2006

:

Statutul Chinei in contextul actual

Evolutia economica a Chineio Evaluarea activitatii economiceo Indicatori economici

Relatiile economice internationale ale Chineio Mediul concurential

Investitii Directe Straine (ISD)o Societatile multinationale (STN)o Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului

Factori care ar putea incetini procesul de dezvoltare o Factori internio Factori extenio Politici si strategii economice

Obtinerea statutului de putere nucleara Previziuni

.

1

De cativa ani asa zisul “Miracol chinez” este la

ordinea zilei in sectiunea economica a mass-media din toata lumea. Peste tot intilnim articole despre “Cea mai rapida crestere economica din Asia” sau “China– depaseste Marea Britanie ca a patra economie pe glob”, articole care descriu China ca o pasare Phoenix ce se ridica din cenusa sistemului maoist pentru a deveni o noua provocare globala.

1. Statutul Chinei in contextul actual

“Mare cât China” – o expresie arhicunoscută. Şi pe bună dreptate, probabil că unul din sinonimii cei mai la îndemână pentru China ar fi “augmentare”; populaţional, geographic şi, de câţiva ani, economic. Ultimul palier, cel al dezvoltării economice, este cel care provoacă totodată, juxtapus celorlalte, cele mai multe frisoane unor strategi din spaţiul politic şi de securitate occidental.

2

Napoleon Bonaparte ar fi spus : ,, Cand China se va trezi, lumea se va cutremura”. Dezvoltarea Chinei este un fenomen generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara.

În ultimii peste 20 de ani, economia chineză a cunoscut o dezvoltare rapidă. In această perioadă, ritmul mediu de creştere a economiei chineze a depăşit 9%, iar PIB a crescut de circa 8 ori. La ora actuală, China a devenit a patra mare economie a lumii, devansând Marea Britanie în funcţie de produsul naţional brut, se arată într-un raport al Băncii Mondiale (B.M.). Produsul naţional brut al Chinei a fost evaluat la 2.263,825 miliarde dolari în 2005, depăşind cu 94 de milioane, echivalentul a 0,004%, nivelul consemnat de Marea Britanie, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale.      În realizarea clasamentului, Banca Mondiala a luat în considerare produsul naţional brut al fiecărei ţări, exprimat în dolari americani, iar metoda de calcul implementată, numită "Atlas", presupune utilizarea unei medii pe ultimii trei ani a ratelor de schimb, care permite excluderea fluctuaţilor valutare. Statele Unite, Japonia şi Germania ocupă, primele trei poziţii ale clasamentului, în timp ce Marea Britanie a coborât pe locul cinci. Astfel, produsul naţional brut înregistrat de Statele Unite a atins 12.969,561 miliarde dolari, cel consemnat de Japonia s-a ridicat la 4.988,209 miliarde dolari, iar produsul naţional brut al Germaniei s-a plasat la 2.852,337 miliarde dolari.

2. Evolutia economica a Chinei Dezvoltarea Chinei este un fenomen firesc generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara. Cu toate acestea, pentru a ajunge ce este astazi, economia chineza a parcurs un drum extrem de sinuos. Dupa 1976, fostul presedinte DENG XIAO PING ,a hotarat ca China trebuie sa se dezvolte din punct de vedere economic, din punct de vedere al importului si al exportului. Se dorea dezvoltarea in toate domeniile, dar mai ales obtinerea unei “economii deschise”. Datorita dezvoltarii el a dat permisiunea oraselor din sudul Chinei si a celor cu iesire la mare, sa aiba o politica specifica, proprie. Regiunile economice speciale ale Chinei sunt : Shenzhen, Zhuhai, Shantou, Xiamen si Hainan. In anii 90 ai secolului trecut, economia chineză a trecut printr-o perioadă de „supraîncălzire” care a generat inflaţie. Guvernului chinez i-au trebuit 3 ani pentru

