dictiona de expresii si locutiuni romanesti.xlsa abate de la calea cea dreapt
a abate de la calea cea dreapt (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe ci greite
(pe cineva), a perverti (pe cineva).
a se abate de la chestiune
a se abate de la chestiune sau a iei din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului s ias din cestiune.CAR.
a abdica de la datorie a abdica de la datorie, a-i înclca, a nu-i îndeplini îndatoririle.
a aborda o tem
a aborda o tem (sau o chestiune, o problem, un subiect), a lua în discuie o tem (sau o chestiune, o
problem, un subiect): oratorul a abordat o tem prea grea pentru puterile sale.CAR.
a accepta cu ochii închii
a accepta cu ochii închii (sau orbete) (ceva), a accepta fr chibzuial (ceva): credea, oare, ... c am s accept totul orbete? CEZAR.P.
accident de teren accident de teren, neregularitate a solului.
acesta mi-i plugul acesta mi-i plugul, aa mi-e sortit, aa mi-e scris: trebuie s m duc mort, copt, c acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile a acoperi cheltuielile, a face fa cheltuielilor: cu ce s acopr cheltuielile drumului? REBR.
a acoperi cu rîn
a acoperi cu rîn (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu rn-a coperit-o, prea c lumea- i neagr.EM.
a acoperi retragerea
a acoperi retragerea, a proteja trupele silite s se retrag: dumneata, cpitane, acoper-ne retragerea.CEZAR.P.
a acoperi terenul a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toat suprafaa terenului de joc.
a i se acri
a i se acri (cuiva), a se stura, a i se urî (cuiva): i, pe urm, drept s-i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR.
a aciona în judecat a aciona în judecat (sau în justiie) (pe cineva), a da în judecat (pe cineva).
acu-i acu acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Ctlin, acu-i acu ca s-i încerci norocul.EM.
acum ori niciodat acum ori niciodat, aceasta e ultima ans: acum ori niciodat croiete-i alt soart.MUREANU .
acum o sptmîn
acum (vre)o sptmîn (sau lun, dou zile, trei ani etc.), în urm cu (vre)o sptmîn (sau lun, dou
zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo dou luni.CL. a se adapta la mediu a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambiana, cu împrejurrile.
adevrul adevrat
adevrul adevrat sau adevrul gol-golu, adevrul pur i simplu, purul adevr: s m trsneasc, boierule, dac nu-i spui adevrul gol-golu! SAD.
adio i n-am cuvinte! adio i n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pas c pleci suprat!
adio i-un praz verde! adio i-un praz verde!, (glume ) puin îmi pas!
a se adînci în gînduri
a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (fcînd abstracie de realitate): se cufundase în gînduri i nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH.
a administra o prob a administra o prob, (jur. ) a folosi o prob într-un proces.
a adormi cu vorbe dulci a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înela, a duce cu preul (pe cineva).
a adormi de veci a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a rposa.
a adormi întru Domnul a adormi întru Domnul, a muri cretinete.
a adormi vigilena a adormi vigilena (cuiva), a distrage atenia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva).
aductor aminte aductor aminte, care reamintete; comemorativ.
Dicionar de expresii i locuiuni româneti
a aduce aminte
a(-i) aduce aminte, a(-i) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii ti cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM.
a aduce cu ... a aduce cu ..., a semna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toat fala.EM.
a aduce cu cangea
a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu fora (pe cineva): l-au prins în muni i l-au adus pe sus.SAD.
a aduce folos a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîtig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P.
a aduce ghinion
a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de ru augur, a fi nefast: pisic neagr! pftiu drace! asta- i aduce ghinion! ARGHEZI.
a aduce la acelai numitor
a aduce la acelai numitor , 1) (mat. ) a transforma dou sau mai multe fracii cu numitor diferit în fracii
echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod forat, a judeca nedifereniat, a plafona; 3) (fig. ) a
pune de acord puncte de vedere deosebite: cum s aduci la acelai numitor atîtea preri ce se bat cap în cap? VLAH .
a aduce la cale
a aduce la cale (sau la calea cea bun) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumini (pe cineva):
degeaba l-au luat cu biniorul, degeaba l-au btut ca pe hoii de cai, degeaba au dat slujbe la biseric; la calea cea bun tot nu l-au putut aduce.SAD.
a aduce la cunotina cuiva
a aduce la cunotina (sau la cunotin) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunotiina: m-a trimis ... s aduc la cunotina Mriei Voastre c el, cic, poate s v fac podul.CR.
a aduce la cunotina public a aduce la cunotina public, a face public; a da publicitii.
a aduce la cunotin
a aduce la (buna sau dreapta) cunotin (pe cineva), a ajuta (pe cineva) s îneleag, s priceap, s
cunoasc: pe nebunul nu-l aduci la cunotin.PANN.
a aduce la disperare
a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai s m aduci la disperare cu preteniile tale.GALA .
a aduce la îndeplinire
a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-ai poruncit.CR.
a aduce la mas a aduce (sau a duce) la mas (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o butur.
a aduce la potec a aduce la potec (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am s-l aduc la potec.POP.
a aduce la prochimen
a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bun (pe cineva): dac-ai vrea tu s-l aduci la prochimen ... sara ... cînd îi despleteti prul ... tii? ... tertip femeiesc.AL.
a aduce la realitate
a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva s vad adevrata fa
a lucrurilor: lumina glbuie, neputincioas, îi readuse la realitate.REBR.
a aduce la svîrire
a aduce la (sau în, întru) svîrire (sau svîrit), (înv. ) a svîri, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în svîrire.NEGR.
a aduce lumin a aduce lumin (într-o chestiune), a clarifica, a lmuri, a limpezi, a lumina (o chestiune).
a aduce mulumire
a aduce mulumire(a) (sau mulumiri (le)) (cuiva), a mulumi (cuiva): aduc mulumirile mele d-lui Ptîrlgeanu pentru solicitudinea generoas ce arat.CAR.
a aduce nor pe cuptor
a aduce nor pe cuptor, a se însura: într-o bun diminea, feciorul mamei îi i aduce o nor pe cuptior.CR.
a aduce noroc a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur.
a aduce o atingere a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva).
a aduce parola a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cdea la învoial.
a aduce pîrg a aduce pîrg (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrand (pe cineva sau ceva).
aducere aminte
amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.
aducere la împlinire
aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, rspunzi dumneata.SAD.
a aduce
a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meteugit, cu elegan, cu
finee, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a rsuci fraza cu isteime; a se descurca; a fi abil,
diplomat: dumneavoastr învîrtii condeiul, i, cînd vrei, facei din alb negru i din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva).
a aduce veste a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o coofan fr ocupaie a adus o veste-n goan.TOP.
a aduce vorba despre ...
a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discuia spre ..., a pomeni despre ...: dup ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba i despre pmînturile din lunc.GALA.
a adulmeca o primejdie a adulmeca o primejdie, a presimi, a intui, a mirosi apropierea unui pericol.
a adulmeca vînatul a adulmeca vînatul, (despre cîini), a simi, a recunoate urmele vînatului.
a se aduna ca la mort a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în numr mare.
a se aduna ca mutele la miere
a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca mutele la miere, a se aduna în numr foarte mare acolo unde sînt
anse de profit.
a aduna dovezi
a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a cutat i adunat dovezi c pdurea fusese a bunicilor.CEZAR.P.
a-i aduna gîndurile a-i aduna gîndurile, a-i limpezi gîndurile.
a-i aduna minile a-i aduna minile, a se concentra.
a aduna pe fra a aduna (sau a strînge) pe fra (sau cu fraul) (pe cineva), (fam. ) a bate mr, a lsa lat (pe cineva).
adus de spate adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uor adus de spate.CEZAR.P. adus din meteug adus din meteug, meteugit.
a aduce dobînd
a aduce dobînd, a produce beneficiu, cîtig, profit: pus la banc, motenirea îi aducea destul dobînd ca s aib din ce tri.GALA.
afar de ... (în) afar de ..., fr a mai socoti i ...
afar de cazul ...
afar de cazul ..., cu excepia situaiei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afar de cazul vreunei înelegeri prealabile cu sublima Poart.URIC.
afar de rînd
afar de rînd (sau de orînduial) sau afar din rînduial (sau din cale) sau din cale afar, 1)
extraordinar, neobinuit: Despot, înzestrat cu însuirile unui personaj afar de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu
de crezut, de acceptat; peste msur de ..., neobinuit de ...; prea (de tot); foarte: o bab btrîn a avut un singur fecior, dar acesta era ru din cale-afar.POP.
afar numai dac ...
afar numai dac ..., doar dac ...: spre ziu om pleca i noi, afar numai dac nu s-o strica iari vremea.POP.
a afla casa pustie a afla casa pustie, a nu gsi pe nimeni în cas: biatul, ... cînd se întoarce îndrt, afl casa pustie.POP .
a afla chip
a afla chip (i cale), a gsi o soluie, a gsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesimite dintr-un lan.NEGR.
a afla gro pe gro a afla gro pe gro, a descoperi comori, averi nemsurate.
a se afla în impas a se afla (sau a se gsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie.
a se afla în plasa cuiva a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.
a se afla în treab
a se afla în treab sau a-i face (de) treab (cu ceva), 1) a-i gsi de lucru (cu ceva), a-i trece timpul (cu
ceva): cu pipa treab-i face i pe mini-m las-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de form într-o
discuie: c bine zici! deschise i el gura, numai ca s se afle în treab.POP.
a nu-i afla locul
a nu-i (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpr, odihn; a fi
nerbdtor: de-amar nvalnic n-o mai ine locul.COBUC.
a-i afla moartea a-i afla moartea, a muri: ttîne-su a plecat cu oastea i i-a aflat moartea pe meleaguri strine.POP.
a afla o codi cuiva
a afla o codi cuiva, a-i gsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba c altuia alt ceva îi lipsete ... ; mai în scurt, fiecruia îi afla cîte-o codi.POP.
a-i afla omul a-i afla omul, a-i gsi naul.
a nu-i afla rost
a nu-i afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-i gsi locul, a nu avea astîmpr: mi fîrtai, nu-mi aflu rost. COBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost s te frmîni atîta, c tot nu rezolvi nimic!
a se afla sub tipar
a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tiprire; a se afla (sau a fi) în curs de apariie:
trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BLC. a afla tîrgul i ara a afla tîrgul i ara, a afla, a ti toat lumea: am iubit-o numai seara, -au aflat tîrgul i ara.POP.
a-i agonisi pîinea
a-i agonisi pîinea (sau hrana), a-i cîtiga existena: muncea din rsputeri s-i agoniseasc pîinea cea de toate zilele.POP .
ai carte, ai parte ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin coli, te bucuri de respect.
ai casei
ai casei, membrii familiei: a fcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încput el, ai casii i tot felu de lighioane.POP.
aici ..., aici ... aici ..., aici ..., cînd i cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge .
