"r" i ii"i 1ii"gr"."i se nond.a guelle persone che ordinariamente u"ngono piu habili, e pircid mentreche volle che sia teologo e questo santamente pensato, .i a"g"i nominareun_nazionale, particolarmente adesso, che ha di sua, ut ita educaZione Kallianio Major, io questi rifl-e-ssi qui l9n lascier6 di non communicare ; q;;iii; iquali sono capaci di affari e delle pie intenzioni di sua Majestir, uviei pri-mofatto, se per la mia disgrazia non tardava la lettera di vs."Illrna. rn tantoin questa settimana Mercoiedi qualche coln le cornmunicherd in che speranza

;- =-"46- ._ _"__ -_-'-l:

nossiamo essere. Il negozio tanto piu E arduo e difficile, quanto piu si.avvicina

ii::,;;il;p"."i; u;t"g"' p'ot"dtt" contutta integritit e sommrsslone p^re-

ililil; ;Jr;;ht tutta" ta ,ro.tru forza non farebbe altro che pegglorare'

Io qui dalla secretarr"'-l*ri.ariale e da qualche altoro sono riputato per

i;"H;" dT\;.. iii-"-1";iil;iil".to mi piemo ardire di far queste zccenate

rifiessioni le quali per nessun conto non sono oresiudiziose ne alla Corte ne

pure a Vs' Illma. F"";i;kiilt e inchini i c"Lri?i quelli che avrano parte

di questo negozlo " 'p"tiulrn"nte l'Augusta Corte della quale siamo fedeli

uur*li. rn tanto q""[J:;;;il;r;;"^t'i;iuia .on tutta la maggior diligenza'

:11il;##T";";i;i;";iorimandati' Resto Roma ro Novembre r7s2'

di Vs' Illma umilissimors"il:ti;: Basilio Bosiscovich

(Orig' in Bibt' centralb arhidiecesanl din Blaj)'

v

ts Noemz:rie t75z' Agentul Vasile Bosiscooich dd tui P' P' Aaron'informalii

- nriztitoare to *otogr'i'irrr;i."et7ti-irrUuir--ia fie

cunoscdtor al ritului Ei'limbii romdnn;ti siti"o;;;;;t'T;Aa 'pi'cooul

iumai zot consultatio' Con'

rtipiile acestea r", iio':iZ"o'i"Z ii'T' mit"iipaa de rutmire resp' confirmare'

Ilhno Rmo Monsigre' Pdre Colmo'

.''Vs.IllmaRmadiportarmiedinformarmidaquelliiSiccome scrlssl a

quali ha giudicato ""p"i iil;;ttglt" " 'ii"t"ii

a"sni delle loro cariche' amici

anche di Vs. Ilhna, "oti t'o fedeiinente ;t"s"it;' i* q"Tll-i:'11l"*"tt"*"

Prelato Monsigre a"it""iii -il 'a;ale' queila stima e reputazione conserva

intiera che concepi di i.: ill*; la i" "&r"gio, e percib- ll-l:-lT:*e pene-

trato con quanto a*ii"ii"'t"*i?" totti i .ui"tuggi tanto riguard-o Vs' Illma'

quanto il Rito. Or" ;;i"^";;'p"i " """ g *rn""'uto niente per ragguagliarlo

di tutto .h" o..o.r"#';gi;;ilid"1nnds. frrtto. consiglia a vs Illma agute-

tarsi e seguire f" ai.O"#"JHS;M"i".ii-f*ooia"le ed it 'giudici6 di S'

Sede la quale procuiJfi;.*iltutti "sconceti i quali potrebbero nascere'