3

rezolvarea acestei probleme. Dar, la puţin timp după aceea, economia chineză a fost afectată de criza financiară ce s-a produs în Asia. În acest context, China a adoptat măsuri active şi eficiente, contracarînd cu succes repercusiunile crizei asiatice asupra economiei naţionale. Mai mult, China a aplicat o politică de nedevalorizare a monedei naţionale Renmibi, ajutînd ţările din Asia de Est şi Sud-Est să depăşească greutăţile economice şi jucînd un rol important în

stabilizarea economiei asiatice. Acţiunile responsabile ale Chinei s-au bucurat de aprecierea comunităţii internaţionale. In 2002, în condiţiile în care economia mondială s-a aflat în recesiune, economia chineză a menţinut o creştere cu 7,3%. La nivel de macroindicatori, în 1987 China furniza doar 1,5% din producţia mondială. Ilustrativ, în 2000 PIB-ul ajunsese să cifreze, conform anuarului CIA World Factbook, circa 4.500 mld. USD, adică peste 10% din producţia mondială, ponderea urcând în 2005 la 13,7% corespunzător unui PIB calculat la paritatea puterii de cumpărare de 8.859 mld. USD. Comparativ şi totodată elocvent ca trend, [pornind de la un iniţial 42% din PMB în 1948,] PIB-ul SUA înregistra în 2000 o valoare de 9.963 mld. USD, adică 22,7% din producţia mondială, iar în 2005 la 20,3%, corespunzător unui PIB (la paritatea puterii de cumpărare) de 12.370 mld. USD raportat la un produs mondial brut de 60,71 tril. USD.

3. Relatiile economice internationale ale Chinei Cooperarea Chinei cu străinătatea în plan economic şi tehnologic a cunoscut o evoluţie ascendentă. China s-a instaurat lent, dar sigur, (conform aceloraşi surse susmenţionate) ca: al doilea partener de import al Rusiei, cu 10,8% (după Germania cu 16%); primul partener de import al Indiei, cu 7,1% (volumul schimburilor comerciale cu India – gigantul vecin a atins 13 miliarde USD în 2005); al doilea partener de import al SUA, superputerea căreia îi furnizează nu mai puţin de 15% din importuri (după Canada cu 16,9%). În sens invers, măsurile protecţioniste ale Beijingului, condamnabile poate din perspectiva liberalismului economic dar incontestabil extrem de eficiente, au făcut ca ponderea Chinei în totalul exporturilor să fie de 8,9% în cazul Indiei, 5,5% în cazul Rusiei şi respectiv 4,6% în cel al SUA. Astfel, doar 7,4% din importurile Chinei provin din SUA şi doar 4,6% din Germania, într-o ierarhie dominată de Japonia (cu 15,2%) şi Coreea de Sud (11,6%). Cât priveşte Uniunea Europeană şi ale sale pretenţii de actor global, China i s-a constituit, cu 12,4% din total, ca al doilea partener de import (după SUA cu 15,3%). Şi cum în sens invers, numai 5% din exporturi au ca destinaţie China, deficitul comercial generat Uniunii în 2004 a cifrat 78,5 milioane Euro – cel mai mare deficit din toate relaţiile comerciale bilaterale ale UE.

4

IMPORTURI Consumul industrial, cresterea veniturilor si schimbarea traditiilor de consum fac din China motorul schimbarii configuratiei pietei mondiale. In goana sa dupa resurse, ea trage dupa sine economiile regiunilor din care se aprovizioneaza. Economia inghite anual milioane tone de petrol, cele mai importante cantitati importandu-le din Orientul Mijlociu, Rusia, Australia si Indonezia. Noua moda a localurilor de tip american (ex Mc`Donals), a dus la explozia consumurilor preparatelor din carne de vita, produse fara nici o cautare acum

10 ani de zile, in voga astazi. Castigatoare de pe urma schimburilor obiceiurilor de consum alimentar al sutelor de milioane de chinezi din zonele urbane sunt Canada si SUA, piete de pe care China va importa 350 mii tone carne de vita in urmatorul deceniu. Plantatiile de cauciuc din sudul Thailandei acopera cererea de anvelope a industriei chineze de automobile, al carui ritm anual de crestere este de 75%. Producatorii de otel din Japonia si Coreea de Sud prospera de pe urma celui mai important client, China. Fabricile de componete electronice din Taiwan si Malayesia exporta in China circa 90% din ceea ce produc.

Iar daca pentru Japonia, SUA sau Europa, China este perceputa ca pericol, prin prisma exporturilor sale anuale de 313 miliarde dolari, tarile din Asia de Sud-Est au o perceptie diametral opusa. China este cel mai serios cumparator de materii prime din regiune, in 2003 a cheltuit 413 miliade dolari, bani care au revigorat economiile Thailandei, Taiwanului si Malayesiei. Pentru ele problema nu este deficitul commercial in relatia cu China, ci capacitatea de a face fata cererii ei de materii prime.

