Diagnoza faptelor de corupție în care au fost implicaţi

Click here to load reader

  • date post

    27-Nov-2021
  • Category

    Documents

  • view

    2
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Diagnoza faptelor de corupție în care au fost implicaţi

Diagnoza faptelor de corupie în care au fost implicai angajai ai Ministerului Afacerilor Interne2. Diverse aspecte metodologice i prezentarea datelor ........................................................................... 7
3. Limitele studiului ................................................................................................................................. 8
IV.1 Luarea de mit ................................................................................................................................. 13
A. Consideraii generale ............................................................................................................................. 13
C. Modaliti de comitere a infraciunii ..................................................................................................... 16
D. Alte infraciuni comise în legtur cu infraciunea de luare de mit ..................................................... 26
E. Date statistice ......................................................................................................................................... 28
A. Consideraii generale ............................................................................................................................. 32
C. Modaliti de comitere a infraciunii ..................................................................................................... 34
D. Alte infraciuni comise în legtur cu infraciunea de dare de mit ...................................................... 34
E. Date statistice ......................................................................................................................................... 35
B. Categorii de funcionari asupra crora se exercit/se promite exercitarea influenei ............................ 36
C. Modaliti de comitere a infraciunii ..................................................................................................... 37
D. Preul i beneficiarii influenei promise/exercitate ................................................................................ 40
E. Particulariti .......................................................................................................................................... 41
IV.4 Abuzul în serviciu cu obinerea pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite (art. 13
ind. 2 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie)
.................................................................................................................................................................... 42
C. Modaliti de comitere a infraciunii ..................................................................................................... 45
D. Alte infraciuni comise în legtur cu infraciunea de abuz în serviciu cu obinerea unor foloase
necuvenite ................................................................................................................................................... 47
E. Date statistice ......................................................................................................................................... 49
IV.5 Folosirea de informaii ce nu sunt destinate publicitii ori permiterea accesului unor
persoane neautorizate la aceste informaii ............................................................................................. 54
A. Accesul la informaiile traficate ............................................................................................................ 54
B. Cum erau transmise informaiile nedestinate publicitii ...................................................................... 55
C. Cum se încerca ascunderea infraciunilor comise ................................................................................. 55
2
A. Infraciuni împotriva intereselor financiare ale UE ............................................................................... 56
B. Efectuarea de acte de comer incompatibile cu funcia deinut ........................................................... 56
V. STUDII DE CAZ .................................................................................................................................. 59
V.1 Cazuri complexe ................................................................................................................................ 59
V.2 Utilizarea funciei de conducere în svârirea infraciunilor (manageri) .................................... 67
VI. RISCURI DE CORUPIE MATERIALIZATE I VULNERABILITI IDENTIFICATE ............. 74
VI.1 Riscuri de corupie ........................................................................................................................... 74
VI.2 Vulnerabiliti identificate .............................................................................................................. 78
VI.3 Consecinele/efectele comiterii faptelor de corupie de ctre angajaii MAI ............................. 82
VII. CONCLUZII I RECOMANDRI ...................................................................................................... 85
VII.1 Concluzii ......................................................................................................................................... 85
AN – autor necunoscut
BIC – Biroul de investigaii criminale
CMT – controlul mijloacelor de transport
DCCO – Direcia de Combatere a Criminalitii Organizate
DGA – Direcia General Anticorupie
DIF – Direcia de Investigare a Fraudelor
DIICOT – Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism
DNA - Direcia Naional Anticorupie
DRPCIV – Direcia Regim Permise de Conducere i Înmatriculare a Autovehiculelor
IGI – Inspectoratul General pentru Imigrri
IGJR - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
IGPF - Inspectoratul General al Poliiei de Frontier Române
IGPR – Inspectoratul General al Poliiei Române
IGSU – Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen
IPJ – Inspectoratul de poliie judeean
ISU – Inspectoratul pentru situaii de urgen
ITM – Inspectoratul teritorial de munc
ITPF – Inspectoratul teritorial al poliiei de frontier
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
MJ – Ministerul Justiiei
MP - Ministerul Public
OP – ordine public
PICCJ – Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie
PSI – protecia i stingerea incendiilor
PTF – punct de trecere a frontierei
RAR – Registrul Auto Român
SPCRPCIV – Serviciul public comunitar regim permise de conducere i înmatriculare a vehiculelor
SSPA – Serviciul Studii i Proiecii Anticorupie
4
abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.
