1.

Dietoterapia în maladiile cardiace

Intervine în etiopatogeneza Factor curativ

maladiilor simptomatic

1.Ateroscleroza 1. Miocardite

2.Cardiopatie ischemică 2. Endocardite

3.Hipertensiune arterială 3. Pericardite

4.Cardiopatii dismetabolice 4. Cardiomiopatii

(obezitate, diabet ...) 5. Insuficienţa

cardiacă

6. Aritmii

2. Dieta 10-baza alimentaţiei în maladiile cardiovasculare

Proteine

gr.

Lipide

gr.

Glucide

gr.

Valoarea

energetică

Sare de bucătărie

gr.

Lichid litre Regim

alimentar

Indicaţii pentru administrare

90 -

60%

animale

80 30

vegetale

350-

400

2480-2680

Kcal.

2-3 în producte;

după 7 zile 3-5 la

mână

1 – 1,2 5 ori /zi 1. Hipetensiune arterială I-II.

2. Insuficienţa circulatorie st. I-II.

3. Valvulopatii + insuficienţa

cardiacă.

4. Alte boli cardiace în faza de

compensare.

Caracteristica:

1. Limitarea considerabilă a NaCl şi a lichidului, produselor bogate în colesterol, substanţelor

care exită aparatul cardiovascular şi nervos.

2. Îmbogăţirea raţiei cu săruri de potasiu, substanţe lipotrope vitamine.

3.

Scopul prescrierii: ameliorarea activităţii cardiace, cruţarea moderată a org. digestive, rinichilor;

sporirea diurezei şi descărcarea metabol. Intermediar.

Prelucrare culinară: fără sare de bucătărie.

3.

Factorii contribuitori la formarea aterosclerozei

1. Hiper - şi hiper pre – -

lipoproteinemia

2. Micşorarea - lipoproteinelor,

fosfolipidelor activităţii lipazei lipoproteice.

Sporirea

permeabilităţii

vaselor către

lipoproteine

Interacţiunea lipoproteinelor şi

celulelor vaselor sanguine

Ateroscleroza

Cei mai periculoşi factori:

1. Hipercolesterolemia;

2. HTAES,

3. Fumatul,

4. Diabetul

4.Factori care contribuie la formarea

HIPERCOLESTEROLEMIEI

I. Excesul colesterolului în raţia alimentară:

- grăsimele de origine animală, bogate în colesterol şi acizi

graşi saturaţi (palmitic, butiric, stearic).

II. Sinteza endogenă sporită în ficat din acidul acetic

(acetilcoenzima A) activ – produs intermediar al

metabolizmului proteic, glucidic, lipidic (Raţia alimentară

cu conţinut bogat de glucide uşor asimilabile şi

transformabile în colesterol).

III. Descompunerea nesatisfăcătoare în muşchi (efort fizic

limitat).

IV. Dereglările eliminării din organism

1. Prin bilă (sub formă de acizi biliari şi mai puţin –

colesterina) – în patologia căilor biliare.

2. Prin intestinul gros (sub formă de coprosterină şi

colestanol – formate sub acţiunea microflorei) în cazuri de

constipaţii şi a.

V. În unele maladii: hipothireoz, lipsa lipazei lipoproteice

(congenitală) gută, sindrom nefrotic

6Dieta 10 „s” şi indicaţiile ei ţinând cont de tipurile Hiperliproteinemiilor

Variante dietei10 „S”

Proteinegr.

Lipidegr.

Glucidegr.

Valoareaenergetică

Kcal

Tipul hiperlipo-proteinemiei

Particularităţi

A 100-110 60-70 300-375 2140-2610 II a –hiper - lipoproteinemie

Reducerea grăsimelor (animale) şi moderată a glucidelor.

B 95-115 80-100 240-260 2060-2400 IV – hiper –pre- - lipoproteinemie

Se limitează considerabil glucidele mai ales uşor asimilabile .

C 90-120 65-80 240-250 1905-2240 II b şi III hiper - şi pre - - hiper l.p.