aici e aici aici e aici, aici e (toat) dificultatea, greutatea.
ai notri ai notri, partizanii (notri) politici: triasc ai notri, d-le Iancule! CAR. ai s mi-o plteti ! ai s mi-o plteti (scump)!, vei da socoteal, vei ptimi pentru ce mi-ai fcut!
ai s vezi tu! ai s vezi tu!, ai s mi-o plteti!
a-l ajunge butura a-l ajunge butura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri.
a ajunge ca o scoic a ajunge ca o scoic, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele i oase.
a ajunge cruce namiaz
a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bolii cereti: cît a ajuns cruce namiaz, cic [soarele] trei zile încheiate a rmas pe cer de-a privit-o.POP.
a nu-i ajunge cu prjina la nas
a nu-i ajunge (nici) cu prjina (sau cu strmurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumurai de nu le mai ajunge cineva cu strmurarea la nas.ISP.
a se ajunge cu tîrgul
a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre, a cdea la învoial: i-oi da treizeci; - înc mai mult pîn mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR.
a ajunge cuitul la os
a(-i) ajunge cuitul la os (cuiva), a ajunge la limita rbdrii, a nu mai putea îndura: dac ajunge cuitul la os i petreci ca cînele în car, tr [i]ete ca v [i]ermele în rdcina hreanului.NEGR.
a ajunge de clac
a ajunge de clac, a ajunge de batjocur: srmanu! [brbatu-meu] o ajuns de clac, de cînd cu prefcturile aceste nou! AL.
a ajunge departe a ajunge departe, a reui în via: cine se scoal devreme, departe ajunge .
a ajunge de pomin
a ajunge (sau a fi, a se face, a rmîne etc.) de pomin (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a
ajunge de poveste, a deveni proverbial: dac mai repet una la fel, ajunge de pomin.CEZAR.P.
a ajunge de poveste
a ajunge (sau a fi, a se face, a rmîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. i fam. ) a ajunge
(sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a
se face de rîs: nu era s se fac de poveste amîndoi ca s-i rîz.PANN.
a ajunge din cal mgar
a ajunge (sau a face pe cineva) din cal mgar, a se compromite, a decdea: apoi nu m facei din cal mgar, c v vei gsi mantaua cu mine.CR.
a ajunge din urm a ajunge (sau a prinde) din urm (pe cineva), a recupera distana care îl separ de cineva.
a ajunge în cap a ajunge în cap, a se sfîri, a se termina.
a ajunge în mîini bune a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atent.
a ajunge în oelele putii
a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în oelele putii, a ajunge, a iei în btaia putii: te dau în oelele putii vrunui vîntor.ISP.
a ajunge în vîrful piramidei
a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni
pîn la cea mai înalt treapt.
a nu ajunge la clcîie pe cineva
a nu ajunge (nici) la clcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva:
în cît se atinge de dreapta judecat ... nu m ajungi nici la clcie.AL. a ajunge la cociorv a ajunge la cociorv, (reg. ) a ajunge la btaie (cu cociorva).
a ajunge la covrigi a ajunge la covrigi, (fam. ) a srci de tot.
a ajunge la liman
a ajunge (sau a iei) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a iei cu
bine dintr-o încurctur, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorit.
a ajunge la maidan a ajunge la maidan, a izbuti, a reui.
a ajunge la majorat a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului.
a ajunge la mucuri de igri a ajunge la mucuri de igri, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igri, a srci.
a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la nazarul cuiva, a cîtiga bunvoina cuiva.
a ajunge la o înelegere a ajunge la o înelegere (cu cineva), a cdea (dup îndelungi tratative) la învoial (cu cineva).
a ajunge la pre a ajunge la (mare) pre, a fi cutat, apreciat.
a ajunge la putere
a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politic): fiecare [partid] cînd vine la putere d în judecat pe cellalt.CAR.
a ajunge la sap de lemn
a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lsa pe cineva) la (sau în) sap de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereti s-mi caute pricin i s m aduc în sap de lemn.CR.
a ajunge la saturaie
a ajunge la saturaie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi stul pîn peste cap, a i se acri, a se
stura: gata!, taci din gur! am ajuns la saturaie!
a ajunge la tibiir
a ajunge la tibiir, a rmîne fr bani (la jocul de cri); a ajunge s joace pe datorie: ajunsese la tibiir, datora vreo dou sute.VLAH.
a ajunge la tinichea
a ajunge la tinichea, 1) a se îmbta: aa e omul: un ciocan, înc unul, -al treilea, pîn ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea.
a ajunge la un compromis a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o înelegere (cu cineva).
a ajunge la un punct mort
a ajunge (sau a se gsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se gsi, a se afla) în
impas: discuia se afla într-un punct mort.GALA.
a ajunge la urechi
a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmpltor) (despre ceva): mi-ajunsese i mie la urechi zvonul despre divorul Elvirei.CL.
a ajunge la vreme a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a fcut, ce-a dres, destul c a ajuns la vreme în sat.REBR.
a-l ajunge oboseala
a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste msur de obosit, a fi epuizat: ce vrei? dup trei zile de nesomn, l-a ajuns i pe el oboseala.VLAH.
a ajunge obraz
a ajunge obraz, a ajunge persoan însemnat: mult sudoare îi scldase mdularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR.
a ajunge o cztur a ajunge o cztur, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare moral.
ajunge o mciuc la un car de oale
ajunge o mciuc (sau un ciomag, o bît) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru
a distruge ceva.
a ajunge pîn la adînci btrînei a ajunge (sau a tri) pîn la adînci btrînei, a tri foarte muli ani.
a ajunge ru a ajunge ru, a decdea: de cu mine te luai, aa ru nu ajungeai. POP. a ajunge slug la dîrloag a ajunge slug la dîrloag, a cdea din lac în pu.
a-l ajunge somnul a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi.
ajuns la minte ajuns la minte, matur, copt.
a ajuns oul mai cu minte decît gina a ajuns oul mai cu minte decît gina, copiii se cred mai înelepi decît prinii.
a ajuns timpul
a ajuns timpul, a venit vremea: dac a ajuns timpul s ia frate pe sor, Dumnezeu nu o s mai plou.POP.
alaltieri-seara
alturi cu ... alturi cu ..., lîng ..., alturi de ...
alb, neagr, asta este alb, neagr, asta este, ce-i fcut, e bun fcut.
alb ca helgea alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zpada: cmeuice cusute cu bibiluri i albe cum îi helgea.CR. alb ca zpada alb ca zpada, alb imaculat.
alb-coliliu
alb-coliliu sau alb-colilie, (despre pr) complet alb: btrîn ... rumen la fa ..., mustaa i sprîncenele albe colilie.GHICA.
a-i albi ochii a-i albi ochii (cuiva), a atepta mult i bine.
albul ochiului albul ochiului, sclerotic.
albul zilei albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arta albul zilei.ISP.
al dracului
al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): ampania era rece i bun, al naibii de bun! SL. ; 2) foarte ru; îndrcit: de atunci lupul e al dracului.POP.
a se alege brînza din zer a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de ru.
a se alege cu ...
a se alege cu ..., a cîtiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR.
a se alege cu o papar a se alege cu o papar (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva).
a nu se alege fina din trîe a nu se alege fina din trîe, (reg. ) a nu putea deosebi cîtigul de pagub.
a se alege la un fel
a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situaie clar; a se clarifica, a se lmuri (lucrurile): abia atept s se aleag într-un fel i s se mîntuie.POP.
a alege neghina din grîu a alege neghina din grîu, (fig .) a despri binele de ru.
a nu se alege nici praf
a nu se (mai) alege (sau a nu mai rmîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful i pulberea), a nu mai
rmîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP.
a nu se alege nimic
a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rmîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi,
a se distruge; a se face una cu pmîntul: pe loc te-ar i face turt, c nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2)
a nu realiza nimic (în via): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprîncean a alege pe sprîncean, a selecta ce pare a fi maibun.
a se alege praf
a (nu) se alege (sau a (nu) rmîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) i pulbere(a), sau praf(ul) i cenu ,
praf(ul) i rîn) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rmîne nimic (din cineva sau
ceva): praf i rîn rmase i din fata cea mai mare a zmeului.ISP.
a se alege scrumul
a se alege (numai) scrumul (i fumul) (sau scrumul i cenua, fum i scrum, scrum i cenu) (din ceva
sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rmîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dm foc, s se aleag scrum i cenu din tot neamul lor!REBR.
a-i alerga calul
a-i alerga (sau a-i juca) calul, (fig .) a-i face mendrele: tiu eu nzdrvnii de-ale spînului; i, s fi vrut, de demult i-a fi fcut pe obraz, dar las-l s-i mai joace calul.CR.
a alerga ca un purice potcovit a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet.
a alerga cu limba scoas
a alerga (sau a umbla) cu limba scoas (dup ceva sau dup cineva), a cuta cu orice pre (s obin ceva
sau s gseasc pe cineva): dup ce umblase vreo trei luni cu limba scoas s încap pe la vreo gazet, intrase conopist la primrie.CAR.
a alerga cu sufletul la gur a alerga cu sufletul la gur (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd.
a alerga dup fuste a alerga (sau a umbla) dup fuste, a fi afemeiat.
a alerga pmîntul a alerga pmîntul, a strbate lumea în lung i în lat.
a ales pîn-a cules a ales pîn-a cules, a ezitat pîn n-a mai avut ce alege.
a alina amarul
a(-i) alina amarul, a face orice pentru a(-i) potoli, a(-i) uura durerea, necazul, suferina: i amaru-i alina, i din fluier el doinea.POP.
al nousprezecelea cer
al nousprezecelea cer, culme a fericirii, a mririi, a preuirii: l-am rîdicat în fantasia mea pîn la al nousprezecelea cer! AL.
alta e pozna!
alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe pun în sfînta biseric.POP.
alt fin se macin acum la moar!
alt fin se macin acum la moar!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bdia Vasile m pune s ascult pe alii i - alt fin se macin acum la moar! CR.
alt gîsc-n ceea traist (asta-i) alt gîsc-n ceea (sau în alt) traist, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) alt mîncare de pete.
alte cele
alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acas, mi-am trimes nevasta.POP.
alt nimic alt(a) nimic() sau nimic() alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le d platoe ..., nice alt nemic.VARLAAM. a se aluneca cu mintea a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-i pierde judecata: o face pe femeie s se alunece cu mintea.CR. a amgi foamea a(-i) amgi (sau a(-i) înela) foamea, a mînca te miri ce i mai nimic.
am cinstea s ... am cinstea s ... (sau a ..., de a ...), am onoarea s ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea s vorbesc? AL. a amenina din old a amenina din old, (reg. ) a chiopta.
a se amesteca în borul cuiva a se amesteca (sau a se bga) în borul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva.
a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se bga în treburi care nu îl privesc.
