DIETA MEDITERANEANĂ Dr. Laura Mihalache

//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2c/Mediterranean_Relief.jpg

Zacharias E, 2012

Zacharias E, 2012

DIETA MEDITERANEANĂ

Fructe şi legume

Vegetale proaspete

Cereale integrale, nuci, seminţe

Ulei vegetal (de măsline), măsline

Consum crescut de:

Consum moderat de: Pește, ouă

Vin

Produse lactate integrale

Consum redus de: Produse lactate integrale

Carne și preparate din carne

Dulciuri

Alimente semipreparate

DIETA MEDITERANEANĂ

DIETA MEDITERANEANĂ

Prevenţia bolilor coronariene şi a episoadelor coronariene acute

Prevenţia şi controlul sindromului metabolic

Prevenţia diabetului de tip 2

Ameliorarea dislipidemiei (↓LDL-col oxidat, ↑HDL)

Reducerea riscului cardiovascular

Creşterea speranţei de viaţă şi a longevităţii

Efecte protective împotriva declinului cognitiv

Reducerea riscului de B. Alzheimer

Reducerea riscului de cancer

Ulei de măsline – sursa principală de L

Fructe proaspete

Consum crescut de legume şi vegetale, cereale (pâine), seminţe

Consum zilnic moderat de brânză şi iaurt

Consum moderat de peşte, pui, ouă

Consum redus de carne roşie, de câteva ori pe lună

Consum moderat de băuturi alcoolice (2 pahare/zi B, 1 pahar/zi F)

Limitarea dulciurilor cu conţinut crescut de zahăr şi grăsimi

DIETA MEDITERANEANĂ

DIETA MEDITERANEANĂ

Frecvent v înaintate

mediul rural

B > F

Frecvent persoane active

DIETA MEDITERANEANĂ - ITALIA

Aport L ~ 30%

Pâine şi paste la majoritatea meselor

Vegetale – ingrediente în felurile principale

Supe, sosuri, salate

Vegetale şi legume preparate cu ulei de măsline

Carne, peşte – preparate cu vin, sos tomat

Fructe

Williams 2009, Trichopoulou 2000

DIETA MEDITERANEANĂ - GRECIA

Aport L ~ 40%

Pâinea în centrul mesei zilnice

Lapte – frecvent iaurt

Brânza – mai ales feta

Carnea favorită – miel, peşte

Ouă – nu la mic dejun

Vegetale – ca antreuri, preparate cu sos tomat, ceapă, ulei măsline

Cereale – orez

Fructe zilnic

Ocazional - patiserie

Williams 2009, Trichopoulou 2000

DIETA

MEDITERANEANĂ –

EXEMPLUL

GRECIEI

Zacharias E, 2012

DIETA MEDITERANEANĂ

Palatabilitate faimoasă!

NUCI, ALUNE

Profil L favorabil

AGPNS

Sursă de:

- fibre

- fitosteroli

- acid folic

- antioxidanţi

ULEI MĂSLINE

Element central al dietei mediteraneene

Fruct întreg

Acid oleic, antioxidanţi, AGMNS

Calitatea lui depinde de: sol, grad de coacere, mod preparare şi stocare

Facilitează consumul vegetalelor şi legumelor sub formă de salate

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI SINDROMUL

METABOLIC

Salas-Salvado et al, 2008

Salas-Salvado et al, 2008

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI SINDROMUL

METABOLIC

Salas-Salvado et al, 2008

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI SINDROMUL

METABOLIC

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI SINDROMUL

METABOLIC

DMed + nuci ar determina reversia obezităţii abdominale

• ↑ saţietatea

• ↑ termogeneza

• malabsorbţia lipidelor

• ↓ adipozitatea

• ↓ inflamaţia

Nucile ar avea efecte efecte protective cardiovasculare altele

decât scăderea ponderală (inflamaţie, stres oxidativ...)

Salas-Salvado et al, 2008

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI DISFUNCŢIA

COGNITIVĂ

Combinaţie de alimente şi nutrienţi cu potenţial protectiv

împotriva disfuncţiei cognitive sau demenţei:

- peşte

- AGMNS

- vitamina B12, folaţi

- antioxidanţi (vitamina E, flavonoizi, carotenoizi)

- alcool cu moderaţie

Feart C et al, 2009

Aderenţa crescută la DMed → risc ↓ b. Alzheimer,

chiar şi în populaţia nonmediteraneană!

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI DISFUNCŢIA

COGNITIVĂ

Întârzierea declinului funcţiilor cognitive

Mecanisme:

- ↓ stres oxidativ

- ↓ inflamaţiei

- ↓ bolii vasculare

- efecte metabolice

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI BOLILE

CARDIOVASCULARE

Efecte cardioprotective

Risc ↓ boala coronariană (8-45%)

Risc ↓ AVC

Reducerea mortalităţii cardiovasculare

Creşterea supravieţuirii persoanelor cu boală coronariană

Reducerea riscului primului eveniment coronarian (40%)

Reducerea TA (sistolice şi diastolice)

Buckland 2009, Psaltopoulou 2004

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI BOLILE

CARDIOVASCULARE

DMed tradiţională

Activitate fizică

Evitare fumat

+

+

Previn 80% din evenimentele coronariene

• ↓ TA sistolice

• ↓ apoLp A şi B

• ↓ insulinemia şi glicemia

• ↓ inflamaţia şi coagularea

Buckland 2009, Pitsavos 2005,

Zacharias E, 2012

Zacharias E, 2012

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI STATUSUL

PONDERAL

Aderenţa crescută – asociată cu prevalenţă redusă a obezităţii

La 3 ani, câştig ponderal < vs alte pattern-uri alimentare

Creşterea aderenţei la DMed se asociază cu:

- reducerea sedentarismului

- reducerea fumatului

- reducerea aportului energetic

- creşterea aportului de fibre

Schroder 2004

↓ riscul de a deveni obez!

DIETA MEDITERANEANĂ ŞI RISCUL DE

CANCER

Aderenţa la DMed a populaţiei din vest ar determina:

• ↓ incidenţei Ca sân cu 15%

• ↓ incidenţei Ca prostată cu 10%

• ↓ incidenţei Ca pancreas, endometru cu 10%

-↑ vitaminei C

- tocoferoli

- β caroten

- minerale

- polifenoli, antociani

Trichopoulou 2000

Zacharias E, 2012

Zacharias E, 2012

Zacharias E, 2012

Zacharias E, 2012

Zacharias E, 2012

MECANISMUL DE ACȚIUNE AL ACIZILOR

OMEGA 3 ÎN CREȘTEREA TUMORALĂ