Ella sia sicura che ai qo"rto feologo ,ron .uii, altro^impiigo che di assistere

a vs. illma ".oto uoto"li"'"rilii""J*" *i*9it'rui t'; ;!19't^"t'" Monsig-

noreAntonellichecostuidovrir"tt"'gou'odellalinguapatriaedelRito'e ouesto sarir inscri#;;11"-;;il"' oi"e" i" lttt" ttt" fri tire

c!?a strana di

,toi "."orr.",,ti'"' M"#" la Corte *ot"t'o ilo"du*Zttti i'quali ha

spediti

rtai quali hon 'oo"i'''*ui;"d*; p'i' r'o'iu' io tott solg ho communicato

;1".ffi;'* ? yI ;;; A;ioneui ma 1fiffi:#ti",ftX"":f:f iJ f'Hi.=uto, tutti"tono del medemo parere e conslgl

.i,.ir"",."auq'"no'""i""';:5iil;:-i;{l*H;::"ffi :l-,:"ti"t::l"l'lil'ipin furrot"uoli proposizioni ottenersr con

zelo.Io non or"r"r,ii^ q"i"tr-pi"";'u'",1: sue maniere "l-ii :,tt

scrlvo I

sentimenti degli altri clie i miei' ma se il vero confesso' ne i miei sono di-

,r:

35r8r DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

versi. Sopra il tutto qui si d conceputa una grande 9p.era-lza che la Vs' Illmesappia ben regolarsi in questa dignita alla quale Iddio I'ha inalzato. PercibMonsignore Iiimo la pr"go, r" rnii nott si avesse piegata, si pieghi, e are dache coi il tempo si poiri"superare anche questo impiccio, se poi gli-potrebberiuscire

ZENOVIE PACLI$ANU r8236

dipendeva dal'arbitrio della Corte, e lo pregai $e-_questo fosse riferito almeno Al M-gre Nunzio, il che promise e che facilmente potrl penetrarciOra tutto il ianto sta sentirsene bene colla Corte, cbntro la quale opporslsarebbe forse peggio, e percio io spero che la Vs. Illma si regolerl con tuttala prudenza uiaJ"ao miglio le cose da vicino che io da lontano. Del restoI'anguro tutta la prosperiiir nelli suoi negozi e le bacio umilmente le mani.

Roma, r Decemvrie 1754.di Vs. Illma Rma umilissimo servitore Basilio Bosiscovich Ord. di S. Basilio.

(Orig. in Bibl. centralb arhidiecesani din Blaj)'

VII

3t Martie 1753. agentul vasile Bostscooich scrie lai Aaron, cd dufd infor-mapiile pri*it, 1ela Card.inalul Albani. condilia Pinerii teologului iczuitnu'poati fi eliminatd &nbulla depreconizare trcd, dacd na oa primi'o, xafi numit alt ePiscoP in locul lui.

Ilhne Rme Domine Pne Cohne.Hesterna die ab Emo Alexandro Albani vocatus fui quaesitusque de

voluntate et consilio Illmae Rmae D. V. intuitu eofum quae hactenus ex-peditionem Bullarum retarclavit. Ipsi ea quae ad rem accomoda existimabamiespondi, idem vero Emus D. palam et aperte indicavit se ab Aula ordinemaccipisse ut accelleraret expeditionem cum iis clausibust guae.in decretopontificio reperiuntur, quod si autem Illma Rma Dtio Vestra huic ordininollet acquiescere nequi expeditionem facere,"se id debere significare regiaeAulae, quam determinatam-dixit in casu aliam personam in eppum nomi-nandi. Videt Illma Dtio Vra quo res progressa est, et sine dubio difficultasista non supperabitur, quamobrem prudentile et circumspectioni totum,submitto, curet ne dum totam jurisdictionem liberam et illaesam conservarestudet, nihil ipsius remaneat. Utinam in feliciori causa serviendi campusmihi fuisset oblatus. Recoligere se dignetur quaeso ne et sibi et nationi suaeper cunctationem hanc afferat praejudicium, aulae quia Patronatus tueturjus hic agnoscitur. Quid restat avide cupio responsum metuens ne IllmaDtio aliquid detrimentum patiatur. Rornae, 3r Martie 1753, Illmae RmaeDtionis Vrae humillimus servus Basilius Bosiskovits

' (Orig, in Bibl. centtali arhidiecesan6 din Blaj).

