Realizare: prof. Stănărîngă Carmen

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIINSPECTORATUL JUDEŢEAN ŞCOLAR DOLJ

Nr. ....... din ..................................

INSPECTOR ŞCOLAR GENERALPROF. DOINA BUŞOI

• Avizat, Avizat,

• INSP. ŞC. EDUCATIV PRIMĂRIA GHIDICI

• Prof. DIANA CIORBAGIU PRIMAR,

• Ing . TACHE CONSTANTIN

•

•

• Avizat, Avizat,

• Şcoala cu cls.I-VIII Ghidici Biblioteca Municipală Băileşti

• Director, Director,

• Prof. Vladimir Costencu Janeta Vlad

•

•

• In 1867, Johann Strauss a compus un vals care avea să devină cea

mai faimoasă compoziţie a sa, și anume “Dunărea Albastră”.

• De atunci, muzica și fluviul au fost strâns legate în imaginaţia

noastră: soarele strălucind pe valurile albastre, în timp ce cuplurile

valsează cu eleganţă

• Astăzi, la mai mult de 100 de ani după moartea Regelui Valsului,

cântecul său continuă să trăiască. S-ar putea ca Strauss să numai

recunoască fluviul care l-a inspirat, pentru că die Schöne Blaue

Donau, 'frumoasa Dunăre Albastră,' a devenit gri. Fluviul este o

resursă de apă potabilă.

• De asemenea, el asigură apa pentru irigaţii, industrie, pescuit,

turism, producere de electricitate,navigaţie și, din nefericire, este

destinaţiafinală a apelor reziduale din sistemelede canalizare.

Această presiune enormă și-a lăsat amprenta: regiunea Dunării și a

Mării Negre, în care se varsă fluviul după ce străbate mai mult de

2.850 de kilometri, se confruntă cu probleme majore de mediu și

sănătate.

• Lista factorilor care ameninţă ecosistemul Dunării este foarte

mare: cantităţi mari de nutrienti (azot si fosfor), exploatarea

intensivă și lipsa de apă, schimbări ale cursului fluviului,

contaminarea cu substanţe nocive, cum ar fi metalele grele și

ţiţeiul, poluarea accidentală și degradarea luncilor’

• Cei mai importanţi factori poluanţi includ reziduurile din orașe și

de pe platformele industriale, îngrășămintele chimice și gunoiul de

la fermele mari de animale și alte deșeuri care rezultă din

prelucrarea substanţelor petrochimice, din producţia de oţel,

cherestea, hârtie și celuloză.

• Cantităţile de azot și fosfor care ajung în Dunăre în fiecare an sunt

uriașe, dacă le comparăm cu cele care există în alte fluvii europene

mari. Aproximativ 550.000 de tone de azot sunt deversate în

Dunăre, în comparaţie cu cele 50.000 de tone din Rin și cele

149.000 de tone din Sena.

• Nivelurile excesiv de mari ale nutrienţilorduc de obicei la

hipertrofiere: supraîmbogăţirea apei cu materie organică, mai ales

cu alge. Când masa algelor se degradează, ea consumă oxigenul

din apă. In cazul cel mai nefericit, acest lucru duce la dispariţia

altor specii și la pierderea biodiversităţii.

• Altă problemă este pierderea biodiversităţii prin extinderea fără

măsură a pescuitului

• Apele reziduale netratate, provenind de la localităţile de pe maluri

și râurile care se varsă în Dunare ridică probleme serioase de

sănătate pentru populaţie. Bolile care pot fi cauzate de folosirea

apei din zonă includ holera, hepatita A, dizenteria și febra tifoidă .

• Este aproape imposibil să marginalizăm aceste probleme, dacă

luăm în considerare faptul că regiunea Dunăre-Marea Neagră

conţine singurul și cel mai important curs de apă neoceanic din

Europa. Este vorba de un bazin care acoperă o treime din Europa

continentală și adăpostește peste 160 de milioane de oameni. Mai

mult, importanţa strategică a Dunării pentru UE va crește în

viitor, odată cu extinderea viitoare. Până acum, Dunărea a fost o

legătura crucială pentru Europa centrală și graniţa între UE și

regiunea Balcanilor și a Mării Negre. Odată cu extinderea,

Dunărea va fi axa centrală a Europei și Marea Neagră va deveni o

zonă riverană a Uniunii.

