DIDACTICA EDUCAŢIEI MUZICALE - ANUL II SEMESTRUL II

Titular de disciplină: prof. univ. dr. GABRIELA MUNTEANU Conţinut: 200 întrebări cu răspunsuri.

I) 40 întrebări cu grad minim de dificultate (3 puncte de întrebare); II) 80 întrebări cu grad mediu de dificultate (5 puncte de întrebare); III) 80 întrebări cu grad sporit de dificultate (8 puncte de întrebare);

Tipuri de întrebări: -Adevărat/ Fals( A/F); - Alege un singur răspuns corect, o singură literă; - Înlocuiţi spaţiile libere printr-un cuvânt corespunzător.

I) Întrebări cu grad minim de dificultate (3 puncte de întrebare) Adevărat sau Fals? 1) Jocul didactic muzical înseamnă repetarea (exersarea) unei probleme muzicale din programa şcolară prin repetări dinamice (schimbări de roluri, locuri, lucruri etc).

2) Jocul didactic muzical poate apela şi la simulări sau competiţii între grupe sau între doi inşi; 3) Jocul didactic muzical poate conduce la conceperea unei lumi feerice, toate într-un context de spectacol: 4) Exerciţiul se referă la repetarea zeloasă a unui singur obiectiv, cu scopul de a-l perfecţiona, de aceea se poate numi şi joc didactic muzical: 5) Exerciţiul stereotip este repetarea zeloasă unilaterală a unui singur obiectiv cu scopul de a-l perfecţiona.

6) Jocul didactic muzical presupune o exersare dinamică a unei probleme din programa şcolară prin simulări, întreceri, competiţii pentru găsirea unor soluţii noi,activităţi ce se vor desfăşura într-un cadru, oricât de mic de spectacol.

7) Forma de organizare tradiţională a activităţii didactice la nivelul procesului de învăţământ este lecţia.

8) Tipurile actuale de lecţie, la ora de educaţie muzicală, sunt diferite faţă de celelalte discipline, şi anume, sunt numai lecţii de transmitere şi însuşire de cunoştinţe muzicale şi lecţii de formare a priceperilor şi deprinderilor muzicale. 9) Tipurile de lecţii ce se pretează a fi utilizate în ora de educaţie muzicală sunt:

1. lecţie de transmitere şi însuşire de cunoştinţe muzicale 2.lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor muzicale 3. lecţie de consolidare 4. lecţie de sistematizare/recapitulare 5. lecţie de verificare(evaluare) 6. lecţie mixtă (combină tipurile 1,2,3,4,5) 10) O variantă de lecţie de trasmitere şi însuşire de noi conoştinţe poate fi aceea în care se pune accentul pe comparaţii interdisciplinare. 11) O variantă de lecţie de formare de priceperi şi deprinderi muzicale poate fi aceea în care se pune accentul pe citirea unei partituri (citire ritmică, citire melodică sau citire melodico-ritmică). 12) O variantă de lecţie de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe poate fi aceea în care se pune accentul pe demersul inductiv. 13) O variantă de lecţie de recapitulare poate fi aceea în care se pune accentul pe prezentare de referate sau portofolii cu teme de sinteză. 14) O variantă de lecţie de consolidare poate fi aceea în care se pune accentul pe inventarea unei melodii,procedeu prin care se repetă şi în acelaşi timp se lărgesc cunoştinţele şi deprinderile muzicale ale lecţiei predate anterior . 15) O variantă de lecţie mixtă poate fi aceea în care se pune accentul, în toate secvenţele componente, pe audiţia muzicală. 16) ) Probele de evaluare a elevilor după locul şi rolul pe care îl au în estimarea cunoştinţelor, deprinderilor dobândite pe parcursul unui an şcolar pot fi numai probe de evaluare iniţială. 17) ) Probele de evaluare a elevilor după locul şi rolul pe care îl au în estimarea cunoştinţelor, deprinderilor dobândite pe parcursul unui an şcolar pot fi numai probe de evaluare continuă (permanent şi continuu pe tot parcursul anului).

18) Probele predictive sunt evaluări ale stadiului iniţial de cunoaştere a unui elev, probe care ne indică perspectiva muzicală a elevului. 19)Probele de evaluare sumativă se aplică numai la sfârşitul semestrului sau anului. 20) )Probele de evaluare sumativă se aplică la sfârşitul unor capitole, a unor unităţi de învăţare, în perioada de evaluare finală semestrială sau anuală. 21)Descriptorii de performanţă indică, într-un proiect de lecţie secvenţial, în ce condiţii şi care sunt cerinţele pentru obţinerea notelor (de la 5 la 10) şi a calificativelor (de la Suficient la Foarte Bine).

22)Descriptorii de performanţă indică elevului, într-un proiect de lecţie secvenţial. cerinţele pentru a obţine nota maximă (calificativul maxim) la o lecţie .

23)) Descriptorii de performanţă indică profesorului, într-un proiect de lecţie secvenţial, cerinţele minime pentru ca elevul să obţină nota/calificativul de trecere 24) Nota unui elev, conform matricei de evaluare, este formată dintr-un număr de cel puţin 3 probe (practică ,orală, scrisă) conforme cu obiectivele de referinţă/operaţionale, pe care şi le-a propus lecţia sau unitatea de învăţare, iar nota poate fi suma aritmetică a punctajelor. 25) Nota unui elev, conform matricei de evaluare, este formată dintr-un număr de cel puţin 3 probe (practică orală, scrisă) conforme cu obiectivele de referinţă/operaţionale, pe care şi le-a propus lecţia sau unitatea de învăţare, iar nota poate fi sau suma aritmetică a punctajelor sau suma aritmetică a celor 3 probe împărţită la 3. 26) ) Nota finală unui elev, conform matricei de evaluare, este formată dintr-o singură probă (fie practică, fie orală, fie scrisă). 27) ) Nota finală a unui elev, conform matricei de evaluare, este formată întotdeauna din două probe: una practică de intonare şi a doua orală, de analiză sau explicaţie teoretică. 28) O lecţie de consolidare sau o secvenţă de lecţie cu acest tip de activitate didactică, poate propune recunoaşterea orală în cântec sau piesă audiată a problemei supuse consolidării. 29) O lecţie de consolidare sau o secvenţă de lecţie cu acest tip de activitate didactică poate propune dialoguri în lanţ (individual, pe grupe) pentru exersarea problemei supuse consolidării. 30) O lecţie de consolidare sau o secvenţă de lecţie cu acest tip de activitate didactică, poate propune intonarea şi modificarea unor module melodico-ritmice sau metrice din cântecului anterior şi comentarea comparată a elementelor originale cu cele modificate .

31) O lecţie de consolidare sau o secvenţă de lecţie cu acest tip de activitate didactică, poate propune învăţarea unei noi piese ce cuprinde şi problema supusă consolidării.

32) O lecţie de consolidare sau o secvenţă de lecţie cu acest tip de activitate didactică poate propune exersarea în scris a problemei supuse consolidării.

33) O lecţie de consolidare sau o secvenţă de lecţie cu acest tip de activitate didactică, pentru liceu nu poate propune jocuri de creaţie orală (vocală, instrumentală) cu problema supusă consolidării.

