DEZVOLTARE DURABILAConceptul de dezvoltare durabila a aparut initial ca urmare a problemelor legate de mediu si de criza resurselor energetice. Dezvoltarea durabila este forma de crestere economica ce satisface nevoile societatii in termeni de bunastare pe termen scurt, mediu si lung. Dezvoltarea trebuie sa asigure nevoile prezente fara insa sa puna in pericol pe cele ale generatiilor viitoare. Ecodezvoltarea managementul resurselor naturale pe criterii ecologice 1972 Conferinta Natiunilor Unite cu privire la mediul natural si s-a incercat combinarea notiunilor de crestere dezvoltare economica cu protectia mediului inconjurator. Dezvoltarea economica forma de manifestare a dinamicii macroeconomice, care presupune, pe linga crestere economica a tarilor, un ansamblu de transformari cantitative, structurale si calitative, atit in economie, cat si in cercetarea stiintifica si tehnologiile de fabricatie, in mecanismele si structurile organizationale si functionale ale economiei, in modul de gindire si comportament al oamenilor Prin combinarea celor doua notiuni a luat fiinta termenul ecodezvoltare (Ignacy Sachs si Maurice Strong). Ei au propus un model de dezvoltare care are la baza un management eficient al resurselor naturale, finalitatea constind in compatibilitatea dezvoltarii economice cu prudenta ecologica si echitatea sociala. Se au in vedere 3 obiective ale dezvoltarii: echitatea sociala; cresterea economica; protectia mediului ine conjurator. Ecodezvoltarea are la baza patru directii de actiune: Controlul asupra consumului de resurse; Utilizarea de tehnologii nepoluante si controlul reziduurilor toxice; Reasezarea locului activitatilor economice; Adaptarea consumului la constringerile sociale si de mediu regindirea raportului nevoi/cerere. Modelul de ecodezvoltare a fost respins de cea mai mare parte a economistilor, in special cei cu inclinatii liberale. In anii 80 a aparut un concept asemanator sustinut de publicatii remarcabile ca: Manifestul Partidului Ecologist din Marea Britanie, Sa construim o societate durabila de Lester Braun, si de Viitorul Nastru Comun cunoscut sub numele de Raportul Brundtland. Acest raport a dat nastere conceptului dezvoltare durabila. In acest raport se mentioneaza 6 definitii ale termenului de dezvoltare durabila. Cea mai potrivita este dezvoltarea durabila reprezinta dezvoltarea care poate satisface nevoile generatiilor prezente (actuale) fara a compromite, insa, posibilitatea generatiilor viitoare de a si le satisface in acelasi mod. In 1992 la Summit-ul Pamantului de la Rio de Janeiro (170 de state) s-au dezbatut urmatoarele teme: reducerea produselor toxice (plumbul din benzina), utilizarea de resurse si tehnologii care sa nu genereze reziduuri otravitoare; utilizarea pe scara larga a surselor alternative de energie; regandirea transportului public in vederea reducerii aglomerarilor din trafic si a emisiilor de gaze. A fost adoptata Agenda 21 cea mai eficienta metoda de actiune in vederea implementarii dezvoltarii durabile Este un plan de actiune atit la nivel global, cit si national si local, care trebuie implementat in fiecare domeniu in care exista interactiune intre om si mediul inconjurator.1

Dupa 10 ani de la Summitul de la Rio obiectivele Agendei 21 nu au fost inca pe deplin realizate. Datorita ritmului tot mai crescut in care au inceput sa se deterioreze ecosistemele Pamintului liderii mondiali s-au intrunit in Summitul mondial pentru dezvoltare durabila de la Johannesburg, Africa de Sud intre 26 august si 4 septembrie 2002. Guvernele tarilor participante si-au dat acordul asupra urmatoarelor probleme: Reafirmarea angajamentului de a implementare a Agendei 21; Reducerea numarului imens de oameni care nu au acces la surse de apa curata (1,2 miliarde) si la salubritate corespunzatoare (2,4 miliarde). Sporirea accesului la servicii moderne de energie, cum ar fi de exemplu electricitatea , peste 2 miliarde de oameni nu au acces la electricitate; Cresterea eficientei energiei si sporire surselor regenerabile; Asigurarea de servicii medicale tuturor; Trecerea la masuri immediate impotriva taierii ilegale a copacilor si a comercializarii produselor forestiere si pentru sustinerea biodiversitatii; Prevenirea traficului ilegal de substante chimice si deseuri periculoase; Protejarea si administrarea resurselor marine prin aplicarea unei abordari din punct de vedere ecosistemic a resurselor marine si a devoltarii durabile a culturilor acvatice. Notiuni, principii si criterii ale durabilitatii Pornind de la definitia dezvoltarii durabile s-au elaborat 5 principii de baza ale durabilitatii: nevoile societatilor viitoare nu trebuie sa fie sacrificate de necesitatile societatii prezente; viitorul economic al umanitatii este legat de integritatea sistemelor naturale; sistemul lumii prezente nu este unul durabil deoarce el nu satisface nevoile tuturor oamenilor, in special a celor saraci; protejarea mediului este imposibila numai daca se vor imbunatati perspectivele economice ale celor mai saraci oameni de pe pamant. Noi trebuie sa actionam pentru conservarea resurselor ca fiind una dintre multele optiuni posibile pentru generatiile viitoare, avind si ele dreptul de a-si asigura propriile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila are la baza urmatoarele principii: nevoi pentru conservare; cresterea prosperitatii economice; integritatea ecosistemelor naturale; echitate sociala. Perspective ale dezvoltarii durabile Dezvoltarea durabila inseamna crearea de locuri echitabile, trainice, durabile, inspiratoare, locuibile in care calitatea vietii si calitatea existentei umane pe termen lung sa fie in crestere si nu in descrestere. Urmatoarele prescriptii pentru comunitatea orientata spre dezvoltare durabila ilustreaza marea varietate de perspective ale durabilitatii: durabilitatea implica o reducere importanta a bugetului energiei pentru orase si un model urban mai mic si mult mai compact care sa fie situat in zone productive in care exista posibilitate de a capta energia, de crestere a recoltelor pentru hrana, fibre si energie si cu posibilitate de reciclare a deseurilor. comunitatile durabile admit constrangerile de mediu de la apele subterane si zonele umede limitate pina la modificarea globala a climei comunitatile durabile lucreaza pentru a trai in limite fizice si biologice o comunitate durabila adevarata sau un oras ecologic este ceva mult mai fata de un model (schema) eficient, dens de utilizare a pamintului. Ea contine atit locuri de producere a hranei, cit si de reciclare a deseurilor. Marimea acesteia este limitata in functie de numarul si de2

