DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

28
ARGUMENT Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naştere acum 30 de ani, ca răspuns la apariţia problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale, în special a celor legate de energie. Practic, Conferinţa privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul în care se recunoaşte că activităţile umane contribuie la deteriorarea mediului înconjurăor ceea ce pune în pericol viaţa omului. În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare aşa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun” care dă şi cea mai citată definiţie a dezvoltării durabile: Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Termenul de dezvoltare durabilă a început să devină însă, foarte cunoscut abia după Conferinţa internaţională privind mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, cunoscută sub numele de “Summit-ul Pământului” la care au participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor convenţii referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan şi dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) şi stoparea defrişărilor masive. Tot atunci a fost elaborată şi Agenda 21, sau Agenda dezvoltării durabile - planul de susţinere a dezvoltării durabile. La 10 ani de la Conferinţa de la Rio, în 2002, a avut 1

Transcript of DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Page 1: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

ARGUMENT

Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naştere acum 30 de ani, ca răspuns la apariţia

problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale, în special a celor legate de energie.

Practic, Conferinţa privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul în care se

recunoaşte că activităţile umane contribuie la deteriorarea mediului înconjurăor ceea ce pune

în pericol viaţa omului.

În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare aşa-numitul Raport Brundtland,

al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun” care dă şi cea mai citată definiţie a dezvoltării

durabile: Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite

posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Termenul de dezvoltare durabilă a început să devină însă, foarte cunoscut abia după

Conferinţa internaţională privind mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio

de Janeiro în vara lui 1992, cunoscută sub numele de “Summit-ul Pământului” la care au

participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai

multor convenţii referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan şi dioxid de

carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) şi stoparea defrişărilor masive. Tot

atunci a fost elaborată şi Agenda 21, sau Agenda dezvoltării durabile - planul de susţinere a

dezvoltării durabile.

La 10 ani de la Conferinţa de la Rio, în 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul

privind dezvoltarea durabilă.

Turismul durabil înseamnă abilitatea destinaţiei turistice de a rămâne competitivă

împotriva tuturor problemelor apărute, de a atrage vizitatorii pentru prima oară şi să-i

fidelizeze ulterior, de a rămâne unică din punct de vedere cultural şi a fi într-un permanent

echilibru cu mediul ambiant.

Turism durabil cuprinde dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi

marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului, cu

asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale pentru generaţiile viitoare.

Dezvoltarea turistică durabilă nu este doar un concept dezbătut, completat sau

reformulat în cadrul conferinţelor purtate pe această temă.

Necesitatea protejării bogăţiilor naturale, sociale şi culturale care constituie

patrimoniul comun al umanităţii şi a satisfacerii nevoilor turiştilor şi populaţiei locale a

generat apariţia în practică a unor forme de turism durabil.

Obiectivele, principiile, cerinţele dezvoltării turistice durabile se găsesc în forme ale

1

Page 2: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

turismului cum ar fi: ecoturism, turism rural sau turism cultural.

Aceste forme sunt expresia dorinţei ca turismul să reprezinte nu numai în prezent un

factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare ci şi o soluţie practică de păstrare nealterată a

mediului.

2

Page 3: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Cap.1

DEZVOLTAREA DURABILĂ

1.1 Conceptul de dezvoltare durabilă

Geneza conceptului de dezvoltare durabilă îşi are rădăcinile în recunoaşterea din partea

unor ştiinţe sociale, a necesităţii punerii unor probleme de dezvoltare fără limite în economiile

naţionale. La forumul economic de la Davas din Elveţia, în 1996 s-a pus problema pentru

prima oară a globalizării afacerilor şi comerţului. Unele state au fost proglobalizare iar altele

au fost contra deoarece s-a ajuns la concluzia că toate ţările dezvoltate să beneficieze de pe

seama globalizării.

Esenţa dezvoltării durabile a societăţii umane este dată de modul de gestionare,

actuală şi viitoare, a resurselor sale naturale, energetice, materiale şi informaţionale, în raport

cu obiectivele creşterii economice şi asigurarea unei calităţi din ce în ce mai bune a vieţii şi a

mediului. Cele mai multe entităţi umane aspiră la realizarea dezvoltării economice pentru a

securiza creşterea standardelor de viaţă şi pentru a proteja şi îmbunătăţi mediul înconjurător,

atât pentru ele însele cât şi pentru generaţiile viitoare. Reconcilierea acestor două aspiraţii

reprezintă nucleul conceptului de dezvoltare durabilă şi se sintetizează prin dualismul

ecosistem-ecoeficienţă.

