LUCRARE DE LICENŢĂ

TEMA: DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR ÎN STAŢIUNEA MANGALIA

1

CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................................................................8

CAPITOLUL I: Turismul şi mediul de marketing în România................................................. 101.1.Turismul în Români.....................................................................................................................101.2. Locul şi rolul turismului în economie ……………....…………...........................................................….11

1.2.1. Contribuţia turismului la creşterea economică ................................................................. 111.2.2. Rolul turismului în intensificarea legăturilor dintre naţiuni...........................................131.2.3. Turismul, un instrument eficace pentru o dezvoltare durabilă.......................................141.2.4. Turismul în 2020 – previziuni........................................................................................15

1.3. Factorii care influenţează dezvoltarea turismului…………………………………………..............….161.4. Definiţii şi tendinţe actuale în turismul internaţional................................................................................181.5. Analiza mediului de marketing al turismului românesc................................................................................19

Capitolul II : Potenţialul turistic al zonei…………………………………………………….... 222.1. Potenţialul turistic natural al zonei……………………………………..........….…………..... 242.2. Potenţialul turistic antropic…………………………………………………..........………...... 28 2.2.1. Vestigii istorice şi muzee………………………………………………………............ 28 2.2.2. Obiective de interes turistic situate în apropierea oraşului Mangalia………...........…. 29 2.2.3. Centrele culturale din oraşul - staţiune Mangalia………...……………........................ 31 2.2.4. Festivaluri, târguri, spectacole………………………………………………..........….. 31

Capitolul III : Prezentarea S.C. PARALELA 45 S.R.L – Hotel CORSA Mangalia...... 33 3.1. Aspecte generale despre societate……………………………………………………..........… 333.2. Documentatia specifica unei agentii de turism..............……………………………...........…. 34 3.2.1.Autorizatiile de functionare si conditiile de obtinere a acestora………………………. 34 3.2.2.Documente specifice turismului utilizate in cadrul agentiei de turism Paralela 45…… 36 3.2.3. Informatiile cu caracter general si informatiile cu caracter profesional…..........…….. 363.3.Structura tehnica a agentiei de turism Paralela 45………………………………..........……... 383.4. Personalul agentiei de turism Paralela 45................................................................................. 383.5. Piata agentiei de turism Paralela 45.......................................................................................... 39 3.5.1 Analiza S.W.O.T........................................................................................................... 40 3.5.2 Analiza B.C.G................................................................................................................ 413.6 Indicatori economico-financiari............................................................................................... 41 3.6.1 Indicatori de cuantificarwe ai circulatiei turistice........................................................... 41

Capitolul IV: Dinamica activitatii turistice la S.C. PARALELA 45 S.R.L............................ 434.1. Analiza pieţei………………………………………………………………………….............. 43 4.1.1. Aspecte ale evolutiei pieţei……………………………………………………...........44 4.1.2. Analiza cererii şi ofertei ………………………………………………........………..44 4.1.3. Segmentarea pieţei …………………………………………………………….......... 45 4.1.3.1. Clientela de vacanta…………… ……………………………………......... 45

4.1.3.2. Clientela pentru turisul balnear……………………………………….........474.2. Elemente sintetice ale mixului de marketing …………………………………………..............514.3. Calculul indicatorilor circulatiei turiştice pentru S.C. PARALELA 45 S.R.L.... ……..............52 4.3.1. Indicatorul - numãr total de turisti ……………………………………………...........52 4.3.2. Indicatorul - înoptarea ……………………………………………….........................54

4.3.3. Indicatorul - numãr total de zile turist ………………………………………….........55 4.3.4. Indicatorul - numãr mediu de turişti …………………………………………........... 55

2

4.3.5. Indicatorul - durata medie a sejurului …………………………………..................... 554.4. Calculul indicatorilor de eficientã economicã …………………………............………........... 56 4.4.1. Indicatorul - încasarea medie pe turist………………………..........…………........... 56 4.4.2. Indicatorul - încasarea medie pe zi turist ……………………………………............ 56 4.4.3. Indicatorul - cheltuiala medie pe turist ………………………………………........... 56 4.4.4. Indicatorul - cheltuiala medie pe zi turist ……………………………………........... 57 4.4.5. Indicatorul - venit net …………………………………………………………..........57 4.4.6. Indicatorul - rata profitului sau rata rentabilitãtii ……………………………............57 4.4.7. Indicatorul - productivitatea muncii …………………………………………............57

4.4.8. Coeficientul de utilizare a capacitătii de cazare...........................................................57

CAPITOLUL V: Propuneri de dezvoltare a turismului balnear.................................................595.1. Calitatea resurselor naturale ………………………………………………..........……............ 595.2. Prezentarea bazei de tratament …………………………………………………………...........605.3. Evolutia indicatorilor de eficienţã economicã ai activitãtii bazei de tratament Mangalia….….67

5.3.1. Indicatori de eficientã medicalã.................................................................................. 685.3.2. Indicatori de eficientã cost ai asistenţei medicale....................................................... 69

5.4. Propuneri de investiţii pentru achiziţionarea bazei de tratament ………............……………...695.5. Propuneri pentru creşterea eficientei economice a activitãţii turistice la Paralela 45............ 72

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI…………………………………...........……………............ 75

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................78

3

INTRODUCERE

Originea lingvistica a termenului “turism” este strans legata de semnificatia cuvintelor latine “tornare” (a se intoarce) si “tornus” (miscare circulara) si desemneaza o calatorie(deplasare circulara) cu intoarcerea in punctul de plecare.

Aceeasi semnificatie -de revenire in punctul initial din care s-a pornit, cu alte cuvintede circuit- se regaseste in limbile moderne europene: “tourisme” la francezi, “tourismus” lanemti, “tourism” la englezi, “tourismo” la italieni, “turizm” la rusi si “turism” la romani.

Pentru prima oara, termenul de turist a fost folosit in anul 1800, de catre SamuelPegge, intr-o lucrare intitulata “Anecdote ale limbii engleze”, prin formularea “A traveller isnow -a- days called Tour-ist”, respectiv un calator astazi este numit turist1.

De-a lungul timpului, incercarile de a descrie si defini in mod corespunzator termenide tipul “turist” sau “turism” au fost numeroase, dar abia in ultimile decenii ale secoluluinostru s-a inregistrat un progres real in ceea ce priveste standardizarea terminologiei turistice.

In anul 1963, Conferinta Natiunilor Unite privind Turismul si CalatoriileInternationale tinuta la Roma, a adoptat o definitie a turismului bazata pe doua elementeprincipale: motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea calatorilordintr-o localitate sau tara in doua categorii: cei care intra si cei care nu intra in categoriaturistilor, iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor doua categorii de vizitatori:excursionistii (vizitatori de o zi) si turistii (care raman intr-un loc cel putin o noapte).

In iulie 1991, Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, aredefinit conceptele de baza din turism, asimiland termenul de turism activitatilor care sunt“... angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara mediuluirezidential pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an,in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuridecat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat”.

Conform acestei definitii distingem urmatoarele forme de turism:•turism intern (cand rezidentii unei tari calatoresc in propria tara);•turism international receptor (cand nerezidentii unei anumite tari viziteaza tara respectiva);turism international emitent (cand rezidentii unei tari viziteaza alte tari decat cea din careprovin).Aceste trei forme de baza se pot combina rezultand alte trei forme derivate de turism:•turismul interior (cuprinde turismul intern si turismul receptor);•turismul national (cuprinde turismul intern si turismul emitent);•turismul international (cuprinde turismul receptor si turismul emitent).De asemenea, definitia de mai sus introduce notiunile de baza pentru definirea cereriituristice

si anume, termenii calator, vizitator si rezidenta, termeni care vor fi analizati maiamplu in capitolul dedicat studiului cererii turistice.

Conform aspectelor relevate de definitiile de mai sus, realizarea activitatii turisticepresupune prezenta altor elemente cu rol hotarator in desavarsirea actului turistic si careservesc argumentatiei de a inscrie turismul in sectorul tertiar, atat in mod direct, prinactivitatea serviciilor de cazare, alimentatie publica, transport etc., cat si in mod indirect, prinintermediul aportului specific al altor ramuri ale sectorului tertiar la activitatea turistica(agricultura, constructii, industrie alimentara etc.).

Astfel, continutul activitatii turistice este asimilat unei intregi suite de prestatii prin care este vizata satisfacerea nevoilor turistice, cu ocazia si de-a lungul, unei deplasari.

De altfel, insasi definirea produsului turistic nu se poate realiza fara a releva caracterulparticular al ofertei turistice. Cei mai multi autori considera produsul turistic drept un rezultatal “... asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii”, iar ”resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestarilor de serviciispecifice”.

4

Deci, determinarea si individualizarea produselor turistice se realizeaza pornind de lacalitatea activitatii de prestatii, iar serviciile constituie, dintr-un anumit punct de vedere,componenta “... dominanta sau determinanta a ofertei turistice”.

Serviciul turistic constituie “... un ansamblu de activitati ce au obiect satisfacereanevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta”. Deci, o parte aactivitatilor care compun prestatia turistica vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite,cotidiene (odihna, hrana), iaralta parte determina specificitatea turismului si particularizeazaformele sale de manifestare.

Prin natura si specificul propriu, serviciul turistic trebuie sa creeze si sa asigureconditiile necesare refacerii capacitatii de munca, in mod simultan cu petrecerea placuta siinstructiva a timpului liber. Pe de alta parte, in urma realizarii consumului turistic, indiviziitrebuie sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi si obiceiuri noi, inconcordanta cu exigentele epocii contemporane, conducand astfel, in mod direct, la crestereacalitatii intregii vieti. Pornind de la tendinta, tot mai accentuata, de micsorare a timpuluinecesar odihnei pasive si, respectiv, de sporire a dimensiunilor si formelor de odihna activa,serviciul turistic trebuie sa asigure posibilitati multiple de raspuns, conform criteriilor odihneiactive. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite in vederea diversificarii agrementuluitraditional si cresterii atractivitatii manifestarilor turistice, cu atat mai mult cu cat turismul s-atransformat intr-un fenomen de masa, iar frecventa de petrecere a timpului liber in afararesedintei permanente a crescut.

In ultimii ani, datorita tendintei de diversificare si crestere a complexitatii nevoilor deconsum, se remarca un proces de imbogatire a continutului prestatiei cu noi tipuri de activitati,a caror clasificare poate fi realizata in functie de mai multe criterii. Derularea prestatieituristice presupune, insa, in marea majoritate a cazurilor, activitati grupate in urmatoareletipuri de servicii:

•servicii de cazare;•servicii de alimentatie;•servicii de agrement-divertisment;•servicii de transport;•servicii suplimentare (complementare).

5

CAPITOLUL I

Turismul şi mediul de marketing în România

1.1. Turismul în România

Turismul se constituie în ţara noastră ca o componentă distinctă, cu un conţinut bine delimitat faţă de celelalte ramuri, cu un rol şi obiective precise. Corespunzător, el beneficiază de o organizare proprie, de un sistem de verigi specializate, al căror scop îl reprezintă asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea eficientă a activităţii.

Evoluţia mişcării turistice româneşti s-a reflectat şi în domeniul organizării acesteia. Sporirea ariei de referinţă, creşterea volumului activităţii, diversificarea formelor de petrecere a vacanţei au generat preocupări pentru crearea şi modernizarea structurilor organizatorice ale turismului, pentru adaptarea la noile condiţii.

Astfel, deşi forme de turism izolate, neorganizate, sunt consemnate cu foarte mult timp în urma, începuturile organizării activităţii turistice sunt localizate în a doua jumătate a secolului al XlX-lea.1 Printre primele organizaţii ce urmăreau încurajarea călătoriilor se numără: Societatea română de geografie (1875), Societatea carpatina.

Analiza realităţii româneşti în domeniul investiţiilor evidenţiază, în primul rând, eforturile financiare făcute de-a lungul timpului pentru realizarea unei dotări adecvate. Astfel, după intervalul 1966-1976, când s-au construit cele mai multe dintre unităţile turistice din zona litoralului, caracterizat prin concentrări masive de invesţii în acest sector, au urmat perioade cu evoluţii pozitive, dar in ritmuri mult mai lente. Interesant de subliniat este faptul că şi după 1990, în condiţiile dificultăţilor economice pe care le cunoaşte România, s-au găsit resurse pentru investiţii turistice.

Aceste tendinţe s-au concretizat în faptul că ţara noastră, deşi din punct de vedere cantitativ dispune de o bază turistică suficientă, aceasta are o vechime mare şi un grad de uzură fizică şi morală ridicat, necesitând, în perspectivă, eforturi mari de modernizare, dar şi de dezvoltare. Mai trebuie adăugat că, în privinţa structurii investiţiilor, proprietatea privată, aşa cum este şi firesc, deţine în prezent un rol tot mai important şi că modalităţile de finanţare considerate mai eficiente - ca leasingul şi coproprietatea - işi găsesc o sferă de aplicare tot mai largă. Piaţa turistică din România se numără printre cele mai dinamice din lume. Expansiunea pieţei internaţionale de turism şi voiaj continuă. Fondurile cheltuite la nivel global pentru turism şi călătorii au crescut în 2011 cu 5,7 % comparativ cu anul precedent, atingând suma record de peste 6 bilioane de dolari, relevă un studiu întocmit de World Travel & Tourism Council (WTTC) şi prezentat la Berlin.

În topul celor mai îndrăgite zece destinaţii turistice, România ocupă locul patru, după Muntenegru, China şi India. Potrivit WTTC, piaţa turistică din România va creşte în  perioada 2011 - 2016, în medie cu 7,9 % pe an. Este pentru prima oară când România face parte din"Top Ten"- ul acestei branşe.

Deşi în primele trei luni ale anului, numărul de turişti a fost de peste un milion, se constată că interesul pentru peisajele şi ofertele autohtone este în scădere cu 2,9% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică. "Nu trebuie să o vedem neapărat ca pe o scădere a numărului de turişti pentru că cifra este foarte mică, putem interpreta aceste date ca reprezentând o situaţie constantă", a declarat pentru Wall-Street Gheorghe Fodoreanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT). Anul trecut au fost înregistraţi 5,85 milioane de turişti, dintre care 4,37 milioane români şi 1,49 milioane turişti străini, numărul lor crescând cu 3% faţă de anul 2011. În topul sosirilor înregistrate, Ungaria este lider, cu 26% turişti veniţi în ţară, urmată de Republica Moldova cu 25% şi Bulgaria cu 8%. Situaţia este similară cu cea din 2011, când turiştii care au preferat România în defavoarea altor destinaţii au fost tot cele trei, urmate totuşi de Germania, de unde au venit peste 350.000 de turişti. Cât despre creşteri înregistrate, turiştilor din Portugalia, Spania, Austria şi Marea Britanie le-a crescut interesul pentru România cu procente între 40% şi 50%, la polul opus aflându-se Polonia, Slovacia şi Cehia.

6

Occidentalii preferă destinaţii mai exoticeUn lucru sesizat de preşedintele ANAT este acela că din Uniunea Europeană sunt mai puţin

turişti care vin să-şi petreacă vacanţele în România, numărul lor scăzând cu 12% faţă de primul trimestru al anului 2011. Nici perioada de început a anului nu este profitabilă însă specialiştii sunt de părere că "ar fi bine să ne axăm mai mult pe incoming-ul din ţările occidentale", sesizând că " în topul sosirilor realizat, a fost înregistrat un trafic de vecinătate, peste 95% dintre vizitatorii străini provenind din ţări europene".

Cele mai "accesate" oferte în România sunt cele care conţin pachete "business-travel”, ele înregistrând o creştere de 30%-40% faţă de anii anteriori dar şi cele cu circuite balneo, care devin un port-drapel al turismului autohton", a precizat preşedintele ANAT în articolul din Wall-Street. Cu toate acestea, "în globalitate, numărul de turişti a scăzut, cel puţin a celor care vin pe litoral, iar dintre oferte, cele cu produsele de sejur nu mai sunt la fel de căutate", conchide el.

Turiştii români preferă diaspora, peste 1,68 milioane de turişti plecând în străinătate în primele trei luni ale anului, semnalându-se o creştere cu peste 12% faţă de perioada similară din anul trecut. În anul 2011, peste 7,13 milioane de români au plecat în străinătate, cu 2,4% mai mult decât în 2011.

1.2. Locul şi rolul turismului în economie

1.2.1. Contribuţia turismului la creşterea economicăVolumul crescând şi complexitatea ofertei de servicii turistice au inerat dezvoltarea unei

adevărate industrii a călătoriilor şi turismului ceea ce justifică tratarea fenomenului turistic ca o ramură distinctă a economiei naţionale în plină dezvoltare, constituind o componentă a sectorului terţiar. Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adânci implicaţii politice, culturale şi economice. Întrepătrunderea componentelor sale eterogene dă naştere unui specific unic şi original, care nu se identifică cu nici una dintre ramurile tradiţionale ale economiilor naţionale, justificând pe deplin tratarea sa în mod autonom. Trebuie însă precizat că spre deosebire de alte sectoare de prestări de servicii industria călătoriilor şi turismului rămâne totuşi ramura de consecinţă, a cărei dezvoltare în fiecare etapă dată va fi permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile şi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naţionale.

Este bine cunoscut faptul că mutaţiile social-economice din epoca contemporană au creat şi au dezvoltat turismul.

Interdependenţa dintre dezvoltarea turismului (international si intern), creşterea economică este evidentă, deoarece antrenează cererea pentru o serie de bunuri şi servicii care altfel nu ar fi fost produse sau prestate. Structura cheltuielilor turistice reflectă impulsul pe care aceste cheituieli ale sectoarelor ce concură la realizarea produsului turistic, procesul de creştere a veniturilor având loc în primul rand în aceste sectoare şi apoi transmiţându-se treptat şi în alte sectoare ale economiei naţionale, prin intermediul intrării -"input" succesive ale banilor încasaţi de la turişti, încasări ce reprezintă venituri derivate ale acestor sectoare. Asemenea efecte indirecte se înregistrează în principal în următoarele sectoare de activitate economică:

- în sectoarele care asigură investiţiile în baza tehnico-materială a turismului (de exemplu, industria constructoare sau finanţarea acesteia de către bănci, trusturi financiare etc.);

- în sectoarele care realizează amenajările de infrastructură turistică (de exemplu, reţeaua de drumuri, aeroporturi, aprovizionare cu apă şi energie, lucrări de sistematizare teritorială etc.);

- în sectorul commercial (de exemplu dezvoltarea reţelei de unităţi comerciale şi de alimentaţie menite să satisfacă cererea de marfă turiştilor);

- în sectorul industriei uşoare şi industriilor conexe care produc sortimente de mărfuri solicitate de turişti;

- în sectorul industriei alimentare care livrează produse agroalimentare, băuturi etc. pentru necesităţile turiştilor;

- în sectoarele cultural-artistice (de exemplu cinematografe, teatre şi alte instituţii de artă, muzee, expoziţii etc.) şi manifestări sportive frecventate de turişti.

Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate şi prin prisma veniturilor realizate de forţa de muncă angrenată direct sau indirect în industria turismului: procesul de servire a turiştilor face apel la o forţă de muncă numeroasă, cu un profil variat de calificare, ale cărei

7

cheituieli de consum sporesc de asemenea ca rezultat al creşterii nivelului de trai, tocmai datorită utilizării mai raţionale şi mai complete a forţei de muncă pe măsura dezvoltării turismului.

Printre principalele influenţe indirecte asupra economiei naţionale pot fi amintite: a) efectele secundare ale investiţiilor în industria turismului;b) efectul multiplicator al încasărilor realizate în industria turismului.

În momentul în care un obiectiv turistic a fost dat în folosinţă el exercită o influenţă pozitivă asupra economiei regiunii, zonei, staţiunii etc., unde a fost localizat şi într-o accepţiune mai largă, asupra întregii economii naţionale, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv pentru turismul internaţional şi intern, prin consumul de bunuri şi servicii şi prin veniturile realizate de forţa de muncă utilizată.

Rezultă aşadar că investiţiile pentru realizarea de noi obiective turistice determină creşterea vânzării de bunuri în comerţ şi alimentaţie şi de servicii şi provoacă în paralel efecte secundare ce se răsfrâng pozitiv asupra economiei naţionale.

Fenomenul este deosebit de complex, dacă se are în vedere şi aptul că încă înainte de darea în folosinţă a obiectivului turistic, lucrările de investiţii generează prin ele însele o serie de venituri în industria construcţiilor şi în industriile conexe.

Analizele pentru măsurarea incidentelor globale ale cheltuielilor turiştilor străini asupra unei economii naţionale au cuprins acest fenomen sub denumirea de "efectul multiplicator al turismului". Eficienţa dezvoltării turismului mai rezidă şi în faptul că activităţile specifice ale acestuia nu epuizează "materia prima" pe baza căruia se dezvoltă. Resursele naturale şi antropice sunt permanente şi nu pot fi valorificate fără teama de epuizare decât prin intermediul turismului. Mai mult chiar, amenajările turistice, prin obiectivele propuse şi conţinutul lor, se înscriu în eforturile de asigurare a unei exploatări raţionale a resurselor şi de protejare a mediului.

Tabel 1.1Perspectiva istorică a turismului internaţional

Creşterea substanţială a activităţii turistice marchează clar turismul ca unul dintre cele mai remarcabile fenomene economice şi sociale ale secolului trecut.

Pe perioada analizată dezvoltarea a fost puternică în mod particular în Asia şi Pacific (13% pe an) şi Orientul Mijlociu (10% pe an) în timp ce Americile şi Europa au o dezvoltare mai lentă.

Europa şi America au fost principalele ţări receptoare de turişti între 1950-2000, ambele regiuni reprezentând în anul 2000 o cotă de piaţă de 76%.

1.2.2. Rolul turismului în intensificarea legăturilor dintre naţiuniMarile mutaţii ce caracterizează ritmurile ascendente de dezvoltare a ştiinţei, tehnicii şi

culturii în epoca contemporană se reflectă şi în intensificarea şi diversificarea legăturilor dintre naţiuni pe plan mondial.

Până spre sfârşitul secolului al XlX-lea călătoriile în străinaătate au reprezentat o cale de contact direct cu realităţile şi cu populaţia din alte ţări decât pentru un număr relativ redus de persoane privilegiate. Contactele între populaţiile diverselor ţări, - în măsura în care asemenea

8

contacte au avut loc, s-au realizat prin intermediul schimburilor comerciale, la care s-au adăugat treptat şi schimburile de publicaţii şi tipărituri.

În asemenea condiţii, contactele directe au avut un caracter sporadic şi efemer, fiind legate îndeosebi de anumite evenimente de exemplu, pelerinajele, expediţii geografice, ş.a. Această situaţie îşi găseşte explicaţia într-o multitudine de cauze de ordin obiectiv printre care pot fi menţionate: nivelul scăzut de trai, accesul limitat al majorităţii populaţiilor la formele de pregătire intelectuală, slaba dezvoltare a căilor de comunicaţie şi a transporturilor, restricţii în aplicare vizelor de ieşire, respectiv de intrare. Acestora se adaugă şi o serie de cause de ordin subiectiv: în primul rând interesul relativ redus al majorităţii populaţiei pentru cunoaşterea directă a realităţilor din alte ţări, care au stânjenit dezvoltarea şi stimularea dorinţei de a călători atât în propria lor ţară, cât şi peste graniţă. Pentru ţara noastră, în categoria cauzelor de ordin subiectiv mai trebuie menţionate şi restricţiile arbitrare impuse de regimul dictatorial din trecutul apropiat, care frânau, pe

toate căile posibile, contactele cetăţenilor ţării noastre cu lumea din afară, deşi propaganda regimului nu scăpa nici un prilej să sublinieze importanţa acestor contacte.

În condiţiile circulaţiei turistice din zilele noastre se poate aprecia că turismul tinde să devină tot mai mult una din formele principale de legatură directa dintre oameni pe plan intern şi mai ales internaţional. Setea de iformaţie, preocuparea pentru cunoaşterea vieţii, economiei, istoriei şi culturii diverselor naţiuni vor fi satisfăcute întro măsură tot mai importantă tocmai prin contactul direct cu realitatea al celor dornici să o cunoască. Ca atare, călătoriile cu caracter turistic vor deveni în tot mai mare măsură o componentă principală a procesului complex de instruire, atât a tinerilor, cât şi a oamenilor maturi.

După toate probabilităţile, călătoriile turistice spre destinaţii tot mai îndepărtate şi vizitarea a două sau mai multe ţări în timpul unei singure vacanţe, au perspectiva să devină caracteristice pentru mişcarea turistică internaţională a perioadelor viitoare. Ca rezultat al civilizaţiei contemporane, turismul va contribui din ce în ce mai mult la sensibilizarea fiinţei umane faţă de realităţile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de înţelegere reciprocă între oameni, tocmai prin forţa de convingere pe care o exercită asupra turistului contactele cu populaţia din locurile alese drept destinaţie a călătoriilor.

Evoluţia turismului internaţional este strâns legată de destinderea în relaţiile politice dintre state; turismul internaţional, prin natura sa intimă, este o adevarată negaţie a conflictelor politice, o antiteza a războiului. Nu exista nici un alt fenomen economic sau social căruia pacea să-i fie mai indispensabilă.

Creşterea continuă a numărului celor care participă la activităţile turistice are prin urmare, pe lângă importante consecinţe economice, efecte benefice deosebit de puternice pentru viaţa paşnică a cetăţenilor din diverse ţări. Se poate afirma, fără nici un fel de exagerare, că între colaborarea şi pacea internaţională şi numărul turiştilor internaţionali există o interdependenţă în continuă amplificare.

Modalităţile de realizare a "consumului turistic", ca forma specifică de consum a societăţii, sunt extrem de diverse. Între acestea un rol important revine şi acestui gen de consum, care contribuie la cunoaşterea culturii naţionale a altor naţiuni, de educare şi apropriere a oamenilor în spiritul inţelegerii şi colaborării reciproce.

Subordonat unui asemenea scop, turismul mobilizează însemnate rezerve şi disponibilităţi materiale şi de timp liber ale oamenilor, lărgindu-le şi îmbogăţindu-le orizontul cultural; în acest fel el devine un important factor de educare, de apropiere şi de întelegere între oameni. Privit prin această prismă, turismul dobândeşte o nouă dimensiune, cu profunde semnificaţii umane, cu valenţe ce înnobilează o activitate ce constituie deja o componentă de bază a vieţii sociale, naţionale şi internaţionale. Fără îndoială, un asemenea ţel impune şi o diversitate de acţiuni ce se multiplică în permanenţă, în raport cu dezvoltarea neîntreruptă a preocupărilor de valorificare a patrimoniului cultural al fiecărei ţări, a tradiţiilor istorice şi a obiceiurilor proprii fiecărei naţiuni şi fiecărei comunităţi locale de pe Terra.

În sprijinul realizării acestui deziderat în condiţiile dezvoltării ascendete a turismului individual şi social la orizontul începuturilor mileniului al treilea, membrii Adunării Generale a O.M.T., întruniţi la Santiago de Chile, la 1 octombrie 1999, au adoptat principiile Codului Global de Etica în Turism.

Căutând să promoveze un turism responsabil, durabil şi universal, Codul Global de Etică în Turism devine un instrument de conduită în contactele directe, spontane şi nemijlocite ce se

9

statornicesc între vizitatori şi destinaţii turistice gazdă, amplificând forţa vitală a turismului ca factor de prietenie şi întelegere între naţiuni.

1.2.3. Turismul, un instrument eficace pentru o dezvoltare durabilăTurismul poate contribui în mare măsură la dezvoltarea durabilă şi în particular la lupta pentru

eradicarea pauperismului şi la protecţia şi conservarea mediului natural, cultural şi social.Turismul este sectorul cel mai creator de ocupaţii; conform estimărilor O.M.T., în prezent,

pe planeta noastră, din fiecare opt persoane ocupate, una depinde direct sau indirect de existenţa şi dezvoltarea industriei călătoriilor şi turismului.

Această creştere extraordinară poate fi însă şi cauza unor perturbări şi riscuri imense, dacă nu va fi monitorizată raţional şi eficace şi dacă nu va respecta mediul natural şi cel sociocultural.

Turismul trebuie să fie durabil, altfel prejudiciile activităţilor turistice asupra mediului, care vor avea un impact negativ asupra societăţii, vor tinde să distruga însăişi baza pe care s-a clădit prosperitatea acestui sector.

Prin urmare, turismul se va menţine durabil dacă va răspunde la următoarele cerinţe:• dezvoltarea sa va fi planificată raţional, pe criterii economico-sociale riguros fundamentate;• politicile şi criteriile de dezvoltare vor respecta principiul durabilităţii;• dezvoltarea se va realiza cu angajarea şi cooperarea puterilor publice şi a sectorului privat;• la această dezvoltare va participa societatea civilă şi comunităţile locale.În ceea ce priveşte rolul statului în asigurarea durabilităţii turismului, politicile guvernelor în

materie de dezvoltare şi de promovare a turismului trebuie să fie axate pe următoarele elemente:• crearea unui cadru politic global vizând dezvoltarea durabilă a turismului;• un plan director, delimitând zonele prioritare ce urmează a fi puse în valoare, cu

determinarea tipului produselor turistice adaptabile la condiţiile fiecărei zone şi cu luarea în considerare a capacităţilor optime ale structurilor de primire turistică;

• o reglementare concisă şi raţională relativ la amenajarea turistică a teritoriului care trebuie riguros aplicată;

• o politica de investiţii şi de lincitaţii pentru atragerea investitorilor, care să ţină cont de exigenţele durabilităţii;

• o politică de valorificare a resurselor umane atrase prioritar din mediul populaţiei locale, coroborată cu gestionarea infrastructurii şi a activităţilor turistice;

• elaborarea normelor şi reglementărilor specifice sectorului turismului şi controlarea lor pentru a menţine nivelurile dorite ale calităţii mediului şi ale calităţii prestaţiilor turistice.

Sectorul privat poate şi este chemat să contribuie la asigurarea durabilităţii turismului. În acest scop întreprinderile private trebuie să integreze în deciziiie lor criteriile economice, sociale, culturale şi ecologice referitoare la investiţii, gestiune, marketing şi resurse umane.

Este de datoria sectorului privat:• să evalueze cu precauţie repercusiunile posibile ale planurilor de investiţii asupra mediului;• să conceapă strategii vizând reducerea la minimum a riscurilor efectelor negative ale

planurilor de investiţii asupra mediului natural şi asupra comunităţilor locale;• să elaboreze şi să aplice programe vizând reducerea la minimum a consumului de resurse şi

a producţiei de deşeuri, maximizând calitatea produselor turistice;• să subordoneze activităţile lor intereselor generale de gestionare mediului;• să respecte normele şi reglementările locale, naţionale şi internaţionale referitoare la

calitatea mediului.În ceea ce priveşte asociaţiile profesionale şi organizaţiile noi guvernamentale ele trebuie să

promoveze la rândul lor aplicarea acestor criterii în cercul membrilor ce le compun.

1.2.4. Turismul în 2020 – previziuniTabel 1.2.Previziuni turistice pentru anul 2020

10

______________________________________

Sursa tabelelor 1.1/1.2 www.world-tourism.org/facts/tmt.html

Sosirile internaţionale se aşteaptă să atingă peste 1,56 bilioane în 2020 dintre care: 1,2 bilioane turismul intraregional iar 0,4 bilioane turismul interregional - pe distanţe lungi.