Exporturi Industria textile din intreaga lume a fost practic sfasiata de industria textila chineza. China fabrica astazi jumatate din productia de imbracaminte a lumii. Nume de marca, gen Fratelli Piacenza (cu o istorie de 270 de ani in Italia), si-au mutat sediul in China, acelasi lucru intamplandu-se si cu celebrul creator de moda Ermeneglido Zegna. Exporturile chinezesti au crescut cu 28%, fiind cifrate la 762 miliarde de dolari, iar excedentul comercial a atins cifra record de 102 miliarde de dolari. Pentru

5

2006, Agenţia oficială de presă Xinhua estima o creştere cu 20% a volumului comerţului ţării, iar China Security Journal estimează că excedentul comercial al Chinei va atinge 120-130 miliarde USD. In topul exportatorilor din intreaga lume, China a ajuns sa ocupe locul intai, urmata de SUA si Coreea, 43% din totalul exporturilor sale fiind rezultate din productia transnationalelor. Piata chineza este cea mai mare din lume in materie de telefoane mobile, si a doua pe plan mondial pentru calculatoare personale:Acer (Republica Chineza Taiwan), Haier (China) si Lenovo (China). Rata creşterii economice a Chinei în 2005 a fost 9,9%, cea pe primul trimestru al anului în curs 10,3% iar productia industriala a crescut in total cu 11,4%. In pofida unei cresteri a preturilor de 1,8%, inflatia a putut fi tinuta sub control. Rezervele valutare ale tarii se ridica la aproximativ 919 miliarde de dolari, ceea ce pozitioneaza Republica Populara Chineza pe un extrem de onorabil loc secund, imediat dupa Japonia, tara cu cele mai mari rezerve valutare din lume. Creşterea economică a creat condiţiile necesare pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Pînă la sfîrşitul anului 2000, circa un miliard 3OO de milioane de oameni au început să ducă o viaţă decentă, PIB pe cap de locuitor ajungînd la 8OO de dolari americani. De menţionat că, în decursul a 2O de ani, guvernul chinez a salvat 2OO de milioane de oameni din situaţia de sărăcie. Creşterea susţinută a economiei chineze a creat o bază solidă pentru construcţia infrastructurală şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Spre exemplu, hidrocentrala de la cele 3 defileuri ale Fluviului Yangzi este un sistem hidroenergetic avînd rolul de a preveni inundaţiile, a produce enegie electrică şi a servi la navitaţie. Este de asemenea important pentru turism şi protecţia mediului (o sursă de energie curata).

4.Investitii Directe Straine (ISD)

Intrarile de ISD in Asia de sud, de est si de sud-est, inclusiv Oceania, au atins cote si mai inalte in 2005 –165 de miliarde de dolari SUA– reprezentand o crestere de 19% fata de anul 2004, se arata in Raportul mondial al investitiilor 2006, elaborat de UNCTAD1. Regiunea si-a continuat cresterea economica si a devenit tot mai atractiva pentru investitorii straini, in special in tarile cu costuri relativ scazute. In plus, zona a devenit un loc fierbinte al corporatiilor transnationale (CTN) care investesc in servicii financiare si in industria tehnologiilor de varf.. China a fost din nou cel mai mare receptor de investitii straine directe din regiune (figurile 1 si 2a), dar si cel mai mare receptor dintre toate tarile in curs de dezvoltare din lume. Intrarile de ISD din China s-au ridicat la 72 miliarde de dolari

1 UNCTAD= Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare -,,ISD din tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie: Rolul lor in dezvoltare’’-

6

SUA. Numai ISD nefinanciare s-au ridicat la 60 de miliarde de dolari SUA, inregistrand un declin usor, in timp ce fluxurile catre serviciile financiare s-au ridicat la 12 miliarde de dolari, cresterea datorandu-se investitiilor masive in bancile chinezesti. Hong Kong (China) si Singapore si-au pastrat pozitia de al doilea, respectiv al treilea receptor major din regiune, atragand investitii straine directe in valoare de 36, respectiv 20 miliarde de dolari SUA. Mai multe state membre ale Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN2) au inregistrat de asemenea cresteri ale fluxurilor de ISD. In China, ISD in sectorul manufacturier se reorienteaza acum catre tehnologiile avansate. Si tot in China Airbus intentioneaza sa construiasca o linie de asamblare a avionului A320. Se simte, insa, tendinta unei schimbari a interesului catre servicii in regiune, in particular cele bancare, telecomunicatii si imobiliare.