Dezvoltarea durabilă presupune atingerea a trei obiective şi anume: creşterea

economică, bunăstarea socială şi protecţia mediului. Pentru dezvoltarea unui sector de

activitate şi a societăţii în ansamblu trebuie ca toate aceste deziderate să fie atinse.

3

Page 4: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Triunghiul durabilităţii

Atât protecţia mediului cât şi activitatea economică afectează calitatea vieţii. Deseori,

investiţiile economice şi protecţia mediului „merg mână în mână”, această convergenţă

reprezentând situaţia ideală. Dezvoltarea economică este realizată nu numai pentru

satisfacerea nevoilor materiale de bază, ci şi pentru a furniza resursele de îmbunătăţire a

calităţii vieţii în direcţii ca sănătatea, educaţia şi un mediu bun.

Multe forme de dezvoltare economică fac apel la mediu, în sensul că ele folosesc

resursele naturale, energetice, materiale şi informaţionale (resurse aflate, de cele mai multe

ori, la limită) şi generează produse poluante şi deteriorări ale mediului. Dar, în acelaşi timp,

există multe căi prin care anumite tipuri de activitate economică pot proteja sau îmbunătăţi

mediul înconjurător.

Acestea includ măsurile de eficientizare a utilizării resurselor naturale, energiei,

materialelor, informaţiilor, tehnologii şi tehnici îmbunătăţite de management, o mai bună

proiectare şi marketing pentru produse, minimizarea deteriorărilor aduse mediului (tehnologii

nepoluante, tehnologii mici consumatoare de materiale şi energie, tehnologii de valorificare a

deşeurilor, biotehnologii etc.), practici agricole prietenoase pentru mediu, o mai bună utilizare

a pământului şi construcţiilor, eficienţa îmbunătăţită a transporturilor etc.

Una dintre provocările majore ale dezvoltării durabile este de a găsi căi de încurajare a

activităţilor economice prietenoase pentru mediul înconjurător şi a descuraja activităţile care

provoacă deteriorări ale mediului (poluarea aerului, apelor şi solului, respectiv subsolului).

Deoarece mediul şi resursele sale sunt partajate între diverşi utilizatori, pentru extinderea

largă a protecţiei şi economisirii acestora este necesară acţiunea colectivă.

Deciziile asupra dezvoltării economice trebuie luate avându-se în vedere costurile

poluării potenţiale şi deteriorărilor aduse mediului, precum şi valoarea resurselor care sunt

consumate şi, prin conversie, valoarea oricăror îmbunătăţiri aduse mediului. Totuşi, deseori,

este dificil de stabilit care sunt costurile de mediu, ce cantitate de resurse poate fi utilizată fără

4

Page 5: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

a afecta regenerarea acestora şi ce beneficii există sau vor fi asigurate ca urmare a unei

anumite acţiuni umane.

Mediul se tratează ca un bun gratuit, aflat la dispoziţia tuturor participanţilor la

activităţi de toate tipurile (nu numai economice). Un obiectiv cheie al politicilor de dezvoltare

durabilă este de a preveni această situaţie, prin asigurarea că toate costurile şi beneficiile sunt

distribuite echitabil, cum se cuvine. Obiectivul prezentat este avut în vedere în totalitate la

stabilirea deciziilor majore economice în sectoarele public şi privat, în cadrul unui

management strategic şi integrat al dezvoltării durabile, pe toate nivelurile de dezvoltare

(local, regional, naţional şi global).

În ceea ce priveşte „resursele naturale şi

energetice”, activităţile se desfăşoară pe două

direcţii principale:

- utilizarea raţională a resurselor

naturale prin tehnologii de prelucrare economică

(reducerea şi reciclarea deşeurilor), respectiv

reducerea consumului

- folosirea unor surse neconvenţionale

de energie. În prezent, accentul se pune pe

utilizarea raţională a resurselor naturale şi energetice, devenit astfel un imperativ al

prezentului. Alături de acestea, resursele materiale şi informaţionale completează ansamblul

resurselor dezvoltării durabile.