Corupia exprim o grav degradare, descompunere moral i este în esen un abuz de putere,
de funcie din partea celor învestii cu exerciiul acesteia, scopul comiterii fiind de a obine avantaje
materiale ori alte foloase.
Astfel cum s-a apreciat i în literatura juridic, protecia juridic împotriva corupiei s-a impus
nu numai datorit sentimentului firesc de ostilitate, ci mai ales din nevoia pe care societatea organizat
i-o datoreaz i o datoreaz membrilor si de aprare împotriva descompunerii morale grave, a
degradrii, a venalitii celor învestii cu exerciiul puterii sau al unei funciuni.
Ca expresie a relaiei dintre autoriti i ceteni, corupia reprezint folosirea discreionar a
poziiei sau a funciei, prin recurgerea la mijloace ilicite sau ilegale, în scopul obinerii unor interese
personale sau de grup.
Pentru ca o fapt de corupie s constituie infraciune i, prin urmare s fie supus sanciunilor
penale, trebuie s întruneasc elementele prevzute de legea penal. Legea penal sancioneaz
infraciuni clasice de corupie, precum: darea de mit, luarea de mit, traficul de influen, cumprarea
de influen, dar i alte infraciuni considerate a fi asimilate infraciunilor de corupie, conform Legii
78/2000.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliistului dispune în cuprinsul art. 2 urmtoarele:
„Poliistul este învestit cu exerciiul autoritii publice, pe timpul i în legtur cu îndeplinirea
atribuiilor i îndatoririlor de serviciu, în limitele competenelor stabilite prin lege. Autoritatea funciei
nu poate fi exercitat în interes personal.
Art. 3 i art. 4 din Legea nr. 360/2002 statueaz:
- Art. 3: „Poliistul îi desfoar activitatea profesional în interesul i în sprijinul persoanei,
comunitii i instituiilor statului, exclusiv pe baza i în executarea legii, cu respectarea principiilor
imparialitii, nediscriminrii, proporionalitii i gradualitii.”
- Art. 4: „(1) Poliistul este obligat s respecte drepturile i libertile fundamentale ale omului,
Constituia i legile rii, jurmântul de credin fa de România, prevederile regulamentelor de
serviciu i s îndeplineasc dispoziiile legale ale efilor ierarhici privind activitatea sa profesional.
(2) Poliistul rspunde, în condiiile legii, pentru modul în care îi execut atribuiile de serviciu.”
Legea nr. 360/2002 stabilete pentru poliiti i urmtoarele îndatoriri i interdicii:
- Art. 41 - Poliistul este dator: a) s fie loial instituiei din care face parte, s respecte
principiile statului de drept i s apere valorile democraiei; (…) d) s fie disciplinat i s dovedeasc
probitate profesional i moral în întreaga activitate; h) prin întregul su comportament, s se arate
demn de consideraia i încrederea impuse de profesia de poliist.
- Art. 42 - Poliistul este obligat: (…)
d) s aib o conduit corect, s nu abuzeze de calitatea oficial i s nu compromit, prin
activitatea sa public ori privat, prestigiul funciei sau al instituiei din care face parte.
- Art. 43 - Poliistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a) s primeasc, s solicite, s accepte, direct sau indirect, ori s fac, s i se promit, pentru
sine sau pentru alii, în considerarea calitii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) s rezolve cereri care nu sunt de competena sa ori care nu i-au fost repartizate de efii
ierarhici sau s intervin pentru soluionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevzute la lit. a);
e) s colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice.
