LAURENTIL SOITL(coordonator)

DIMENSIUNI ALE CONSILIERII EDUCATIONALE

INSTITUTUL EUROPEAN

CUPRINS

Prefa{il l9Preface 125

Consiliere pentru carierl (Roxana BOBU) / 41

Competenfe interpersonale ale consilierului qcolar (Diana MELNIC) / 73

Roluri ale consilierului qcolar (Ana-Maria MOLDOVAN) / 87

Pledoarie pentru o pedagogie a emotiilor (Carmen-Emanuela RUSU) / 135

strategii de prevenire qi corectare a abandonului gcolar (RalucaITNGUREANU) tt77

Gestul in relafia profesor-elev (Alina IUARCATTOIU) / 207

Acfiuni comunicaflonale in domeniul asisten,tei sociale: interviul, consilierea,acfivitifile cu grupurile vulnerabile (Cosmin GOIAN) / 241

Mesajul didactic, factor alinviflrii eficiente (Merima carmen PETROVICT) l2sg

Medierea intre elevi (Oana-Paula ZAHARIA) 1277

rmplicafii ale violen,tei simbolice asupra mediului gcolar (Elena BUJoREAN) / 315

Date despre autori I 345

Consiliere pentru carierl

Roxana BOBU

ABSTRACT. The study reveals the relevance and the complexity of careercounseling concerns from the perspective of all actors involved: the specialists whoprovide these services, the direct beneficiaries (those requesting participation incounseling activities), the indirect beneficiaries (the employers in public institutions,the private sector entrepreneurs). Concepts such as transferable skills, hard skillsand soft skills, proactive attitude, and job satisfaction are defined and then thepaper focuses on their advantages for employment and career development. The paperalso puts forward the blueprint for a counseling program focused on developingsoft skills.

KEYWORDS i career, personal development, transferable skills, social success

1. Considerafii generale

Cariera este influenfatd de o multitudine de factori, cum ar fi ,,nevoipersonale, context social qi economic, interese, alte preocupiri ale vielii adulte"lcare reflecti specificul preocupdrilor fiecdruia dintre noi ca actod pe scenaviefii. Deqi in limbajul curent nofiunea de carierd este frecvent fi1lizatd, intdl-nim diferite defini1ii. Pentru oamenii obignuifi notiunea de carierd este consi-derat6 sinoniml celei de profesie sau ocupalie. in realitate, aceasta are alte in-felesuri cum ar fi: timpul alocat de o anumiti persoand pentru desftgurarea ac-tivit5lii intr-un anumit domeniu; pozilia dejinutS in plan social; treapta ocupatdin ierarhia sociald sau profesionald.

Cariera este cadrul dinamic in care o persoani igi trdieqte viafaprofesionali, o succesiune evolutivl de activitSli profesionale $i pozilii ocupate2de un individ intr-o organizatieldomeniu ocupa(ional, datoritd, aptitudinilor, cu-noqtinfelor, abilitdlilor qi competenlelor dezvoltate de-a lungul timpului. Practi-cienii' in dezvoltarea resurselor umane consider5 activitatea de consiliere a

I Georgeta P6nigoard, Ioan Ovidiu Pdnigoard, Managementul resurselor Ltmane, Editura

. Polirom, 1a5i,2007, p.303.'Ion Alexadru Dumitru, Consiliere psihopedagogicd, Editura Polirom, Iagi, 2008, p. 20.t Iulian Sirbu, D em o ltar e a c ar i er e i, www. cariereonline.ro.

4t

ROXANA BOBU

carierei ca o formA de asistenld continu[, acordati unei persoane in orice mo-ment al vielii cu scopul de a facilita procesul de adaptare la mediul sociodi-namic al pielei muncii. Persoana care solicit[ serviciile de consiliere este ajutatisi iqi descopere interesele sau preferinlele pentru o anumit[ profesie sau pentru

o familie de profesii, s5 identiflce dacd are aptitudinile necesare pentru practi-

carea cu succes a acesteia qi sI igi eyalueze) intr-un mod realist, qansele de

reuqitd in plan profesional.Realitatea economicd din prezent influenleazd preocuparea tinerilor fali

de modul cum iqi pot alege un loc de muncd potrivit 9i fald de valoarea tuturoracliunilor pe care ei le realizeazd in direclia construirii propriei cariere. Dinaceastd perspectivd s-au dezvoltat servicii de consiliere cunoscute sub diferite