5

Page 6: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Cap. 2

TURISMUL DURABIL

2.1 Fenomenul turismului

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea

desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ).

Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade

sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi

şi sociologi.

Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind

puternic articulat în mediul înconjurător.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost defint în

variante dintre cele mai felurite:

- “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord);

- “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul

de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturii,

datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute”

(Jan Medecin);

- “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a

sănătăţii şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului

pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al

perfecţionării mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural

antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de

turism.

Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:

- turismul balnear maritim - cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat

pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice;

- turismul montan şi de sporturi de iarnă - practicat pe arie largă pentru

drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarnă;

- turismul de cură balneară - prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale

unor factori naturali (izvoare termale şi minerale, nămoluri, aer ionizat);

6

Page 7: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

- turismul cultural - organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură

şi a altor realizări ale activităţii umane;

- turismul comercial expoziţional - a cărui practicare este ocazionată de mari

manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori;

- turismul festivalier - prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice,

folclorice) naţionale sau internaţionale;

- turismul sportiv - de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi

internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive,

interne şi internaţionale, până la manifestări sportive de amploare (olimpiade,

competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.);

- turismul de vânătoare (safari) - practicat de ţările occidentale, în general pe

teritoriul Africii, al Americii Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o

formă de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare – marcată de spectaculos şi

inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu

diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale

patrimoniului faunistic al Terrei.

Tipurile de turism se diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin

acestea, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.

2.2 Responsabilităţi în dezvoltarea turismului durabil

Multe destinaţii şi mulţi organizatori de turism sesizează astăzi valoarea conservării

mediului şi îşi schimbă practicile profesionale spre protejarea resurselor naturale şi

îmbunătăţirea calităţii mediului, spre educarea turiştilor în scopul minimizării influenţei

acestora asupra habitatelor umane, culturale şi ambientale. Cheltuirea banilor cu

raţionament de către turişti poate ajuta la crearea unor oportunităţi mai bune pentru

afacerile, gospodăriile şi artizanii locali, sprijinind creşterea economică din zonele de

destinaţie.

Domeniile majore în care turismul exercită o puternică presiune asupra mediului,

prezentate într-o oarecare ordine a impacturilor, sunt:

→ consumul de spaţiu şi de resurse, determinat de extinderea amenajărilor în

funcţie de cerinţele consumatorului turistic. Amenajările turistice conduc la scoaterea din

circuitul agricol, a importante suprafeţe, mai ales din apropierea marilor oraşe, unde s-au

construit parcuri de recreere si distracţii;

→ presiunea asupra mediului înconjurător, reflectată în apariţia supraaglomerării

7

Page 8: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

unor zone, conducând chiar la apariţia unor stări conflictuale.

→ degradarea mediului înconjurător ca efect al poluării de toate categoriile (aerului,

apei, siturilor, poluare acustică, degradarea peisajelor, locurilor şi monumentelor istorice

etc.).

→ acţiuni de vandalism şi înscripţionare rebelă;

→ distrugerea iremediabilă a resurselor şi caracteristicilor mediului înconjurător în

termenii unei dezvoltări mai mult sau mai puţin stăpânite, animată, însă, de interese

pecuniare.

Problema impactului turismului asupra mediului este pe cât de importantă pe atât de

diversificată.

Deşi definit ca o „industrie fără fum”, turismul contribuie direct şi indirect, la

creşterea poluării globale. Utilizarea mijloacelor auto în transporturile turistice poluează

atmosfera, avioanele ridică nivelul poluării sonore, turismul neorganizat şi gradul redus de

culturalizare a turiştilor sunt sursele unei poluări a peisajului cu diverşi agenţi. La acestea se

adaugă poluarea estetică – prin neintegrarea construcţiilor în liniile peisajului natural sau ale

tradiţiilor arhitectonice ale zonei respective, sau poluarea spirituală – prin apariţia produselor

turistice de tip kitsch.

Turismul durabil este definit ca un turism care este, din punct de vedere ecologic,

acceptabil pe termen lung şi viabil din punct de vedere financiar, respectând întru totul

valorile sociale şi culturale ale populaţiilor locale. Acestea ameliorează relaţiile dintre

industria turistică, turişti, ţările sau regiunile vizitate şi mediul înconjurător.