cantitatea de apa a bazinelor de apa care o deservesc si in functie de capacitatea acesteia de a recicla deseurile fara insa a avea consecinte negative asupra mediului. Domeniul de ingrijorare reflectata in aceste perspective indica faptul ca orasele, zonele metropolitane trebuie sa tina cont de toate cele trei sfere ale durabilitatii care se intreparund (mediu, economie, si societate). In fiecare din aceste sfere, modurile de abordare a durabilitatii pot determina aparitia de diferente in dezvoltarea comunitatii. Definitii ale unor notiuni de baza din dezvoltarea durabila Urmatorii termeni au intrat in lexiconul dezvoltarii. Toti sunt definiti din punct de vedere al dezvoltarii durabile. Crestere iscusita rapida smart growth intr-o anumita zona (obisnuita) cercetatorii, inginerii de mediu, oficialii publici, cetatenii si bancherii pot gasi cai pentru a se inregistra cresterea din punct de vedere economic a zonei respective. Cresterea iscusita rapida promoveaza dezvoltarea compacta, combinata care ofera un mediu de viata de o calitate superioara (atit in ceea ce privesc conditiile de lucru cit si cele de trai). Ea incurajeaza alegerea in modul de calatorie mersul pe jos, mersul cu bicicleta, mersul cu mijloacele de transport prin coordinarea transportului cu utilizarea pamintului. Ea ofera o mare varietate de posibilitati de locuit si ofera posibilitati de a avea case vecine si centre de afaceri. Cresterea iscusita protejeaza valorile mediului si resursele de mediu si asigura o utilizare eficienta a infrastructurii sistemului. Urbanism nou new urbanism se refera la aplicarea de principii ale designului comunitatii si vecinatatii acesteia care au la baza comunitati complete si integrate. Acestea se refera la localizarea locuintelor, a locurilor de munca, a supermarketurilor, a magazinelor si a locurilor in care oameni isi desfasoara activitati recreative la distante care pot fi parcurse fara a folosi un mijloc de transport. Comunitatile urbanismului nou: ofera o diversitate de tipuri de locuinte si slujbe; furnizeaza un centru care combina utilizarile comerciale, civice, culturale si recreationale; incorporeaza spatiile publice cu cele deschise proiectate astfel incit sa poata fi utilizate la orice ora (zi sau noapte); conserva terenurile naturale iar prin crearea de parcuri si centuri verzi; furnizeaza un sistem de strazi si cai de acces care sunt in legatura cu toate destinatiile dorite; Conserva resursele de apa si energie si minimizeaza deseurile. Dezvoltare traditionala a vecinatatii traditional neighborhood development are la baza o societate bazata pe mersul pe jos, utilizarea de alternative ale automobilelor, strazile sunt privite ca spatii publice si legaturi cu zone comerciale, parcuri s.a. Se prevede o reintoarcere la trecut. Dezvoltare verde green development integreaza telurile sociale si cele referitoare la mediul inconjurator cu consideratiile financiare in proiectarea la orice scara si de orice tip. Strategii de realizare a dezvoltarii durabile In procesul dezvoltarii exista 5 factori care se influenteaza reciproc: populatia; resursele naturale si mediul inconjurator; productia agricola; productia industriala; poluarea. Strategia dezvoltarii durabile isi propune sa gaseasca criteriile cele mai adecvate de optimizare a raportului nevoi-resurse. Se pune problema conceperii si realizarii unui mediu economic3

care, prin intrarile si iesirile sale, sa fie intr-o compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile si interesele, prezente si viitoare, ale generatiilor care coexista si se succed. Astfel dezvoltarea durabila este definita de: o dimensiune a intereselor prezente si viitoare ale generatiilor; o dimensiune national-statala compatibilitatea criteriilor de optimizare, atit pe plan national, cit si naturala; o dimensiune social-umana toate iesirile din mediul creat de om trebuie sa raspunda direct nevoilor si la nivel regional sau mondial. Elemente care trebuie luate in considerare pentru realizarea dezvoltarii durabile: caracteristica din ce in ce mai international, chiar globala, a problemelor mediului; perspectivele pe termen lung, privind consecintele diminuarii resurselor naturale si ale accentuarii poluarii pentru generatiile viitoare; obligatia de a mentine sau de a spori aceasta mostenire; bunastarea generala depinde nu numai de ritmul cresterii economice, dar si de calitatea acesteia; distinctia dintre diversele forme de capital (capital creat de om, capital uman, capital natural); posibilitatea de a realiza o substituire intre diversele forme de capital se asteapta la o anumita posibilitate de substituire intre stocurile de capital natural, pe de o parte si capitalul acumulat de om, pe de alta parte. Prin adoptarea obiectivului de dezvoltare durabila se pune un mare accent pe luare in considerare a problemelor legate de protectia mediului: Controlul poluarii, gestiunea resurselor si consideratii mai largi privind calitatea vietii; Crearea cadrului institutional eficace pentru formularea si punerea in aplicare a politicilor de protectie a mediului; Promovarea procesului tehnologic in favoarea unei cresteri economice ecologizate; O mai mare utilizare a instrumentelor economice, care reflecta cu mai multa precizie raritatile relative in scopul furnizarii semnalelor de piata privind protectia mediului; Nevoia de a face ca instrumentele de reglementare sa devina mai eficiente si mai putin costisitoare; Modificarea tendintelor de productie si consum in scopul mentinerii stocului de resurse rare si a diminuarii poluarii; O mai mare utilizare a strategiilor anticipative in formularea si aplicarea politicilor de protectie a mediului; Dezvoltarea unor strategii integrate, atit in sectorul protectiei mediului, cit si intre acest sector si alte sectoare ale economiei; O analiza mai detaliata a legaturilor care exista intre mediu si economie, ca si o modalitate de a elaboar indicatori de protectie in domeniul protectiei mediului Punerea in practica a principiilor dezvoltarii economice durabile se realizeaza gradual: intr-o prima faza se incearca imbunatatirea sistemelor tehnologice actuale; in a doua etapa trebuie concepute si continuate cercetarile vizand definirea tehnologiilor viitorului. Componentele dezvoltarii durabile si relatiile dintre ele Dezvoltarea durabila are doua componente principale: componenta economica; componenta de mediu. Din punct de vedere economic trebuie avute in vedere baza de resurse regenerabile si neregenerabile, agricultura ca baza de resurse de hrana, analiza cost beneficiu. Resurse regenerabile si neregenerabile; disponibilitate si limitare4

