MESERIILE

altuncaDimas roslit de d-1

ALEXANDRU G. DJUVARAMinistrul Industrici i Comertului

La ntarele banal et at nieseriilor din Oltenia, dat in zing'de 21 Seplembre- 1908, la Craiova

2 31b1

BIJ CUREST

gtabilimentul de arte grafice EUFR. N. MIULESCU2, Str. Karageorgevici, 2

1908

p. I

nalionalii

.1,

fetAfry.

ci3

2y,

3.60

2 '3 8

Domnilor,

Salmi dati voe s multumescin primul rAnd bunului meu pri-eten, ll-1 Mitescu, pentru gAnduIpe care l'a avut de a ridica innumele nestru, cel dAnt5i paharpentru s5n5tatea si indelunga via-ta a Majestalei Sale Regelui. (A-plause prelungite i indelung re-petate, ovatiuni nesfársite urale

strigate entusiaste: sd tr5iasc.In toate imprejurarile in cari

inimile noastre bat mai cu CAL-dura, ori cAnd simtim vre-o bu-curie mai mare, ori au,d avemo grije mai Elan* trebue s5ne Indreptam gindul, catre Acelacare de mai bine de 40 deani prezideaz5 la destinele aces-tei täri i care, fiti siguri, va lasain urma-1 una din cele mai glo-rioase i mai fericite domnii aleacestei t5ri. (Aplause furtunoase,ovatiuni repetate, entusiasm ge-neral, urale).

I Cr

f. ',4.1

ti c :'i! 1Ci r 1

1- lOit? -.90, k ,75:1L'i4-1

; r i -;;.1

7 r",

.

-

si

.

-- 2 -Domnia Regelui Carol, vazutd

astazi de noi cu privirilefecte ale acelora cari stau cu o-chii prea aproape de -tint5, vaaparea urmasilor nostri si din de-phrtaxile istoriei, cu M ijestateape care ea o are in realitate ; vafi vAzuta cum se zfiresc acelepiscuri inalte si mAndre cari seogl,ndesc in albastrul nepalat alcerului. (Aplause prelungite, in-delung repetate, entusiasm, ova-tiuni, urale).

Sa traiasca dar Majestatea SaRegele, multi ani fericiti (Urale).Ii trimitern de aci, din mijloculacestor agape fralesti ale muncii,urart e noastre cele mai caldede sanatate deplina si de inde-Iunga viata. (Aplause prelungitc,urale nesfarsite, ovatiuni).

5i acurn, d-lor, cb" mi-amaceasta inaltä datorie, sa'mi

dati vote ;_-,5 ma reintorc in mijlo-cut d-stra, i sa'rm fac o adeva-rata placere dintr un act de cur-tenie, la care sunt sigur ca väyeti asocia cu totii. Sa multumescdotnnilor representanti ai celordoua particle conservatoare de afi venit asta seara in mijloculnostru; s5 multumesc acelora cari

imper-

lode-plillit

organizand acest banchet 'i7achemat aci cu : alata dragoste §icu atata fratie. (Aplause prelun-gite).

Desigur, d-lor. cä i venindaci, bai bati politici, nu 'si-auinchipuit, sunt prea mandri

prea inteligenti pa trioti pentruaceasta, c5 la acest banchet eine-va dinlre noi va abdica vreunadin credintele sale, Ball, ca oa-meni ca noi, se pot strange lao laltä, ca sa vorbeascA de pa-surile tArii cu excluderea preo-cupgrilor politice, indisolubil le-gate de asemenea probleme. (A-plause pAelungite, indelung repe-tate).

Si daca noi 'i-am chemat, §idacA ei au venit in mijlocul nos-tru, aceasta dovedeste o imblin-zire a moravurilor noastre po-litice. (Aplause preluncrite, inde-lung repetate); aceaata dovedesteca partidele noastre au intratdefinitiv in mersul unei adeyA-rate civilisatiuni, cA ele nu se maiconsiderA ca vrajmase, nu mailucreaza ca sA (Warne unele a-ceea cc au facut cele l'alte, ci,luptand in emulatiune, ele se in-tree ca sA cladeascA din ce in ce

ii

-

3

4

mai bine (Aplause prelungite, stri-gale entusiaste de: si traiasca!)

Suntem, d-nilor, liberali si con-servatori, intocmai ca doug e-chipagii deosebite, ins5 pe ace-Iasi vas; rand pe rand punem inserviciul aceleasi cauze puterilenoastre si ne urcam la amid ;rand pe rand conducern nava,fie-care cu stiinta ce avem, flecare cu metoda ce tim adoptat,fie-care cu ochii a Ontiti spre stea-ua sub care ne-am asezat noro-cul. Vasul insa, pe care stain,nu este nici al nostru, liberali,nici al conservatorilor, vasul pecare slim este insasi piatra noas-tra. (Aplause prelungite i inde-lung repetate, urale entusiaste).