34) Jocul (didactic, de socializare, de creativitate, cu sau fără suport muzical, cu sau fără mişcare) poate avea următoarea succesiune a etapelor formei sale: a) repartizarea pe roluri şi descrierea desfăşurării jocului; b) anunţarea titlului, captarea atenţiei şi a scopului urmărit în atingerea performanţelor; c) încheierea jocului cu aprecierea asupra performanţelor, devierilor de la reguli; d) desfăşurarea propriu-zisă cu repetari şi schimbări de roluri. 35) Stocarea informaţiilor muzicale (senzoriale, noţionale, operaţionale), proces cunoscut cu numele de memorie muzicală se produce în faze (etape): cunoaşterea iniţială, recunoaştere orală, reproducere. 36) Nota unui elev, la finele unei unităţi de învăţare, se poate constitui dintr-o singură probă practică, dacă elevul a cumulat răspunsuri anterioare orale şi scrise. 37) Nota unui elev, la finele unei unităţi de învăţare, se poate constitui dintr-o singură probă practică, chiar dacă elevul nu a cumulat răspunsuri anterioare orale şi scrise. R=F 38) O evaluare corectă/edificatoare a clasei de elevi se realizeză dacă urmăm un program ce porneşte de la probe predictive, urmate de cele de evaluare continuă, spre cele de sinteză/sumativă 39) ) O evaluare corectă/edificatoare a clasei de elevi se realizeză dacă urmăm un program de evaluare continuă, spre cele de sinteză/sumativă, fără a efectua probe predictive 40) Repertoriul de cântece pentru jocuri didactice poate să cuprindă cântece accesibile din ori ce epocă stilistică . II) Întrebări cu grad mediu de dificultate ( 5 puncte de întrebare) Alege un singur răspuns . ( 5 puncte)

41) În planurile cadru elaborate în spiritul compatibilizării acestora cu planurile U.E. :

a) Obiectele de studiu sunt grupate în 7 arii curriculare delimitate şi ierarhizate; b) Obiectele de studiu sunt grupate pe criterii clasice, ca o succesiune de discipline şcolare.

42) Ce obiecte de studiu (discipline şcolare) nu sunt cuprinse în aria curriculară în care este educaţia muzicală ?

a) educaţie plastică; b) educaţie civică;

43) Ce presupune că trebuie să întreprindă profesorul de educaţie muzicală în

urma cunoaşterii grupei de discipline care formează aria curriculară din care face parte educaţia muzicală?

a) nu trebuie să întreprindă nimic deoarece gruparea este pur formală; b) cunoaşterea conţinuturilor şi programei de educaţie plastică din aria

curriculară „arte” pentru a realiza punţi interdisciplinare . 44) Ce reprezintă prima cifră din plaja orară repartizată educaţiei muzicale din planul cadru?

a) o oră pe săptămână de educaţie muzicală pentru toate clasele ( I-X) oră ce

face parte din „trunchiul comun” . b) reprezintă o oră suplimentară ( C. D. Ş.) ;

45)Ce reprezintă cifra a doua din plaja orară repartizată educaţiei muzicale din planul cadru pentru gimnaziu?

a) a doua oră posibilă pe care o pot solicita elevii şi părinţii în plus faţă de ora repartizată prin trunchiul comun, oră acordată la decizia şcolii ( Curriculum la Decizia Şcolii: C. D. Ş.) b) cifra indică două ore de muzică obligatorii pentru toţi elevii .

46) La ce se referă programele şcolare la rubrica destinată „conţinuturi”? a) teme , subiecte pe capitole ;

b) numai la repertoriu de cântece şi audiţii muzicale; 47)Ce sunt standardele de performanţă?

a) standardele de performanţă sunt aşteptările referitoare la performanţele ce vizează deprinderile, cunoştinţele, atitudinile elevilor la sfârşitul ciclurilor de şcolaritate: cls. a IV-a, a VIII-a, a X-a, a XII-a

b ) indicatori numai pentru nivelul maxim (optim)de performanţă. 48) Ce cuprindeau programele şcolare în optica legiuitorilor înainte de reforma actuală?

a) o etalare a conţinuturilor unui obiect pentru fiecare an de studiu; b) obiective cadru, obiective de referinţă, conţinuturi, activităţi de învăţare.

49) Cum se organizează, în optica nouă a reformei învăţământului, o planificare calendaristică anuală sau semestrială? a) prezintă în succesiune capitolele şi subiectele, într-o ordine legată strâns de manual; b) planificarea calendaristică anuală sau semestrială în noua optică a reformei învăţământului grupează conţinuturile în unităţi de învăţare;

50) Ce grupează unităţile de învăţare?

a) conţinuturile (subiectele lecţiilor ) eşalonate ca într-o tablă de materii; b) subiectele (conţinuturile) grupează 5 tematici unitare: melodia, ritmul,

interpretarea, timbrul, cântarea în colectiv; 51)Conduita emoţional-expresivă în interpretarea unui rol exprimat muzical se referă la:

a) corectitudinea redării melodice fără a-i aduce alte modificări; b) un ansamblu de mişcări ale feţei(direcţia ochilor, poziţia sprincenelor,

mişcarea buzelor);

52)Conduita emoţional-expresivă în interpretarea unui rol exprimat muzical se resferă la: a)corectitudinea redării melodice fără a-i aduce alte modificări; b)un ansamblu de mişcări ale feţei(direcţia ochilor, poziţia sprincenelor, mişcarea buzelor) şi modificarea ritmului respiraţiei în timpul interpretării;

53) Dintre tipurile de activităţi de învăţare adecvate clasei a II-a se pot aminti : a) ) exerciţii de recunoaştere a timbrurilor unor instrumente :vioară, pian, nai-fluier, tobe; b) exerciţii de scriere muzicală; 54) Tipurile de activităţi de învăţare adecvate claselor V-VIII sunt: a) exerciţii de recunoaştere a timbrurilor unor instrumente cordofone,aerofone,de percuţie, electrofone, recunoaşterea genurilor muzicii clasice conform programei fiecărei clase; b) improvizaţii armonice cu trepte secundare. 55) Selecţionarea unei piese pentru a fi interpretată instrumental de către copiii începători trebuie să ţină cont de: a) numai de ceeace crede profesorul ; b) dificultăţile tehnice ale instrumentului şi de interesul elevului pentru o anumită piesă.

56) Imaginaţia elevilor (reproducătoare/creatoare) poate fi stimulată: a) de rezervorul de cunoştinţe şi deprinderi muzicale şi de rezervorul de cunoştinţe generale; b) numai de experienţa moştenită/ înnăscută.

57) O lecţie de ansamblu coral :

a) are o succesiune a secvenţelor deosebită faţă de o lecţie clasică; b) are secvenţe asemănătoare cu o lecţie la clasă.

58) Care sunt funcţiile unui manual de tip alternativ?

a) să informeze ,să perfecţioneze datul iniţial de deprinderi, cunoştinţe muzicale, să dea posibilitatea autoinstruirii;

b) să ofere numai câte un exemplu muzical pentru fiecare subiect de lecţie , să ofere cunoştinţe strict muzicale.