Modificarile ce au loc in disponibilitatea resurselor (regenerabile sau neregenerabile) afecteaza durabilitatea din punct de vedere economic si al mediului. In plus procesele de producere si de consum conduc la probleme de mediu importante. Aceste probleme si efectele lor nu sunt limitate doar la sursele de origine ale acestora. In plus unele probleme, cum ar fi de exemplu emisiile si concentratiile gazelor cu efect de sera tind sa afecteze rezistenta sistemelor ecologice. Acestea apoi se rasfring in rezistenta sistemelor economice. Potentialul pierderii rezistentei sistemelor ecologice este de o foarte mare importanta in studiul dezvoltarii durabile. Capacitatea Planetei de a furniza diferite resurse tinde sa fie definita (hotarita) in termeni fizici ca in cazul resurselor neregenerabile si de asemenea trebuie tinut cont de faptul ca planeta are o masa finita. In plus disponibilitatea resurselor este efectiv invariabila datorita costurilor relativ mari ale colectarii resurselor, cum ar fi de exemplu cazul explorarii si exploatarii minelor pentru extragerea metalelor, sau chiar in cazul apelor subterane daca nu se utilizeaza in mod rational sau daca nu cad precipitatii sau nu se efectueaza irigatii. Exista numeroase domenii de ingrijorare cu privire la posibila diminuare a rezervelor surselor care asigura viata pe Pamint. Complexitatea surselor si a problemelor legate de diminuarea rezervelor de resurse naturale ca impedimente ale durabilitatii ecologice pot fi foarte bine apreciate daca acestea produc limitarii asupra capacitatii de suportare (capacitate portanta) carrying capacity a Planetei. Capacitatea de suportare a Planetei este definita ca potentialul maxim de suportare a vietii a acestei planete pentru totdeauna fara insa a pune in pericol orice fateta. Capacitatea de suportare a Planetei se refera la ceea ce se intimpla cu resursele, adica la dinamica resurselor, la metodele de transformare a resurselor, la iesirile de resurse. Omul prin actiunile sale reprezinta un factor disturbator al capacitatii de suportare a Planetei. Ceea ce caracterizeaza faptul ca o resursa este regenerabila sau neregenerabila este cat timp ii ia naturii pentru a o reface. Resursele regenerabile si cele neregenerabile constituie resurse naturale. Resursele naturale: resurse regenerabile; resurse neregenerabile; resurse permanente. Resurse regenerabile orice material organic de origine biologica (apa, aer, sol, flora si fauna salbatica). Resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili (carbune, petrol, gaz metan). Resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor. Exploatarea resurselor guvernata de factorii de piata si de cei de nepiata trebuie sa asigure faptul ca aceste resurse sunt exploatate in mod durabil si ca acestea se desfasoara in mod echitabil si productiv.

Resurse neregenerabile Sunt acele resurse care nu pot fi reaprovizionate de catre natura in perioada de timp in care noi traim si in consecinta ele se gasesc in provizii (rezerve) limitate. Datorita faptului ca natura nu poate reaproviziona Planeta cu resursele neregerabile, ele sunt nepretuite datorita faptului ca ele la un moment dat se pot epuiza. Ele nu se pot inlocui usor si pentru a le dobindi se aduc efecte negative asupra mediului. Intreaga societate actuala si economia se bazeaza pe resurse neregenerabile, in special pe combustibili fosili.5

Pentru refacerea resurselor neregenerabile trebuie sa treaca milioane de ani (in mod natural) si nu pot fi inlocuiti asa de usor precum ele se consuma. In timp ce peste 90% din combustibilii fosili sunt utilizati ca si combustibili, chiar fiecare produs pe care noi il folosim este facut din substante derivate de la combustibili fosili sau care utilizeaza combustibilii fosili pentru obtinerea lui sau in transportului acelui produs. Cele mai uzuale produse obtinute din combustibilii fosili include detergentii, fibrele sintetice (nylon, poliester, acrilul), plasticele, vopselele,furtunuri de gradina, aditivi de mancare, produsi de curatare, pesticide, rujuri, sampoane, lacuri de unghii. Pentru fiecare tip de produs de pe piata mentionat mai sus chiar daca nu este facut pur din produse petroliere, totusi pentru obtinerea lui sau pentru impachetarea lui se utilizeaza anumiti derivati ai produsilor petrolieri, sau acesti produsi petrolieri se utilizeaza in transportul produsul respectiv in interiorul unei tari, sau chiar in intreaga lume. Combustibilii fosili nu sunt resurse durabile, rezervele de combustibili fosili sunt limitate si nu se pot reface, ei determina aparitia poluarii si astfel distrugerea ecosistemelor, si ei sunt de asemenea daunatori pentru organismul uman. Deoarece societatea actuala foloseste combustibilii fosili pentru combustie si pentru obtinerea de produse consumabile, ei sunt o sursa de poluare a apei, solului si aerului si nu se reintorc pentru a-si reface rezervele. Un alt component care reprezinta un sprijin principal pentru lumea tehnologica din ziua de azi il constituie metalele. Rezervele de metale, la fel ca si rezervele de combustibili sunt limitate, ele reprezinta cadouri pretioase ale pamantului, si sunt utilizate inca din primele zile ale istoriei societatii umane. Deoarece noi utilizam metale, sursele de aceste fiind surse neregenerabile si devin din ce in ce mai sarace (sunt epuizabile), dupa cum deja se vede din faptul ca se exploateaza zacaminte cu o calitate din ce in ce mai slaba. Totusi, pina la urma vor exista unele metale care vor fi inca prezente. Se va ajunge la un moment dat un punct in care nu v-a mai fi nici economic si nici din punct de vedere al mediului posibil sa se exploateze zacamintele de cea mai slaba calitate deoarece pentru exploatarea lor se consuma o cantitate foarte mare de combustibili si se creaza si cantitati mari de deseuri in timpul exploatarii. Deoarece depozitele de la suprafata nu sunt suficiente pentru a satisface nevoile pentru anumite tipuri de minereuri si metale, exploatarea miniera forarea devine o operatie foarte complicata, costisitoare, cu consum mare de energie, si o schema tehnica importanta. Chiar daca prin natura resursele neregenerabile nu sunt durabile, ele pot fi utilizate intr-un mod durabil prin utilizarea acestora cu o anumita viteza, viteza la care o resursa regenerabila, utilizata durabil, poate fi utilizata pentru a substitui resursa neregenerabila. De exemplu un depozit (rezerva) de petrol poate fi utilizat durabil daca o parte din profitul care rezulta din extragerea petrolului va fi investita sistematic in captatori solari sau in plantarea de copaci, astfel ca in momentul in care acel depozit de petrol se va termina, o provizie (depozit) echivalenta de energie regenerabila este inca disponibila. O alta cale prin care o resursa neregenerabila poate deveni durabila este aceea a reciclarii. Dispunem de miliarde de tone de metale care deja au fost extrase si care pot fi reciclate (multe dintre ele deja se recicleaza). Un numar mare de produse din titei, cum ar fi de exemplu masele plastice si solventii pot fi reciclate cu o eficienta si viteza mult mai mare fata de viteza cu care sunt reciclate in prezent.