a amesteca vorba ca fcleul mmliga a amesteca vorba ca fcleul mmliga, a îndruga verzi i uscate; a vorbi fr ir, a spune nerozii.
am onoarea ! am onoarea (s v salut)!, sînt onorat s v întîlnesc (i s v salut)!
an cu an an cu an, cu fiecare an ce trece: iar flamura cea verde se înal an cu an.EM. anul vechi anul vechi, anul care s-a încheiat.
ap chioar
ap chioar, 1) ap curat; 2) butur sau mîncare excesiv diluat: sta nu-i bor, ci ap chioar ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: ap chioar!
ap de ploaie ap de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.
a apra cu pieptul a apra cu pieptul (ceva), a apra cu mîinile goale (ceva); a apra cu riscul vieii (ceva).
a aplana un conflict a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a soluiona un conflict.
a apleca balana în partea cuiva
a apleca (sau a înclina) balana (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a
prtini pe cineva.
a aplica o pedeaps corporal a aplica o pedeaps corporal (cuiva), a bate (pe cineva).
a aplica rigorile legii
a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA.
apoi cum? apoi (sau pi) cum?, desigur, se înelege de la sine: i l plug îi are-a lui; pi cum? firete! POP. a aprinde butoiul cu pulbere a aprinde butoiul cu pulbere, a declana un conflict.
a i se aprinde clcîiele
a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) clcîiele (sau inima) (dup cineva), a se îndrgosti (de cineva): fetei i lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul dup altul.CR.
a-i aprinde paie în cap
a-i aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-i atrage nemulumirea cuiva; a-i gsi beleaua: vzînd c mi- am aprins paie-n cap cu asta, am terpelit-o de acas.CR.
a-i aprinde poalele a-i aprinde poalele, (înv. ) a se face foc i par: Duca-Vod ... s tulbur tare i- aprins poaleli.NEC.
a se apropia funia de par
a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ru), 1) a îmbtrîni; a-i
atepta moartea: m simesc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scadena unei datorii,
termenul limit al unei obligaii.
a-l apuca ameeala
a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ameeala (pe cineva) sau a-i veni ameeala (sau cu ameeal)
(cuiva), 1) a amei; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleit de avalana insultelor, simea c-l apuc ameeala.CEZAR.P.
a apuca cu gura înainte
a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grbi s rspund, a nu lsa pe altcineva s vorbeasc: aa eti tu, mereu o iei cu gura înainte!
a apuca de coad ceva
a apuca de coad ceva sau a încleca pe coada calului, 1) a începe o treab de la sfîrit, anapoda; 2) a
pune coad la secure.
a apuca de mijloc
a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece braul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-m mai bine de mijloc.COBUC.
a apuca de obraz
a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. i reg. ) a face pe cineva s treac drept mincinos:
îndat o apucau de obraz baba i cu fiic-sa.CR. a-l apuca furiile a-l apuca (toate) furiile (sau toi dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea rou (înaintea ochilor).
a apuca groaza
a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groaz, cu groaz) (pe cineva), a fi cuprins de groaz, a se îngrozi:
m-a luat groaz, cînd am trecut pe lîng lan i l-am vzut cîtu-i de mare.CR.
a-l apuca hachiele
a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachiele (sau bîzdîcul, nbdile, nvîrliile, pandaliile) (pe
cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criz (de isterie,
de epilepsie).
a apuca hisa a (o) apuca hisa, a se abate de la linia (de conduit) cuvenit.
a o apuca înainte ca curva prjina
a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prjina, a se arta indignat, revoltat tocmai cînd se tie cu
musca pe cciul, pentru a nu da rgaz altora s-i fac imputri, reprouri.
a apuca în clete
a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) clete (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe
cineva): de-odat se auzi: clamp! capcana se închise i prinse laba lupului ca într-un clete.POP. ; 2) a
pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încoli (pe cineva): fiul craiului, vzîndu-se prins în clete, ... îi jur credin i supunere.CR.
a o apuca la talp
a o apuca la talp sau a o lua la tlpi sau a-i lua tlpile la spinare, a pleca repede, a fugi (de undeva), a
o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu s-i ia tlpile la spinare.STANCU.
a-l apuca neputina
a-l apuca (sau a-l gsi, a-l trece) neputina (pe cineva), a se scpa pe el: vrsase pe ea i o trecuse neputina.M.CAR.
a-l apuca nervii a-l apuca nervii, a avea un acces, o criz de nervi.
a se apuca pe cap a se apuca pe cap, (înv. ) a se jura pe via: se apucase pe cap înaintea divanului c-i este npaste.LET.
a apuca pe ci greite
a (o) apuca (sau a (o) lua) pe ci (sau pe crri, pe drumuri) greite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe
de lturi, a-i face de cap, a se destrbla, a se ticloi.
a apuca pe drum bun
a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bun), a se cumini, a se îndrepta : vreau s m- mpac cu mria ta, c vd c n-apucasem pe drumul cel bun.POP.
a-l apuca pîragul a-l apuca pîragul (pe cineva), (pop. ) a-i sri mutarul (cuiva); a-i iei din pepeni.
a-l apuca ploaia
a-l apuca ploaia (sau furtuna, ninsoarea, viscolul) (pe cineva), a fi surprins de ploaie (sau de furtun, de
ninsoare, de viscol).
a apuca trenul a apuca trenul, a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca s apuc trenul.CAR.
a aranja ploile
a(-i) aranja ploile, (fam. ) a(-i) rezolva problemele pe ci lturalnice: caut i aranjeaz-i singur ploile, biete! STANCU.
a arta bine a arta bine (sau ru, ca dracul), a avea o înfiare (ne)plcut, (ne)sntoas.
a arta ca scos din cutie a arta ca scos din cutie, (fam. ) a fi îmbrcat foarte elegant, impecabil.
a arta ca scos din racl
a arta ca scos din racl (sau din sicriu), 1) a avea o înfiare de muribund; 2) a avea o figur trist, de
înmormîntare.
a-i arta clcîiele a-i arta clcîiele, a o lua la sntoasa.
a-i arta cîte parale face sfanul
a-i arta (cuiva) cîte parale face sfanul, (reg. ) a-i dovedi (cuiva), în mod demonstrativ, valoarea unui
lucru.
a-i arta coarnele a-i arta coarnele, 1) a lua poziie de aprare; 2) a se obrznici.
a arta coltucul
a arta coltucul (cuiva), a refuza, a nu da nimic: zînele ... se rugar ca barim nucile cu hainele s le dea; biatul le art coltucul.ISP.
a-i arta colii
a-i arta colii (sau dinii, fildeii, ghearele, mselele), 1) a deveni amenintor: dar ia arat-le colii, i- i vedea! NEGR. ; 2) a rîde cu gura pîn la urechi; a rînji; 3) v. a-i scoate ghearele.
a-i arta cotul a-i arta cotul (cuiva), a refuza sfidtor, batjocoritor (pe cineva); a-i întoarce spatele (cuiva).
a arta cu degetul
a arta cu degetul (pe cineva sau ceva), 1) a indica, a identifica (îndreptînd degetul în direcia respectiv)
(pe cineva sau ceva); 2) a acuza, a supune oprobriului public (pe cineva).
a se arta cu ponos a se arta cu ponos, (reg. ) a fi suprat: ede badea mînios i s-arat cu ponos.POP.
a arta cu scriptur
a arta cu (sau a pune în) scriptur, (înv. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe, nefiind putin a le pune în scriptur.DOS.
a arta drumul
a arta drumul (cuiva), 1) a îndruma (pe cineva): a druit fata cu o gresie i i-a artat drumul pe unde ar putea s se duc.POP. ; 2) a alunga, a izgoni (pe cineva): i l-a urecheat bine, artîndu-i apoi drumul.POP.
a-i arta fasolele a-i arta fasolele, (pop. ) a rîde cu gura pîn la urechi; a rînji.
a-i arta nasul
a-i arta (sau a(-i) scoate) nasul (la iveal), (fam. ; despre oameni) a aprea, a se arta (în treact)
undeva: de vreme ce le gseti bune a-i arta nasul în coloanele „Convorbirilor“, public-le sub numele meu.AL.
a arta pumnul
a arta pumnul (cuiva), a amenina (pe cineva): trebuie s ai un stranic partid ... ca s-ari pumnul stpînirii.VLAH.
a arta rceal a arta rceal (cuiva), a trata cu rceal (pe cineva), a se purta distant, rece (cu cineva).
a arta rea-voin a arta rea-voin (cuiva sau fa de cineva), a se purta cu ostilitate, ruvoitor (cu cineva).
a arta ua a arta ua (cuiva), a da afar (pe cineva).
a arde cu fierul rou
a arde cu fierul rou, 1) a cauteriza; 2) (fig. ) a fi neînduplecat, necrutor; a pedepsi exemplar; 3) (fig. ) a
stigmatiza.
a arde de nerbdare a arde de nerbdare, a nu mai avea rbdare, a fi foarte nerbdtor.
arde focu-n paie ude arde focu-n paie ude, (despre sentimente) mocnete, fr s se manifeste.
a arde gazul degeaba a arde gazul degeaba (sau de poman), a pierde vremea, a tia frunz la cîini.
a arde la inim
a arde (sau a încinge, a frige) la inim, a simi o durere, o suferin puternic: foc la inim m- ncinge.POP.
a arde palme
a arde (sau a croi, a da, a lipi, a rade, a terge, a trage) (cîteva) palme (sau o palm, o scatoalc)
(cuiva) sau a încasa (sau a lua, a primi) o palm (sau o scatoalc), a plmui (pe cineva) sau a fi plmuit:
c-i trag palme, m-nelegi? CAR. ; Codrean palma zbici fcea i trei palme îi rdea.POP. are balta pete are balta pete, se gsete din abunden.
are s treac ap pe gîrl
are s (sau trebuie s) (mai) treac (sau curg) (mult) ap pe gîrl (sau pe Dunre, pe vale), se va
scurge sau va trebui s se scurg mult timp: trebuie s mai treac mult ap pe Moldova, pîn ce-i înva tu atîtea i-atîtea.SAD.
a arunca ancora a arunca ancora, a ancora.
a arunca banii pe fereastr a arunca (cu) banii pe fereastr (sau în stînga i-n dreapta), a fi risipitor, a cheltui fr rost.
a arunca în fa
a arunca (sau a trînti) în fa (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti, a zice) de la obraz
(ceva cuiva), a spune deschis, fr menajamente, în fa, verde (ceva cuiva).
a se arunca în foc
a se arunca (i) în foc (pentru cineva), a face orice sacrificiu (pentru cineva), a-i expune viaa (pentru
cineva).
a se arunca în gura lupului a se arunca în gura lupului, a se expune primejdiilor.
a se arunca în partea cuiva a se arunca (sau a se da) în partea cuiva, a semna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa.CR.