VIII'6 lulit 1754. Papa Benetiict XIV scrie episcopulu'i Aaron, cd acum, dupd ce

s'a putut con'cin,qe cd nu mai poate ndddjdui nimic dela Curtea oienexdSi cd lupta sa cu cancelaria aulicti e zadarnicd, sd se intoarcd acasd

Benedictus P. P. XIV. Venerabilis Frater sa-lutem et apostolicam bene-dictionem. Cum putabamrts Fraternitatem Vestram aut jam pervenisse autsaltem esse in itinere ut ad suam perveniret residentiam, ex nuperis literis

r83 DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

ad Nos delatis, non sine gravi animi nostri moerore deprehendimus ipsamadhuc Viennac morari, ut negotiis suis finem imponere valeat. Iam ad urbemadvenit dilectus filius noster Cardinalis Serbellonus, cum quo longum ha-buimus sermonem de vestra Venerabilis Frater persona, de vestris negotiisipsique etiam ultimas vestras litteras ad Nos datas communicavimus. Devestra probitate, prudentia et zelo peramplum ipse Nobis reddidit tesiimo-nium, doluitque quod, adhuc esses in necessitate pugnandi cum cancellariaTransilvaniae, dixit enim nihil te ab ea esse obtenturum, et frustra tempusterere Viennae, quod fructuose et laudabiliter impendere posses in tua ecclesiaresidendo. Porro Nos, considerata tota serie negotii, cognoscimus nihil inexpeclitionibus cancellariae contineri, quod implicite saltern non contineaturin Apostolicis Bullis, ita ut si quid mali in expeditionibus adest, consistatin novitate, cum usque adhuc in expeditionibus non fuerint inserta ea, quaein tuis expeditionibus inserta sunt etsi in Bullis contineantur. Novum hocestl sed, quando pro mutatione exorasti et nihil consequi potuisti, ne fortedolenter dicimus, unquam consequeris, cur frustra Venerabilis Frater, Vien-nae adhuc moraris, cur ad ovestuas te expectantes non accedis? Quod siforte putas te morando assequi posse, ut tibi fas sit taxas imponere superclerum et populum et sacerdotem latinum tibi assignatum' ut in cura tuigregis tecum et dependenter a te laboret, teque tamquam minister adjuvet,expellere, videbis te nihil esse assecuturum. Te itaque, Venerabilis Frater,in Domino hortamur, ut cum nihil assequi possis ad tuam tandem residen-tiam accedasl sedens quippe in cathedra tua, nedum muneri tibi impositosatisfacies sed etiam praesentia tua umbras eas dissipabis' quae te modo of-fendunt, quasque putas posse regimini tuo adversari. Nos de facie non cog-noscimus Comitem Kiinigsegg-Erps cui spectantia ad ritum in Transil-vania comissa sunt. Singulari amicitia juncti fuimus cum Mareschallo ejus.patruo. Sed Cardinalis Serbellonus retulit, praedictum Comitem esse virumprobum et justum. Postquam itaque ad tuam deveneris residentiam siquidoffendes, quod te turbet, fidenti animo ad ipsum recurras' necnon ad no-strum apostolicum nuntium, cui dabimus in mandatis, ut tibi praesto sitin omnibus. Finem imponimus te iterum quantum possumus admonentes,ut tandem ad tuam accedas residentiam cum ab ea abesse non liceat ob ne-gotium, quod superari non potest et qu,od si non superatur, tibi ad culpamimputari non potest. Et interea te plenis ulnis amplectentes, tibi gregiquetibi commisso Apostolicam Benedictionemperamanter impertimur. DatumRomae apud s. Mariam Majorem die 6 Iulii 1754, Pontificatus Nostri annodecimo quarto.