Si de cite ori in vremuri grele,pe timp de furtima, atunci candvasul era in primejdie, echipa-gele lui nu s'au confundat, lup-rand cu puteri unite ea sa'l a-pere de naufragiu, stiinri ca invarful catargului celui mai inaltal acestui vas sift, prins, si falfaiefalnic, drapelul tarii noastre,--de-opotrivd scump i nentru d-vs.conservatori i pentru noi libe-rali. (Aplause prelungite i inde-lung repelate). Liberali si con-

5

:servatori avem fie-care rituri deo-sebite, avem fie-care leturghianoastra. dar avem cu totii ace-

dumnezeire inaintea careeane inchin5m : patria noastrA co-mun5... (Urale entusiaste,

patria noastra pe care o ser-vim rand pe rand, fie-care in

crezul nostru, dar tcti cu un a-celasi devotarnent ! (A plause ne-

sfArsite, ovatiuni). i fund-c5 im-prejurarea a facut, co, cu prilejulacestei frumoase intruniri a me-seriasilor i comerciantilor dinOltenia, sä fiu eu smeritul ç u-milul preot care sa m5 urc in

.amvon, sa'mi dati voie, ca flirt,nici o suparare, fart nici o jig-nire pentru nimeni, slujesc le .turghia si sa predic in crezul meunational-liberal, in care m'am n5s-cul si in care voiese sa'mi inchidochii. (Aplause prelungite, uraleentusiaste).

Ca ministru al torii si membrual partidului ri-dic dar paharul meu pentru s5-nalatea presidentului consiliuluisi seful partidului national-li-beral, pentru domnul DimitrieSturdza 1 (Urale nesfarsite, ova-Vuni).

;'

ea§i

.

sa

national-liberal,

6 ---

Socotese c dintre toll oarnenii,.nostri politici, prin indelungiloservicii pe cari adusprin varsta sa, prin vaza de care-se bucura, atat 'in ochii catsi in ochii strainatätii, Dimitrie-Sturdza este, printre oarneniinostrii politici si de stat, acelacare sta in fruntea tuturor 1Srt'i dea Dumnezeu sanakiteviola indelunga, ca sti prezidezecu tärie si intelepriune munca-noastra intru indeplinirea pro-gramului national-liberal si pen--tru fericirea äi ii. (Urale, ova

Dintre oamenii marei genera-tiuni, el a ramas aproape singurin picioare ; dintre colaboratoriide frunte ai. rnarelui Ion Bra-tianu, ai neintrecutului Ion Bra-tianu, el este singurul aproape'care a ramas in mijlocul nostril,uci sa nu uitam, d-lor, ca nu se-poate vorbi intr'o intrunire amuncei rorainet,ti, fdrä sti sepomeneasca numele lui loan-Bralianu, (Urale nesfarsite, ova-

intr'adevär,- cu toii,ceea C3 a dat avant nieseriilor no-intme§ti, 7 earl neseriaii sunt as-tazi cei mai numerosi in aceasta-

le-a t irii,

tarii

si

560, ca

!Mai).

tiuni).

7

sala; ceea ce a Mout sa senasca industria romaria, este cu-ragioasa razlitenta ce a opus IonBratianu prt tentiurrlor din afara,can tinteau sa robeasca activi-talea economicd a acestei

cum, si eat. a contribuit ionBra tianu la rasboiul in urma cä-ruia am castigat independentanoastra politica ; cu acelasi Cu-Tagiu i cu aceeasi prevedere IonBratianu a intreprins rasboiul va--mai, in urma caruia au esit im-puternicite si triumfatoare mese-riiIe si s'a na'scut industriarornaneasca. (Aplause prelungite

indelung repetate, ovatium).Can& dar noi luptarn ca sã na-

VonalizAm mai cu putere munca-acestei lari, noi nu facem un lucrunou, nu suntem noi cei dintaicare punem in miscare aceaslaidee ; preocuparea de a intárimunca româneasca este in tra-ditiunea parlidului liberal, este oidee pe care Ion Bratianu ne-anasal o i pe care noi suntem ho-tarki sa o ducem mai &parte.(Aplause repetate, ovatiuni).

Sunt dator si sunt fericit saspun aceasta, cu atAt mai mult,ca Ion Bratianu a likat in mij-locur nostru o indoita tradiciune,

Ori.

noastre

titi

8

o traditiune de idei i o trad.-tiune i viata : programal lui de-idei i fii lui, cari sunt in randu-rile luptatorilor liberali cei dan-tai intru a lupta pentru realiza-rea idealului cAtuia Ion Bratianu-a jertfit munca lui. Prin caracte-rut i prin insusirile lor, prinmunca lor, fii lui Ion BrAtianu'au meritat intreaga dragoste a-partidului nostru, chci ei poart-a.cu mandrie Si fara a sovai mos-tenirea,ce ar fi fost sdrobitoare-pentru alti, a numelui pururea.glorios, pe care parintele !or 1-a1asat. (Aplause prelungite si en-tusiaste ovatiuni).