Astfel, turismul durabil este o formă de turism care:

• este durabil pe plan economic, adică bine planificat şi bine administrat în scopul

păstrării calităţii mediului ambiant, oferind turiştilor experienţe de primă calitate şi

ameliorării calităţii vieţii în zonele receptoare;

• protejează mediul înconjurător respectând capacitatea spaţiilor naturale şi a aerului

protejat prin menţinerea diversităţii biologice;

• este diversificat, datorită posibilităţii de a se adapta caracteristicilor mediului

destul de variate;

• privilegiază participarea populaţiei locale la diferite activităţi legate de consumul

turiştilor şi poate contribui cu fonduri la conservarea siturilor ecologice, clădirilor şi

vestigiilor turistice.

Pentru ca dezvoltarea turistică să se realizeze pe principii durabile, cei în cauză

trebuie să ţină seama de componentele durabilităţii şi anume:

− mediul înconjurător, ce reprezintă materia primă pentru desfăşurarea acţiunilor

8

Page 9: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

turistice;

− economia, care permite susţinerea unei anumite eficienţe a turismului ca afacere

atât pentru micii întreprinzători locali cât şi pentru marii touroperatori;

− oamenii, atât din prisma unor condiţii sociale satisfăcătoare pentru turişti cât şi

prin prisma avantajelor pentru populaţia locală.

Orice tip de dezvoltare care include dezvoltarea turismului dă naştere la schimbări în

zona vizată. Însă, aceste schimbări trebuie menţinute în anumite limite acceptabile, prin

respectarea normelor de amenajare turistică, printr-o planificare atentă a activităţilor legate

de crearea infrastructurii sau prin educarea turiştilor.

În strategia de amenajare turistică a unei zone pe principii durabile, trebuie să se

urmărească unele elemente care să vizeze:

− corelaţionarea infrastructurii turistice cu potenţialul natural şi antropic al mediului

ambiental;

− dimensionarea riguroasă a bazei tehnico-materiale turistice şi implicit a

staţiunilor, evitându-se fenomenul de aglomerare turistică şi pericolul de degradare a

peisajului, „materia primă” de bază în ansamblul turistic al zonei;

− protejarea resursei „estetice” a mediului, fenomen independent de o serie de

factori ca: extracţia de resurse naturale, activitatea urbană a omului, acţiuni de petrecere a

timpului liber etc.

O creştere prost controlată a activităţii turistice generează probleme de mediu

înconjurător şi sociale care, nu numai că au efecte negative pentru comunităţile locale, dar

pot, pe termen lung, să diminueze beneficiile, locurile de muncă create şi să sărăcească

diversitatea biologică a destinaţiei lor.

Turismul trebuie, deci, să integreze dezvoltarea durabilă. Pentru a reduce

impactul asupra mediului înconjurător, industria turismului a pus în aplicare mai multe

tipuri de iniţiative voluntare.

Aceste demersuri voluntare includ:

• punerea în aplicare a unui sistem de management al mediului înconjurător;

• declaraţii şi coduri de conduită, destinate favorizării luării la cunoştiinţă de către

turişti a termenilor de turism durabil;

• sume ce garantează calitatea ecologică.

Industria turistică, în scopul dezvoltării într-o concepţie durabilă, a adoptat

managementul mediului înconjurător (SME), cum ar fi ISO şi EMAS, fiind considerat un

mijloc eficient pentru o dezvoltare armonioasă a mediului înconjurător.

9

Page 10: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

În conformitate cu directivele Uniunii Europene, toate ţările membre au fost

obligate să introducă în legislaţia naţională prevederi referitoare la impactul pe care îl au

asupra mediului marile proiecte de investiţii. Prin aplicarea acestui sistem de management

se pot preveni, reduce sau stăpâni impactul asupra mediului înconjurător.

Pentru a facilita punerea în aplicare a SME-ului, asociaţiile şi organismele

internaţionale au participat la redactarea unor ghiduri practice care au ca scop să ajute

„actorii” industriei turistice în:

• diminuarea impactului asupra mediului înconjurător la nivel de energie, apă,

deşeuri, zgomot şi poluare atmosferică;

• definirea liniilor de acţiune pentru protejarea unui turism receptiv la problemele

mediului ambiant, cu aplicarea unor soluţii arhitecturale, de inginerie a construcţiilor şi de

dotare a acestora, fără efectuarea mediului şi în conformitate cu specificul fiecărei zone;

• practicarea unei educaţii active a turiştilor în vederea îmbunătăţirii

comportamentului acestora faţă de tot ce îi înconjoară.