. (Copie contemporanb in Biblioteca central6 arhidiecesani din Blaj).

37

r8438 ZENOVIE PACLTSANU

IX

zz Maiu t754. Aaron roagd pe impdrdteasa Maria Tbtezia sd modifice diplo-mele, pL-cari ddnsul fdid ionseisul Papei nu Ie poate prhnl'

Augustissima Imperatrix et Regina Dna Dna clementissima Beni-gnissiria. Expectabam Majestas Sacima et sperabam firmissime quod con-Iignatis jam'bullis, pontificiis ad earundem' tenorem extradarentur mihibinignissime etiam regiae collationales sicut et instrumentum jussu Glorio-sissifiri Imperatoris Caioti, fundatoris piissimi de sacrae sedis utriusque partis

consensu an.to 1736 die 3r Augusti Juper commutatione dominiorum con-fectum, inque tab.ila. ,oriunr. ielat*m jn formam fundationalium redactum.Cum auterir hujusmodi literas aliter omnino formatas, mihique p.raesentatasvideam, maxime vero in quodam diplomate fundatas,. quod in ipso Tran-niae principatu vim legis riullam obtinuit (uti anno prioie 1753 die ro Iuliiin s'pplici^ meo ad M"attem Vram libello iemonstratum fuit) quodque nonsolum'juribus episcopalibus sed et legitimo a divo imperatore Leopoldosuper Jacra ,rniore anno 1699 die 16

"Februarii pet excelsam cancellariamauiico-trannicam nobis i.t .p""i" clementissime elargito et succesive a Mattequoque Vestra scrma anno i743 benignissime confirmato et legitime promul-

g'"to, ,r"-irre contradicente,'p'raejudlcat diplomati. Veritus ne quoquomodohuius ecclesiae jura, quae jure jurandi sacramento sarta tuta conservare pro

fosse obligor, ,rrp.l infirmo aedificata fundamento deplorandam quandampatiantur iuinamlure ita dictante, quod ruente fundamento et caetera su-peraedificata ,rr"rri, n"".rre est; neque quomodolibet eisdem inferatur prae-judicium, humillime de genu

",rppfi"o, quatenus Matas Vra Scrma funda'

iionales iiteras in praefait legitimo et i;dubitato diplomat: hic humillimeinvolut6 fundatas ui t".ro."* -praemissi itidem legitimi fundationalis instru-menti, hic pariter demisse adnexi, ut et Collationales juxta- communem cae-terorum .ulhot.o.,r* episcopo^rm formam ad tenoiem bullarum pontifi-ciarum confici atque expediri fucer" clementissime dignaretur, neque enimin alios aut aliomodo sive circa fundationales literas spu circa eppatus et epi-scopalia jura praeterquam quae in duobus praesignatis instrumentis conti-,r"rit,rr, q""" " sacris'canonibus

et a summo pontifice praescribuntut, eodem

summo iontifice incosulto stante eppalis juiamenti sacramento' mihi fas estur...r..r.r, praebere conditiones. Quam Mattis Vrae scrmae gratiam, etc'

(Din protoculul amintit de acte).

X

ro August 1754, llnt;rnatub energic at Curpii tmpdrdtegti, prin care Aaron einoitat sd se tntoatcd acasd Ia reSedinld.

Sacratissimae Caes..regiae Mattis haereditariae Principis Tranniae DnaeNostrae Clementissim"" fro*irr", Dno Petro Paulo Airon Graeiiritus s.romano-catholicae ecclesiae in Principatu Tranniae unitorum eppo Fogara-siensi intimandum.