Totodat, dispoziiile art. 30 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu
modificrile i completrile ulterioare, prevd c „ofierii, maitrii militari i subofierii în activitate
5
au obligaia de a nu efectua activiti care contravin demnitii, prestigiului i normelor de comportare
ce decurg din calitatea lor de cadre militare”.
În acelai timp, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 43/2002 privind Direcia Naional Anticorupie, cu modificrile i completrile
ulterioare, sunt de competena acestei instituii infraciunile prevzute în Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie, cu modificrile i completrile
ulterioare, svârite de ctre ofieri de poliie în una dintre urmtoarele condiii: b) dac, indiferent de
valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaz obiectul infraciunii
de corupie.
Având în vedere principiul cooperrii i coerenei, prevzut în Strategia Naional Anticorupie
2016-2020, în baza cruia instituiile implicate în prevenirea i combaterea corupiei trebuie s
coopereze îndeaproape, asigurând o concepie unitar asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite i a
msurilor ce urmeaz a fi luate, în scopul îndeplinirii obiectivului specific 2.1. Îmbuntirea
capacitii de gestionare a eecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact
asupra identificrii timpurii a riscurilor i vulnerabilitilor instituionale, Direcia General
Anticorupie i Direcia Naional Anticorupie îi asum un rol proactiv în procesul de implementare
a politicilor anticorupie, cele dou instituii înelegând faptul c datele rezultate în urma desfurrii
activitilor specifice constituie o baz de analiz pentru cunoaterea evoluiei infracionalitii aflate
în sfera lor de competen, cu impact asupra fundamentrii tiinifice a deciziilor autoritilor statului
în identificarea i implementarea unor msuri de prevenire/control a fenomenului corupiei.
În acest context, Direcia General Anticorupie, prin Serviciul Studii i Proiecii Anticorupie,
a avut iniiativa de a realiza în comun cu Direcia Naional Anticorupie, un studiu în scopul
identificrii modurilor de operare, a vulnerabilitilor i riscurilor de producere a faptelor de
corupie identificate cu ocazia instrumentrii dosarelor penale în care au fost implicai angajai
ai Ministerului Afacerilor Interne.
Pe lâng fundamentarea deciziilor strategice cu privire la prevenirea i controlul fenomenului
corupiei, rezultatele cercetrii pot sta la baza deciziilor operaionale în activitatea de instrumentare a
dosarelor penale, la nivelul Direciei Naionale Anticorupie, prin punerea la dispoziia procurorilor de
caz a unor aspecte ce in de manifestarea modurilor de operare specifice domeniului analizat.
Mai mult decât atât, cunoaterea - în sens de informare - este util întregului personal al
Ministerului Afacerilor Interne, indiferent de structura în care activeaz. Prin cele dou mecanisme -
de cunoatere i de contientizare - se asigur fondul pentru un impact optim al activitilor specifice
de prevenire a manifestrii corupiei în rândul angajailor MAI.
Proiectul s-a desfurat utilizându-se resursele umane, materiale i de timp disponibile la
nivelul:
Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie - Direcia Naional Anticorupie
i
Proiecii Anticorupie.
II. METODOLOGIE
1. Obiective, tipuri de analiz i etape parcurse
Având în vedere scopul acestui studiu, menionat în capitolul anterior, au fost stabilite
urmtoarele obiective:
cunoaterea aspectelor cantitative cu privire la manifestarea corupiei în cazurile analizate: numr
de cauze, numr de inculpai, numr de infraciuni, linii de munc/structuri implicate etc.;
identificarea modalitilor de manifestare a corupiei în rândul angajailor MAI: moduri de
operare utilizate, eventuale tipologii infracionale, aspecte organizaionale etc.;
identificarea riscurilor de corupie i formularea unor propuneri de msuri concrete de
prevenire/control al acestora ce pot fi aplicate la nivelul structurilor MAI.