a arunca în pustie
a arunca în pustie (pe cineva), (reg. ) a distruge, a nimici (pe cineva): s ard curvele-n par, s le- arunce în pustie.POP.
a arunca în strad a arunca în strad (sau pe drumuri) (pe cineva), a scoate în strad, a izgoni (pe cineva).
a arunca în temni a arunca în temni (pe cineva), a întemnia (pe cineva).
a arunca în traista dinapoi a arunca în traista dinapoi, a trece cu vederea, a nu lua în seam, a neglija.
a arunca moartea în igani a arunca (sau a bga) moartea în igani, a învinui pe nedrept pe cineva.
a arunca ocheade
a arunca ocheade (cuiva), 1) a se uita pe furi, cu coada ochiului (la cineva); 2) a arunca o privire
semnificativ (cuiva), a se uita cu îneles (la cineva).
a arunca ochii asupra ...
a(-i) arunca ochii (sau privirea) asupra ... (sau spre ...), a se uita (întîmpltor) la ..., a privi spre ...: cînd aruncai ochii asupr-i, mi se pru c vd icoana din Santa Maria.AL.
a arunca ochii roat a(-i) arunca ochii roat, a se uita de jur-împrejur.
a arunca o lumin
a arunca o lumin (asupra ...), a lumina; a clarifica: [sistema filozofic] arunc o puternic lumin asupra teoriei evoluiunii, atavismului, personalitii etc.CAR.
a arunca o ochire a arunca o ochire (sau o ochead), 1) a arunca o privire; 2) a trage cu ochiul.
a arunca o vorb a arunca o vorb, a spune, într-o doar, ceva; a se amesteca într-o discuie.
a arunca praf în ochi
a arunca (sau a da, a zvîrli) (cu) praf (sau nisip, pulbere, perl, rîn) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. ) a
da cu perl în ochii lumii, 1) a orbi pe cineva; 2) (fig. ) a încerca s induc în eroare, s înele (pe
cineva); a prezenta denaturat realitatea, adevrul.
a arunca un vl peste ...
a arunca un vl (sau vlul uitrii) peste ... (sau asupra ...), a ascunde, a tinui; a da uitrii (în mod
intenionat): arunc un vl asupra greelelor, asupra crimelor lor.BLC.
a-i arunca viaa în an
a-i arunca viaa în an, (înv. ) a-i risca viaa: trebuie s ne mirm i astzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri, prin inuta lor, îi aruncau viaa în an. BARIIU.
a arunca vorbe în vînt a arunca vorbe în vînt, a vorbi aiurea; a face afirmaii necontrolate.
arz-te-ar focul!
arz-te-ar focul!, (în blesteme) s dea Dumnezeu s te mistuie flcrile (iadului)!: frunz verde, mrcine, arz-te focul, pdure! POP .
a asculta cu toate urechile
a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi), a asculta cu mare atenie: fata asculta cu toate urechile.ISP.
a asculta orbete a asculta orbete (de cineva), a asculta supus, fr a crîcni (de cineva).
a asculta teac de pmînt
a asculta teac de pmînt, (reg. ) a asculta într-o tcere desvîrit: ascultar teac de pmînt acea migal minunat de uierturi. DELAVR.
a asculta încul pmîntului a asculta încul pmîntului, (reg. ) a dormi profund.
a ascunde ac în miere a ascunde ac în miere, a strecura o intenie rea într-un sfat bun; a bga intrigi.
a ascunde cuvîntul
a ascunde cuvîntul, (înv. ) a ine secret, a se preface: craiul ... îmbla cu înelciune, ascunzînd cuvîntul.COSTIN.
a-i ascunde gîndurile a-i ascunde gîndurile, a-i disimula inteniile.
a se ascunde în gaur de arpe
a se ascunde (sau a se piti) în gaur de arpe, a se ascunde în locuri greu accesibile: s-l aduc chiar din gaur de arpe.ISP.
a-i asigura spatele a-i asigura spatele, (mil. ) a proteja spatele armatei.
asta e alt cciul!
asta (sau aia) e alt cciul!, asta (sau aia) e altceva!, asta (sau aia) e alt mîncare de pete!: las-o p-aia! aia-i alt cciul! CAR.
asta e culmea ! asta e culmea (sau culmea culmilor)!, asta depete orice limit, orice închipuire!
asta-i alt mîncare de pete asta-i alt mîncare de pete, asta e cu totul altceva.
asta-i alt mînec asta-i alt mînec, asta-i altceva, asta-i alt mîncare de pete.
asta-i buba! asta-i buba!, asta-i problema!, asta-i dificultatea!
asta-i înc una! asta-i înc una!, asta-i bun!
asta-i prea mult! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!, (fam. ) asta nu se poate!, asta întrece orice msur!
asta-i tot
asta-i tot sau atîta(-i) tot, atît i nimic mai mult: o azvîrlii cu despre, zicînd: m doare puin capul, atîta tot.CL.
asta le întrece pe toate! asta le întrece (sau le bate) pe toate!, asta-i prea de tot!
asta mai lipsete! asta (sau atîta) mai lipsete!, de parc n-ar fi destul!
asta mai rmîne asta mai rmîne, asta mai e de fcut.
asta pune capac ! asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!, asta întrece orice!, asta-i prea de tot!
ast-primvar
ast-primvar, în cursul primverii trecute: cînd a fost ast-primvar la mine, mi-a lsat nite cri.NEGR.
ast-sear
ast-sear, în timpul serii de astzi; disear: vai, ce lun i ce bine! i bdia nu mai vine ... ori maic-sa i- o fi dat ast-sear de cinat.POP.
ast-toamn ast-toamn, în toamna trecut: ast-toamn era bine c-mi zicea mîndra: jupîne.POP. ast-var ast-var (sau (pop. ) an-var), în timpul verii trecute.
a astîmpra foamea
a(-i) astîmpra (sau a(-i) potoli) foamea (sau setea), a mînca (sau a bea); a se stura (de mîncare sau de
butur): iar oamenii, crezînd c plou cu ap, vor alerga acolo ca s-i potoleasc setea.POP.
a astupa gura cuiva
a astupa (sau a închide) gura cuiva, a împiedica pe cineva s vorbeasc, a tia vorba cuiva: zicerea „pardon“, care închide gura ghiontiilor i clcailor.NEGR.
aa ceva aa ceva, un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pîn atunci de aa ceva.ISP.
aa colac!
aa colac!, ce noroc, ce baft, ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu m ... roag s-l ieu ... aa colac! AL.
aa e povestea
aa e (sau i-e, i-a fost) povestea (?), (pop. i fam. ) aa stau lucrurile (?), aa pui problema (?), asta e
situaia (?): aa mi i-a fost povestea? zise el încetior.ISP. aa-i cîntecul aa-i cîntecul, asta este situaia.
aa îi trebuie!
aa îi (îmi etc.) trebuie!, aa merii (merit etc.), asta i (mi etc.) se cuvine: aa i-a trebuit, dac a lunecat pe nesimite, tot mai adînc, în robie.VINEA.
aa mai vii de-acas
aa (sau acum) mai vii de-acas, (fam. ) aa mai îneleg, acum ai devenit rezonabil, acum ne putem
înelege: ia, acum mai vii de-acas, ftul meu.CR. aa merge cîntecul aa merge cîntecul, aa se spune, aa se zvonete.
aa o fi aa o fi, tot ce se poate, de ce nu?
aa s tii ! aa s tii (sau s tii)!, s-i (sau s v) fie clar, limpede!: aa s tii; nu mai dau pe datorie.STANCU.
aa s triesc !
aa s triesc (s trieti etc.)!, 1) pe sntatea mea (a ta etc.)!, aa s-mi ajute (s-i ajute etc.)
Dumnezeu!: ia spune-mi, aa s trieti, ce însemna libertinagiul ce vzui la masa cuvioilor monahi? FIL.
aa st treaba aa st treaba, aa se prezint lucrurile, iat despre ce este vorba.
aa i-e treaba?
aa i-e treaba? sau i-e treaba de aa?, (reg. ) aa stau lucrurile?: aa i-e treaba? înc m iei la trei paralele? CR.
aa i-i a ...
aa i-i a ... (sau s ...), îi vine uor, îi convine a ... (sau s ...): ie, omule, aa i-i a zice, c nu ezi în cas toat ziulica.CR.
aa vine vorba aa vine vorba, e un fel de a spune.
aa vrea muchiul meu aa vrea muchiul meu (al tu, al lui etc.), (arg. ) aa vreau eu (tu, el etc.), aa am eu (tu, el etc.) chef.
a se aeza de mas
a se aeza de (sau pe) mas sau a cdea la mas sau a rmîne cu masul, (înv. ) a petrece noaptea, a rmîne
peste noapte: s-au aezat acolo de mas.URECHE.
ateapt, murgule, s pati iarb verde! ateapt, murgule, s pati iarb verde!, mai rabd, pîn-i vine apa la moar, pîn d norocul peste tine!
a atepta, ca mortul colacul a atepta, ca mortul colacul, a atepta cu nerbdare, cu mare poft.
a atepta ca pe Hristos a atepta ca pe Hristos (pe cineva), a atepta ca pe ultima salvare (pe cineva).
a atepta cu colaci calzi
a atepta cu colaci calzi (sau cu plcinte calde) (pe cineva), a-i face o primire deosebit de clduroas
(cuiva): nu-i el tocmai aa de prost, ca s-i închipuiasc c îl ateptm cu colaci calzi! AL.
a atepta pîn se coace pietroiul
a atepta (sau a lsa) pîn se coace pietroiul, a-i lua orice ndejde: ateapt dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP.
a aterne la pmînt
a aterne (sau a trînti, a culca, a da) la pmînt (sau pmîntului), a drîma, a doborî; (p.ext. ) a omorî: o trîntete la pmînt i-o ine bine.CR.
a se aterne rînii a se aterne rînii, a se culca la pmînt; a cdea lat: cît e de lung, ... s-aterne rînii.COBUC.
a atinge la coarda simitoare
a atinge la coarda simitoare (sau sensibil) (pe cineva), a atinge în punctul sensibil (pe cineva); a mguli
orgoliul cuiva; a sensibiliza (pe cineva).
a atinge la manet a atinge la manet (pe cineva), (arg. ) a da un bacis (cuiva).
a-i atinge scopul
a-i atinge (sau a-i ajunge) scopul, a realiza ceea ce i-a propus: dac te vei putea sui pe vîrful acelui deal, apoi poi s zici c i-ai ajuns scopul.POP.
a-i atîrna de coad
a-i atîrna de coad (ceva cuiva), a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aa cscund flcul acesta, i pe nedrept îi atîrnau de coad acest ponos ceilali argai din sat.ISP.
a atîrna de un fir de pr a atîrna de un fir de pr, a avea o poziie, o situaie precar.
a se atîrna ghimpii de cineva a se atîrna ghimpii de cineva, (pop. ) a fi beat.