59) Ce domenii noi trebuie să cuprindă un manual actual? Un manual actual de educaţie muzicală trebuie să cuprindă următoarele domenii noi faţă de cele anterioare:

a) practica instrumentală, oferta cu propuneri de audiţii muzicale, chestionare pentru autoevaluare;

b) nu are domenii noi faţă de cele anterioare: 60) Câte standarde (grade ,niveluri) de competenţă ar trebui să indice ghidurile de implementare a reformei învăţământului :

a) maxim (optim) mediu, maxim; b) numai standardul maxim

61) Ce cuprinde categoria de „materiale suport” numite şi „curriculum suport”? a) „materiale suport” numite şi „curriculum suport” se referă la materiale şi mijloace didactice pe care se sprijină suplimentar predarea-învăţarea-evaluarea; b) manuale şcolare. 62) De ce programele şi manualele ce vizează muzica drept obiect de studiu (disciplină şcolară) se numesc în noua legislaţie manuale de „educaţie muzicală”?

a) expresia „educaţia muzicală” este sinonimă cu cea de „muzică”; b) se urmăreşte formarea şi dezvoltarea ,modelarea individuală şi diferenţiată a

deprinderilor, ceea ce se poate numi şi „ educaţie”.; 63) O unitate de învăţare se constituie atunci când:

a) are un subiect unic; b) are o tematică unitară ce se desfăşoară sistematic şi continuu pe o perioadă de

timp, urmată de evaluare conform matricei.

64) În ce constă „proiectarea demersului didactic”? a) analizarea pe orizontală a programelor; alcătuirea unei planificări

calendaristice; proiectarea fiecărei unităţi de învăţare , proiectarea diverselor tipuri de lecţii (după caz);

b) simpla eşalonare a subiectelor pentru un semestru;

65) Ce epoci stilistice vizează conţinutul şi repertoriul de cântece şi de audiţii muzicale în actuala programă pentru clasa a IX-a (ciclul inferior al liceului de cultură generală)?

a) epoca muzicii contemporane sec.XX-XXI ; b) epoci stilistice cuprinse între sec. XIV-XVIII

66) Ce epoci stilistice vizează conţinutul şi repertoriul de cântece şi de audiţii muzicale în actuala programă pentru clasa a X-a (ciclul inferior al liceului de cultură generală)?

a) epoca baroc-clasicism (sec. XVII-XVIII); b) epoca romantismului (sec. XIX)şi impresionismul ( XX ).

67) Sistemul Naţional de învăţământ este format din: a) Învăţământ preşcolar, primar, secundar( gimnaziu-liceu), postliceal , superior; b) Învăţământ primar , secundar( gimnaziu-liceu),

68) Învăţământul obligatoriu în România : a) este de 10 ani ; b) este de 8 ani ; 69) Din ce se constituie „sistemul de resurse al procesului de educaţie muzicală”?

a) resurse materiale, resurse metodologice, resurse procedurale vizând formele activităţii în didactica muzicală. b) numai din resurse materiale ( materiale didactice muzicale ).

70) Care sunt competenţele specifice meseriei de profesor? Competenţele specifice meseriei de profesor, indiferent de obiectul de studiu pe care îl predă sunt:

a) competenţe profesionale; competenţe ce izvorăsc din profilul psiho-moral al profesorului,competenţă psiho-fizică(sănătate), aptitudine (competenţă) pedagogică;

b) numai aptitudine (competenţă) pedagogică; 71) ) Câte categorii de profesori există în ceea ce priveşte relaţia lor cu elevii?

a) profesor democrat , profesor autocrat şi profesor „laissez-faire”

b) profesor autocrat şi cel de tip democrat. 72 ) Caracterizaţi un profesor autocrat? Un profesor „autocrat” în raport cu elevii:

a) hotărăşte singur asupra problemelor ivite în procesul de învătământ; b) nu hotărăşte singur asupra problemelor ivite în procesul de învătământ.

73) Caracterizaţi un profesor de tip democrat. Un profesor de tip democrat în raport cu elevii:

a) are relaţii de parteneriat cu elevii; b) nu are relaţii de parteneriat cu elevii;

. 74) Caracterizaţi un profesor de tip”laissez-faire”? Un profesor de tip „laissez-faire” (în franceză indică pe cel ce lasă pe elevi să facă ce vor):

a) lasă elevii nesupravegheaţi, nu corectează conduita elevilor; b) procedează conform unor regalamente.

75) Ce cuprinde ansamblul „resurselor materiale?” a) ansamblul „resurselor materiale” este format din produse necesare activităţii de predare-învăţare-evaluare în şcoli;

b) metode şi procedee de lucru cu elevi; 76) Activităţile didactice specifice orei de educaţie muzicală pentru învăţământul primar sunt: a) jocuri cu text pe suport muzical şi mişcare; b) scris/ citit muzical. 77) Activităţile didactice specifice orei de educaţie muzicală pentru învăţământul gimnazial sunt: a) executarea unor fragmente muzicale vocal dar şi cu ajutorul instrumentelor cu clape sau de suflat, eventual chitară, audiţie muzicală activă b) solfegiu în 2 chei ( sol/ fa). 78) Activităţile didactice noi specifice orei de educaţie muzicală pentru învăţământul liceal (curs inferior) pot fi : a ) conceperea scenariilor pentru activităţi artistice, audiţie muzicală activă b) solfegiu în 2 chei ( sol/ fa). 79) Activităţile didactice specifice orei de educaţie muzicală pentru învăţământul liceal (curs superior) pot fi :

a) conceperea scenariilor unor activităţi artistice, analiza critică a unor referate şi portofolii prezentate de elevi, audiţie muzicală activă, executarea unor fragmente şi cu ajutorul instrumentelor de percuţie, cu clape , corzi(chitară) sau de suflat; b) executarea unor fragmente numai cu ajutorul instrumentelor de percuţie, perfecţionarea solfegiului . 80) Jocul didactic muzical poate avea următoarele obiective: a)obţinera unor performanţe muzicale; b) numai formarea interesului pentru programa şcolară de muzică; 81 ) Jocul didactic muzical poate avea următoarele obiective: a) socializarea copilului prin muzică, formarea interesului pentru programa şcolară.; b) numai relaxarea elevului. 82) ) Jocul didactic muzical poate avea următoarele obiective: a) numai formarea interesului pentru muzică; b) socializarea copilului prin muzică, relaxarea elevului, stimularea spiritului creativ al elevului. 83) Jocul didactic muzical poate să fie: a) o melodie numai cu un text din problematica marilor poeţi universali ; b)o melodie cu un text cu probleme din programa şcolară şi cu mişcări corporale;

84) Jocul pe suport muzical poate să fie practicat : a) la orice disciplină; d) numai la disciplinele din aria curriculară „Arte”; 85)Repertoriul muzical din manualele de educaţie muzicală propun ca acesta să fie format :

a) din cântece populare româneşti, din piese de muzică de stil clasic/tonal; şi din cântece în limbi străine, din cântece religioase. b) .numai din piese de muzică de stil clasic/tonal:

86) Repertoriul de audiţii muzicale, din manualele de educaţie muzicală ,propun un repertoriu format :

a) din cântece populare româneşti vocale şi instrumentale, din piese de muzică de stil clasic/tonal, din piese vocale în limbi străine şi din piese din muzica de cult religios.

b) numai din piese de muzică de stil clasic/tonal. 87) Repertoriul de audiţii muzicale, din manualele de educaţie muzicală ,propun un repertoriu format :

a) din cântece populare româneşti vocale şi instrumentale, din piese de muzică de stil clasic-romantic/tonale, din piese din muzica de cult religios, din piese corale, din piese moderne de muzică uşoară.

b) numai din piese de muzică de stil clasic-romantic/tonale:

