Dracsanu Ionut 11-11-2014

Grupa 8401 B

Diagnosticarea geometriei rotilor

cu ajutorul standului BOSCH

1. Fundamentare teoretica

Firmele producatoare proiecteaza suspensia si sistemul de directie al fiecarui automobil astfel incat rotile sa aiba o pozitionare optima fata de automobil si fata de calea de rulare pentru diferite pozitii de lucru ale suspensiei in vederea unei bune maniabilitati si stabilitatii a automobilului si a reducerii intensitatii uzarii anvelopelor in timpul rularii.

Unghiurile de asezare ale rotilor,valabile pentru mecanismul de rulare,asigura o tinuta de drum corespunzatoare si sunt date de producator pentru fiecare tip de autovehicul in parte.

Acestea sunt pentru rotile puntii fata :

a. Unghiul de cadere(de carosaj)b. Unghiul de inclinare transversala a pivotului fuzeteic. Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului fuzetei(de fuga)d. Unghiul de convergenta sau convergenta rotilore. Unghiurile de bracaj

Iar in cazul rotilor puntii spate:

a.Unghiul de cadere (de carosaj)b.Unghiul de convergenta sau convergenta rotilor

Roţile automobilului care cuprind atât părţile nedeformabile, adică jantele cât şi cele deformabile, adică pneurile, au un rol esenţial în rularea automobilului. Astfel, ele suportă greutatea acestuia şi îl menţin pe o traiectorie fixată, tocmai datorită aderenţei pneurilor. Prin roţi se transmite forţa de tracţiune şi forţa de frânare. Roţile servesc la schimbarea direcţiei şi contribuie la ameliorarea suspensiei, datorită elasticităţii aerului din pneuri şi flexibilităţii cauciucului.La ora actuală, este generalizat tipul de roată cu disc, cu jantă adâncă la autoturisme, cu jantă plată nedemontabilă la autocamioanele de medie capacitate şi cu jantă plată demontabilă la autocamioanele grele şi autobuze.Presiunea utilizată în pneuri are, la rândul ei, valori diferite, funcţie de asemenea de destinaţia automobilului. Procesul de diagnosticare al roţilor are în vedere, în special verificarea geometriei şi echilibrarea lor.....conform :

https://ro.scribd.com/doc/129267589/Diagnosticarea-Sist-de-Rulare-Si-Geometria-Rotilor

1.1 Unghiul de convergenta

Convergenta este diferenta intre distanta muchiilor interioare,posterioare si anterioare ale jentilor rotilor la nivelul diametrului de asezare al talonului.Aceasta se masoara intr-un plan orizontal la nivelul axei rotii.

Trebuie facuta deosebirea dintre convergenta individuala si convergenta totala.Prin convergenta individuala dintre roti se intelege unghiul pe care il furnizeaza planul vertical median al rotii cu axa de referinta.La rotile din fata axa de referinta este axa geometrica de miscare,iar la rotile din spate axa longitudinala de simetrie

Când liniile mediane ale roţilor sunt paralele cu linia mediană a vehiculului spunem că avem convergenta zero.Suma valorilor convergentei a fiecărei roti (α+β) daconvergenta totală (fig. 1.1). Atunci când extensialinilor centrale ale roţilor tind să se întâlnească în fata vehiculului, atunci spunem că avem convergentapozitivă; dacă acestea tind să se unească în spatele vehiculului, atunci spunem că avem convergenta negativă (fig. 1.2).

Fig 1.1 Fig 1.2 Divergenta

1.axa rotii

2.axa longitudinala

Fig 1.3 Convergenta

Sursa foto(fig 1.1;fig 1.2;fig 1.3) : Fabio Boni,Enciclopedia Auto-tehnica:Reglarea profesionala a geometriei directie

Convergentă negativă este rareori dată în grade de către producător, este mai comun să se da valoarea exprimată în mm, valoare măsurată între jantele roţilor; cele două măsurători se fac în faţă şi în spatele butucului, la jumătatea înălţimii jantelor/roţilor. Dacă B este mai mare că A, rotile se afla în poziţia de convergenţă pozitivă. Dacă A este mai mare că B, rotile se afla în poziţia de convergenţă negativă. Dacă B este egal cu A, rotile se afla în poziţia zero.

1.2 Unghiurile de bracare

Unghiul de bracare se referă la roţile anterioare de direcţie. În exprimare generală este valoarea unghiurilor făcute de fiecare roată de direcţie la descrierea unui viraj când o roată brachează mai mult decât cealaltă. Mai exact unghiul diferenţial al bracării este unghiul la care, la o bracare de 20° a roţii din interiorul curbei, roata din exteriorul ei bracheză mai puţin decât cea din interior.