denumiri: consiliere privind orientarea qcolard qi profesionalS, consiliere educa-

fionald, consiliere vocalionalS, consiliere in carier[, consiliere profesional[,

Dcareer coaching" etc. Degi in mare parte aceqti termeni se suprapun din punctul

de vedere al finalitSlii obfinute de beneficiar, serviciile se diferenliaz[ din punct

de vedere al modalit6lii de intervenlie qi al beneficiarului care poate fi un t6ndr

aflat in momentul ciutlrii identitdlii profesionale sau un adult care doreqte si iqidezvolte cariera din perspectiva reconsiderdrii identitSlii sale profesionalea. Toate

aceste acliuni vizeazL o mai bund cunoaqtere de citre beneficiar a intereselorprofesionale, o cdt mai buni descoperire a resurselor proprii, o orientare c6t maieficient[ in piala muncii astfel incAt sd identifice acel traseu in carier[ care ilimplineqte qi ii aduce mari satisfac{ii personale. Satisfaclia, in plan profesional,este datd de bucuria fa!6 de un anumit loc de muncl qi ceea ce trebuie sd faci laacel loc de muncd astfel incdt s[ poli valorifica potenlialul de care dispui5.

Consilierea descrie relalia interumand de ajutor dintre o persoand spe-

cializatd qi o altd persoand care solicitl asistenla de specialitate. Sarcina con-

silierii este de a oferi clientului6 oportunitatea de a explora, descoperi qi clarificamoduri de a trdi valorificdndu-gi resursele, ceea ce conduce la sentimentul de

bine interior.Consiliereo pentru carierd este o acliune complexd, cate a preluat gi

dezvoltat finalitdlile urmdrite de orientarea profesionald, insumAnd qi elemente

de consiliere educafionaId, accentudnd valoarea interacliunii dintre munc6 qi

invdlare permanentS'. Este vorba despre o ,,abordare holistic6 a individului,continui, flexibilS de-a lungul tuturor ciclurilor vie{ii personale (finalizarea stu-

diilor formale, incadrarea in muncfl inser{ia sociali, asumarea de roluri comuni-tare, schimbarea slujbei, recalificarea, pensionarea etc.) qi sub toate aspectele

a Herminia lbana, Identitatea profesionald,Editttra Curtea Veche, Bucureqti, 2011, p.35-s Timothy W. Gallwez,.-Io cul interior si munca,Editwa Spandugino, Bucureqti, 2011, p. 1l l.6 Richard Nelson-Jones , Manual de consiliere, Editura Trei, Bucweqti, 2007 , p. 23.7 Speranla llbt, Rolul profesorului tn dezvoltarea competen[elor de tnvdyare permanentd a

elevilor, Editura Afir, Bucureqti,2009, p. 7l.

42

rolurilor asumate in qcoalS,,liber etc. gi care se concreti.zoferite solicitanlilor de cdtre

Este in primul rAnd,actor/ceilal[i actori cu roluldin alt unghi de vedere, estebiliza eficient resursele deatingerii obiectivelor propustant, coordonator, fumizor d

t5!i de a lua decizii, de a facrla orice moment al viefii.

ActivitSlile de consplanificatd, se desfrqoard inunor institulii publice) al ci:in clutarea unei identitali prIoc de muncd, adulfl careprofesionali, gomeri afla1i ir-drsta pensiondrii qi care dor

Conform OECDrr, a

carierei sunt urmdtoarele: inlcarierS, consilierea carierei, t

Activitdlile de infonsolicitl servicii de consilierrmenline angajarca. Se transn$onale, abilit{i necesare pera acelor ocupafii, tendinlelecadrul oricdrui proces de con

Educalia cu pri.rireIum-ului gcolar de cdtre prolformagii despre muncd, r-alorsbilit5ri necesare integrarii iinv5larea permanentE gi respe:rperimenta diferite roluri di

Mihai Jigdu, Consilierea cariere\{arin Plosca, Augusta Nloir2001, p. 9.*** Standarde ocupalionale a

proiectare, sporf, Sectorul ArlmCareer Guidqnce. A Handboo

P aris, 2004, www.oecd.org.