39r85 DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

Probe noverit idem Dnus eppus decreto sub r r mensis Maii ultimopraeteriti exarato sibi intimatum fusise, quatenus acceptis quamprimumiollationalibus suis, confestim ad ecclesiam suam se conferat, tantum tamcnabest, ut morem huic decreto gessisset, quin potius denuo Suam Mattetnscrmam interpellare, diploma caes.-re!ium clero populoque graeci-ritus inTrannia unitis anno rTor collatum in dubium vocare non dubitaverit. Me'moratum autem tliploma (cujus conceptus originalis in archivio isthuius can'cellariae regiae trannico-aulicae asservatur), exaratum et in Tranniam dotempor€ transmissum est, quod praedecessores ejusdem Dni episcopi otgeni Valachica tanquam thesaurum suum conservare debuissent, hinc indubium vocare illud non praesumat sed tanquam a regnante ejus temporirmonarcha clementer elargifum et quod sua Matas sacrma in vigore suo haberistatuit, observet observaiique faciat. Et cum jam idem Dnus eppus bullirpontificiis, collationalibus caes-regiis, novis item donationalibus et fundati.onalibus omnimode provisus sit, altefatam eandem Mattem sacratissimamclementer resolvisse, ut idem tamquam omnibus munitus in Tranniam adeppatum suum illico se conferat, ibi bullas pontificias, collationales et dona.tionales, iis, quorum interest praesentaturus, installari ac introduci se cufct,Quae benigna Suae Mattis sacrmae resolutio ipsi Dno eppo eo fine intimaturut idem se in omnibus sub gravi secus indignatione caes.-regia conformaronoverit. Cui in reliquo sua Majestas Scrma Gratia caes.-regia et principalipropensa manet. C. Ladislaus Gyulafi.

(Din acelag protocol).

XI

tr Februarie 1773, Memoriul Episcopului Gr. Maior trimis Papei in chestiateologului,

PRO MEMORIA

Ego nuper in cancellaria Trannica casu observavi ac vidi collationalesregias" quibus me sub certis et nullibi in mundo consuetis vel auditis quoadt"l-iqnor eppos ordinarios conditionibus constituerent eppum. IJtrum veroipse unus

- omnium in mundo eppus conditionatus tito et in conscientia esse

po...t- ac.debeam e sequentibus breviter hic num annotatis judicet quivis...juris et spontaneae libertatis ecclesiasticae aestimator.

PRIMO

Ecclesia haec ab ipso unionis et erectionis suae principio lonnisi Apos-'tolicae sedi immediate subjecta esse dignoscitur ex Bulla summorum Ponitificum Clementis XI et Innocentii successoris de an1lo 172r, 15 Cal. Iuni-sub lit. A. quae incipit attendens quod nonnulla millia Graecorum etc., pariterper clerneniissimum ac fel. mem. Imp. Leopold anno 16.99 d. r6-a Febr.iruic eppatui ad sensurir ecclesiae rom. conformiter collatum diploma inomnibui juribus, privilegiis, libertatibus, exemptionibus, praerogativis reli-

ZENOVIE PACLI5qANU

quis s. Maftis ecclesiae veris filiis latini ritus aequiparatur, aequaliter horumcapax redditur ex copia sub B qud incipit Nos Leopoldus Dei gratia etc.Denique in ipsa eppatus fundatione seu ampliori dotatione a piissimo im-peratore Carolo 6-to t7t6, e3 xbris facta, quam Ao ryry in bonis dominiide Szamosujvrir signari ac demum .&o ry36, 3r Aug. de consensu summiPontificis cum alio dominio de Balasfalva permutationem ac desuper publi-cum illudque authenticum perpetuo valiturum servatis conditionibus a sacrasede praescriptis instrumentum fieri euravit. Sub C. quod incipit: Memoriaec