Sursele de date ce au fost utilizate în realizarea studiului au fost urmtoarele:
deciziile prin care instanele de judecat au condamnat definitiv angajai MAI pentru infraciuni
de corupie, în dosare penale instrumentate de DNA;
rechizitoriile întocmite de DNA aferente deciziilor de condamnare definitiv;
rapoartele de evaluare a incidentelor de integritate (studii de caz) întocmite de DGA ca urmare a
trimiterii în judecat sau condamnrii definitive a angajailor MAI în dosarele penale soluionate în
perioada de referin;
Direciei Generale Anticorupie în anul 2016;
registrele riscurilor de corupie întocmite de structurile MAI, conform legislaiei aplicabile în
domeniul prevenirii corupiei;
legislaia specific: legislaie primar i subsecvent, proceduri de sistem i proceduri interne,
metodologii etc.
Infraciunile de corupie analizate sunt cele definite de legea penal în vigoare, dar i cele
asimilate infraciunilor de corpuie conform prevederilor Legii 78/2000, astfel:
darea de mit,
luarea de mit,
trafic de influen,
cumprarea de influen,
abuz în serviciu,
infraciuni împotriva intereselor financiare ale UE.
Perioada de referin a studiului este 2014-2018. Aceasta se refer la perioada în care instanele
de judecat au emis hotrâri de condamnare definitiv pentru fapte de corupie svârite de angajai ai
MAI.
În realizarea prezentei cercetri metodele utilizate au fost analiza descriptiv a indicatorilor
statistici i analiza calitativ a datelor i informaiilor.
A. Pentru analiza calitativ a datelor i informaiilor, au fost parcurse urmtoarele etape:
a) stabilirea dimensiunilor de analiz i a indicatorilor specifici,
b) redactarea fiei de culegere a datelor,
c) parcurgerea documentelor i culegerea propriu-zis a datelor,
d) reducerea/sintetizarea datelor – datele extrase din sursele analizate au fost simplificate,
conceptualizate i/sau codate în mod uniform;
e) integrarea datelor, analiza i interpretarea acestora,
f) prezentarea rezultatelor
7
h) elaborarea i verificarea concluziilor, pe msur ce acestea reieeau din analiza datelor.
B. Analiza cantitativ a datelor a vizat descrierea statistic a unor indicatori specifici datelor
analizate i msurarea unor variabile extrase din documente.
Tipul de date/variabile de msurare existente în documentele studiate au limitat analiza
statistic descriptiv la analiza de frecvene, astfel, fiind evideniate:
a) frecvenele absolute (numrul de uniti corespunztoare valorii luate de o anumit caracteristic
msurat);
b) frecvenele relative (raportul dintre frecvena absolut a valorii unei caracteristici i efectivul total
al caracteristicii msurate).
Ca procedur de lucru, într-o prim faz a cercetrii, cauzele care au fcut obiectul studiului
au fost ordonate în categorii, în funcie de domeniile de analiz identificate i apoi împrite între cele
dou instituii partenere, spre a fi analizate, dup cum urmeaz:
Direciei Generale Anticorupie i-au revenit pentru analiz cauzele aferente domeniilor: poliie
judiciar, poliie de frontier, ordine public, poliie rutier, situaii de urgen, resurse umane,
precum i alte cauze pe diverse domenii (achiziii, permise, arest, medical, IGI etc.);
Direciei Naionale Anticorupie i-au revenit pentru analiz cauzele privind comiterea
infraciunii de folosire a informaiilor nedestinate publicitii (prev. de art. 12 lit. b din Legea nr.
78/2000), trafic de influen, operaiuni financiare incompatibile cu funcia (prev. de art. 12 lit. a din
Legea nr. 78/2000), infraciuni împotriva intereselor financiare ale UE (prev. de art. 18 din Legea nr.
78/2000), infraciuni svârite de manageri.