C ons ilier e p entru c ar ier d

rolurilor asumate in gcoall, profesie, viafa sociali sau comunitari, familie, timpliber etc. gi care se concretizeazilin servicii de informare, consiliere qi orientareoferite solicitanlilor de cdtre consilieri profesioniqti acredita1i"8.

Este in primul rdnd o relaflee care se stabilegte intre specialist qi celilaltactor/ceilalfi actori cu rolul de a sprijini elaborarea planurilor de viitor. Privit6din alt unghi de vedere, este un exerciliu activ de comunicare cu rolul de a mo-biliza eficient resursele de care dispune participantul/participanlii in vedereaatingerii obiectivelor propuse. Consilierul igi asuml rolul de facilitator, consul-tant, coordonator, furnizor de informa1ii10. Consilierea va viza crearea de abili-t6!i de a lua decizii, de a face alegeri in domeniul profesiei, ocupaliei sau roluluila orice moment al viefii.

Activitelile de consiliere a carierei, in form6 direct6, organizatd Siplanificatd, se desfbqoar[ in qcoli, in centre sau cabinete (private sau in cadrulunor institulii publice) al cdror grup lintn este reprezentat de: adolescenli aflaliin cdutarea unei identit[li profesionale, tineri absolvenfi aflafi in ciutarea unuiloc de muncd, adulfi care se confrunti cu probleme legate de reconversieprofesionalS, qomeri aflafi in cdutarea unui loc de munc[, persoane aflate lavdrsta pensiondrii qi care doresc si rim6nd active in planul muncii.

Conform OECD11, activit6flle specifice pentru consilierea gi orientareacarierei sunt urm[toarele: informarea cu privire la carierd, educalia cu privire lacarierd, consilierea carierei, consilierea pentru anga1arc, plasarea.

Activitdlile de informare cu privire la carieri le furnizeazi celor caresolicitd servicii de consiliere informaliile necesare pentru a planifica, obline gi

menline angqarea. Se transmit informafii referitoare la ocupaliildomenii ocupa-

lionale, abilitdfi necesare pentru ocupafiile respective qi oportuniteli de invetarea acelor ocupalii, tendinlele pielei muncii etc. Este o activitate esenfiali incadrul oricdrui proces de consiliere pentru carier6.

Educalia cu privire la carierd se realizeazl prin intermediul curricu-lum-ului gcolar de cdtre profesori qi consilierii gcolari. Se transmit elevilor in-formalii despre munci, valori, despre viali in general, le sunt dezvoltate diferiteabilitdli necesare integrdrii in plan social, le este dezvoltatd motivalia pentruinvdlarea permanenti gi respectul fa![ de munc6, le sunt create oporfunitili de aexperimenta diferite roluri din viafa comunitefli, din viala profesional[ etc.

t Mihai Jigdl-, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucuregti, 2001, p. 45.' Marin Plosca, Augusta Mois, Consiliere privind cariera, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

2001,p.9.r0 *** S1an6lorde ocupalionale din sectorul: Educa{ie Si.formare profesionald, cercetare-

_,proiectare, sporf, Sectorul Administra{ie qi servicii publice, www.anc.ro." Caree, Guidance. A Handbook for Policy Makeis, OECD and European Commission,

P aris, 2004, www.oecd.org.

43

ROXANA BOBU

Consilierea cctrierei este activitatea specializatd care ajutd persoanele ingeneral, indiferent de vdrst[, sE iqi clarifrce scopurile qi aspiraliile, sd se accepte

pe ei inqiqi a$a cum sunt, se oferd sprijin in procesul ludrii unei decizii qi de

stabilire aunui plan de dezvoltare profesionald.Consilierea pentru angajare are rolul de a asista persoanele sI iqi iden-

tifice qi clarifice aqtept[rile referitoare la oblinerea unui loc de munci, sd invelestrategii de cdutare a unui loc de munci, sd le ajute sd-gi dezvolte abilitSlile ne-

cesare pentru a obline un loc de muncd (redactarea unui CV, abilitdli de a sus-

fine cu succes un interviu).Plasqreq rcprezintd sprijinul acordat indivizilor pentru gdsirea unui loc

de munci (servicii de mediere a muncii). Aceastd activitate se d-esfdqoard incadrul unor institulii guvernamentale, c6t qi a unor institufii privatel2.