i

42 ZENOVIE PACLISANU I B8I

cae sedis gratia ac clementia caes.-regia hic eppatus jam ltomanos, Viennenses,Tyrnavienses aliosque aliunde e clero nationequC sua commode instructosprobatosque conspicit doctores theologos ad hoi munus obeundum de bullaLeonig X.fors aptiores quippe qui nostiorum mores probius noscant. Deindede infirmiores horum populorum suis rebus ecclesiasticis alterius ritus,personam interesse conspiciunt passim de ritu ad ritum etiam levi interdumillicita de causa ut persuasos aut atractos non sine imodico sui scandolo tran-sire cernunt ipsius ritus diminutionem et imutationem sensim fore perti-mescunt et sic ab unione fidei deficiunt. Denique praeterquam quod^nulliusui et aedificationi sed offendiculo potius infirmorum his praesertim circurn-stantiis -cedat theologi alterius ritus in episcopatu remori. Accedit quod inipsis etiam fundationa.libus controversis theologus ad ulteriorem duntaxatdispositionem caes.-regiam inibi positus est. Quod denique res ipsa clarius,pateat,qualiter hactenus istiusmodi intrusiones et ingrissiones acciderintrem altius repetenda duxi.

cum exordio susceptae in Trannia unionis quia eppus valachorurn pro-.tunc Athanasius latinas literas non calleret ideo sub pialtextn atljutorii tireo-logus juris peritus ad tempus eidem commendabatur idem proinde eppus,libere suscepit unum e pp. s. I. nulla sibi sive in collationaiibus sive^aliis,regiis.ordinationibus aut bullis romanis de retinendo theologo necessitate.imposita pariter et succesori eppo Ioanni Nemes L. B. de patal nulla obli-gatio ratione theologi caeterarumque conditionum injungitur; is tamen pro.suo.arbitrio quia de suo gremio raro inveniebantur, accepit similiter unum e.societate retinuitque quamdiu voluit et tandem dimisit. Dein vero ubi suoeppo L. B. Klein jam jus sibi esse praetendere, et exinde etiam non leves dis-sensiones_ oriri -coepissent, ut ex variis monumentis et ipsa experientia con-stat; tandem circa A r7a9 circumferri producique caepit cujusdam diplo-matis nuda crudaque copia nomine g1. mem. Imper. Leopolii ut .,rb F.Hujus diplomatis tenore_ut praemissum est noster eppatus ad ejusmodi prae-judiciosas conditiones observandas urgebatur et in hodiernum urgeri otrer-^vatur, cujus tamen nequidem authentica copia hactenus ulla haberipotult' unde non immerito inter apocrypha censetur ut notae in ipsum factae-sub G. luculentissime declarant. Quo authore conceptum fuisset'magna qui-dem probabilitas non dum tamen satis constat; saiis est quod cuir hacce.instructione theologali maxime conveniat ut constat

"* .opi" sub H. euampariter subreptitiam et crdli Kollonits sub cujus nomine fertur summo viro,indignam esse notae in ipsam factae apertissirne demonstrant sub I. NB. Hic:citata documenta cum suis notis per eppum Aaron adhuc A .-752, e5 9bris.hinc vienna eo Romam transmissa fuerl-reperienturque in Aposi6lica -c"tt..-llaria... Duo caes.-regia ligitima favorabilia ecclesii haec habet privilegia,alterum est diploma Leopoldinum a. ft9g alteruqr instrurnentu'm fund"-tionale a. q36; tria his contraria prodieiunt vitiosa instrumenta rmum estaprocryphum diploma de quo superius de a. r7or, alterum sunt corruptae"litterae fundationales a. 1738 tertium est instiuctio theologi sub nomine.cardinalis Kollonits sine dato confecta. Neque mirum ulli vid-eri debet quod.