88) ) Repertoriul de audiţii muzicale, din manualele de educaţie muzicală , ar trebui să propună un repertoriu format din: a) numai piese de muzică tânără selecţionate exclusiv de elevi; b) piese cu mesaj figurativ-tematic dar şi piese abstracte. 89) Ilustraţia unui manual de educaţie muzicală trebuie: a) să aibă imagini iconice care să întregească înţelesul lecţiei; b) să ocupe 40- 50% dintr-o pagină 90) Ritmurile cântecelor populare româneşti, pe care le pot interpreta vocal toţi elevii din învăţământul general, respectând toate cerinţele de stil sunt următoarele : a) ritmul parlando-rubato: b) ritmul din sistemul măsurat, ritmul giusto-silabic. 91) Sistemele intonaţionale de care aparţin cântecele din manualele de educaţie muzicală şi pe care le pot interpreta vocal elevii din învăţământul general, sunt următoarele : a) sistemul tonal, sistemul modal diatonic românesc b) sistemul modal hrisantic –Anton Pann; 92) Sistemele intonaţionale de care aparţin cântecele din manualele de educaţie muzicală şi pe care le pot interpreta vocal elevii din învăţământul general, sunt următoarele : a) sistemul tonal; sistemul modal gregorian, sistemul modurilor populare româneşti diatoniceşi cromatice

b) sistemul modal hrisantic –Anton Pann; 93) Dialogul sau conversaţia didactică, ca resursă procedurală în educaţia muzicală poate fi: a) dialog de examinare, dialog de tip euristic ( de descoperire), dialog de dezbatere; b) dialog de dezbatere. 94) Întrebările din timpul dialogului/conversaţiei cu elevul trebuie să fie: a) scurte, logice, concrete, întrebări-problemă, întrebări cu răspuns sugerat(erotematice). b) numai întrebări cu răspuns sugerat(erotematice) dar scurte, logice, concrete. 95) Pentru educaţia muzicală ,modelul ,ca substituient,analog modelului original(obiect, fenomen, proces tehnologic) se referă la: a) desene figurative, formule scrise, modele mute de claviatură sau al oricărui instrument; b) numai modele mute de claviatură sau al oricărui instrument;

96) Materialele suport (curriculum suport) includ: a) manualele şcolare; b) caiete speciale pentru munca individuală a elevilor, colecţii de solfegii/ cântece ghiduri metodologice pentru profesori. 97) Cântecele destinate claselor I-II pot să fie compuse din : a) bicordii/ bitonii, tri-tetra cordii sau tonii, penta- cordii sau tonii; b) scări tono-modale şi de 12 sunete modale şi atonale. 98) Cântecele destinate claselor I-IV pot să aibă un ambitus de : a) octavă, cvintă, sextă; b) undecimă; 99) ) Cântecele destinate claselor V-VIII pot să aibă un ambitus de : a) octavă, undecimă; b) dublă octavă;

100) ) Cântecele destinate claselor IX-XII pot să aibă un ambitus de : a) octavă, undecimă,dublă octavă; b) octavă.

101) Nota 5 (cinci) se acordă în următoarele cazuri: a) elevul, numai cu ajutorul profesorul intonează/analizează corect un fragment de cântec; b) elevul, fără ajutor intonează/analizează cu erori un fragment de cântec. 102) Nota 7 (şapte), se acordă unui elev în următoarele cazuri: a) cu un minim ajutor dat de profesor, să intoneze/analizeze corect, integral un cântec; b) cu ajutorul permanent al profesorul intonează/ recunoaşte corect problema teoretică cerută .

103) Nota 10 (zece), se acordă unui elev în următoarele cazuri: a) fără ajutor dat de profesor şi solicitând verificarea, intonează/ analizează integral un cântec,impecabil ca trăire şi corectitudine intonativă;

b) face o singură greşeală importantă de intonaţie

104) Nota 9 (nouă), se acordă unui elev în următoarele cazuri: a) fără ajutor dat de profesor , intonează/ analizează integral un cântec cu o singură greşeală pe care o corectează singur; b)fără ajutorul profesorului, intonează/ analizează integral un cântec cu o singură greşeală pe care nu o poate corecta singur, ci numai cu ajutorul profesorului.

105) Soluţiile metodice, la care se apelează , pentru formarea depriderii de intonare a sunetelor Do-Re-Mi- Fa-Sol din octava a doua pot fi:

a) intonarea şi notarea acestor sunete şi note paralel şi comparativ; b) notarea şi intonarea directă a sunetelor.

106) Soluţiile metodice, la care se apelează , pentru formarea depriderii de intonare a sunetelor sol –la- si din octava mică –Do1 pot fi:

a) intonarea şi notarea acestor sunete şi note paralel şi comparativ; b) notarea şi intonarea directă a sunetelor.

107) Soluţiile metodice, la care se apelează , pentru formarea depriderii de

recunoaştere a sunetelor/notelor Do-Re-Mi- Fa-Sol din octava a doua pot fi: a. Intonarea, recunoaştera acestor sunete şi note paralel şi comparativ; b. intonarea şi recunoaşterea directă a sunetelor;

108) Soluţiile metodice, la care se apelează , pentru formarea deprinderii de recunoaştere a notelor sol –la- si –Do 1 din octava mică pot fi:

a) intonarea vocal-instrumentală acestor sunete şi note paralel şi comparativ; b) intonarea şi recunoaşterea directă a sunetelor;

109)Soluţia metodică, cea mai eficientă, pentru formarea deprinderii de recunoaştere a măsurii unui cântec este:

a)elevii încearcă să potrivească schemele de tactare de 2, 3, 4, timpi concomitent cu audierea sau intonarea cântecului; b)elevii identifică unitatea de timp şi o precizează prin lovituri mici şi continui în bancă, identifică accentele principale din cântec, ulterior tacteză.

110) Un elev după terminarea şcolii obligatorii de10 ani, poate să continuie şcoala în felul următor:

a. la liceele de filieră teoretică, tehnologică, vocaţională, la şcoli de ucanici, la şcoala profesională;

b. nu poate urma decât şcoala profesională.

111) După ieşirea din sistemul instituţionalizat, formal, elevul are următoarele posibilităţi:

a. poate să fie angajat într-o activitate pe piaţa muncii, să continuie pregătirea la o şcoală postliceală, să continuie pregătirea la o universitate;

b. poate să fie angajat numai într-o activitate pe piaţa muncii.

112) Educaţia muzicală activă se poate realiza prin următoarele resurse: a. cântece pentru interpretarea vocală/instrumentală, audiţii muzicale,

jocuri; b. numai prin piese vocale/corale.

113) Estimaţi care este bugetul optim de timp( în minute), pentru secvenţele care se referă la predare, la învăţare şi la evaluare (ora de 50 minute):

a) predare 30’ , învăţare 10’ evaluare 10; b) predare 15’, învăţare 25’, evaluare 10; .

114) Jocul didactic muzical exersează într-un context de simulare, competiţie sau spectacol feeric:

a) o scenă plăcută elevilor; b) o temă legată de programa şcolară; c) o activitate specifică maturilor.

115) Jocul ca metodă este:

a) un exerciţiu dinamic, obiectivat în simulări, competiţii sau micro- spectacole, feerii; b) un exerciţiu stereotip de imitare. 116) Ca formă jocul are: a) o formă liberă, fără reguli; b) o formă cu secvenţe prestabilite ,canonice, cu reguli fixe; c) o formă flexibilă, cu o anumite secvenţe previzibile.

117) Jocul ca activitate poate fi:

a) de socializare, de creativitate, cu sau fără suport muzical, cu sau fără mişcare, jocuri pentru însuşirea/consolidarea unor deprinderi/cunoştinţe/atitudini;

b) numai de însuşirea/consolidare a unor deprinderi/cunoştinţe, asociind muzică şi mişcare.

118) Forma de organizare a activităţii elevilor la ora de educaţie muzicală poate fi:

a) numai frontală (cu toţi elevii) b) frontală, pe grupe (omogene, eterogene), individuală.