Resurse regenerabile Orice resursa naturala care se epuizeaza cu o viteza mult mai mica fata de viteza cu care se regenereaza. O resursa trebuie sa aiba un mod de a se regenera singura pentru a intra in categoria resurselor regenerabile. Resursele regenerabile includ oxigenul, apa dulce, soarele, lemnul si biomasa. Daca se consuma cu o viteza mai mare fata de capacitatea mediului de a le reimprospata (regenera) chiar si aceste resurse regenerabile pot deveni neregenerabile.6

De exemplu apa subterana poate fi indepartata dintr-un acvifer cu o viteza mai mare decat viteza cu care se reincarca acel acvifer intr-un mod durabil. Aceasta indepartare a apei din porii solului poate determina o compactare permanenta care nu poate fi reversibila. Resursele regenerabile pot de asemenea sa includa si marfuri (produse) ca lemn, hartie si piele. Energie regenerabila reprezinta energia derivata dintr-o mare varietate de resurse, toate avand capacitatea de a se reiinoi. Folosirea surselor de energie convenional elibereaz n atmosfer cantiti impresionante de gaze cu efect de ser (CO2); Utilizarea excesiv a resurselor neregenerabile are consecine asupra mediului prin accentuarea efectului de ser, prin apariia ploilor acide i creterea concentraiei de praf din atmosfer. Alte efecte negative importante ale folosirii surselor de energie convenional sunt: apariia smogului fotochimic, eroziunea solului, degradarea materialelor de construcie precum i alterri ale sntii plantelor, animalelor, oamenilor. Energii regenerabile: energia hidraulica; energia solara; energia eoliana; energia geotermala; energia produsa din biomasa (deseuri menajere, deseuri municipale, din industrie si din agricultura) Sursele de energie regenerabila contribuie cu aproximativ 25% din energia mondiala. Principala sursa de energie regenerabila o constituie raditia solara - lumina. Sistemul Pamantatmosfera suporta aproximativ 5,4x1024 jouli/an in circuitul radiatiei solare. Utilizarea traditionala a omenirii a vantului, apei, si puterii solare este larg raspindita in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare, dar producerea in masa a electricitatii utilizand sursele regenerabile de energie a devenit un lucru obisnuit doar recent, datorita in special amenintarii referitoare la modificarile climatice datorita poluarii, epuizarii combustibililor fosili, si datorita riscului de mediu, politic si docial al combustibililor fosili si a puterii nucleare. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca o resursa energetica semnificativa si nepoluanta este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, n contextul dezvoltarii durabile, au ca scop cresterea sigurantei n alimentarea cu energie, protejarea mediului nconjurator si dezvoltarea la scara comerciala a tehnologiilor energetice viabile. Aceasta situatie a facut ca din etapa actuala sa existe o preocupare acuta pentru resursele regenerabile prin prisma multiplelor aspecte/probleme pe care alegerea/ implementarea/ exploatarea acestora le implica. Pentru a mentiona numai una din problemele actuale amintim: racordarea complexelor de mori de vant la reteaua SEN (sistemul energetic national). Obiectivul strategic propus in carta alba a comisiei europene pentru o strategie comunitara energy for the future: renewable sources of energy consta in dublarea, pana in anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al tarilor membre ale uniunii europene, care trebuie sa ajunga treptat, de la 6 % in anul 1995, la 12 % in consumul total de resurse primare. Principalele resurse de energie regenerabila ale Romaniei sunt: energia solara; energia eoliana; biomasa; energia geotermala. In prezent Romania isi produce cea mai mare parte din energia regenerabila din resurse hidroenergetice.7

Una dintre solutiile care ar putea fi dezvoltata in Romania pentru promovarea folosirii resurselor regenerabile de energie ar fi corelarea investitiilor din turism care folosesc fonduri europene cu utilizarea de instalatii de energie regenerabila (solara, eoliana etc.). In Mangalia, mai multi operatori au construit panouri solare, cu care asigura, cel putin in timpul verii, o mare parte din apa calda necesara. Romania are o strategie de valorificare a resurselor regenerabile, aprobata prin hotarare a guvernului in anul 2003. Sistemul romanesc de promovare a E-SRE (energie din surse regenerabile) consta in combinarea cotelor obligatorii (1) si a certificatelor verzi (2). Sistemul de promovare a E-SRE vizeaza energia electrica produsa din energie eoliana, energie solara, energie geotermala, biomasa, energia valurilor, hidrogen produs din sre, precum si energia electrica produsa in centrale hidroelectrice cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 mw, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004. Sistemul de cote obligatorii este definit ca fiind mecanismul de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie, prin achizitia de catre furnizori a unor cote obligatorii de energie electrica produsa din aceste surse in vederea vanzarii catre consumatorii deserviti. Certificatul verde este un document ce atesta o cantitate de 1 mwh de e-sre livrata in retea. Certificatul verde are teoretic valabilitate nelimitata si se poate tranzactiona distinct de energie electrica asociata acestuia, pe o piata a contractelor bilaterale sau pe piata centralizata de certificate verzi. Distributia pe zone (in Romania) a potentialului energiei regenerabile Delta Dunarii energie solara Dobrogea energie solara si eoliana Moldova micro-hidro, energie eoliana, biomasa Carpati biomasa si micro-hidro Transilvania potential ridicat pentru micro-hidro Campia de Vest energie geotermala Subcarpati biomasa si micro-hidro Campia de Sud biomasa, energie geotermica, energie solara Potentialul Romaniei in domeniul energiei verzi 65% biomasa 17% energie eoliana 12% energie solara 4% microhidrocentrale 1% + 1% voltaic +geotermal Recent, Comisia Europeana a stabilit noi standarde de eficienta energetica, pentru a reduce consumul de energie cu 20% si, pentru un viitor mai bun, se mizeaza pe sursele de energie alternative (energia eoliana, energia solara, hidroenergia, biomasa si energia geotermala). Tara noastra, in trei ani, trebuie sa ajunga sa ridice consumul de energie regenerabila la o treime din total. In prezent procentul de folosire a energiei verzi ajunge la 29%. O sursa de energie regenerabila in care Romania are potential imens este apa. In momentul de fata, potentialul hidroenergetic al Romaniei este folosit in proportie de 48%. In Romania, potentialul hidroenergetic al raurilor principale este de circa 40000 GWh/an, care se poate obtine in amenajari hidroenergetice de mare putere (10 MW/unitate hidro) sau de mica putere ( 10 MW/unitate hidro). Electricitatea obinut din SRE: n Romnia, cantitatea total de E-SRE a sczut de la 17,520 GWh n 1997 la 16,518 GWh n 2004. Aproape toat E-SRE este generat prin energie hidro. Producia de energie hidro la scar mare a totalizat 15,855 GWh n 2004. Contribuia adus de hidrocentralele mici este moderat, cu 658 GWh n 2004. Rata medie de cretere a energiei hidro este mic (n medie 5% pe an ntre 1997 i 2004), n ciuda existenei unui potenial mare (6 TWh mai mic dect 10 MW). Programul statului romn include o rezoluie privind8