a atîrna în furci
a atîrna (sau a ridica, a pune) în furci (pe cineva), a spînzura (pe cineva): tatl miresei ... a poroncit s-l rdice degrab din capul cinstei i s-l puie în furci.POP.
atîta c ... atîta (numai sau doar) c ..., numai c ...
atîta pagub!
atîta (sau mare) pagub! sau (atîta) pagub (sau jaf) în ciuperci!, nu-i nici o pagub!, ce-am avut i ce-
am pierdut!: de m-o rpune i pe mine, atîta jaf în ciuperci! ISP. atîta ru! atîta ru!, atîta pagub!
atîta-i trebuie! atîta-i (îi, v etc.) trebuie!, s te (îi, v etc.) fereasc Dumnezeu s faci (s fac, s facei etc.) asta!
atît i-a trebuit atît(a) i-a trebuit, asta a ateptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit; îndat face cîiva pai spre dînsa.CR. atît mai trebuie! atît mai trebuie!, asta mai lipsete!
atît unii, cît i alii atît unii, cît i alii, i unii, i alii.
a atrage atenia a atrage atenia, a se distinge, a se remarca.
a atrage atenia a atrage atenia (cuiva), a ateniona, a avertiza (pe cineva).
a atrage dup sine
a atrage dup sine, a avea drept consecin: scderea cursului leului atrage dup sine creterea preurilor .
a atrage mînia
a(-i) atrage mînia (sau antipatia, aversiunea, ostilitatea, ura) (cuiva), a provoca mînia (sau antipatia,
aversiunea, ostilitatea, ura) (cuiva).
atunce cu ...
atunce cu ..., (înv. i pop. ) cînd cu ...: trgea ndejde altul de domnie, atunce cu mersul boierilor la Poart.LET.
a-i ainti ochii asupra ... a-i ainti ochii asupra ..., a-i fixa privirea pe ..., a se uita int la ...
a aîta spiritele a aîta spiritele, a instiga.
a aîa ambiia
a aîa ambiia (sau curiozitatea, poftele) (cuiva), a stîrni, a trezi, a alimenta ambiia (sau curiozitatea,
poftele) (cuiva).
a se auzi ca din pivni
a se auzi (sau a iei) ca din pivni, (despre voce) a se auzi de departe: strig ... cu ovoce groas ce ieea ca dintr-o pivni.DELAVR.
a auzi cîinii în Giurgiu
a auzi cîinii în Giurgiu, a fi nucit (de o lovitur): dracul tot drac, îi mai lipete o palm de-a auzit cîinii în Giurgiu.POP.
auzi colo! auzi colo!, ei!, ia poftim!
a auzi cu coada urechii
a auzi cu coada urechii (ceva), (înv. ) a auzi în treact, a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta s auz nu priimea.CANT.
a auzi de numele cuiva
a auzi de numele cuiva, a cunoate pe cineva din auzite, din reputaie: de nume i-am auzit, dar de vzut nu te-am vzut.CR.
a auzi-n gur, ca cucul a auzi-n gur, ca cucul, a fi tare de urechi, a fi surd.
a nu auzi nici iptul a nu (se) auzi nici iptul, a nu se auzi nimic, a fi linite deplin.
auzi vorb! auzi vorb!, ce idee!
a avansa o propunere a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee, o ipotez), a formula o propunere (sau o idee, o ipotez).
a avea acces
a avea acces (sau intrare, u deschis) (undeva sau la cineva), a putea intra, a fi primit (oricînd) (undeva
sau de cineva).
a avea ac de cojocul cuiva
a avea (sau a gsi, a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva, 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a
purtrii cuiva: într-un rînd, crede cînele c i-a gsit ac de cojoc: s nu-i mai dea mîncare.POP. ; 2) a se
rzbuna pe cineva, a i-o face cuiva.
a avea acoperire a avea acoperire, (fig. ) a avea justificare, a se adposti îndrtul legilor.
a nu avea adversar
a nu avea adversar (sau potrivnic, rival), a fi fr egal, a fi unic: la drept vorbind, punul n-avea potrivnic de mîndru.POP.
a avea aerul c ... a avea aerul c ..., a da, a lsa impresia c ...
a avea a face cu ...
a avea a face cu ..., 1) (despre persoane) a avea de lucru, de furc (cu cineva); a trebui s suporte
consecinele: ai înelat o femeie, dar ai a face acuma cu un brbat.CAR. ; 2) (despre lucruri) a avea
legtur cu ceva: acele învturi înalte n-au a face cu o bun i frumoas educaiune.CAR. a avea ap în vine a avea ap în vine, 1) a fi bicisnic; 2) a fi fricos.
a avea aplecare spre ... a avea aplecare spre ..., a avea înclinaie spre ...: avea aplecare spre tiinele exacte .
a avea argint viu în vine a avea argint viu în vine, a fi iute ca prîsnelul.
a nu avea astîmpr
a nu avea astîmpr, a nu avea linite, a nu-i gsi locul; a nu se astîmpra: v trudii alergînd mereu dup oile acestea care nu mai au astîmpr.POP.
a avea asupra sa a avea asupra sa (ceva), a duce, a purta cu sine (ceva).
a avea atuul
a avea atuul (sau avantajul), a se distinge printr-o însuire, printr-o calitate decisiv (de cineva sau de
altceva).
a avea avere cît praful de pe tob a avea avere cît praful de pe tob , (reg. ) a nu avea nimic.
a avea baft a avea baft (chioar), (fam. ) a avea noroc.
a avea bani cu carul a avea bani cu carul, a fi putred de bogat.
a avea bani groi a avea bani groi (sau gîrl), a fi foarte bogat.
a avea bani la ciorap a avea (sau a ine) bani la ciorap, a avea (sau a face) economii.
a avea bani numrai a avea bani numrai, a avea o sum limitat de bani.
a avea btaie de cap a avea btaie de cap, a avea greuti, necazuri, probleme.
a avea beregata curcanului a avea beregata curcanului, a înghii repede i nemestecat.
a se avea bine
a se avea bine (sau ru) (cu cineva), a fi în relaii bune (sau rele) (cu cineva); a (nu) se înelege (cu
cineva); a fi prieten (sau a se dumni) (cu cineva): frai, frai erau ei, dar unul cu altul nu se aveau bine.POP.
a avea bitari a avea (sau a fi în) bitari (sau (pop. ) gologani, (arg. ) lovele, mlai), a avea bani.
a avea boal pe cineva a avea boal pe cineva, a avea ciud, pic pe cineva; a fi pornit împotriva cuiva.
a avea boal s ... a avea boal s ..., (fam. ) a avea poft nebun s ...
a avea bos a avea bos, a fi dotat, înzestrat.
a avea bujori în obraji a avea bujori în obraji, a fi rou în obraji.
a avea bumbac în urechi a avea bumbac (sau cîli, vat) în urechi, (fig. ) a nu auzi (bine).
a avea burs a avea burs, a fi bursier.
a avea burta lipit de spate a avea burta lipit de spate, a fi lihnit de foame.
a avea burt de iap a avea burt de iap, a nu se mai stura mîncînd.
a avea burt de pop a avea burt de pop, 1) a fi (foarte) gras; 2) a mînca foarte mult.
a avea ca ajutor a avea ca (sau drept) ajutor (pe ...), a fi ajutat (de ...): el are drept agiutor zece rani secui.AL.
a avea cale a avea cale (pe undeva), a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag, n-am cale, i tot îmi fac.POP.
a avea cale cuvintelor
a avea cale cuvintelor, (înv. ) a-i fi îngduit s vorbeasc: atunce avînd cale Grigorie-vodcuvintelor sale, au spus vezirului cum au sftuit pre Husain-paa s ias din anuri cu oastea.NEC.
a avea canon a avea canon, a fi pedepsit.
a avea cap a avea cap, 1) (fam. ) a fi detept, inteligent; 2) a avea capt.
a avea capt a avea capt (sau cap), a se sfîri, a se termina: toat boala are leac, da urîtu’ n-are cap.POP.
a avea cap greu
a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap, a înelege cu dificultate, cu greutate; a fi prost: cum vd, eti cam greu de cap.CR.
a avea cap s ...
a (nu) avea cap (i Dumnezeu sau i chip) s ... (sau de a ...), a (nu) fi în stare s ..., a (nu) putea s ...: rea bucat-i dragostea; cine prinde-a o gusta, n-are cap de-a o lsa.POP.
a avea capul ca dovleacul a avea capul ca dovleacul, a fi prost ca noaptea.
a avea casa cucului a avea casa cucului, a nu avea nici un adpost.
a avea casa sub cciul a avea casa sub cciul (sau sub plrie), (reg. ) a fi foarte srac.
a avea cas i mas a avea cas i mas, a avea cele necesare traiului.
a avea ca la gur a avea (sau a fi cu) ca la gur, a fi imatur; a fi lipsit de experien.
a avea cazier a avea cazier, a avea antecedente penale.
a avea cderea s ... a avea cderea s ..., a avea calitatea de a ...: aici, numai el are cderea de a decide. a avea cldur la cap a avea cldur la cap, a aiura, a delira.
a avea cptîi
a avea cptîi, a fi aezat la casa lui: geaba m mai duc acas, c-s flcu i n-am nevast, nici nevast, nici copii, nici un fel de cptîi.POP.
a nu avea cel, purcel a nu avea (nici) cel, (nici) purcel, 1) a nu avea griji materiale; 2) a fi foarte srac.
a avea cutare a avea cutare, (despre mrfuri) a se vinde uor.
a nu avea ce cuta undeva a nu avea ce cuta undeva, a nu avea voie s vin, s stea undeva.
a nu avea ce face a nu avea ce face (sau ce s fac), 1) a nu avea ocupaie; 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situaie.
a avea cei apte ani de acas a (nu) avea cei apte ani de acas, a (nu) fi fost (bine) educat în copilrie.
a nu avea ce împri cu ...
a nu avea ce împri (sau de împrit) cu ..., a nu avea nici o legtur cu ..., a nu avea nimic în comun cu
...: nu-i vreau nici ru nici bine, n-am ce împri cu tine.AL. a avea ce mînca a avea ce mînca, a avea din ce tri: slava domnului, am ce mînca la casa d-tale.CR.
a avea ce pune pe mas
a (nu) avea ce pune pe mas, 1) a (nu) avea existena asigurat; 2) (în construcii negative) a fi foarte
srac.
a nu avea ce pune pe o msea a nu avea ce pune (nici) pe o msea, a avea foarte puin de mîncare: nici pe o msea n-are ce pune.CR. a avea cerbice eapn a avea cerbice eapn, (înv. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apn ... se muie. MOXA.
a avea ceva cu cineva
a avea ceva cu cineva, 1) a dori, a pretinde, a vrea ceva de la cineva: ce ai, domnule, cu mine? ; 2) a avea
motive (nemrturisite) pentru a cuta nod în papur, a persecuta, a pate (pe cineva): s tii c are ceva cu tine!