Provocări ale turismului durabil:

1.Cererea turistică este proporţională cu calitatea mediului înconjurător.

2.Turismul este activitatea care protejează mediul rural mai mult decât alte activităţi.

3.Turismul face să crească populaţia în zonele de destinaţie turistică.

4.Activitatea turistică poate să fie o forţă puternică în ceea ce priveşte moştenirea culturală şi

conservarea mediului.

5.Turismul durabil a devenit un cult, mai ales atunci când el se desfăşoară sub forma

ecoturismului. Turismul poate avea un impact pozitiv şi unul negativ asupra mediului.

2.3 Activitatea de turism pe plan mondial

De-a lungul timpului, încep să se diversifice motivaţiile de călătorie, conturându-se tot

mai mult activitatea de turism, determinată de acţiuni religioase, folosirea băilor curative,

deplasările calfelor şi studenţilor către centrele universitare, călătorii către lumi noi etc. în

paralel cu creşterea traficului de călători, s-a dezvoltat şi industria hotelieră, comunicaţiile,

transportul, activităţi destinate turismului. Transformarea circulaţiei de călători în turism

propriu-zis a început o dată cu secolul XIX şi s-a manifestat, în primul rând, prin creşterea

numărului de călători englezi ce se îndreptau în mod special în franţa, elveţia, italia. De-a

lungul anilor, turismul a căpătat diverse definiţii, unele punând accent mai ales pe latura de

agrement. În sensul actual, turismul a căpătat un conţinut mult mai compex din punct de

vedere economic, social şi spiritual.

10

Page 11: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Turismul prezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea în

desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor

organizaţii, societăţi sau agenţi specializaţi, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp,

precum şi industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.

2.4 Factorii de influenţare a turismului

Potenţialul turistic este influenţat de o serie de factori: factori naturali (care rămân ,

în general, neschimbaţi) şi factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt

caracterizaţi printr-o dinamică accentuată dar şi cu posibilităţi de dirijare în sensul dorit).

Factorii naturali au rol hotărâtor în practicarea turismului, formele de relief, reţeaua

hidrografică, clima, flora, fauna diferenţiază turismul în: turism montan, turism de litoral, de

schi, de vânătoare etc. Unii factori influenţează turismul pe perioade lungi de timp. Aceşti

factori sunt: creşterea populaţiei globului, creşterea veniturilor populaţiei, creşterea timpului

liber, modernizarea mijloacelor de transport şi comunicaţii.

Declaraţia şi potenţialul misiunii unui grup hotelier

Grupul hotelier Mandarin Oriental, posesor a 9500 camere în 34 de hoteluri din

20 de ţări declară:

Misiunea noastă este să încântăm şi să satisfacem deplin clienţii noştrii. Suntem

angajaţi să schimbăm câte ceva în fiecare zi, devenind continuu şi mai buni, ca să ne

păstrăm cei mai buni.

Cuvântul DELIGHT (“plăcere, bucurie, încântare, desfătare”) este acronimul

perfect pentru toate aspectele care caracterizează Mandarin Oriental:

D

E

L

I

G

H

T

Distinctive ( “distinctiv”)

Exotic (“exotic”)

Lively (“plin de viaţă, vioi, inteligent, ager”)

Imaginative (“imaginativ”)

Guest-centered (“orientat spre oaspeţi”)

Harmonoius (“armonios”)

Time-giving (“creator de momente de relaxare, vacanţă”)

11

Page 12: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Turismul internaţional reprezintă 25-30 % din comerţul mondial de servicii.

Principalele ţări furnizoare de turişti sunt: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Canada,

Olanda, Italia, Suedia, Japonia şi altele, iar dintre ţările primitoare amintim: Spania, Franţa,

Marea Britanie, Austria, Germania, Elveţia şi altele. Cele mai mari încasări din turism au fost

înregistrate în Italia, urmată de Spania, Franţa, Marea Britanie, Austria, Germania, Elveţia şi

altele.

2.5 Turismul României

A fost puternic influenţat de ideologiile

şi personalitatea liderilor din ţările comuniste.

Prea puţină atenţie a fost acordată dezvoltării

turismului în imediata perioadă de după al

Doilea Război Mondial, iar când sectorul

ofertelor turistice a luat naştere, turismul

României a avut foarte puţin de oferit.