instalarea unei centrale de utilizare a energiei eoliene cu o capacitate totala de 120MW pn n 2010. n 2004, fermele romneti care utilizau energie eolian au generat 2 GWh. Cea mai mare parte a energiei regenerabile din romania este produsa in acest moment in domeniul hidroenergetic. Ponderea energiei regenerabile a variat in ultimii ani intre 26 30% din consumul intern brut de energie electrica, in functie de hidraulicitatea anuala. Potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de 36 tWh/an. Potentialul hidroenergetic economic amenajabil este estimat la 23-25tWh, cu o putere instalata de circa 8000 mw. In 2005 nivelul de valorificare a atins circa 80% din potentialul economic amenajabil si sunt in executie amenajari hidroenergetice insumand o putere instalata de circa 600 mw, cu un potential de productie de 1.870 gwh/an. Energia solara reprezinta cea mai sigura sursa de energie. Pe teritoriul romaniei, pe o suprafata orizontala de 1m2, este posibila captarea unei cantitati anuale de energie, cuprinse intre 900 si 1450 kwh, in functie de anotimp. Energia eoliana este mai scumpa decat cea solara. In Romania, a inceput deja un proiect langa parcul industrial ploiesti. Potentialul eolian tehnic amenajabil este estimat la 8 twh/an. Fora vntului poate fi exploatat pentru obinerea de energie electric prin intermediul turbinelor eoliene O turbina eoliana este un dispozitiv ce transforma miscarea cinetica a palelor unei elice in energie mecanica. Daca aceasta energie mecanica este apoi transformata in electricitate avem de-a face cu un generator alimentat cu vant/convertor de energie eoliana. Termenul care s-a improprietarit insa este turbina eoliana. Impropriu denumite, centralele eoliene sunt, ferme de turbine eoliene, care sunt conectate la reteaua de distributie a curentului. In componenta unei centrale eoliene nu intra doar turbinele ci si redresoare de curent, transformatoarele si corectoare ale factorului de putere al curentului. In amplasarea centralelor eoliene se tine cont de valoarea vantului in zona, pretul terenului, impactul vizual si asupra structurilor din vecinatate si apropierea de reteaua de distribuie a curentului. Avantaje: energia eolian este o surs inepuizabil de energie. Ea va exista atta timp ct Pmntul va primi energie de la Soare; producerea energiei electrice avnd ca surs energia eolian nu duce la poluarea mediului. n comparaie cu petrolul sau gazele naturale, obinerea energiei din resurse eoliene nu amenin n vreun fel viaa oamenilor. energia eolian este disponibil n proporie de dou treimi n perioadele reci ale anului, ceea ce face ca energia eolian s fie complementar energiei hidroelectrice, resursele de ap scznd foarte mult n perioadele reci; producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri externalizate. Cel mai mare dezavantaj al energiei eoliene este faptul ca nu se obtine electricitate cand vantul nu bate sau bate prea slab, motiv pentru care trebuie asigurata o sursa alternativa de electricitate. Energia eolian este considerat ca una din opiunile cele mai durabile dintre variantele viitorului, resursele vntului fiind imense. Se estimeaz c energia eolian recuperabil la nivel mondial se situeaz la aproximativ 53 000 TWh (TerraWatt or), ceea ce reprezint de 4 ori mai mult dect consumul mondial actual de electricitate. n Europa, potenialul este suficient pentru asigurarea a cel puin 20% din necesarul de energie electric pn n 2020, mai ales dac se ia n considerare noul potenial offshore. Chiar dac centralele eoliene de prim generaie erau deranjante din punct de vedere sonor, se pare c n prezent, dezvoltrile tehnologice au permis reducerea considerabil a zgomotului produs de astfel de instalaii. Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situeaz undeva ntre zgomotul produs de un vnt slab i zgomotul din interiorul unei locuine, respectiv la aproximativ 45 dB.9

Energia produs n Romnia din surse eoliene reprezint doar 2% din totalul energiei obinute

din surse alternative. n 2008, capacitatea instalat n unitile de producere a electricitii din energia vntului este de 7,7 MW n timp ce energia hidro, care deine aproape 98% din ponderea energiei regenerabile, totalizeaz o capacitate de 366 MW. n Romnia, i-au anunat intenia de a dezvolta centrale eoliene mai multe companii energetice de pe piaa european. Italienii de la Enel, de exemplu, au n plan construcia unui parc de 350 MW n Dobrogea, ceea ce reprezint jumtate din capacitatea unui reactor nuclear de la Cernavod Biomasa -resursa material i energetic obinut prin procesul de bioconversie (biotransformare) un proces natural de transformare a energiei solare direct n energie chimic stocat sub form de substan chimic direct n esuturile plantelor verzi autotrofe. Puterea calorifica medie paie de grau si secara 14500 kJ/kg (3500 kcal/kg) umiditate 10% tulpini de porumb 17400 kJ/kg (4200 kcal/kg) umiditate 10% tulpini si palarii de floarea soarelui 8020 kJ/kg (1920 kcal/kg) umiditate 40% rapita 10000 kJ/kg (2400 kcal/kg) umiditate 40% crengi din curatarea pomilor fructiferi 10500 kJ/kg (2500 kcal/kg) umiditate 40%; corzi de vita de vie 10500 kJ/kg (2500 kcal/kg) umiditate 30%. Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. Potentialul energetic al biomasei este de circa 7.594 mii tep/an, din care 15,5% reprezinta reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc, 6,4% rumegus si alte resturi din lemn, 63,2% deseuri agricole, 7,2% deseuri menajere si 7,7% biogaz. In prezent, in Romania nu s-au dezvoltat tehnologii de valorificare completa a tuturor deseurilor. De exemplu, in momentul de fata, la noi in tara nu exista utilaje specializate in scoaterea cioatelor si a radacinilor, acest potential de deseuri lemnoase neputand fi astfel valorificat cel putin pe termen scurt si mediu. Pe termen lung este necesara realizarea unei analize pentru determinarea oportunitatii de achizitionare a tehnologiilor deja existente pe piata europeana pentru scoaterea si valorificarea acestor cioate si radacini, tinand seama de faptul ca aceasta practica este aplicata la scara larga in tarile nordice ale Europei si in Italia. Tarile europene aplica aceasta tehnologie in cadrul plantatiilor energetice, datorita beneficiului economic pe care il reprezinta utilizarea acestora ca si combustibil si din considerente de pregatire a solului pentru viitoarele plantatii. Reglementarile cuprinse in legislatia UE in domeniul ecologic, si anume de a se valorifica integral deseurile lemnoase rezultate in urma prelucrarilor primare si secundare, se respecta prin plasarea unor echipamente de compactare stationare in fluxul tehnologic specific, la fiecare agent economic din domeniu. Avantaje ale valorificarii deseurilor lemnoase valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export; aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european; asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.; reciclarea materialelor; eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare; asigurarea unor performante de ardere superioare a produselor peletizate, sub aspectul duratei mai mari de ardere a aceluiasi volum de material, precum si a unei cantitati de caldura recuperate mai mari; utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului; reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei10

brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de rumegus inainte de brichetare; realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in intreprinderi din mica industrie; realizarea de noi locuri de munca; accelerarea alinierii legislatiei ecologice din tara noastra la cea existenta in domeniu la nivelul UE. Biocombustibil Produs din ulei vegetal de orice natura rapita; floarea soarelui; porumb; ulei rezidual. Directii de utilizare a uleiurilor vegetale: utilizare fara a fi modificate; utilizare dupa trasformare in metil ester biodiesel. Puterea calorifica biodiesel 35600 kJ/l (8500 kcal/l) ulei de rapita nerafinat 37300 kJ/kg (8900 kcal/kg); ulei de rapita rafinat 36900 kJ/kg (8800 kcal/kg) ulei de floarea soarelui 37000 kJ/kg (8840 kcal/kg) Biodieselul - combustibil care conine esteri monoalchilici ai acizilor grai cu lanuri lungi derivai din uleiuri vegetale sau grsimi animale. Poate fi utilizat pentru vehiculele diesel. Prin utilizarea biodieselului se reduc emisiile de gaze nocive iar energia se consum eficient. In Europa a crescut numrul autovehiculelor diesel, iar n SUA s-a dezvoltat piaa combustibililor diesel curai verzi. Ca i n cazul etanolului utilizat ca i combustibil i n cazul biodieselului producia acestuia a cunoscut o cretere nsemnat n perioada 2005-2007. 90% din producia mondial de biodiesel s-a nregistrat n Europa (figura 32). Deoarece UE a impus un standard pentru combustibilii regenerabili, iar din acest standard 5,75% trebuie s fie asigurat de ctre biodiselul pn n 2010. Germania reprezint un exemplu n acest sens. Producia de biodiesel a Germaniei a fost de 2Mt (Mega tone) n 2006 ceea ce reprezint faptul c i-a ndeplinit cerinele impuse de UE cu 4 ani nainte de 2010. Italia are o producie de biodiesel de 0,6 Mt fiind a doua n ceea ce privete producia de biodiesel dup Germania. rile europene utilizeaz n principal uleiul din semine de rapi ca materie prim. Biodieselul poate fi utilizat fie ca nlocuitor al motorinei, fie n amestec cu motorina. n cazul n care se amestec n proporie de 2% cu motorina se noteaz B2, n proporie de 5% cu motorina se noteaz cu B5, n proporie de 20% cu motorina B20. Biodieselul pur se noteaz B100. Litera B provine de la biodiesel iar numrul (2,5,20,100) reprezint proporia n care se amestec cu motorina. Tehnologiile de obinere a biodieselului Biodieselul - proces numit transesterificare catalizat de baze Uleiurile mpreun cu alcoolul (de obicei metanolul) i catalizatorii sunt introdui ntr-un reactor, iar apoi ntr-un separator pentru a se separa esterii metilici (metil esterii) de glicerol ((sau glicerina, sau propan - 1,2,3 - triol), HOCH2CH(OH)CH2OH, lichid vscos, incolor, inodor i dulceag. Se obine din uleiurile i grsimile vegetale i animale (prin tratare cu aburi supranclzii acizi, alcalini sau cu ajutorul unei enzime), ori prin fermentarea glucozei. Este 11

utilizat la producerea explozivilor puternici, a soluiilor antigel, la meninerea umiditii fructelor i n cosmetic.). Biodieselul din alge Microalegele incluznd diatomeele i algele verzi pot fi utilizate ca materii prime pentru obinerea de biodiesel. Algele pot produce cel puin de treizeci de ori mai mult fa de cantitatea de ulei care se poate se poate obine din seminele de pe o anumit suprafa de teren datorit abundenei acestora, datorit capacitii de nmulire a acestora, coninutului mare de ulei, datorit structurii acestora ideale pentru procesul de fotosintez, datorit accesului uor al acestora la nutrieni, ap i CO2 din suspensii apoase. Impactul asupra mediului i ciclul de via al biodieselului La fel ca i n cazul celorlali biocombustibili impactul asupra mediului total al biodieselului depinde de materia prim utilizat pentru obinerea acestuia, practicile agricole utilizate la producerea materiei prime, modul de control al proceselor utilizate pentru extracia uleiului i transformarea acestuia n biodiesel i de modul n care biodieselul este utilizat. Ca i n cazul etanolului obinut din porumb avantajele din ciclul de via al biodieselului provin din reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser i din economisirea rezervelor de petrol. Peletizarea este o presare mecanica a materialului la dimensiuni mult mai mici si cu densitate mult mai mare. Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus, aschii de lemn, sau chiar scoarta de copac, talas si praf de lemn de la instalatiile industriale de prelucrare a lemnului, precum si din copacii nevalorificati din exploatarile forestiere. Rasinile si liantii existenti in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi. Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la emisiile de CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la presiune ridicata fara aditivi pentru lipire. Ei sunt de forma cilindrica, de obicei masurand intre 6-10 mm diametru si 10-30 mm lungime. Fiind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul lor sa fie economic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitate si caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu o dezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie pentru cresterea utilizarii biomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si o modalitate excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediului inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice. De la adoptarea in 1997 a Protocolului de la Kyoto asupra Conventiei Cadru a Natiunilor Unite despre schimbarile climatice (1992), industria surselor regenerabile de energie a fost mpinsa catre capitalizare pe o piata globala a energiei regenerabile. Prin acest protocol, tarile dezvoltate au stabilit drept tinta reducerea pna n 2012 a gazelor cu efect de sera cu 5,2 % fata de nivelul din1990. Protocolul de la Kyoto a fost semnat n Decembrie 1997 la Conferinta din Japonia de catre 84 de natiuni, nsa ratificat doar de catre 37, majoritatea din acestea fiind tari n curs de dezvoltare. Acestui protocol i-au urmat multe astfel de ntelegeri si angajamente la nivel mondial si european n dorinta unei dezvoltari durabile a lumii, cum ar fi Agreementul de la Haga noiembrie 2000) sau Bonn (iulie 2001). Pe 4 Septembrie 2002 a fost semnat Planul de Implementare, inclusiv de catre Romnia, care s-a pronuntat n favoarea surselor regenerabile si politicilor UE si mondiale (in special Protocolul de la Kyoto). Principii directoare ale gestionarii ecologice a resurselor regenerabile:12