119) Cine elaborează programa şcolară de educaţie muzicală ?

Programa şcolară este un document elaborat: a) de fiecare profesor b) de Inspectoratul Şcolar c) de Ministerul Educaţiei

120 )Cine elaborează programa unui opţional?

Programa unui opţional este un document elaborat:

a) de profesorul coordonator al opţionalului b) de Inspectoratul Şcolar c) de Ministerul Educaţiei

III. Întrebări cu grad sporit de dificultate ( 8 puncte de întrebare)

Alegeţi un singur răspuns corect ( 8 puncte) 121) Testarea „dotării muzicale” a unui elev ,ce nu studiază muzica la o şcoală cu profil muzical, se determină în urma răspunsurilor la un grup de probe (baterie de probe )dintre care cele mai simple şi edificatoare probe sunt:

a) să reproducă formule ritmice bătând din palme, să reproducă sunete din diferite registre, să intoneze un cântec luându-şi singur tonul potrivit;

b)să reproducă şi la instrument (pian, clavietă etc.) fragmentele intonate vocal. 122 )Testarea „ muzicalităţii” unui elev ,ce nu studiază muzica la o şcoală cu profil muzical, se determină în urma răspunsurilor la un grup de probe (baterie de probe ).Cele mai simple şi edificatoare probe sunt:

a) interpretarea unei piese vocale sau instrumentale( după caz,dacă elevul cunoaşte un instrument) cu sensibilitate afectivă; b) capacitatea de a inventa melodii şi a le nota.

123) Ce indică matricea de evaluare plasată la finalul planificării unei unităţi de învăţare? a) condiţiile concrete de acodare a fiecărei note de la nota 4 la 10; b) instrumentele concrete de evaluare (tipuri de probe: orale, scrise, practice) şi tipul de probă potrivit fiecărui obiectiv urmărit de o unitate de învăţare; 124) Ce se înţelege prin sintagma: „proiectarea didactică este un demers didactic personalizat”?

a) dreptul profesorului de a lua decizia asupra tipurilor de resurse materiale şi metodologice utilizate în lecţie, dreptul profesorului de a eşalona unităţile de învăţare corespunzător capacităţii elevilor şi propriei viziuni asupra educaţiei muzicale;

b) dreptul profesorului de a schimba obiectivele prezentate în programele şcolare.

125) Cum poate ieşi un profesor din impas , în situaţia când constată faptul că materialele didactice (repertoriul de cântece, piesele muzicale spre audiere schemele iconice etc.,) din manual nu corespund nivelului clasei la care predă?

a) înlocuieşte integral sau parţial exemplele din manual cu unele adecvate elevilor;

b) nu poate legal să opereze schimbări faţă de ceea ce oferă manualul.

126) Care sunt sunetele muzicale care stau la baza cântecelor ce se studiază vocal şi instrumental în clasele I-IV?

În actualele programe şcolare pentru cls. I-IV sunetele muzicale ce stau la baza cântecelor spre citire vocală şi instrumentală sunt:

a) DO1, RE MI FA SOL LA SI DO2 b) SOL-MI-LA-DO 1-RE-FA. c) DO-RE-MI-FA-SOL.

127) Care sunt valorile de durată a sunetelor utilizate în scris-cititul pieselor muzicale în programele pentru clasele I-IV?

a )nota întreagă, doimea, pătrimea cu pauzele respective b)optimea, pătrimea şi pauza de pătrime , doimea ,încadrate în măsuri de 2 şi3 timpi.

128 )În manualele de educaţie muzicală pentru clasa V-a (şcoli generale )programa

prevede : a) învăţarea unor piese muzicale cu sunete şi note cuprinse între DO 1 şi DO 2 ; b) învăţarea unor piese muzicale (vocale şi instumentale ) ce utilizează grupuri

de sunete cuprinse între SOL din octava mică şi SOL din octava a doua . 129) În manualele de educaţie muzicală ,în clasa aV-a( şcoli generale ), capitolele de

metro-ritmică se completează : a) cu valoarea de notă întreagă , cu ritmuri ce utilizează şi şaisprezecimea, cu

măsura de 4 timpi ; b) cu toate ritmurile (binare , ternare ,mixte ) şi măsurile simple şi compuse

130) Câte părţi are formatul unui proiect secvenţial de lecţie: a) formatul unui proiect secvenţial al unei lectii are doua parţi: o parte cu date de identificare ,o parte cu numirea secvenţelor lecţiei (momentelor);

d) numai o parte, ce indică succesiunea momentelor lecţiei şi repertoriul muzical. 131) Ce obligaţii are profesorul în procesul de educaţie muzicală formală şi informală?

a) să proiecteze, să organizeze activităţi de tip informal şi formal, să-l ajute pe elev

să-şi descopere propriile valori şi să se autoevalueze; b) să conducă autoritar clasa de elevi pentru învăţarea strictă a programei ; 132) Care sunt competenţele specifice pentru un profesor de educaţie muzicală într-o şcoală modernă?

a) calităţi obligatorii profesionale, calităţi pedagogice , calităţi complementare: psiho-fizice şi manageriale; b) numai calităţi profesionale şi manageriale

133) Ce este tactul pedagogic? Tactul pedagogic –o calitate indispensabilă a unui profesor se referă la:

a) felul cum acţionează profesorul cu măsură, răbdare, înţelegere; b) felul în care ţine cont numai de sensibilitatea elevilor

134) Cum este apreciat a fi ,din punct de vedere al capacităţii muzicale ,un elev în didactica modernă?

a) „o fiinţă imperfectă dar perfectibilă” însemnând că prin diverse procedee se pot dezvolta integral sau parţial complexul de componente ce formează dotarea şi muzicalitatea lui;

b) o fiinţă a căror capacităţi iniţiale nu se pot modifica decât în cazuri şi situaţii excepţionale;

135) Ce implică în planul aşteptărilor didactice referitoare la o audiţie muzicală, faptul că afectivitatea la copii mici (ciclul curricular „achiziţii fundamentale”) se manifestă bipolar: pe de o parte ,se bucură în contact cu stimuli şi fapte pe care le înţeleg şi le dau satisfacţie, iar pe de alte parte, în contact cu fapte necunoscute pe care nu le înţeleg, care nu le dau satisfacţii imediate, devin indiferenţi sau resping uneori cu brutalitate cele audiate? Profesorul pentru o audiţie muzicală trebuie:

a) să selecţioneze numai piese ilustrative, uşor de descifrat ca mesaj;

b) să nu practice numai audiţii cu mesaj figurativ ci şi cu sonorităţi abstracte(din categoria „muzică grea”) dar asociate cu explicaţii sau cu trimiterea spre activităţi complementare: desen, asociere cu picturi, exprimare prin mişcări corporale, inventarea unor poveşti fantastice;

136) Ce implică în educaţia muzicală faptul că profesorul de educaţie muzicală cunoaşte „nivelul acţional al elevilor” din ciclurile curriculare „achiziţii fundamentale” şi „dezvoltare”?

a) antrenarea elevilor în anumite tipuri de activităţi care să ţină cont de fireasca

lor mobilitate permanentă şi înclinaţia spre mişcare dezorganizată, corectarea prin cântec a vorbirii cu intensitate mare şi a ţipătului ;.

b) acordarea libertăţii depline şi nesupravegherea copiilor în joc. 137) Ce implică pentru profesorul de educaţie muzicală cunoaşterea „ nivelului acţional „

al elevilor” din ciclul curricular „aprofundare” ? a) presupune organizarea unor lecţii fără mişcare fizică , cu implicări strict teoretice ;

b) satisfacerea dorinţei de mişcare organizată (sport, dans) a elevilor şi de activităţi ludice interdisciplinare ;

138) Care sunt criteriile generale şi cele particulare de selecţionare a pieselor vocale necesare activităţilor muzicale în şcoala?

a) selecţionarea pieselor în funcţie de ciclurile curriculare, în funcţie de obiectivele de referinţă/ competenţele specifice, selecţionarea în funcţie de capacitatea muzicală a elevilor şi interesului manifestat de elevi pentru o anumită piesă ; b) numai după interesul manifestat de elevi pentru o anumită piesă şi capacitatea lor muzicală.