Primele trei regiuni receptoare de turişti se preconizează că vor fi :- Europa cu 717 milioane turişti;- Asia de Est şi Pacificul cu 397 milioane turişti;- America cu 282 milioane; urmate de: Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.

Se preconizează că Asia de Est şi Pacificul, Asia de Sud, Orientul Mijlociu, Africa vor înregistra o creştere record a sosirilor de turişti de peste 5% pe an comparativ cu media anuală de 4,1%.

Regiunile mature din punct de vedere turistic precum Europa şi America se anticipă că vor înregistra rate mai scăzute de creştere decât media generală.

Cu toate acestea Europa îşi va menţine locul de lider la sosirile de turişti internaţionali deşi va înregistra o scădere de la 60% cota din total sosiri în 1995 la 46% în 2020.

Călătoriile pe distanţe mari – interregionale – vor creşte mai repede în 2020,cu un procent de 5,4% pe an faţă de turismul intraregional a cărui procent de creştere se estimează că va fi de 3,8% pe an.

Studiile realizate de Organizaţia Internaţională a Turismului relevă o creştere a încasărilor din turismul internaţional la nivel mondial începând din 1995 şi până în present, tenşiţă ce se pregonizează că se va menţine şi pe următorii 15 ani. Rata medie anuală de creştere la nivel mondial până în 2020 se preconizeză a fi de 4,1% ajungându-se în acest an la încasări de 1561 euro. Analizând ratele medii anuale de creştere pe cele şase zone turistice recunoscute de WTO se remarcă tendinţa menţionată anterior de dezvoltare a turismului pe noi destinaţii turistice precum Asia de Est şi Pacific respectiv în Orientul Mijlociu.

Regiunile care au atins o anumită maturitate turistică precum Americile şi Europa înregistrează o rată medie anuală de creştere a încasărilor din tourism mai mică: de 3,8% respective 3,1%. Deşi ritmul de creştere al încasării din turism în Europa nu este la fel de dynamic precum în regiunile amintite, Europa îşi păstreză poziţia de lider pe piaţă, încasările sale din turismul internaţional reprezentând 45,9% din totalul înregistrat la nivel mondial.

11

1.3 Factorii care influenţează dezvoltarea turismului

Literatura turistică de specialitate conţine numeroase referinţe cu privire la factorii care influenţeză circulaţia turismului. În acest sens se cunosc şi diverse încercări de clasificare a factorilor respectivi.

Una dintre aceste clasificări grupează factorii de influenţă în următoarele categorii: - factori economici; - factori psihologici; - factori demografici; - factori politici; - factori naturali;Aceşti factori, cu excepţia factorilor naturali, sunt dinamici, schimbători şi, întro măsură

determinată, şi dirijabili în folosul dezvoltării turismului.Factorii economiciFactorii economici cuprind variabile de ordin economic, ca de exemplu, veniturile pe cap de

locuitor, mai precis veniturile pe o gospodarie. Este relativ uşor de imaginat intensificarea mişcării turistice pe măsură ce veniturile depăşesc

nivelul critic până la care mijloacele financiare disponibile într-o gospodărie sunt dominate în totalitate de necesitatea satisfacerii cerinţelor primare de consum (alimentaţie, îmbrăcăminte, produse cu o durată lungă de întrebuinţare, etc.)

În acest context, tarifele percepute pentru serviciile turistice îmbracă o importanţă particulară, ca stimulent pentru redistribuirea cererii pentru satisfacerea anumitor nevoi de consum secundar, printre care figurează şi consumul turistic. Printre aceşti factori mai pot fi menţionate fenomenele inflaţioniste, crizele economice, recesiuni, şomajul, crizele sistemului valutar occidental, criza energetică care limitează puterea de cumpărare a populaţiei şi determină diminuarea forţată a cererii de servicii turistice.

Factorii psihologiciFactorii psihologici sunt cel mai greu de estimat şi de comensurat deoarece exprimă

predilecţii individualizate care pot avea tangenţă şi cu formele activităţilor turistice: de exemplu setea de cultură şi dorinţa de cunoaştere, îngrijirea sănătăţii, nevoia de evadare din mediul urban din ce în ce mai supraaglomerat, nevoia de odihnă şi reconfortare etc.

Printre raţiunile psihologice există unele care pot acţiona şi cu efecte reducătoare, este vorba de raţiuni legate de vârstă, familie, sănătate, repulsia faţă de voiaje la mare distanţă, etc. Nu încape nicio îndoială că reducerea mortalităţii sau o experienţă mai mare de viaţă, condiţiile superioare de sănătate, reducerea timpului de transport, formele de asistenţă socială şi aşa mai departe vor acţiona în sensul reducerii sau suprimării acestor obstacole, contribuind astfel la creşterea cererii turistice.

Factorii demograficiFactorii demografici reprezintă un complex de efecte pozitive care generează continuu noi

curente turistice ca rezultat al creşterii populaţiei mondiale, al modificărilor în structura profesională a populaţiei, creşterii longevităţii, sporirii populaţiei urbane în totalul populaţiei etc. Un factor care influenţeză puternic consumul turistic este fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.

Factorii politiciFactorii politici iau în considerare efectele pozitive ale destinderii şi climatului de pace şi

colaborare între popoare care influenţează psihologia turistului pentru acceptarea ofertanţilor de servicii de a participa la călătoriile internaţionale.

În direcţia expansiunii continue a fenomenului turistic internaţional acţionează o serie de factori cu caracter de durată şi unii factori conjuncturali cu efect temporal.

Factorii naturaliPrintre factorii cu caracter de durată cărora studiile şi publicaţiile de specialitate le acordă o

atenţie deosebită pot fi menţionaţi următorii:- creşterea populaţiei globului cu întregul complex de fenomene însoţnuţitoare;- creşterea timpului liber şi necesitatea fiziologică a omului modern de a-şi reface forţele

fizice şi psihice în mijlocul naturii, de a practica diferite activităţi sportive, de a călători, de a se refugia pe timpul concediului de odihnă din mediul urban etc.;

12

- sporirea veniturilor populaţiei, în special în ţările dezvoltate din punct de vedere economic, destinarea unei părţi crescânde din aceste venituri pentru călătorii în grup, care sunt mai ieftine;

- dezvoltarea mijloacelor de transport şi în special a celor rutiere şi aeriene;- creşterea încrederii în asigurarea fără dificultăţi a tuturor serviciilor legate de integrare dintre

organizatorii de călătorii turistice şi prestatorii de servicii.Printre aceste clasificări, una din cele mai cunoscute împarte factorii amintiţi în factori

exogeni şi endogeni.În categoria factorilor exogeni pot fi cuprinşi toţi factorii de ordin general al căror efecte de

ansamblu se materializează în dezvoltarea turismului ca de exemplu:- sporul natural al populaţiei, care provoacă creşterea absolută şi relativă a numărului de turişti

potenţiali;- intensificarea concentrărilor urbane, respectiv gradul crescând de urbanizare, ceea ce

intensifică dorinţa unei părţi tot mai mari a populaţiei din centrele urbane de a-şi petrece în mod activ timpul liber in afara localităţilor de reşedinţă şi sporeşte intensitatea călătoriilor turistice;

- creşterea produsului intern brut (P.I.B.) şi a veniturilor medii ale populaţiei;- creşterea duratei timpului liber şi a concediilor plătite;- longevitatea crescândă, creşterea duratei medii a vârstei şi modificările în structura de vârstă,

socială şi profesională a populaţiei;- creşterea mobilităţii populaţiei, datorită creşterii mobilizării şi dezvoltării automobilismului;- cuceririle umane în domeniul ştiinţei şi progresul tehnic care influenţează atât modernizarea

şi dezvoltarea bazei materiale şi a infrastructurii turistice, cât şi organizarea şi perfecţionarea activităţii de turism, precum şi modificarea ponderii diferitelor forme de turism.

În categoria factorilor endogeni trebuie menţionaţi acei factori cu caracter economic, social şi psihologic care se referă la modificările de comportament al grupelor de populaţie din care se recrutează turiştii potenţiali. Influenţa acestor factori a fost neglijată până nu demult sau a fost luată în considerare numai empiric.

De exemplu:- modificările în structura cheltuielilor de consum ale populaţiei şi creşterea ponderii

consumului de servicii turistice în bugetele de familie;- prelungirea duratei şcolarizării şi creşterea nivelului de cultură care intensifică dorinţa

maselor pentru călătorii şi pentru practicarea unor forme specifice de turism (turism de tineret, turism cultural, sportiv, de sfârşit de săptămână etc.);

- modificări ale necesităţilor şi preferinţelor populaţiei din care se recrutează turiştii potenţiali care vor orienta cererea turistică în funcţie de anumite criterii ca: modul de viaţă, tradiţiile, obiceiurile, prestigiul social, moda, necesităţile de îngrijire a sănătăţii etc.;

- modificările în structura ofertei turistice provocate de concurenţa dintre ţările primitoare tradiţionale cu turism dezvoltat şi ţările noi, care-şi dezvoltă capacităţile receptive, ceea ce generează în permanenţă fluctuaţii în distribuirea volumului şi structurii fluxurilor turistice şi respectiv redistribuirea periodică a acestor fluxuri între diferitele destinaţii oferite;

- dezvoltarea unor noi regiuni şi zone turistice care oferă noi posibilităţi pentru alegerea destinaţiilor preferate pentru turiştii potenţiali interni şi internaţionali ceea ce provoacă de asemenea modificări în orientarea fluxurilor turistice.

Trebuie precizat că enumerarea acestor factori nu are un caracter limitativ, iar cuantificarea influenţei lor este extrem de dificilă, mai ales dacă se iau în vedere şi efectele directe şi indirecte – derivate pe care le provoacă precum şi intensitatea diferenţiată a influenţelor pe care le generează în timp şi în spaţiu.

Unul dintre factorii care vor influenţa puternic dezvoltarea turismului este creşterea demografică, implicând în mod firesc creşterea cererii turistice interne şi internaţionale.

În perspectiva anilor viitori dezvoltarea turismului intern şi internaţional va fi favorabil influenţată de creşterea în majoritatea ţărilor a veniturilor populaţiei.

Desigur cea mai mare parte a factorilor analizaţi: veniturile populaţiei, timpul liber, creşterea demografică, etc., îşi pun amprenta asupra cererii turistice - latura cea mai dinamică a pieţei; cu toate acestea, nu poate fi ignorat sau lăsat pe un plan secundar rolul ofertei turistice. Este clar că absenţa sa, nivelul scăzut al resurselor vor limita dezvoltarea turismului, chiar şi în ţările cu un potenţial economic ridicat; aici se va forma o cerere de emisie foarte puternică a cărei satisfacere se va realiza în ţările ofertante. Ca urmare strategia dezvoltării turismului în limitele naţionale sau

13

întro anumită zonă este condiţionată de dimensiunile şi varietatea resurselor, dar şi de gradul de amenajare a acestora.

Figura 1.3

1.4 Definiţii şi tendinţe actuale în turismul internaţional

Turismul internaţional cunoscut şi sub denumirea de turism extern cuprinde vizitele cetăţenilor străini întro ţară, respectiv plecările cetăţenilor autohtoni în scopuri turistice în afara graniţelor ţării lor. Piaţa turistică se află întro continuă transformare. Pentru începutul mileniului trei

sunt prognozate reduceri ale ritmurilor dezvoltării turistice la 3-4% anual ceea ce marchează intrarea întro nouă etapă caracterizată prin maturizarea turismului respectiv prin apropierea pe unele paliere de pragul de saturaţie. Pragul de saturaţie în turism este situat potrivit unor cercetări la circa 70% din totalul timpului liber şi la 15% din venituri alocate turismului.

Pe piaţa turistică se menţine accentuată tendinţa de concentrare, circa 70-80% din totalul activităţii turistice se desfăşoară în şi între ţările superdezvoltate ale lumii. Analizând circulaţia turistică pe cele şase zone geografice identificate de OMT se remarcă concentrarea puternică a activităţii turistice la nivelul Europei şi Americii (în principal America de Nord). Acest lucru se explică atât prin puterea economică a acestora care permite locuitorilor largi posibilităţi de călătorie, dar este argumentat şi de potenţialul de atracţii imens şi valoros pe care-l deţin cât şi de experienţa lor în domeniul turistic.

Pe lângă tendinţa centrală de concentrare, printre tendinţele actuale întâlnite pe piaţa turistică în general se remarcă şi:

Creşterea interesului pentru vacanţele tematice: culturale, sportive – în special în rândul clientelei exigente, cu experienţă, care efectuează mai multe călătorii pe an;

Cazarea dispersată se bucură de o atenţie deosebită, sunt preferate apartamentele sau chiar cazarea la persoane particulare, de menţionat în acest sens este ascensiunea turismului rural;

Creşterea ponderii vacanţelor la mare distanţă cu o diversificare a motivelor de călătorie – dezvoltarea călătoriilor pentru cumpărături;

Tendinţa de fragmentare a vanţelor şi efectuarea mai multor călătorii de mai scurtă durată;Turismul internaţional reprezită în opinia majorităţii specialiştilor cea mai dinamică

componentă a circulaţiei turistice. După mai multe decenii de călătorie în interiorul propriei ţări, oamenii simt tot mai acut nevoia cunoaşterii altor locuri, altor civilizaţii şi obiceiuri.

Indicatorii cei mai expresivi de caracterizare a evoluţiei turismului internaţional şi implicit a tendeinţelor în dezvoltarea acestuia sunt:

- sosirile de turişti; - plecările de turişti;- încasările din turismul internaţional;- cheltuielile din turismul internaţional;În ce priveşte perspectiva, WTO previzionează o creştere mai lentă atât a sosirilor cât şi a

încasărilor din turism.

Factoride

influenţă

Factorieconomici

Factoripsohologici

Factoridemografici

Factoripolitici

Factorinaturali

Venit pe familie RaţiuniPredilecţii

Creşterea populaţiei

Structura prof.

ColaborarePace

Climat politic

RefacereCreşterea

timpului liber

14

În aceste condiţii sosirile de turişti la nivel mondial sunt estimate la 1006 mil. în 2011 şi 1561 mil. în 2020. Înncasările din turismul internaţional vor ajunge corespunzător la 1550 mld. USD în 2011 respectiv 2000 mld.USD în 2020 .

1.5. Analiza mediului de marketing al turismului românesc.

Orice fel de organizaţie opereazã într-un climat intern şi într-un altul extern, fiecare cu diverse influenţe asupra rezultatelor. În cele ce urmeazã o sã încerc sa clarific conceptul de marketing al turismului, cunoscând faptul cã atât indivizii cât şi formele de organizare cãrora le aderã sunt implicaţi într-o formã de marketing.

Pentru cã existã foarte multe definiţii ale marketingului, o voi prezenta pe cea a organismului educaţional în domeniul marketingului din Marea Britanie, „Chartered Institute of Marketing” care spune: „Marketingul este procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea şi satifacerea profitabilã a necesitãţilor clienţilor”, mai pe scurt şi la obiect, dacã marketingul nu este orientat cãtre cumpãrãtor, atunci aceastã activitate nu reprezintã nimic. Investigarea mediului intern şi extern impune realizarea a douã genuri de analizã: analiza SWOT şi analiza factorilor mediului extern.

Analiza SWOT: presupune luarea în calcul a mai multor elemente: Strengths (Puncte tari) Weaknesses (Puncte slabe) Opportunities (Oportunitãţi) Threats (Ameninţãri)În cele ce urmeaza voi prezenta fiecare din aspectele enunţate, punând în evidenţã elemente

relevante pentru analiza mediului de marketing în domeniul turismului din România.Punctele tari sunt determinate de factorii interni. Deoarece turismul românesc poate oferi o

mare varietate de produse şi servicii, aceste puncte tari nu sunt foarte greu de identificat. Situatã într-o zonã aproape centralã a Europei, distanţele pânã la extremitãţile estice şi vestice, respectiv nordice şi sudice sunt aproape egale. Deasemenea patrimoniul antropic şi natural al Romaniei este deosebit de valoros, în care unul dintre rolul principal este jucat de relieful deosebit de pitoresc şi variat, pentru cã se ştie, România este una dintre cele mai frumoase ţãri din Europa din punct de vedere a varietãţii şi frumuseţii formelor de relief.

Un rol la fel de important îl au şi obiectivele turistice, care nu sunt puţine la numãr în România şi activitãţile recreative: schii, drumeţii, pescuit, vânãtoare etc. Alte atracţii includ stilul de viaţã tradiţional şi existenţa satelor vechi unde turistul poate experimenta „o cãlãtorie în timp”, deoarece se cunoaşte faptul cã în multe locuri mai retrase din România viaţa taranilor a rãmas neschimbatã şi tradiţiile sunt mult mai bine pãstrate. În continuare o sa fac o micã însiruire a unor elemente care reprezintã punctele tari ale turismului rural :

Intrarea în 2007 a Romaniei în Uniunea Europeana ca membru cu drepturi depline; Existenţa a 17 aeroporturi din care 7 internaţionale; Existenţa unor şosele internaţionale şi nu numai, aici ne referim şi la viitoarele

autostrazi ce se construiesc şi la calea feratã care face lagatura cu Europa şi navigaţia pe Dunãre; Accesul la produse şi influenţe occidentale; Tarife accesibile la cazare, masã şi transport; O diversitate mare de legume şi fructe de sezon; Vinuri excelente;Punctele slabe sunt deasemenea determinate ca si punctele tari de factori interni. În mare

parte ele apar în primul rând datoritã unei proaste organizãri, materealizându-se in: Publicitatea şi mediatizarea lasã de dorit atât în ţarã cât şi în strãinãtate, deşi anul

acesta (2011) a fost pentru prima datã când am avut o reprezentare mai bunã a Romaniei la târgul de turism din Berlin.

Materiale publicitare şi promoţionale puţine şi de proastã calitate. Servicii hoteliere de o calitate şi un standard îndoielnic. Un numar redus al agenţiilor de rent-a-car şi diversitatea redusã şi proastã a

produdului de închiriat. O varietate puţina de mâncãruri cu specific românesc.

15

Raportul calitate/preţ nu se justificã de foarte multe ori în comparaţie cu ceea ce oferã alte ţãri mai bine dezvoltate în care serviciile oferite sunt semnificativ mai bune.

Lipsa serviciilor pentru client, şi lipsa de experienţã . Lipsa curãţeniei în locurile publice comparativ cu standardele Europei de vest. Lipsa facilitãţilor de un nivel înalt şi lipsa întelegerii nivelului aşteptãrilor strãinilor. Posibilitãţi destul de limitate de folosire a carţilor de credit, în special in zonele

montane.Oportunitãţile şi ameninţãrile sunt determinate de factorii externi organizaţie care

influenţeazã favorabil prin cadrul general pozitiv. În cazul celor evidente din categoria oportunitãţilor enumãr:

Existenţa paginilor de internet despre turismul românesc. Includerea României în programele speciale şi avantajoase ce asigurã facilitãţi de

tarif pentru cei care cãlãtoresc pe calea ferata în Europa (European Rail Pass şi East European Rail Pass).

Conectarea la reţeaua EUROGITES şi posibilitatea de conlucrare cu alte organisme din turismul rural european.

Imaginea romanticã, puritatea şi arhaicul satului românesc. Cresterea numãrului strãinilor ce cãlãtoresc în România pentru afaceri care este în

continuã creştere în special dupã integrarea României în Uniunea Europeanã. Creşterea numãrului strãinilor care trãiesc şi muncesc în România. Creşterea posibilitãţilor de acces la produsele occidentale. Nu în ultimul rând existenţa ambasadelor strãine şi a comunitãţilor de straini.Ameninţãrile pot constitui o frânã în condiţiile unui cadru general defavorabil. Dintre acestea

amintesc: O imagine în exterior a Romaniei nu tocmai favorabilã ( preţuri la nivel occidental fãrã o

calitate adecvatã acestora, multã birocraţie, hoţi, logisticã slab pusã la punct, lipsa punctelor de informaţii, iar în cazul în care acestea existã de multe ori sunt eronate sau prea vechi pentru a mai putea fi luate în seamã, şi nu în ultimul rând serviciile proaste cãtre consumatorul final care este turistul).

Poluarea (calitatea aerului şi a apelor), degradarea mediului şi lipsa unor mãsuri ecologice. Neînţelegerea conceptului „preţ pentru valoare”. Posibilitãţi limitate de cazare. Serviciile medicale şi de urgenţã prost puse la punct în comparaţie cu cele oferite în vest. Benzinã la standarde europene în cantitãţi mult mai limitate decât cele oferite în statele

occidentale şi slaba calitate a serviciilor oferite în multe din staţiile de alimentare.Analiza realizatã cuprinde şi întoarce pe toate feţele principalele repere ale funcţionãrii

interne a turismului rural românesc (punctele tari şi punctele slabe) care pot fi proiectate prin prisma celor „7P”:

Produsul; Preţul; Poziţia în lanţul de distribuţie; Promovarea; Personalul; Premisele fizice; Profitul;Romania este o ţarã minunatã, o ţarã care a intrat în Uniunea Europeana şi care va cunoaste cu

siguranţã o dezvoltare extraordinarã în urmãtorii ani. Este şi va fi o ţarã care poate oferii turiştilor o mare varietate de produse turistice, dar care mai are de învins în viitorul apropiat o serie de obstacole.

În cadrul analizei SWOT pe care tocmai am înfaptuit-o, am depistat o serie de puncte unde este necesar sã se acţioneze în vederea îmbunãtãţirii cadrului general şi legal, care sã poatã permite o dezvoltare mai amplã a acestui tip de turism. Deocamdatã adevarul dur este cã România nu este încã un punct de atracţie pentru turiştii strãini. De ce? Pentru simplul fapt cã venind în România, turistul strain plãteşte pentru majoritatea produselor turistice o ratã comparabila cu preţurile vestice, iar în ceea ce priveste produsele ce le sunt oferite în schimbul acelor bani în România încã acestea lasã de dorit, iar atâta timp cât turiştii o sã gãseascã produse cu preţuri comparabile celor din ţara

16

noastrã, o sã continue sã ocoleascã Romania, iar atâta timp cât o sã dureze sã traverseze România cu maşina de la vest la est, la fel cât dureazã un drum din Budapesta pânã la Berlin, este evident ca o sã continue sã ocoleascã ţara noastrã, indiferent cât de multe frumuseţi ale naturii ar ascunde ea şi indiferent cât de multe obiective turistice ar exista aici.

Dar în cele ce urmeazã o sã încerc sã argumentez de ce ar trebui sã înceapã sã viziteze turiştii strãinii România. Scopul este identificarea caracteristicilor care fac ca România sã fie diferitã de celelalte ţãri. Voi porni de la munţi, râuri, plaje, peşteri, posibilitãţi de pescuit, Delta Dunãrii, monumente istorice, vinoteci, mãnãstiri, castele şi spaţiu rural, apoi voi îngusta acest spectru de posibilitati. Ce are ţara noastrã de oferit şi nu intrã în competiţie directã cu alte destinaţii turistice şi nu în ultimul rând cât de puternice sunt aceste pieţe potenţiale?

Dacã încercãm sã aflãm ce îl motiveazã pe un turist atunci când alege o anumitã destinaţie turisticã, vom constata cã un turist alege:

Germania pentru drumeţii; Franţa pentru plajã sau pentru a vizita Parisul; Austria pentru schi; Grecia pentru plajã sau pentru istorie; Spania pentru insule;România este o ţarã vasta şi dispune de o mare varietate turisticã, iar potenţialii turişti nu pot

sã o parcurgã în întregime dacã nu i se oferã ceva special, cum este cazul unor ţãri mai mici precum Olanda, Belgia sau Luxemburg. în mod logic constatãm cã trebuie puse în evidenţã acele produse turistice care nu pot fi gãsite în alte ţãri occidentale, precum castelul lui Dracula - Bran, munţii „Noroioşi”, „Babele”, Delta Dunãrii, diferite peşteri etc. Deasemenea nişa de piaţã poate fi realizatã din multitudinea de alternative de una din urmatoarele variante:

Produsul în sine – satele româneşti, sarbãtorile tradiţionale la români (Crãciunul şi Paştele), festivalurile, târgurile şi iarmaroacele (de exemplu târgul de fete de pe Muntele Gãina), mâncarea tradiţional româneascã şi gastronomia popularã, vinurile şi rachiurile, mãnãstirile pictate, mitul lui Dracula cu Castelul Bran, cetãţile Ţãrãneşti şi Delta Dunãrii

Preţul – conceptul de preţ pentru valoare trebuie bine înteles: este absolut necesar sã se ofere nişte servicii şi o valoare excepţionalã, adicã raportul calitate preţ sã fie apropiat.

Accesibilitate – în aproape orice domeniu, localizarea în spatiu are una dintre cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte succesul unui produs, iar turismul nu face notã discordantã, aici locaţia având un rol major.

Dupa ce nişa a fost gãsitã, munca este abia la început, urmând sã se gãseascã pieţele şi segmentele de piaţã interesate şi potenţialul pe care acestea îl au. Este în zadar sãoferi un produs turistic dacã nu oferi odatã cu el şi motivul cumpãrãrii şi dacã nu îl faci cunoscut pe potenţialele pieţe.

17

CAPITOLUL II

Potenţialul Turistic Al Zonei

Localizarea şi accesibilitatea în staţiunea Mangalia

Situatã în sud-estul Dobrogei pe ruinele vestitei cetãti Callatis, Mangalia încearcã dupã 2500 de ani sã redevinã un important pol economic şi cultural, pe coasta de vest a Mãrii Negre.

Dupã întemeierea coloniilor Histria şi Tomis de cãtre colonistii din Milet, la 44 km spre sud, colonistii din Heracleea Ponticã, la rându-i colonie a cetãtii grecesti Megara, au întemeiat la porunca unui oracol, cetatea Callatis.

Dovezile arheologice îndreptãţesc plasarea întemeierii cetãtii Callatis în sec. IV î.Hr., în timpul domniei regelui macedonean Amyntos III.»

Începând din secolul XI-lea, cetatea este cunoscutã sub numele de „Pangalia” şi era alãturi de Constanţa şi Varna, unul dintre cele mai importante porturi din Dobrogea.

Dezvoltarea economicã a Mangaliei în epoca modernã şi contemporanã s-a fãcut treptat şi sinuos cu urcuşuri şi coborâşuri.

Cei peste 2.500 de ani de istorie demonstreazã binecuvântarea acestui loc, lãcaş de toleranţã pentru civilizaţiile şi etniile care l-au populat de-a lungul timpului.

Municipiul Mangalia este situat la limita de sud-est a ţãrii, la aproximativ 45 km sud de Municipiul Constanta şi la aproximativ 11 km nord de punctul de frontierã Vama Veche cu Bulgaria.

Facilitãtile de transport sunt reprezentate de: portul comercial, drumul naţional DN39, gara Mangalia - punct terminus al reţelei de cãi ferate din partea de sud-est a României, aeroportul Mihail Kogãlniceanu la mai putin de 70 km – fac zona deosebit de atractivã, asigurând legãturi rapide cu toate punctele principale de pe glob.

Fig.2-1. Harta rutiera a judetului ConstanţaSursa : Atlas geografic

Principalele mijloace de transport folosite pentru accesibilitatea în staţiunea Mangalia sunt:- transportul aerian ;- transportul rutier ;- transportul feroviar ;- transportul maritim şi fluvial.Transportul turistic aerianTransportul turistic aerian este organizat pe curse regulate şi pe diferite tipuri de curse charter. Pentru turiştii ce provin din nordul şi vestul Europei, traficul aerian constituie cea mai

importantă formă de transport în bazinul Mării Negre.Principala companie aeriană natională este TAROM.

18

O altă companie importantă, ce are curse zilnice de legătura între Timişoara şi Constanţa este CARPATAIR. Alte companii care zboară la Bucureşti sunt: Delta, Air France, Lufthansa, Alitalia şi Swissair.

Principalele aeroporturi internaţionale sunt:- Bucureşti-Otopeni este la 16 Km (10 mile) nord de capitală. Autobuzul nr. 49 trece la

fiecare 15 minute. Sunt disponibile în permanentă taxiuri pentru transportul în oraş. - Bucureşti-Băneasa- Constanta-Mihail Kogălniceanu - Timişoara- Arad

Liniile aeriene interne leagă Capitala cu oraşele Craiova, Timişoara, Arad, Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia Mare, Târgu Mureş, Bacău, Iaşi, Suceava, Tulcea şi Constanţa.

O serie de linii aeriene internaţionale leagă oraşul Bucureşti cu Budapesta, Praga, Berlin, Copenhaga, Viena, Frankfurt, Bruxelles, Londra, Moscova, New York, apoi cu Roma, Sofia, Atena, Istanbul, Beirut, Tunis, Tel Aviv, Cairo s.a.

De la aeroportul Constanta - M. Kogălniceanu, aflat la 70 km de Mangalia, se poate asigura transferul turiştilor până la Hotelul CORSA cu mijloacele de transport ale S.C. PARALELA 45 S.R.L.

Transporturile turistice rutiereCele mai directe rute internaţionale spre România sunt prin Germania, Austria şi Ungaria.

Cea mai bunã şosea din Ungaria este E64, de la Budapesta la Szeged, care se continuã prin Arad, Braşov, Cîmpina, şi Ploieşti. Existã de asemenea un drum de la Szeged la Timişoara. O rută frecvent utilizată din Ungaria spre Germania este via E60 prin Oradea.

Accesul în zona turistică a litoralului se poate face pe două căi rutiere : Bucureşti - Constanta prin Slobozia pe DN 2A (E 60) şi Constanta - Mangalia pe DN

39(E87) Bucureşti - Constanta prin Fetesti pe DN 3A (E87) şi Constanta - Mangalia pe DN 39(E87)Transporturile turistice feroviare Reţeaua feroviară este dezvoltată suficient în toate ţările din zona Mării Negre. Cu toate

acestea, mijloacele de transport puse la dispoziţia turiştilor sunt modeste şi prin urmare influenţa turistică internaţională este redusă.

Deşi transportul feroviar al călătorilor ocupă locul doi după transportul rutier, numărul călătorilor a scăzut în mod constant în intervalul 1999-2011. Lungimea retelei de cale ferată din România este de 11.376 km, din care 2966 km reprezintă linii duble şi 3.866 reprezintă linii electrificate. Configuratia retelei de cale ferată este axată pe opt magistrale:

- Magistrala 1- Bucureşti-Videle-Craiova-Orsova-Timisoara-Jimbolia ;- Magistrala 2 - Brasov-Făgăras-Deva-Arad-Curtici ;- Magistrala 3 - Bucureşt i- Ploiesti-Brasov-Sighisoara-Câmpia Turzii-Cluj Napoca-Oradea-

Episcopia Bihorului ;- Magistrala 4- Brasov-Deda-Ciceu-Dej-Baia Mare-Satu-Mare ;- Magistrala 5- Ploiesti-Buzău-Adjud-Bacău-Suceava-Vicsani ;- Magistrala 6- Tecuci-Iasi-Ungheni Prut ;- Magistrala 7 - Bucureşti-Urziceni-Galati ;- Magistrala 8 - Bucureşti-Constanta-Mangalia (239 km.).Căile ferate magistrale asigură legătura capitalei cu principalele oraşe ale ţării şi cu sisteme de

transport ale ţărilor vecine inclusiv Turcia şi tările Orientului Apropiat.Cel mai important tren din Europa de vest până la Bucureşti este Wiener Waltzer, care ajunge

la 8:15 a.m. la Bucureşti numai vara (iunie-septembrie) şi include două nopti de călătorie de la Basel la Bucureşti. Sunt şi vagoane de dormit pe această rută până la Bucureşti şi Constanta.