D. N. Romanescu. OnOare.lor 1 Onoare Bratienilort

D. Al. G. Djuvara:dati voie dar sa ridic paharulrneu, pentru fii lui Ion Brätianusi in deosebi pentru acela dintrefii lui care poat-t i numelepronurnele tatalui sa'u, penti uIon Brätianu. (Aplause prelungite,ovaliuni),

Voci. Sa traeasca!D. Al. G. Djuvara. Ridic

paharul meu pentru Ion Bratianu,al arui nume, nu este numai oamintire, o traditiune liberal&pentru noi, dar este ceva mai.

--

inii

.

sit

_ 9

-mutt, este o sperant5 si o die-zasie pentru viitorul partiduluinational-liberal. (Aplause prelun-gite i indelung repetate, ova--tiuni).

Traditiunea, 'intradev6r, in viatapartidelor ca si in viata popoare-lor, este unul din elementele dedesvoltare cele mai de dpetenie.Popoarele cari nu au stiutlege firul istoriei lor, cari nu austiut sa traga din trecutul lorinvAtamintele ce el cuprindea,cari nu au asigurat desvoltareatreptat6, dar staruitoare, a ins-titutiunilor lor nationale, acele po-poare nu au fost la adapost dezguduiri. Vedeti cum o mare na-tiune, care la un moment dat alistoriei sale si-a curmat mersul-desvoltarei traditionale, a fostexpusa la nenumarate si greleprefaceri.

',trend revolutiunea cea maresi care va fi un titlu etern de

giorie pentru ea Franta a ri-sipit in lumea intreagA ideile celemai liberale i inai generoase, si,

expus institutiunile salecelor mai periculoase reactiuni.A trebuit Frantei ani indelungatipawl t isi regAseasca" drarea ei

.

s5

utueio

- 10 -istoricAi trecand, in nu mai pu-.tin de de un veac, prin mai binede cinci-spre-zece constitiltiuni.

Priv 4i, alaturi, un alt mare pc--por liber, Englitera. a nuare constitutiune scrisa', aliroapec.6 nu &re legislatiune civila co-dificata, S cu toate acestea -trä-este in fruntea naciunilor civili-sate, cAci poporul Englez, drip&frumoasele cuvinte ale lui Taino,a stint S respecte i sä pastrezebätrAnii sai copaci i bätrana sa.constitlitiune. (Aplause prelungi!e-ovatiuni).

Am cautat sã leg, domnilor, de-principiul traditiunei istorice, pro--blemul economic al organizariicorporatiunilor i cred ea bine-am fäcut. Principiul traditiunei,ne poate intradeviir slujica sa Oahu dreapta deslegarea acestui problem.

Corporatiunile, breslele,nu sunt, inteadevAr, creatiuni alezilei de azi, ele sunt o instituttune-mai veche a Orli.

Organizarea tor era putei nicko traditiune de cinste si de mun-ca le intarea asezamantul, ye-chile bresle ale tarei romAnestinu pot Ii uitate §i va mArtifrisese.

priyiti

si aci, .

-

11 -cti eu am salute t cu o emotiunesincerd steagul eel vechiu al bres-lei de la 1844 rupt in fdsii, sicare, glorios ca i un sleag adusde pe ctunpul de lupta. se des-*lira astAzi inaintea ochilor nos-tri (Aplause) Breslele romAntsti,o stiti prea bine, au fost refugiulunde la orase s'a pdstrat muncanoastrd nationalti ; breslele roma-

estin au indeplinit la orase operape care tArAnimea a facut-o lasatf, caci ele au pastrat la orase,cum an pastrat tdranii la sate. da-tinile, limbs si nationalitatea noas-trti (Aplause prelungile i inde-lung repetate, ovatiuni).

And se va scri, domnilor, is-toria exacta si reald a acestui po-por, se va vedea ca din toatascara claselor noastre sociale, a-celea cari au pastrat mbi cu vat.-tosie, asi zice mai cu indaratni-cie, obiceiurile, limba si geniulacestui popor, au fost claselemuncitoare (Aplause prelungite,Indelung repetate, ovatiuni).

Breslele ins5, ca si alte institu-Ouni vechi, au slabit incetul cuIncetul ; ndscute din necesitatisociale, cari in parte nu nu maiaveau flinta, sau cdrora vremea

- 1 2

le dedea alte des1eg5ri, nu asi",zice ca breslele murise, ciici in-stitutiunile de fratie si de solida-ritate, printr'o fictiune de senti-ment, imi par ca i cum nu arinuri nici odata ; lovite lost,de paralisie, s'au topit incetul cuincetul, papa, ce legea a venitleorganizeze reanviindu-le, ca dincenusa lor.