Politica de reconstructie a economiei chineze a implementat multiple facilitati fiscale care nu au intarziat sa atraga masiv investitiile straine in China. Prin acest procedeu, China a reusit sa atraga mariile companii transnationale ale lumii, care si-au stabilit sediul central la poalele Marelui Zid. SUA, Japonia, Coreea de Sud, Singapore si Finlanda au dat tonul investitiilor straine in economia chineza, aducand, in 2003, 41 de miliarde de dolari in tehnologie si fonduri. Samsung, IBM, Nokia, Motorola, Intel au deschis in China cel mai mare numar de filiale din lume. Fara indoiala apetitul lor investitional a fost si este determinat de avantajele ce vin la pachet cu marimea si crestera pietei interne chineze, cu surplusul de forta de munca, cu lanturile de furnizori extrem de bine organizate si, nu in ultimul rand,cu oferta generoasa a guvernului chinez in materie de facilitati fiscale. Forta de munca este disciplinata,produce mult si costa putin.Un muncitor calificat este platit cu 43 euro pe luna. Este salariu mediu brut lunar al unui inginer, architect sau medic este de circa 100 euro lunar. Salariul mediu brut lunar al unui polonez este de 547 euro lunar iar al unui sloven de 1100 euro lunar. Alaturi de forta de munca, regimul fiscal este cel de-al doilea punct de atractie pentru capitalul strain. Companiile straine platesc impozite de pana la 27%, cu 6% mai mici decat cele locale, si se bucura de reduceri si scutiri fiscale daca isi localizeaza productia intr-una din cele sase zone economice speciale sau in una din cele 14 zone libere. Cota de impozitare a companiilor care-si deschid capacitati de productie in aceste zone este de 15%. Nu in cele din urma, conteaza si legile aspre care sanctioneaza evaziunea fiscala si coruptia functionarilor publici chinezi. Pentru frauda fiscala sau “spaga” in valoare de 2500 euro, pedeapsa legala este de neconceput pentru lume occidentala, 20 ani inchisoare.

2 ASEAN = Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore, Brunei, Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam

7

Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului, in 2001, a impus schimbarea politicii de atragere a investitorilor straini. Pentru ca legiile OMC interzic discriminarea fiscala intre companiile nationale si cele straine, guvernul chinez este nevoit sa reformeze codul fiscal in vigoare, actionand in doua directii. Prima consta in unificarea cotelor de impozitare la 24%-27% pentru toate companiile de pe piata, indiferent de originea capitalului. Cea de-a doua se refera la taxa pe valoarea adaugata. In prezent este de 17% si se plateste de catre toate companiile producatoare. Noul cod fiscal va stabili posibilitatea unor deduceri substantiale ale TVA pentru impozitele de echipamente ale companiilor din industria chimica, metalurgica, IT, constructii de nave si automobile. Prin aceasta reforma, guvernul de la Beijing incearca sa impuste doi iepuri dintr-un foc: impacarea OMC-ului si stimularea capitalului, indiferent de provenienta. Noul cod fiscal va fi definitivat in urmatorii doi ani de zile, iar implementarea sa va lua sfarsit in 2010.