Alte trenuri care circulă din diverse oraşe est-europene fac parte din reteaua InterRail ce străbate 29 de ţări, inclusiv România.

Transporturile turistice maritime şi fluviale Principalul port la Marea Neagrã pentru transportul maritim de cãlãtori este Constanţa.Alte porturi importante la Marea Neagrã sunt Mangalia şi Sulina, iar pe Dunãre sunt: Turnu-

Severin, Cãlãrasi, Giurgiu, Cernavodã, Brãila, Galati, Tulcea. Vase de pasageri merg de la Rotterdam pânã la Constanţa prin canalul Dunăre – Marea Neagrã.

19

Odată ajunşi la destinaţie turiştii independenti (individuali) folosesc taxiul, maşini închiriate sau pot utiliza mijloace de transport locale ce se bazează pe autocare şi autobuze drept mijloc de transport.

2.1. Potenţial turistic natural

Relieful Oraşul Mangalia este situat pe litoralul românesc la 43 km sud de Constanţa.

Figura 2-2: Harta fizicã a DobrogeiSursa: Atlas geografic

Aceastã zonã este situatã în partea de sud-est a României, parte integrantã a judeţului Constanţa, situatã între Dunãre şi Marea Neagrã.

Litoralul românesc la Marea Neagrã are o lungime de 244 km, formând ieşirea la mare a României. Marea Neagrã este a treia mare europeanã ca întindere şi a doua ca adâncime. Salinitatea apei este redusã 17-18 la mie la ţãrm, temperatura apei vara este de 20° pânã la 25° C.

În Marea Neagrã nu existã curenţi, plante sau peşti periculoşi. « Platforma litoralã coboarã lin de la plajã pe o fâşie de 100-200 m spre larg, iar adâncimea

apei este redusã (1-2 m), eliminându-se astfel orice factor de risc. Marile întinderi de plajã sunt orientate spre rãsãrit şi sunt acoperite cu nisip auriu, foarte fin. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionalã etaleazã o salbã de staţiuni care rãspund tuturor vârstelor şi gusturilor.

La Mangalia, falezele, în cea mai mare parte verticale, au o desfãşurare sinuoasã, situîndu-se când în vecinãtatea liniei de ţãrm, când la o depãrtare de 25-50 m. Au o înãlţime de 10-20 m; sub acţiunea valurilor şi a vânturilor apar procese ce modificã permanent faleza, determinând o retragere a ei, în unele locuri chiar de 3-4 m, luându-se mãsuri pentru reducerea sau prevenirea acestor procese, prin construirea de diguri de protectie şi de baraj.

Plaja de la Mangalia este lungă, aproximativ 600 m şi lată de 50 – 150 m, cu nisip foarte fin. Nisipul silicios are o granulaţie 0,2-0,5-1, de culoare alb-negru (albul predominând în proporţie

de 29,9-30 %); acest nisip reflectă o cantitate mai mare din energia primită de la soare, motiv pentru care se încălzeşte mai puţin, făcând băile de soare mai suportabile.

Platforma litoralului din dreptul plajei coboară lin, ajungându-se la adâncimea de un metru, după un mers prin apă de 200 m. Aici, copiii se pot juca în voie la ţărm fără nici o grijă. Şi aceasta este un alt argument al turiştilor care preferă Mangalia. »

Climatul Mangalia este preferată astăzi de tot mai mulţi turişti, pentru climatul său maritim, intermediar

de stepă, cu unele caractere mediteraneene. Aici, primăverile sunt timpurii, iar toamnele prelungite şi mai calde, în comparaţie cu restul ţării. Oraşul se găseşte pe aceeaşi latitudine cu staţiunile Nice, Monaco şi San Remo.

20

Temperatura medie anuală este se 11,2°C, iar în luna iulie media este de 21,8ºC. Mangalia este singurul loc din ţară unde iarna temperatura medie este pozitivă.

Maximele absolute înregistrate au fost de 36ºC la Mangalia (23 august 1951 şi 25 mai 1950), iar minimele au atins -25ºC pe 25 ianuarie 1942.

Vara, cerul este senin, aproximativ 25 de zile pe luna, iar strălucirea totală a soarelui, pe un an întreg, de peste 2500 de ore, identicã cu cea de pe plajele iugoslave ale Mãrii Adriatice şi se apropie cu cea de pe coastele Mãrii Mediterane (Franta, Spania).

Vânturile sunt aproape permanente, cu viteza medie anuala de 4 m/s, din directiile NE şi V (briza marina). Contrastul dintre temperatura Mãrii Negre şi temperatura uscatului dã nastere

brizelor – vânturi locale specifice. Briza marină este foarte bine simţită, atât ziua cât şi noaptea.Influenta Mãrii Negre se resimte în regimul precipitatiilor, înregistrându-se cele mai reduse

valori din tarã 377,8 mm la Mangalia, cea mai ploioasã lunã fiind iunie, cea mai secetoasã martie. De remarcat, însã, cã umiditatea relativã medie anualã ajunge la 83%, apropiindu-se de aceea a zonelor montane, datoritã evaporãrii puternice a apei la suprafata mãrii şi existenta bazinelor lacustre.

« Bioclimatul maritim specific, de nuanţă submediteraneană are efecte stimulente, fiind considerat ca cel mai valoros de pe litoralul nostru. Apa de mare are o mineralizare de 15,55 g ‰; apele minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sodice, calcice, mezotermale (25-28°C) provin de la izvoarele din zonă; nămolul sapropelic este adus de la Techirghiol. »

Vegetatia şi fauna  VegetaţiaPe cordoanele de nisip din fata lacurilor sau pe plaje s-a dezvoltat o vegetatie psamofilã (de

nisip), asociatã cu vegetatia halofilã (de sãrãturã), cu specii putine şi strict adaptate conditiilor ecologice specifice: perisorul de nisip (Elimus arenarius), scaiul de nisip (Crambe maritima), lucerna de nisip (Medicago marina), gusa porumbelului (Silena pontica). Pentru fixarea nisipurilor pe plaje şi pentru a se împiedica degradarea falezelor, s-au plantat numeroase specii de arbori – salcâm (Robinia pseudoacacia), cãtinã (Tamarix romasisima), pin (Pinus nigra), pãducel (Prunus spinosa), salcie (Salix), creându-se astfel, totodatã, o ambiantã plãcutã, odihnitoare.

Pe vãi se dezvoltã arbuşti şi tufişuri cu specii submediteraneene: iasomia sãlbaticã (Iasminium fruticans), cãrpinita (Carpinus orientalis), migdalul pitic (Amygdalus nana), porumbarul (Prunus spinosa).

În ultimul deceniu al secolului trecut, la nord de Mangalia a fost creatã pãdurea Comorova, cu caracter insular de tip balcanic, unde sunt ocrotite câteva specii de stejar, frasin, jugastru şi tei argintiu.

Vegetatia mãrii se caracterizeazã prin asociaţii de plante, alge, de mãrimi şi culori diferite. Astfel, în locurile cu apã linistitã, pe fundurile nisipoase, se gãsesc cantitãti mari de iarbã de mare (Zostera marina), singura plantã cu flori din apele marine românesti, pe fundurile stâncoase se întâlnesc alge verzi (Euteromorpha, Urospora, Cladophora, Bryopsis), alge brune (Cystoseira barbata), alge rosii (Ceramium, Porphyra, Phyllophora, Polysiphonia) – acestea din urmã fiind cele mai rãspândite; cât priveste algele brune, ele gãsesc conditii foarte prielnice de dezvoltare ajungând pânã la un metru înãltime şi formând adevãrate pãduri în miniaturã.

Fauna Printre ierburi şi tufişuri se aflã specii de rozãtoare, precum popândãul (Cittellus citellus),

dihorul de stepã (Mustela aversmani), soarecele de câmp (Sicista subtilis), diverse reptile – precum sopârle (Lacerta taurica), gusteri vãrgati (Lacerta trilineata dobrogica), serpi, respectiv sarpele rãu (Colubur jugularis caspius), broaste testoase, respectiv broasca testoasã dobrogeanã (Testudo greaca ibera) s.a. Dintre speciile de pãsãri, amintim potârnichea (Perdix perdix), graurul (Stuens vulgaris), prepelita (Coturnix coturnix), ciocârlia (Alauda arvensis), cotofana (Pica pica), iar dintre insecte mentionãm cãlugãrita (Mantis religiosa), diferite lãcuste, cãrãbusu, fluturi, s.a.

În plimbãrile noastre pe plajã putem observa şi alte vietuitoare ce trãiesc în apropierea tãrmului nisipos sau ascunse printre pietre, uneori aruncate de valuri pe tãrm. Cele mai multe sunt scoicile, a cãror importantã este multiplã: au rol de filtru al apelor de mare, constituie o nouã hranã pentru pesti, iar prin depunerile şi sfãrâmarea cochiliilor pe plajã contribuie la formarea nisipului.

Trãind în medii diferite, în zona stâncilor calcaroase sau în dreptul nisipurilor fine, pe platforma continentalã, ele împodobesc plaja prin formele, dimensiunile şi culoarea cochiliilor. Astfel, splendide exemplare de japoneze (Donax trunculus), unghiute multicolore (Tellina), scoici

21

albe cu talia mai mare (Mya arenaria) sau mai micã, în formã de inimã (Cardium). In dreptul tãrmurilor stâncoase se întâlnesc numeroase bancuri de midii (Mytilus gaeloprovincialis), şi stridii (Ostrea edule), dupã cum unele scoici îsi sapã adãpost în piatrã (Folas) sau în lemn (Terendonavalis). Alãturi de scoici, putem întâlni şi o serie de melci, precum încornoratul (Nassarius reticulata), ochisorul (Cyclopa neritea), ambii specifici fundurilor nisipoase, ori rapana (Rapana thomasiana) – acesta din urmã dovedindu-se deosebit de dãunãtor pentru bancurile de midii.

Pe marginea lacurilor litorale îsi gãsesc adãpost şi hranã pãsãri de tot felul – unele statornice tot anul, altele doar oaspeti din primãvarã pânã în toamnã. Cele mai comune sunt pescãrusii (Larus argentatus şi Larus minutus), chirighitele (Chilidonias), cufundacii (Gavia arctica), cormoranii (Phalacrocorax carbo), fugacii (Tringa), piciorongul (Himanotopus) – la care adãugãm numeroasele specii de gâste (Anser) şi rate (Anas), care fac deliciul amatorilor de periegheze cinegetice.

În ape, în afara puzderiei de fiinte vii ce plutesc la suprafatã (Planctonul) se gãsesc din abundentã pesti – precum crapul (Cyprinus carpio), carasul (Carrasius).

Apele marine şi continentale Marea Neagrã - caracteristici fizico-geograficeMarea Neagrã are o suprafaţã de 432.000 km2. Dintre toate mãrile, Marea Neagrã este cel

mai mare bazin închis din lume înaintea Mãrii Nordului şi Mãrii Baltice. Acum peste 8.000 de ani s-a fãcut legãtura cu Marea Mediteranã, prin strâmtoarea Bosfor (31 km. lungime, 0,7-3,5 km lãţime, între 30-100 m adâncime), Marea Marmara, strâmtoarea Dardanele, Marea Egee. S-a început, astfel, o salinizare gradatã a Mãrii Negre. Se estimeazã, cã dupã 1.500-2000 de ani, salinitatea mãrii a ajuns la valoarea constatatã de astãzi, adicã 18-19‰ la suprafaţã şi 22‰ în adâncime, aceste cifre reprezintã jumãtate din valorile caracteristice oceanului planetar, Marea Neagrã devenind astfel propice pentru a permite speciilor de peşti ,,imigranţi” din Marea Mediteranã sã o populeze (aproximativ 80% din totalul speciilor care au existat).

Caracteristicile fizico-geografice ale Mãrii Negre sunt urmãtoarele:- suprafata totalã -432.000 km2- suprafata platoului continental - 144.000 km2 (aprox.25%)- adâncimea platoului continental - 200 m- adâncimea maximã - 2.245 m- salinitatea la suprafatã -18-19 ‰ - salinitatea în adâncime - 22 ‰- volumul Mãrii Negre - 537.000 km3- bazinul hidrografic - 2,4 mil. km2Viata în Marea Neagra este puternic influentatã de afluxul continuu de apã proaspãtã,

datorat atât unui mare numãr de fluvii şi râuri (Dunãrea, Nistru, Nipru) cât şi schimbului de apã, via Bosfor, cu Marea Mediteranã si, prin strâmtoarea Kerci, cu Marea Azov. Acest bazin care colecteazã tot fluxul de apã proaspãtã, este afectat de activitatea poluantã a peste jumãtate din populatia Europei (care este de circa 720 milioane), reprezentând partial şi total 22 de tãri din Europa şi Asia Micã.

Situatia ecologicã a Mãrii NegreMarea Neagrã colecteazã apele zonelor industriale şi agricole provenind din 9 tãri.

Dunãrea contribuie cu aproximativ 203 km3 de apã/an, mai mult decât întraga cantitate de apã primitã de Marea Nordului. In partea esticã , Marea Neagrã colecteazã apele fluviilor Don (28 km3/an) şi Kuban (13 km3/an), la care se adaugã alte ape mici care dreneazã partea de sud şi est a coastelor.

Marea Neagrã a fost afectatã în urma pescuitului necontrolat şi iraţional la nivel international şi în urma unei intense activitãti navale, la care se adaugã exploatarea mineralã cu puternice efecte nocive. In urma pescuitului necontrolat au fost înregistrate reale dezastre ecologice şi în Marea Marmara. Dacã acest proces va continua, reabilitarea şi înmultirea speciilor migratoare vor fi compromise.

Apele minerale Apele minerale sulfuroase (mezotermale) sunt prezente în zona Mangaliei şi caracteristicile

lor derivã din continutul ridicat de sulf (4,2 mg la litru), termalitatea ridicatã (21-28°C) şi continutul

22

sãrac de sãruri minerale, inclusiv în clorura de sodiu şi în bicarbonat de sodiu. Apa sulfuroasã de Mangalia are aceleasi calitãti terapeutice cu celebrul izvor nr.10 de la Olãnesti. Cele mai accesibile izvoare sulfuroase sunt cele douã din Mangalia: ,,Callatis” şi ,,Hercules”.

Izvorul Hercules amplasat în zona cetãţii antice din Mangalia în apropierea Sanatorului Balnear Mangalia, a fost forat în 1972 şi folosit pentru cura externã doi ani mai târziu.

Apele minerale sulfuroase se folosesc în cură internă (dischinezii biliare, gastrite cronice hipoacide, constipaţie habituală, etc.) şi în cură externă, sub formă de băi.

În 1986 a fost dat în folosintã izvorul Callatis, cu apã mineralã mezotermalã, comparabil cu valoare terapeuticã cu apele de la Olãnesti şi Cãlimãnesti. Apa izvorului, sulfuroasã, clorurat sodicã, feroasã, slab bromatã, hipotonã, stimuleazã secretia gastricã acidã şi pepticã, dilueazã bila secretatã şi are efecte hidrocolerice, diuretice şi antialergice. Este indicatã o curã de 1-2 pahare pe zi, bãute cu o orã înaintea meselor principale. Apa este indicatã în gastrita cronicã, hipoaciditate şi hipopepsie, dischinezie biliarã, colecistitã cronicã, litiazã biliarã, angiocolitã cronicã şi sechele dupã operatii pe cãile biliare, constipatie de origine biliarã, afectiuni metabolice (mineralitatea totalã este de 1180 mg/l).

Rezervaţiile naturale « Rezervaţia Pãdurea Hagieni localizatã pe partea stângã a soselei Mangalia-Albesti,

aproximativ în dreptul kilometrului 10 unde se ramificã un drum asfaltat ce duce spre rezervaţie, este una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean.

Rezervaţia uimeşte prin diversitatea peisajului atât de deosebit de cel al litoralului situat numai la câtiva kilometri, cât şi prin raritãtile faunistice care si-au gãsit aici refugiul, în aceastã insulã de vegetatie înconjuratã acum de culturi agricole. Se gãsesc aici bãlti cu vegetatie acvaticã şi palustrã, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbusti spinosi, luminisuri cu vegetatie de stepã şi pãduri umbroase de diferite esente, predominantã fiind însã o pãdure naturalã de tip submediteraneean.

Peştera Movile este situatã în zona numitã ,,La Movile” aflatã la vest de oraşul Mangalia. Descoperitã în anul 1986 într-un put minier, este una dintre cele mai vestite pesteri din lume. Este o pesterã micã, de 240 m lungime, cu galerii scunde şi nespectaculoase. Pestera contine un ecosistem subteran unic, bogat în specii adaptate la mediul cavernicol, şi care este bazat în întregime pe energia chimicã rezultatã din oxidarea hidrogenului sulfurat.

Realizând importanţa ştiinţificã deosebitã, pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi, Primãria Municipiului Mangalia a declarat peştera Movile rezervaţie speologicã, intrarea fiind închisã.

Peştera Limanu, un labirint de istorie, aflatã nu departe de bãtrânul Callatis, într-un loc unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile pescarilor cu ale corãbierilor, negutãtorilor, aceasta a cãpãtat un nimb de legendã.

Reţeaua de galerii a pesterii seamãnã cu harta strãzilor unui oras neglijent sistematizat, întreg pãienjenisul de galerii neatingând 4 km în total, iar labirintul se dezvoltã numai sub platoul de câteva hectare situat la marginea comunei, în versantul drept al vãii Albesti. »

2.2. Potenţialul turistic antropic

In aceste locuri se afla, în secolul al VI-lea î.Hr., cetatea Callatis, întemeiatã de coloniştii greci. In secolul II şi î.Hr., Callatisul avea o economie infloritoare, fiind, în acelasi timp, şi un oraş de culturã.

In timpul ocupaţiei romane, la Callatis, ca şi la Tomis, se practicau bãi de mare în scopuri terapeutice. Tot în vremea aceea, la Callatis, se mai fãceau şi bãi sulfuroase hipotermale cu apã scoasã din izvoarele din apropiere.

Dupã plecarea romanilor, practicile lor balneare au fost date uitãrii, ele fiind reluate dupã mai bine de un mileniu.

Callatisul apare în evul mediu sub denumirea de Pangala, Pangalia, Mangalia. Dintr-un document, de la jumãtatea secolului al XVII-lea, aflãm cã Mangalia a fost cuceritã şi apoi dãrâmatã de Baiazid Fulgerul. Ulterior oraşul avea sã fie reclãdit.

În anul 1854, Mangalia, devenită reşedinţă de district, avea câteva zeci de case şi colibe, după spusele medicului francez, T. Quesnoz, care ajunsese pe aceste meleaguri cu ocazia războiului Crimeei.

23

După războiul de Independenţă, Mangalia atrage numeroşi turişti pentru climatul său blând, mediteranean, cu toate că drumul lung, de la Constanţa, era prăfuit şi plin de hârtoape. El se făcea cu birja în mai bine de 5 ore.

Până la sfârşitul deceniului trei, Mangalia fusese un târg cu aer oriental, cu străzi întortocheate şi prăfuite, cu prăvălii mici şi foarte multe cafenele, unde localnicii stăteau la taifas şi trăgeau din trabuc.

Începând cu anul 1930, la Mangalia îşi fac apariţia câteva vile şi hoteluri moderne, care atrag din ce în ce mai mulţi turişti.

După câţiva ani, pentru amatorii de băi, la Mangalia au fost construite, la malul mării, câteva zeci de cabine individuale.

În anii 1959-1960, se ridică în oraş primele blocuri, iar pe faleză câteva hoteluri şi un impunător Sanatoriu Balnear, a cărui faimă avea să treacă în curând graniţele ţării. Astfel, oraşul turiştic şi istoric, Mangalia, a devenit şi un important centru medical.

Este locul natal al unor celebrităţi antice, precum Demetrias, cunoscut în sec.al III-lea î.e.n. ca autor al lucrării “Despre Asia şi Europa”, şi gânditori: Thales, Istras şi alţii. În primele secole ale erei noastre, oraşul va cunoaşte o viaţă economică şi edilitară înfloritoare, va continua să bată monedă de bronz până la mijlocul secolului al III-lea. În anii 30 “originalitatea”cu tentă orientală a oraşului începe să se piardă apărând tot mai multe construcţii moderne cu stabiliment balnear s.a.

Începând cu ianuarie 1985 a intrat în circuitul comercial şi portul maritim, odată cu darea în exploatare a primelor dane.

Mangalia mai este renumită şi prin herghelia de aici, unde turiştii interesaţi pot urma cursuri de echitaţie.

2.2.1. Vestigii istorice şi muzee « Mormântul cu papirus situat în parcul din vecinãtatea stadionului, a fost descoperit în anul

1959. Papirusul aflat lângã schelet, din pãcate, nu a putut fi recuperat în întregime, deoarece în contact cu aerul, s-a sfãrâmat datoritã îndelungatei sederi în pãmânt. Interiorul mormântului (datat sec. IV î.e.n.) este construit din blocuri mari de piatrã, care formau un fel de casetã, înconjuratã de un cerc tot din piatrã, cu un diametru de 14 m.

Centrul Român de Afaceri ,,Marea Neagrã” situat pe faleza din Mangalia, la distantã egalã (50 m) de centrul oraşul ui şi de malul mãrii. Edificiu modern, acesta înglobeazã în structura sa, într-o manierã originalã, un fragment al vestigiilor cetãtii romane Callatis de acum douã milenii. Intregul sit arheologic descoperit în aceastã zonã a fost restaurat şi amenajat din punct de vedere muzeistic în holul hotelului şi la subsolul restaurantului.

Incinta romano-bizantinã, pe latura de nord este situatã în spatele hotelului Mangalia, nu departe de mare. Dupã cum ne informeazã o inscriptie, zidul de incintã a fost refãcut în secolul al II lea din ordinul guvernatorului provinciei Marcus Valerius Bradua. Pe laturile de nord şi vest, sãpãturile mai vechi au identificat o serie de turnuri patrulatere exterioare. In coltul de nord-vest este situat un turn, de asemenea patrulater, specific tipului de fortificatie al celor doi arhitecti bizantini Cleodamos şi Athenaios. Zidul gros în jur de 2 m, este construit din mari blocuri de piatrã cioplitã, dispusã regulat dupã ordinea pseudoisodomon.

Geamia ,,Esmahan Sultan’’, monument de arhitecturã din 1525 a fost construitã în stil maur (colectie de covoare orientale, obiecte de cult valoroase, fântâna rituala, Lapidarium, cimitir turcesc). Este înconjuratã de un cimitir mahomedan, printre pietrele funerare putând fi identificate o serie de fragmente arhitectonice provenite de la edificiile anticului Callatis. Geamia functioneazã şi astãzi ca lãcaş de cult, fiind vizitatã în fiecare an de numerosi turişti din tarã şi de peste hotare.

Movila Documaci situatã în vecinãtatea oraşului, complexul funerar este formatã dintr-un mormânt de mari dimensiuni orientat est-vest şi o constructie de formã rectangularã a cãrei functionalitate nu a putut fi stabilitã încã. Mormântul este format dintr-o camerã funerarã cu dimensiunile de 3,56 x 3 m şi 3,62 m înãltime în punctul maxim. Intrgul complex a fost locuit, dovadã fiind marea cantitate de ceramicã fragmentarã reprezentãnd amfore şi vase mai mici de uz comun.

Printre atracţiile turistice al Mangaliei figurează şi Muzeul de Arheologie ,,Callatis” şi ,,Hercules”, cu numeroase vestigii greceşti, elenistice, bazilica de tip sirian, necropola romano-bizantină, geamia Esmahan Sultan, clădită în 1590.

Muzeul de Arheologie "Callatis", înfiintat în 1925 este situat în vecinãtatea stadionului, dispune de o colectie de arheologie unde vizitatorul poate vedea piese arheologice de mare valoare,

24

descoperite în zona vechii cetãti Callatis, între care: coloane antice, sacrofage, fragmente arhitectonice, sculpturi, podoabe, inscriptii, ceramicã, unelte casnice şi agricole, statuete.

Toate aceste piese ilustreazã în mod convingãtor interferenta spiritualã a civilizatiei greceşti şi a influenţelor romane, grefate pe un fond autohton geto-dacic. »

Figura 2-4. Muzeul de Arheologie "Callatis"Sursa : www.primariamangalia.ro2.2.2. Obiective de interes turistic situate în apropierea oraşului Mangalia În oraşul Constanţa, situat la 45 km nord de Mangalia se pot vizita :« Biserica Romano-Catolicã ,,Sfântul Anton’’- a fost ziditã în 1937, pe locul unei alte

biserici catolice ce data din 1885. Realizatã dupã planurile arhitectului Romano de Simon, aparţine stilului romanic din sec. XIII, specific nordului Italiei.

 Cetatea Tomis a fost întemeiatã în prima jumãtate a sec.VI î. Hr.de navigatorii şi negustorii greci din Milet. Din oraşul antic se mai pãstreazã astãzi zidul roman de incintã, Turnul Mãcelarilor, statuile Zeitei Fortuna, protectoarea cetãtii Tomis, a zeului Pontos şi a sarpelui Glycon, precum şi edificiul roman cu mozaic. Acesta din urmã dateazã din secolele III-IV şi a servit drept piaţã de desfacere şi depozitare a mãrfurilor. Numele lui este dat de pardoseala policromã din mozaic cu motive geometrice şi vegetale.

Muzeul de Ştiinte ale Naturii cuprinde Acvariul (inaugurat în 1958, se remarcã prin colectia de sturioni), Delfinariul (deschis în 1972, primul din sud-estul Europei), Expoziţia de pãsãri exotice, Macrorezervatia de animale, Planeţăriul şi Observatorul Astronomic.

Muzeul Marinei deschis în 1969, are patru secţii ce prezintã epocile veche, medie, modernã şi contemporanã. Sunt expuse basoreliefuri, ancore, amfore, facsimile originale, reproduceri ale unor picturi murale reprezentând corãbii cu pânze de pe peretii unor mãnãstiri românesti, machete, instrumente de navigaţie, documente, fotografii, precum şi lucrarea ,,L’origine del Danubio”, tipãritã la Venetia în anul 1684.

Muzeul de Istorie Naţionalã şi Arheologie este unul dintre cele mai bogate muzee din tarã. Bazele sale au fost puse încã din 1879 dar a fost refãcut în 1911 de Vasile Pârvan. Expune piese neolitice din culturile Hamangia şi Gumelnita, unelte agricole din perioada sclavagistã, sarcofage datând din sec. I-III, amfore greco-romane, statuete reprezentând zeitãti grecesti şi opere de artã.

Piesele de rezistentã sunt încã şarpele Glycon lucrat în marmurã albã şi colecţia de monede ce au gravate pe ele regi sciti. »

Alte obiective turistice din sudul litoralului :În apropierea oraşului Mangalia se pot vizita urmãtoarele staţiuni: Staţiunea Olimp este cea mai nordicã statiune, construitã într-o manierã occidentalã, oferã

cazare pentru 8.500 de turişti în hoteluri de 3 şi 2 stele şi 500 locuri în camping. Aici întâlnim ansamblul Amfiteatru, Panoramic şi Belvedere, cel mai mare şi faimos complex turiştic de pe litoralul nostru. In aceeasi zonã existã un grup de hoteluri purtând denumirile provinciilor istorice românesti: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.

Staţiunea Neptun construitã în 1960, se încadreazã între plaja ce separã marea de cele douã lacuri amenajate pentru agrement şi pãdurea Comorova, cu douã restaurante rustice şi facilitãti de cazare la nivel de 2 stele. Hotelurile de 2 şi 3 stele, vilele, restaurantele, barurile, discotecile sunt plasate într-o zonã de vegetatie bogatã şi relaxantã. Neptunul dispune de o modernã bazã de tratament – Centrul Balnear şi de Fizioterapie Doina (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nãmol, sãli de gimnasticã, saunã, tratament cu Gerovital şi Aslavital, produse terapeutice românesti de renume mondial prevenind îmbãtrânirea prematurã şi regenerând functiile

25

organismului).Capacitatea de cazare de 8.000 de locuri atrage anual peste 50.000 de turişti români şi strãini.

Staţiunea Jupiter structuratã pe hoteluri înalte de mare capacitate pe malul mãrii şi constructii joase în zona centralã a staţiunii, oferã 8.500 de locuri de cazare în hoteluri de 2 stele şi aproximativ 200 de locuri de campare şi 1.500 de locuri de cazare în cãsuţe în satul de vacanţã Zodiac aflat la graniţa cu Neptunul.

Se aflã la o distantã de 1 km de Neptun şi respectiv 38 km sud de Constanta.Hotelurile Cozia şi Tismana aduc în ambianta arhitectonicã modernã nota de farmec a

vechilor mãnãstiri românesti. Echilibrul structural al statiunii este completat de verticala îndrãzneatã, suplã a hotelurilor de mare capacitate: Capitol, Olimpic, Atlas, Scoica, Cometa, toate dispuse perpendicular pe linia tãrmului.

Staţiunea Cap Aurora este cea mai tânãrã statiune ce se înscrie într-o fâsie de teren de circa 250 m lãtime, pe o lungime de aproximativ 1 km, între staţiunea Jupiter la nord şi Venus la sud, fãrã sã existe o delimitare de naturã geograficã a acesteia. Nu întâmplãtor, cele 10 hoteluri au primit numele a tot atâtea pietre pretioase: Onix, Coral, Safir, Rubin, etc; constructiile fiind expresia unei conceptii arhitecturale îndrãznete, originale şi rafinate, pe o falezã de o înãltime de pânã la 20 m, prin descresteri volumetrice pânã la nivelul plajei, astfel încât toate hotelurile se oferã privirii sub forma unor amfiteatre. Are 2.500 locuri de cazare de 2 stele în cele 10 hoteluri de pe malul mãrii, asezate în grupuri de câte trei sau patru. Toate hotelurile au restaurante proprii şi acces facil la plaja aflatã la 30-40 m.

Staţiunea Venus, ce poartã numele zeitei frumusetii, dispune de o salbã de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectural original.

Mare parte din locurile de cazare în hoteluri de 2 stele sunt construite pe marginea golfului Aurora. Zonele de vegetatie bogatã, lacul de agrement sunt încadrate de restaurante, vile şi hoteluri cu o capacitate totalã de 11.000 locuri. Staţiunea este localizatã în partea sudicã a litoralului tãrii noastre, între Cap Aurora şi Saturn. Venus îsi meritã pe deplin numele inspirat de zeita frumusetii: lacul central (împrejurul cãruia au fost dispuse zeci de vile şi cãsute de vacantã într-o atmosferã de liniste şi intimitate). şi tot o sugestie a frumusetii sunt numele de fatã a hotelurilor: Carmen, Raluca, Irina, Corina, Anca, Dana. Cãt priveste vegetatia, aceasta face din statiune, în întregul sãu, o grãdinã botanicã.