• Totuși, numai UE nu poate face miracole pentru a salva fluviul

Dunărea sau Marea Neagră. Dacă se dorește înregistrarea unor

progrese reale, ţările din regiune trebuie să-și unească resursele și

să înceapă să colaboreze mai strâns.

• Scoala impreuna cu Primaria localitatii Ghidici vor juca un rol

important si vor incerca sa faciliteze încheierea unor angajamente

politice. Grupul se va asigura că proiectele vizând reducerea

poluării și administrarea durabilă a resurselor de apă și a

ecosistemelor se implementează în regiunea extinsă a Dunarii.

•

• S-a ajuns la concluzia că a sosit momentul să se îmbunătăţească

definitiv starea apelor Dunarii..

• Noi vom viza salvarea resurselor și nu va fi detrimentală

mediului înconjurător. De asemenea, societatea începe să înţeleagă

problemele de mediu specifice fluviului. Sarcina noastră comună

este să transmitem acest mesaj tuturor. In viitor, semnăturile puse

pe declaraţii și acorduri trebuie transpuse în practică, pentru a

revitaliza și pentru a permite Dunării Albastre să-și recapete

culoarea ei adevărată.

• Extinderea va avea efecte secundare pozitive în legatură cu ceea ce

privește mediul: aer mai curat, apă potabilă de bună calitate și

procedee mai sigure de eliminare a deșeurilor pe tot cuprinsul

Europei. Pe scurt, o calitate mai bună a vieţii pentru milioane de

oameni - un motiv temeinic pentru a realiza standarde de mediu

mai ridicate.

• Pe măsura ce poluarea aerului scade, la fel scade și riscul

populaţiei de a contracta boli respiratorii, așa cum sunt bronșita

sau astmul. Acest lucru este deosebit de important pentru

grupurile vulnerabile, cum sunt ca de exemplu copiii. Se consideră

că implementarea completă a legislatei UE privind calitatea aerului

va duce la scăderea numărului de cazuri de bronșite cronice cu

43.000 până la 180.000 de cazuri, în timp ce un control mai atent

al emisiilor de gaze va ajuta la evitarea unui număr de 15.000-

34.000 decese premature.

• Impurităţile din aer nu afectează numai corpul uman: pereţii

înegriţi și degradaţi din orașele noastre demonstrează puterea

destructivă a poluării și a ploilor acide. Orășenii nu sunt singurii

oameni care se vor bucura de avantajele oferite de aerul curat: o

cantitate mai mică de dioxid de sulf (SO2) poate duce la creșterea

volumului recoltelor.

• Aerul nu are frontiere, deci scăderea poluării în ţara noastra

va aduce beneficii sănătăţii publice.

• Apa potabilă curată are o importanţă vitală pentru viaţa

oamenilor. Adesea ea este inclusă printre drepturile umane de

bază. Multe sectoare economice - industrie, pescuit, agricultură și

turism - de asemenea depind de resursele de apă de calitate

superioară. Multe ţări candidate încă se confruntă cu probleme

privind asigurarea apei pentru utilizări casnice și industriale. Nu

toate locuinţele au apă potabilă curentă. Calitatea apei este adesea

o cauză de îngrijorare – ea este adesea contaminată cu microbi,

plumb și pesticide.

• Implementarea directivelor UE privind calitatea apei în toate ţările

candidate va permite rezolvarea acestor probleme. Zece milioane

de case vor avea apă potabilă la robinet. Aceasta va fi de calitate

superioară, minimalizând problemele potenţiale de sănătate.

• Mai puţini oameni vor fi nevoiţi sa cumpere apă îmbuteliată.

Astfel se va reduce cantitatea de deșeuri produse.