În momentul de faţă, România este pe

punctul de a deveni o destinaţie turistică importantă, dar înainte de toate va trebui sa-şi

estompeze anumite minusuri care nu îi conferă o poziţie concurenţială pe piaţa internaţională

turistică. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar şi

datorită perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat după perioada comunismului.

Iar fără o dezvoltare sănătoasă a economiei româneşti şi a societăţii, dar mai ales fără o

privatizare a acestui sector şi fără un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se

poate spera ca România să devină o atracţie importantă a turismului internaţional.

La nivel macroeconomic, conceptul de turism durabil nu a avut încă un impact major. A

fost realizat un set de recomandări privind dezvoltarea turismului în zonele protejate. Conceptul

de turism durabil a devenit la ora actuală mult mai popular la nivel microeconomic, prin oferirea

alternativei turismului verde.

2.6 Ecoturismul

12

Page 13: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Forma de turism a aparut odată cu nevoia oamenilor de a se retrage în natură şi de vizită

şi de a cunoaşte zonele naturale care se bucură sau nu de un statut naţional sau internaţional de

protecţie. Ecoturismul a fost definit astfel: “Ecoturismul înseamnă călătoria de cele mai multe

ori în ţări în curs de dezvoltare spre zone naturale relativ nederanjate pentru studiu, relaxare sau

asistenţă voluntară (voluntariat) care are în vedere însuşi flora, fauna, formele geologice şi

ecosistemele dintr-o zonă precum şi oamenii care traiesc în împrejurimi, nevoile lor, cultura şi

relaţia lor cu pământul.”

O dată cu dezvoltarea ecoturismului pe plan

mondial a apărut şi recunoaşterea beneficiilor acestei

forme de turism ca “mecanism” optim de valorificare a

resurselor turistice sau peisagistice. Aceste caracteristici

ale ecoturismului au reprezentat motivul pentru care

Naţiunile Unite au declarat anul 2002 “Anul

Internaţional al Ecoturismului”. Atenţia de care se

bucură această formă de turism din partea Naţiunilor

Unite pleacă de la recunoaşterea potenţialului

ecoturismului ca un instrument de dezvoltare durabilă

care poate duce la realizarea celor 3 obiective importante ale Convenţiei de la Rio, şi anume:

conservarea diversităţii biologice şi ecologice.

2.7 Impactul turismului asupra mediului

Turismul durabil reflectă trei aspecte importante:

a. calitate - turismul durabil prevede o experienţă valoroasă pentru vizitatori, îmbunătăţind în

acelaşi timp calitatea vieţii comunităţii gazdă şi protejând mediul;

b. continuitate - turismul durabil asigură continuitate resurselor naturale pe care se bazează şi

o continuitate a culturii comunităţii gazdă cu experienţe satisfăcătoare pentru vizitatori

c. echilibru - turismul durabil asigură un echilibru între nevoile industriei turistice, ale

partizanilor mediului şi comunităţii locale.

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate este dependent de mediul

înconjurător, acesta reprezentând "materia sa primă", obiectul şi domeniul de activitate

şi de desfăşurare a turismului, fiind suportul - cadru, purtătorul resurselor sale. Turismul se

desfăşoară în mediu şi prin mediu, "calitatea" acestuia putând favoriza sau nega activităţile

13

Page 14: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

turistice.

Calitatea mediului este afectată, în general, de două grupe de factori esenţiali:

- factori cu caracter obiectiv, rezultaţi prin manifestarea unor fenomene naturale

nefavorabile

- factori subiectivi, cauzaţi de activităţi umane. Printre multiplele activităţi prin care

omul poate contribui la distrugerea mediului se includ şi activităţile turistice, desfăşurate

neraţional şi necontrolat, în teritoriu. Spre deosebire însă de rezultatele nocive pentru mediu,

pe care le generează unele îndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale căror efecte pot

fi, în cel mai fericit caz, limitate, turismul îşi poate aduce o contribuţie proprie, semnificativă,

nu numai la stoparea degradării cadrului natural, cauzată de activităţile desfăşurate, dar şi în

direcţia protejării şi conservării mediului, prin adoptarea unor reglementări specifice şi

eficiente.