Capacitatea totalã de cazare este de 11.000 locuri.Staţiunea Saturn se diferentiazã ceva mai mult de celelalte staţiuni şi se apropie de

Mangalia, pãrând chiar un cartier al vechiului oraş. Punctele de atracţie sunt varietatea de baruri şi discoteci (acoperite, în aer liber, pe plajã, la ultimele etaje ale hotelurilor de 14 nivele), plajele, în special cea care o desparte de Venus şi posibilitãtile de cazare la preturi competitive în hoteluri de 1 şi 2 stele, în vilele din cele douã sate de vacantã şi în campingul de 3.000 locuri, toate asezate în apropierea restaurantelor, barurilor şi teraselor cu servire non-stop sau pãnã la ore înaintate ale diminetii. Capacitatea de cazare este de 8.500 de locuri în hoteluri, staţiunea fiind favorizatã şi de distanta pânã la gara Mangalia. »

2.2.3. Centrele culturale din oraşul staţiune Mangalia Manifestãrile culturale îsi gãsesc împlinirea pe scenele a douã case de culturã, dintre care una

este dedicatã prioritar tinerilor.

26

Figura 2-5.: Casa de Cultura a Municipiului MangaliaSursa : www.primariamangalia.ro

Cinematografia dispune de o salã de film cu activitate permanentã, iar în sezonul estival, atât oraşul, cât şi statiunile, beneficiazã de serviciile a şase grãdini de varã.

Locuitorii Mangaliei dispun de douã biblioteci, dintre care una francezã, dacã ar fi sã nu ţinem cont de cea care se înfiinţeazã în sediul Cercului Militar. Aceasta din urmã este tot o formã de casã de culturã, însã este destinatã prioritar cadrelor care lucreazã în cea mai puternicã bazã militarã navalã a României.

În peisajul informational al oraşului existã o publicaţie bilunarã, un post de radio şi douã posturi de televiziune localã prin cablu.

2.2.4. Festivaluri, târguri, spectacole « Viata culturalã a Mangaliei este puternic reprezentatã de numeroase activitãti culturale.Mangalia înseamnã în ultimii ani: - Festivalul ,,Callatis”, - Gala Tânãrului Actor, Tânãrului Estival de Carte, Festivalul Internaţional ,,Zile şi nopti de

literaturã”.- “LUMINĂ DE LA MALUL MĂRII” este denumirea unui eveniment organizat an de an de

Primăria Municipiului Mangalia, cu ocazia Sărbătorilor Pascale. De nouă ani, creştinii ortodocşi vin şi iau Lumina Sfântă a Învierii la ţărmul Mării Negre, iniţial la Neptun şi apoi pe plaja din Mangalia. Evenimentul a devenit un brand al Mangaliei şi al sudului litoralului românesc;

- Spectacolul aviatic AEROMANIA deasupra plajei din Mangalia - Spectacolul este oferit gratuit turistilor şi este dedicat atât celor care îşi petrec vara pe litoralul românesc şi care caută alternative de divertisment, cât şi iubitorilor aviaţiei şi sporturilor extreme. Aflat la a patra ediţie, AEROMANIA a devenit definitiv, din anul 2011, un eveniment al oraşului Mangalia.

Începând cu anul 2007, SC PARALELA 45 SRL s-a implicat alături de autorităţile locale atât în organiarea cât şi în sponsorizarea Festivalului Callatis şi a concursului Miss Diaspora.

Figura 2-6.: Scena Festivalului Callatis MangaliaSursa : www.festivalulcallatis.ro

27

CAPITOLUL III

Prezentarea S.C. PARALELA 45 S.R.L.Hotel PARADISO – Mangalia

3.1. Aspecte generale despre societateAgenţia de turism Paralela 45 a fost înfiinţată în Bucureşti în 4 aprilie 1990 ca

întreprindere mică, în conformitate cu Prevederile Decretului Lege nr. 50 / 1990 cu nr. 354 04.04.1990. Printre primele activităţi desfăşurate a fost turismul intern, respectiv valorificarea de locuri la mare, la munte şi în staţiunile balneare, pentru cetăţenii români. Au urmat sejururile cu autocarul, în Turcia şi Grecia. Vacanţele externe s-au diversificat, Paralela 45 devenind unul din principalii tour-operatori din România. În ultimii ani, turismul de grup este axat în principal pe circuite europene şi chartere în sezonul estival. Agenţia concepe, pregăteşte şi vinde produse turistice forfetare destinate a fi vândute fie direct prin propriile filiale, fie prin agenţiile detailiste. Are filiale în cele mai importante oraşe şi zone turistice ale ţării, iar numărul de agenţii revânzătoare este de peste 200. Fiecare filială are propriile fonduri alocate de sediul central pentru publicitate. Astfel, agenţia a devenit renumită nu numai prin media, dar mai ales datorită calităţii ridicate a serviciilor prestate. Paralela 45 este cunoscută atât zonal cât şi la nivel internaţional.  Agenţia de turism Paralela 45 este o agenţie de tip tour-operatoare şi are ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii turistice atât în ţară cât şi peste hotare.  Ponderea cea mai mare o deţin programele şi excursiile în străinătate, circuitele standard sau tematice în majoritatea zonelor turistice atractive ale Europei care au deschis orizonturi noi, prezentate agreabil. În momentul de faţă mai mult de 75 % din întreaga ofertă turistică a agenţiei este axată pe turismul extern în ţări cum sunt: Grecia, Spania, Turcia, Austria, Germania, Egipt, Franţa, Italia, Marea Britanie. Însă, pe lângă o gamă variată de oferte în străinătate, Paralela 45 are şi oferte turistice interne, pe litoral, în staţiunile de munte, cazări în principalele oraşe ale ţării şi în zonele rurale.  Agenţia de turism Paralela 45 Alba Iulia a fost înfiinţată în mai 2007, fiind una dintre numeroasele filiale ale agenţiei Paralela 45 Turism, având o formă de proprietate privată, licenţă de turism de categoria A, iar managerul agenţiei deţine brevetul de turism care este necesar pentru conducerea agenţiei.  Toate agenţiile Paralela 45 au un amplasament accesibil, uşor de găsit. Sediul central al agenţiei Paralela 45 Alba Iulia este situat într-o zonă accesibilă: Piaţa – Iuliu Maniu, bl P1 parter, tel: 0258810221, e-mail alba@paralela45.ro. Condiţiile de muncă pentru angajaţi sunt bune, fiecare angajat are propriul birou, cu toate dotările necesare. Agenţia de turism Paralela 45 Alba Iulia are o poziţie dominantă pe piaţa locală, faţă de concurenţi, datorită imaginii ei, calităţii serviciilor turistice oferite clienţilor, preţurilor mai mici practicate faţă de concurenţă.  În urma a 2 studii de marketing, realizate în anii 2005 şi 2006, a rezultat că brandul Paralela 45 este cel mai cunoscut de pe piaţa românească a agenţiilor de turism. Paralela 45 este cel mai bun tour-operator din România pentru programele de circuit, care în ultimii 3 ani, datorită boom-ului economic prin care trece România cunoaşte o puternică dezvoltare şi o creştere a volumului de vânzări.  Obiectul de activitate al agenţiei de turism Paralela 45Obiectul de activitate al agenţiei este organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism atât în ţară cât şi peste hotare. Toate filialele Paralela 45 Turism desfăşoară aceeaşi activitate turistică, atât în ceea ce priveşte conceperea de produse turistice cât şi modul în care aceste produse sunt comercializate. Printre principalele activităţi desfăşurate se numără: activitatea de ticketing, rezervări on-line de hoteluri în străinătate şi în ţară, incentives.1. Activitatea de ticketing

28

Paralela 45 Turism are experienţă în această activitate, fiind capabilă să emită bilete de avion pentru orice Companie aeriană care operează în România. Agenţia de turism Paralela 45 poate pune la dispoziţie zboruri charter, pe rute interne sau externe (avion, elicopter). Este una din cele mai vechi agenţii acreditate IATA din România - din 1995, cu filiale IATA în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Constanţa, Braşov, Galaţi. Cu un volum de vânzări de aproximativ 4 milioane euro/an (locurile 8- 10/ ţară), cu o cotă de piaţă de 2 - 2,2%. Livrarea biletului se face la sediul firmei contractante, iar facturarea bilunar.

Tabelul 3-1. Structura personalului la S.C.Paralela 45 S.R.L.

Nr.crt. Profesia Nr.scriptic1 Personal TESA 42 Muncitori direct productivi 683 Muncitori indirect productivi 16

Total personal 88

Sursa: Birou resurse umane S.C Paralela 45 S.R.L.

Prin politica de resurse umane societatea urmãreste implicarea accentuatã a personalului în realizarea obiectivelor planificate.

Adresa companiei de turism Paralela 45Sediul central• Bucuresti Adresa: B-dul Elisabeta nr. 29-31, sectorul 5, Bucuresti, Romania Telefon: (01) 313.45.42 ; 313.44.40 ; 311.19.58 ; 311.19.60 Fax:(01)3112.27.74 E-mail: office@paralela45.ro Filiala Bucuresti• Bucuresti Adresa: Str.Batistei nr .3,Bucuresti, Romania tel: 314.84.36; 314.84.37; fax: 314.84.38 e_mail:madalina@paralela45.ro pentru informatii turistice e-mail: crina@paralela45.ro pentru rezevari si bilete avion Filiale in Romania• TimisoaraAdresa: Strada Bocsei nr. 3, Timisoara, jud. Timis, Romania Telefon: (056) 22.10.25 Fax: (056) 19.86.60E-mail: paralela45@mail.dnttm.ro sau timis@paralela45.ro

Forma de proprietate -Compania de turism Paralela 45 este o societate cu raspundere limitata (SRL) fiind infiintata de D-ul Alin Burcea (in calitatea de asociat unic ) , iar la momentul actual dat fiind faptul ca D-ul Burcea este angajat in cadrul Ministerului Turismului, agentia de turism Paralela 45 este condusa de D-na Ruxandra Burcea.Activitatea desfasurata de compania de turism Paralela 45 este activitatea specifica agentiilor de turism.Paralela 45 este o agentie de turism specializata in:• Emiterea de bilete in transportul aerian• Rezervari in hoteluri si inchirieri de masini, autocare, microbuze, • Asigurari medicale• Turism de afaceri, organizarea de sedinte, seminarii, traininguri profesionale.• Tururi de oras

3.2.Documentatia specifica unei agentii de turism

3.2.1. Autorizatiile de functionare si conditiile de obtinere ale acestoraAutorizatiile necesare infiintarii si functionarii unei agentii de turism , alaturi de Actul Constitutiv, Numarul de Inregistrare in Registrul Comertului, Codul Fiscal, sunt urmatoarele: • Autorizatia de functionare de la Primarie

29

• Autorizatia de la Sanepid• Autorizatia de la PSI• Autorizatia de Mediu• Contract de salubrizare • Licenta pentru agentia de turism si brevetul pentru conducatorul agentiei de turism.

Pentru a putea conduce agentia de turism Paralela 45, conducatorul agentiei trebuie sa beneficieze de brevet pentru turism, care reprezinta actul prin care se atesta capacitatea profesionala si probitatea morala a acestuia .Criteriile minime in baza carora se elibereaza brevetul pentru turism, vizeaza in principal cetatenia si pregatirea profesionala .Cetatenia -sa fie cetatean roman -sa fie cetatean al Republicii Moldova -sa fie cetatean strain si sa aiba domiciliul stabil in Romania  Pregatirea profesionala-sa fie absolvent de invatamant superior, cu vechime in turism de minim 1 an si curs de formare manageriala in industria hoteliera,-sa fie absolvent al unor cursuri postliceale in domeniul turistic si hotelier si sa faca dovada unei activitati in turism de minim 2 ani si curs de formare manageriala in industria hoteliera si turism specific functiei,-sa fie absolvent de liceu de profil de turism sau hotelier si al unui curs de formare manageriala in industria hoteliera si turistica, specific functiei cu o vechime de 2 ani -sa fie absolvent de liceu si al unui curs cu profil turistic sau hotelier sau sa faca dovada unei activitati specifice de minim 3 ani-sa posede recomandarea favorabila de la ultimul loc de munca din domeniul tuirsmului -sa aiba cazier judiciar alb  Documentatia necesara acordarii brevetului de turism cuprinde, pe langa cererea tip de eliberare a brevetului si curriculum vitae, copii ale actelor de studii si ale documentelor de atestare a perioadelor lucrate in turism, daca este nevoie, cazierul juridic, precum si caracterizare de la ultimul loc de munca.Brevetele de turism sunt valabile pe durata nelimitata .In situataia in care detinatorul unui astfel de brevet isi schimba locul de munca, documentul isi pastreaza valabilitatea pentru aceasi functie.

Agentia de turism Paralela 45 este agentie de turism tour-operatoare , detine licenta de turism de categoria A. Obtinerea licentei de categoria A presupune indeplinerea urmatoarelor conditii :-documente legale de constituire -sa aiba prevazute servicii turistice in obiectul de activitate -persoana juridica sa fie inregistrata in Registrul Comertului -starea si aspectul cladirii -amplasarea intr-o cladire care sa permita acces usor -suprafata comerciala sa fie peste 6 m2-spatiul comercial sa fie utilizat exclusiv pentru turism-seful agentiei sa fie posesor de brevet de turism-personalul de serviciu al agentiei trebuie sa fie calificat si cunoscator de limbi de circulatie internationala-sa aiba un corp de ghizi calificati-fond de garantie -sa editeze pliante turistice -sa se utilizeze mijloacele de turism ale agentilor economici licentiati in transport -sa utilizeze numai mijloace de transport clasificate -sa asigure masa si cazare numai in unitatile clasificate -sa afiseze la loc vizibil tarifele, comisioanele practicate, conditiile generale de vanzare -sa utilizeze voucherul -; tip de contractare si decontare a aranjamentelor turistice -sa dispuna de mobilier de birou si de mijloace de telecomunicatie. Obtinerea licentei se realizeaza pe baza unei documentatii care trebuie sa cuprinda :-cerere tip de eliberare a licentei -copia hotararii judecatoresti de infiintare a ag. ec. sau a autorizatiei de functionare din care rezulta obiectul de activitate 

30

-copia dupa certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului -dovada constituirii fondului de garantie-copia dupa brevetul de turism al sefului de agentie-copia politei de asigurare incheiata de agentie cu una din societatile de asigurari agreate de Ministerul Turismului, se va depune dupa obtinerea licentei-copia actului de detinere a spatiului-fisa tip de prezentare a agentiei de turism-machetele document de decontare folosite Documentatia se transmite la M.T. si taxa de eliberare a licentei de turism de 2.261.000 lei se achita prin ordin de plata de trezorerie, mandat postal in contul Ministerului Turismului nr 20170123 deschis la Trezoreria Sector 5 ori la casieria Ministerului Turismului.a12, pag 76-77i (vezi anexa1).

3.2.2. Documentele specifice turismului utilizate in cadrul agentiei de turism Paralela 45 (voucher, tipuri de contracte)

Voucherul este specific turismului individual si grupurilor mai mici , fiind emis de agentia de turism la care turistii platesc serviciile turistice si pe care il prezinta apoi la prestatorul de servicii turistice pentru a face o concordanta intre serviciile platite si cele care ii sunt prestate a14, pag 113-141i. Paralela 45 emite vouchere ori de cate ori vinde pachete de servicii turistice clientilor sai, voucher care nu numai ca este o confirmare a serviciilor platite de client dar are si alte utilitati. Pe baza acestuia prestatorul de servicii turistice emite agentiei de turism Paralela 45 factura pe baza careia Paralela 45 face plata catre prestatorul de servicii turistice ( vezi anexa 2)Fiind o agentie de turism tour-operatoare care comercializeaza pachetele de servicii realizate atat direct cat si prin intermediul agentiilor detailiste , Paralela 45 utilizeaza urmatoarele tipuri de contracte: • Contractul de hotelarie• Contractul de reprezentare• Contractul de transport aerian• Contractul de time sharing• Contractul intre hotelier si intermediar• Contractul de calatorie

3.2.3. Informatii cu caracter general si informatii cu caracter profesional In cadrul agentiei de turism Paralela 45, documentatia are in vedere :• Tarile catre care se trimit turistii • Serviciile de transport pentru ajungerea la destinatie • Serviciile turistice de prestat. a13, pag 97i.

1.Informatii generale:Documentatia este constituita din informatii referitoare la localitatile de intres turistic si la localitatile de interes profesional. Pentru fiecare localitate informatiile cu caracter general care sunt detinute in cadrul agentiei sunt :• Informatii istorice, geografice, politice, religioase, limba vorbita, • Caile de acces si intinerariile cele mai obisnuite pentru a ajunge in tara respectiva pe calea terestra, maritima, aeriana• Strazi nationale, autostrazi• Formalitati vamale, • Gastronomie, mancaruri traditionale, tratamente balneare, diverse sporturi,• Dotare hoteliera in general, camping , case de vacanta, camine studentesti• Servicii de siguranta (politie, ajutor medical)• Birouri turistice, agentii de voiaj, ziare locale, obiective turistice,

2.Informatiile profesionale :1.Legislatia specifica plecarilor in strainatate :• Art. 1.(1) - Cetatii romani care calatoresc in scopuri particulare in statele membre ale Uniunii Europene sau in alte state, pentru care nu este necesara viza de intrare, trebuie sa prezinte la controlul de iesire din tara, o suma minima in valuta liber convertibila, la vedere, sau carti de credit pentru conturi in valuta.(2) - Cuantumul sumei minime in valuta liber convertibila, de persoana, pentru fiecare zi de sedere declarata, dar nu mai putin de 5 zile, se stabileste astfel: a) 50 euro sau echivalent pentru Turcia si

31

fostele state socialiste pentru care nu este necesara viza de intrare; b) 100 euro sau echivalent pentru statele din Uniunea Europeana si alte state pentru care nu este necesara viza de intrare.(3) - Dovada sumei prevazute la alin. (2) se face in una din urmatoarele forme: a) suma in valuta liber convertibila, la vedere; b) cecuri de calatorie sau carti de credit pentru conturi in valuta; c) alte garantii financiare, care fac dovada asigurarii sumei necesare, cum sunt: voucher in cazul turismului organizat ori a serviciilor turistice platite anticipat; scrisoare de garantie sau angajament de sponsorizare, semnate de persoana care gazduieste cetateanul roman pe teritoriul statului de destinatie si autentificate conform legii statului respectiv; garantia legala din partea unei banci sau ordine de plata valabile, dupa caz. • Art. 2.Se excepteaza de la dispozitiile art. 1, urmatoarele categorii de persoane: a) cetatenii romani care pleaca in strainatate pentru a urma tratament medical, a participa la simpozioane, conferinte, studii, manifestari cultural-sportive ori in situatia imbolnavirii sau decesului unei rude stabilita in strainatate ori in alte cazuri temeinic justificate. In aceasta situatie se vor prezenta documentele doveditoare din care sa rezulte scopul calatoriei si asigurarea financiara a acesteia. b) Minorul sub varsta de 14 ani inscris in pasaportul parintilor; c) Minorul sub varsta de 18 ani care se deplaseaza la parintele sau parintii care lucreaza ori sunt stabiliti in statul de destinatie sau la rude; d) Cetatenii romani care se deplaseaza in strainatate ca urmare a unui angajament de munca, pe baza unui permis de munca valabil pentru tara de destinatie, indiferent de durata deplasarii; e) Cetatenii romani care calatoresc in statele vecine in baza permisului de mic trafic sau trecere simplificata, eliberat de autoritatile de frontiera. • Art. 3Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data de 01.12.2001.

3.Itinerarele vizitelor si excursiilor celor mai renumite in principalele localitati turistice BUCURESTI - O CAPITALA EUROPEANA.Bucurestii lui Vlad Tepes sint si astazi o adevarata comoara pentru turistul pasionat de frumos. Care e cel mai bun mod de a incepe sa cunosti aceasta metropola moderna si primitoare? Poate un tur de oras ! Puteti alege una din variantele de mai jos, cea care va “vine” cel mai bine.  Varianta I. Tur scurt, 2 ½ ore -; nu include intrari la obiective turistice  Turul incepe de la hotelul Dumneavoastra avind ca directie Muzeul de Arta Populara, pe urmatoarea ruta: Bulevardul Dorobanti catre Piata Aviatorilor, apoi Parcul Herastrau catre Muzeul Satului, continuind cu Soseaua Kiseleff catre Arcul de Triumf. Va veti intoarce apoi catre centrul orasului trecind prin Piata Victoriei (Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Taranului Roman), Guvernul Romaniei, Muzeul George Enescu, Muzeul Colectiilor de Arta, Piata Revolutiei (Ateneul Roman), Palatul Regal. Veti parasi Calea Victoriei pentru a vizita Bulevardul Regina Elisabeta si Bulevardul Kogalniceanu, putind vedea Casa Centrala a Armatei, Primaria, Parcul Cismigiu, Opera Romana, Academia Militara, unde va veti si opri 15 minute pentru a admira frescele cu scene din istoria Romaniei si a avea o vedere panoramica. Mergind mai departe veti putea admira Gradina Botanica si Palatul Cotroceni. Va veti intoarce apoi pe cheiul Dimbovitei (cu o oprire in fata Palatului Parlamentului, cea mai mare cladire din Europa si a doua din lume, dupa Pentagon, cu “numai” 6000 de camere), trecind pe linga Palatul de Justitie, Patriarhie, Curtea Veche, Hanul lui Manuc (10 minute oprire). Turul se va incheia in fata hotelului Dumneavoastra. Varianta a II-a. Tur normal, de 4 ½ ore -; include intrare la un obiectiv turistic.  Se va parcuge aceeasi ruta ca la varianta I, insa cu vizitare interioara fie la Muzeul Satului fie la Palatul Parlamentului. Varianta a III-a. Tur de o zi, care include intrare la doua obiective turistice si prinz.  Se va parcuge aceeasi ruta ca la varianta I, insa cu vizitare interioara la Muzeul Satului si la Palatul Parlamentului, prinzul urmind sa fie luat la un restaurant cu specific romanesc.

4.Tipuri de servicii incluse in programele turistice.Serviciile incluse incadrul unui voiaj la Cairo• transport cu avionul Bucuresti -; Cairo si retur -; compania Tarom • 9 nopti cazare din care: 2 nopti cu demipensiune in Cairo, hotel 3 stele, 7 nopti cu demipensiune in

32

Hurghada, hotel 4 stele • transfer local cu autocar cu aer conditionat • transferuri Cairo -; Hurghada -; Cairo si aeroport -; hotel -; aeroport • excursie de o zi in Cairo si intrarile la obiectivele turistice mentionate in program, ghid local • insotitor de grup roman • asigurare de insolvabilitate.Nu sunt incluse in pret: asigurarea medicala, taxa de viza ( 20 USD) bauturile alcoolice sau racoritoare.

3.3. Structura tehnica a agentiei de turism Paralela 45

Dat fiind faptul ca agentia de turism Paralela 45 este una dintre cele mai mari agentii de turism din tara si asigura o oferta turistica foarte variata , din componenta agentiei fac parte mai multe departamente. Cele mai importante sunt considerate: Departamentul de Productie, Departamentul de Vanzari, Departamentul de tiketing, Deparatamentul de Corporate si Incoming, Departamentul Finaciar -;Contabil, Departamentul Transporturi. Astfel agentia de turism Paralela 45 are urmatoarea structura tehnica :• Departamentul tiketing -; acesta este biroul care se ocupa de vanzarea de bilete de avion in cadrul agentiei Paralela 45 .• Deparatmentul de vanzari - acesta este biroul cel mai bine dezvoltat .Activitatea desfasurata in cadrul acestui departament este esentiala pentru succesul intregii firme , numai cu un departament de vanzari foarte bine dezvoltat care este sustinut de celelalte compartimente Paralela 45 a ajuns in decurs de 12 ani una dintre cele mai mari agentii din Romania. In cadrul acestui birou toate pachetele de servicii turistice realizate in cadrul celorlalte birouri sunt supuse comercializarii. Cei care lucreaza in cadrul acestui birou sunt persoane foarte bine pregatite , care cunosc mediul concurential, comercial, financiar, cunosc foarte bine produsele vandute de agentie, psihologia clientului.• Departamentul de Productie -este cel care realizeaza programele de voiaj (formeaza itinerariul, stabilesc costuri estimative, fac rezervari anticipate pentru mijloacele de transport , stabilesc modalitati de vanzare a voiajelor, eventuale modalitati de promovare ).• Departamentul Corporate si Incoming -; Acest departament se ocupa de aducera turistilor straini in tara si plecarea turistilor romani in strainatate.• Deparatmentul de Transporturi -; acest departament include soferii care conduc mijloacele de transport ale agentiei in excursiile organizate cu mijloace de transport rutiere.• Departamentul Finanaciar -;Contabil - acest departament este responsabil cu realizarea activitatii financiare a agentiei Paralela 45 (incasari, plati, acte contabile).Ceea ce trebuie precizat este faptul ca indiferent de departamenul in care lucreaza , fiecare agent de turism este referent pe o destinatie turistica.

3.4. Personalul agentiei de turism Paralela 45

Personalul care lucreaza in cadrul agentiei Paralela 45 este in numar de 30 de persoane din care 24 lucreaza in cadrul sediului central si numai 6 persoane lucreaza in cadrul celor doua filiale.Personalul agentiei este repartizat astfel :• Departamentul tiketing -;3 agenti tiketing• Deparatmentul de vanzari -;director de vanzari si inca doi subalterni.• Departamentul de Productie -; sef departament si patru subalterni• Departamentul Corporate si Incoming -; patru agenti • Deparatmentul de Transporturi -; trei soferi• Departamentul Finanaciar -;Contabil -; un director financiar -;contabil, un casier, 2 contabili. In cadrul filialelor agentiei Paralela 45 sunt 6 angajati care au statutul de agenti de turism. Personalul care lucreaza in cadrul agentiei Paralela 45 este in proportie de 90 % calificat in domeniul turismului, 10 % dintre angajati au alte studii decat in turism.

3.5. Piata agentiei de turism Paralela 45

33

Asa cu am precizat in capitolul anterior pentru intreprinzatorul de turism campul de batalie este reprezentat de piata pe care acesta actioneaza, iar tinta este reprezentata de consumatori. Avand in vedere numarul mare de agentii de turism care actioneaza pe piata romaneasca , si mai ales in Bucuresti unde este o concentrare maxima a numarului de agentii de turism din Romania , putem afirma ca Compania de turism Paralela45 isi desfasoara activitatea in cadrul unei piete cu concurenta acerba , unde numai cei buni , bine pregatiti pot reusi. Pentru a face o analiza a pietei agentiei de turism Paralela 45 vom analiza :• Aria pietei -Confruntarea dintre oferta Paralelei 45 si cererea pentru serviciile oferite de aceasta se realizeaza atat la sediul central al agentiei si la sediile filialelor acesteia cat si in cadrul agentiilor partenere cu Paralela 45 care ii promoveaza si comercializeaza serviciile .• Structura pietei - are in vedere segmentele de piata carora li se adreseaza serviciile oferite de Paralela45. Dat fiind faptul ca oferta agentiei este foarte diversificata, Paralela 45 oferind pachete de servicii turstice care satisfac cele mai exigente gusturi , principalele segmente de clienti sunt: 1. oamenii de afaceri -cei care calatoresc in scop de afceri, pentru pregatire profesionala prin participare la traininguri profesionale, seminarii, sedinte ; firmele specializate in organizarea de traininguri , seminarii,conferinte .2. copii -pentru acestia se organizeaza tabere3. sportivii pentru care se organizeaza participarea la diferite concursuri sportive4. cei care vor sa isi petreaca concediul atat in tara cat si in strainatate.Acestia marea lor majoritate sunt din Bucuresti dar sunt si din alte orase, localitati alte tarii deoarece asa cum am precizat Paralela 45 isi distribuie pachetele de servicii turistice prin agentiile de turism din toata tara. Clientii agentiei de turism Paralela 45 provin din clase sociale cu venituri mari sau peste medie.In ceeea ce priveste modul de abordare al pietei agentiei de turism Paralela 45 ii este specifica abordarea diferentiata si anume segmentarea multipla deoarece oferat agentiei este foarte diversificata si este destinata satisfacerii nevoilor unui numar cat mai mare de segmente de consumatori.  Avand in vedere modul de abordare al pietei agentia de turism Paralela 45 a optat pentru strategia de specializare (produse turistice tematice) ,in functie de urmatoarele elemente:• Destinatia turistica -Paralela 45 propune numeroase programe turistice in Grecia , Egipt,Turcia, etc.• Clientela- oferta este destinata mai multor segmente de consumatori.• Tema -Paralela 45 propune servicii turistice cu teme precum -tematici culturale, sejururi in statiuni balneo-climaterice.

Pachete de servicii turistice oferire de agntia de turism Paralela 45 sunt pozitionate pe piata in functie de urmatoarele criterii: Pozitionarea in raport cu atributele produsului -Paralela 45 realizeaza si pachete de servicii turistice puternic individualizate (personalizate ), destinate celor care sunt dispusi sa plateasaca , care nu sunt interesati de pret . Acestia urmaresc mai ales satisfacerea nevoilor.De aceea in cadrul departamentului de vanzari se fac si vanzari individuale.  Pozitionarea dupa raportul calitate pret .Pachetele de servicii realizate de Paralela 45 au preturi variate in functie de calitatea serviciilor solicitate de clienti. Pentru aceiasi destinatie turistica preturile pot fi foarte variate dat fiind faptul ca pot fi hoteluri de 1,2,3, 4, 5 stele si la fel si restaurantele au grade diferite de confort. Oamenii platesc pentru confortul dorit mai mult sau mai putin in functie de alegerea facuta. Concurentii agentiei de turism Paralela 45 sunt reprezentati de marile agentii de turism din tara si mai ales din Bucuresti precum: Mrshal Turism SRL, Olimpic International Turism, SRL J'info Tours, Visit Sa, Business Travel Turism SRL, Nova Turism SRL, Atlantic Tours SRL, Sparo Prodexim SRL ,Condor Travel and Trade SRL. Fata de concurenta agentia de tursim Paralela 45 practica preturi mai mici si calitatea serviciilor oferite este foarte buna. Furnizorii -;pentru Paralela 45 furnizori reprezinta toti prestatorii de servicii turistice datorita carora agentia de turism isi poate realiza programele turistice.Asfel furnizori sunt atat prestatorii de servicii de cazare (hoteluri din tara), servicii de alimentatie, servicii de transport aerian (asa cum am precizat Paralela 45 este agent autorizat pemntru toate companiile aeriene care opereaza in Romania), servicii de agrement si alte servicii.Pentru turismul extern Paralela 45 luicreaza cu marii touroperatori din strainatate.