Ulterior, au fost stabilite o serie de variabile i date ce puteau fi extrase din analiza rechizitoriilor
întocmite de DNA într-un numr de 142 de cauze pentru care au fost pronunate hotrâri definitive de
condamnare, dup cum urmeaz:
recunoatere, data hotrârii definitive de condamnare, modul de sesizare);
descrierea pe scurt a faptei/faptelor;
date despre locul faptei, cum ar fi denumirea organizaiei, tipul organizaiei (central sau
teritorial), domeniul de activitate, locul efectiv al producerii faptei (serviciu, loc public etc);
date despre modul de producere al infraciunilor de corupie reinute în rechizitoriu i hotrârile
de condamnare definitiv, cum ar fi încadrarea juridic, participaia penal, tipul interaciunii
(singular, repetativ), modul de aciune, tipul, motivul i valoarea mitei, tipologia faptei (intern-
ierarhic, extern-ceteni, solitar etc.);
date referitoare la finalitatea judiciar (tip pedeaps aplicat, cuantumul pedepsei).
Având în vedere caracterul exploratoriu al analizei, coninutul dimensiunilor de analiz a fost
unul dinamic, în sensul introducerii i/sau modificrii unor variabile, în funcie de noile informaii
obinute pe parcursul desfurrii procesului de culegere a datelor. De asemenea, acestea au fost
centralizate i utilizate pentru toate cauzele penale analizate.
2. Diverse aspecte metodologice i prezentarea datelor
Pe parcursul analizei au fost identificate anumite aspecte cu privire la modalitatea de sesizare a
faptelor de corupie svârite de ctre poliiti, fapt pentru care s-a considerat necesar s se fac i
unele precizri cu privire la acest subiect. Având în vedere c scopul pentru care au fost realizate
documentele studiate a fost acela de a dovedi comiterea infraciunilor pentru care inculpaii au fost
trimii în judecat i condamnai, au fost întâmpinate unele dificulti de cunatificare a datelor în sensul
c nu toate documentele evideniau informaia necesar sau era prezentat parial. O alt situaie
8
întlnit a fost aceea în care documentele analizate fceau trimiterea la mai multe modaliti diferite
de sesizare (ex. denun, urmat de sesizare din oficiu i apoi realizarea unei prinderi în flagrant).
Studiul ofer o imagine a celor mai des întâlnite moduri de operare i modaliti concrete de
comitere a infraciunilor. De asemenea, în aceast prezentare unele cauze analizate au avut ca obiect
svârirea mai multor infraciuni de corupie, fiind identificate mai multe moduri de operare sau
modaliti de manifestare.
Întrucât prezentul studiu i-a propus s constituie inclusiv o baz pentru realizarea activitilor
de prevenire, în acord cu obiectivele propuse la începutul studiului, echipa de cercetare a avut în vedere
asocierea dintre datele i informaiile extrase din rechizitorii i conceptele aferente domeniului
managementului riscurilor de corupie.
În continuare, raportat la infraciunea svârit i modul de aciune al fptuitorului, echipa de
cercetare a înscris în baza de date definiiile riscurilor de corupie ce s-au materializat ca urmare a
svâririi faptei, cât i o serie de vulnerabiliti organizaionale sau individuale care s-au dedus din
contextul activitii infracionale, extrase din nomenclatoarele existente la nivelul Direciei Generale
Anticorupie.
Referitor la datele privind finalitatea judiciar, în cadrul studiului au fost analizate inclusiv
deciziile prin care instanele de judecat au condamnat definitiv angajai MAI pentru infraciuni de
corupie, în dosare penale instrumentate de DNA. Astfel, au fost identificate distinct mai multe situaii:
în unele cauze instanele de judecat au schimbat încadrarea juridic a faptelor pentru care inculpaii
au fost trimii în judecat i i-au condamnat pentru fapte diferite de corupie, în alte situaii acetia au
fost achitai pentru anumite fapte i condamnai pentru altele etc. Obiectul studiului a constat în analiza
faptelor pentru care instanele de judecat au decis cel puin o condamnare definitiv pentru fapte de
corupie svârite de angajai ai MAI. Dac documentele analizate prezentau i fapte pentru care
inculpaii au obinut achitare, aceste fapte au fost excluse, dar doar în ceea ce privete finalitatea
judiciar.