Concluzion6nd, activit6lile specifice consilierii carierei urmdresc trei di-reclii specifice de intervenfie:. cognitivd: informarea clientului cu privire la posibilitdlile de dezvoltare pro-

fesionalS;. afectivd: sprijin in procesul de autocunoagtere; suport privind insuqirea unor

tehnici de imbunit5lire a performanlelor individuale; intervenlii privind dez-

voltarea personali; ajutor in identificarea a ceea ce reprezinti pentru el ca in-divid sentimentul de satisfaclie qi implinire personald;

. aclionald: consilierea in vederea lu6rii deciziilor; planificarea qi punerea inpractic[ a acfiunilor; utilizarea in mod corespunzdtor a tehnicilor de ciutare a

unui loc de muncd; consilierea pentru activit6li de timp liber.

Dintr-o altS perspectivS, strict pragmaticl, care are in vedere modul de

lucru, consilierul urmdreqte formarea qi dezvoltarea competenlelor persoanei

consiliate in direclia autocunoaqterii (care se concretizeazd prin achizifionareainforma{iilor despre sine, reuqind si fac[ evaludri corecte asupra situaliilor), ex-

plordrii educayionale Si ocupalionale (cdttarea qi analiza informaliilor privindtraseele educalionale qi piala muncii) qi in direcfia planificdrii carierei (rela-

lionarea dinamici a primelor doud etape).In contextul social actual, consilierea pentru carierd, in spaliul qcolar,

poate constitui un proces cheie cu ajutorul cdruia se pot atenua sau evita even-

tuale dezechilibre de adaptare a tinerilor in momentul trecerii din mediul gcolar

in cel social d.updfinalizarea studiilor, de valorificare apotenfialului de care dau

dovadd aceqtia, de responsabilizarc qi adaptare dinamic6 a lor fald de cerinleledin plan social privind reuqita personali qi profesional[ a unui individ.

Discutlm despre un concept mult mai complex decdt vecheaparadigmd'

,,consilierea privind orientarea gcolard qi profesionali". Consilierea qi orientarea

12 Speranla libu, Rolul profesorului tn demoltarea competenele[or de tnvdlare permanentd aelevilor, Editura Afir, Bucureqti, 2009, p. 72.

44

privind cariera vizeazd, dezro.:pentru realizarea unui manaqe:abilitdli necesare tAnSrului de :

Abordarea carierei dir: :

eazd importanla pe care flerr::no$tintele procedurale qi strr.=.In prezent, consilierea pentri .

pozitive fa!5 de activitdtile de :oportuniteilor educalionale s. :silierea pentru carierd". Schir::rului in centrul deciziilor edu:":

Dac6, oricntarcct 7t;'','..prinderi legate de un anunrrt , ,dere corelarea gi intrepdtm:;;;ongtientizarea ganselor, dez-, --

rindrului de a reuSi in plart t,,-:ioza dintre elementele r ietii ::

Rolul specific al cons:,.z:azd intre individ gi societrl:...rciet61ii. Viitorul rol al cons.:ind inainte interesele clientu.-Jreze o gamd,largd, de infonn::.:rai bune cdi de urmat pentm \.:rrind gestionarea qi analiz: :

-:menii in orientarea prin la:r:,ste folositor pentru propnrle :

-'tionale, oamenii vor a\ea. c:.:ste calitatea a ceea ce se cri:::

Deciziile referitoare,,--f,ndr4, dar in mod deosebit p.,:e cialist, lipsa unor informaiir':--a ca acest proces de ciutar;

-:riai din cauza nesiguranre: .,::cial pentru acest lucru. Co:.:-.:diate, c6t qi pe termen lun,:

.:are de nesigurantd gi ince:t

' * * Raport de {ard pt'ivitd tle:',, -:

: '.'tricilor de ocupare, Obserr:::. l,-.ru Dirna, Gabriela Dima. ,\:.- 1. p. 5, www.via-consiliere.ro

C ons ilier e p entru c ar ier d

privind cariera vizeazd dezvoltarea personali qi furnizarea de informalii utilepentru realizarea unui management eficient al propriei cariere, dezvoltarea unorabilitifi necesare tdndrului de a reuqi in plan social.