34

3.5.1 Analiza SWOT Pentru evaluarea fortei competitive a produsulor turistice oferite de agentia de turism Paralela 45 efectuam o analiza de tip SWOT.Strenghts -puncte tari• Oferta agentiei este foarte diversificata si poate satisface cele mai exigente gusturi .• Personalul agentiei este foarte bine pregatit (studii superioare).• Numarul mare de agentii revanzatoare a pachetelor realizate de Paralela 45.• Pozitia agentiei si a filialei acesteia in Bucuresti asigura vad comercial.• Baza de date a agentiei este foarte bine pusa la punct.• Baza tehnico-materiala asigura agentiei toate avantajele oferite de o tehnologie dezvoltata.• Agentia are contracte cu prestatori de servicii din intreaga lume si poate efectua programe turistice la cerere.• Sistemul de rezervare on-line asigura clientilor accesul rapid la pachetele de servicii ale firmei si ii scuteste de situatiile cand nu li se poate raspunde la telefon.• O politica de promovare puternic sustinuta• Agentia poate vinde oricare dintre biletele de avion care se comercializeza pe piata romaneasca• Calitatea serviciilor oferite• Renumele firmei

Weaknesses -puncte slabe• Datorita numarului mare de departamente nu intotdeauna se asigura un flux de informatii corespunzator.• Exista situatii in care activitatile angajatilor dintr-un departament se suprapun cu cele realizate de cei din alt departament• Cheltuieli administrative destul de mari• Cheltuieli cu personalul mariOpportunities -;oportunitati• Datorita faptului ca Paralela 45 are putere financiara mare poate obtine discount-uri mari de la prestatorii de servicii turistice• Faptul ca d-ul Alin Burcea este Secretar de Stat in Ministerul Turismului asigura agentiei o clientela care dispune de resurse financiare mari , care nu este interesata de preturi ci de calitate. • Toate amenajarile care s-au facut pe litoralul romanesc au dus la cresterea cererii pentru pachetele de servicii turistice destinate petrecerii concediului pe litoralul romanesc.Threats -;amenintari• In Bucuresti pe piata exista un numar mare de agentii de turism din care sunt cateva foarte puternice care reprezinta o concurenta semnificativa pentru Paralela 45 (Mara, Marshal, Atlantic)• Exista agentii de turism care practica de multe ori preturi mai mici decat Paralela 45 , si in aceste conditii turistii aleg pachetele oferite de acestia Prin combinarea factorilor interni si a celor externi se genereaza patru categorii de strategii : Strategiile SO -;Paralela 45 datorita discount-urilor mari pe care le poate obtine realizeaza pachete de servicii turistice la preturi foarte avantajoase pentru clienti si in acelasi timp li se asigura clientilor multiple posibilitati de alegere si multe facilitati. Paralela 45 va contracta pentru vara acestui an (2002) un numar mare de locuri de cazare in hotelurile de pe litoralul romanesc.Strategiile ST -;pentru a face fata concurentei Paralela asigura clientilor servicii de calitate, servicii foarte diversificate ,sustinute de o politica promotionala bine organizata.Strategiile WO -; Agentia incearca sa asigure un flux e informatii optim prin o cat mai buna structurare a personalului si o delimitare clara a sarcinilor acestuia.

3.5.2 Analiza BCG  Pentru a determina care sunt serviciile turistice care sunt rentabile pentru agentia de turism Paralela 45 vom efectua o analiza BGG. Rata de crestere determina usurinta cu care poate fi castigat un segment de piata : prin oportunitatea pentru investitii si prin intensitatea competitiei. Pozitia relativa pe piata se determina prin comparare cu principalii competitori. Din datele statistice valabile in anul 1998 rezulta ca agentia Paralela 45 este pe locul IV in topul celor mai mari 10 agentii de turism tour-operatoare din Romania.

35

1.Stelele-Pentru agentia de turism Paralela 45 stelele sunt reprezentate serviciile turistice destinate turismului de afceri. Acestea se bucura de fluctuatii ale cererii dar este posibil sa se dezvolte foarte mult.3.Vaci de muls - sunt reprezentate de excursiile in strainatate care aduc cele mai mari incasari pentru Paralela 45 , la acestea adaugandu-se si vanzarea de bilete de avion.3.Semnele de intrebare -Sunt reprezentate de pachetele de servicii turistice destinate turismului intern si anume excursiile montane si pachetele de servicii ce include litoralul romanesc. 4Cainii -sunt pachetele de servicii ce include ca destinatii statiunile balneo-climaterice romanesti.  Data fiind pozitia pe piata a serviciilor oferite de Paralela 45 se pot aplica urmatoarele strategii:• Pentru stele se va realiza o promovare mai puternica a acestor pachete de servicii in randul oamenilor de afaceri.• Pentru vacile de muls -se va insista pe excursiile externe care include destinatiile cele mai cerute de clientala.O cat mai larga diversificare a acestora.• Pentru -semnele de intrebare -data fiind modernizarea statiunilor litoralului romanesc se vor contracte hoteluri din statiunile Mamaia, Neptun.In cea ce priveste excursiile montane se va diminua atentia acordata acestora, acestea vor fi organizate pe viitor la cerere. • Pentru caini se va incerca excluderea acestor pachete din oferta , ele vor fi deasemenea organizate la cererea clientilor.  Din analiza matricei BCG rezulta ca Paralela 45 are un portofoliu de produse destul de bine echilibrat. 

3.6. Indicatori economico-financiari

3.6.1 Indicatori de cuantificare ai circulatiei turistice Inainte de a face o prezentare a circulatiei turistice prin intermediul agentiei de turism Parlela 45 voi prezenta principalele motive care au determinat turistii agentiei Paralela 45 sa aleaga o anumita destinatie, precum si principalele destinatii turistice preferate de acestia. Ponderea principalelor motive care au condus la activitati turistice in cadrul agntiei de turism Paralela 45 .• Odihna, recreere, destindere 13%• Soare, plaja, sporturi nautice 8%• Sporturi de iarna 2%• Excursii, drumetii montane 1%• Cunoastere , informare, cultura 50%• Participarea la diferite evenimente 2%• Pentru afaceri 20% (surse interne , anul 2001)

Principalele destinatii care sunt solicitate de clientii agentiei Paralela 45 sunt :• Statiuni de litoral 10%• Statiuni montane 1%• Statiuni balneare 1%• Circuite, excursii in tara 5%• Agroturism, turism rural 5%• Excursii externe cu urmatoarele destinatii : Grecia, Antalia, Spania -70 % , …….• Orase 8%

Indicatori ai circulatiei turistice sunt considerati urmatorii indicatori:A)Numarul turistilor -In cazul agentiei de turism numarul de turisti reprezinta numarul de participanti la actiunile turistice organizate de agentia Pralela 45.

B)Numarul innoptarilor sau zile -turist care se urmareste distinct pe turismul intern si turismul international. C)Durata medie a sejurului care reprezinta numarul mediu de zile de ramanere a turistilor intr-o anumita zona (tara, statiune), se calculeaza ca rezultat intre numarul innoptarilor si cel al turistilor.

D)Incasarea/ cheltuiala medie pe turist care se determina ca raport intre volumul incasarilor /chltuielilor si numarul turistilor.Incasarea/Cheltuiala medie pe zi turist care se determina ca raport intre volumul incasarilor /cheltuielilor si numarul innoptarilor.

36

CAPITOLUL IV

Dinamica activităţii turistice la Hotelul CORSA– Mangalia

4.1. Analiza pieţei

S.C. PARALELA 45 S.R.L. prin baza materială de care dispune, asigură prestarea următoarelor categorii principale de servicii :

servicii de cazare ; servicii de tratament ; servicii de alimentatie publică ; servicii de agrement ; servicii turistice suplimentare;.Specificul activitătii de turism determină existenţa a două categorii de relaţii contractuale : cu turiştii veniţi pe cont propriu (turism individual); cu turiştii posesori ai unui bilet emis de o agenţie de turism (turism organizat).Pentru cazul turismului individual aspectele comerciale îmbracă forma unei relaţii directe

turist-societate, prin achiziţionarea serviciilor aferente direct la receptia unităţii de cazare.Ponderea principală însă în cazul Hotelului Corsa o va deţine turismul organizat, forma

contractuală care prezintă avantajul planificării, încărcării optime a capacitătii, cu consecinţe favorabile asupra reducerii volumului de cheltuieli.

Capacităţile sale de prestatie se structurează astfel :

Tabel 4-1. Structura capacitatilor de prestaţie :Unitate Categorie Capacitate Cazare Apartament Agrement TratamentH.Corsa *** 516 locuri * * * *R.Corsa,Bar,etc. *** 550 locuri *

Sursa : Biroul Marketing – S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.1.1. Aspecte ale evolutiei pieţei după 1990Piaţa pe care acţionează S.C. PARALELA 45 S.R.L. este direct determinată de evoluţia

nivelului de trai al populatiei, principalul consumator al produsului turistic ofertat. Alături de acest factor, o influenţă foarte importantă se resimte din partea unor elemente de natură economică, socială, demografică, geografică şi morală.

Turismul românesc şi în special cel de litoral a înregistrat o evolutie contradictorie după anul 1989. Perioada scursă după acest reper anual se poate împărti în mai multe etape, cu caracteristici proprii :

- 1990-1991, în care fluxurile de turişti s-au mentinut din inerţia anilor precedenti ;- 1992-1995 a marcat o involuţie totală a turismului românesc, în special în ceea ce priveste

sosirile turiştilor străini ;- 1996 - 2007, o perioadă în care s-a făcut simţită o uşoară revigorare a fenomenului turistic

românesc. - 2011 – 2011, o perioada în care Hotelul Corsa a funcţionat 6 luni pe an, deoarece a fost

renovat integral. Astfel situatia turiştilor cazaţi în unitatea de cazare turistică în perioada 1980-2011 la Hotelul

PARADISO se prezintă în modul următor :

Tabelul 4-2. Situatie turişti cazati în perioada 1985-2011Anul de referinta Total turişti Turişti straini1985 11959 15981990 12297 14321995 7005 8562000 7136 10142005 7119 1187

37

2011 3285 8692011 6131 1094

Sursa: Departament Marketing S.C.Paralela 45 S.R.L.

Actualele prognoze asupra dimensiunilor globale ale pieţei converg spre o ameliorare a situatiei nefavorabile înregistrate după 1989.

În această situaţie, previziunea pe un interval de 2 ani aferentă activitătii S.C. Paralela 45 S.R.L. va lua în calcul situatia generală a turismului românesc, şi cea specială a turismului de litoral şi de tratament, marcată de o tendintă de revigorare.

4.1.2. Analiza cererii şi oferteiS.C. Paralela 45 S.R.L. acţionează pe piaţă proprie, creată prin participarea la circuitul turistic

a unităţilor sale componente. Această piaţă se înscrie prin specific, dimensiuni şi caracteristici în cadrul pieţei naţionale şi mondiale. Piaţa turistică se defineşte prin factori cu manifestare specifică şi determinată de natură economică, socială, politică, geografică şi motivaţională.

Diversitatea variabilelor de piaţă precum şi varietatea formelor de materializare a factorilor pietei turiştice are implicatii directe asupra posibilitătilor de pătrundere a ofertanţilor şi a participării la circulaţia turiştică mondială.

Piaţa Hotelului CORSA este înscrisă tipologic în piaţa serviciilor de consum adresate populaţiei, iar ca localizare ea se suprapune arealului Municipiului Mangalia, zonă care concentrează toată baza turistico-materială a societăţii. Trasarea conturului geografic însă a pieţei Hotelului Corsa se realizează prin invocarea tuturor distanţelor pe care turiştii le parcurg până la unităţile societăţii.

Produsul turistic al Hotelului Corsa se adresează unor nevoi superioare, uşor de substituit în consum, care nu s-au generalizat şi nu sunt încă solvabile în masa largă a consumatorilor, ceea ce determină o arie mai restrânsă a pieţei, mai concentrată şi totodată mai elastică.

În cadrul pieţei sale, Hotelul CORSA ofertează un produs turistic specific bazei sale materiale, produs turistic alcătuit din servicii de cazare, servicii de tratament, servicii alimentaţie publică, servicii de agrement şi servicii suplimentare.

Specificul ofertei turistice a determinat selectarea unei clientele într-o strânsă legătură cu marca serviciilor “CORSA”. Societatea se adresează cu serviciile sale, în principal, clienţilor proveniţi din alte zone, la unele prestaţii însă (la cele de alimentaţie publică şi de agrement) apelează într-o oarecare măsură şi populaţia rezidentă).

În acest context apreciem că piaţa Corsa prezintă din punct de vedere geografic două componente: una naţională (inclusiv locală), în care se confruntă o parte a ofertei cu cererea din perimetrul naţional şi o alta internaţională, de perspectivă, în cadrul căreia are loc confruntarea ofertei de servicii cu cererea provenită din alte ţări.

Raportul cantitativ în care se găsesc aceste două componente, care în cazul Hotelului CORSA este dominat de componenţa naţională, conferă zonei caracterul de receptoare de fluxuri turistice.

Din multitudinea relaţiilor pe care Hotel CORSA le are cu mediul extern, se detaşează prin amploarea şi complexitatea lor, relaţiile de piată. Ele au drept scop vânzarea-cumpărarea de mărfuri şi servicii, împrumutul de capital şi angajarea forţei de muncă. Din acest punct de vedere am delimitat în cazul pieţei Hotelului CORSA trei componente principale :

piaţa mărfurilor, în care Hotel CORSA apare în dublă ipostază, de cumpărător şi vânzător; piata capitalurilor, în care prin angajarea unui volum de credite, Hotel CORSA, este

prezent ; piata forţei de muncă, în care Hotel CORSA acţionează ca solicitant de forţă de muncă

necesară organizării şi desfăşurării activităţii.Principalii consumatori ai produsului turistic ofertat de Hotel CORSA, sunt practicanţii

următoarelor forme de turism : turism de litoral (de odihnă şi sejur) ; turism de tratament ; turism de week-end ; turism de reuniuni şi de afaceri ;

38

turism de tineret ;Pe piaţă se remarcă relaţii de concurenţă pentru disputarea aceluiaşi segment de consumatori,

relaţii care se manifestă în raport cu celelalte societăţi de turism care îşi desfăşoară activitatea pe litoral (mai ales din zona de sud).

Analiza pieţei s-a realizat prin identificarea, definirea şi interpretarea celor două componente esentiale ale sale: cererea turistică, prin analiza circulaţiei turistice şi a gradului de ocupare a capacitătii, şi oferta turistică, prin analiza elementelor sale constitutive: baza materială, resursele umane.

Totodată s-au identificat şi interpretat pe baza unor criterii de reprezentativitate, cele mai importante segmente de consumatori ai produsului turistic ofertat de către Hotelul CORSA.

De asemenea, ţinând seama de particularitătile pieţei turistice pe care acţionează Hotelul CORSA, de mediul concurenţial, de tendinţele turismului în viitor şi de interesele societăţii, am prezentat strategia de piaţă cea mai adecvată şi strategiile alternative care să o ferească de consecinţele unei instabilităţi accentuate a mediului său extern.

Concluziile prezentate în finalul analizei constituie cerinţe care se impun pentru Hotelul CORSA în scopul menţinerii şi creşterii cotei sale de piată.

4.1.3. Segmentarea pieţeiPiaţa turistică pe care acţionează Hotelul Corsa aşa cum a reieşit din analizele anterioare, nu

este o piaţă omogenă, structura sa internă fiind alcătuită din mai multe segmente de piaţă.Această fracţionare are la bază particularităţile proprii în formarea şi manifestarea cererii din

partea consumatorilor pentru produsul turistic ofertat de către Hotelul Corsa, în frecvenţa cu care se adresează cererea, în exigenţele lor faţă de calitatea şi structura ofertei s.a.

În diferenţierea pieţei s-a remarcat delimitarea unor segmente particulare care sunt rezultatul influenţei unei multitudini de factori, dintre care cei mai relevanţi pentru piata Hotel Corsa sunt: naţionalitatea turiştilor, nivelul veniturilor, motivaţia actului turistic şi comportamentul consumatorului (frecvenţa utilizării, sensibilitatea la preţ, receptivitatea la publicitate, etc.).

Am considerat cã foarte necesară identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa, structurate după criterii specifice modului de manifestare a cererii, deoarece numai astfel societatea îşi poate adapta permanent activitatea (oferta) la cerinţele pieţei, în condiţiile modalităţilor extrem de variate sub care se manifestă cererea şi a posibilităţilor relativ reduse pe care le are societatea de a o satisface.

Rolul acestei analize a fost dublu: unul de identificare şi descriere a segmentelor specifice pietei şi al doilea de formulare de măsuri care să permită crearea condiţiilor pentru satisfacerea acestor segmente.

Astfel s-au delimitat următoarele segmente de turişti :După formele de turism :

a) segmentul turiştilor practicanţi ai turismului de litoral (inclusiv de sejur şi de tratament). Reprezintă cel mai important segment de consumatori ai produsului turistic ofertat de către Hotelul Corsa, atât din punct de vedere numeric, cât şi al încasărilor. Va fi alcătuit în proporţii aproximativ egale din turişti interni şi externi. Se remarcã o puternicã concentrare a acestora în perioada sezonului de vârf (vara) şi se caracterizează printr-o mare sensibilitate la dinamica preţurilor şi la actiunile de promovare. Durata sejurului este de la medie la mare, ceea ce permite reducerea cheltuielilor ce revin pe turist.

Este segmentul ,,de bază’’ pentru care Hotelul Corsa trebuie să întreprindă un program de măsuri de câştigare, mentinere şi selectare a acestei clientele pentru care trebuie să asigure un just raport calitate/preţ. Nu ridică probleme deosebite de modernizare a bazei materiale, dar este foarte receptiv la facilităti, în primul rând de ordin tarifar.

4.1.3.1. Clientela de vacanţăTurismul de vacanţă se desfăşoară în special vara, în lunile iulie şi august, când potrivit

politicii unor firme, toti angajaţii pleacă în concediu. Aceste două luni sunt preferate pentru petrecerea vacanţelor datorită avantajelor oferite de climă şi pentru faptul că familiile cu copiii aflaţi într-o formă de pregătire instituţionalizată pot beneficia de plăcerea de a şi petrece vacanţele împreună. În afara acestei perioade de vacanţă estivală se mai înregistrează alte două perioade din an în care se poate practica un turism de vacanţă, respectiv în perioada sărbătorilor de iarnă şi a

39

celor pascale. Deşi aceste două sărbători religioase sunt prilejuri de petrecere în mijlocul familiei, tot mai multi turişti călătoresc, fie pe distanţe scurte, fie la mare distanţă de domiciliu.

În ultimul timp, ca o reacţie la mediul urban de domiciliu, tot mai mulţi turişti se îndreaptă spre zone izolate, considerând că staţiunile, hotelurile sunt componente urbane. Cu toate acestea, statisticile nationale şi internationale arată că turiştii preferă să locuiască în hotel, pe perioada vacanţelor şi în alte perioade ale anului. In România, 40% din românii care călătoresc în vacanţe apelează la hoteluri, acest procent fiind ameninţat de cei care apelează la rude şi prieteni, respectiv 36%.

Sunt preferate hotelurile atât în România, cât şi în alte ţări, din următoarele motive: accesibilitatea ca sistem de rezervare, fie că se face apel la o agenţie de turism ; obisnuinţa de a fi găzduit în hotel, aceasta oferind o imagine de prestigiu şi producând un

impact puternic asupra clienţilor, prin natura şi calitatea serviciilor ; structura diversificată a serviciilor de bază şi suplimentare (agrement, animaţie) ; standardizarea serviciilor şi calitatea lor ; climatul plăcut şi confortabil ; atitudinea personalului ; satisfacerea nevoii de comunicare şi de relaţionare umană.Nevoia de siguranţă este determinată atunci când se călătoreşte departe de domiciliu. Hotelul

prin vocaţia sa, are rolul de a asigura servicii de calitate şi confort în condiţii de siguranţă maximă atât pentru turişti, cât şi pentru bunurile acestora.

Responsabilitatea hotelului creşte cu atât mai mult, cu cât în incintă se desfăşoară şi alte activităţi care ar putea pune în pericol viaţa clientului, cum sunt activităţile sportive independente şi de animaţie.

La elaborarea programelor de turism de vacanţă pentru diferite segmente de piaţă, majoritatea touroperatorilor, au în vedere următoarele elemente:

potentialul turistic al zonei ; fluxurile turiştilor ; imaginea hotelului ; motivaţia de bază. amplasamentul hotelului ; accesibilitatea hotelului ; factorii de risc ; categoria hotelului ; calitatea serviciilor ; dotările hotelului pentru agrement cultural şi sportive ; calitatea personalului.Marii touroperatori din lume aleg ca loc de desfăşurare a activităţii de bază pentru turismul de

vacanţă hotelurile de categorie superioară, de 4 şi 5 stele, de mare capacitate, peste 250 de camere, amplasate în staţiuni pe litoral sau din staţiuni de renume, care oferă multiple servicii suplimentare şi variate posibilităţi pentru petrecerea timpului liber în mod activ. Aceste hoteluri desfăsoară activităţi în regim industrial şi pot satisface cele mai diverse solicitări.

În ceea ce priveşte oferta hotelieră de vacanţă din România, există unele carenţe sub aspectul dotărilor şi implicit a mentalităţii prestatorilor :

nivelul ridicat al tarifelor care, în cele mai multe situatii, nu reflectă calitatea serviciilor ; lipsa spaţiilor pentru copii şi neasigurarea de servicii specifice pentru acestia, sejurul

devenind o corvoadă atunci când eşti nevoit să iei cu tine, peste tot, copilul sau să fii nevoit să renunţi la unele activităţi din acelasi motiv. De cele mai multe ori formula de vacanţă pentru o familie de români, presupune deplasarea părinţilor, a copilului şi a bunicii care va prelua rolul de babysitter.

lipsa posibilităţilor de recreare atât în timpul zilei, cât şi al serilor, care în cele din urmă duce la instalarea rutinei, a plictiselii şi ulterior, a oboselii.

lipsa componentei de animaţie pe perioada sejurului poate duce la izolare şi înstrăinare, atmosfera şi aşa pretenţioasă a hotelului afectând în mod negativ starea clienţilor.

4.1.3.2. Clientela pentru turismul balnearConceptul de cură balneară a evoluat mult în timp. In prezent vacanţele în sine sunt un prilej

de refacere a sănătăţii fizice şi psihice. Ele au un rol de refacere a capacităţii de muncă şi eliminarea

40

efectelor negative ale factorilor stresanţi ai vieţii moderne. Urbanismul în sine are efecte negative asupra psihicului şi a sănătătii în general şi trebuie luat în considerare, cu atât mai mult cu cât prognozele arată că populaţia urbană este în continuă creştere. Cu toate acestea, foarte puţini oameni îşi dau seama că aceste elemente perturbatoare ale vieţii, în timp, produc în plan somatic modificări fiziologice cu urmări grave.

Se vorbeşte tot mai mult azi de: turismul de sănătate, turismul termal şi de punere în formă. În paralel cu turismul balnear traditional, cu tratamente de recuperare şi de refacere a sãnãtãţii, specializat pe afecţiuni, s-a dezvoltat o nouă formă, ,,la modă”, de tratament profilactic, cunoscut ca ,,turism de punere în formă”. Acest nou concept se referă la petrecerea, în mod activ şi util, a vacanţelor, practicând o serie de activităţi menite să elimine efectele negative ale oboselii şi stresului. Turismul de punere în formă, prin natura lui, nu necesită deplasarea la mare distanţă pentru a beneficia de un anume factor de cură, elemente simple ca aerul, apa, soarele, peisajul putând fi considerate factori de cură.

Clienţii care au înţeles binefacerile acestui mod de refacere caută în principal să-şi satisfacă următoarele nevoi:

starea de bine fizic şi psihic ; reîntoarcerea spre sine şi o rupere de lumea exterioară ; mai bună cunoaştere şi înţelegere a cauzelor diferitelor probleme fizice şi psihice; dorinţa de a învăţa să-şi gestioneze problemele cotidiene şi să la prevină, intervenind în timp

util ; însuşirea unui nou stil de viată şi adoptarea unor noi principii de igienă a vietii. »1

Având în vedere faptul că, în cazul clienţilor care vin pentru tratament, sejurul este mai mare, hotelul trebuie să fie pregătit să ofere multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber, dispunând de săli de spectacol, club, bibliotecă, terenuri de sport, spaţii pentru copii.

Sejurul mediu este cuprins între 12-18 zile, în funcţie de recomandarea medicului sau de opţiunea turistului.

Structura clienţilor care urmează diverse forme de cură balneară este formată din: pensionari 35% ; cadre cu pregătire superioară 25 % ; cadre cu studii medii 25 % ; sportivi, artişti 5 % ; alte profesii 10 %.Există mai multe motive care-i determină pe clienţi să practice această formă de turism. Cea

mai răspândită categorie o reprezintă persoanele care suferă de diferite afecţiuni cronice şi care, conform recomandărilor medicale, urmează un tratament, cu reveniri anuale sau bianuale. Există o categorie de clienţi care, deşi au fost diagnosticaţi ca având o anumită afecţiune, nu apelează decât sporadic la serviciile balneare.

Cea mai mare categorie este cea a persoanelor care au trecut de 40 de ani şi care simt că trebuie să intervină prin diferite mijloace, implicit prin factorii de cură balneară, în menţinerea stării de sănătate şi prelungirea vieţii.

Clienţii care sosesc la hotel pentru a urma un anumit tratament, prin natura programului, petrec foarte mult timp în incintă, atât la proceduri, cât şi în timpul liber. Sunt persoane, în mare parte în vârstă, mai putin active, dar care vor să se folosească de acest prilej atât pentru a-şi reface sănătatea, cât şi pentru a comunica şi pentru a stabili relaţii sociale cu alte persoane. Un sejur lung ca cel pentru tratament, dacă nu este asistat şi susţinut de către hotel prin activitatea de animaţie, poate adânci starea de depresie, de izolare a clienţilor, în special în cazul celor care au sosit singuri.

Cei care sunt mai tineri, fie că sunt din categoria celor care urmează anumite proceduri sau sunt doar însoţitori, pot suferi acut de plictiseală care se transformã treptat în oboseală psihică, în cazul în care hotelul nu le asigură posibilitatea de a petrece activ timpul liber.

Sezonul într-un hotel de tratament este în permanenţă deschis şi atrage după sine crearea unor condiţii de agrement în aer liber şi în incintă.

La fel ca şi în cazul hotelurilor pentru vacanţă din România, turiştii se confruntă cu aceleaşi probleme legate de asistarea copiilor şi lipsa posibilităţilor de agrement.

1 Teleki Nicolae, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu – Romania balneara, lucrare editata de Organizatia Patronala a Turismului Balnear, Bucuresti, 2004, pag.74.

41

Aceste trei categorii de motivaţii prezentate anterior au stat la baza identificării formelor de bază de turism, însă motive mai profunde pentru care clienţii iau decizia de a apela la serviciile Hotelului Corsa sunt mult mai diverse şi anume:

motivaţii psihologice: nevoia de comunicare, nevoia de relaxare; motivatii personale: vizitarea unor prieteni, petrecerea vacanţelor cu prietenii şi rudele,

obligaţii familiale, obligaţii de serviciu; motivatii culturale: nevoia de cunoaştere şi îmbogăţirea orizontului cultural, nevoia de

relaţionare şi interferenţă cu diferite culturi; motivaţii de statut: nevoia de a demonstra apartenenţa la un anumit grup social, nevoia de

afirmare, nevoia de a ocupa o funcţie superioară şi de a dobândi un nou statut; motivaţii sportive: practicarea sporturilor nautice, a jocurilor sportive, golf, călărie, ciclism; motivaţii de dezvoltare personală prin creşterea nivelului de cunoştinţe şi învăţarea unor noi

deprinderi; motivaţii emoţionale: nevoia de romantism, nostalgie, aventură, escapade, fantezie şi

evoluţie spirituală.Un rol important în comportamentul consumatorului de turism şi, implicit, în motivaţia de

consum îl reprezintă: nivelul de educaţie, inteligenţă şi cultură, stilul de viaţă şi experienţa în practicarea turismului. Aceşti factori determină intensificarea preocupărilor Hotelului Corsa, pentru a ţine pasul cu ritmul schimbărilor în comportamentul de consum şi pentru a putea anticipa şi genera noi nevoi de consum.

b) segmentul turiştilor de weekend : Este un segment care deşi are o pondere mai micã, prin acţiunea sa periodică, poate

influenţa favorabil rentabilitatea activităţii. Turiştii practicanţi ai acestei forme aparţin tuturor categoriilor de vârstă şi socio-profesionale.

Nu ridică problema unor adaptări ale bazei de prestaţie, segmentul fiind mai puţin pretenţios.c) segmentul turiştilor aflaţi în tranzit:Un alt segment de consumatori ai produsului turistic ofertat de către Hotelul Corsa cu o

pondere numerică destul de însemnată, este reprezentat de turiştii aflaţi în tranzit pe litoral. Acest segment se caracterizează printr-o mai mare elasticitate la preţ, influenţabil prin eforturi de marketing şi permite sesizarea unui puternic caracter sezonier, marcat de lunile de vârf.

Acest segment este alcătuit din turişti români şi străini veniţi în vacantă, în grupuri organizate sau individual (cu automobilul propriu) şi care tranzitează zona de litoral românească.

Pentru acest segment de turişti, la nivelul societăţii se pune problema atragerii spre spaţiile de cazare, dar şi măririi duratei de şedere a lor, ceea ce determină sporirea volumului încasărilor şi reducerea cheltuielilor raportate la număr turişti.

Atragerea acestora este recomandabil să se facă mai ales pentru perioada de extrasezon, pentru a atenua influenţele nefaste ale fenomenului de sezonalitate, în acest sens facilităţile tarifare au un rol deosebit.

În acest scop se impune diversificarea în primul rând a serviciilor de alimentatie publică (mai ales a structurilor de alimentaţie rapidă) şi de agrement.

d) segmentul turiştilor practicanţi ai turismului de reuniuni şi de afaceri :Acesta este un segment ,,de perspectivă’’ de consumatori turistici, atât din punct de vedere

numeric, cât şi al încasărilor. Este format din participanţii la reuniuni ştiinţifice, sportive, culturale şi de afaceri.

Piaţa acestui gen de turism se caracterizează prin inelasticitatea cererii la preţ şi la acţiunile de promovare, prin dimensiunea dependentă de volumul, structura şi conjunctura economiei mondiale şi naţionale, activitatea sa nu este puternic marcată de sezonalitate, iar durata sejurului este, cu unele excepţii, mică.

Pentru perspectivă se impun măsuri de atragere şi menţinere a acestui segment de consumatori foarte important, care au la bază o motivaţie foarte bine conturată, resurse financiare şi sunt potenţiali purtători ai curentului de opinie favorabilă. De asemenea, din punct de vedere al profitabilităţii pentru societate, aceştia sunt consumatori ai unor pachete foarte largi de servicii suplimentare.

Clientela de afaceri este cea mai dinamică categorie de clienţi, turismul de afaceri înregistrând cea mai mare creştere în ultimii ani. In condiţiile în care în lume au existat diferite focare de conflict care au limitat desfăsurarea turismului de vacanţă doar la anumite zone turistice ale lumii, turismul

42

de afaceri s-a dezvoltat independent de situaţiile create. Turismul de afaceri îmbracă două forme: cel individual şi cel de eveniment.

Clientela de afaceri este o categorie ale cărei caracteristici pot fi rezumate la: călătoresc în numele unei firme, companii, concern, grup de oameni de afaceri, misiuni

diplomatice, organizaţii, organisme mondiale, regionale ; cheltuielile sunt suportate de către firmă ; apelează în special la hotelurile de categorie superioară ; petrec foarte putin timp în hotel, în unele situaţii i-au masa în oraş ; datorită sejurului limitat, la 1-2 zile, nu ajung de multe ori să apeleze la o serie de servicii

oferite de hotel .Clienţii care participã la diferite evenimente, cum sunt: congrese, seminarii, târguri, saloane,

expozitii, reprezintă o pondere importantă în totalul formelor de turism. Aceste evenimente sunt organizate de societăţi economice, de asociaţii, organizaţii patronale şi profesionale.

