VIOREL IRASCU

DICTIONARUL

CONFLICTELOR LUMII

lg45-2019

ffiFffiF

Iragcu - BacEu :

fie

Belucistan...... .

Benin

Bhutan.

Biafra... ...

Botswana..

....... .,....5.tBir TawiV Triunghiul Hala,ib...

.59Birmania/Burma

Bolivia..........60

Bosnia ;i Herlegovina

Bougainville Revolufie

Brazilia.64

Bulgaria

Brunei

Cecenia

Burkina Faso(Volta Superioari)

Bush War...

Burundi

Cabinda

Cambodgia

Camerun..

Canada... ...

Canalul Panama

Canalul Suez.80

Caprivi Coridor...

Casamance

Catalonia.

.........................82Cenepa......... ...

85Centrafricand Republici

.85Ceuta gi Melila

Chile

........271

..........293

.297

-..ftt

Polonia. .........312

Portugalia. ..............313

Puntland. ...........314

Qatar. .........316

Regatul Unit/TVlarea Britanie. . ...318

Rusi Federafia... ... ..... ...320

Romdnia. ......................324

Rwanda. ....325

Sahara Occidentald/Sharawi Republici Arabl. .......328

Sao Tome ;i Principe. .......330

Senegal. ....331

Serbia. ...............-...332

Sierra Leone... ....333

Sinai..

Singapore. ...................336

Siria.. ........337

Slovacia. .....34I

Slovenia. .........342

Solomon Insulele.. .....'.'.343

Somalia. .....345

Somaliland. ....348

Spania. . ' '349

Sri Lanka... ....351

Srpska Republici. ... " '."352

Statele Unite ale Americii ..................354

Sudan. .......363

Sudanul de Sud.. . ... .....365

Surinam. ....367

Swaziland.. ........369

Tadjikistan. ........ .....................370

Taiwan... ......373Tanzania"

..........375Thailanda. ........377Tibet/Xjzang""" ........37g

Timor Leste/Timorul de Est. :.... ... ..... ......37gTogo"' ':::"" """380Transnistria .........3g1Tunisia.

..................3g3Turcia.. .... .......3g5

Turkmenistan... ... ...........3g9

Turkestanul de Est. ......390Ucraina.

....3g1uganda... ......3g4ungaria......,.r:..:......... ......396

Uruguay........398uzbekistan. ....3ggvanuatu.

.........401venezuela. .....: ..

.. ..................403Vietnam...

........406Yemen. ..........40gzair...

..............412zambia"'

....413zimbabwe. ........413

Zone neutre .......416Xinjiang..

..........416Anexe/Index alfabetic ![ri gi zone de conflict. ......417Dicfionar de termeni geopolitici..

.-.......42gZile oficiale ale ONU (legate de conflicte)......... ...435Lista premiilor Nobel pentru pace 1956_201 g. . .

. . . . ..437Bibliografie ...44r

10

onarul conflictelor lumii

:zvoltare

rtru Educafie, gtiinf[ gie and Culture Organiza-

,figialr/ United Nations

-epturile OmuluifunitedS

iiste

Viorel IraEcu

Abhazia (Abkhazeti)- reprezintd genul de entitate statald autonomd pe care

Federalia Rusd le susline politic qi financiar in tot spaliul ex-sovietic. $i face

acest exerci{iu de putere pentru a impiedica statele independente rezultate in1991 sd structureze societ[li solide qi democratice, chiar pe fondul etnic et-

erogen al acestora.

Abhazta este o republicd autonomd situatd in partea de nord-vest a Georgiei,

la poalele Munlilor Caucaz, cu deschidere mafe cdtre cdmpia sau depresi-

unea Kolhidei qi, in acela;i timp, cu ieqire la Marea Neagrd spre vest. Cei-

lalli doi vecini sunt Rusia la est qi republica autonomd Karaceaevo-Cerchezd

la nord.