Abordarea carierei din perspectiva dezvoltdrii sale permanente accentu-eazd, importanfa pe care flexibilitatea informaflilor, invilarea experienliald, cu-

logtinlele procedurale gi skategice o au in rezolvarea problemelor decizionale.In prezent, consilierea pentru carieri vizeazd formarea unei atitudini active gipozitive fali de activitdlile de autocruroa$tere, dezvoltare personalS, explorareaoportunit[filor educafionale gi profesionale. Aceastd focalizare constituie ,,con-silierea pentru carierd". Schimbarea de focalizare are loc pe fondul situerii ten6-rului in centrul deciziilor educafionale.

Dacd orientarea profesionald presupune achizilia de cunogtinle gi de-prinderi legate de un anumit loc de munc6, consilierea pentru carierd are inve-dere corelarea qi inhepitrunderea dintre mai multe domenii: autocunoaqtere,congtientizarea ganselor, dezvoltarea abilitSlilor de a lua o decizie, pregdtireatdndrului de'a reuSi tn plan social. Referirea la planul social are in vedere sim-bioza dintre elementele vielii personale gi cele specifice activitetii profesionale.

Rolul specific al consilierii carierei este dat de interfala pe care o reali-zeazd.intre individ qi societate, intre aspiraliile qi valorile individuale qi evoluliasocieti{ii. Viitorul rol al consilierii profesionale poate fi cel de mediator. Pu-n6nd inainte interesele clientului, consilierul este capabil si oblin6 qi sd prelu-creze o gNnd,laryd. de informalii pentru a-l ajuta pe acesta s[ decidd asupra celeimai bune cii de urmat pentru viitor. Practicienii vor trebui sd dezvolte capacitdgiprivind gestionarea Si analizd a informaliilor. Ei vor fi cei chemali ,,sd asisteoamenii in orientarea prin labirintul informaflilor, ajut0ndu-i sd caute ceea ceeste folositor pentru propriile nevoi. intr-un univers globalizat al ofertei edu-calionale, oamenii vor avea, de asemenea, nevoie de orientare in ceea ce pri-veqte calitatea a ceea ce se oferd"l3.

Deciziile referitoare la propriul viitor sunt dificile pentru orice per-soanil4, dar in mod deosebit pentru un tdnir. Lipsa unui sprijin din partea unuispecialist, lipsa unor informalii corecte, lipsa obiqnuin{ei de arealiza alegeri potface ca acest proces de ciutare a unei identitili profesionale sd devind unul lenttocmai din catza nesiguranfei gi a lipsei sprijinului oferit de o persoani pregdtitispecial pentru acest lucru. Consecinfele acestor dificultili ale tinerilor sunt, atdtimediate, c6t gi pe termen lung. Dintre cele imediate care ii genereazd tdnIruluio stare de nesiguranld qi incertitudine amintim: amdnarea momentului de a se

-' t** 11op67'7 6ls lard privind demoltdrile recente tn domeniul educaliei,formdrii profesionale $ia politicilor de ocupare, Observatorul Nafional, Bucureqti, 2004.tt Doru Dima, Gabriela Dima, Ana-Maria Covaci, Manualul consilierului VIA, Braqov,201 1, p. 5, www.via-consiliere.ro.

45

ROXANA BOBU

preg[ti pentru o profesie (perioadele de pauzd dintre momentul absolviriistudiilor minime obligatorii qi preg[tirea pentru o profesie), abandonarea stu-

diilor selectatepebazaunor imagini greqite sau incomplete despre acel domeniuocupalional (nu le place ceea ce studiazi, considerd cd nu este potrivit pentru ei,nu au abilitSlile necesare pentru a face fald solicit[rilor acelor profesii alese de

ei). Consecinlele pe termen lung afecteazd viata privatl qi profesionald a tdnd-rului: nevalorificarea diplomelor de calificare oblinute, neoblinerea unui loc de

munci din catza suprasaturafiei pe piala muncii de specialiqti in ramura res-

pectivi de activitate", lipsa satisfacfiei, lipsa interesului pentru ocupalia aleas6,

prelungirea perioadei de ciutare a identitAtii profesionale - tot nu sunt convinqicd atrealizat o alegere potrivitd pentru ei, lipsa competenlelor de a face fafi so-

licitirilor de la locul de muncdr6, mobilitate interpretati greqit pe piala muncii(persoand care frecvent iqi schimb[ locul de muncd), lipsa abilitdlilor de a se

integra intr-o comunitate profesionalS sau in plan social.