Dupa valul din 2004, iesirile de ISD din regiune au scazut in 2005 cu 11%. Totusi, acestea au ramas relativ insemnate (68 de miliarde de dolari SUA). Conform Raportului Mondial al Investitiilor 2006, care acorda o atentie speciala tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie in postura de surse importante ale investitiilor straine directe, recenta crestere a corporatiilor transnationale (CTN) din aceste tari a fost determinata in special de companii avand sediul principal in tarile asiatice in curs de dezvoltare. Asia de est si cea de sud-est gazduieste aproximativ patru cincimi din primele 100 de corporatii transnationale din tarile in curs de dezvoltare (tabelul 1 cu principalele 10 CTN asiatice). Noile economii industrializate din Asia si anume Hong Kong (China), Republica Coreea, Singapore si provincia chineza Taiwan au ramas – in pofida unui regres semnificativ al iesirilor de ISD din 2005 – principala sursa de ISD din tarile in curs de dezvoltare (figura 2b). Intre timp, cresterea rezervelor valutare ale Chinei a stimulat si cresterea rapida a iesirilor de ISD din aceasta tara, contribuind la reconturarea tiparului de fluxuri din Asia. Iesirile de ISD din Asia de sud, de est si de sud-est se axeaza inca pe servicii, desi o proportie tot mai mare a iesirilor de capital din regiune (China), a vizat resursele naturale si manufactura. In ceea ce priveste fuziunile si achizitiile transfrontaliere, cota combinata a sectoarelor manufacturier si primar a crescut semnificativ – de la 29% in 2004 la 54% in 2005. Companiile asiatice de energie, din China, si-au sporit eforturile de achizitionare a activelor petroliere. Corporatia Nationala Petroliera din China (CNPC) a achizitionat in August 2005 PetroKazakhstan contra sumei de 4,2 miliarde de dolari SUA – de departe cea mai mare afacere din industria petroliera si de gaze naturale incheiata de o companie provenind dintr-o tara in curs de dezvoltare sau cu economie

8

in tranzitie. China se afirmă tot mai incisiv în arena internaţională în domeniul investiţiilor strategice susţinute de Guvern: în mine din Canada şi Australia, la cele în exploatarea resurselor naturale în state din America de Sud, şi de la achiziţionarea a companiei IBM de către concernul chinez Lenovo Group, la încercarea de anul trecut a companiei de stat CNOOC de a cumpăra compania UNOCAL. În contextul în care principalul favorit la preluarea acţiunilor UNOCAL părea la vremea respectivă compania americană Chevron, care ofertase 16 mld. USD, surpriza de proporţii s-a produs însă atunci când în joc a intrat CNOOC, care a licitat cu 2,5 mld. mai mult decât Chevron. Insa preocuparile in legatura cu securitatea nationala, au dus la blocarea cumpararii Unocal (Statele Unite ale Americii) de catre CNOOC (China). Miza strategică a fost extrem de importantă, fie şi numai prin prisma faptului că UNOCAL deţinea la rândul ei 54% din concernul CentGas, care controlează oleoductele strategice care vor transporta petrolul caspic spre India, Pakistan, China şi Japonia. O data cu intarirea sprijinului guvernamental si cu incheierea unor fuziuni si achizitii transfrontaliere majore, cresterea investitiilor straine provenind din China poate continua.

FDI Inflows

60.6

14.8

7.7

5.5

1.9

4.6

1.4

1.1

1.6

35.9

20.1

7.2

6.6

5.3

4

3.7

2.2

2

34

72.4

0 20 40 60 80

China

Hong Kong, China

Singapore

Republic of Korea

India

Indonezia

Malaysia

Thailand

Pakistan

Vietnam

2004

2005

A)

9

FDI Outflows

1.8

7.1

8.5

4.7

3.4

2.1

2

0.1

0.6

32.6

11.3

6

5.5

4.3

3.1

3

1.4

0.2

0.2

45.7

0 10 20 30 40 50

Hong Kong, China

China

Taiwan Province of China

Singapore

Republic of Korea

Indonezia

Malaysia

India

Thailand

Philippines

2005

2004

B)

5. Factori care ar putea incetini procesul de dezvoltare

Exista teorii precum ca incetinirea procesului de dezvoltare este inevitabila datorita unor factori externi si interni: necesarul de resurse energetice, respectiv diferentele socio-economice din mediul rural la mediul urban. Recentele politici interne şi externe ale

guvernului de la Beijing, sunt grăitoare pentru încercarea vizibilă de minimizare a vulnerabilităţilor (interne) şi contracare a potenţialelor ameninţări (externe).