Relieful, reţeaua hidrografică, peisajul, resursele naturale de factură balneară,

monumentele naturii etc, la care se adaugă şi resursele antropice ca monumente de arhitectură

şi artă, siturile arheologice şi istorice ş.a. reprezintă componente ale mediului ambiant şi se

constituie în resurse de ofertă şi atracţie turistică, favorizante pentru desfăşurarea unor

multiple forme de turism: de la drumeţie, odihnă şi recreere, la turismul de sănătate sau cel

cultural etc. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe, dar mai ales nealterate şi

neafectate de activităţi distructive, cu atât atracţia lor devine mai puternică şi generează

activităţi diversificate, răspunzând, astfel, unor foarte variate motivaţii turistice.

Rezultă că relaţia turism-mediu ambiant are o importanţă deosebită, ocrotirea şi

conservarea mediului ambiant reprezentând condiţia primordială de desfăşurare şi dezvoltare

a turismului. Orice intervenţie distructivă sau de modificare a proprietăţilor primare ale

acestuia aduce prejudicii potenţialului turistic, care constau în diminuarea sau anularea

resurselor sale, dar şi a echilibrului ecologic, putându-se periclita, în ultimă instanţă, sănătatea

sau chiar existenta generaţiilor viitoare.

Deosebit de gravă este însă poluarea peisajului, una dintre cele mai valoroase

resurse ale potenţialului turistic. Factorii de degradare a peisajului se regăsesc în

ansamblul factorilor poluanţi care au acţiuni distructive asupra elementelor sale

componente (vegetaţie, faună, reţea hidrografică etc.), la care se adaugă tăierile

nedirijate de păduri, depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere,

realizarea de construcţii neaspectuoase sau neadecvate etc., acestea fiind numai câteva

aspecte dintre cele ce degradează natura, tocmai acolo unde este mai căutată pentru

14

Page 15: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

frumuseţea ei.

Dependenţa evidentă a turismului de calitatea mediului înconjurător face ca el să fie

interesat în toate acţiunile de protecţie a mediului şi, prin aceasta, în protecţia

propriilor sale resurse, în caz contrar, consecinţele degradării resurselor turistice pot

avea implicaţii social - economice dintre cele mai grave

CONCLUZII

15

Page 16: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

Turismul, factor al dezvoltării durabile

1. Toţi participanţii la dezvoltarea turismului trebuie să salvgardeze mediul natural, având în

vedere obţinerea de creşteri economice sigure, continue şi durabile, menite să satisfacă în mod

echitabil nevoile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare;

2. Trebuie să se dea prioritate tuturor formelor de desfăşurare a turismului, care conduc la

economisirea de resurse preţioase şi rare, în mod deosebit apă şi energie, şi să dea prioritate şi

să se încurajeze de către autorităţile publice naţionale, regionale şi locale evitarea, pe cât

posibil, a producerii de deşeuri;

3. Eşalonarea în timp şi spaţiu a fluxurilor de turişti şi vizitatori, în mod special a celor care

rezultă din concedii plătite sau vacanţe şcolare, şi o distribuire mai echilibrată a sărbătorilor

trebuie privită ca o reducere a presiunii activităţilor turistice asupra mediului şi îmbogăţirea

impactului benefic asupra industriei turismului şi economiei locale;

4. Infrastructura turismului trebuie proiectată şi activităţile turistice programate în aşa fel încât

să se protejeze moştenirea naturală compusă din ecosisteme şi biodiversitate şi să se păstreze

speciile de animale sălbatice ameninţate; participanţii la desfăşurarea turismului, în special

profesioniştii, trebuie să cadă de acord asupra impunerii unor limitări sau restricţii asupra

activităţilor când acestea sunt exercitate în zone deosebit de sensibile: deşerturi, regiuni polare

sau de altitudine ridicată, suprafeţe de coastă, păduri tropicale sau mlaştini/delte propice

creării de rezerve naturale sau suprafeţe protejate;

5. Turismul natural sau ecoturismul sunt recunoscute în mod deosebit ca fiind determinante

pentru îmbogăţirea pozitiei turismului, dat fiind respectul pentru moştenirea naturală şi

populaţiile locale şi sunt în concordanţă cu capacitatea de absorbţie a locurilor respective.

16

Page 17: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

BIBLIOGRAFIE

1. Găldean N., Staicu G., Ecologie şi protecţia mediului, Ed. Economică

Preuniversitaria, Bucureşti, 2002

2. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoeru, Organizarea,

amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic , Ed.