Abhazia este genul de regiune post sovieticd cu un statut incert, recunoscutd

pe plan mondial doar de Rusia ;i de Nicaragua. Republicd autonomd in ca-

drul Republicii Sovietice Socialiste Georgiene (Gruzine) incd din 1921, Ab-

hazia este scena unui rdzboi civil intre l99t- 1994.

in timpul acestui conflict forfele armate ale Georgiei, proaspdt inde-

pendente, sunt infrdnte de rebelii abhazi qi de forlele ruse din bazele militare

rdmase in urma destrdmdrii URSS. Aceste baze militare se afl6 qi astdzi pe

teritoriul Georgiei.

15

Dicfionarul confl ictelor lumiiDeqi georgienii erau majoritari in Abhazia, in perioada sovieticd , dupd, rdz-boi' 200 000 dintre. ei sunt forfafi sd plece, .."u ., modificd structura etno-lingvistic[ a republicii, in favoare u uih*i?or. urmafi de georgieni gi de ruqi.Dup[ 1994, situafia conflictului a rdmas nereglementatd poritic_dup[ mod_elul Transnishiei- ceea ce face ca in aceastd parte aGeorgiei sE nu existe oautoritate guvernamentald centrar5, repubrica funcponanJpe principiur ,,statin stat". Acest rucru s-a intdmplat dupd declar"r"; il;;.ndenfei Abhazieifafd de Georgia in 1999,micufa republica beneficiind ae iiutorut financiar alMoscovei in toate domeniile, de la pensii pdn6 la investili i, vezi rronsnis_tria, Rep. Moldova.

in 2008, preqedintele georgian Mikhail Saakaqvili, ordond fo4elor armategeorgiene sd recapete controlul guvernamental asupra Abhaziei qi osetiei deSud, insd intervenfia brutald a trupelor ruse cantonate in cele doui republici,obligi soldafii georgieni sd se retragd din aceste teritorii, la doar 6 zile dupdinceperea ofensivei.

cele dou6 republici separatiste sunt recunoscute de Federafia Rus6, fiindincluse cu statut de republici autonome in cadrul acestei. De fapt, Abhazia qiosetia de Sud reprezintd astdzi enclave pe teritoriul Georgiei,ele fdcdndparte din planul general strategic de menfinere a unor conflicte inghefate.Rdzboaiele acestea mocnite, nerdmurite ;i neterminate, mdrginesc ca uncordon geopolitic Rusia de astdzi, asigurdndu-i stabilitat ea at6t de doritd.Vezi;i Georgia.

Abyei- este un teritoriu de tip enclavd dintre Sudan ;i sudanul de Sud, af_lat in disputd, vezi Sudqn.

)narul conflictelor lumii

rda sovieticd., dupd, rdz-nodificd structura etno-de georgieni Ei de ruqi.

ntata politic-dupa mod-Georgiei sd nu existe o

ndnd pe principiul ,,statndependenlei Abhazieide ajutorul financiar al

r\-estitii, vezi Transnis-

ordond fo4elor armater-{bhaziei gi Osetiei dein cele doud republici,rrii- la doar 6 zile dupd

Federalia Rusd, fiind:ei. De fapt, Abhazia qi

il Georgiei,ele fbc6ndor conflicte inghefate.

ate. marginesc ca unilitatea atdt de doritd.

si Sudanul de Sud, af-

Viorel IraEcu

Adjaria- este o republicd sau mai bine spus, un teritoriu cu statut autonom,

in cadrul Georgiei, situatd in sud-vestul !adi, la granila cu Turcia. Ea este

locuitd in majoritate de adjari, o subramurd etnicd georgiand de religie

musulmand.

Tensiunile mocnite, latente, dintre Adjaria gi guvernul de la Tbilisi, ating

apogeul in 2003, dupd ce la putere ajunge Mikhail Saakaqvili, care iqi

propune sd pund capdt regimului mafiot impus de liderul adjar Aslan

AbaEidze, timp de 20 de ani.

Liderul autoproclamatei republici autonome, Aslan AbaEidze, ordond

milifiilor adjare sd distrugd trei poduri cu rol strategic care legau Adjaria de

Georgia, peste rdul Choloki, pentru a intrerupe orice legdturd, ftzicd sau ju-

ridicd cu Georgia, dar acest gest aduce lara in pragul unui rdzboi civil.