În plan intern, noile reglementări adoptate în 2005-2006 sunt indubitabil mai liberale faţă

10

de minorităţile religioase. Diferentele socio-economice din mediul rural la mediul urban socio-economică costituie o problema pentru chinezi. Din populatia totala de 1,3 miliarde de locuitori, in prezent doua treimi din populatia tarii (800 de milioane) traiesc in spatiul rural, iar aproximativ 90 de milioane de persoane, din care 76 milioane din spatiul rural, traiesc din mai putin de un dolar pe zi (pragul de saracie definit pe plan international), conform cifrelor furnizate de China. Insă pe de o parte că numărul acestora a scăzut continuu pe parcursul ultimilor 5 ani, iar pe de altă parte că guvernul a oferit stimulente variate ţăranilor pentru a părăsi sectorul rural. Guvernul de la Beijing spera sa mute 400 de milioane in orase in viitorii 25 de ani. Un asemenea exod va necesita constructia de infrastructuri gigantice: locuinte, scoli, sosele care vor consuma resurse enorme la nivel mondial. Reformele, chiar dacă mai lente, date fiind mărimile absolute în care se judecă situaţia, sunt vizibile, în special cele destinate reducerii disparităţilor dintre mediul rural (segmentul populaţional cel mai defavorizat) şi cel urban. Desi în ultimii 7 ani, circa 25 de milioane de angajaţi şi-au pierdut locul de muncă urmare restructurării/închiderii unor întreprinderi de stat ineficiente, sistemul de securitate sociala a generat circa 12 milioane de locuri de munca anual care acopera treptat cele 20-30 de milioane locuri de munca necesare.

În registrul factorilor externi care susţin o prognoză negativă, cel mai vehiculat este cel al dependenţei energetice a Chinei, al cărei necesar energetic se presupune că va frâna sever dezvoltarea actualei economii „supraîncălzite”. Ilustrată la nivel macro de o

valoare a PIB care aprope că s-a dublat în intervalul 2000-2005, dezvoltarea economică fulminantă prin ritm şi anvergură a Chinei reclamă un uriaş consum de materii prime. La momentul actual, China desi este cel mai mare producator de otel (mai mult decit SUA si Japonia luate impreuna), ea a trebuit sa importe 40 de milioane de tone pentru a-si satisface necesarul intern, ocupand astfel primul loc în lume la

11

consumul de oţel (25% din producţia mondială, comparativ cu 12% în cazul SUA) şi de cupru şi se plasează în topul consumatorilor de aluminiu, zinc, platină, etc. Judecând şi după timpul scurt, consumul de petrol este cel care a înregistrat probabil cea mai spectaculoasă evoluţie în contextul în care, deşi a început să importe petrol abia în 1993, China reprezintă la ora actuală al doilea importator din lume (mai exact 32% din necesarul său) şi acoperă 30% din rata marginală a consumului mondial de petrol. Numai în 2005, China a consumat 318 milioane tone de petrol. În context, diverse estimări prospective apreciază că în 2010 China va importa 3 milioane de barili3 pe zi (reprezentând 40% din necesarul său de petrol), iar în 2030 circa 10 milioane. Referitor la dependenţa energetică, strategic din punct de vedere economic şi intercondiţionat militar, Beijingul urmăreşte minimizarea vulnerabilităţii strategice generate de: pe de o parte dependenţa Chinei de petrolul din zona-cheie a Golfului Persic (cu prezenţa militară americană) şi pe de altă parte transportul maritim al acestuia spre piaţa internă, acestea în contextul în care arcul Golful Persic – Marea Arabiei – Oceanul Indian este controlat autoritar de trupele navale, terestre şi aeriene americane. Strategii chinezi şi-au asumat ca obiectiv general crearea unor asigurări că Statele Unite nu vor fi în poziţia de a întrerupe fluxul de aprovizionare energetică a Chinei, mijloacele identificate fiind planificate diacronic.

Astfel, pentru că decalajul militar faţă de SUA este insurmontabil pe termen mediu, primul mijloc al securizării aprovizionării energetice pare să conste în crearea unei reţele largi şi profunde de relaţii bilaterale “sigure” cu statele Orientului Mijlociu în cadrul a ceea ce literatura de specialitate a numit deja plastic “diplomaţia petrolului”. Pe termen mediu, un alt mijloc constă în asistarea statelor “prietene” (şi implicit ostile SUA) în dezvoltarea propriilor apabilităţi militare. Şi tot pe termen mediu, China urmăreşte constituirea unor depozite strategice de rezerve de petrol, pentru orice eventuale „crize” neaşteptate în care aprovizionarea sa externă ar fi întreruptă. S-au construit depozite de 32,7 milioane de barili în provincia Jenhai din estul Chinei, alte capacităţi similare de stocare fiind construite în provinciile Liaoning şi Shandong. Într-o primă fază, rezervele strategice ar trebui să acopere necesarul pentru cel puţin 30 de zile, urmând ca în următorii 10 ani, capacitatea de autoaprovizionare să crească la 6 luni. În sfârşit, mijlocul identificat pe termen lung este, firesc, dezvoltarea propriilor capabilităţi militare până la punctul în care China să practice o disuasiune eficace şi poate chiar să-şi asume o confruntare militară directă cu SUA. Aceleiaşi strategii i se subsumează şi construirea de către chinezi de facilităţi militare proprii de-