echitate intre generatii - sa utilizeze azi fara a reduce resursele si optiunile generatiilor viitoare; adoptarea unei politici anticipative in utilizarea resurselor; limitarea utilizarii resurselor naturale in functie de capacitatea mediului in folosirea resurselor de apa si apoi reintegrarea reziduurilor lichide; crestere a bunastarii umane mai mult sub aspect calitativ decat cantitativ; estimarea valorilor mediului ambiant si a resurselor naturale in scopul acoperirii tuturor costurilor necesare mentinerii echilibrului ecologic; rezolvari de perspectiva ale problemelor ambientale, in primul rind, cele globale si apoi cele regionale si nationale; utilizarea eficienta a resurselor de catre toate societatile; participarea activa a populatiei la politica si desfasurarea procesului de trecere la o societate durabila din punct de vedere ecologic.

Materiale ecologice Materialele ecologice - nu duneaz mediului nconjurtor i oamenilor. Plcile de azbociment, ferodourile cu azbest, rocile uor radioactive, vopsea, sursele de COV (componente organice volatile) i altele care polueaz nu pot fi ncadrate n aceast categorie favorabil. Prin asimilare cu denumirea de crbune alb, dat surselor hidroelectrice, se utilizeaz termenul de material alb pentru cazul cnd nu se consum resurse neregenerabile. La fel, prin mprumut, exist i denumirea de material verde care, ca i o plant, nu implic degajri de bioxid de carbon. Lemnul i produsele agricole, care absorb CO2 n perioada de cretere a plantelor, nu degaj mai mult din acest gaz cnd sunt arse, ceea ce justific utilizarea lor pentru nlocuirea combustibililor fosili. i totui acestea genereaz alte cteva substane nocive dac ard. Puine produse pot fi 100% verzi dar industria occidental se orienteaz n aceast direcie. Astfel apar compozitele la care armarea este asigurat cu fibre vegetale. Toate produsele organice naturale se degradeaz ndat ce mor. Pentru a mpiedica poluarea cu mase plastice, se caut soluii sub forma materialelor biodegradabile. Idealul ar fi s se poat produce materiale care nu se degradeaz atta vreme ct sunt folosite, dar care s poat fi restituite mediului nconjurtor, cnd nu mai sunt utile. Exploatarea si cercetarea resurselor geotermale a inceput in Romania in anii 60. Primele sonde geotermale au fost forate in Campia de Vest (in zonele Oradea, Baile Felix, Calacea si Timisoara). Existau in 1990 in acea zona 64 de izvoare iar in prezent sunt 70 de izvoare active care produc apa fierbinte cu o temperatura cuprinsa intre 60 si 125C. Eficienta energetica Notiunea de eficienta energetica (sau optimizarea consumului de energie) a devenit la ora actuala una din principalele preocupari ale omenirii la nivelul ntregului mapamond. Odata cu prima criza petroliera de la nceputul anilor 70 societatea umana a nceput sa constientizeze din ce n ce mai mult necesitatea elaborarii unei strategii sustinute de crestere a eficientei de utilizare a energiei si de implementare a programelor de eficienta energetica pe fondul diminuarii ngrijoratoare a rezervelor combustibile fosile ale Terrei. Astazi putem vorbi de o politica energetica mondiala si de o strategie concertata de reducere a emisiilor poluante n atmosfera fundamentate pe solutii tehnico-economice concrete de utilizare rationala a rezervelor de combustibili fosili (ce detin n continuare principala pondere n producerea de energie) si de valorificare pe scara tot mai larga a resurselor energetice regenerabile, asanumitele energii curate sau energii neconvetionale, o alternativa la actualul sistem de valorificare energetica a rezervelor combustibile ale Terrei.13

Nu trebuie neglijat totodata nici aspectul ecologic pe care l prezinta aceasta noua politica energetica mondiala, stiut fiind faptul ca cea mai mare parte din cantitatile de noxe evacuate anual n atmosfera de activitatile omului se datoreaza combustiei combustibililor fosili (peste 22,5 miliarde tone CO2 anual la nivel mondial), deci, implicit, consumului de energie. Pe fondul acestei situatii energetice mondiale putem spune ca economia de energie realizata prin programe de eficienta energetica poate fi considerata (desi impropriu spus) o sursa de energie, total nepoluanta si gratuita. Nu trebuie confundata notiunea de eficienta energetica sau de economie de energie cu lipsa de confort a consumatorului! Consumul optim de energie defineste un cadru larg de solutii de reducere a pierderilor de energie (att n faza de productie, ct si n cea de transport, distributie si consum), de nlocuire a instalatiilor si echipamentelor AUDIT ENERGETIC Audit engleza = revizie contabila, bilant, constatare; Audit energetic = identificarea si cuantificarea scurgerilor (consumurilor de energie care au loc intr-o anumita unitate fizica (industrie, cladire, instalatie); Auditul energetic stabileste intrarile de electricitate, gaz, petrol, carbune, abur si modul in care acestea sunt folosite pentru iluminare, incalzire, conditionarea aerului si productie; In normativele MLPTL (Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei) NP 47,48 si 49/2000 sunt mentionate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca locuintele. Pentru aceasta trebuie facute: expertizarea termic n care se stabilesc caracteristicile termotehnice ale cldirilor (elemente de construcii i instalaii) i consumurile de energie pentru satisfacerea exigenelor de funcionare normal; certificatul energetic prin care, plecnd de la expertiza energetic, se stabilete calitatea energetic a construciei i se acord un calificativ. Certificatul energetic devine obligatoriu n multe situaii; auditul energetic prin care se prezint soluii pentru reducerea consumului de energie n cldiri. uzate fizic si moral, foarte energofage, de eliminare a consumurilor nerationale si nejustificate de energie etc. Agricultura Resurse de hrana; Organisme modificate genetic Agricultura durabila agricultura ecologica termeni foarte actuali in Romania, dar si in intreg spatiul european. Prin comparatie cu agricultura intensiva care utilizeaza ingrasaminte si pesticide de sinteza, pentru acoperirea necesarului cuturilor agricole in substante nutritive si pentru controlul buruienilor, bolilor si daunatorilor, tehnologiile ecologice sunt orientate spre diminuarea interveniilor chimice, reducerea impactului poluant al activitatilor agricole asupra mediului si spre realizarea de produse agricole cu calitate biologica superioara. Pe plan mondial agricultura durabila este o cale eficienta pentru: protejarea mediului; mentinerea fertilitatii solului si a proceselor naturale in cadrul agroecosistemului. Agricultura durabila se caracterizeaza prin: preocuparea permanenta pentru conservarea resurselor naturale si protectia mediului ca o conditie esentiala pentru dezvoltarea actualei generatii si a generatiilor viitoare; armonia cu natura a mediului antropic ca principal deziderat al activitatilor intreprinse de om; asigurarea securitatii alimentare, prin producerea unor cantitati de hrana adecvate din punct de vedere cantitativ si calitativ; preocuparea pentru sporirea sanatatii publice prin asugurarea unui mediu si a unei hrane nepoluate; asigurarea unei bunastari sociale si cresterea calitatii vietii; asigurarea profitabilitatii activitatii fermierului pentru impulsionarea acestei activitati; preocuparea pentru asigurarea unui echilibru al costurilor. Pentru atingerea scopurilor propuse pentru o agricultura durabila trebuie avute in vedere:14