Criteriile care stau la baza alegerii unui loc de desfăşurare al unui eveniment de acest gen sunt:

notorietatea hotelului ; localizarea hotelului şi accesibilitatea lui ; existenţa dotărilor specifice sub raport structural şi ca nivel de capacitate (săli polivalente,

birouri, unităti de alimentaţie) ; calitatea serviciilor de cazare şi în special a celor de alimentaţie; existenţa unui manager de marketing sau relaţii publice cu care să poată stabili detaliile de

desfăşurare în condiţii de avantaj reciproc ; calitatea personalului; confortul şi dotările din cameră ( birou, conectare internet) ; seviciile suplimentare şi atracţiile sub aspectul recreerii, agrementului şi animaţiei.Spre deosebire de prima categorie de clienţi, cei care participă la evenimente au un

comportament puţin diferit. Prin specificul manifestărilor, care se desfăsoară pe parcursul a 1-2 zile sau 3-4 zile, participanţii petrec foarte mult timp în hotel. Pentru ca acest timp să fie utilizat cât mai eficient, hotelul trebuie să pună la dispoziţia participanţilor diferite servicii, ca parte componentă a pachetului oferit.

Un pachet de servicii pentru turismul de evenimente poate să conţină: transfer ; servicii de cazare ; servicii de alimentatie ; pensiune completă (MD+P+C) ; pauze de cafea ; cocktail ; mese festive cu agrement şi animaţie ; închirierea spaţiilor pentru reuniune şi a materialelor şi instalaţiilor specifice necesare pentru

buna desfăsurare a manifestărilor ; vizite documentare ; tur de oraş ; excursii în diferite zone turistice, culturale, istorice ; servicii suplimentare în incinta hotelului sau în clubul acestuia (piscină, fitness şi alte

activităti sportive) ;Această formă de turism aduce venituri considerabile pentru hotel, cu atât mai mult cu cât

politica de produs şi de vânzare este flexibilă şi adaptabilă la cele mai diverse solicitări.Aceste călătorii îmbină caracterul parţial lucrativ cu cel de agrement şi, ca atare, impune

abordarea completă a structurii şi realizării produsului hotelier oferit. Se apelează la hotelurile de vacanţă aflate în staţiuni turistice, dar care pot oferi şi servicii

destinate turismului de evenimente.Grupurile constituite sunt omogene, iar ca nivel de realaţii sociale există o coeziune puternică.

Aici nu se pune problema de a-i ajuta să relaţioneze unii cu alţii, aşa cum se întâmplă în cazul clienţilor sosiţi în vacanţă, rolul personalului hotelier fiind acela de a oferi cât mai multe alternative de agrement colectiv.

43

Pentru acest segment de turişti, Hotelul CORSA va trebui să asigure baza materială şi suportul uman cu calificarea adecvată, necesară satisfacerii cerinţelor specifice acestora, printre care: modernizarea spaţiilor de cazare şi utilarea acestora cu toate utilităţile corespunzătoare care să permită accesul rapid la informaţie, dar şi transmiterea operativă a informaţiilor, servicii de traduceri, secretăriat, etc.

e) turiştii care aparţin celorlalte forme de turism: de tineret itinerant, de documentare, religios etc., formează segmentul cu ponderea cea mai mică, cu acţiuni ocazionale şi cu influenţe minime :

La aceştia se adaugă rezidenţii Municipiului Mangalia, care însă nu au acţiune decât asupra spaţiilor de alimentaţie publică şi de agrement.

După naţionalitatea turiştilora) segmentul turiştilor româniIniţial deţinea numeric ponderea majoritară în totalul turiştilor înregistraţi la Hotelul CORSA.

Acest segment este puternic influenţat de elasticitatea preţurilor şi de situaţia economiei naţionale, fiind puţin sensibil la acţiunile de promovare.

Dintre segmentele enumerate anterior, se poate remarca o delimitare clară, prin includerea acestor turişti în categoria turismului de odihnă (de sejur sau de tratament).

Turiştii români, deşi nu dispun de venituri prea mari, obişnuiesc să-şi petreacă vacanţele la mare sau la munte, în hoteluri de categorie medie. Aceştia apelează la serviciile agenţiilor de turism sau la ofertele sindicatelor şi ale C.N.P.A.S., în rest preferând, în ordine: doar servicii de cazare, cazare cu mic dejun şi în ultimul rând cazare cu demipensiune. Nu vor să fie legaţi de hotelul unde sunt cazaţi prin serviciile de alimentaţie, întrucât la prânz optează pentru a servi masa pe terasele de pe plajă, iar seara la grădinile de vară sau restaurantele din staţiune. Îşi aleg singuri variantele de agrement din alternativele posibile oferite de S.C. PARALELA 45 S.R.L.

b) segmentul turiştilor străini :Acesta, deşi numeric deţine o pondere mai mică, în totalul turiştilor înregistraţi, au o

importanţă deosebită în rentabilitatea activităţii, în special prin cheltuielile pe care le fac pentru achiziţionarea unor servicii suplimentare. În perspectiva a 2 ani se prevede o creştere a ponderii lor de aproximativ 50% în total turişti.

Deoarece ponderea acestui segment este încă mică, pentru S.C. PARALELA 45 S.R.L. se pune problema unor eforturi de prospectare şi promovare pentru atragerea unor noi fluxuri de turişti străini.

Turiştii străini călătoresc în România, în special în calitate de oameni de afaceri şi pentru turismul balnear. În timpul verii se înregistrează un număr mare de turişti străini care vin la tratament.

Turiştii străini apelează la touroperatorii din ţara de origine pentru a-şi asigura rezervarea şi, în cazul turismului de vacanţă, pentru a cumpăra pachete de servicii complete. În concepţia lor este mult mai sigur să beneficieze de servicii complete în hotel, acestea presupunând cazare, alimentaţie, agrement-animaţie şi tratament după caz.

Politica de preţ S.C. PARALELA 45 S.R.L. îsi stabileşte tarifele pentru prestatiile turistice în funcţie de

raportul cerere-ofertă şi în concordanţă cu reglementările cuprinse în ordine ale Ministerului Turismului, iar pentru baremurile de masă la alimentaţie publică în raport de preţul materiilor prime şi de posibilitătile de aprovizionare.

În perspectiva atragerii unor noi beneficiari, societatea poate realiza o flexibilitate a politicii sale de preţ, pentru creşterea gradului de atractivitate a ofertei sale, inclusiv acordarea unor facilităţi pentru anumite categorii de turişti.

Politica de promovareÎn scopul încărcării optime a capacitătii sale de cazare, S.C. PARALELA 45 S.R.L. îşi va

forma capacitatea de valorificare a unor conjuncturi favorabile apărute pe piatã locală şi cea naţională. Efortul trebuie orientat spre atragerea unor noi clienţi (chiar din rândul celor care aparţin concurenţei sau nonconsumatorilor relativi) şi apoi menţinerea lor.

44

Politica de distribuţieDin punct de vedere al distribuţiei S.C. PARALELA 45 S.R.L. va urmări în primul rând

îmbunătăţirea canalelor de distribuţie şi realizarea unor forme atractive de comercializare a produsului turistic.

În acest sens colaborarea cu agenţi de turism şi touroperatori cu tradiţie în turismul intern, dar mai ales în cel internaţional va avea esfecte benefice asupra îmbunătăţirii şi eficientizării distribuţiei produsului turistic.

4.2. Elemente sintetice ale mixului de marketing

Condiţiile generale şi speciale ale pieţei turistice pe care acţionează S.C. PARALELA 45 S.R.L., complexitatea şi instabilitatea mediului extern, impun acesteia adoptarea unui plan unitar de măsuri de perspectivă, în strânsă corelaţie cu interesele sale, sub forma unei strategii de piaţă.

Fundamentarea unei strategii de piaţă va fi făcută prin considerarea dimensiunilor şi posibilităţilor S.C. PARALELA 45 S.R.L., pe de o parte, şi de alta prin concordanţa cu cerintele pieţei pe care ea acţionează, scopul său fiind tocmai de punere a societăţii în legătură cu piaţa, fructificarea oportunităţilor acesteia.

Factorii de fundamentare a strategiei de piaţă ţin, aşadar, de agentul economic, de trăsăturile specifice pietei sale. Pe această bază, elementele cele mai semnificative pentru opţiunile strategice ale S.C. PARALELA 45 S.R.L. sunt :

1. Poziţia faţă de dinamica pieţeiFaţă de tendinţele evolutive ale pieţei turistice proprii, S.C. PARALELA 45 S.R.L. va urmări

lansarea şi menţinerea unui volum de activitate pe piaţă, urmând ca pe baza unui program susţinut de investiţii să poată trece la o strategie a creşterii.

2. Atitudinea faţă de structurile pieţeiAnaliza pieţei S.C. PARALELA 45 S.R.L a evidenţiat existenţa a mai multor segmente de

turişti : practicanţii turismului de odihnă şi turismului de weekend etc.Deoarece aceste segmente se situează printre cele mei profitabile, societatea trebuie să adopte

o strategie concentrată, adresându-se astfel cu servicii, preturi, modalităti de distributie şi promovare specifice fiecăruia dintre ele.

3. Poziţia faţă de schimbările pieţeiDeoarece a rezultat că evoluţia cerinţelor pieţei s-a făcut în ritmuri şi chiar direcţii neaşteptate,

S.C. PARALELA 45 S.R.L. este pregătită pentru adaptarea operativă la aceste modificări, în esenţă condiţii noi ale mediului extern.

Din acest punct de vedere societatea trebuie să-şi definească o strategie adaptivă prin care să ţină pasul cu schimbările pieţei, intervenind operativ cu modificări în activiatatea sa, astfel încât să se adapteze rapid noilor condiţii.

4. Atitudinea faţă de exigenţele pieţeiSocietatea va manifesta o atenţie sporită faţă de exigenţele exprimate de piaţă, nivelul calitativ

al activităţii sale fiind un obiectiv cu urmări dintre cele mai importante pentru ea.Faţă de acest obiectiv este de preferat adoptarea unei strategii a exigenţelor ridicate. O

strategie a exigenţelor ridicate este în concordanţă cu renumele societăţii, dar trebuie susţinută printr-o politică fermă de investiţii care să aibă ca finalitate crearea capacităţii fizice a unor prestaţii calitative.

Exprimarea sintetică a opţiunilor strategice trebuie să reflecte concordanţa preţ-calitate şi comparabilitatea prin competitivitate a societăţii.

Adaptarea ofertei la cerinţele cereriiPiata turistică pe care acţionează S.C. PARALELA 45 S.R.L. se caracterizează printr-un

dinamism accentuat, marcat de ritmuri diferite, în funcţie de o serie de variabile endogene şi exogene, unele apartinând cererii turistice, iar altele mediului de manifestare a ofertei turistice.

De asemenea este de remarcat antagonismul dintre caracterul foarte flexibil al cererii turiştice manifestate pentru produsul turiştic oferit de societate, determinat de mobilitatea accentuată a unor factori de influentă ai cererii, cum au fost cei politici, economici şi sociali (reflectaţi în încasări) şi rigiditatea ofertei.

În aceste condiţii, pentru agentul economic se pune problema adaptării permanente a ofertei la mutaţiile continue şi rapide ale cerinţelor cererii.

45

Această adaptare se impune din cel puţin două considerente: unul dictat de imperativul satisfacerii necesitătilor consumatorilor, singura cale certă de apelare a acestora şi în viitor a serviciilor societătii şi cel legat de păstrarea cotei de piaţă în condiţii concurenţiale.

Cerintele stringente ale adaptării ofertei la cerere se referă în principal la : 1. Particularizarea (specializarea) oferteiAnaliza pieţei S.C. PARALELA 45 S.R.L. a reflectat ponderea substantială în rândul

consumatorilor, a practicantilor turismului de litoral şi de tratament. Acestia reprezintă un segment deosebit de important pentru profitabilitatea activitătii societătii, deoarece au o motivatie foarte stabilă, un support financiar suficient şi au creată o traditie în consum în acest sens.

Pentru acest segment de turişti se impune particularizarea ofertei, în sensul îmbogătirii acesteia cu elementele cerute de satisfacerea nevoilor lor specifice :

Servicii care să însotească serviciile de bază (cazare+alimentaţie) ; Flexibilitate tarifară ; Oferirea unui pachet complet de servicii.2. Mentinerea gradului de modernitate a oferteiImplică un efort permanent care să asigure comparabilitatea cu standardele unui turism de

calitate, mai ales în conditiile adoptării unor măsuri similare de către unităti concurente.3. Sporirea flexibilitătii componentei ţărifare a oferteiEste o conditie a «viitorului» care îşi va pune amprenta în mentinerea unor fluxuri importante

de turişti, mai ales pentru cei aflaţi la odihnă, în sejur de durată mare sau pentru cei aflaţi în tranzit.Acordarea unor facilităti la tărifele aplicate clienţilor individuali sau grupurilor de turişti care

au manifestat o statornicie în alegerea bazei de prestaţie a S.C. PARALELA 45 S.R.L.va avea repercursiuni dintre cele mai favorabile sub aspectul încasărilor, dar şi al mentinerii pe anumite piete turiştice.

4. Pregătirea ofertei pentru valorificarea unor conjuncturi favorabileÎn conditiile existentei unei game extrem de variate de factori peturbatori ai formării fluxurilor

turistice, S.C. PARALELA 45 S.R.L. trebuie să îşi formeze capacitatea de valorificare a unor conjuncturi favorabile apărute pe piaţa natională, dar mai ales pe cea internaţională, afectată într-un grad mult mai mare de către aceşti factori (aşa cum a fost cazul deteriorării pieţei turiştice a fostei Iugoslavii).

Efortul trebuie orientat spre atragerea acestor fluxuri de turiştii şi apoi menţinerea lor şi după încetarea acţiunii factorilor conjuncturali, în conditiile posibilitătii aparitiei oricând a noi situatii favorabile.

Concluziile analizei de piatã :Analiza pieţei S.C. PARALELA 45 S.R.L. a permis desprinderea următoarelor concluzii

principale :1. Caracterul dinamic al pieţei:Este o caracteristică a pietei turistice în general, care domină şi piata pe care actionează S.C.

PARALELA 45 S.R.L. Acest caracter impune un efort permanent de adaptare la noile condiţii, pentru valorificarea tuturor oportunitătilor.

2. Concentrarea ofertei în elemente reprezentative:Baza materială de prestatie a societăţii prezintă elemente fundamentale, unităţi de cazare şi

alimentaie publică, care formează centrul de greutate al ofertei sale turistice.3. Relativa omogenitate a motivatiei turistice:Analiza circulaţiei turiştice la nivelul S.C.PARALELA 45 S.R.L. a reliefat o segmentare mai

putin ramificată, cu dominarea segmentului turismului de litoral şi de tratament.4. Sezonalitatea circulaţiei turistice:Aceasta se traduce pentru societate prin disfuncţionalităti importante în ceea ce priveste

activitatea sa, cu consecinţe negative asupra rentabilităţii globale.5. Acţiunea unui mediu concurenţialPână în anul 1989 în economia românească centralizată, problema concurenţei era practic

inexistentă. Produsele intreprinderilor producătoare îşi găseau desfacere, chiar dacă nu răspundeau unei cereri reale a pieţei, prin practicarea sistemului dirijat de aprovizionarea pe baz de repartiţii.

46

Din 1990 situaţia s-a schimbat ca efect al liberalizării relaţiilor contractuale, eliminării sistemului repartiţiilor dirijate de mărfuri, prin crearea sistemului de pârghii şi mecanisme economiei de piaţă.

În aceste condiţii concurenţa este mai agresivă, nelăsând oportunităţi de dezvoltare decât pentru structurile de distribuţie atractive din punct de vedere al preţului şi calităţii.

6. Existenţa posibilităţilor de dezvoltare a pieţei:Analiza indicatorilor specifici circulatiei turistice, au relevat existenţa posibilităţilor de

dezvoltare a pieţei. Potenţialul actual al S.C. PARALELA 45 S.R.L. permite abordarea unei creşteri extensive, prin atragerea de noi consumatori pentru produsul turistic oferit (din rândul nonconsumatorilor relativi sau/şi din rândul clienţilor unor agenţi concurenţi) sau a creşterii intensive prin sporirea consumului/turist, în special prin lărgirea şi diversificarea gamei de servicii oferite (mai ales din categoria celor suplimentare).

4.3. Calculul indicatorilor circulaţiei turistice pentru S.C PARALELA 45 S.R.L., HOTEL CORSA

Măsurarea statistică a circulaţiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia şi de a oferi informaţii utile pentru dezvoltarea în perspectivă a industriei serviciilor.

Indicatorii statistici care comensurează şi caracterizează fluxurile turistice sunt: numărul total de turişti, numărul total de zile-turist, numărul mediu zilnic de turişti, durata medie a sejurului, densitatea circulaţiei turiştice, preferinţa relativă a turiştilor.

4.3.1. Numărul total de turişti Este un indicator absolut ce reprezintă numărul persoanelor (români şi străini) care călătoresc

în afara localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o unitate de cazare turiştică în zone vizitate din ţară; motivul principal al călătoriei este altul decăt acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Tabelul 4-3. Numarul total de turisti la S.C. Paralela 45 S.R.L.

hotel Corsa nr. total turişti nr. turişti romani nr. turişti straini

2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011Ianuarie 0 0 0 0 0 0 0 0 0Februarie 99 0 0 99 0 0 0 0 0Martie 243 0 0 243 0 0 21 0 0Aprilie 409 0 312 409 0 226 122 0 86Mai 720 304 733 501 99 514 219 205 219Iunie 1036 462 860 938 394 692 98 68 168Iulie 1685 759 1068 1570 670 931 115 89 137August 1764 965 1349 1541 783 1161 223 182 188Septembrie 793 577 937 484 327 549 309 250 388Octombrie 315 218 774 235 143 681 80 75 93Noiembrie 0 0 188 0 0 177 0 0 1Decembrie 0 0 110 55 0 106 0 0 4TOTAL 7064 3285 6331 6075 2416 5037 1187 869 1294

Sursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.3.2. ÎnnoptareaReprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate turistică, astfel

încât se pot obţine următoarele situaţii pe baza acestor indicatori: turişti cazaţi în unităţile turistice; înnoptări în unităţile de cazare turistică; turişti cazaţi pe tipuri de unităţi turistice şi grade de confort; indicii de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune, pe tipuri de unităţi şi grade de

confort. Indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune exprimă relaţia între capacitatea de cazare disponibilă (locuri oferite) şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti într-o perioadă

47

determinată. Se obţine prin raportarea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare în funcţiune.

4.3.3. Numărul total de zile-turist

hotel Corsa zt total zt romani zt straini

2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011Ianuarie 0 0 0 0 0 0 0 0 0Februarie 532 0 0 532 0 0 0 0 0Martie 3739 0 0 3647 0 0 92 0 0Aprilie 4295 0 2676 2759 0 155 1536 0 1Mai 8034 3283 7369 4960 2690 4573 3074 593 2796Iunie 10041 3301 8467 8270 1900 6352 1771 1401 2115Iulie 16976 4206 10188 15771 3518 9272 1205 688 916August 18132 7027 11143 15695 5435 9418 2437 1592 1725Septembrie 11384 5285 7605 6849 2062 4633 4535 3223 2972Octombrie 6638 3330 6409 4464 774 4245 2174 2556 2164Noiembrie 0 0 2200 0 0 2173 0 0 27Decembrie 0 0 361 0 0 355 0 0 6TOTAL 79771 26432 56418 62750 16379 42616 16824 10053 13802

Este tot un indicator absolut ce se obţine ca produs între numărul de turişti (t) şi durata activităţii turistice exprimată în zile (z), perioada maximă luată în calcul fiind de un an.

Tabelul 4-4. Numărul total de zile – turistSursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.3.4. Numărul mediu de turişti - exprimă circulaţia turistică medie într-o anumită perioadă.

Tabelul 4-5. Numarul mediu de turisti.HOTEL CORSA 2009 2010 2011TOTAL ZILE - TURIST 79771 26432 56418NUMAR ZILE LUAT IN CALCUL 365 365 365NUMAR MEDIU DE TURISTI 171 147 198

Sursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.3.5. Durata medie a sejurului - oferă informaţii complete în legătură cu amploarea activităţii turistice:

Evoluţia în timp a acestui indicator este foarte importantă deoarece scoate în evidenţă atitudinea consumatorilor faţă de activitatea turiştică, atitudine determinată de o serie de factori cum ar fi: veniturile, politica de preţuri, timpul liber.

Tabelul 4-6. Durata medie a sejurului.ZT TOTAL TURISTI TOTAL DURATA MEDIE SEJUR

2009 79711 7064 142010 26432 3285 142011 56418 6331 16

ZT TOTAL TURISTI ROMANI TOTAL DURATA MEDIE SEJUR2009 63052 6075 122010 16379 2416 122011 42616 5037 12

ZT TOTAL TURISTI STRAINI TOTAL DURATA MEDIE SEJUR2009 16824 1187 62010 10053 869 62011 13802 1094 6

Sursa: Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

48

Specificul ofertei turistice a determinat selectarea unei clientele, într-o legãturã directã cu marca serviciilor "CORSA".

Societatea se adreseazã cu serviciile sale numai clienţilor proveniţi din alte zone, practic nu putem vorbi de un consum al pieţei locale.

În acest sens apreciem cã piaţa turisticã a S.C. Paralela 45 S.R.L. prezintã din punct de vedere geografic 2 componente: una naţionalã, în cadrul cãreia se confruntã o parte a ofertei cu cererea manifestatã de turiştii interni şi una internaţionalã, în cadrul cãreia are loc confruntarea ofertei cu cererea externã.

Raportul cantitativ în care se gãsesc aceste 2 componente, care în cazul S.C.Paralela 45 S.R.L., este net dominat de componenta naţionalã, conferã zonei caracterul de receptoare de fluxuri turiştice.

Principalul consumator în produsul turistic ofertat de S.C. Paralela 45 S.R.L., sunt în majoritate, practicanţii turismului balnear, turismului de sejur maritim, turismului de week-end, turismului itinerant, etc.

Pe piaţã se remarcã relaţia de concurenţã pentru disputarea aceluiaşi segment de consumatori, relaţie care se manifestã în raport cu celelalte societãţi de turism de pe litoral.

Din analiza circulaţiei turistice înregistrate, S.C. Paralela 45 S.R.L. s-au desprins urmãtoarele concluzii :

ponderea principalã în numãrul total al turiştilor înregistraţi o deţine turiştii români; un aspect favorabil îl reprezintã ridicarea ponderii numãrului de turişti strãini în totalul

numãrului de turişti.Analizând ţãrile de provenienţã a turiştilor se remarcã dominarea câtorva segmente foarte

bine delimitate de turişti:- segmentul turiştilor germani, deţin ponderea cea mai mare, cca.25% din totalul numãrului de

turişti strãini ;- segmentul turiştilor scandinavi (în special din Norvegia şi Suedia), turişti tradiţionali ai S.C.

Paralela 45 S.R.L.;- segmentul turiştilor din ţãrile europene de Vest (Anglia, Franţa, Italia, Olanda, Belgia).

4.4. Calculul indicatorilor de eficientă economică

Tabelul 4-7. Baza de date – indicatori de eficienta economica. - ron -

HOTEL Corsa 2009 2010 2011ÎNCASĂRI TOTALE 10.897.447 2.905.198 5.365.297CHELTUIELI TOTALE 9.090.806 3.254.103 4.354.749VENITUL NET(PROFITUL) 1.527.518 348.905 348.905NUMĂR MEDIU PERSONAL 123 50 88NUMĂR TURIŞTI 7119 3285 6131NUMĂR ZILE TURIST 79876 26432 56418

Sursa: Birou economic, Birou resurse umane, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.4.1. Încasarea medie pe turist Im.t.= ∑Ît Nrt.

Unde: ∑Ît = încasãri totaleNrt = numãr turiştiIm.t. = încasarea medie/turist

Tabelul 4-8. Încasarea medie pe turist. -ron-

încasări total număr turisti încasarea medie pe turist2009 10.897.447 7.064 1.5422010 2.905.198 3.285 8842011 5.365.297 6.331 847

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

49

4.4.2. Incasarea medie pe zi turist Iz.t.= ∑Ît Nr.z.t.Unde: ∑Ît = încasãri totaleNr.z.t. = numãr zile turistIz.t. = încasarea medie/zi turist

Tabelul 4-9. Incasarea medie pe zi turist. - ron -

încasari totale număr zile turist încasări medie pe zi turist

2009 10.897.447 79.771 1372010 2.905.198 26.432 1102011 5.365.297 56.418 96

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L.

4.4.3. Cheltuiala medie pe turist Ch t = ∑Ch t Nr.tUnde : Ch t = cheltuiala medie/turist∑Ch t = cheltuieli totaleNr. t = numãr turişti

Tabelul 4-10. Cheltuiala medie pe turist. - ron -

cheltuieli totale număr turisti cheltuieli medii pe turist

2009 9.090.806 7.064 1.2872010 3.254.103 3.285 9912011 4.354.749 6.331 688

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. Paralela 45 S.R.L. 4.4.4. Cheltuiala medie pe zi-turist Ch z.t = ∑Ch t Nr.zt.Unde: Ch z.t = cheltuiala medie/zi turist∑Ch t = cheltuieli totaleNr. z.t = numãr zile turist

Tabelul 4-11. Cheltuiala medie pe zi-turist. -ron-

cheltuieli totale

număr zile turist

cheltuieli medie pe zi turist

2009 9.090.806 79.771 113,962010 3.254.103 26.432 123,112011 4.354.749 56.418 77,18

Sursa: Birou economic, Birou Marketing S.C. ALDINI TURISM S.R.L.

4.4.5. Venitul net (profitul, beneficiul) Vn = ∑It-∑ChtUnde: Vn = venitul net∑It = încasãri totale∑Cht = cheltuieli totale

Tabelul 4-12. Venitul net (profitul, beneficiul). - ron -

incasări totale cheltuieli totale venit net (profit)2009 10.897.447 9.090.806 1.806.6412010 2.905.198 3.254.103 348.9052011 5.365.297 4.354.749 1.010.548

50

.

4.4.6. Rata profitului sau rata rentabilitãtii Rp% = ∑Px100 ∑It Unde : Rp% = rata profitului∑P = suma profitului∑Ît = încasãri totale

Tabelul 4-13. Rata profitului sau rata rentabilitãtii. – ron -

suma profitului incasări totale rata profitului2009 1.527.518 10.897.447 14,012010 348.905 2.905.198 12.002011 918.263 5.365.297 17,11

4.4.7. Productivitatea muncii W =∑Ît NUnde : W = productivitatea muncii∑Ît = încasãri totale N = numãr mediu de personal

Tabelul 4–14. Productivitatea muncii . ron –încasări totale număr mediu personal productivitaea muncii

2009 10.897.447 33 330.2252010 2.905.198 28 103.7572011 5.365.297 30 178.843

4.4.8. Coeficientul de utilizare a capacitătii de cazare.Acest coeficient este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacitătii de cazare, se

exprimă procentual. Formula de calcul este următoarea:Cuc = Cu x 100 CmaxUnde : Cuc = coeficientul de utilizare a capacitãtii sau gradul de ocupare (%) Cu = capacitatea efectiv utilizatã (numãr înoptãri sau numãr zile turist înregistrate

efectiv) Cmax = capacitatea maximã de cazare (numãr locuri hotel x numãr de zile de

funcţionare)

Tabelul 4-15. Calculul coeficientului de utilizare a capacitătii de cazare. – ron -HOTEL CORSA 516 locuri 2009 2010 2011

CAPACITATEA EFECTIV UTILIZATA

79.771 26.432 56.418

CAPACITATEA MAXIMA DE CAZARE

188.340 188.340 188.340

GRADUL DE OCUPARE 42 14 30

Din analiza indicatorilor de eficientã economicã la S.C. Paralela 45 S.R.L. se observã urmãtoarele:

la indicatorul încasarea medie pe turist şi încasarea medie pe zi turist s-au înregistrat scaderi ale încasãrilor, mai evidente în anul 2009 şi 2010 fatã de anul 2011, deoarece în cei doi ani hotelul a funcţionat 6 luni/an, restul perioadei fiind în reparaţie capitală.

la indicatoruii cheltuialã medie pe turist şi cheltuialã medie pe zi turist se remarcã o scadere constantã a cheltuielilor în 2010 faţã de 2011, deoarece s-au finalizat lucrarile de modernizarea a centralei termice, a instalatiilor sanitare, electrice, achiziţionarea unei linii noi de bucătărie, linie frigorifică, schimbarea lifturilor, reparaţii şi construcţii ale hotelului.

51

venitul net a înregistrat creşteri mai importante la sfârşitul anului 2010 spre deosebire de anul anterior ;

din punct de vedere al gradului de ocupare valorile medie anuale oscileazã între 14-42%. Gradul de ocupare are valori mai mari în perioada de vârf a sezonului turistic când se apropie de 90% şi scade în extrasezon. Valorile mici ale gradului de ocupare sunt cauzate şi de faptul cã timp de 6 luni (decembrie-mai) Hotelul CORSA este închis.

Analiza indicatorilor de eficientã economicã ai S.C. Paralela 45 S.R.L. aratã necesitatea prelungirii sezonului turistic, care poate fi realizatã în principal prin modernizarea bazei de tratament, cura balnearã fiind principala motivatie a deplasãrii turiştilor la Mangalia.

CAPITOLUL VPropuneri de dezvoltare a turismului balnear

5.1. Calitatea resurselor naturale

Sursele de ape mezotermale exploatate de Sanatoriul Balnear Mangalia.

52

Din exploatarea zăcământului hidromineral din zona Mangalia se obţine apă mezotermală sulfuroasă, clorosodică, bromoiodurată, care este utilizată în principal ca substanţă terapeutică în cura externă pentru tratarea următoarelor afecţiuni :

reumatism degenerativ ; reumatism abarticular ; sechele musculo-articulare posttraumatice ; afecţiuni neurologice periferice ; afecţiuni ginecologice.Tratamentele sunt asociate cu aerohelioterapia, talasoterapia şi oncţiunile cu nămol transportat

de la Techirghiol.Cura internă, mai puţin diversificată nu constituie tipul de tratament al sanatoriului, fiind mai

mult un tratament asociatA. Acviferul freaticAcviferul freatic este cantonat la baza depozitelor cuaternare. In forjele F2, F3, F4 şi F4 S

cuaternarul are grosimea de 3-4 m şi este constituit din prafuri argiloase nisipoase şi argile prăfoase. Constituţia granulometrică a depozitelor cuaternare din zona acestor foraje face ca orizontul acvifer freatic să aibă o capacitate de debitare redusă.

De asemenea, grosimea redusă a depozitelor cuaternare nu permite dezvoltarea corespunzătoare a acviferului freatic, aceasta având o evoluţie sezonieră în funcţie de sursa de alimentare reprezentată prin precipitaţiile atmosferice.

B. Orizontul acvifer de adâncimeAcviferul de adâncime este cantonat în depozitele permeabile ale următoarelor formaţiuni: în depozitele sarmaţiene predominant calcaroase este cantonat un strat acvifer a

cărui capacitate de debitare variază în funcţie de gradul de fisurare al calcarelor ; în depozitele eocene şi jurasice există un singur orizont hidromineral care are un

potenţial ridicat, evidenţiat în zona Mangalia prin debitare arteziană de apă mezotermală având temperatura de 24-26 grade C.

acviferul de adâncime poate fi cantonat chiar în depozitele paleozoice.Hidrogenul sulfurat care mineralizează stratul acvifer din depozitele sarmaţiene provine din

alterarea piritelor existente în formaţiunile mezozoice şi devoniene care au o presiune mai mare de strat şi ridică apa mezotermală pe falii şi fisuri. In felul acesta, în stratul acvifer din calcarele sarmaţiene se creează presiuni suplimentare astfel încât în foraje acest strat se manifestă artezian.