Ofici, deed irnprejurarile i ne-oile sociale, cari au contribuit

in trecut la infiintare breslelor,clispärusen'l in mare parte ; alte-nevoi sociale s'au ivit, cari impingeau catre formarea unor insti-tuOuni de acelas soi.

De acea i vedem, rand pe rand,.oamenii nostri politici, reluanaproblemul reconstituirii tor.

Stint prea nepartinitor i sär-baloarea de astbzi este prea fru-moasa, pentru ca sa nu aduc aciornagiile mete adversarilor poli-tici care au contribuit in cea maitaro masurt la reantlintarea .

breslelor.Ccl dintai care le-a sustinut

fost d-1 Petre Carp. d-1 Nicolae-Filipescu a alcMuit i d-sa un,proect al corporatiunilor, panace partidul pita

cat

..

a

-

.1.

nalional-fiberal,

organul prietenului meu e VasileMisir, a realizat aceasta opera.L5sAnd la oparte teluriie econo-mice pe cari:breslele puteaule ating5, toata lumea parea deacord asupra unui lucru, c5 bres-lele r5spundeau unei necesitatisociale invederate, punAnd mese-riasii, prin infratire, in stare dea se organiza rnai cu temei.

Prietenul meu, vechiul menprieten Romanescu, se ridica adi-neauri cu putere impotriva prin-cipiului legii, pe ea: e d-sa l'a nu-mit un principin de slid. Se in-thmpla insa cu problemul acesta,ca mai cu toate problernele so-ciale, cum se intArnp15 si cu prin-cipiul interventiunei de slat. Inrealitate nu este vorba aci de apli-carea sau de violarea principiu-lui ; este vorba de o modalitate,care apartine mai mult artei dea guverna.

Principiile, intr'adevar, se a-plica i ele dupa nevoile cari seivesc, dupa imprejur5rile cari r5-sar in viata unui popor, dup5 ino-mentul istoric la care sunt che-mate sa intervie. Daca meseriasiis'ar ridica cu toii, sau in marenbor rnajoritate, sa zica suntem

- 3 -

sa

'

E

- 14atAt de puternici, mijloacele noa-stre economice sunt atat de bineorganizate, in cat putern sa ne.strAngem la o1a1t5, s5 ne intarirn

ne sprijinim interesele noa-stre singuri, atunci asi irqeleges5 se considere principiul legii eaun principiu de impunere, de

D-voastr5 ii insa bine camarea majoritate a rnesEriasilorrornAni au cerut cu staruin0 olege de organiztre a meseridor,

prezer4aastasear5, la acest ban-diet, a reprezentantilor tululor cor-poratiilor din Oltenia, este o do-vad5 vie cã legea nu a f5cut decat sa raspunda apelului lor.

tirr ce mi s'ar putea zice : c5,legea ar trebui sa se margineas-t5 nu.Lai intru a organiza ca-drul corporatiunn. lbsAnd Forma-Tea corporatiilor adesiuni.Va marturisese, dornn lor, ea instadiul de desvoltare in care neaflarn, nu cred in succesul unuiasemenea sistem

Dealtminteri, legile organiza-toare far5 sanctiuni rni -au parutIn totdeauna ca menite de a fisi fara et ct.

Legea nu poate cuprinde in-teinsa precepte si sfaturi, nu

s5

sila.

..§i

liberei

gi

1 5

poate prevedea organiz5ri cariaunt la discretiunea, la bunulplac al celor interesati, legea pre-aerie, legea ordona CAA legeacrede ca este nevoe ca un ma-nunchiu de oameni sa se slrAng5impreuna spre a lupta potert .unite intru atingerea unui scopcomun.legea ordon i oameniitrebue sa se supuna ei.

Vedeti, cu privire la reinfiin-tarea corporatiilor, parerea celormai multi nu poate sa fie dis-cutat5. Principiul obligativitateia fost admis si de partidul con-servator prin proecte e sale si departidul liberal; legea a fost ce-ruta de cel mai mare sumac demeseriasi ; ea a fost, in fine, vo-tat de majoritatile din parla-ment. Ea intruneste in cea ce pri-veste nrincipiul ei, o insemnata,o netagaduita majoritate. Cacid lor, sa nu uitâni ca nu s'asit pi iii acum nici un tyrjloc maibun, in Virile de democratie, decit pa%.erea celor mai multi; niciun sistem de guvernare mai li-

beral de cit acela al majoritalilor. Cei putini trebue sa se su-pond celor multi, caci viata destat nu poate fi anarhica, ea tre-

0

-

.

cu

gä-

16

bue sä fie o viatd orgänizata, acarei functiuni sociale sg, fie in-deplinite dupa norme sigurerespectate de toti. (Aplause pre-bingite, i indelung repetate, o-vatiuni).

bi las5m dar deocarndatd prin-cipiile legi, sau, dace' voiti mai bi-ne, din principiile acestea ale le-gei, sa nu retinem de cit o lec-tiune i sunt sigur Ca aceas-ta lectiune D-1 Romanescu o in-telege ca i noi si o prirneste pedeplin.