• Starea râurilor, a lacurilor și a zonelor riverane se va

îmbunătăţi. Astfel, turiștii și localnicii vor putea folosi aceste

resurse naturale în condiţii de siguranţă mai mari, pentru înot sau

pescuit. Pentru industrie, o apă de o calitate mai bună înseamnă

costuri scăzute de producţie și de întreţinere, deoarece apa

murdară nu va mai degrada utilajele.

• Ca pretutindeni în Europa, dezvoltarea economica și creșterea

consumului în ţările candidate duc la creșterea cantităţii de

deșeuri. Metoda cea mai utilizată de a scăpă de deșeuri este ca ele

să fie aruncate în gropile de gunoi. Este nevoie să se controleze

extinderea acestor locaţii pentru a putea preîntâmpina ca ele să

devină un pericol. Proasta lor administrare - sau în cel mai rău caz

ilegală - poate prejudicia ecosistemele și sănătatea oamenilor,

deoarece metalele grele sau substanţele toxice se scurg în sol și

sunt emise în aer. Studiul asupra beneficiilor estimează că în

România, directivele UE privind gropile de gunoi vor ajuta la

creșterea cantităţii de deșeuri reciclate și compostate, cu peste 10

milioane tone pe an.

• Acest lucru va reprezenta o îmbunătăţire majoră, dat fiind faptul

ca 98 % din gunoiul municipal rezultat în mod curent în

România este aruncat în gropile de gunoi.

• O metodă mai eficientă de administrare a deșeurilor va ajuta

companiile să-și minimalizeze costurile prin creșterea proceselor

de reciclare și prin reducerea folosirii de materiale primare, cum

sunt metalele, hârtia și sticla. De asemenea, companiile vor aprecia

iniţiativele privind alinierea procedurilor administrative.

• Acesta este un stimulent real, pentru a-i face pe oameni să depună

eforturi pentru a asigura o protecţie mai bună mediului

înconjurător.

• Cine este preocupat de zonele riverane? Sunt mulţi cei care sunt

interesaţi de aceste zone. Printre aceștia îi putem enumera pe

pescari și pe producătorii din fermele de acvaculturi, industria

energetică, pe transportatorii și operatorii portuari, pe cei care au

afaceri în turism, localnicii . . . și pe toţi ceilalţi care folosesc

zonele riverane și resursele lor. Când avem de-a face cu o gamă de

activităţi atât de extinsă, resursele zonelor noastre riverane sunt

supuse unei presiuni constante. In multe zone, calitatea (și

cantitatea) apei sunt ameninţate, habitatele naturale dispar.

• Zonele riverane suferă un proces de eroziune accentuată. Pe

măsura ce se degradează resursele fizice și biologice ale zonelor

riverane, scad și oportunităţile pentru desfășurarea unor activităţi

economice durabile. Condiţiilesociale se deteriorează și ele.

• > Cu un curs lung de 2.857 km, Dunărea este al doilea mare

fluviu al Europei, după Volga.

• > 99% din bazinul de captare al Dunării aparţine unui număr de

13 ţări: Germania, Austria, Republica Cehă, Republica Slovaca,

Ungaria, Slovenia,Croaţia, Bosnia, Yugoslavia, Bulgaria, România,

Moldova și Ucraina. Restul de 1% este împărţit între Polonia,

Italia și Elvetia.

• > Bazinul fluviului Dunărea acoperă aproximativ 2 milioane km

pătraţi: o treime din Europa continentală.

• > In marele bazin al Mării Negre locuiesc aproximativ 160 de

milioane de oameni.

• > In fiecare an Dunărea varsă aproximativ 350 kilometri cubi de

apă in Marea Neagră.

• Studiul abordează evaluarea avantajelor asupra mediului, sociale și

economice printr-o analiză în trei etape. Prima etapă este să se

evalueze ce fel de avantaje există în general (de exemplu, scăderea

numărului de boli respiratorii). A doua etapă este să se estimeze

mărimea beneficiilor (de exemplu, ce număr de îmbolnăviri poate

fi evitat).