În forajele patinând Sanatoriului Balnear Mangalia, caracterul artezian se manifestă prin nivelul piezometric cuprins între +8:+12 m .

Caracteristicile surselor de ape minerale de la MangaliaDebitele: Una din caracteristicile zăcământului de la Mangalia este aceea că permite

debuşarea şi extragerea unor debite mari din zăcământ, practic fără pierdere de energie, pe seama aportului componentei secundare alimentate din precipitaţii, cu circulaţie şi amestec în colectorul sedimentar puternic fisurat.

Mineralizarea: Datele analizelor chimice efectuate asupra apelor minerale din zăcământul de la Mangalia provin din următoarele surse:

analizele efectuate până în anul 1997 de Institutul de Medicină Fizică Balneo Climatologie şi Recuperare Medicală, prezentate în Buletinele de analiză ale acestui institut;

analizele efectuate în anul 1999 de ICIM în cadrul acestei lucrări. Pe baza acestor analize, caracterizarea chimică a apei provenite din zăcământul de la

Mangalia este: apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonată, sodică, hipotană, hipotermală.Calciul este semnalat în toate analizele, ionul de calciu având o comportare practic

independentă ca variaţie fată de ceilalţi componenţi chimici.Componentul de bază al mineralizării apelor din zăcământul studiat este hidrogenul sulfurat

prezent în toate sursele. Hidrogenul sulfurat dizolvat în apa surselor studiate se află în concentraţie de 6-20 mg/l.

De menţionat că ICIM a prelevat probele din buvete la sursele F2 şi F3 fapt care a permis degajarea hidrogenului sulfurat în atmosferă la efectuarea analizei.

Prezenta hidrogenului sulfurat în apele mezotermale se explică prin alternarea piritelor în formaţiunile devoniene şi chiar jurasice sub influenta unei circulaţii lente a apelor în strat, la temperaturi de peste 30 grade C.

53

Din examinarea pH-ului constatăm că stabilitatea chimică este influenţată de caracterul bazic al apei, care pentru toate sursele are valori peste 7, deci neagresive pentru calcare.

Din punct de vedere medical, încărcarea bazică a apei este utilă pentru tratamentul afecţiunilor digestive care prezintă aciditate.

Se poate aprecia că există o oarecare scădere a mineralizării totale în ultimii 20 ani precum şi a concentraţiei de H2S.

Reducerile de mineralizare constituie un semnal în sensul exploatării corespunzătoare a zăcământului.

Din punct de vedere a rezidurilor de pesticide organo-clorurate, apa provenită din sursele analizate corespunde valorilor admise conf. OMS nr. 611/95.

Termalitatea: La zi termalitatea apelor minerale se situează în ecartul foarte strâns de 23,5-26,6 grade C. De remarcat că în nici una din sondele săpate nu s-au găsit valori mai mari de temperatură. Trebuie remarcat că temperatura apei minerale măsurată la nivelul acviferului este cu cca. Opt grade mai scăzută decât treapta geologică, punând în evidentă existenta unei anomalii termice datorate alimentării zăcământului cu ape reci care nu se pot încălzi la adâncimea colectorului.

Energia zăcământului: Energia generală a zăcământului este destul de redusă (+8:+20 m). se remarcă însă, că din punctul de vedere al exploatării energia de zăcământ este suficientă pentru a asigura debitele necesare în curgere liberă fără a folosi utilaje de pompare pentru extracţie.

Date bacteriologice: Analizele bacteriologice asupra apelor minerale provenite din sursele studiate au fost efectuate de următoarele unităţi:

- Institutul de Medicină Fizică Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală a efectuat în anul 1997 analize bacteriologice pentru fiecare sursă de ape mezotermale aparţinând S.B. Mangalia;

- Centrul Sanitaro Antiepidemic a judeţului Constanta a efectuat în anul 1998 analize bacteriologice pe probe prelevate din bavetă şi robineţi de la sala de tratament pavilion A(sonda F3); buvetă şi robinet cură internă de la pavilionul B(sonda F4).

În urma analizelor de laborator s-a constat: sursa F2 are depăsită valoarea admisă pentru unul din indicatorii microbiologici

şi anume: numărul de bacterii aerobe dezvoltate la 37 grade C; sursele F3 şi F4, se încadrează în limitele admise din punct de vedere al

indicatorilor microbiologici ; sursa F5S aflată în conservare nu poate fi utilizată în scop terapeutic fără măsuri

de asanare, datorită depăşi rii valorilor admise la indicatorii microbiologici.Ape de suprafaţă: În zona perimetrelor de exploatare a surselor aparţinând S.B. Mangalia,

apele de suprafaţă cele mai apropiate sunt reprezentate de marea Neagră situată la cca. 100 m de foraje. Sursele de ape mezotermale studiate nu se află în relaţie directă cu apele de suprafaţă menţionate. Precizăm că apa minerală uzată, utilizată în tratamentul balnear se evacuează în reţeaua de canalizare orăşenească.

Calitatea apelor de suprafaţă: Aprecierea calităţii apelor litorale a fost f7cută de A.P.M. Constanta prin determinarea şi interpretarea valorilor unor parametrii utilizaţi şi recomandaţi de organismele internaţionale de specialitate.

pH-ul prezintă valori cuprinse între 7,6-8,8. în zona marcată de descărcarea apelor uzate pH-ul are valori sub 8 ;

oxigenul-cotele maxime au dep7sit cu mult 10 cm3/dm3 la suprafaţă. Au fost înregistrare valori de hipoxie în apropierea ţărmului ;

nutrientii au înregistrat valori maxime de 6827 microg Si/l în zona Mangalia în dreptul deversorilor principali ;

detergenţii anionici în partea sudică a litoralului între Cap Midia şi Vama Veche au valori cuprinse între 0,00-0,38 mg/l ;

hidrocarburile în zona Mangalia au concentraţii între 317,87-2481,8 ug/l ; metale grele; în apa marină cele mai ridicate concentraţii identificate la

Mangalia Port se situează sub limita dată de normele de calitate pentru apa marină ;. indicatorii de poluare fecală au cele mai ridicate valori în vecinătatea marilor

deversori de ape uzate menajere.La Mangalia sunt cca. 160.000 CF/dm3.

54

Calitatea aerului: În privinţa calităţii aerului, luăm în considerare datele prezentate de specialiştii APM Constanţa din care reiese că la nivelul judeţului, principalii poluatori cu impact major se găsesc în zona Constanţa, Năvodari, Medgidia, Ovidiu şi Basarabi, zona litorală din partea de sud fiind mai puţin afectată.

Perimetrele de exploatare ale surselor aparţinând S.B. Mangalia sunt situate într-o zonă cu caracter de odihnă, turism şi cură balneară, nefiind prezente surse importante de poluare a aerului. În aceste condiţii, sursa principală de poluare a aerului în zonă, o reprezintă noxele provenite din traficul rutier.

Perimetrele de exploatare ale surselor de ape mezotermale studiate beneficiază de o atmosferă curată, lipsit7 de agenţi economici cu activităţi pronunţat poluatoare.

Această apreciere are la bază analizele de laborator efectuate pe probele de aer prelevate de ICM în cadrul prezentului studiu de impact.

Probele de aer au fost prelevate din două puncte şi anume: în incinta bazei de tratament, pavilionul A în incinta bazei de tratament, pavilionul B.Au fost analizaţi poluanţi ai atmosferei care sunt luaţi în considerare şi prin activitatea de

monitorizare desfăşurată de autorităţile locale responsabile cu protecţia mediului, respectiv: dioxidul de sulf, amoniacul şi pulberile în suspensie. Ca element specific obiectivului analizat, a fost analizată şi concentraţia în hidrogen sulfurat.

S-a constat că încărcarea chimică a atmosferei este mai mare la pavilionul B care este situat într-o zonă cu activitate mai intensă.

Calitatea nămolului: Nămolul sapropelic provenind din lacul Techirghiol, cu o consistentă păstoasă, bogat în coloizi minerali şi organici, cu o mare capacitate hidro şi termopexică, are calităţi ce îl situează pe primele locuri din Europa din punct de vedere al eficacităţii terapeutice, acţionând atât prin factorii săi fizici cât şi prin componentele sale chimice, aşa cum demonstrează studiile de absorbţie cu izotopi radioactivi.

Lacul Techirghiol, cunoscut din vechime pentru calităţile curative al apei şi nămolului, este un fost liman fluviuo-maritim generat de tectonică şi de slaba rezistentă a calcarelor sarmaţiene în care este cantonat. Ulterior, golful format a fost barat de sedimente printr-un cordon litoral ce a dat naştere la un mediu lagunos (sec. IV-X e.n.).

Apa sărată a lacului Techirghiol este puternic hipertonă, cu o concentraţie de aproximativ 80 g săruri minerale la litru şi reprezintă o veritabilă apă terapeutică.

Datorită salinităţii apei, superioară celorlalte lacuri litorale, conţine o vegetaţie reprezentată de algele : Cladophora cristalina, crustacee Artenia salina, Glenoidium. Pe algele menţionate există o întreagă lume de larve, de insecte : Ephydia californica, Stratoys chumalion.

Toate aceste vieţuitoare au generat nămolul sapropelic, cunoscut pentru calităţile sale terapeutice.

Nămolul este o substanţă cu o compoziţie chimică complexă, formată în urma unui proces extrem de îndelungat biologic (numit peloidogeneza în condiţiile specifice lacului Techirghiol). Procesul de peloidogeneză porneşte de la prezenta sa în apele lacului. Formată din alge, protozoare, crustacee acesta este reprezentat în principal de alga cladophora şi de crustaceul artemia salina, ale căror cadavre constituie tanatozoocenoza care este supusă unor complexe şi îndelungate procese fizico-chimice care au ca finalitate producerea nămolului sapropelic.

Nămolul se află sub formă sedimentară, pe fundul lacului în anumite zone ale acestuia, pe o arie totală de aproximativ 98 h, într-un strat cu grosime de cca. 0,6 m.

Nămolul negru lucios are un miros caracteristic şi posedă nişte proprietăţi fizico-chimice care-l fac extrem de util în tratamentul diferitelor afecţiuni.

Nămolul conţine substanţe solide organice şi anorganice sub forma unor granule cu diametru foarte mic, substanţe în stare coloidală atât organice cât şi minerale, apa care provine din lac şi în care sunt dizolvate o mulţime de substanţe : Na+, Cl-, Br+, Mg+, SO4-2 şi gaze dizolvate în apă H2S, CO2, O2, H2.

Folosinţa terapeutică a nămolului a fost studiată iniţial de Alphons Saligny, apoi de Institutul Român de Balneologie începând din anii ’30, studiile respective constituind un fundament ştiinţific solid privitor la acţiunea terapeutică a nămolului şi la metodologia de aplicare a tratamentelor cu nămol.

55

5.2. Prezentarea bazei de tratament existentă

Sanatoriul Balnear Mangalia este unitate sanitară de specialitate cu personalitate juridică, de interes naţional, înfiinţată în 1975 în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Sediul administrativ este o clădire P+1 amplasată având ca vecinătăţi Policlinica Mangalia, centrala termică a Sanatoriului Balnear Mangalia şi biserica turcească.

Sediul administrativ cuprinde serviciile: Aprovizionare; Contabilitate; Resurse umane; Personal; Casierie; 3 birouri pentru Conducerea Sanatoriului.

Sediul administrativ are spaţiu amenajat pentru grup sanitar la fiecare nivel şi spaţiu pentru depozitarea deşeurilor amplasat în curtea centralei termice. Sediul este dotat cu instalaţie de energie electrică la 220 V şi cu instalaţie de încălzire. Aerisirea se face natural.

Date generale:Sanatoriul Balnear Mangalia este alcătuit din Pavilionul ,,A” şi Pavilionul ,,B”.

Pavilionul ,,A” cuprinde: 1.Hotel; 2.Secţia clinică; 3.Baza de tratament; 4.Cantina; 5.Spălătoria; 6.Sediul Administrativ; 7.Centrala termică; 8.Staţia de pompare apă de mare; 9.Punct termic.

Pavilionul ,,B” cuprinde Policlinica Balneară Mangalia alcătuită din :1.Baza de tratament Sanatoriul Balnear Mangalia, 2. Centrala termică; 3.Punct termic;4. Spălătorie.

PAVILIONUL ,,B ’’1. Date generaleAmplasament: Pavilionul are ca vecinătăţi la N str. M. Basarab, la Sud terenul de tenis, la

Est Hotelul Corsa (Siemens), la Vest str. Rozelor.

Profil de activitate:Activitatea desfăşurată este tratamentul balnear cu agenţi fizici naturali : nămol, apa

sulfuroasă şi apa de mare. In incintă nu sunt amenajate spatii de cazare.Forma de proprietate: Sanatoriul Balnear Mangalia aparţine de Ministerul Sănătăţii,

Direcţia Sanitară Judeţeană Constanţa.

2. Date specifice activităţii1. Prezentarea activităţii1.1. Activitatea desfăşuratăPavilionul ,,B’’ este structurat pe 3 nivele, astfel : Subsol, Parter, Etajul I.Subsolul este destinat în exclusivitate instalaţiilor termice şi reţelelor de alimentare cu apă.Parterul este compus din :a) secţia de hidroterapie alcătuită din : 4 bazine cu apă sulfuroasă, 25 cabine pentru băi la cadă

cu apă sulfuroasă, nămol şi împachetări cu parafină ;b) secţia ginecologie balneară;c) secţia de hidroterapie propriuzisă alcătuită din : 3 bazine cu apă sulfuroasă, masaj cu

nămol, masaj sub apă, duş masaj, afuziuni alternate şi este destinată pentru tratamente de masaj cu nămol, masaj sub apă, dus masaj, dus în apă sulfuroasă, băi de plante, băi de plante cu bule, proceduri de afuziuni alternative; d) magazii şi dependinţe; e) atelier mecanic şi electric de intervenţie; f) spălătorie mecanică cu uscătorie; g) punct termic; gospodăria de nămol;

Etajul I al pavilionului ,,B’’ este compus din: a) laborator analize medicale; b) secţia exploatări funcţionale; c) secţia de sterilizare; d) secţia de radiologie; e) secţie cultură fizică medicală şi recuperare; f) secţie masaj uscat; g) electroterapie ;h) complex de saună cu piscină (apă de mare încălzită); i) atelier reparaţii aparatură medicală; j) atelier croitorie; k)secreţăriat medical; l) 5 cabinete consultaţii medicale; m) birou planificare medicală;

În cabinetele medicale (5) se acordă consultaţii, se prescriu tratamente şi se efectuează tratamente injectabile (acupunctură, infiltraţie şi tratament medicamentos).

În cadrul laboratorului clinic se recoltează şi se efectuează analize de laborator la recomandările medicului. Laboratorul clinic este dotat cu: etuva electrică, centrifuga electrică, băi

56

de nisip, distilator mecanic, balanţă analitică, balanţă tehnică, microscop, două frigidere tip Arctic cu freon 12 (2x0.240 kg), calorimetre.

Analizele efectuate sunt: VSH, hemoleucograma, sumar urină, fibrinogen, ASLO, factor reumatoid, creatinină, acid uric, electroforeză, revetia timol, glicemia, calcemia, magnezemie, glicozurile.

Secţia explorări funcţionale urmăreşte efectuarea unor determinări a căror valoare şi interpretare ajută la stabilirea diagnosticului şi ca atare la alegerea tratamentului adecvat ex. electrocardiograma, determinarea temperaturii membrelor inferioare, măsurarea capacităţii pulmonare. Este dotată cu oscilograf, termometru cutat, electrocardiograf, aparat pentru electrodiagnostic neuro-muscular, reflexometru Achilian, aparat pentru măsurarea capacităţii pulmonare.

Secţia de sterilizare este formată din două corpuri identice şi este destinată pentru sterilizarea cu abur a instrumentelor.

Secţia de radiologie este destinată pentru efectuarea radioscopiei şi radiografiei, este dotată cu aparat Roentgen tip LT400 pentru radioscopie şi radiografie. Laboratorul de roentgen diagnostic deţine autorizaţie de utilizare instalaţii nucleare emisă de CNCAN.

Secţia cultură fizică medicală şi recuperare este destinată pentru efectuarea diferitelor tratamente de recuperare.

Secţia masaj uscat este destinată pentru efectuarea masajului.Secţia electroterapie este destinată tratamentelor medicale în tratarea afecţiunilor reumatice

prin: curenţi diadinamici, nemectodin, ultrascurte, magnetodiaflux, ultrasunete, ionizări, ultraviolete.

Piscina este alimentată cu apă de mare prin intermediul staţiei de pompare amplasată lângă hotelul Cleopatra din Staţiunea Saturn şi are dimensiunile de 25 m x 12 m x I – 2.5 m.

Alimentarea bazinului se face concomitent cu apa caldă şi apa rece prin două vane diferite. Încălzirea apei are loc în 6 boilere amplasate în punctul termic de la parter. Spălarea şi dezinfectarea se face la golirea bazinului cu: detergenţi, cloramină, var cloros şi hipoclorit.

Golirea se face printr-o singură vană de fund în c.c.a. 2 ore.Înainte şi după procedură în mod obligatoriu se face duş de curăţenie.Atelierul reparaţii aparatură medicală este destinat reparării aparaturii medicale.Atelierul de croitorie este destinat pentru mici lucrări de croitorie.Spălătoria mecanică destinată pentru dezinfecţie, spălare, uscare şi călcare a lenjeriei şi a

prosoapelor folosite în baza de tratament.

Figura 5-1. Piscina alimentată cu apă de mare.

57

Dotări Baza de tratament este dotată cu o instalaţie de energie electrică la 220 V şi 380 V, instalaţie

de ventilaţie la gospodăria de nămol, instalaţie de încălzire pe timp de iarnă.Laboratorul clinic este dotat cu : etuvă electrică, centrifugă electrică, băi de nisip, distilator

metalic, balanţă analitică, balanţă tehnică, microscop, 2 frigidere tip Arctic cu freon 12 (2 x 0,240 kg), calorimetre.

Secţia explorări funcţionale dotată cu oscilograf, termometru cutanat, electrocardiograf, aparat pentru electrodiagnostic neuro – muscular, reflexometru Achilian, aparat pentru măsurarea capacităţii pulmonare. Secţia de sterilizare este dotată cu aparat Roentgen tip LT400 pentru radioscopie şi radiografie.

Secţia cultură fizică medicală şi recuperare este dotată cu diferite aparate de gimnastică pentru efectuarea tratamentelor de recuperare.

Secţia electroterapie este dotată cu : aparat nemectron, aparat diadinamic, aparat de ionizări şi faradizări, aparat ultrasunet, aparat aerosoli cu ultrasunet, băi galvanice, aparat magnetodiaflux, aparat ultraviolete, aparat solux, aparat ultrascurte.

Spălătoria este dotată cu două maşi ni de spălat tip Super la 380 V destinate pentru spălarea lenjeriei albe, o maşi nă de spălat pentru lenjeria de nămol, o maşină de spălat pentru echipamentul medical, două centrifuge, două uscătoare pe abur.

Figura 5-2. Secţia electroterapie – aparat nemectron.

Bilanţ de materiale: Materialele folosite sunt: seringi de unică folosinţă, nămol, material steril, medicamente, detergenţi, sodă calcinată, clorură de var, apa sulfuroasă, apa

de mare.Utilităţi: Necesarul de apă potabilă este asigurat din reţea RAJA în sistemul contorizat şi este

folosită în scop menajer, pentru stropitul spatiilor verzi şi în instalaţiile de stins incendiu cu apă. Necesarul de apă de mare este asigurat prin staţia de pompare apă de mare amplasată în

staţiunea Saturn, lângă hotelul Cleopatra, hotel proprietate S.C. Saturn S.A..Necesarul de apă sulfuroasă este asigurat din propriu foraj F4 IBF.Forajul a fost executat în anul 1972 la adâncimea de 220 m (calcare cretacice). Debitul de

exploatare al forajului conform ,,Studiului hidrogeologic investigarea şi optimizarea exploatării prin foraje a zăcământului hidromineral în zona Mangalia Nord – Venus – Eforie Vest, jud. Constanta’’ este de 390 m3/24 ore apă mezotermală sulfuroasă cu temperatura de 26,50 C, H2S de 19,1 mg/l. cu presiunea ei proprie, apa sulfuroasă este adusă în punctul termic unde se încălzeşte după care prin intermediul unei staţii de pompare apa este adusă în punctele de tratament.

Necesarul de nămol este asigurat cu mijloace proprii de transport din lacul Techirghiol.Necesarul de abur este asigurat din centrala termică proprie.Necesarul agentului termic este asigurat din centrala proprie.Necesarul de apă caldă este asigurat din centrala proprie.

Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu1. Protecţia calităţii apelor: Apele uzate evacuate din baza de tratament sunt ape

menajere, ape sulfuroase rezultate din tratament şi ape cu nămol rezultate din tratament. Apele uzate menajere sunt evacuate în reţea RAJA prin intermediul unei staţii de pompare SP10 care aparţine RAJA.

Apele uzate sulfuroase curate (fără nămol) sunt evacuate prin reţeaua pluvială în mare.

58

Apele uzate de mare (fără nămol) de la bazinele de agrement, sunt evacuate prin reţeaua pluvială în mare la o distantă de 50 m de plajă.

Apele sulfuroase, apa potabilă şi apa de mare cu nămol provenită de la tratamente se descarcă în canalizarea oraşului după o prealabilă trecere printr-un separator de nămol prin intermediul unei staţii de pompare.

a. Protecţia aerului: Apreciem că mirosul de sulf evacuat în atmosferă nu reprezintă o sursă de poluare a aerului.

b. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: Nu este cazul.c. Protecţia solului şi subsolului: Deşeurile rezultate sunt deşeuri menajere şi în

totalitate nevalorificabile. Sunt depozitate într-un spaţiu special amenajat şi apoi transportate la rampa de gunoi de la Albeşti de către S.C. Gold Mangalia.

d. Protecţia împotriva radiaţiilor: În secţia roentgen sunt luate toate măsurile de protecţie împotriva radiaţiilor

e. Protecţia fondului forestier: Nu există.f.Protecţia ecosistemelor şi ocrotirea naturii: Nu este cazul.g. Protecţia peisajului: Protecţia peisajului se face prin întreţinerea spatiilor verzi

aferente pavilionului efectuându-se toate lucrările curente de întreţinere.h. Gestionarea deşeurilor: Deşeurile rezultate sunt în parte incinerate şi apoi

transportate la rampa autorizată de l a Albeşti în baza contractului încheiat cu S.C. Gold Mangalia.i.Gestionarea substanţelor toxice şi periculoase: Substanţele toxice şi periculoase sunt cele

utilizate în operaţiunile de deratizare şi dezinsecţie. Aceste operaţiuni sunt executate de către alte societăţi autorizate în acest sens în baza unor contracte încheiate.

Structura organizatorica a Sanatoriului Balnear este următoarea:A. Medicală: secţia sanatorială de recuperare, medicina fizică şi balneologie cu 300 paturi secţia spital de recuperare, medicina fizică şi balneologie cu 50 paturi ambulatoriul de specialitate recuperare, medicină fizică şi balneologie cu 850 locuri

tratament/ziDe asemenea, unitatea are în structură 2 laboratoare de analize medicale şi un serviciu de

radiologieB. Activitatea auxiliară: compartimente de întreţinere clădiri şi instalaţii, bloc alimentar, centrală termică (2), punct termic (2), atelier lenjerie (2), spălătorie (2).Unitatea are aprobat de Ministerul Sănătăţii un număr de personal de 259 salariaţi, cu

următoarea structură:a) personal medical sanitar – 99 din care: 9 medici (8 medici primari în specialitatea BFT, 1 medic specialist radiolog) 1 biochimist principal 3 kinetoterapeuţi 86 cadre medii de specialitate b) personal din activităţi auxiliare – 140,5 (auxiliar sanitar şi muncitori)c) personal din aparatul funcţional şi deservire – 19,5Activitatea medicală acordată este de cea mai înaltă calitate, gradul profesional al personalului

fiind superior (8 medici primari), personalul mediu în întregime cu grad principal.Tratamentele de specialitate efectuate în unitate au la bază FACTORI NATURALI

TERAPEUTICI specifici zonei: apele minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sodice, calcice, mezotermale (25-

27 grade Celsius) apa mării cu o mineralizare totală de 15,5 g/l nămol sapropelic extras din lacul Techirghiol (în perspectivă nămolul de turbă de

lângă staţiunile Saturn şi Venus)

59

bioclimatul marin bogat în aerosoli salini şi radiaţie solarăAceastă bogăţie de factori naturali – unică în Europa – conferă oraşului staţiune Mangalia un

renume deosebit.Tratamentele acordate se efectuează în scopul curativ, de recuperare şi profilactic.Instalaţii de tratament instalaţii pentru băi calde cu apă sulfuroasă şi cu apă de mare instalaţii pentru băi calde cu nămol împachetări cu nămol şi împachetări cu parafină instalaţii pentru inhalaţii cu aerosoli bazine pentru kinetoterapie şi agrement (înot) instalaţii pentru hidroterapie, electroterapie săli de masaje speciale săli pentru gimnastică medicală şi fitness saunăPentru tratamentul balnear în cura externă, Pavilionul B are în dotare 30 de căzi de 200 l, 4

căzi de 2500 l, un bazin de 50 m3 şi două bazine kineto, unul de 36 m3 pentru femei şi single de 17 m3.

Pentru cura externă pavilionul B utilizează apa minerală provenită din sursa F4, cu un debit total de 67 m3/zi.

Procedurile care se efectuează în baza de tratament sunt următoarele:a. Hidrotermoterapie: împachetare cu nămol parţială şi generală, împachetare parafină, baie

sulfuroasă caldă, baie sărată (apă de mare), baie plante, baie plante cu bule, baie nămol, afuziuni alternante, dus subacval , saună

b. Masaje: masaj manual cu talc, masaj manual cu nămol, masaj manual cu unguent terapeutic, dus masaj;

c. Kinetoterapie – individuală şi de grup la sală; Hidrokinetoterapie – individuale şi de grup în bazin (bazin cu apă de mare şi cu

apă sulfuroasă) şi la trefla;d. Pneumoterapie: aerosoli individuali cu substanţe medicamentoase, aerosoli terapie

individuală cu apă minerală sulfuroasă tamponată şi apă de mare, aerosoli terapie de cameră (colectiv);

e. Tratamente ginecologice: irigaţii cu apă sulfuroasă şi tampoane cu nămol;

Figura 5-3. Secţia masaj cu nãmol .

f. Electroterapie:- curenţi de joasă frecventă: curenţi diadinamici: ionizări, ionogalvanizări Trabert, băi

alvanice 4 celulare, băi Stanger;- curenţi de medie frecventă interferenţială;- curenţi de înaltă frecventă: - unde scurte, ultrasunete, ultrasonoforeză;- diapuls - înaltă frecventă pulsatilă, aplicabil şi pe membre protezate cu efect

antiinflamator, antialergic, de scurtare a procesului de calusare şi de vindecare accelerată a stărilor posttraumatice ale pârtilor moi;

60

- magnetoterapie locală sau generală.g. Fototerapie: ultraviolete parţiale sau generale, infraroşii, laserterapie (soft laser cu lumină

infraroşii);h. Tratamente complementare: acupunctură, infiltraţii, tratamente boicil, tratamente cu

aflutop.Indicaţiile terapeutice în tratamentul curativ, de recuperare şi profilactic sunt următoarel e:Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatism cronic degenerativ sau inflamator în

perioadele inactive, sechele post laminectomie pentru hernie de disc, tulburări statică vertebrală, sechele traumatice coloană vertebrală, etc.

Afecţiuni ortopedico-traumatice: fracturi, entorse, luxaţii, status post osteosinteze metalice, endoproteze, etc;

Afecţiuni neurologice netrale şi periferice: sechele accident vascular, pareze, nevralgii;Afecţiuni ale aparatului respirator: rinite cronice alergice, rinosinuzite cronice, bronşite

cronice, astm bronşic cronic, bronşită astmatiformă;Afecţiuni dermatologice: psoriazis vulgar, alergodermii cronice;Afecţiuni asociate: tulburări de circulaţie periferică (varice, sechele tromboflebită,

arteriopatii cronice, insuficientă limfatică periferică);Afecţiuni ginecologice: anexite cronice, infertilitate secundară;Afecţiuni endocrinometabolice: diabet, gută, obezitate;Afecţiuni urinare: litiaze, infectii urinare cronice (cura de băut apa sulfuroasă);Afecţiuni digestive: dischinezii biliare, gastrite cronice hipoacide, colopatii cronice,

constipaţie habituală (cura de băut apa sulfuroasă);Unitatea dispune de servicii paraclinice pentru diagnostic şi control: serviciul radiologie

modern, cu aparatură de înaltă performantă, laborator clinic, laborator explorări funcţionale, oscilometrie.

Bolnavii au la dispoziţie şi diete diversificate cu aport caloric şi sodat corespunzător, în funcţie de indicaţia medicală, cu servire în restaurant sau la cameră.

Unitatea funcţionează pe principiile autonomiei financiare pe baza contractelor încheiate pentru furnizarea de servicii medicale cu: Casa de Asigurări de Sănătate Constanta, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, societăţi comerciale de turism balnear, contracte încheiate în urma negocierilor, care stau la baza bugetului de venituri al unităţii, precum şi servicii medicale oferite contra cost pacienţilor la cerere.

Unitatea este finanţată şi de bugetul Ministerului Sănătăţii (transferuri) pentru programul comunitar de sănătate publică (subprogram 2.11- recuperare medicală, medicină fizică, balneologie şi protecţie vârstnici).

Contractele se derulează pe întreaga durată a anului, unitatea având un caracter permanent, gradul de ocupare fiind în medie de peste 80%.

Tratamentele efectuate se adresează atât cetăţenilor români cât şi străini, unitatea având contracte şi cu firme din Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Italia.

Conducerea unităţii şi întreg colectivul s-au preocupat permanent de ridicarea calităţii actului medical şi de asigurarea unor condiţii optime de cazare şi servire a mesei de către pacienţi. Pentru aceasta au fost efectuate reparaţii curente şi capitale în mod permanent, astfel că gradul de uzură al instalaţiilor este foarte redus (5%).

Investiţiile din venituri proprii au vizat dotarea cu aparate de electroterapie, kinetoterapie şi hidrotermoterapie de cea mai înaltă performantă, unitatea fiind dotată 100% cu aparatură nouă.

Dotarea cu mijloace fixe a vizat centralele termice, blocul alimentar şi spălătoriile care sunt funcţionale şi dotate cu utilaje de înaltă performantă.

Deasemenea, a fost şi este cuprinsă în programul comunitar de sănătate publică al Ministerului Sănătăţii care alocă fonduri din transferuri, unitatea raportând indicatori specifici programului în care sunt cuprinşi cea mai mare parte din pacienţii internaţi.

