Dezvoltarea parteneriatelor Tipologii, factori de succes, criterii de perfomanţă Studii de caz

INSTRUMENTE STRUCTURALE 2007-2013

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

FONDUL SOCIAL EUROPEAN POS DRU 2007-2013

UNIUNEA EUROPEANĂ UNIVERSITATEA „1DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013.

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Dezvoltarea parteneriatelor Tipologii, factori de succes, criterii de perfomanţă Studii de caz

21-23. 02.2010. Seminar Albac -ALBA

Lucian MarinaUniversitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Cazul 1Parteneriatul social




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Dinamica parteneriatului social

A d a p t a r e

Evaluare Adoptare

Revizuire Îmbunătăţire Rezultate

Viziune şi angajament__________________________ Viziune comună Participare la decizie Angajament pe termen lung

o Utopie/realism Reprezentare__________________________________

Norme de reprezentare echilibrate o Statut de membru o Orientată spre

beneficiar o Deschisă/Inclusivă

Pe baza unui model adoptat

Roluri şi responsabilităţi________________________ Definite mutual Pe baza unui contract(formal)/pe baze non-formale Planificare/control Relaţii________________________________________ Principii democratice Legitimitate şi recunoaştere reciprocă Deschise / cooperare / coordonare /colaborare Comunicare

o Mediu intern o Mediu extern

Măs

urar

e

M

ăsur

are

DINAMICA PARTENERIATULUI

Mă s u r a r e



AMPOSDRU





AMPOSDRU

Parteneriatul social pentru formare profesională în UE

după distincţia între modelele de piaţă şi modelele educaţionale ale sistemelor formării profesionale

Marea Britanie şi Italia sunt considerate a fi organizate după modelul pieţei, în care întreprinderile sunt responsabile pentru formarea profesională, motiv pentru care formarea angajaţilor se realizează foarte puţin de furnizori de formare externi întreprinderii, iar nevoile de formare sunt bazate pe nevoile pe termen scurt ale patronatului. Modelul pieţei este asociat cu lipsa periodică a calificărilor şi competenţelor, cu lipsa cronică a investiţiilor în formare profesională.

Franţa şi Germania sunt considerate că funcţionează pe baza modelului educaţional, în sensul că formarea profesională a angajaţilor este realizată de furnizori de formare externi întreprinderii




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Parteneriatul social pentru formare profesională în UE

după distincţia între sistemele de formare profesională bazate pe locul de muncă şi cele care se bazează pe şcoală sau sunt coordonate de guvern

Germania şi Danemarca au la bază ucenicia

Franţa se bazează pe sistemul taxelor plătite de patronate

Norvegia este considerată a avea un model bazat pe şcoală

Investiţia în educaţie, ca procent din PIB, este mai mare în ţările din nordul Europei şi mai mică în Germania, unde ucenicia realizată în sistem dual este dominantă în oferta formării profesionale.




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Parteneriatul social pentru formare profesională în UE după rolul Dialogului social în formarea profesională

În Germania, în condiţiile reglementărilor realizate de stat şi ale funcţionării sistemului dual, formarea profesională este inclusă în strategiile pe termen lung, care au la bază parteneriatul social cel mai bine dezvoltat în comparaţie cu celelalte ţări.

În Franţa, dezvoltarea dialogului social este limitată de intervenţia managementului tradiţional dirijist. Italia are un sistem ne-efectiv al dialogului social, iar Marea Britanie înregistrează discontinuităţi majore, chiar dacă există dialog social bine dezvoltat local, în cazul unor locuri de muncă.

Susţinerea politică a participării partenerilor sociali are tradiţie în Franţa, Germania şi Italia, în timp ce în Marea Britanie rolul acestora a crescut după ce laburiştii au venit la putere. Franţa şi Italia înregistrează dificultăţi în organizarea de la locul de muncă ceea ce creează o poziţie slabă pentru sindicate, spre deosebire de Germania.




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Parteneriatului social este o alianţă trans-sectorială a unor indivizi, grupuri sau organizaţii care sun de acord să lucreze împreună pentru a îndeplini o anumită obligaţie sau pentru a-şi asuma o anumită sarcină; îşi împart riscurile şi beneficiile; îşi revizuiesc relaţiile cu regularitate şi, dacă este nevoie, chiar şi acordul încheiat.” (Prince of Wales Business Leaders Frum)

„…. un efort voluntar, bazat pe colaborare, al reprezentanţilor lumii afacerilor, al grupurilor non-profit, şi al agenţiilor guvernamentale care lucrează împreună pentru a rezolva o problemă, o provocare, care este importantă pentru fiecare dintre părţi.” (World Resources Institute)

„Trei sau mai multe organizaţii, care reprezintă sectorul public, privat şi voluntar, care acţionează împreună, pe baza contribuţiei cu diversele lor resurse, în vederea stabilirii unei viziuni comune, cu finalităţi şi obiective clar definite. Obiectivul unui parteneriat este acela de a oferi/de a pune la dispoziţie mai mult decât suma a ceea ce este oferit de fiecare parte.”(Ashridge Centre for Business and Society)

„Oameni şi organizaţii care reprezintă combinaţii ale sectorului public, profit şi al societăţii civile care se angajează voluntar, în scopul beneficiului reciproc, să dezvolte relaţii inovatoare în vederea rezolvării unor probleme comune care apar la nivelul societăţii, prin punerea împreună a resurselor şi competenţelor lor.” (Copenhagen Centre)