• In final, se evaluează valoarea bănească a avantajelor (de

exemplu cât costa evitarea daunelor). Beneficiile sunt estimate cu

ajutorul câtorva metode. De exemplu, se calculează 'daunele

evitate': reducerea numărului de cazuri de astm sau de folosire a

materiilor prime.

• Altă metodă este analiza ´disponibilităţii de plată': valoarea pe care

oamenii o atribuie vieţii trăite intrun mediu ambiant mai curat..

Cifrele se întind pe o plajă foarte largă, deoarece, de exemplu, este

foarte greu să se măsoare impactul poluării aerului. In același mod,

este aproape imposibil să se dea o valoare băneasca vieţii umane.

Din aceste cauze, nu este corect din punct de vedere știinţific să se

menţioneze numai o singură cifră, foarte precisă - beneficiile

trebuie văzute ca estimări generale.

• Pentru abordarea acestor probleme, s-au pus in practica niste

strategii pentru a promova o administrare mai bună a zonelor

riverane. Aceste strategii se concentrează în jurul unui număr de

principii privind Managementul Integrat al Zonelor Riverane

• Perspective pe termen lung;

• Asigurarea managementului flexibil ca;

• parte a unui proces in desfășurare;

• Reflectarea nevoilor locale;

• Lucrul cu procedee naturale;

• Implicarea tuturor celor afectaţi;

• Mobilizarea, susţinerea și implicarea tuturor instituţiilor

administrative relevante;

• Combinarea instrumentelor folosite.

• Acest program a pus în evidenţa faptul că multe dintre

problemele cu care se confruntă zonele riverane sunt rezultatul

unor deficienţe instituţionale, cum ar fi lipsa de coordonare între

diversele autorităţi și factorii implicaţi, responsabili pentru

adminstrarea locală. Datorita naturii inter-corelate a problemelor

fizice, biologice, sociale și economice cu care se confruntă zonele

riverane, o reacţie de răspuns unilaterală la aceste probleme este

adesea sortită eșecului. Cel mai bun răspuns îl reprezintă o

abordare multilaterală a metodei de administrare a zonelor

riverane și a resurselor lor, bazată pe înţelegerea deplină a

condiţiilor locale și a dinamicii lor.

• Scopul nostru este acela de a încuraja și susţine localnicii si

elevii prin asigurarea de informaţii, inclusiv a informaţiilor privind

procedee folosite cu succes în alte părţi. Problema este lipsa unei

finanţari a acestor acţiuni novatoare privind zonele riverane.

• S-a ilustrat importanţa participării celor direct implicaţi(directorul

scolii- dnul Vladimir Costencu si Primaria prin intermediul d-

nului Tache Constantin), pentru a realiza un management de

calitate al zonelor riverane. Deși importante, numai acţiunile

administraţiei nu sunt suficiente.

• Pentru a găsi abordări durabile și echitabile ale administrării

zonelor riverane, toate grupurile majore de utilizatori ale

resurselor riverane dintr-o zonă trebuie să fie implicate: pescarii,

cei care au ferme de acvaculturi, producătorii de energie,

transportatorii și operatorii portuari, turismul, localnicii, industria

turismului . . . și tu!

• Evenimentul initiat la nivel de scoala se va numi "Să ne schimbăm

comportamentul" și pune în evidenţă patru teme centrale comune

pentru conferinţă și pentru expoziţie

• Cum putem noi - cetăţeni, oameni de afaceri, politicieni, autorităţi,

tineri și alte categorii implicate - să facem lumea un loc mai sănătos

și avem mai multă grijă de mediul în care trăim? Între15-19 iunie

2010, participanţii la aceasta activitate vor răspunde la această

întrebare participând la numeroase seminarii și ateliere de lucru. De

asemenea, ei vor vizita o gamă extraordinară de standuri

expoziţionale.