Cea ce legea prociamd, sub oforma sau sub alta, cu mai mul-ta sau mai putind constringere,este gruparea elementelor demunca ale acestei tari, pentru ocolaborare intimd §1 constienta.Atit limp cit nu va fi shditnu va prinde rädäcini puternicein inimile muncitorilor sentimen-tul de _.frAie; atita vreme cit eivor sta nepgsatori de soartade pdsurile semenilor lor; atatavreme cit ei nu vor simti nevo-ia sa Isi intindd mAna unul al-tuia, sa sufere de suferintele lorcomune, ei nu vor fi pregdtitipentru luptele economice earlfrarninta societalile moderne.

si

.

.

.

ei

ei

17

FAra" de un puternic sentimentde solidaritate munca noastra na-tionala va fi vhduva de energiisi ochii muncitorilor, pironiti c5-tre pArnAnt, care nevoile lor zil-nice, nu se vor ridica nici odatticatre acelasi ideal

Muncitori ai aceleasi tari, vor-bind aceiasi avind aceleasisentirnente legate prin sulerinteseculare, prin mormintele p5rin1ilor i prin intreg trecutul istorical neamului vostru; muncitori aiaceleasi tiri, avind copii vostri ntiscuti pe acelas pranint, in mijloculacelorasi nevoi, voi nu va putetiräIi unul de altul, nu putetidesprinde din inimile voastre do-rurile Si aspiratiunile voastre co-mune, fära' s5 v5 osinditi peirei;caci popoarele cari nu s'au pa-truns la timp de sentimentul so-lidarit5tei, au fast cu inlesnireprada celor dintii cuceritori (A-plause prelungite i indelung re-petate).

lath principiul legei i ar3estprincipiu ne este scump.

Am zis oare, d-lor, ca legeaastfel cum a lost facuta, este olege perfecta ? Am zis oare cdstructura ei raspunde la toate

'

limbA,

---

nevoiie noristre, si economice sisociale ?

N igre;it ca. nu. Corporatiunilede astazi, intradevAr, nu mai suntsi nu mai pot fi breslele de odi-nioarP. Viata aproape pefriarha-la, care intrunea odinioari! sub a-belasi acoperis pe mester i pelucrator, a dispArut; atelierele deastazi sunt en totul altceva siproblemele economice si socialecan se impun muncei sunt i eledeosebite.

Tinut-a 1.-gea in deajuns sea-ma de acesie noi probleme ?

De sigur, domnilor. cA nu.Dar asi voi sa" mi se spuna ce

iese perfect din mAinile omului ?Fiinta subreda, cu idealuri ne-

infrAnate, dar cu puteri cercuitede vreme si de imprejurati, omutn'a apucat bine s5 sfarseasca un .lucru i timpul. care ii mann pa-

arata de indata fragilitaleaoperei pe care a faptuit'o. MAi-nile lui, ori tOt ar fi de vânjoase,.plbmadt-sc lutul mernt sa devinaprAna. Finth trecatoare, ornutnu este facut s. cladeasca pen-tru tot deauna, numai Dumneze-irei ii este dat sA cladeasca pen-tru eternitate. (Aplause prelun--gite, indelungate repetate).

0

.

sii, ii

IS -

9

totusi, d-lor, omul nu seda invins I Dac5 intradevär omulnu poate sa. cladeascA, asigur5ndoperei sale o durata de totdeauna, el poate intrupa in cladireace ridica idea rnärea0 care l'ainsufletit ; cladirea se surpa, si sepravAleste, dar idea renaste dinruinile ei. ca o simanta sAna-toasa si buna, pe care maim ge-neroase au nruncat-o intr'un pa-mant fertil, si din care räsar noiInfloriri i noi recolt spre ma-rirea, spre splendoarea munchcare .1e-a pregatit (Aplause pre-lungite, indelung repetate, ova .

Este dar, d-lor legea meseri-ilor o lege care are cusururile ei,o b-ge care are slabiciunile ei.Practica aratat incetul cuincetul o cPrcetare mai atria'nunOta a desfäsurarii acestei legi,a desvhis noi orizonturi asupraconceptiunei pe care a fost in-temeiata. Am urmarit, cu cea maimare rilbdare, toate intampina-rile, toate plangerile, toate do-rintele corporatiunilor. Put spune.cu modestie. dar si cu taria-0-mului care si- a facut datoria,ca in noul minister, nu suntem

z

.

le-ai

_ _

--

- 2 0 -numai un minister a/ muncii, darsuntem si un minister de mune&(Aplause prelungite, indelung re-petate, ovatiuni).