Se micşorează lipidele şi glucidele.

Indicaţii de administrare:

1. Ateroscleroza coranariană, cerebrală, periferică şi a.

2. Hipertensiune arterială esenţială gr. II – III

Producte cu conţinut maximal de acizi graşi saturaţi: icre negre şi roşii, gălbenuş de

ou, creer, ficat, rinichi, carne de porc, gâscă, oae, apoi untul.

7

Acţiunea unor vitamine şi rolul lor în lupta cu ateroscleroza.

Acidul ascorbinic şi vitamina „P”:

1. Stimulează descompunerea colesterolului (în ficat) şi

eliminarea lui din organism;

2. Previne depunerea colesterolului în pereţii vaselor.

Piridoxina (B6):

1. Reglează metabolismul acizilor graşi nesaturaţi (în ficat);

2. Participă la transformarea acidului linoleic în a.

arahidonic, la asimilarea metioninei;

3. Stimulează acţiunea lipotropă a colinei, prevenind

depunerea grăsimilor în ficat;

4. Majorează conţinutul lecitinei în sânge;

5. Stimulează transformarea colesterolului în acizi biliari şi

eliminarea lor.

Acidul nicotinic: activează lipaza lipotropă şi intensifică

sinteza heparinei, micşorînd coagularea sîngelui.

8.

Mecanismele hipocolesterolemice a acizilor graşi

polinesaturaţi

1. Formează (în ficat) eteria colesterolului şi contribuie la

descompunerea lui până la acizi biliari;

2. Măresc peristaltizmul intestinul şi accilerează elimenarea

colesterolului;

3. Se unesc cu colesterolul şi-l transformă în formă solubilă;

4. Intensifică acţiunea lipotropă a colinei, contribuie la

sinteza ei;

5. Micşorează activitatea tromboplastinei;

6. Au şi o acţiune vasculară (contribuie la normalizarea

metabolismului mucopolisaharidelor acide din pereţii

vaselor, mărind elasticitatea lor;

7. Uleiurile vegetale (principală sursa de acizi graşi

nesaturaţi) conţin şi o cantitate considerabilă de tocolerol

(Vit E) care reglează gliconeorgeneza, permeabilitatea

vaselor, reduc hipocolesterolemia.

9.Dietoterapia (d 10 i) în infarctul miocardic acut

Perioadele i.m.

Raţia Proteine gr.

Lipide gr.

Glucide gr.

Valoarea energetică Kcal.

N aCl gr. Lichid litre.

p. acută

6-8 zile

48 ore suc de fructe, legume, ceaiuricâte ¼ pahar 8 ori/zi

400-500 ml.

I 50 30-40 170-200 1150-1360 Care se conţine în producte

Hrana fracţionată 6 ori/zi

p. subacută (urmă 2-3 săptămâni.)

II 60-70 60-70 230-250 1170-2110 -//-//- //-//-+ 3 gr. la mână

1

Hrana se pregăteşte nepasatăp. de cicatrizare (începând cu săpt. 4)

III 90 80 300-350 2280-2480 -//-//- //-//-+ 5 gr. la mână

1

La externare se prescrie masa 10 s care se recomandă şi în celelalte forme clinice a

cardiopatiei ischemice cu restricţii de NaCl şi apa în depindere de prezenţa şi gradul

insuficienţei cardiace.

10Schema globală a factorilor implicaţi în patogenia H.T.A.E.

Centrii nervoşi superiori Retenţia renală de Na şi apă

Centrii vasomotori bulbari Na şi apă în peretele VP şi VLEC arterial

Creşterea activităţii S.N.S. DcReactivitate vasculară

Dificienţa vasodepresorilor şi vasoconstricţie Rezistenţa şi/sau niveluri crescute de periferică R – AG – II

Presiunea arterială Aldosteron (creşte)

VP – volumul plazmatic

VLEC – volumul de lichid extracelular

Dc – debitul cardiac

Stres Aport de Na în exces Predispoziţii genetice

11.