Universitara, 2006

3. http://www.ecomagazin.ro/ecoturism-turism-durabil/

http://www.e-referate.ro/referate/Dezvoltarea_unui_turism_durabil2007-06-27.html

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=65&idb=

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/sustainable-development-4.jpg&imgrefurl=http://www.princeradublog.ro/jurnal/pasii-viitoarelor-luni/&usg=__OISwhin6rTff4Gwi1SDJHjz3Djs=&h=302&w=315&sz=15&hl=ro&start=0&zoom=1&tbnid=AMHPqrjBb04Z5M:&tbnh=159&tbnw=166&ei=V7LcTaueCszWsgaW-vjkDg&prev=/search%3Fq%3Dturismul%2Bdurabil%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1140%26bih%3D649%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=532&sqi=2&page=1&ndsp=14&ved=1t:429,r:8,s:0&tx=105&ty=82

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.scritube.com/files/turism/619_poze/image002.jpg&imgrefurl=http://www.scritube.com/geografie/turism/ECOTURISMUL-MODEL-DE-DEZVOLTAR94798.php&usg=__uVOve8hgqJOqlGb2rzKvqzKc7ms=&h=261&w=495&sz=12&hl=ro&start=12&zoom=1&tbnid=EiLRFwRDbheoYM:&tbnh=69&tbnw=130&ei=trLcTdKPApDWsgbZ8ZDyDg&prev=/search%3Fq%3Dturismul%2Bdurabil%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1140%26bih%3D649%26tbm%3Disch0%2C570&um=1&itbs=1&biw=1140&bih=649

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://ziarpiatraneamt.ro/wp-content/uploads/2010/07/turisti.jpg&imgrefurl=http://ziarpiatraneamt.ro/antrec-neamt-in-parteneriat-cu-cjn/&usg=__VgaLdM75iHkPhPcuYXI1kwrK9Lg=&h=272&w=389&sz=126&hl=ro&start=227&zoom=1&tbnid=JzAW8A3wpsqb-M:&tbnh=134&tbnw=192&ei=V7LcTaueCszWsgaW-vjkDg&prev=/search%3Fq%3Dturismul%2Bdurabil%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1140%26bih%3D649%26tbm%3Disch0%2C7809&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=682&sqi=2&page=16&ndsp=15&ved=1t:429,r:2,s:227&tx=100&ty=85&biw=1140&bih=649

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.e-scoala.ro/geografie/hartalow.jpg&imgrefurl=http://www.cjtulcea.ro/documente/RAPORT%2520DE%2520MEDIU%2520Plan%2520Strategic%2520Dezv%2520Turism%2520durabil%2520Delta%2520Dunarii.pdf&usg=__WmuQWtLHnUFg4QUd_BJQr8ilJk0=&h=1928&w=2733&sz=964&hl=ro&start=15&zoom=1&tbnid=fOi0O6aNH_5woM:&tbnh=148&tbnw=219&ei=r7PcT

17

Page 18: DEZVOLTAREA DURABILĂ TURISMUL DURABIL

f6-ApGHswbst53LDg&prev=/search%3Fq%3Ddezvoltarea%2Bturismului%2Bdurabil%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1140%26bih%3D649%26tbm%3Disch0%2C647&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=752&vpy=330&dur=832&hovh=148&hovw=219&tx=171&ty=76&sqi=2&page=2&ndsp=15&ved=1t:429,r:13,s:15&biw=1140&bih=649http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://4.bp.blogspot.com/-r8UOUOrxajQ/TbFMAyeCsiI/AAAAAAAAABE/mLucQbWfUqA/s1600/dezvoltare-durabila33.jpg&imgrefurl=http://planningoradea.blogspot.com/2011/04/dezvoltare-durabila.html&usg=__7zGDZliZysl8ugNUY_giC-0uydg=&h=233&w=365&sz=26&hl=ro&start=7&zoom=1&tbnid=konvcjRnvwn3lM:&tbnh=77&tbnw=121&ei=8LPcTeieHY3LtAby6qDiDg&prev=/search%3Fq%3Ddezvoltarea%2Bturismului%2Bdurabil%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1140%26bih%3D649%26tbm%3Disch0%2C4650&um=1&itbs=1&biw=1140&bih=649

18