Din ziva in care am p5sit pra-gul acelui minister nu am in-cetat, nici colaboratorii mei,nici eu. de a ne gandi la nevo-ile paturilor largi ale muncitori-m ronianesti (Aplause prelun-gite.

Meseriaul roman ? Dar cepoate fi mai mandru de cat unun meserias ? El face parte dinpatura intins5, din patura largaa munciicea mai interesanta,,cea mai vredniai de pild5 si delauda, dintre toate paturite so-ciale. i totusi, in aceast5 largapatura, toata cu iubire privitade poi, meseriasul are un loC-deosebit si mai de frunte. El nuse poate asem5na lucratoruluidin fabrici.

Acesta este un numar, este ocifra, personalitatea lui dispareca absorbita de inasina langacare st5, corpul lui este o anexa.a organelor mecanice, o prelun-gire.a vertebrelor de otel cari iidomin i can j. imping.nile lui se agita fart% initiativa,.

ei

-

ii Mtd-

- 2ele par a fi legate de rotile defier cari se InvArtesc fara pre-get. Robit de puterea care'l covirseste, devenit rnasin5 el insusi,el esle silit rilmeze miscarile,

insasi While inimei lui, in rit-mul .motoarelor de lAng5 el. (A.plauze prelungile i indelund re-petate).

Meseriasul, domnilor, dimpo-trivd, preface el insusi materiasupusA lucrrii lui, el este uncreator. El nu isi intinde manede cAt pentru ca sa Ii ia unel-ta pe care pare Ca o animeazãimprimAndu personalitated lui.(Aplause prelungite i indelungrepetate, entusiaste ovatiuni).

Aci nu es`.e meseriasul caredevine prelungirea instrument u-lui .de care se slujeste, el ii dainsufletire cornunicandu-i vointa

cugetarea lui (Aplause prelun-gite i indelung repetale) In me-serie, se gilseste aproape intreagascara a ugetArii. De la uceni-cul, care de ab'a stie numele sifelul uneltei ce i se pune dina-inte, pita la maestru, care con-cepe linia si forma ce da mate-riel, gasirn aproape toate trep-tele earl due de la lucrAtor la

'

sa'sisi

r

[

si

2 2 -

-artist. Insusiri tehnice,de desemn,de metod5. de gust ; aptitudmide investigatiune, cari'l fac sa ur-mareasea, in public, modificarilede dorinte ale clientelei ; talentulcerut pentru a.i infatisa bineprodusul muncei; cumpatarea-calculul negustorului care tre-hue sa cunoast-5 pia-ta i stt isihotarasca productiunea ; toate a-cestea trebue s5 le esim !Weanadevarat meserias (Aplauze pre.lungite).

Pentru ca sa aiba insa ase-menea insusiri, d lor,ce Instructie ce educa0-une profesional6, ce asezaminteeconomice trebue sa inconjoaremeseriile noastre, i flind-ca me-scriasi formeaz5 o clasa nume-'roast de cetäteni, de la care taraasteapta un sprijin puternic Inlupla economica pe care natiu-,nile si-o dau, ganditi-va d lor,ce raspundere. ganditi-va ce sar--cini apasa asupra lor ! (Aplause).

Dar suntem noi care ajunsi instadiul acela de inaint4re, In careputern spune rneseriasilor mer--geti singuri, nu mai avc0 nevoie-de sprijinul nostru ?

Suntem noi ajunsi in stadiul

-

ganniti-v6,tecnica,

.

pi

- 23 -acela de munca si de saerificii 9u-care put,-.m spune meseriasilorne -am face, toalA datoria rata de-voi, v'am it scoli binechibzuite si practice, v'am a-jutat va organizati creditul,v'am inlesnit mijloacele de in for--matlune, am solidarisat du bite-tepciune interes.le voastre pa-..troni, interesele voastre lucratori !

Putent noi zice toate acesteaEu cred, ca nu o putem spune

pe deplin, eu crud ea meseriasii:au Inca nevoie de sprijinul, de a-jutorul nostru ; u cunt ei suntnumerosi si constituesc o paturalarga a tarii noastre, tolul seschiniba, si in Ion sa zic : ce-sarcini si ce räTundere apasa a-supra voastra, zic, ce sarcini si-ce raspunder apasa asupra noa-stra (Aplause prelungite, ova-tiuni).

Domnilor, meseriasii sunt da-tori sa ne dea energia lor de-reunca, activitatea ohnsitasi neintrerupta, ei trebuesc s.dea pilda unei vieti de liniste,,de intelepciune si de cinste, eisunt datori sä hraneasca pentru.Ora lor un sentiment cald si brasovaire. La randul nostru, sun--

q5

!

lor

2

tem datori s51 punem In starede a-si indeplini rolul lor social,-ajutAndu-i prin institutiuni de e-conomie, de educatiune si de cul--tura .(Aplause).