139) Care sunt criteriile generale de selecţionare a unei piese instrumentale pentru utilizarea ei în procesul de educaţie muzicală din învăţământul obligatoriu? a) să corespundă ciclurilor curriculare, să ţină cont de obiectivele de referinţă/competenţele din programa şcolară, de nivelul capacităţii muzicale a fiecărui elev atunci când se lucrează individual; d) să permită numai o manevrare uşoară, comodă a instrumentului; 140) Care sunt criteriile de selecţionare a pieselor muzicale pentru receptarea lor prin mijloace audio? Receptarea muzicii în şcoli este un obiectiv principal al reformei învăţământului actual. Selecţionarea pieselor spre audiere trebuie să fie făcută după anumite criterii:

a) cerinţe impuse de ciclurile curriculare, cerinţe indicate de obiectivele /competenţelor programelor şcolare, de curba de atenţie a elevilor;

b) să ţină cont numai de durata audierii , de curba de atenţie şi de experienţa anterioară a elevilor .

141) Ce înţelegem prin „audiţie activă” în ora de educaţie muzicală?

„Audiţie muzicală activă” presupune: a) elevii să asculte o piesă muzicală, ca o activitate liberă, cu scopul strict şi unic de relaxare ; b) audierea unei piese şi orientarea atenţiei elevilor , de către profesor, spre elementele de limbaj ale piesei muzicale, elevii să fie antrenaţi în diverse tipuri de activităţi specifice vârstei şi capacităţii muzicale/ generale; 142) Tipuri de exerciţii specifice orei de educaţie muzicală pentru învăţământul primar şi mai des întâlnite în clasele I-II sunt: a) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa anterioară notaţiei; b) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa de notaţie muzicală; 143) Tipuri de exerciţii specifice orei de educaţie muzicală pentru clasele III-VIII: a) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa anterioară notaţiei;

b) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa ciclului curricular „dezvoltare” . 144) Tipuri de exerciţii specifice orei de educaţie muzicală pentru învăţământul liceal (curs inferior)sunt: a) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa anterioară notaţiei; b) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa ciclului curricular „observare şi orientare”” . 145) Tipurile de exerciţii specifice orei de educaţie muzicală pentru învăţământul liceal (curs superior)sunt: a) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa anterioară notaţiei;

b) exerciţii ritmice, melodice, de dicţie, de interpretare vocal/instrumentală expresivă şi de audiţie muzicală, creativitate pentru etapa ciclului curricular „aprofundare” şi „specializare”

146) Se pot constitui în „studii de caz” spre a fi studiate în învăţământul liceal, la ora de educaţie muzicală :

a)simfonia „Fantastica” de Hector Berlioz; b)„Balada” de Ciprian Porumbescu.

147) Se pot constitui în „studii de caz” spre a fi studiate în învăţământul gimnazial la ora de educaţie muzicală:

a)simfonia a IX-a de Ludwig von Beethoven; b)„Balada” de Ciprian Porumbescu.

148) Se pot constitui în „studii de caz” spre a fi studiate în învăţământul primar la ora de educaţie muzicală:

a) opera „Oedip” de George Enescu; b) opera „Motanul Încălţat” de Cornel Trăilescu; c)„Balada” de Ciprian Porumbescu.

149) Se pot constitui în „studii de caz” spre a fi studiate în învăţământul liceal la ora de educaţie muzicală:

a) Traviata” de Giuseppe Verdi ; b) „Dans ţărănesc” de Constantin Dimitrescu.”

150 ) Se pot constitui în „studii de caz” spre a fi studiate în învăţământul gimnazial la ora de educaţie muzicală:

a) simfonia a III-a de Ludwig von Beethoven; b)„Anotimpurile” de Antonio Vivaldi

151) Într-o lecţie de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe în varianta inductivă ce pune accent pe descoperirea din audiţia muzicală a problemei propuse, titlul(subiectul) lecţiei trebuie anunţat :

a)de la începutul predării subiectului ; b)după explicaţiile ce formează etapele predării subiectului. 152)Într-o lecţie de orice tip şi variantă este posibil să utilizăm: a) demersul de argumentare inductivă şi deductivă; b)numai demersul de argumentare inductivă. 153) Într-o lecţie de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe în varianta inductivă, titlul

lecţiei (subiectul): a) nu trebuie anunţat de la începutul predării, deoarece la acesta elevii trebuie să ajungă prin analizarea, observarea şi compararea unor elemente ce intră în definirea subiectului de lecţie; b) elevilor trebuie să li se anunţe întâi titlul ,apoi regula şi în următorul pas didactic să urmeze explicaţiile şi aplicaţiile.

154)Când se utilizează demersul de argumentare deductivă în predare?

Într-o lecţie de formare a deprinderilor muzicale(ex: arpegiul major) este posibilă să aducem argumente:

a) strict deductive; b) strict inductive; c) deductive, inductive şi argumente de analogie/ comparaţie.

155) Într-o lecţie de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe în varianta inductivă: a) materiarialele didactice trebuie expuse în totalitate de la începutul lecţiei; b) ) materiarialele didactice trebuie expuse şi descoperite treptat pe parcursul lecţiei. 156) Într-o lecţie de orice tip şi variantă este posibil să utilizăm argumentarea deductivă, deoarece aceasta permite: a) înţelegerea lecţiei de la definiţie la exemple şi tot odată permite profesorul poate să folosească eficient timpul unei ore; b) ca predarea să utilizeze traiectoria de la exemple spre definiţii.

157)Este posibil la ora de educaţie muzicală să utilizăm cele trei demersuri de argumentare: inductivă, deductivă şi prin analogie-comparaţie? O lecţie de educaţie muzicală calificată drept bună ca model de aplicare al metodelor de învăţământ este de dorit; a) ca predarea să utilizeze argumentarea inductivă, cât şi cea deductivă sau prin analogie-comparaţie;

b)ca predarea să apeleze la argumentări prin analogie-comparaţie deoarece aceste căi sunt suficiente pentru ca orice subiect să devină accesibil.