Datele i informaiile din aceste cauze au rmas s fac obiectul unor statistici generale
întocmite la nivelul DNA cu privire la numrul cauzelor aflate în competena acestei instituii, numrul
persoanelor condamnate definitiv etc.
În ceea ce privete structura de prezentare a rezultatelor, s-a stabilit ca aceasta s urmeze
clasificarea infraciunilor de corupie prevzut de Codul penal i Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea i sancionarea faptelor de corupie. Astfel, în cuprinsul studiului, instituiile partenere
fhshshi-au asumat coninutul aferent urmtoarelor capitole:
Direcia General Anticorupie – introducere, metodologie, infraciunile de luare de mit, dare
de mit, abuz în serviciu cu obinerea unor foloase necuvenite, studii de caz – cazuri complexe, riscuri
de corupie materializate i vulnerabiliti constatate, concluzii i recomandri;
Direcia Naional Anticorupie – prezentarea datelor statistice generale, infraciunile de
folosire a informaiilor nedestinate publicitii (prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000), trafic de
influen, operaiuni financiare incompatibile cu funcia (prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000),
infraciuni împotriva intereselor financiare ale UE (prev. de art. 18 din Legea nr. 78/2000) i studii de
caz - infraciuni svârite de manageri.
3. Limitele studiului
Studiul de fa are un caracter calitativ, el nu reflect o imagine a întregului fenomen ci prezint
un decupaj din ceea ce înseamn manifestarea corupiei în rândul angajailor MAI, având în vedere, pe
de o parte, competena de cercetare a Direciei Naionale Anticorupie, respectiv cauzele în care au fost
implicai ofieri de poliie, i, pe de alt parte, faptul c acesta se refer la infraciunile depistate,
9
cercetate, trimise în judecat i pentru care instanele de judecat au decis condamnri definitive. În
acest sens, este important s menionm c studiul are un caracter de noutate i îi propune s exploreze
manifestrile corupiei din domeniile de activitate ale MAI, s identifice moduri de operare i zone de
vulnerabilitate i s lanseaze ipoteze de lucru pentru cercetrile i studiile viitoare.
În ceea ce privete riscurile de corupie materializate i vulnerabilitile organizaionale sau
individuale identificate1, s-a constatat c specificul surselor de date, generat de scopul pentru care au
fost întocmite rechizitoriile cazurilor i redactate deciziile de condamnare definitiv, a limitat
surprinderea acestor aspecte. În acest sens, echipa de cercetare a analizat, într-o etap ulterioar,
celelalte documente ce fceau parte din categoria surselor de date, respectiv: rapoartele de evaluare a
incidentelor de integritate (studii de caz) întocmite de DGA ca urmare a trimiterii în judecat sau
condamnrii definitive a angajailor MAI în dosarele penale soluionate în perioada de referin,
„Raportul privind principalele vulnerabiliti la corupie ale structurilor MAI – 2016” i registrele
riscurilor de corupie întocmite de structurile MAI.
Totodat, în anumite domenii de activitate ale MAI numrul de cauze ce au fcut obiectul
studiului a fost unul redus (ex. 3 rechizitorii privind infraciuni comise de ofieri de poliie pe domeniul
„ordine public”, 2 rechizitorii privind infraciuni comise de ofieri de poliie pe domeniul „permise de
conducere i înmatricularea vehiculelor”), în condiiile în care cele mai multe infraciuni de corupie
înregistrate sunt comise de ageni de poliie/subofieri, acestea aflându-se în competena altor uniti
de parchet, conform datelor existente la nivelul Direciei Generale Anticorupie.
III. PREZENTAREA DATELOR STATISTICE GENERALE
Capitolul are în vedere descrierea aspectelor cantitative cu privire la cauzele instrumentate de
DNA privind faptele de corupie svârite de ctre angajaii MAI pentru care instanele de judecat au
emis…