a avea ceva dup perdea
a avea ceva dup perdea, a tinui ceva: dup acest schimb de vorbe, tcur, fiecare mai avînd ceva dup perdea.SAD.
a avea ceva în sînge a avea ceva în sînge, a avea ceva înnscut: lui îi mergea toate la inim, avîndu-le în sînge.CEZAR.P. a avea ceva la baz a avea ceva la baz, a se întemeia pe ceva sigur.
a avea ceva pe contiin a avea ceva pe contiin, a avea ceva s-i reproeze.
a avea cheag
a avea cheag (la pung), a avea bani pui la o parte, a fi bogat: ce te milogeti, c ai cheag destul.DELAVR.
a avea chef de ceva a avea chef de ceva, a dori, a pofti (s fac) ceva: n-am chef s joc.AL. a nu avea cherestea a nu avea cherestea, (fam. ) a nu avea caracter, obraz, ruine.
a avea cheresteaua groas a avea cheresteaua groas, a fi gros de obraz.
a nu avea chip s ...
a nu avea chip s ..., a nu avea posibilitatea s ..., a nu putea s ...: azi n-ai chip, în toat voia, în privirea-i s te pierzi.EM.
a avea cinstea s ...
a avea cinstea s ... (sau de a ...), a avea onoarea s ... (sau de a ...): am avut cinstea s fiu primit de ambasadorul Italiei .
a avea ciud pe cineva a avea ciud pe cineva, a purta pic cuiva.
a avea cînd a (nu) avea cînd (s ...), a (nu) avea timp (s ...): m dusei vinerea-n tîrg, par’c joi n-am avut cînd.POP. a avea cîrlig a avea cîrlig (la cineva), (pop. ) a-i fi simpatic, drag (cuiva).
a avea cîtig de cauz a avea cîtig de cauz, a obine o victorie (asupra cuiva), a cîtiga.
a nu avea cîtui de puin a nu avea cîtui de puin, a nu avea deloc.
a avea clavir la cap a avea clavir la cap, a fi într-o ureche.
a avea coarne
a avea (sau a purta) coarne, a fi înelat de nevast: dar cînd mai pori i coarne, ce zici, Prutescule? CONTEMP.
a avea coastele lipite a avea coastele lipite, a fi foarte flmînd, a fi mort de foame.
a nu avea coloan vertebral a nu avea coloan vertebral , a fi servil, supus.
a avea coli a avea coli, a fi periculos, primejdios.
a avea condei a avea condei (sau pan), a scrie bine, cu talent.
a avea consideraie a avea consideraie (pentru cineva), a stima, a respecta, a cinsti (pe cineva).
a avea contiina ptat a avea contiina ptat, a fi comis fapte imorale.
a avea credit a avea credit, a se bucura de încredere; a avea trecere.
a avea crezmînt a avea crezmînt, a se bucura de încredere.
a nu avea cu ce-i stropi mseaua a nu avea cu ce-i stropi mseaua, a nu avea ce bea.
a avea cu cine s semene a avea cu cine (sau cui) s semene, a moteni calitile (sau defectele) prinilor.
a avea cu cineva
a avea (sau a-i face treab) cu cineva, 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva; a se ocupa de cineva: du-te pîn acolo c are treab cu tine! PREDA ; 2) (reg. ) a avea relaii de dragoste cu cineva: ruine mi-e i de iarb, cu cine mi-am fcut treab.POP.
a avea culoare a avea culoare (în obraji), a avea obrajii rumeni.
a nu avea cum
a nu avea (sau a nu ti) cum (s ...), a nu avea posibilitatea, mijloacele (s ...), a-i fi imposibil (s ...):
pentru atîta încredere, nu am cum s-i mulumesc.OD.
a avea cunotin
a (nu) avea (mare sau desvîrit) cunotin (de ceva), a (nu) ti, a (nu) fi (bine) informat (de sau despre
cineva sau ceva), a (nu) cunoate (bine): aveau smeii cunotin de vitejia lui.ISP. a avea cunotin de cauz a avea (sau a fi în) cunotin de cauz, a fi bine informat, a cunoate în amnunt, detaliat.
a nu avea cuvinte a nu avea cuvinte, a nu reui s se exprime (din cauza emoiei); a avea un lapsus.
a avea darul s ...
a avea darul s ... (sau de a ...), a fi de natur s ... (sau a ...): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obinui pe oameni cu lucrurile de calitate.
a avea darul suptului a avea darul suptului, (fam. ) a trage la msea.
a avea darul vorbirii a avea darul vorbirii, a se exprima fluent, a fi un bun vorbitor.
a avea datin
a avea datin, (înv. i pop. ) a avea obiceiul: osptria aceea era a unui om foarte mare de statur, ... care avea datin s cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut.POP.
a nu avea de ce-l trage cîinii
a nu avea de ce-l trage cîinii, (reg. ) a fi foarte srac: ceva-ceva de nu ti-i cumpni, n-are de ce te trage cîinii.CONV.LIT.
a nu avea decît sula i cciula
a nu avea decît sula i cciula, a fi srac lipit (pmîntului), a avea doar zestrea nativ: bine, s m însor, rspunse flciaul, dar eu n-am de nici unele; sînt golan, precum m vezi: sula i cciula.ISP.
a avea de furc
a avea de furc (cu cineva sau cu ceva), a avea de rezolvat o afacere neplcut (cu cineva), a avea de luptat
(cu cineva sau cu ceva): se lu la lupt cu el; dar n-avu mult de furc.POP. a nu avea de furc a nu avea de furc, (reg. ) a fi foarte srac.
a avea degete lungi a avea degete lungi, a fura, a fi lung de mîn.
a avea de gînd
a avea de gînd, a inteniona: guvernul are de gînd s fac în strintate un împrumut de 155 milioane.CAR.
a avea de lucru
a avea de lucru (sau de treab), 1) a avea un loc de munc; 2) a fi ocupat: tu, de socoi c ai de treab acolo, stai i drege i lucreaz cum te pricepi.GHICA.
a nu avea de moar a nu avea de moar, a nu avea din ce tri.
a avea de mulumire ...
a avea de mulumire ..., (înv. ) a fi mulumit s ..., a-i face plcere s ...: n-ai fi avut de mulmire i bucurie s priveti aa feliu de crude mori.DRGHICI.
a avea de ros a (nu) avea (ceva) de ros, a (nu) avea o slujb, o sinecur.
a avea de tire
a(-i) avea (cuiva) de tire, a avea grij (de cineva), a pzi, a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de tire.PANN.
a avea de treab a avea de treab, v. a avea de lucru.
a avea dini de lapte a avea dini de lapte, a avea ca la gur.
a avea dinii cunun a avea (sau a fi cu) dinii cunun, a avea dantura întreag.
a avea dou chei pentru o încuietoare a avea dou chei pentru o încuietoare, a fi iret.
a avea draci a avea draci, (fam. ) 1) a fi deosebit de nervos; 2) a avea hachie, toane.
a avea draci pe urloaie a avea draci pe urloaie, (reg. ) a fi neastîmprat.
a avea dreptate a (nu) avea dreptate, a (nu) gîndi bine, drept: în privina amicului, avusese dreptate.CAR.
a avea dreptul
a avea dreptul (sau (înv. ) drit), a i se permite, a-i fi îngduit: de la cea întîi prezentare el are drit s trateze pe toi ceilali ca i cînd i-ar cunoate demult.AL. ; d-sa avea dreptul s ia o minim sum din fondurile acelea.CAR.
a nu avea dup ce bea ap
a nu avea dup ce bea ap, a fi foarte srac: un beiv de frunte era i iepurele i srac de n-avea dup ce bea ap.POP.
a avea fa a avea fa, (fam. ) a aduce a ..., a fi bun de ...: are fa de ef .
a avea fa la cineva
a avea fa la cineva, (înv. ) a avea trecere, credit la cineva: boierii, ... ndjduind c dintru acea fapt vor avea fa la Petru-vod.COSTIN.
a avea fericirea s ...
a avea fericirea s ... (sau de a ...), a avea onoarea, plcerea s ... (sau de a ...): pe d. Brniteanu nu avem fericirea s-l cunoatem.CAR.
a avea fierul cuiva a avea fierul cuiva, (pop. ) a semna cu cineva.
a avea fiin
a avea fiin (pe lume), a se nate; a exista, a fiina: atunci lumea cea gîndit pentru noi avea fiin.EM. ; de unde s-l iei, dac n-are fiin pe lume? CR.
a avea fler a avea fler, a avea intuiie; a fi perspicace.
a avea foc la inim a avea foc la inim, a dori foarte mult.
a avea folos a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am s am folos de el niciodat.CR. a avea fum în creieri a avea fum (sau cea) în creieri, (pop. ) a fi beat.
a avea fumuri
a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri, a fi înfumurat, a-i da aere: este cel mai plin de fumuri, cel mai nerod. NEGR.
a avea grguni în cap
a avea (sau a fi cu, a umbla cu, a-i intra, a-i scoate cuiva) grguni(i) (sau greieri, stiglei) în (sau din,
la) cap, a avea fumuri, toane, ifose; a avea idei extravagante, nstrunice; a nu fi în toate minile, a fi icnit:
i-au intrat în cap grguni ... vrei s-ajungi senator! AL. ; ia stai oleac, c v scot eu grgunii din cap! CR.
a avea ghinion a avea ghinion, a fi lipsit de noroc, de ans.
a avea girul cuiva a avea girul cuiva, a avea acordul, dezlegarea cuiva
a avea gîdilici la limb
a avea gîdilici la limb, a avea mîncrime la limb; a nu-i putea ine gura: Mo Roat avea gîdilici la limb.CR.
a avea gînd
a avea (sau a pune în) gînd, (înv. ) a presupune: n-au avut gînd c-l va ucide, ce s-au gîndit c numai ce-l va sudui.PRAV.
a avea gînd s ...
a avea (de) gînd s ..., a inteniona s ..., a voi s ...: de ai gînd s ne iubim, vin-n crîm s bem vin.POP. ; am cptuit nite iepuri i am de gînd s-i jumulesc.CR.
a avea gînduri mari a avea gînduri mari, a avea planuri, proiecte de amploare, îndrznee.
a avea gînduri negre a avea gînduri negre, a fi preocupat de gîndul sinuciderii.
a avea glagore în cap a avea glagore în cap, a avea cap bun, a avea minte.
a avea glas bun a avea glas bun, a cînta frumos.
a avea grab mare
a avea grab mare sau a-i fi grab mare, a fi grbit, a fi zorit: -apoi vei duce, dac spunei c-avei aa mare grab.CR.
a avea grune în cap a avea grune în cap, a da în gropi de prost.
a nu avea grune în cap
a nu avea grune (sau toate grunele) în cap, a nu avea minte, a fi prost: tu în cap nu ai grune, numai pleav i puzderii.EM.