Liderul adjar separatist este forlat de demonstraliile de la Batumi din mai

2004 (capitala regiunii), de care nu sunt striine autoritdlile georgiene qi

forlele de securitate, sd fugd la Moscova, in acest fel fiind restabilitd ordinea

constitufionald, in ceea ce s-a dorit a fi a doua Abhazie.

Chiar qi aqa, statutul Adjariei este in continuare incert, tensiunile inteneligi-

oase rdmAn active, anumite grupuri de influenld de la Ankara qi de la Mos-

cova fiind acuzate de interventionism in afacerile inteme ale Georgiei.

I7

Georgia este un caz unic in regiunea caucaziand,,mult pe integrarea euroatlanticd, pe acceptarea inMoscovei.

DicJionarul confl ictelor lumii

pentru cd insistd foarteNATO, cu toatd opzilia

Afganistan- este o !ar6 situatd intre orientul Mijlociu qi spaliul indiano_pakistanez qi numitd de Arnold Toynbee ,, rdscrucea drumurilor antice,, da_toritd poziliei sale geopolitice in orientul Mijlociu extins.

La est se afld marele vecin de religie musulmand, pakistan, loc unde s_aurefugiat mai mulli lideri talibani afgani, sursd permanentd de fundamental_ism Islamic, la vest se afld Iranul qiit, iar la nord fostele republici sovietice,Uzbekistan, Tadjikistan ;i Turkmenistan.

un coridor teritoriar ingust numit wakhan, asigurd o legiturd izoratagi ciu-datd cu china, ca gi coridorul caprivi din Namibia, crealii colonialemoqtenite, care mai murt amplifici tensiunile decdt re regreazl.

Afganistanul este rdscolit de numeroase rdzboaie interetnice, mai ales dupdproclamarea independenfei in 1919, cand devine monarhie. Dup6 1973, cdnd,este declarat republicr sub conducerea lui Muhammad Daud, Afganistanuldevine scena luptelor pentru putere intre partidele islamiste conservatoare gipartidele reformatoare, susfinute de cele doud mari puteri militare din anii'80 (URSS qi SUA).

l8

ionarul confl ictelor lumii

pentru cd insistd foarte\ATO, cu toatd opziyia

aciu si spaliul indiano-,l.rumurilor antice,, da-

-;- _-. r;\.

'alista-n- loc unde s-aul:elta de fundamental-:e-e republici sovietice,

.s;lura izolati qi ciu-:::: crealii coloniale;3:.3.r2.i.

::.::Je. nai ales dup6r::: ).::.i 1973. cdnd

': J.-: -{lEanistanul:::_i:: :,.-::_.ef-, atOafe ;i':e:-- -:r :-=.i: din anii

Viorel IraEcu

in 1979, noul sef al statului, Babrak Karmal solicitd intervenlia armatei so-

vietice pentru reglarea situafiei politice din aceastd lard puternic divizatd.

Intervenfia trupelor sovietice are drept rezultat o cregtere a haosului, iar cei

noud ani de lupte se soldeazd pdnd in 1988 (anul retragerii trupelor sovi-

etice) cu moafiea a peste 15 mii de militari qi pierderea par\iaId a influenlei

ideologice pe care Uniunea Sovieticd;i-ar fi dorit sd o exercite in zond.

Rdzboiul civil prelungit genereazd o cursd a inarmdrii celor peste 20 de

grupuri etnice qi religioase alcdtuite din: tadjici, uzbeci Ei turkmeni in nord,

pashtuni/pushtuni in mai toate regiunlle,hazara in centru, beluchi in sud ori

hinduqi.

Acestea sunt ajutate de SUA care in plus, susfin qi grupurile fundamentaliste

de mujahedinii qi talibani. Sute de milioane de dolari din conturi americane

ale CIA s-au scufs cdtre triburile de tadjici din nordul extrem Ei cdtre push-

tuni, pentru cd erau cei care luptau cu trupele sovietice cu succes qi cu multf,

determinare.

in acelagi timp, URSS susline guvemul comunist ;i alte grupdri politice afil-

iate acestora. Consecinla directd rezidd in pierderea a peste 1,5 milioane de

viefi omeneEti, dublatd de cele cinci milioane de refugiali la sfdr;itul ocu-

pafiei sovietice, rdsp6ndili in Pakistan Ei Iran Ei pagube materiale uriaqe.

in urma numeroaselor acorduri de pace qi a intervenliei ONU, se pune capdt

rdzboiului civil, iar la putere ajung mujahedinii Ei talibanii radicahzat| care

instituie in scurt timp o republicd islamicd cu o politicd internd foarte dur5,

in care sunt ingrddite drepturi Ei libertdli fundamentale.