• Seminariile și atelierele de lucru vor aborda următoarele subiecte

principale:

• Sănătatea copiilor și mediul;

• Capital natural, alegeri naturale – consum și producţie durabile;

• Natura 2010 - de la viziune la realitate Obiectivul Săptămânii

Verzi este să strângă cât mai multe informaţii despre problemele

care trebuie abordate în viitor în aceste zone de acţiune și de a

întări cooperarea între Comisia Europeană și toţi actorii majori

implicaţi în probleme de mediu: parteneri economici și sociali,

autorităţi naţionale, regionale și locale, alţi reprezenti.

• Sesiunea de deschidere va prezenta temele ce vor fi supuse

dezbaterii in Săptămâna Verde. In timpul sesiunii paralele și al

discuţiilor informale, în decursul negocierilor, reprezentanţii

tinerilor vor prezenta precupările lor privind mediul și îi vor

provoca pe cei insarcinati cu probleme de mediu cât și pe alţi

participanţi la Săptămâna Verde 2009 să găsească soluţii la

problemele prezentate și să îi informeze despe căile de urmat în

viitor Sesiunea de închidere, de la sfârșitul conferinţei, va trage

concluziile și va rezuma rezultatul discuţiilor iniţiate de

reprezentanţii tinerilor, de cei care au luat cuvântul, de delegaţi si

de participanţii la expoziţie.

• Rezultatele vor face posibilă stabilirea unui punct de vedere comun

pentru a stabili calea de urmat .

• Expoziţia va prezenta iniţiative privind mediul, și proiecte care se

vor derula în patru arii tematice. Vor fi în plus, câteva exponate

speciale menite să-îi surprindă pe participanţii la Săptămâna

Verde, în afara sălii de conferinţe.

• De asemenea, prof Stanaringa Carmen organizează cinci

concursuri , deschise tinerilor cu vârste cuprinse intre 6 si 22 de

ani. Secţiunile de concurs sunt pictură, poezie, dansuri populare,

fotografie și redactarea unui discurs. Pe 19 iunie va avea loc

Consiliul Tinerilor, special creat pentru Probleme de Mediu.

Delegaţii ale elevilor din instituţii invecinate își vor exprima

opiniile asupra celor mai importante probleme de mediu care sunt

dezbătute în prezent de miniștrii pentru mediu ai ţărilor membre

ale UE.

• Una dintre priorităţile majore ale Scolii si Primariei este să ţină

legătura cu tinerii, să le asculte opiniile și să-i implice în

problemele legate de protecţia mediului. Materialele noi prezentate

vor jucă un rol important în acest scop.

• Ca parte din campania menită să-i implice pe tineri și pe copii în

ingrijirea mediului ambiant.

• Scoala dezvoltă in mod curent o gamă de resurse audiovizuale și

publicistice, structurate pe diferite grupuri ţintă, proiectate pentru

a fi folosite atât acasă cât și la școală

• Curand o pagină de Internet pentru probleme de mediu va fi

destinată în mod special tinerilor cu vârste cuprinse intre 12 si 18

ani.

• Pagina de Internet va avea o prezentare atrăgatoare, îndrăzneaţă

și un format accesibil. Iniţial ea pune accentul pe cele patru teme

și anume aer, apă, deșeuri și natură. Mai târziu vor fi adăugate și

altele.Tinerii pot să afle lucruri esenţiale despre aceste subiecte și,

în același timp, pot accesa pagini interactive și pot cerceta

probleme specifice cum ar fi efectul de seră, speciile ameninţate cu

dispariţia și poluarea marină.

• O secţiune de testare le permite tinerilor să-și verifice cunoștinţele

privind problemele de mediu printr-o serie de jocuri de cuvinte și

întrebari cu răspunsuri multiple. Altă componentă, proiectată

ţinând cont de cerinţe didactice, propune activităţi și proiecte de

grup în legătură cu fiecare temă. Printre ideile enumerate

putem cita montarea unui acvariu pe malul mării, studierea

lanţului nutriţional și fabricarea de hârtie reciclată. De asemenea,

pagina de Internet sugerează tinerilor ce acţiuni pot intreprinde ei

personal pentru a proteja mediul, cum ar fi economisirea energiei

și reciclarea deșeurilor.