Noul parteneriat social –în condiţiile Europei celor 27




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Provocări ale noului parteneriat social1. reconcilierea competitivităţii economice Cu coeziunea socială 2. echilibrarea flexibilităţii pieţei muncii Cu asigurarea ocupării şi a securităţii

sociale a persoanelor 3. investiţia în dezvoltarea actualului construct

european al ţărilor membre În acelaşi timp cu pregătirea pentru

primirea de noi membri 4. identificarea balanţei între participarea

statului în ofertarea serviciilor sociale şi privatizarea completă

5. promovarea interdependenţei regionale În condiţiile respectării culturii naţionale şi a identităţii locale

6. reconcilierea nevoii de constrângere fiscală cu costurile securităţii sociale 7. acordarea de facilităţi şi asistenţă pentru cei

excluşi social

Fără a demotiva sau împovăra celelalte categorii sociale

8. adaptarea instituţiilor Europei la nevoile care derivă din globalizarea economiei

Fără a distruge valorile sociale pe baza cărora au fost dezvoltate aceste instituţii

9. distribuirea puterii între structuri supranaţionale, naţionale şi guvernamentale locale

şi între acestea şi actorii ne-guvernamentali




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Principiile noului parteneriat social (Copenhagen Center)

1. Obiective societale

Motivaţia participării este determinată de obţinerea unor beneficii în interesul societăţii prin includerea în forme de parteneriat social a celor care provin din cadrul grupurilor vulnerabile

2. Inovare

parteneriatul social organizat în vederea susţinerii modelului integrat al dezvoltării economice şi sociale

3. Pluri-partitism Cuprinderea în parteneriat a doi sau mai mulţi reprezentanţi ai sectorului public, privat şi ai societăţii civile, acordând atenţie deosebită nivelului local

4. Voluntariat

Parteneriatele sunt voluntare, bazate pe liber consimţământ, dat fiind faptul că formele obligatorii au arătat că motivaţia este determinată de riscurile neparticipării

5. Beneficii reciproce şi co-participare la investiţii

Detalierea transparentă a rolurilor şi a contribuţiei fiecăreia din părţi, atât pentru investiţii cât şi pentru costuri

6. Efect alchimic Contextul, scopul, partenerii, organizarea şi rezultatele parteneriatului trebuie astfel proiectate şi dezvoltate încât, pe baza sinergiei, parteneriatul să ofere mai mult decât fiecare dintre participanţi




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Cazul 2Parteneriatul pentru dezvoltarea

urbană




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Problematica studiului de cazadaptare după Parteneriat public privat în dezvoltare urbană de Carley Pennink

1. Se va analiza: 2 cazuri de parteneriate de dezvoltare urbană, unul în New York, SUA

şi celălalt în Nijmegen, Olanda. costurile şi beneficiile celor două proiecte din punctul de vedere al

fiecărui partener, efectele relaţiilor parteneriale identificarea factorilor care au contribuit la luarea deciziei iniţiale de a

forma un parteneriat şi analiza acestui fapt pe tot parcursul proiectului.

2. Se vor dezbate următoarele aspecte: De ce au fost aceste parteneriate un succes? Care au fost factorii care au contribuit la atingerea de către parteneri

a consensului în privinţa obiectivelor, a deciziilor şi a altor aspecte? Se poate învăţa ceva din aceste exemple din afară, util pentru

administraţiile locale româneşti care vor încerca în viitor să implice sectorul privat în proiecte de dezvoltare urbană?

3. Se va încerca o aplicaţie pe o idee propusă de participanţi




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Cazul 3Parteneriatul pentru dezvoltarea

comunitară




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Problematica studiului de caz

1. Se vor prezenta: 1 caz de parteneriat pe un proiect de dezvoltare infrastructurală 1 caz de parteneriat în domeniul social 1 caz de parteneriat în domeniul antreprenorial

2. Se vor dezbate următoarele aspecte: Sunt diferenţe tipologice şi regionale în realizarea de parteneriate? Care este eficienţa parteneriatelor public –privat ? Care sunt factorii de succes?




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Nu există o reţetă de succes pentru parteneriat, dar este important ca în cadrul acestei relaţii să fie găsit un echilibru între :

responsabilitate - flexibilitate, Leadership – expertiză - participare, consens - diversitate

RISC: dominarea parteneriatului de instituţiile publice care au capacitatea şi resursele pentru a se ocupa de respectiva problemă.

O reţetă de succes pentru parteneriate?



AMPOSDRU





AMPOSDRU

Criterii de performanţă pentru parteneriatecercetare în 2001 pe 64 de parteneriate de cercetare, Phd. Fang Zhao , Australia,

Criterii de succes Indici de performanţă Angajamentul Timpul şi natura contribuţiei partenerilor Comunicarea Frecvenţa, natura şi modul de comunicare între

parteneri Schimbul Frecventa / cantitatea şi tipul de informaţii /

schimburi de date între parteneri Încrederea Frecvenţa întâlnirilor cu aşteptări de înaltă

încredere faţă de comportamentul celeilalte părţi Profitabilitatea Marjele de profit realizate din proiectele comune Productivitatea Numărul / procentul de proiecte de colaborare

terminate într-un anumit termen şi buget Cota de piaţă Procentul din cota de piaţă obţinut prin

intermediul unor parteneriate Responsabilitatea socială corporativă

Viteza şi natura de receptivitate la problemele de context

Atitudinea angajatului Angajaţi la cifra de afaceri (volum financiar) Inovare şi îmbunătăţire Numărul de noi iniţiative de inovare-îmbunătăţire

introduse Satisfacţia beneficiarului Nivelul de satisfacţie al beneficiarului




AMPOSDRU




AMPOSDRU

Mulţumesc!

Dezvoltarea parteneriatelor Tipologii, factori de succes, criterii de perfomanţă Studii de caz

Documents

Transcript of Dezvoltarea parteneriatelor Tipologii, factori de succes, criterii de perfomanţă Studii de caz