Retragerea sovieticilor in 1988 a constituit un moment de cotiturd in disol-

ulia statului afgan, deoarece pe firul finanlSrilor au intrat Arabia Sauditd,

Egiptul Ei chiar Israelul, care au permis formarea unor mici armate bine do-

tate, care s-au dovedit mai tdrziu, in anii 2000, pietre grele de moard inrdz-

boiul dintre SUA Ei talibanii afiliali Al Qaeda'

Asocierea guvernului talibanilor cu liderul Al Qaeda, Osama Bin Laden, Ei

ajutorul dat in atacurile teroriste din capitala Kenyei (Nairobi) din 1998, qi

de la WTC din septembrie 2001, a determinat un rdspuns ferm al SUA Ei al

l9

Dictionarul confl ictelor lumiicoaliliei impotriva terorismului. coaligie din care fac parte militariaparlindnd unor !6ri d" pe toate continentele, inclusiv Rom6nia.

Astdzi, autoritatea guvernului qi a preqedintelui (Hamid Karzai,primul alesdemo*atic, qi din 2014, Ashraf Ghani) abia trece de limita Kabulului. inrest, autoproclama{i qefi de regruni ;i membri ai temutei mafii panjshairi(afaceri cu opiu, in care fara este lider mondial la producfie) defin controlula peste 80 % din teritoriu.

Rezultatul a peste un secol de rdzboaie interne qi cu implicafii externe esteurmdtorul: speranfa medie de viafd in Afganistan era de 44 de ani in 19gg(azi este de 63 de ani!), nivelul de urbanizare este de sub 30%, IndiceleDezvoltbrii Umane al oNU situeazd aceastd lard pe ultimele locuri, doar ocincime din populafie are acces la ap5 potabil6 in timp ce indicele dealfabetizare este de aproximativ 28o/o. Toate aceste elemente indicd un stataflat in colaps.

conform clasific[rii lui Robert cooper, Afganistanur.este un stat premod-ern, un fel de ,,terra nullius" cu suveranitSli nominale in care diferitele etniisau grupdri religioase, organizeazd teritoriul pe principii feudale (a se vedeasituafia hazarilot din centrul f6rii, persecutafi religios datoritd apartenenfei lacurentul islamist sunnit).

situalia conflictului din aceastd far6 este in continuare una extrem devolatild, insurgenla taliband este incd foarte activd( ultimele atentate dinianuarie 2018 cu ma;ini capcand din capitalE, au destabilizat dinnou !ara),mafia opiului este foarte puternicd, iar influenfa Iranului qi a pakistanuluicreqte in rAndul populafiei sdrdcite de rdzboiul permanent.

Pregedintele Ashraf Ghani, face apeluri constante cdtre liderul actual al tali-banilor' Maulvi Haibatullah Akhunzadah pentru incheierea unor armistiliisau tratative de pace, insd, aceqtia din urmd igi doresc disculii directe cu ofi-cali ;i militari suA, pe care ii considerd,,ocupafie str[ind,'. practic, rdzboiulcivil continud in ciuda unor evolulii democratice timide, legate de alegerilibere sau de crearea unor institufii independente, toate, printr_un efort co_mun al alianfei impotriva terorismului.