3 Barili = unitate de masura pentru capacitate, in special pentru produse petroliere, circa 160 de litri

12

a lungul rutei menţionate - în Pakistan (la Gwadar, în sud, nu departe de strâmtoarea-cheie Hormuz), în Myanmar (aproape de strâmtoarea Malacca) şi Cambogia (la Kompong- Sihanoukville).

6. Obtinerea statutului de putere nucleara Cresteri uriase ale economiei chineze din ultimii ani nu au neglijat insa problema militara sau cea referitoare la arme nucleare sau cuceriri spatiale. Putere nucleara a Chinei este recunoscuta acum prin existenta celor 20 de rachete nucleare intercontinentale si cele 6 submarine nucleare.Armata Chinei este cea mai mare din lume,cu 2,5 milioane de soldati la care se mai adauga 1,3 milioane personal paramilaitar care alcatuiesc fortele politienesti. Mai nou China a solicitat chiar aderarea oficiala la grupul tarilor exportatoare de materiale nucleare. Programele de cercetare, recenta unificare cu UE pentru lansarea de sateliti artificiali sunt alte cateva aspecte care spun multe

despre ambitiile Chinei in mai largul context mondial. Pentru a contrataca expansiunea Chinei, SUA incearca permanent diverse tehnici de limitare, de la cele de natura pur economica, la cele care tin de inarmare si de apararea drepturilor omului.

7.Previziuni China ar putea deveni cea mai puternica economie din lume in urmatorii 25 de ani, devansand SUA. Previziunea ii apartine lui Stanley Fisher, guvernatorul bancii centrale a Israelului, care a ocupat anterior pozitia de prim-director general adjunct al Fondului Monetar International (FMI). Dezvoltarea Chinei este un fenomen firesc generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara. Dupa ce autoritatile de la Beijing vor lua masurile necesare pentru aprecierea monedei nationale, yuanul si daca economia chineza va creste in continuare, in termeni reali, intr-un ritm cu 7% mai rapid decat economia Statelor Unite, in conditiile mentinerii unui curs de schimb constant al valutelor, cum s-a intamplat in ultimii 20 de ani, Produsul Intern Brut (PIB) al statului asiatic va depasi intr-adevar indicatorul dezvoltarii economice a Statelor Unite in aproximativ un sfert de secol.

13

CorporationHome

economy Industry

Assets  

Sales  

      Foreign Total Foreign TotalHutchison Whampoa Limited

Hong Kong, China Diversified 67638 84162 11426 23080

Petronas- Petroliam Nasional Bhd Malaysia

Petroleum expl./ref./distr. 22647 62915 10567 36065

Singtel Ltd Singapore Telecommunications 18641 21626 5396 7722Samsung Electronics Co., Ltd.

Republic of Korea

Electrical & electronic equipment 14609 66665 61524 79184

CITIC Group China Diversified 14452 84744 1746 6413

LG Electronics Inc.Republic of Korea

Electrical & electronic equipment 10420 28903 36082 41782

China Ocean Shipping Group Company China Shipping 9024 14994 4825 11293Jardine Matheson Holdings Ltd

Hong Kong, China Diversified 7141 10555 5830 8988

Formosa Plastic Group

Taiwan Province of China Industrial chemicals 6968 58023 6995 37738

Hyundai Motor Company

Republic of Korea Motor vehicles 5899 56387 15245 51300

14

15

Bibliografie:

UNCTAD- Raportul mondial al investitiilor 2006 ,, ISD din tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie: Rolul lor in dezvoltare’’

Site: www.chinaonline.com www.HotNews.ro www.Globalizarea.com www.sferaonline.ro www.blogspot.com www.chinaembassy.org.ro/

16