• Alte materiale includ un CD cu un film documentar care se

concentrează pe aceasta Acţiune pentru Mediu.

• La aceasta reuniune vor participa cel putin 100 copii din scoala si

bineinteles scolile invecinate pe data de 6 mai a.c. pentru a dezbate

opiniile lor despre grija pe care trebuie să o avem pentru planetă.

• Se vor tine discursuri la tema.

• Mediul înconjurător ne afectează pe toţi și aparţine tuturor. Nu

contează unde trăiești, nu contează dacă ești băiat sau fată, dacă

ești tânăr sau bătrân. Cu toţii avem nevoie să respirăm aer curat,

să bem apă curată și să ne bucurăm de strălucirea soarelui feriţi de

efectele dăunatoare ale razelor sale".

•

• “ In Europa sunt mai mult de 90 de milioane de copii și ei sunt

mai vulnerabili la efectele nocive ale poluării", au fost avertizati

cei prezenţi. "Acest lucru se datorează faptului că acești copii sunt

în creștere rapidă. Din acest motiv, sănătatea lor este supusă unor

presiuni suplimentare. În consecinţă, este important ca adulţii să

creeze un mediu înconjurător care este sănătos pentru toată lumea

-mai ales pentru copii - nu numai în prezent, dar și pentru

generaţiile viitoare."

• Scoala a făcut apel la tineri să acţioneze în calitate de "ambasador

pentru mediul înconjurător".

• S-a insistat, "Este nevoie de ajutorul vostru pentru acest proiect".

" Este nevoie de implicarea voastră, de energia voastră, de

entuziasmul vostru"." Vream sa vă vorbim despre problemele și

provocările majore cu care se confruntă în prezent mediul

ambiant". S-a ajuns la concluzia că proprii nostri elevi au arătat

că sunt deosebit de sensibili la lumea din jurul lor.

• Ei exercită presiuni asupra adulţilor, pentru a-I face să acorde mai

multă atenţie mediului înconjurător, cu mult succes. "Dacă vrem

să protejăm natura, viaţa vietăţilor sălbatice, apa pe care o bem și

aerul pe care îl respirăm, atunci avem nevoie de ajutorul vostru. Să

începem

• Ziua Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată începând cu

anul 2004, la propunerea reprezentanţilor ţărilor Dunărene, sub

conducerea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului

Dunărea şi susţinută financiar prin Programul Naţiunilor Unite

pentru Dezvoltare (UNDP) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF)

în cadrul “Proiectului Regional pentru Dunăre”.

• Obiectivul principal al sărbătorii este să atragă atenţia întregii

lumi prin multiple activităţi independente, conectate între ele, pe

plan local, naţional, pe bazine hidrografice, şi regional în întregul

bzain hidrografic al Dunării. Ziua Dunării reprezintă aniversarea

semnării Convenţiei cu privire la Protecţia Fluviului Dunărea la

Sofia, în 29 iunie 1994.

• 21 aprilie Consiliul pentru probleme de mediu

• 21-22 aprilie Întâlnire d-nul primar Tache Constantin si alti

angajati in domeniu pentru discutarea acestor probleme de mediu

ale Dunarii;

• 15-19 iunie Săptămâna verde, Ghidici, Dolj

• 24 iunie Consiliul pentru probleme de mediu

5 lei 2006 - 150 de ani de la înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării

CADRE DIDACTICE IMPLICATE IN

PROIECT:

Persoane de contact:

Prof. Stănărîngă Carmen– telefon: 0764127176

e-mail: stanaringacarmen@yahoo.com

VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG ŞI VĂ DORIM MULT SUCCES!

FIŞA DE ÎNSCRIERE

• NUMELE ŞI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC:

• …………………............................................................................................

• ŞCOALA: ……………………………………………………………..........

• CLASA: …………………………………………………………………....

• ADRESA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ……………………………....

• ………………………………………………………………………………

• E-MAIL ÎNDRUMĂTOR: ………………………………………………...

Nr.crt Numele si prenumele elevului Clasa Obs