20

ionarul confl ictelor lumii

:are fac parte militariv Rom8nia.

rmid Karzai, primul alesde limita Kabulului. in

temutei mafii panjshairi

roducfie) defin controlul

u implicalii externe estezde 44 de ani in l9g8(de zub 30%, Indicele

: ultimele locuri, doar oin fimF ce indicele deelemente indicd un stat

nl este un stat premod-e in care diferitele etniiipii feudale (a se vedeaddorifii apartenenf ei la

inrile una extrem de( ultimele atentate dinffiiliat rlin nou fara),mhd gi a PakistanuluiES[-

m lifuul acfiral al tali-hirea mm armistifiidrcqiidfuecb cu ofi-F- Plactic, rdzboiulfih" Icgtrc de alegerig pim-un efort co-

Viorel Iraqcu

Rezultatele pozitive ale m6surilor luate de forfele coaliliei impotriva

terorismului conduse de SUA sunt vizibile. Sistemul medical este mai bine

pus la punct, aproape 6 milioane de refugiali din ldrile vecine au revenit la

casele lor, existd o armatd relativ puternicd, bine instruitd qi suficient de

bine dotatd dar qi peste 8 milioane de copii care frecventeazd qcoala din care

3 milioane sunt fete.

Africa de Sud- este un stat situat in regiunea geograficd cu acelaEi nume

tntre Oceanul Indian qi Oceanul Atlantic considerat astdzi cel mai bogat qi

dezv oltat stat afri can.

Aceasti lard, a fost timp de 52 de ani (intre 1945 ;i 1992) linta unor embar-

gouri politico-economice din partea comunitalii internalionale, din cavza

politicilor de segregare rasiald a negrilor, politicd numitd in mod generic,

apartheid.

incep6nd cu 1948, situalia politici gi sociald a majoritdlii negroide se

agraveazd" odatd cu venirea la putere a prim ministrului Daniel F. Malan,

care accentueazl, qi accelereazl" politicile de segregare rasiald pe care era

canalizat tdndrul stat afri can.

Populalia de culoare, aflatd practic intr-o sclavie modem6, se grupeazd injurul Congresului Nalional African organtzat Ei condus de Albert John Lu-

21

Diclionarul confl ictelor lumiithuli qi de Nelson Mandela, luptd prin toate mijloacele pentru obfinerea dedrepturi gi libertdli absolut fundamentale.

Aceste situalii politice Ei economice grave, nereglementate qi care artercazd.mediul social sud african in continuar e, getereazii tensiuni intre diferiteleetnii de culoare.

Unele dintre cele mai sdngeroase au awt loc la inceputul anilor ,90 qi auopus pe adepfii congresului Nalional African, conduqi o perioddd de NelsonMandela (inclusiv din deten{ie ;i in ilegalitate) de origine bantu (alte grupuribantu: xhosa, sotho,tswana, tsonga) qi adepfii Inkatha, de origine zulu(aceasta fiind cea mai numeroasd etnie) cu subgrupurile, kwazulu, gazanku-lu, kwandbele, lebowa conduqi de Mangosuthu Butherezi.

Deqi astdzi este la putere, populajia neagrd incd suferd de sdrdcie gi de lipsdde educalie chiar gi la peste 20 ani de la inldturarea regimului autori tar alpopulaliei albe. ultimul pregedinte alb a fost Frederik w-. de Klerk premiat,de altfel, de comitetul Nobel pentru pace in 1993, impreund cu NelsonMandela, pentru eforturile de democr atizarc qi de inlaiurare a efectelorapartheid-ului.

Absurdul acestui sistem politic mergea pdnd la a reglementa pe ce parte astrdzii trebuie sd meargd

'n negru sau care erau zonele unde trecerea sauintrarea acestora era interzisd. Exploatarea negrilor de cdtre populafia arbd, adus la tragedii nenumdrate in minele de aur, cErbuni sau uraniu, tragediipentru care nimeni nu a rdspuns vreodatd.

Aqa cum nu a r6spuns nimeni, niciodat6, pentru miile de mo{i dinghetourile Johannesburg-ului, Durbanului sau Pretoriei, unde sclavii moder-ni se risculau impotriva sistemului qi militau chiar qi violent, pentru accesla educafie, sdndtate sau dreptul la vot. cei mai mulfi bolnavi de sIDA dinAfrica, se inregistrau in anii 'g0, de exemplu, in susburbiile marilor oraqesudafricane.

Sunt de menlionat ;i extermindrile populafiilor de hotentoli qi de bo;imani(populaliile indigene din zonele deqertice, din Africa Austral6) de cdtre bu-ri, populafie care azi poartd" numele de africaaner qi care sunt urmasi aiolandezilor, germanilor qi englezilor colonizatori.

22