Figura 1.4 Unghiul de bracare al rotilor

Sursa: https://ro.scribd.com/doc/225053082/Diagnosticare

1.3 Unghiul de cadere Unghiul de cadere al roţii se noteaza cu ∝0 şi reprezintă înclinarea planului roţii fată de

planul longitudinal al automobilului (vezi figura 1.2). Se consideră pozitiv dacă roata se apropie de automobil cu partea inferioară şi negativ dacă roata se departează de automobil cu partea inferioară.

El are urmatoarele efecte: - un efect stabilizator prin componenta în lungul axei roţii a reacţiunii normale, care împiedică tendinta de oscilare a roţii în limita jocului din rulmenţii butucului; - contribuie la micşorarea deportului transversal şi prin aceasta la micşorarea momentului necesar bracării roţilor; - determină uzura pneurilor pe banda exterioara (efect negativ);

- roţile au tendinta de rulare divergentă (efect de con, tot efect negativ).

Fig 1.5 Unghiul de cadere al rotilor

Sursa : https://ro.scribd.com/doc/225053082/Diagnosticare

Unghiul de cădere al roţilor este unghiul,măsurat în grade, dintre linia mediană a rotii şi perpendiculară pe sol, atunci când se priveşte vehiculul din fata (fig. 1.6).Dacă partea superioară a rotii este aplecata către exterirorul vehicului, unghiul de cădereeste POZITIV (fig. 1.7).Dacă partea superioară a rotii este aplecata către interiorul vehiculului, unghiul de cădere este NEGATIV(fig. 1.8),dupa „Fabio Boni,Enciclopedia Auto-tehnica:Reglarea profesionala a geometriei directie”

Fig 1.6 Unghiul de cadere Fig 1.7 Unghiul de cadere pozitiv Fig 1.8 Unghiul de cadere negativ

Sursa: Fabio Boni,Enciclopedia Auto-tehnica:Reglarea profesionala a geometriei directie

1.4 Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului fuzetei

Unghiul de înclinare longitudinală al pivotului (unghiul de fugă) se notează cu β0 şi reprezintă înclinarea faţă de verticala pivotului, masurată în plan longitudinal. Unghiul de înclinare longitudinală al pivotului şi efectul său stabilizator sunt prezentate în figura 1.9.

Fig 1.9 Unghiul de inclinare longitudinala

Sursa : https://ro.scribd.com/doc/225053082/Diagnosticare El are urmatoarele consecinţe:

- consecința geometrică: prelungirea axei pivotului intersectează calea în punctul B, situat la distanta a (dl) numită deport longitudinal, de centrul A al petei de contact roată-cale;

- consecința dinamică: în cazul acţiunii unor forţe transversale (forţa centrifugă în viraj, forţa laterală a vantului, drum înclinat transversal), reacţiunile transversale Y1d şi Y1s la roţile punţii din faţă dau naştere unui moment stabilizator Ms.

Acest moment stabilizator tinde să readucă roţile în poziţia mersului rectiliniu. Deoarece, la deplasarea în curbe reacţiunile transversale depind de viteza de deplasare a automobilului, acest moment se numeşte moment stabilizator de viteză.

Efecte negative: 1. Momentul stabilizator se transmite prin SD la volan, iar manevrarea volanului se face mai greu2. Se produce o torsionare a cadrului (caroseriei) în viraj, deoarece se ridică roata interioara şi coboară roata exterioară, iar suspensia punţii din faţă este solicitată nesimetric în timpul virajului

Prin utilizarea pneurilor cu elasticitate mare (pneuri de joasă presiune) la care centrul reacţiunilor se deplasează în spate faţă de centrul geometric al petei de contact, valoarea momentului stabilizator creşte prea mult; în consecintă se constata tendinţa de micşorare a valorii unghiului de fugă.

La automobilele care se deplasează pe drumuri de proastă calitate este recomandat să se prevada un unghi de fugă mai mare, pentru a asigura o buna stabilitate a direcţiei şi a nu fi necesară intervenţia şoferului la fiecare denivelare.