Nevoia de organizatie econo-b ,mica este mare. OreM am in-cerca, .nici odat flu vom faceprea mult in aceast6 directiune,

locul pe care State le moder-ne 11 ocupti aEttizi, se cAstiga inprima linie prin energia, prin pu-terea economica de care dispune.

In aceast5 directiune trebuescdar indreptate sfortarile i luareanoastra aminte, ctici greselile deordine econbmica se plätesc, si seplatesc scump.

0 pild5, clout), cu privire la me-serii, vi vor adeveri si mai bineacest lucru i vor arata in chipmai luminos nevoile i pericolelecare va pot isbi. 0 singura gre-seal5 sa facem in tarifee noastrevamale, Wend granitele deschiseunui produs al muncei noastre,tara va fl inundate de produsul,similar al celorlalte state ; j cuputerea capitalului de aiurea, cuorganiza0a economid, cu energiade munc.5, cu tradiciunile tech-nice ce stint in tarile mai vechi,

.

caci,

,

pi

- 2 5

cum ati putea d-voastra lupta,cum ati putea d-voastra sa re-zistati ?

Binevoiti a observe ca nu amnevoe sa presupun conflictul eco-nomic pe bazele unor concurentestraine ruinatoare, pentru ca pe-ricolul sa devie invederat. Lup-tam pentru ca sa desvoltarn in-Ora noastra o industrie cat se vaputea mai infloritoare ; putemoare ins i aci s5 purcedem farabagare de seama, fara un stadiaamanuntit al conditiunilor eco-homice in care trairn ? Daca vomacorda avantagii intinse unor in-stalatiuni industriale, menite safabrice produse similare cu ace-lea pe care meseriile le produceauinainte i vom lovi astfel, in chipprea violent, .unele meserii, asvar-lind pe piata noastra, dintr'o ziin alta, produse similare fabricatechiar in ara, noi nu facem operaeconomic5 utila i desigur facemfacem un rau. (aplauze prelun-gite).

Negresit, ca nu putem asteptaea procesul transformarei parti alea meseriilor in mare industrie, sase desfa§ure in chip firesc si lent,o asemenea prefacere normala,

Ir

2 6

asemanata cu. transformare is-4orica debt alto popoare, nu maipoate avea lo la noi, oricum-ar fi ins5. o schimbare violentanu poate fi de nici un folos. In--curajdrile nu pot fi dar date in-dustriei deM dup5 un-studiu, maiamanunt t s, mai complect de cat-cd facia liAna acum pentru camunca tarei noastre sa fie scu-tita de zguduirile i suferintelestrAns legate de transformarileprim rerezi si prea violente.

Este nevoe ca Meseriile sa fieindrumate astfel, in cAt sa poat5

-ocupa situatiunea normala ce tre-bue BA aib In cercul puterilornoastre economice.

.Pentru aceasta se cuvine ea-org nizarea meseriilor sA fie, nunurnai b:ne facutd, dar si bineinteleasa. Gresesc aCei cari isiInchiPuie ca corporatiunile suntun .scop. CorporaViunile nu suntun scop, ci un mijloc de orga-nizare mai buna a muncei, unmijloc pe care legea ii 'Dune laindemAna meseriasilor pentru ca-sa poata merge inainte, mai ne-sovditor, mai cu putere.

Teltirile pe cari meseriile tre-bue sb le atinga prin orgarnza-

.

-

27

rea corporatiunilor, prin spiritulde asociatiune, prin sentimentulde solidaritate pe care aceste cor-poratiuni sunt menite sal int5-retina, sunt altele. Cea da-ntai nvoie a meseriilor este organiza-rea de scoli, si bine chibzuite i

practice, cari s5 permita mese-riilor noastre formeze personalul din elemente puternic-pregatite. S'eolile de ucenici siscolile de meserii nu sunt dealtminteri singurele organe de cul-tura nrcesara meseriasilor. Chiar-aceia cari se gasesc astAzi in-tra0 in meseria lor, au nevoiede un supliment de educatiunesi de culturti, atat speciald pro-fesiunei lor cat si generald; este-nevoie dar ca sd se organizeze-scoli pentru adulli, pentru 09,incetul cu incetul ei s5 fie pusiin pozitiune de a'si indeplini maibine rolul lor social.

Aveti clstrti institutiuni de cre-dit, cari in momentele de criza,sa vd inlesneasdi capitalul trebu-incios profesiunei ce exercitati?

Aveti d-voastre aldituiri cares5 v inlesneasca cumpararea ma-teriilor prime in bune conditii (1(.1'pret si de calitate?

-

sd'si

e-

- 28Aveti organiz5ri cari sa" va tina

Iii curent cu prefacerile prin caritree mes rifle; cari sa va procuredesenuri i modele i sa va punala indemana noile metode?

A yeti organizat vreun sistemde inlesnire pentru a vA procuramicile masini sau unelte de careaveti nevoie in ateliere?