2. Specificul consilierii qcolare din perspectiva carierei

2.1. Aspecte specifice

Toate activit6lile de formare din spaliul qcolar at la bazd o echipd deprofesioniqti (cadre didactice, profesori diriginfi, consilieri gcolari) carelucreazdimpreun[, fiecare din perspectiva rolului asumat gi a poziliei pe care o deline,av6nd menirea si se completeze qi s[ se sus{in[ reciproc.

FinalitSlile urmirite de activitdlile qcolare au in vedere transmiterea de

informalii, dezvoltNea de competenle specifice de lucru (disponibilitatea pentru

,,aface"t7), dezvoltareaunei atitudini pozitive fald de munc6, dezvoltarea abili-tAlilor de adaptare qi integrare in plan social.

Activitatea de consiliere qcolard are ca suport operalional principiilefundamentale ale educ{iei: relalia profesor-elev; echilibrul dintre caracterul for-mativ qi informativ ; principiul acce sibilitdfii.

Relalia dintre consilier gi elev influenleazd efrcacitatea procesului de

consiliere. Elementul fundamental al acesteia este respectul pentru identitateaelel.ului, considerat ca o personalitate in devenire.

1s Mirabela Stoica, Nimeni nu md angajeazd,www.cariereonline.ro.tu Marius Dobre, Cdt de mult cdntdresc abilitdlile ,,soft" la angajare, www.cariereonline.ro.17 Bemard Rey, Anne Defrance, $tefan Pacearc5, Vincent Carette, Sabine Kat:l;,, Competenlele tn

scoald. Formare Si evaluare, Editura Aramis, Bucuregti, 2012,p .22.

46

Triunghiul eficientei '

principiul cunoasterii pedus..piul creativitdlii pedagogice F

activitSlii de consiliere: detin::litdlilor necesare pentru a rra.-.:nibilitatea de a elabora ;i rrnp.-

Cunoasterea pedug,. ;;de specialitate qi de{inerea re:l:si spui copilului).

Din punct de r ede::consiliere, discutdm despre ; -

consiliere, teorii ale dezr o_:::procesul decizional in consll.;:de consiliere etc.

Comunicarea peclag :nogtinlelor de specialitate. e::i:nalii. In actul educativ, edu;"::ea pentru cunoaqterea sinel;. :

ln consiliere averrr i:..e delind consilierul qi cottsri.:,.,

Capacitatea consilier*.:tr-o manierd constructir i p::ste suficient, doar in relatie ,

- :ecvent, abilitdlile de lucm .--.munica a acestuia. Abilititl.;.:nt impirlite in:. rbiliteti de comunicare non', ;

:.,nul gi intensitatea vocii. -.i. :rilitali de comunicore \ irr:'. ocarea, sumarizarea.

Derularea procesulu: ;.':-lit coflstruirea relatiei .,,:.-- .:luare a consiliatului.

Construirea relayiei >:-;:e pe care consilierul le de:-:-rint considerate elemente che:.. asigurarea confidentialiterri ::

i Ioan Ovidiu Pdnigoard, Pro1t, -

Editura Polirom, Iagi, 2009, pp. .-Laurentiu $oitu. Petlagogia ,,,,

C ons ilier e p entru c qr ier d

Triunghiul eficienlei18 principiilor pedagogice are in centru cei trei ,,c":principiul cunoasterii pedagogice, principiul comunicdrii pedagogice, princi-piul creativitdlii pedagogice. Prin analogie, putem construi triunghiul eficienleiactivitelii de consiliere: detinerea informaliilor teoretice necesare, delinerea abi-1it61i1or necesare pentru a transmite informaliile gi de a lucra cu acestea, dispo-nibilitatea de a elabora qi implementa strategii personalizate de consiliere.

Cunoasterea pedagogicd are ca element central definerea cunoqtinlelorde specialitate qi delinerea tehnicilor de a le transmite adecvat (ce sE spui qi cumsd spui copilului).

Din punct de vedere al specialistului care fumizeazl servicii deconsiliere, discutim despre: cunoaqterea tipurilor de intervenlii in procesul deconsiliere, teorii ale dezvoltdrii carierei, procesul de evaluare in consiliere,procesul decizional in consiliere, managementul informafiilor, metode gi tehnicide consiliere etc.