158) Ce cuprinde secvenţa „moment organizatoric şi ce importanţă are pentru întraga lecţie? Cel mai simplu tip de desfăşurare a primei secvenţe dintr-o lecţie (secvenţa momentului organizatoric) cuprinde:

a)salutul dintre profesor /clasă, prezenţa elevilor; b) salutul dintre profesor /clasă, prezenţa elevilor, anunţarea activităţilor ce se vor desfăşura în oră, intonarea cântecelor obligatorii intercalate cu exerciţii de pregătire vocală;

159) Care este scopul secvenţei de încheiere a lecţiei? În secvenţa destinată încheierii lecţiei, profesorul trebuie:

a) să repete într-un nou context atractiv numai ceea ce este teoretic esenţial , prin exerciţii practice muzicale ( cântece- audiţii);

b)să repete într-un nou context atractiv numai ceea ce este esenţial teoretic în noua lecţie. 160) În secvenţa destinată încheierii lecţiei; a) se repetă într-un nou context atractiv şi sintetizat, ceea ce s-a predat cu specific muzical atât elementele practice cât şi cele teoretice; b) nu se mai apelează la cântec sau la o audiţie muzicală în această secvenţă muzicală; 161) Nota unui elev la ora de educaţie muzicală este considerată că reflectă cel mai bine când este compusă din: a) probe practice 60% din notă şi probe orale 40% din notă; b) probe orale 40% şi din probe scrise 60%; c) 60% probe practice , 20% probe orale şi 20% probe scrise. 162)Evaluarea unui elev la ora de educaţie muzicală este recomandată a fi efectuată prin probe practice muzicale, ce reprezintă 60% din notă ,probe ce constau în: a)intonarea cântecelor, execuţia unor fragmente instrumentală, descifrare de partitură; b) răspunsuri orale teoretice. 163) În ce condiţii se acordă unui elev nota 5? Nota 5(cinci): a) nu se acordă unui elev dacă acesta a realizat 50% din probe cu ajutorul profesorului; b) se acordă unui elev dacă acesta a realizat 50% din probe cu ajutorul profesorului; 164) Care este procedeul de acordaj pentru o melodie ce aparţine sistemului tonal-funcţional? O melodie ce aparţine sistemului sonor tonal-funcţional se pregăteşte pentru intonare:

a) printr-un acordaj ce cuprinde structuri melodice arpegiate sau în succesiune dependente de funcţiile armonice;

b) melodia tonal-funcţională(melodia clasică) nu are o proiectare a verticalităţii armoniei în orizontalitatea monodiei, de aceea acordajul nu ţine cont de funcţiile tonale.

165) O melodie ce aparţine sistemului sonor tonal-funcţional(melodie clasică) se pregăteşte pentru intonare: a) printr-un model de acordaj standardizat (ex: do-mi-sol, si-re-fa-la, sol-mi-do pentru Do Major), aplicat pe orice tonică, deoarece toate piesele de factură clasică au formulele melodice iniţiale identice; b)modelul standardizat este o convenţie ce nu se regăseşte obligatoriu în formulele melodice iniţiale , de aceea poate fi înlocuit cu un altul. 166) Care este procedeul de acordaj pentru o melodie ce aparţine sistemului sonor modal? O melodie ce aparţine sistemului sonor modal se pregăteşte pentru intonare : a)prin acelaşi model standardizat ca şi o melodie tonală(clasică); b) nu există deosebiri între cadenţele melodice ale celor două stiluri; c) prin mode particularizate specifice tipurilor de cadenţe modale. 167) O melodie ce aparţine sistemului modal se pregăteşte pentru intonare ; a) printr-un grup de exerciţii ce cuprind structuri melodice specifice, aparţinând atât scărilor modale, cât şi fiecărui cântec separat; b) melodia modală nu are alte tipuri de a se organiza pe orizontală faţă de cea tonală 168) Care sunt tipurile de organizare a colectivului de elevi pentru activităţile specifice educaţiei muzicale în clasă? Tipul de organizare a colectivului de elevi pentru o lecţie de educaţie muzicală este:

a) cel mixt, de organizare frontală, pe grupe şi individuală; b) numai frontală şi individuală;

c) numai frontală şi pe grupe.

169.Într-o lecţie de muzică în învăţământul obligatoriu tipul de organizare a colectivului de elevi trebuie să se bazeze:

a. În primul rând pe lucrul individual (cu un elev), deoarece intonarea unei piese cu fiecare elev (individual) este o activitate utilă pentru dezvoltarea interpretării vocale a repertoriului;

b. Pe lucrul pe grupe cât şi pe lucrul individual, alături de lucrul frontal .

Înlocuiţi spaţiile libere printr-un cuvânt corespunzător .( 8 puncte) 170) Programa şcolară de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăreşte câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din acest document :

-educaţia muzicală trebuie să fie ................................, iniţierea instrumentală întăreşte caracterul activ, aplicativ al educaţiei muzicale vocale. 171 ) Programele şcolare de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăresc câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din aceste documente : -repertoriul de piese muzicale trebuie eşalonat pe tot parcursul anului şcolar pe criteriul cronologic al anotimpurilor şi al evenimentelor .....................

172) ) Programele şcolare de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăresc câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din aceste documente : -instrumentele trebuie să aibă calitatea de a fi manevrate cu uşurinţă(fără dificultăţi tehnice de către elevi) .Printre acestea numărându-se: xilofonul, ……………….., trianglul, clavietă, fluierul sau blockflote etc.)

173) Programele şcolare de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăresc câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din aceste documente printre care şi:

-audiţia muzicală trebuie să fie ............................., înţelegând prin aceasta receptarea ei conştientă, dar şi reflexivă a muzicii, asociind activităţi ca desenul şi compunerea de texte, mişcarea.

174) Programele şcolare de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăresc câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din aceste documente printre care şi:

problema decodificării (citire) unei partituri apelând la limbajului muzical, activitate ce se poate face apelând la tehnica vocală a……………… sau la cea a descifrării instrumentale;

175) ) Programele şcolare de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăresc câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din aceste documente printre care şi:

formarea şi dezvoltarea ............................. prin inventarea unor melodii de către elevi, crearea unor scenarii pentru muzica audiată, crearea unor efecte sonore timbrale etc.

176) Programele şcolare de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăresc câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din aceste documente printre care şi:

-problema exprimării propriilor ................... şi a propriilor opinii /atitudini în interpretarea unor piese sau în audierea acestora.

177)Programele şcolare de educaţie muzicală pentru învătământul obligatoriu urmăresc câteva idei noi ce se regăsesc în obiectivele cadru (cls I - VIII) şi în competenţele generale (cls IX – X) din aceste documente printre care şi:

-problema corelărilor inter şi multidisciplinare la nivelul ariei curriculare “Arte” sau al altor arii curriculare , cu scopul evitării……………………….

178) Resursele procesului de educaţie muzicală se constituie dintr-un sistem compus din: resurse umane, resurse materiale, resurse ....................şi resurse procedurale vizând formele activităţii în didactica muzicală.

179) Imaginaţia muzicală vizează capacitatea de a crea imagini noi ,configuraţii melodice/timbraleşi de a soluţiona probleme de................................. 180) Imaginaţia (capacitatea de a crea imagini noi, de a soluţiona probleme) traversează un drum care începe de timpuriu cu:

-imagini (lucruri-fiinţe) cu elemente.................................(ce îndepărtează sau deformează realul) -imagini reale(fenomene) cu elemente fantastice.

181) ) Imaginaţia (capacitatea de a crea imagini noi, de a soluţiona probleme) traversează un drum care începe de timpuriu cu:

-evocări (reprezentări) ce formează imaginaţia ………………dar şi imaginaţia creatoare.

182) Instrumentele de evaluare oral/practice, posibile de a fi aplicate la ora de educaţie muzicală, concretizate în tipuri de probe sunt: întrebare/răspuns oral, expunere orală/ a unei teme restrânse, curente, recunoaştera orală a unor intervale- acorduri-formule ritmice, ……………….., interpretare unei piese: vocal- vocal/instrumentală- instrumental, citirea unei partituri . 183) Instrumentele de evaluare scrise , posibile de a fi aplicate la ora de educaţie muzicală, concretizate în tipuri de probe sunt: expunere în scris (extemporal) a unei teme restrânse- curente, expunerea scrisă a unei teme de sinteză (teză),…………….., răspuns la un chestionar scris, chestionar scris cu răspunsuri multiple, la alegere (M.C.Q), referat şi portpofoliul.