a nu avea gre
a nu avea gre, a nu strica, a fi potrivit, a prinde bine: însuratul de tînr i mîncarea de diminea n-au gre.POP.
a avea grij
a avea (de) grij, a bga de seam, a lua seama, a se (în)griji (de ceva): acum s ai grije, c maic-ta mearge la o nunt! BARAC.
a avea gura amar a avea (sau a-i fi cuiva) gura amar, a simi un gust amar în gur (dup un chef).
a avea gura ca o sabie a avea gura ca o sabie, a avea limb ascuit, a fi sarcastic.
a avea gura mare a avea (sau a fi cu) gura mare, a fi certre: soacra nu trebuie s fie cu gura mare.CR.
a avea gura seac
a avea (sau a-i fi cuiva) gura seac, a avea gur pocit: afurisit drac, parc-i fu gura seac; cum a cobit el, aa s-a întîmplat.POP.
a avea gura spart a avea gura spart (sau de cîrp), a fi indiscret, a nu putea pstra o tain.
a avea gur s ...
a (nu) (mai) avea gur (sau obraz, tupeu) s ..., a (nu) (mai) avea curajul, îndrzneala s ..., a (nu) (mai)
cuteza s ...: ai but cît pte i mai ai obraz s te jluieti! AL. ; înc mai ai gur s întrebi? CR.
a avea gur bogat a avea gur bogat (sau mare), a vorbi mult i repede; a fi guraliv.
a avea gur de aur a avea gur de aur, a fi un bun orator.
a avea gur de cîrp a avea gur de cîrp, a nu putea ine un secret; a flecri, a plvrgi.
a avea gur pocit a avea gur pocit sau a fi pocit la gur, a prevesti lucruri neplcute; a cobi.
a avea gur scîrnav a avea gur scîrnav (sau spurcat), a se exprima vulgar, trivial; a spune obsceniti.
a avea gust a avea (bun) gust, a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun.AL.
a avea gustul
a avea gustul (s ...), a avea obiceiul s ..., a fi deprins s ...: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei.CAR.
a nu avea habar
a nu avea habar (de cineva sau de ceva), 1) a nu-i psa (de cineva sau de ceva), a nu-l durea capul (de
ceva sau de cineva): ad-o vadr de Cotnar, i de plat n-ai habar! AL. ; 2) a nu ti nimic (despre cineva sau
despre ceva): mor dup tine i tu habar n-ai de mine.PANN. a nu avea hal s ... a nu avea hal s ..., a nu putea s ..., a nu fi în stare s ...: n-ai hal s-mi fii brbat! POP.
a avea hasn
a avea (sau a-i fi cuiva) hasn (de cineva sau de ceva), (reg. ) 1) a avea, a trage folos de pe urma cuiva; 2)
a-i psa de cineva (sau de ceva): cu ibovnic-n vecini, nu i-i hasn de cei cîni.POP.
a avea haz
a avea haz, 1) a simi plcere, bucurie: ce haz am s merg acas, cînd n-am nevast frumoas?POP. ; 2) a
avea farmec, a fi nostim, simpatic, a avea (pe) vino-ncoace: e frumoas; ... ca copiii are haz.EM. a avea ifose a avea ifose, a-i da aere, a fi înfumurat.
a avea igrasie la cap a avea igrasie la cap, (fam. ) a fi prost, a fi într-o doag.
a avea iluzii optice a avea iluzii optice, a avea vedenii.
a avea importan
a (nu) avea importan, a (nu) avea însemntate, valoare; a (nu) conta: pentru el, nimic n-avea importan.
a avea impresia c ... a avea impresia c ..., a i se prea c ..., a crede c ...: am impresia c nu eti tocmai în apele tale.
a avea influen asupra ...
a avea influen (sau înrîurire) asupra ... (cuiva sau a ceva), a influena (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debiteaz zilnic trebuie s aib o înrîurire cît de mic asupra cugetrii i prerilor lor [cititorilor].CAR.
a avea inima grea a avea inima grea, a fi plin de griji, trist: n-a vrea s plec de-aice cu inim-aa grea.NEGR.
a avea inima îndoit
a avea inima îndoit, a ovi, a fi nehotrît, a avea temeri: au priceput tefan-Vod îndat îndoita inim a lui Constantin-Vod.COSTIN.
a avea inima neagr a avea (sau a-i fi) inima neagr, a fi foarte trist.
a avea inim de aur a avea inim de aur, a fi foarte bun, cumsecade.
a avea inim larg a avea inim larg, a fi darnic, mrinimos.
a avea inim tare
a avea inim tare (sau de piatr, împietrit) sau a i se împietri inima (cuiva), a nu simi mil,
compasiune; a fi nepstor, nesimitor, ru.
a avea intenia s ... a avea intenia s ..., a inteniona, a avea de gînd s ...
a avea intenii cu ...
a avea intenii (serioase) cu ..., a voi s ia în cstorie pe ...: are intenii cu copila aceea cu ochii vinei.AGÂRB.
a avea în buzunar a avea în buzunar (pe cineva), a avea sub control (pe cineva).
a avea în cîrc cu cineva
a avea (sau a-i fi) în cîrc cu cineva, a avea de furc cu cineva: s-i iei tlpia, c cu mine ai în cîrc.POP.
a avea înclinaie spre ... a avea înclinaie spre ..., a avea aptitudini pentru ...: avusese de mic înclinaii spre desen.
a avea în coaste
a avea în coaste (pe cineva), a fi incomodat, stingherit (de cineva), a nu mai putea scpa (de cineva): mai mare blestem nu-i trebue decît s ai pe soacr în coaste! POP.
a nu avea încotro
a nu (mai) avea încotro (face sau merge, cotigi), a nu (mai) ti ce s fac, a nu (mai) avea alt posibilitate,
a fi nevoit s accepte, a se resemna: n-am încotro, mort copt, trebuie s te iau cu mine.CR. ; trebuie s stea fa, n-are-ncotro cotigi.NEGR.
a avea încredere
a avea încredere (în cineva), a se baza, a se bizui, a conta (pe cineva), a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine.CAR.
a avea în degetul mic
a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva, 1) a
cunoate temeinic (ceva): universul fr margini e în degetul lui mic.EM. ; 2) a dispune dup bunul plac (de
cineva sau de ceva) sau a fi la discreia cuiva: m are la degetul mic i m joac aa cum poftete ; 3) a fi
superior (cuiva): nu se temea de ceilali concureni; abia dac erau la degetul lui mic .
a avea în minte
a avea în minte (pe cineva sau ceva), 1) (înv. ) a inteniona: nici n-au avut în minte ca s ne înale pre noi.ICHINDEAL ; 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva).
a avea în palm
a avea în (sau ca în) palm (pe cineva sau ceva), a avea în puterea sa, la discreia sa (pe cineva sau ceva):
întregul ora ... îl avui ca-n palm.STANCU. a avea în primire a avea în primire (ceva), a rspunde (de ceva).
a avea în privire
a avea (sau a lua) în privire, (înv. ) a avea în vedere, a lua în considerare, a ine seam: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri, li se puse condiii.BLC.
a avea în pung a avea (sau a bga) în (sau la) pung (pe cineva), (reg. ) a dispune (de cineva), a avea la mîn (pe cineva).
a avea însemnat la catastif
a avea însemnat la catastif (sau la rboj) (pe cineva), a avea în vedere, a ine minte pe cineva (spre a-i
face un bine sau un ru).
a avea în sîn a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva), (înv. i reg. ) a alinta (pe cineva); a menaja (pe cineva).
a avea întiinare a avea întiinare, (înv. ) a fi informat: avea întiinare prin tain de la frate-su.LET. a avea în tcu a avea în tcu (pe cineva), (reg. ) a avea la dispoziie, la discreie (pe cineva).
a avea întîietate a avea întîietate, a avea prioritate.
a avea înelegere cu cineva a avea înelegere cu cineva, a avea legturi, aranjamente secrete cu cineva.
a avea îneles
a (nu) avea (un sau nici un) îneles (sau sens), a (nu) avea noim; a (nu) avea logic: cuvîntu-mi pentru tine nu avea îneles.EM.
a avea în vedere
a avea în vedere (ceva), a inteniona, a urmri (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile ... pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltri.MAIOR. ; a inut s mearg la Kissingen incognito, pentru ca s se risipeasc bnuielile c ar fi avut în vedere s intre în daraveri cu cancelarul. CAR.
a avea în vedere
a avea în vedere (pe cineva), a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un ru); a
avea grij de cineva: amîndoi i-au fgduit c ... îl vor avea în vedere.VLAH.
a avea la activ a avea la activ (ceva), a avea experien, a avea antecedente (în ceva): avea multe construcii la activ.
a avea lact la gur
a avea (sau a-i pune) lact (sau gard) la gur, a nu spune nimic, a tcea, a-i impune tcerea: Florico, pune-i gard la gur! AL.
a avea la cherem
a avea la cherem (pe cineva), a avea la mîn (pe cineva), a dispune dup pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui, dup cum zic turcii, cci avea la îndemîn un arsenal întreg.GHICA.
a avea la inim a avea la inim (pe cineva), a simpatiza (pe cineva), a avea la suflet (pe cineva).
a avea la nazar
a avea la nazar (pe cineva), (înv. ) a proteja (pe cineva), a fi binevoitor (cu cineva): ministrul m are la nazar.AL.
a avea la plcere a avea la plcere (pe cineva), (înv. ) a agrea pe cineva: îl are la plcere toi, i împratul.PANN. a-l avea la tac a-l avea la tac (pe cineva), a avea la mîn (pe cineva).
a avea limb ascuit a avea limb ascuit (sau rea, de arpe), 1) a fi rutcios; 2) a fi ru de gur.
a avea limb lung
a avea limb lung sau a fi lung de limb (sau slobod la limb), 1) a fi flecar, palavragiu; 2) a fi
indiscret.
a avea lipici a avea lipici, a atrage, a fermeca, a seduce.
a avea loc a avea loc, 1) a se întîmpla, a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie ; 2) a fi loc.
a nu avea loc de cineva
a nu (mai) avea loc de cineva, 1) a fi incomodat de cineva; 2) a nu mai încpea de cineva; a-i pricinui
permanente neajunsuri cuiva.
a avea lumînri la nas a avea lumînri la nas, 1) a-i curge mucii (cuiva); 2) a se purta copilrete, prostete.
a avea mai mult de-o grmad a avea mai mult de-o grmad (ceva), a nu avea deloc (ceva).
a avea mai multe coarde la arc
a avea mai multe coarde la arc, a avea mai multe posibiliti pentru a duce la bun sfîrit ceva: cînd i se prea c punga nu se umplea destul de repede, avea i alte coarde la arc.GHICA.
a avea mari cuvinte s ...
a avea mari cuvinte s ... (sau a ...), a avea motive temeinice s ... (sau a ...): ei aveau dou mari cuvinte a fi îngrijii.NEGR.