,:89 ' DIN ISToRIA BISERICEASCA A ROMANTLoR ARDELENI

adeo manifesti efrores tanto temporis tractu per Aug-mos Mattes sublatinon fuerint; siquidem eppus Klein ubi tardius latentes in dictis instrumentisfraudes advertit easque detegere suumque eppatum ab istis onerosis et eccle-

. siae libertati praejudiciosis conditionibus sartum tectum tueri atque jura€ppatus ad tenorem veri diplomatis Leopoldini procurare et servare conten-deret; mox theologus et provincialistae mutuo conjunctis variis opinionibuset delationibus eppum aggravantes eo augustiarum eundem adduxere utad apostolicam sedem recurrere ibique putrescere debuerit. Eppus vero1"t91'post cuncta haec excelsae aulicae cancellariae detecta ac- expositain ultima tandem benignissima audientia a Matte Sua Ssma fel. regnante idresponsi accepit, quod nihil horum sciat quemadmodum et mihi ipsi nuncnovissime ad meam intuitu conditionum in collationalibus pro me apposi-tarum relationem nil se scire benigne reposuit. Unde facile intelligere est reshujus eppatus per eos quorum sincere referre esset aut subticeri au1 obscurariaut in contrarium proponi aut denique secus atque regia mens clementerannuit expediri solere, et haec est maxima eppatus hujus infelicitas, quamexperientia teste provincialistis quibus theologus ob proprium interesse plusquam eppis suis hucusque favebant attribuere audebo. Hinc clerus in hodier-nurn usque post tot tantaque benignissima mandata regia congrua vitaesubsidio in hodiernum usque se destitutum lamentatur; hinc suppositia etmendosa instrumenta sanctissimo nomine regio (grave piaculum)- subindeprodierunt, hinc nullum cleri aut eppatus negotium sive in provincia seuexcelsa cancellaria absque naevo aliquo et restrictione favorum regiorumexpeditur contra manifestam juris regulam odia restringi et faaores inztenitampliari. Provincialistae enim clerum populumque unitum nobilem licet injuribus, privilegiis et personarum rerumque ecilesiasticarum immunitatibussibi cleroque latino aequiparari iisque virtute genuini diplomatis Leopoldinieffective frui atque gaudere gravissimeque ferunt, immimores utique eo-rum quae D. Leopoldus'in suo sacrosancto et legitimo diplomate benignepronunciat, dum ait: juste videri ut quos eadem fides et Chiritas in ejusdims. ecclesiae catholicae unitate conjunxit ejusdemque obedientes filios eodemin grernio fovet exindeque divini aeque ac humani favoris pariter redditcapaces, jure suo non destituantur. Ilic est totius cardo rei omniumque con-tentionum, injuriarum, pessecutionum et origo, hinc populi ad schisma defi-ciendi occasio,idenim provincialistis notum est, quod si clerus populusqueRomano-valachus semel ab unione defecerit nil juris amplius habiri possii etideo omni se offerente occasione schismatis conniventer se habere solentmaxime heterodoxi, irno cum illis etiam frigidiores ipsi orthodoxi ob purunrsuum interesse temporale, qui aliunde miserum clerum ac undique constric-tum et coactum esse vellent. Quod si vero praehabitis juribus et privilegiia'ecclesia haec effective lrui posset et a praesentibus impendimentiJ elibeiariprocul dubio disunitis quoque amplius praeberetur motivum veritatem au.diendi, scrutandique et sic pedetentim ad ipsarn ac cedenti, nunc autelusecus videntes non solum secus obloqui sed et nostris objectare non clubi-tant: uniri latinus esse, libertatem ecclesiasticam arniitere cleterigrisrluc

M ZEN'OVIE P,ACLISANU rgo

esse conditionis quam ante unionem. Flaec dum audimus ingemiscimusneque pdpulo multis praejudiciis decepto rnederi valemus usque quo lapis.offensionis fuerit sublatns-Viennae rr Mensis Fevr:uarie t773,

Haec expositio anno et die praedicto transmissa est Rmo patri agentiVoloczka Romarn per ipsum promovenda.

(Concept bibl. central5 arhidiecesand din Blaj).

'i!

,i

il

i.i,

'ir'.li]ti;l

.,1

t1