Alimentaţia dietetică în Hipertensiunea artetială ES.

În st. I-II – dieta de bază – 10 cu limitarea sodiului 4-6 gr

zilnic (în acutizări NaCl se exclude complet) şi a lichidului 1-

1,2 litre în zi.

În st. III complicată cu insuficienţă cardiacă III-IV –

dieta 10 a cu prescrierea curelor de descărcare 1-2 săptămâni.

Dieta hiposalină micşorează exitabilit. SNC, sporeşte

diureză, stimulează activitatea lipazei lipoproteice, contrib. la

hipocolesterolemia.

Raţia bogată în potasiu, magneziu, iod.

Magneziu intensifică inhibiţia scoarţei, micşorează

spasmul vaselor + acţiune hipocolesterolemică

Sursele principale: fasolea, soia, mazărea, grîul, secara,

griş, porumbul, nucele, caisele, măcieşul, morcovul, mindalul.

Iodul are proprietăţi antisclerotice; se conţine în nuci,

produsele mării (varză, crevete, crabi, calmar).

Potasiu – antagon Na, are acţiunea diuretică şi depresoare

vasculară, inotroppozitivă.

Prelungire 11

Vitaminele principale:

Niacina (PP) – vazodilatator, depresor, ameliorează

circulaţia renală, coronariană, cerebrală.

Surse principale: ficat, cereale nedecorticate soia, nuci,

drojdii (bere şi alimentare).

Riboflavina (B2) – contrib. la inactivarea catecolamină.

Surse: drojdii, carne, ficat, albuş de ou, peşte, soia,

conopida, nuci, roşii.

Piridoxina (B6) transofrmă acidul linoleic în arahidonic,

care stimulează activitatea lipotropă a colinei – eliminarea

colesterolului.

De limitatat:

1. Calciferolul (Vit. D) care contribuie la

hipercolesterolemie (se conţine în unt, frişca, smântână,

gălbuş de ouă, untura de peşte).

2. Filachinanele (Vit K) care sporesc coagularea se conţine

în brânze, ficat, carne, peşte, gălbenuş de ouă, varză,

tomate, spanac.

12

Mecanismul retenţiei NaCl şi H2O în I.C.

Scăderea debitului cardiac

Redistribuirea circulaţiei intrarenale

Reducerea filtraţiei

glomerulare

Ischemie iuxtaglomerulară

Irigarea preferenţială a

nefronilor iuxtamedulari

Concentraţia urinei

Retenţia Na

Renină

Angiotenzina

Aldosteron

Rezorbţia Na

Hiperosmol. serică

Retenţia apei ADH

13

Alimentaţia dietetică în insuficienţă cardiacă

St. I-II (NYHA) Dieta 10 (valoarea energetică 2680 Kcal.,

NaCl – 3-5 gr._ la mână, lichid – 1,2 l.)

Odată în 7 zile se include D 10a (timp 1-2

zile) sau cure de descărcare.

St. III-IV Dieta 10a până la dispariţia manifestărilor de

stază, apoi trecem la D 10 pe sistem de

„zigzag”: de la început pe 1-2 zile apoi pe

mai mult timp în aşa fel ca D 10 să devină

cea de bază dar 10 a să fie folosită periodic

(o dată în 7-10 zile).

14

Dieta 10a

Proteine

gr.

Lipide

gr.

Glucide

gr.

Valoarea

energetică

NaCl

gr.

Lichid

litre

Regim

alimen-

tar

Indicaţii

7065% animale

50 300 1680 - 0,6 5-6 or/zi

Insufi-cienţa cardiacă III-IV (NYHA)

Caracteristica:

1. Reducerea valorii energetice pe contul proteinelor,

lipidelor, glucidelor;

2. Limitarea pronunţată a NaCl, lichidului, celulozei,

productelor bogate în colesterol, substanţelor bogate în

exitanţi.

3. Îmbogăţirea raţiei cu potasius, vitamine, substanţe

lipotrope.

Periodic (1-2 zile /săptămână) se recomandă cure de

descărcare.