a avea main la scar a avea main la scar, (fam. ) a avea o situaie bun; a avea un post însemnat.
a avea memorie scurt
a avea memorie (sau memoria) scurt, a nu putea (sau a nu vrea) s in minte ceva; a uita repede ceva; a
fi uituc: au memoria scurt, s-au obicinuit cu relele i uit lesne pe cei care i-au asuprit.GHICA. a avea miere de arpe la inim a avea miere de arpe la inim, a fi ru.
a nu avea mijloc s ... a nu avea mijloc s ..., a nu avea posibilitatea s ...
a avea mila cucului a avea mila cucului, a fi orfan.
a avea mil
a avea mil (de ...), 1) (înv. ) a avea parte (de ...): tu l-ai mritu-l pe-mpratul, s-aib mil de izbînd.DOS. ; 2) a fi milos, a se îndura: o, marmur, ai mil de-a mele rugmini! EM.
a avea mintea în vacan a avea mintea în vacan (sau plecat cu sorcova), (fam. ) a nu gîndi, a da semne de prostie.
a avea mintea mobilat a avea mintea (bine) mobilat, a fi foarte instruit.
a avea minte de coc a avea minte de coc (sau de prunc), a fi prost ca noaptea.
a avea minte de vrabie a avea minte de vrabie, a nu avea creier.
a avea minte fraged a avea minte fraged, a fi copilros, imatur, necopt.
a avea mîinile legate a avea mîinile legate, a fi în imposibilitate de a aciona.
a avea mîinile ptate de sînge
a avea (sau a fi cu) mîinile ptate de sînge, a fi vinovat de crim: o trist faim supravieuise omului ptat de sînge ce nu fusese vzut rîzînd niciodat.M.CAR.
a avea mîna a avea (sau a fi la cineva) mîna, (la jocul de cri) a-i veni rîndul s împart crile.
a avea mîna curat a avea mîna curat (sau mîinile curate), a fi cinstit.
a avea mîna strîns a avea mîna strîns sau a fi strîns la mîn, a fi zgîrcit, meschin.
a avea mîn bun
a avea mîn bun sau a fi bun de mîn, 1) a fi îndemînatic; 2) a purta noroc: ai mîn bun, însoar-m i pe mine.BOL.
a avea mîn grea a avea mîn grea, 1) a lovi primedios; 2) a fi neîndemînatic (la scris, la desen).
a avea mîn larg a avea (sau a fi cu) mîn larg (sau deschis) sau (înv. ) a fi slobod la mîn, a fi generos, darnic.
a avea mîn liber
a avea (sau a da, a lsa cuiva) mîn liber (sau cîmp liber), a avea (sau a da) libertate (total) de aciune:
spre a lsa mîn liber doamnei director.CAR.
a avea mîn lung
a avea (sau a fi cu) mîn lung sau a fi lung de mîn, a fi ho: cine e cu mîn lung pierde i ce are-n pung.PANN.
a avea mîncrime de limb
a avea mîncrime de (sau la) limb (sau de cuvînt), a fi vorbre, limbut: începur s aibe deodat o mare mîncrime de limb.AGÂRB.
a avea mîncrime la degete a avea mîncrime la degete, a fura.
a avea mîncrime la tlpi a avea mîncrime la tlpi, a simi mereu nevoia de a pleca; a nu putea sta mai mult timp într-un loc.
a nu avea moarte a nu avea moarte, a fi durabil, a fi etern.
a avea mod s ... a (nu) avea mod s ... (sau de a ...), a nu avea posibilitatea s ... (sau de a ...).
a nu mai avea mult a nu mai avea mult, a fi pe moarte.
a avea nas de cîine a avea (sau a fi cu) nas de cîine, (reg. ) a fi fr ruine.
a avea nas s ...
a (nu) avea nas s ..., 1) a (nu) îndrzni s ..., a (nu) avea tupeul s ...: ai nas s te ari? ; 2) a (nu) avea
autoritate, credit, trecere: mincinosul nu are nas. a avea natur a avea (sau a fi cu) natur, (reg. ) a fi violent, periculos; a fi argos.
a avea ndejde în ...
a avea ndejde (sau a-i pune ndejdea) în ... (sau la ..., pe ..., (înv. ) ctre ..., pre ..., spre ...) sau a se
lsa în ndejdea cuiva, a se bizui pe ...: eu sînt btrîn i srac, s n-ai la mine nici o ndejde.FIL. a avea nvalnic a avea nvalnic, (reg. ) 1) a se bucura de simpatie; 2) (despre prvlii) a avea muli clieni.
a avea neamuri
a avea neamuri (bune), a fi dintr-o familie bogat, aleas sau influent: cci srac e tare i nici neamuri n- are.COBUC.
a avea nervi
a avea nervi, a fi irascibil, nervos; a face o criz de nervi: cîteodat are nervi i nu vrea s vad pe nimeni.CEZAR.P.
a avea nervii slabi a avea nervii slabi, a fi uor iritabil sau impresionabil.
a avea nervii zdruncinai a avea (sau a fi cu) nervii zdruncinai, a nu se putea controla, a fi cu nervii la pmînt.
a avea nevoie
a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva), a(-i) fi necesar, folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linite înuntru i de o atitudine serioas i limpede fa cu strintatea.CAR.
a avea nevoie de ...
a avea nevoie de ... (sau de ctre ..., despre ...) (cineva sau ceva), (înv. ) a avea neplceri, dificulti, a
avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal, artînd nevoia ce au despre Mihai Vod.N.COSTIN.
a nu avea nevoie de ...
a nu avea (nici o) nevoie de ... (cineva sau ceva), 1) (înv. ) a nu avea nici o grij, a nu-i psa (de cineva
sau de ceva): de netrebnice urmri s naibi nici o nevoie. PANN ; 2) (reg. ) a nu avea habar, a nu ti nimic.
a avea nevoie s ...
a avea (sau a fi) nevoie s ... (sau a ...), a considera (sau a fi) necesar, a trebui s ... (sau a ...): acele petreceri cinegetice, în care vîntorul n-are nevoie s umble pe jos.OD.
a nu avea nici cap, nici coad
a nu avea nici cap, nici coad, a nu avea nici o noim, nici un îneles; a fi împotriva ordinii fireti a
lucrurilor.
a nu avea nici cas, nici mas a nu avea nici cas, nici mas, a fi srac lipit pmîntului.
a nu avea nici cenu în vatr
a nu avea nici cenu în vatr (sau în cas) sau a nu-i arde nici focul în vatr, a nu avea absolut nimic, a
fi srac lipit pmîntului: nu-i casa lor, în care stau, i-n cas nici cenu n-au.COBUC.
a nu avea nici ce pune în gur
a nu avea nici ce pune în gur (sau în cldare), a nu avea ce mînca, a fi lipsit de orice mijloace de
existen.
a nu avea nici de unele a nu avea nici de unele, a nu avea nimic.
a nu avea nici în clin, nici în mînec
a nu avea (de-a face) (sau a nu-i pune) nici în clin, nici în mînec (cu cineva sau cu ceva), a nu avea
nimic comun, nici o legtur (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nite nenorocii, ... s poat aprecia legendele din viaa plin de iubire a unui popor poetic, cu care ei nu au avut nici în clin, nici în mînec? GHICA.
a nu avea nici mî la cas a nu avea nici mî la cas, (reg. ) a fi foarte srac.
a nu avea nici o para chioar
a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau lecaie, boab) chioar (sau frînt), a nu avea (sau a nu valora)
absolut nimic: mai gios de opt mii, nici o para frînt! AL. a nu avea nici o perdea a nu avea nici o perdea, a nu avea ruine; a întrece msura bunei cuviine.
a nu avea nici o scofal
a nu avea (sau a nu face) nici o scofal, a nu avea nici o ans de izbînd ori a nu izbuti nimic, a nu avea
nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus c n-ai s faci nici o scofal!
a nu avea nici o treab
a nu avea nici o treab (cu ceva), a nu avea nici o legtur, a nu avea nici în clin, nici în mînec (cu ceva):
la desclecatul arlor acestora nice o treab nu are. N.COSTIN.
a nu avea nici pe naiba
a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul), a nu avea nimic, a fi perfect sntos: jucm, zu, toat ziua i n-avem nici pe naiba! POP.
a nu avea nici tciune în vatr a nu avea nici tciune în vatr, a fi foarte srac.
a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chichirez, a nu avea nici un haz.
a nu avea nici un chip a nu avea nici un chip, a nu mai avea încotro: vezi i tu, c n-avem nici un chip. VLAH. a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea (sau a fi fr) nici un Dumnezeu, a nu crede în nimic, a nu ine seam de nimic.
a nu avea nimic a face cu ... a nu avea nimic a face cu ..., a nu a avea nici o legtur cu ...
a nu avea noim
a nu avea (nici o) noim, a nu avea (nici un) îneles, a fi fr sens, absurd: condamn muzica clasic, care n-ar avea nici o noim.NEGR.
a avea noroc
a avea (sau a fi cu) noroc, a avea succes, a fi favorizat de împrejurri: noi avem mai puin noroc decît el.CAR.
a avea noroc c ...
a avea noroc (sau norocul) c ... sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pîn în pmînt) c ... sau
norocul ... c ..., din fericire ..., bine c ...: noroc de la Dumnezeu c era o fat robace i rbdtoare.CR.
a avea noroc de ...
a avea noroc de ... (sau cu ...) (cineva sau ceva), a avea avantajul de a putea fi ajutat, sprijinit (de cineva
sau de ceva); a avea parte de ...: avur noroc de vreme bun.SAD. a avea noroc la ... a avea noroc la ..., a avea succes la ..., a reui la ...: ai avut noroc la vîntoare? DELAVR.
a avea noroc porcesc
a avea noroc porcesc (sau orb, chior, cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrl
(cuiva), a avea (cu uurin) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chiric la Ipate, norocul îi curgea gîrl.CR.
a avea noroc s ...
a avea noroc (sau norocul) s ..., a i se ivi prilejul favorabil pentru a ...: înelegea s preuiasc binele în care avusese norocul s intre.SAD.
a avea nou bieri la pung a avea (sau a-i pune) nou bieri la pung, a fi foarte zgîrcit.
a avea nou suflete a avea nou suflete, a fi foarte rezistent sau foarte viteaz.
a avea numai sufletul în oase a avea numai sufletul în oase, a fi slab ca un îr.
a nu avea numr a nu (mai) avea numr, a fi peste msur de numeros: faclele nu mai aveau numr.BLC. a avea nume bun a avea nume bun (sau ru), a avea o bun (sau proast) reputaie.
a avea obicei
a avea obicei (sau obiceiul, (pop. ) de obicei), a obinui: cci nu mai am de obicei ca-n zilele acele, s m îmbt i de scîntei din stele.EM.
a avea obraz a avea