Comunicarea pedagogicd reprezintd in fapt aplicarea in practicd a cu-noqtinlelor de specialitate, este mai mult decdt o simpli transmitere de infor-mafii. In actul educativ, educatorul care transmite informalia ,,poartd rispunde-rea pentru cunoaqterea sinelui propriu, dar qi dezvoltarea celuilalt"re.

In consiliere avem in vedere abilitdlile de comunicare pe care hebuie sdle delin6 consilierul qi construirea procesului de suport care trebuie acordat.

Capacitatea consilierului de a comunica este suficientd pentru a suslineintr-o manierd constructiv[ procesul de consiliere in carier6? Analizatd, izolat nueste suficient, doar in relalie cu celelalte elemente ale triunghiului eficienlei.Frecvent, abilitdfile de lucru ale consilierului au fost asociate cu uqurin{a de acomunica a acestuia. Abilitdtile de comunicare de bazd,in procesul de consilieresunt impirlite in:. abilitA,ti de comunicare nonverbald: contactul vizual, pozilia corpului, pauzele,

tonul qi intensitatea vocii, gesturile gi expresia felei, distanla frzicd, etc.;. abilitdli de comunicare verbal6: ascultarea activL, coordonarea, reflecfia, pro-

vocarea, sumarizarea.

Derularea procesului de consiliere sebazeazd pe doui elemente impor-tante: construirea relaliei consilier-consiliat; modul cum are loc procesul deevaluare a consiliatului.

Construirea relaliei sebazeazd pe valorificarea abllititlilor de comuni-care pe care consilierul le define. Din aceastd perspectivI, urmdtoarele aspectesunt considerate elemente cheie in construirea unei relafii:. asigurarea confidenlialitSlii celor discutate;

Ioan Ovidiu Pdniqoar5, Profesorul deEditura Polirom, Iagi, 2009, pp. 9-10.Lauren{iu $oitu, P edago gia comunicdr ii,

sltcces. 59 de principii de pedagogie practicd,

Editura Institutul European, Iagi,2001, p. 50.

41

ROXANA BOBU

. tact in abordarea subiectelor discutate;

. nivelul de implicare a consilierului in acordarea suportului necesar;

. crearea unei atmosfere confortabile qi sigure20;

. acceptare qi respect: abilitatea consilierului de a accepta cd un client poate firesponsabil fa![ de el insuqi gi este capabil sb ia o decizie potriviti;

. inlelegere qi empatie: arelabazd abilitatea consilierului de a asculta qi a in-lelege sentimentele clientului, precum qi modul cum reuqeqte si sumarizezecon{inutul discu}iei confirmAndu-i clientului c[ a infeles;

. incredere: este un rezriltat al inlelegerii, empatiei qi respectului reciproc dintrecei doi actori ai procesului de consiliere iniliat.

Procesul de evaluare se bazeazd pe o identificarO corectl a problemeiclientului, a nevoii sale de consiliere. Elemente importante tn aceastd etapS:. identificarea ca:uzelor situaliei de consiliere: reprezinti punctul de plecare

pentru arealiza o intervenlie eficientd;. oblinerea informaliilor: se utilizeazdtehnici de clarificare (intreb6ri inchise qi

deschise), instrumente formale (chestionare, teste psihologice), instrumenteinformale (nestandardizate, uneori elaborate sau adaptate de consilier in func-

lie de nevoile fiecdrui client in parte), interviul;. identificarea abilitSlilor transferabile: abilitili dezvoltate intr-un anumit con-

text - activitdli anterioare, gcoal[, participarea la proiecte, la acliuni de vo-luntariat etc.;

. congtientizarea acestor abilitili transferabile are un rol motivant pentru clientqi ofer[ unfeedback referitor la valoarea propriei persoane; constituie un punctde plecare pentru valorificarea potenfialului pe care il are persoana respectivdgi in acelagi timp ofer[ incredere in resursele inteme;

. identificarea abilitililor transferabile reprezint[ punctul de plecare pentruurmbtoarea etapi cdnd trebuie stabilite obiective de realizat;

Credtivitatea pedagogicd are in vedere c6, deqi se transmit aceleaqi

informalii, actul pred[rii este unic de fiecare datd, deoarece intdlnim elevi di-ferili (frecare cu propria sa experienld gcolard qi de via!6), contextele de predaresunt diverse, problemele cu care ne confruntdm sunt distincte qi necesitd stra-

tegii de intervenlie specializate.Conceptul ,,careercraft"21 exprimi simbolic abilitatea consilierului de a

reconfigura de fiecare dat[ procesul de consiliere pe care il reahzeazd in funcliede nevoile, particularitilile gi aqteptdrile fiec[rui client. Inovalia, creativitatea,

capacitatea de a regAndi fiecare situalie in parte reprezintd o abordare analiticL,

'o Adtian Lesenciuc, ,,Consiliere Ei comunicare interpersonal[. Un model de interpretare", inConsiliere Si comunicare interpersonald, Editura Antet, Bucureqti, 2010, p' 65.