Sunt automobile la care unghiul de fuga are valoarea zero, sau chiar valori negative (pivotul este înclinat spre spate). ,conform „https://ro.scribd.com/doc/225053082/Diagnosticare ’’

1.5 Unghiul de înclinare transversală al pivotului

Unghiul de înclinare transversală al pivotului se notează cu δ 0 şi reprezintă unghiul format de axa pivotului şi verticală, masurat în plan transversal. Unghiul de înclinare transversală al pivotului şi efectul său stabilizator, împreuna cu unghiul de cădere al roţii, sunt prezentate in figura 1.10

Figura 1.10 Unghiul de înclinare transversala a pivotuluiSursa : https://ro.scribd.com/doc/225053082/Diagnosticare

El are urmatoarele consecinţe: - consecința geometrică: prelungirea axei pivotului intersectează calea într-un punct aflat la distanţa d de centrul petei de contact, mărime denumită deport transversal; - consecința dinamică: în timpul virajului, roata bracată în jurul pivotului înclinat tinde sa-şi deplasaze în jos centrul pe distanţa h, această coborâre nu este posibilă şi rezultă o ridicare a roţii, în care înalţimea h depinde de unghiul de bracare γ. - micşorarea deportului transversal (mărirea lui δ0) conduce la reducerea efortului necesar manevrării volanului, deoarece se reduce valoarea momentului rezistenţei la rulare faţă de axa pivotului (se micşoreaza braţul forţei).

Se constată că valoarea momentului stabilizator depinde de reacţiunea normală la roată (greutatea ce revine roţii), iar din această cauză se numeşte moment stabilizator al greutaţii şi nu depinde de viteză sau de aderenţă.

Sunt automobile la care deportul transversal are valoarea zero (axa pivotului intersectează calea în centrul petei de contact), sau chiar valoare negativă (axa pivotului intersecteaza calea în exteriorul centrului petei de contact), aşa cum se vede din figura 1.11 .

Figura1.11.Scheme comparative pentru deport pozitiv si negativ

2.Aparatura utilizata

Diagnosticarea geometriei roţilor se va face cu ajutorul standului Bosch FWA 43XX. Standul poate fi utilizat numai pentru măsurarea şi reglarea geometriei roţilor autoturismelor şi autovehiculelor comerciale uşoare.

Fig 2.1 Standul Bosch FWA 43XX

3.Mod de lucru

Înainte de verificarea parametrilor geometrici ai direcţiei automobilului trebuie să i se facă următoarele operaţii pregătitoare:

Verificarea şi reglarea presiunii nominale în pneuri: prenurile trebuie să fie de dimensiunile recomandate de contructor, iar pe aceeaşi punte să aibă acelaşi profil şi uzuri sensibil apropiate

Verificarea jocurilor în articulaţiile suspensiei, bieletelor şi a barelor de conexiune. În cazul existenţei unor jocuri exagerate nu se va efectua verificarea geometriei decât după înlăturarea acestor jocuri deoarece rezultatele obţinute ar fi eronate

Se deplasează automobilul pe standul de diagnosticare (platforma tebuie să fie orizintală şi trebuie să respecte condiţiile din figura umătoare) cu roţile directoate pe centrul platourilor rotitoare.

Dispozitivul de apasare a pedalei de frana trebuie montat corespunzator pentru a prevenii deterioaraea scaunului si a volanului.

4.Rezultate obtinute

Cu ajutorul platourile glisante care se compun dintr-o placa de baza fixa cu un disc rotativ asezat peste ea cu scala de masurare a unghiului. Pe aceste panouri glisante, rotile frontale brachează usor si netensionat, iar unghiul diferential al bracarii şi cel de convergenta pot fi citite la fel de bine.Numai cu aceste panouri nu este posibilă reglarea unei roti exact la valoarea zero a convergentei si a unei pozitii exacte de pornire pentru bracare de 20° a roţilor. Aceste panouri glisante constitue doar o simpla legatura cu dispozitivul de masurare a convergentei care face posibila o reglare exacta a convergentei.

Tabel 1.1 Masurarea unghiurilor de convergenta

INTERIOR [ ° ]

EXTERIOR [ ° ]

9 10 18 20 26,3 30 33,8 Max=42

Bibliografie:

1. Fabio Boni,Enciclopedia Auto-tehnica:Reglarea profesionala a geometriei directie

2. https://ro.scribd.com/doc/129267589/Diagnosticarea-Sist-de-Rulare-Si-Geometria-Rotilor

3. https://ro.scribd.com/doc/225053082/Diagnosticare

4. http://ro-ww.bosch-automotive.com/ro/ww/products_workshopworld/testing_equipment_products/professional_wheel_alignment_1/professional_wheel_alignment