184) Instrumentele de evaluare orale şi scrise , posibile de a fi aplicate la ora de educaţie muzicală, concretizate în tipuri de probe sunt pentru probele scrise: expunere în scris (extemporal) a unei teme restrânse- curente, - expunerea scrisă a unei teme de sinteză (teză) ,dicteu, răspuns la un chestionar scris, chestionar scris cu răspunsuri multiple, la alegere (M.C.Q), referat şi……………….. iar pentru probele orale: întrebare/răspuns oral expunere orală/ a unei teme restrânse- curente, recunoaştera orală a unor intervale- acorduri-formule ritmice, solfegierea şi citirea unei partituri. 185) Ce tip de imaginaţie favorizează audiţiile muzicale cu sonorităţi figurative (descriptive ) comparativ cu cele cu sonorităţi nonfigurative(abstracte)? Piesele muzicale instrumentale cu intenţii figurative ilustrative (descriptive) favorizează o imaginaţie .................................., iar cele cu muzică nonfigurativă (abstractă) favorizează o imaginaţie creatoare cestea din urmă neavând suport real forţează imaginaţia, creând imagini noi, inedite. 186) Una din cele mai eficiente procedee de formare şi dezvoltare a creativităţii la elevi este receptare prin audiare a muzicii nonfigurative (abstracte) care favorizează imaginaţia ............................prin faptul că, acestea, neavând suport real (descriptiv-onomatopeic) forţează imaginaţia, creând imagini noi, inedite. 187) Una din primele procede de formare şi dezvoltare a creativităţii la elevi mici (ciclul curricular achiziţii fundamentale) este receptare prin audiare a muzicii figurative (descriptive, onomatopeice) care favorizează imaginaţia reproducătoare având suport real (copilul are mici experienţe sonore) îi dă posibilitatea să facă asocieri şi să concretizeze şi să creeze desene şi chiar mici........................... 188) Metodologia- ca parte a didacticii- studiază rolul metodelor în învăţământ; şi modul lor de utilizare cât şi al.................................acestora

189) Strategia didactică se referă la abordarea .......................a metodelor şi procedeelor,

190) Pe lângă metodele tradiţionale sau de dată mai recentă, de formare a deprinderilor, cunoştinţelor muzicale în actualele probrame şcolare sunt indicate obiective cadru/competenţe generale care contribuie la dezvoltarea creativităţii; din această categorie, posibile a fi utilizate în educaţia muzicală formală, amintim metode ca : jocul, brainstorming, sinectica şi.......................

191) Dintre metodele de formare a deprinderilor şi cunoştiinţelor muzicale metoda................................este cel mai frecvent utilizată pentru categoria deprinderi muzicale

192) Exerciţiile, după locul(momentul)când intră în activitatea unei secvenţe de oră pot fi exerciţii de bază ( ce slujesc unei categorii cu caracter general) exerciţii pregătitoare (specifice fiecărei melodii)şi exerciţii de..........

193) Din programa şcolară pentru clasele V-VIII , pe care o prezentăm mai jos, lipseşte un termen :

Notă de prezentare Obiective.................... Obiective de referinţă – activităţi de învăţare Conţinut-recomandări de repertoriu muzical Conţinut-recomandări de repertoriu muzical

194) ) Din programa şcolară pentru clasele V-VIII , pe care o prezentăm mai jos, lipseşte un termen :

Notă de prezentare Competenţe............................. Competenţe specifice Valori şi atitudini Sugestii metodologice Recomandări pentru repertoriu Standarde de performanţă

195)Stocarea informaţiilor muzicale (senzoriale, noţionale, operaţionale), proces cunoscut cu numele de memorie muzicală se produce în faze (etape).

Ce fază este omisă în enumerarea de mai jos : - Faza întipăririi şi păstrării aspectului general al piesei: -Faza reproducerii parţiale a piesei; - Faza reproducerii integrale a piesei ; - Faza ......................piese.

196) În secvenţele lecţiei de mai jos , lipseşte o componentă: -activităţi introductive (catalog, anunţarea scopului lecţiei şi structura lecţiei); -evaluarea elevilor: un grup de trei elevi sunt verificaţi prin probe de interpretare vocală sau instrumentală; restul clasei răspund în scris la un chestionar de tip M.C.Q.; -comunicarea rezultatelor evaluării; -predarea lecţiei noi; -ancorarea în cunoştinţele anterioare dintr-un chestionar ; -aplicare-învăţare prin probe practice şi probe orale referitoare la subiectul lecţiei. - .................lecţiei 197 ) În secvenţele lecţiei de mai jos , lipseşte o componentă: -activităţi introductive (catalog, anunţarea scopului lecţiei şi structura lecţiei); -evaluarea elevilor: un grup de trei elevi sunt verificaţi prin probe de interpretare vocală sau instrumentală; restul clasei răspund în scris la un chestionar M.C.Q.; -comunicarea şi comentarea rezultatelor evaluării prin chestionarul M.C. Q.;

-probe de sondare a stadiului de asimilare a tehnicii invenţiunilor (melodice, ritmico-timbral; -comunicarea şi demonstrarea tehnicii de inventare a unei linii melodice, sau ritmico-timbrale; -aplicaţii pe grupe şi individual; -ancorarea în problemele cerute în chestionar. - ................lecţiei 198) ) În secvenţele lecţiei de mai jos , lipseşte un termen ce defineşte o secvenţă a unei lecţii: -................ atenţiei prin anunţarea scopului şi succesiunii tipului activităţii din oră; -comunicarea noilor cunoştinţe referitoare la decodificarea (citirea) unei partituri prin intermediul unui instrument; -probe de sondare a modului în care se realizează decodificarea partiturilor (fragmente); -aplicaţii pe grupe individual (tehnica de decodificare a partiturilor prin intermediul instrumentelor); -consolidarea lecţiei prin receptarea de noi piese muzicale cu scopul de a întări regula şi a lărgi aria problemei; - încheierea lecţiei. 199) ) În secvenţele lecţiei de mai jos , lipseşte o componentă: -activităţi introductive (organizarea clasei pentru cele două tipuri de activităţi, evidenţiind importanţa acestora) -verificarea frontală a unei singure piese pe baza unei grile date sub forma unui extemporal; - .................extemporalului -dialog pe marginea fiecărei probleme din schema de problematizare; -citirea schemei de recapitulare şi notarea acesteia în caietele elevilor; -încheierea lecţiei cu un cântec reprezentativ pentru tema recapitulativă şi cu o audiţie muzicală scurtă pe aceeaşi temă.

200) Activitatea de antrenare a elevilor în citire ritmică la începători are câteva secvenţe; în enumerarea de mai jos lipseşte un termen care întregeşte arcul de activităţi cu elevii :

a) citirea notelor(rostirea) frontală. b) exersarea tactării, cu toată clasa; c) citirea ritmică pe fiecare unitate de timp(bătaie)- frontal; d) citirea metro-ritmică pe fiecare măsură/motiv/frază/perioadă cu fiecare

grupă de elevi; e) citirea metro-ritmică pe fiecare măsură/motiv/frază/perioadă individal cu

elevi de diverse categorii de aptitudini. f) citirea ritmică................