Aveti institutiuni sau organecari sa urmareasca nev oil emesterilor, calfelortor, sit cunoasca cererile delucru, s se ocupe cu plasareacelor ce voesc sa munceasca, casä le inlesneasca raporturile din-Ire patron si lucrator ?

Aveli d-voastre birouri caresit se ocupe i s cunoasca pro-d uctiunea deosebitelor meserii, saurruareasca vicisitudinile piecei,sa fie in curent cu furniturile ne-cesare autoritatilor, si sa inter-vina pentru ca aceste furniturisl fie cu preferinta asigurate mun-cei românesti?

Toate acestea sau nu le aveti,sau le aveti imperfect organi-zate.

E bine ! t oate acestea le putetiavea printr'o munc5 staruitoare

cinstit5; iar noi vh f6gaduim

si ucen:ci-

.

-§i

- 2 9

tot sjutorul, pentru ca irnpreunasa. le intemeiern. (Aplause pre-lungite).

LegislaOunea tarei noastre pri-vitoare la munca, trebue pref5-

-cutti i comp1ectat5. Strainul carear vedea ca avem peste 450 fa-brici bucurandu-se de o largaprotectiune a Statulut si. intre-buintAnd, numai ele, aproape40.000 lucratori; strAinul care arsti ca avern peste 150.000 demeseriasi si care ar cunoaste.starea legislatiunei noastre, de-sigur cg ar invinui de neptisare cla-sele diriguitoare ale acesteiAdevarul d-voastre ii stiti, estealtul. AdevArul este ea sforOrilenoastre u fost coviirsite de gre-utatea problemelor unor organi-z5ri noi, cti o legislatiune a mun--cei nu poate s5 ias5 dealt trep-tat, din nevoile reale ale elemen-telor ce ea trebue sti cArrnuiasca.

A sosit insa tiinpul, trebue s'orecunoastem cu to0, ca o ase-menea lucrare sa fie mai de a-proape si mai staruitor urmarita.

Doug trebuese sa fie, cu deo-.sebire, caracterele unei aseme-nea legislatiuni. Ea trebue s5 fie

legislatie de protectiune si de

Si

o

-- 30

imputernicire a lumei muncitoare,adica o legislatie de prevederesociala, in cel mai larg si maiMalt inteles al cuvaotului (Apla-uze).

Ea trebue s5 fie, in prim randsi mai ales, o legislatiune de in-t5rire a elementului nostru nati-onal (Aplauze prelungite).

Ceea ce trebue, ir. adev5r, sadorim cu totii, mai inainte simai presus de orice; ceia ce tre-hue sa fie pururea in cugetul siin inima noastra, este ca mese-riile i munca tarii noastre, saramAn5 in maini romAnesti (A-plauze indelung repetate, ova-tiuni.)

Ati vazut cu cata energie, cucata tragere de inima, am intre-prins cu totii in sesiunea trecuta.o intreag5 legislatiune, care saridice nivelul material si moralal tardnimii romanesti, p5turacea mai larga, cea mai profunda,de unde se ridieti puterile vii aleacestei t5ri (Aplauze).

Cu aceiasi rAvna vom lucrapentru a imbunatati si a desa .varsi legislatiunea privitoare lameseriasi si la muncitori, spreridicarea nivelului material si mo-

cit

r4,

3

ral al acestor insenmate straturi

Numai interneind de jos in sus,cu intelepciune i cu grje, putemeach cu tarie si durata.

o Ora care sh alba' la-temelia ei o taranime si o clasade lucratori constierit i puter-nica; dalimi 0 Ora care shpe lAnga acestea, o clash mijlo-cie de meseria§i i negustori con-§tienti i puternici, semi este a-proapc :ndiferent de ceia ce vafi mai sus.

Furtunile pot sa treaca cht deaprigi, ele vor imprastia frun-zele, vor rupe cracile, dar trun-chiul copat ului va ramâne in pi-cioare si radacinele lui dAneinfipte in painful, nu vor putea

smulse de nici o vjeIieT (apla-ze -prelungite, ovatluni)

Furtuna va trece. cracile vorcreste iarasi cu tarie, si noi in-frunziri vor da o nouh splendoa-re copacului ramas necli, tit (a -plauze).

Muncii noastre nationale, sa a-ucem, domnilor, tot pi Mosul

dragostei noastre; !unveil noastrenationale s jertfirn tome sforta-rile, toatii energia cugetarii noa-

Da0-rni

alba,

41

sociale.

- 32 -stre, ca o tmLe curat6 area pealtarul patriei, si al carei film s'arridica tot mai sus, spre boltilealbastre, ca in spre un deal pu-rurea urmarit cu nesatiu i nici,odatti pe deplin atins. (Aplauzeprelungite, ova tiuni indelung re-petate). ,

^ S' 1'..1

A

.

4

1 '

t

,

f