" Norman Amrmdson, Gray Poehnell , Career pathways, (in association with Human Resources

Development Canada), ed$a aIl-4 Ergon Communications, B.C., Canada' 1996'

48

un angaJament asumat pentru .

rierei clientului, in vederea fin".Consult6nd lucrari de

consiliere in general qi princil:cariera in special. Astfel Gh. T.litalii de consiliere in gcoala:. elevul este acceptat ca perso":.. consilierea este in esentA o r..:. consilierul trebuie sd g6ndeas:. aplicarea tuturor principiiirrr :

lorile democratice.

Clasificdrile prir ind ::destul de diverse. Astfel \1. ,r:.

-rLrrul a cinci idei de baza:. educa{ia alegerii;. promovarea autodeciziei in o: ,

. concordanla intemd gi exter.: .

. actiune continud qi pozitir a:

. deschidere spre dezvoltare p.:s

Agenda de lucru Edu;:.-'a rezultat al activitalii unui S:.Je consiliere:. centrarea pe beneficiar; acce:..

rate, egalitate de ganse, aborc":. abilitarea cetdleanului: impli;":. lrnbundtS{irea accesului: tra:s:

:onibil itate. accesibilirar€. i;r ;. :si*urarea calitdlii: adecr are,

-:::5. dreptul la replica. pe:sr:

C ons ilier e p entru c ar ierd

un angajament asumat pentru a identifica oportunitifi privind dezvoltarea ca-rierei clientului, in vedereafinalizd1ri fieclrui demers iniliat.

Consultdnd lucrdri de specialitate reglsim principii ale activitilii deconsiliere in general qi principii ale activitilii de consiliere gi orientare privindcariera in special. Astfel Gh. Tomga2z prezintd patru principii generale aie acti-vitd{ii de consiliere in gcoal6:. elevul este acceptat ca persoand qi tratat in consecinfd;. consilierea este in esen!5 o relalie permisivd;'consilierul trebuie sd gdndeascd problemele elevului impreund cu acesta;' aplicarea tuturor principiilor gi regulilor in conformitate cu idealurile gi va-

lorile democratice.

Clasific5rile privind principiile consilierii gi orientdrii in carieri suntdestul de diverse. Astfel M. Jigiu23 precizeazd c[ acestea se pot concentra injurul a cinci idei debazd:. educalia alegerii;. promovarba autodeciziei in orientare;. concordanfa intern[ qi extemd a alegerii gcolar-profesionale;. actiune continu[ qi pozitivd;. deschidere spre dezvoltare personald.

Agenda de lucru Educalie qi Formare 2010 aUniunii Europene prezintd,carezrtltat al activitdlii unui grup de expe(i urmdtoarele principii ale activitaflide consiliere:

' centrarea pe beneficiar: accent pe independenfd, impar,tialitate, confidenfiali-tate, egalitate de ganse, abordare holisticd;

. abilitarea cet5leanului: implicare activd, imputernicire;'imbundtilirea accesului: transparenfi, apropiere gi empatie, continuitate, dis-

ponibilitate, accesibilitate, capacitate de r6spuns;

' asigurarea calitdlii: adecvarea metodelor de consiliere, imbundtdlirea perma-nentd, dreptul la replicd, personal competent2a.

2 Gheorghe Tomqa, Consilierea si orientarea fn qcoald, casa de edifurE qi presr ,,viafa^-Romdneascd",

Bucuregti, 1999, p. 135.' Mihai Jigdu, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucuregti, 2001, p.36.2a Mihaela Laroche, Petre Botnariuc, AngeL Muscd, Luminifa teriru, Speranfa !ibu,

Consiliere permanentd. Analiza nevoilor de consiliere pe toatd durata vielii, Editura Afir,Bucureqti, 2008, pp. 8-10.

49

Il

:,I

S