Având în vedere structura funcţională, dotările, structura de personal, performanţele terapeutice care atrag an de an mai mulţi pacienţi români şi străini, eforturile întregului colectiv pentru dotarea cu aparatură medicală de electroterapie, kinetoterapie, hidrotermoterapie de înaltă performantă, faptul că unitatea funcţionează la cei mai înalţi parametri cu caracter permanent, considerăm că Sanatoriul Balnear Mangalia este o unitate de interes naţional şi internaţional reprezentativă pentru balneologia românească.

61

Pentru tratamentul balnear în cură externă, Pavilionul B are în dotare 30 căzi de 200 l, 4 căzi de 2500 l, un bazin de 50 m³ şi două bazine Kineto, unul de 36 m³ pentru femei şi single de 17 m³.

Pavilionul B, pentru cura externă utilizează apa minerală provenită din sursa F4, cu debitul total de 67 m³/zi.

Exploatarea se face la curgere liberă, fiind utilizate surse cu debite arteziene.Întregul sistem de exploatare, transport şi distribuţie al factorilor de cură se prezintă în

condiţii bune, intervenţiile în caz de defectare a instalaţiilor făcându-se cu ajutorul personalului tehnic propriu.

5.3. Evolutia indicatorilor de eficientã economicã ai activitãtii bazei de tratament Mangalia

5.3.1. Indicatori de eficientã medicalã :a) Indicele calitãtii diagnosticului – indicele de neconcordantã între diagnosticul de internare

şi diagnosticul de externare :In (ie) = diagnostic (intrãri iesiri) x100

numãr bolnavib) Indicele de utilizare a patului:Ip = numãr zile spitalizare x100 numãr mediu paturie) Indicele de rulaj:Ir = numãr bolnavi x100 numãr mediu paturif) Indicele stãrilor la externarea pacientilorIndicele de decese în spital = numãr decese (pe cauze) x100

numãr bolnavi veniţi

5.3.2. Indicatori de eficientã cost ai asistenţei medicalea) cheltuieli/pat = total cheltuieli/pat

numãr mediu de paturib) cheltuieli/bolnav = total cheltuieli /bolnavi numãr mediu de paturi

Tabelul 5-16. Indicatori costuri Sanatoriul Balnear Mangalia. –ron –

SANATORIUL BALNEAR MANGALIA 2010 2011DENUMIRE INDICATORI U/M PAV.B PAV.BCOST/PAT LEI 0 0COST BOLNAV LEI 1.634.452 1.997.664COST PROCEDURI LEI 37.193 45.459

Sursa: Birou economic Sanatoriu Balnear Mangalia.

Tabelul 5-17. Indicatori venituri Sanatoriul Balnear Mangalia. –ron –SANATORIUL BALNEAR MANGALIA 2010 2011DENUMIRE INDICATORI U/M PAV.B PAV.BVENIT/PAT LEI 0 0VENIT/BOLNAV LEI 1.422.457 1.738.559VENIT PROCEDURI LEI 32.369 39.563

Sursa: Birou economic Sanatoriul Balnear Mangalia

5.4. Propuneri de investitii pentru achiziţionarea şi modernizarea bazei de tratament

62

Pentru reducerea costurilor serviciilor turistice şi a celor de tratament balnear, S.C. PARALELA 45 S.R.L. ar putea achizitiona şi moderniza baza de tratament care se aflã în pavilionul B (descris pe larg la capitolul 4.2.) şi care în prezent apartine Ministerului Sãnãtãtii.

Principalele forme de turism practicate de turiştii cazati în hotelu CORSA sunt : turismul de litoral pentru cura heliomarinã turismul balnear turismul cultural turismul de reuniuni şi de afaceri turismul de weekend turismul de tineretDin modul de arondare al turiştilor cazati pe bazele de tratament reiese foarte clar faptul cã

principala motivatie a turiştilor cazati în structurile de primire ale S.C. PARALELA 45 S.R.L. este cura balnearã.

Tabelul 5-18. Modul de arondare al turiştilor la baza de tratament Mangalia.Nr. total turisti Nr. total turisti romani Nr. total turisti

străiniNr. total turisti bolnavi

7262 6075 1187 5198

Din datele înregistrate în anul 2011 reiese cã peste 95% din turiştii strãini cazaţi la Hotelul CORSA vin pentru tratamentul balnear. Dintre turiştii români marea majoritate (în medie peste 75%) vin de asemenea pentru cura balnearã.

Cele prezentate justificã oportunitatea achizitionãrii de cãtre S.C. PARALELA 45 S.R.L. a bazei de tratament pavilion B şi modernizarea acesteia : modernizarea clãdirii şi achizitionarea de aparaturã medicalã de specialitate.

Obiectivele proiectului de investitii :Echipamentele propuse pentru finanţare sunt: achiziţionare bazã de tratament Mangalia ; refacere şi modernizare clãdire sanatoriu ; achiziţionare utilaje şi aparaturã medicalã de specialitate (tratament balnear) ; achiziţionare mobilier.Prin implementarea proiectului, în cadrul Sanatoriului Balnear Mangalia vor fi ofertate

servicii de tratament balnear pentru o serie de afectiuni ca: afecţtiuni ale aparatului locomotor de tip reumatoid : artrite, reumatism cronic

degenerativ, sechele post traumatice ; afecţiuni respiratorii : rinosinuzite cronice, faringolaringite, astm bronsic ; afecţiuni neurologice : pareze, deficiente motorii ; afecţiuni ginecologice : metroanexite cronice, sterilitate ; afecţiuni endocrinologice, dermatologice, metabolice, digestive.Implementarea proiectului nu presupune exploararea unor surse noi de materii prime şi

disponibilitãti, folosindu-se utilitãţile actuale.Implementarea proiectului nu are influenţe negative asupra mediului înconjurãtor.Implementarea proiectului nu determinã costuri suplimentare pentru asigurarea utilitãţilor,

acestea fiind existente la ora actualã datoritã activitãţii curente a societãţii.Implementarea proiectului va urmãri costuri minime determinate de înlocuirea vechilor

utilaje, probe tehnologice şi darea în exploatare a noilor utilaje.Selectia firmelor ce vor asigura furnizarea utilajelor din cadrul proiectului va ţine cont,

prioritar, de renumele în domeniu, fiabilitatea produselor şi garantiile oferite pe perioada exploatãrii acestora.

Sintetic prin implementarea acestor utilaje se vor realiza :o plus de calitate prin: creşterea numãrului de turişti; creşterea duratei medii a sejurului; extinderea duratei sezoanelor turiştice;

63

o plus de calitate prin: ofertarea şi prestarea unor servicii superioare din punct de vedere calitativ; prestarea unor tarife superioare având ca suport o calitate superioarã;o scãdere a costurilor prin: realizarea prestaţiei de tratament prin forte proprii; înlocuirea vechii aparaturi medicale va conduce la reducerea consumurilor de apã,

energie, combustibil şi a cheltuielilor cu reparatii şi întretinere .

Implementarea proiectuluia) Mãsuri întreprinse privind implementarea proiectului:Pe lângã demersurile privind achiziţionarea Bazei de Tratament Mangalia, societatea a

realizat o serie de studii tehnice privind gradul de uzurã realã fizicã şi moralã a clãdirii şi echipamentelor şi necesitatea îmbunãtirii acestora fie prin reparaţii fie prin achiziţionarea de echipamente noi.

b) Grafic de implementareEstimãm o duratã totalã de maxim 5 luni necesare implementãrii proiectului, astfel :

Tabelul 5-19. Grafic de implementare. LUNA/OPERAŢIUNE I

ANF

EBM

ARTA

PRM

AIDecizie Credit XElaborarea Studiului De Fezabilitate XAprobare Proiect XAsigurarea Finanţării XAchizitie Utilaje XOperatiuni de înlocuire pe flux

tehnologicX

Probe Tehnologice XPunerea In Exploatare X

Planul de finantare şi costuri :a) Costurile proiectului1. Sumarul costului de proiect. Costul total estimat al proiectului este de 5.000.000 Euro.2. Baza de calcul pentru estimarea costului de proiect. În estimarea costului de proiect trebuie

consultate cotatiile principalilor furnizori pentru utilajele şi aparatura medicalã necesarã şi se procedeazã la organizarea unei cereri de oferte şi stabilirea unui nivel optim pret-calitate.

3. Baza de calcul pentru capitalul de lucru. Capitalul de lucru se dimensioneazã în functie de costul mãrfurilor şi de volumul veniturilor.

Tabelul 5-20. Lista preliminarã a achizitiilor.Echipament Cost estimat (euro)

Baza de tratament Mangalia 3.200.000Modernizare baza de tratament (7344 mp.) 600.000Aparatura medicala, din care : Cuve impachetari 100.000Vane termice 100.000 Hidrosoli 80.000 Accelerator 80.000 Aparatura kinetoterapie 100.000 Aparatura recuperatorie 100.000Sistem aer conditionat 150.000Centrala telefonica digitala 100.000Dotari interioare (mobilier) 390.000

64

Propuneri de procurareBaza de Tratament Balnear poate fi achizitionatã prin participare la licitatia publicã organizatã

de Ministerul Sãnãtãţii.Procurarea utilajelor se va face în urma organizãrii unei cereri de oferte prin adresarea cãtre

furnizori cu un bun renume pe piatã.Dupã primirea ofertelor din partea unor firme diferite din tãri diferite, se va proceda la

cumpãrarea lor şi stabilirea ofertei care prezintã cele mai avantajoase conditii :- raport calitate / pret- facilitãti la livrare- garantii şi postgarantii

Analiza economicã şi financiarãa) Premise: În analiza economicã şi financiarã a proiectului trebuie luate în calcul

urmãtoarele ipoteze : costul proiectului este determinat de costul utilajelor (ferm) şi costul

transportului şi a taxelor vamale tarifele turistice pentru principalele prestatii se înscriu într-un trend ascendent. implementarea proiectului atrage dupã sine în special cresterea numãrului de

turişti externi, cresterea duratei medii a sejurului şi scãderea costului de productie (prin renuntarea la o serie de prestatii practicate de terti, în special la tratament).

finantarea luatã în calcul cuprinde doi ani de garantie şi trei ani de rambursare a creditului.

nivelul dobânzii este de 10% pe an.

Puncte tari. Puncte slabeProiectul propus pentru S.C. PARALELA 45 S.R.L. va determina consolidarea poziţiei

societãţii.Viabilitatea proiectului este asiguratã de potenţialul financiar al societãţii şi de cota actualã de

piaţã ridicatã pe care acesta o deţine.

Puncte tari circulatia turisticã semnificativã înregistratã la nivelul capacitãţilor de cazare

deţinute de S.C. PARALELA 45 S.R.L.; puterea deplinã a S.C. PARALELA 45 S.R.L. de decizie privind activitatea curentã

şi strategia de dezvoltare a afacerii (politica de pret, politica de contractare, politica de investitii, politica de distribuire a dividendelor);

domeniul de activitate al societãţii, ce permite realizarea unei recuperãri rapide a capitalului utilizat, o vitezã mare de circulatie a stocurilor şi recuperarea rapidã a creantelor;

dezvoltarea de ansamblu a zonei, care va atrage dupã sine o intensificare a circulaţiei turistice şi implicit a cererii turistice.

Puncte slabe : înregistrarea unui caracter sezonier al cererii turistice ; erodarea motivatiilor turistice ale populatiei autohtone pe fondul scãderii puterii de

cumpãrare.

5.5. Propuneri pentru creşterea eficienţei economice a activitãţii turistice la S.C. PARALELA 45 S.R.L. - Hotel CORSA - Mangalia

Eficienţa economicã, principiu cu aplicabilitate generalã, este expresia bunei gospodãriri, a utilizãrii raţionale a fondurilor de care dispune un agent economic, a valorificãrii superioare a resurselor materiale, umane şi financiare. Eficienţa economicã este o noţiune complexã ce se circumscrie câtorva caracteristici: felul activitãţii exercitate de un agent economic; gradul de

65

integrare al acestei activitãţi în dimensiunea naţionalã şi mondialã a muncii; consecinţele activitãţii asupra mediului natural.

Concret noţiunea în speţã, se reprezintã sub forma raportului dintre cheltuieli (eforturi) fãcute într-o anumitã perioadã de timp şi efectul util (rezultatul), obţinut, altfel spus, raportul dintre cheltuieli şi venituri. Acest raport exprimând în fond randamentul cu care se utilizeazã factorii de producţie şi consumul acestora. Noţiunea de eficienţã economicã se caracterizeazã printr-o anumitã realitate, pentru ca aprecierea raportului venituri/cheltuieli nu se poate face în mod absolut, ci numai imbinând cerinţele actuale, ale unui moment dat cu cel de perspectivã.

Înţelegem aşadar, cã eficienţa economicã trebuie consideratã în relaţia cu noţiunea de optimizare. Concretizând obţinerea unei eficienţe sporite se realizeazã în funcţie de criteriul economico-social care impune alegerea variantei cele mai avantajoase a procesului dezvoltãrii, alocarea şi utilizarea resurselor materiale, umane şi financiare.

Evaluarea eficienţei economice se face în funcţie de anumite criterii: concordanţa dintre cerere şi ofertã gestionarea resurselor în funcţie de restricţiile obiective mãrimea profitului şi ratei rentabilitãţii gradul de protecţie a mediului natural factorul timp.Literatura de specialitate opereazã mai multe eficienţe economice: în funcţie de criteriul structurii organizatorice a economiei naţionale eficienta

economicã se exprimã la nivel: macroeconomic - ansamblul sistemului economic şi subsistemele lui; mezoeconomic - ramura , subramura, unitate administrativ teritorialã; microeconomic - firma, întreprindere, secţie. în funcţie de criteriul - specificul activitãţii economice se identificã urmãtoarele

forme de eficienţã: forme sintetice- se regãsesc în ansamblul economiei naţionale şi a sferelor acesteia

(sector primar, secundar, terţiar şi quaternar); forme speciale - se referã la diferitele ramuri ale economiei naţionale (industrie,

agriculturã, construcţii, comerţ, turism, învãţãmânt, sãnãtate ); forme de bazã - se regãsesc la nivelul verigilor primare ale economiei naţionale-

firma (societatea comerciala) şi intreprinderea.Creşterea eficienţei economice în turism, realizarea unui raport avantajos între cheltuieli şi

venituri, trebuie corelatã în asigurarea calitãţii optime a serviciilor. În turism, mai mult decât în oricare alt domeniu al terţiarului economic, aspectul subiectiv este esenţial. Produsul turistic în general şi prestaţia hotelierã în particular nu sunt pur mecaniciste, ele fac parte din categoria celor mai perisabile mãrfuri.

Pentru a realiza o eficienţã ridicatã, managerul de hotel recurge la mijloace în general valabile pentru orice alt domeniu de activitate, dar şi la unele specifice activitãţii hoteliere:

calitatea forţei de muncã; creşterea nivelului de pregãtire profesionalã a acestuia volumul de activitate; structura ofertei turistice; calitatea serviciilor de bazã, suplimentare cu plata şi de agrement; prospectarea - publicizarea produsului turiştic; reducerea cheltuielilor.

Se propune: perfecţionarea recepţionerilor, atât profesional cât şi în privinţa cunoştinţelor de limbi

strãine; ( ţinuta, profesionalism, stãpânirea cursivã a douã limbi de circulaţie); instruirea personalului de hol (aici se înregistreazã an de an fluctuaţii) în ceea ce priveşte

ţinuta, atitudinea comportamentalã, stilarea acestora.Pentru creşterea veniturilor obţinute din prestarea serviciilor de cazare, se propune: contractarea, pe cât posibil a spaţiilor de cazare cu firme de turism internaţionale evitarea scoaterii din circuitul turistic a unor spaţii prin remedierea operativã a defecţiunilor

(când este posibil) în Hotelul CORSA nu existã spaţii de cazare dezafectate. reînchirierea spaţiilor disponibile prin plecarea înainte de termen a unor turişti;

66

închirierea de paturi suplimentare ; închirierea spaţiilor disponibile la un moment dat turiştilor români ocazionali care plãtesc un

tarif mai mare decât turiştii externi în grup; extinderea perioadei de funcţionare - parţial rezolvatã - aprilie - octombrie - contractanţi;Prospectarea - publicizarea produsului turistic prin acţiuni de prospectare - promovare relaţii

cu publicul cu tour-operatorii şi agenţiile de voiaj, prezenţa la târguri şi expoziţii de turism internaţionale, într-un cuvânt - agresivitatea în vânzarea pachetului de servicii al hotelului respectiv.

Condiţia realizãrii unei publicizãri cu adevãrat eficiente este existenta mijloacelor financiare, ea implicând un oarecare risc- se cheltuiesc bani înainte de vânzarea produsului turistic, de obţinerea profitului. România alocheazã acestui obiectiv sume ridicol de mici în timp ce, Japonia a alocat 3 miliarde dolari publicitãţii în 1991.

Se poate aprecia că publicizarea directã graficã (realizatã de tipografie proprie) este satisfãcãtoare - fluturaşi, pliante ale staţiunii şi ale fiecãrui hotel sau restaurant reprezentativ.

Se propune la acest punct realizarea unui prospect - cea mai simplã formã de informaţie publicitarã) cu gama serviciilor suplimentare a hotelului şi a unei broşuri care sã-l prezinte monografic.

Se propune diversificarea mijloacelor promoţionale de-a lungul urmãtoarelor etape: informarea pieţei în legãturã cu produsul turistic oferit de Hotelul CORSA - aici de un

nepreţuit folos sunt “oamenii din linia I“ care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu fac publicitate verbalã (recepţionerii);

lansarea produsului - se anunţã piaţa în legãturã cu apariţia unui nou produs turistic al hotelului;

evocarea produsului - în scopul susţinerii prestigiului; ocazional - în condiţiile conjuncturale ale începutului şi sfârşitului de sezon se mediatizeazã

micşorarea preţurilor;Mijloacele promoţionale la care ar putea recurge managerul de hotel în scopul impunerii pe

piaţã a pachetului de servicii oferite de hotelul sãu ar putea fi urmãtoarele: reclama radio - posturi centrale pentru captarea ofertei turiştice şi la cele locale pentru

mediatizarea posibilitãţilor oferite de sala polivalentã, reclama TV; inserţii în presa centralã şi localã; organizarea unor vizite de documentare ale tour operatorilor şi ale presei; folosirea în scop publicitar a tot ce este material consumabil prin antet - plicuri, hârtie de

scris, agende birouri, pixuri, şerveţele, ilustrate cu imaginea hotelului, scrumiere, vaze, pahare din dotarea spaţiilor de cazare;

participarea la târguri internaţionale de turism unde s-ar putea expune macheta hotelului, filme, diapozitive cu mare putere de penetrare .

reducerea cheltuielilor - modalitate importantã de creştere a eficienţei economice. Obiectivul managerului modern “ calitate la preţ mic“- pentru a-şi putea asigura profit şi rentabilitate crescute şi pentru ca produsul sãu turiştic sã fie cumpãrat.

Totalul cheltuielilor unui hotel reprezintã preţul de cost al serviciilor oferite, expresia valoricã a consumului de muncã materializatã pentru obţinerea produsului turiştic, respectiv.

În condiţiile concurenţei actuale, când cererea este mai micã decât oferta, reducerea cheltuielilor devine o necesitate obiectivã a realizãrii eficienţei economice.Totuşi cheltuielile nu pot fi reduse decât pânã la un prag critic - sub el s-ar afecta calitatea serviciilor, deasupra lui se pericliteazã eficienţa economicã .

Câteva din posibilitãţile de reducere a cheltuielilor unui hotel ar putea fi acestea: adaptarea schemei de persoanl în funcţie de afluirea turisticã în diferite perioade ale

sezonului; mãsuri pentru stoparea risipei - instruirea cameristelor, conducând la micşorarea

cheltuielilor de întreţinere; contorizarea separatã a consumului de energie electricã şi al apei; eliminarea stocurilor supranormative de materiale şi obiecte de inventar; dotarea hotelului, cantitativ şi calitativ, corespunzãtor categoriei de încadrare; reducerea ponderii cheltuielilor generale ale societãţii, suportate din veniturile Hotelului

CORSA.

67

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Un element fundamental al activitãţii S.C. PARALELA 45 S.R.L. Hotel CORSA Mangalia, în cadrul pieţei turistice interne şi externe, îl constituie promovarea serviciilor ofertate. Acesta reprezintã un efort din partea societãţii absolut necesar în condiţiile concurenţei prin întãrirea poziţiilor pe piaţã a prestatorilor de servicii de turism consacraţi şi apariţia unora noi, cu suficiente resurse de impunere pe piaţã.

Se înregistreazã de asemenea mutaţii rapide în ofertele societãţii de turism concurente, ceea ce impune un efort orientat nu numai spre adaptarea permanentã a ofertei la modificãrile continue ale cererii, dar şi un program concludent şi convingãtor de prezentare a acestor elemente de noutate şi atractivitate.

În acest sens activitatea de promovare întreprinsã de S.C. PARALELA 45 S.R.L. s-a concretizat în executarea şi difuzarea unor materiale de publicitate.

pliante şi postere: mapa staţiunii MANGALIA, cuprinzând date informative şi imagini despre baza materialã; harta staţiunii MANGALIA; pliant denumit "Servicii suplimentare", cuprinzând întreaga gamã de servicii ofertate, în

afara serviciilor de bazã: cazare, masã, agrement. casete video, CD-uri cuprinzand videoclip de 50 secunde, film de 15 minute, acestea fiind

folosite pentru reclamã TV şi difuzate firmelor partenere.Activitãţile de promovare s-au concretizat în: difuzarea materialelor promoţionale cãtre

firmele strãine şi birourile de turism ale Ministerului Turimului, participarea la târgurile internaţionale de turism, organizarea de vizite de documentare pentru grupe de agenţii de voiaj, ziarişti, fotoreporteri, pentru a cunoaşte direct produsul turistic ofertat, organizarea Bursei de Turism la Mangalia în anul 2007, cu participarea tuturor agenţiilor de turism intern.

S.C. PARALELA 45 S.R.L. şi-a constituit în timp o piaţã proprie, care se înscrie prin specific, dimensiune şi caracteristici în cadrul pieţei naţionale şi mondiale.

Piaţa turisticã se defineşte prin factori cu manifestare specificã şi determinanţi de naturã economicã, socialã, politicã, geograficã şi internaţionalã.

68

Diversitatea variabilelor de piaţã, precum şi varietatea formelor de materializare a factorului pieţei turistice are implicaţii directe asupra posibilitãţii de pãtrundere a ofertanţilor şi a participãrii la circulaţia turisticã mondialã.

Piaţa S.C. PARALELA 45 S.R.L. este înscrisã tipologic în piaţa serviciilor de consum adresate populaţiei, iar ca localizare, ea se suprapune arealului litoralului românesc al Mãrii Negre, zona care concentreazã cea mai mare parte din baza turisticã a României. Trasarea însã a conturului geografic al pieţei S.C. PARALELA 45 S.R.L. se realizeazã prin invocarea tuturor distanţelor pe care turiştii le parcurg pânã la unitãţile intreprinderii.

Produsul turistic al S.C. PARALELA 45 S.R.L. se adreseazã unor nevoi superioare, greu de substituit în consum, care nu s-au generalizat şi nu sunt încã solvabile în masa largã a consumatorilor, ceea ce determinã o arie mai restrânsã a pieţei, mai concentratã şi totodatã mai elasticã.

În cadrul pieţei sale turistice, S.C. PARALELA 45 S.R.L. oferteazã un produs turistic specific bazei sale materiale, produs turistic alcãtuit din serviciul de cazare (prestat în unitãţi de confort superior), serviciu de alimentaţie publicã, serviciu de agrement şi serviciu suplimentar. Specificul ofertei turistice a determinat selectarea unei clientele, într-o legãturã directã cu marca serviciilor "CORSA ".Societatea se adreseazã cu serviciile sale numai clienţilor proveniţi din alte zone, practic nu putem vorbi de un consum al pieţei locale.

În acest sens apreciem cã piaţa turisticã a S.C. PARALELA 45 S.R.L. prezintã din punct de vedere geografic 2 componente: una naţionalã, în cadrul cãreia se confruntã o parte a ofertei cu cererea manifestatã de turiştii interni şi una internaţionalã, în cadrul cãreia are loc confruntarea ofertei cu cererea externã.

Raportul cantitativ în care se gãsesc aceste 2 componente, care în cazul S.C. PARALELA 45 S.R.L. este net dominat de componenta naţionalã, conferã zonei caracterul de receptoare de fluxuri turistice.

Principalul consumator în produsul turistic ofertat de S.C. PARALELA 45 S.R.L., sunt în majoritate, practicanţii turismului de sejur balnear, maritim, turismului de week-end, turismului itinerant, etc.

Pe piaţã se remarcã relaţia de concurenţã pentru disputarea aceluiaşi segment de consumatori, relaţie care se manifestã în raport cu celelalte societãţi de turism de pe litoral.

Analiza pieţei s-a realizat prin identificarea, definirea şi interpretarea celor 2 componente esenţiale ale sale: cererea turisticã, prin analiza circulaţiei turistice şi a gradului de ocupare a capacitãţii şi oferta turisticã, prin analiza elementelor sale constitutive: baza materialã - turisticã, resurse umane.

Totodatã s-au identificat şi interpretat pe baza unor criterii de reprezentativitate cele mai importante segmente de consumatori al produsului turistic ofertat de S.C. PARALELA 45 S.R.L.

Din analiza circulaţiei turistice înregistrate la S.C. PARALELA 45 S.R.L. s-au desprins urmãtoarele concluzii :

ponderea principalã în numãrul total al turiştilor înregistraţi o deţine turiştii români; un aspect favorabil îl reprezintã ridicarea ponderii numãrului de turişti strãini în totalul

numãrului de turişti.Analizând ţãrile de provenienţã a turiştilor se remarcã dominarea câtorva segmente foarte

bine delimitate de turişti: segmentul turiştilor germani, deţin ponderea cea mai mare, cca.25% din totalul numãrului de

turişti strãini; segmentul turiştilor scandinavi (în special din Suedia), tradiţionali ai S.C. PARALELA 45

S.R.L.; segmentul turiştilor din ţãrile europene de Vest (Anglia, Franţa, Italia, Olanda, Belgia).

O sursã practic inepuizabilã de creştere a profitului şi rentabilitãţii unui hotel o reprezintã serviciile suplimentare. Bine concepute rãspândite an de an, pot avea eficienţa economicã mai mare decât serviciile de cazare. Pe nedrept nedirijate serviciile suplimentare sunt o sursã de venituri mari cu cheltuieli mici, care se realizeazã cu acelaşi personal cu care se presteazã serviciile de cazare. Se eludeazã cu uşurinţã acel “sindrom al monotoniei“, care se instaleazã inevitabil dupã euforia primelor zile, în imensul şi superbul hol de recepţie al hotelului .

69

Se recomandă: diversificarea gamei de servicii suplimentare ; asigurarea flexibilitãţii ei (când nu se pot oferi anumite servicii la un moment dat sã fie

înlocuite cu altele); individualizarea gamei de servicii suplimentare de la nivel de grup la nivelul uneia anumite

persoane.Îndeplinite aceste cerinţe s-ar ajunge automat la o înaltã eficienţã economicã dar şi socialã a

hotelului.În acest moment, gama serviciilor suplimentare oferite de HOTEL CORSA este modestã,

limitându-se la cele “tradiţionale“. Se recomandã organizarea unor sondaje în vederea testãrii de satisfacţie a clienţilor .

Autoevaluând eficienţa serviciilor suplimentare din sezonul precedent, managerul va trebui sã se adapteze propunerilor ce vor surveni din aceste sondaje renunţând la serviciile fãrã audienţã în favoarea altora noi.

Cunoscând preferinţele şi tabieturile “clienţilor casei“ se poate cu uşurinţã, individualiza serviciul în sensul - organizãrii sãrbãtoririi zilei de naştere, oferirea unei sticle de şampanie, unei ocazii festive, a unui buchet de flori, a unor obiecte de artizanat românesc.

Pentru realizarea acestor cerinţe, managerul are la dispoziţie urmãtoarele posibilitãţi: evaluarea disponibilitãţilor financiare şi de spaţiu; stabilirea unui tarif nici prea mare (nu se va realiza eficienţa economicã) dar nici prea mic

(va fi afectatã eficienţa socialã); cunoaşterea structurii ofertei turistice - pe naţionalitãţi, categorii de vârstã, perioade în care

vor sosi grupuri compacte; contractarea în extrasezon a personalului - ce va trebui sã aibã stil şi o ţinutã impecabilã, buni cunoscãtori ai limbilor de circulaţie ;

asigurarea unei publicizãri corespunzãtoare - în interiorul Hotelului Mangalia, existã fluturaşi pliante ale hotelului şi ale societãţii; în sezon - studierea şi evaluarea modului de prestare a gamei serviciilor suplimentare în vederea eficientizãrii ei în perspectivã.

Gama de servicii suplimentare ce se oferã în Hotelul CORSA, este conformã normativelor în vigoare pentru hotel - categoria 3 stele.

BIBLIOGRAFIE

1. Bãltãretu A. , Turismul International, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2004.2. Chiotoroiu Brândusa, Amenajarea turisticã a teritoriului, Edit. Ex Ponto, C-ta, 2005.3. Drãgan M, Litoralul Românesc al Mãrii Negre, ghid turistic, Ed.Ex Ponto, C-ta,

2003.4. Droica Constantin, Ghid practic de turism international si intern, Ed. ALL BEEK,

Bucuresti, 1999.5. Glãvan Vasile, Turismul în România, Ed. Economicã, Bucuresti, 2000.6. Ionescu I., Bonifaciu S., România – Ghid turistic, Bucuresti, 2004.7. Ionescu I., Turismul - Fenomen social, economic si cultural, Ed. Oscar Print,

Bucuresti, 1999.8. Iordan Ion, Bonifaciu Sebastian , România. Ghid turistic, Ed. Garamond, Bucuresti,

1997.9. Laurance D. Mee - ,,Management and Protection of the Black Sea Envirament: An

international Approach”,Istambul, 1995.10. Lãpusan Aurelia, Lãpusan Stefan, Techirghiol pentru Europa, Ed. Alma, Galati,

1999.11. Neacsu Nicolae, Turismul si dezvoltarea durabilã, Ed. Expert, Bucuresti, 2000.12. Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea , Economia turismului, Studii de caz,

Reglementãri, Editura Uranus, Bucuresti, 2002.

70

13. Nistoreanu Puiu – Management în turism, Ed. ASE Bucuresti 2002.14. Stãnciulescu Gabriela – Managementul operatiunilor de turism, Ed. ALL

Beck,2002.15. Stãnciulescu Gabriela, Radu Emilian, Puiu Nistoreanu, Gabriela Tigu, Claudia

Diaconescu, Mihaela Grofu – Managementul Turismului Durabil în Tãrile Riverane Mãrii Negre, Ed. ALL Beck 2000.

16. Teleki Nicolae, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu – România balnearã, lucrare editatã de Organizaţia Patronalã a Turismului Balnear, Bucuresti 2004.

17. *** Ghidul Staţiunilor Litoralului Românesc, Ed. RED SPOT ADVERTISING & MAN BUSINESS INVEST 2003.

18. *** Ghidul hotelier, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1996.19. *** Pliante staţiuni si hoteluri, reviste de turism.20. *** Sind România – catalog staţiuni turistice, Bucuresti, 2000.

71