rolul si functiile solului in cadrul ecosistemului agricol; rolul si locul asolamentelor si rotatiei culturilor intr-o agricultura; tehnologiile de cultivare a plantelor pentru obtinerea de productii ridicate in conditiile mentinerii si amplificarii fertilitatii solului si diminuarii sau chiar eliminarii riscului de poluare; zonarea culturilor. Conceptele promovate de agricultura durabila au devenit si in Romania un obiectiv al politicilor agricole, acestea regasindu-se si in activitatile promovate de Asociatia Fermierilor din Romania care au elaborat si un program de dezvoltare rurala durabila cu specific pentru fiecare zona.

Organisme modificate genetic organism viu modificat - un organism care conine o combinaie nou de material genetic, obinut prin tehnicile biotehnologiei moderne, conferindu-i noi caracteristici, i care are aceeai semnificaie cu termenul organism modificat genetic; microorganism - orice entitate microbian, celular sau necelular, capabil s replice sau s transfere material genetic, incluznd virusurile, viroizii, celulele de animale i de plante n cultur; biotehnologie modern - aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic i a tehnicilor de fuziune celular, altele dect cele specifice seleciei i ameliorrii tradiionale, care nltur barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetic; utilizarea de organisme modificate genetic - activitatea sau ansamblul de activiti avnd ca scop obinerea i introducerea pe pia a organismelor vii modificate genetic i a produselor rezultate din acestea, inclusiv cercetarea, testarea i producerea industrial; utilizarea microorganismelor/organismelor modificate genetic n condiii izolate - orice operaiune n care microorganismele/organismele sunt modificate genetic sau n care astfel de organisme modificate genetic sunt cultivate, multiplicate, stocate, utilizate, transportate, distruse i/sau anihilate, care se face n spaii/medii nchise, izolate, sub control, n acest scop fiind utilizate msuri specifice de izolare pentru a limita/evita contactul lor cu oamenii i cu mediul nconjurtor; (conform ORDONAN nr.49 din 30 ianuarie 2000 privind regimul de obinere, testare, utilizare i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum i a produselor rezultate din acestea- M.Of. nr. 48/31 ian. 2000) De ce se produc organismele modifcate genetic? OMG se produc si se comercializeaza pentru a aduce avantaje (preturi mai mici, beneficii mai mari privind durabilitatea si/sau valoarea nutritiva) producatorului si consumatorului de alimente obtinute din OMG. Obiectivul initial a fost acela de protejare a culturilor prin crearea rezistentei impotriva bolilor si daunatorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune tolerante la ierbicidele utilizate in agricultura. Rezistenta impotriva insectelor s-a obtinut prin incorporarea in planta utilizata ca materie prima pentru alimente a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena prelevata de la un microorganism (Bacillus thuringiensis BT). Aceasta toxina este utilizatade mult timp ca un insecticid conventional in agricultura, fiind netoxic pentru consumul uman. Culturile MG care produc permanent aceasta toxina s-au dovedit a avea nevoie de cantitati mult mai mici de alte insecte, folosite pentru situatii specifice, cand presiunea unor populatii mari de daunatori este mare.

15

Rezistenta impotriva virusurilor se obtine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca boli plantelor. Cresterea rezistentei impotriva virusurilor face plantele mai putin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea. Toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifesta rezistenta la unele ierbicide. In situatii in care a fost imperativa utilizarea ierbicidelor, cantitatile necesare de ierbicid au fost mult mai mici. Care sunt principalele probleme de inters pentru sanatatea omului legate de OMG? 1) Alergenicitatea (tendinta de a provoca reactii alergice) nu au fost evidentiate efecte alergice legate de alimentele noi (MG) comercializate pina in prezent. 2) Transferul de gene din alimentele noi (MG) in organismul uman sau la bacterii aflate in intestinul uman cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, expertii Fondului pentru Alimentatie si Agricultura FAO si expertii OMS au recomandat neutralizarea proceselor de transfer a genelor de rezistenta la antibiotice la noile OMG. 3) Transferul natural in culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale, cu cele din transfer genetic. Acest risc este real si a fost demonstrat atunci cind, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutreturi au fost decelate in produsele de orez pentru consumul uman, obtinute din culturi care nu fusesera modificate genetic in mod voluntar in SUA. Care sunt efectele pe care le OMG le au asupra mediului? Abilitatea OMG de a scapa si, eventual, de a introduce gene noi in populatiile salbatice, naturale; Persistenta genei in mediu, dupa recoltarea culturilor de plante MG; Susceptibilitatea organismelor ne-tinta (ex. Insecte care nu sunt daunatoare) la proprietatile produsului modificat genetic; Stabilitatea genelor; Reducerea nedorita a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitatii; Utilizarea crescuta a substantelor chimice in agricultura. Alimentele noi, obtinute din OMG sunt sigure? Alimentele noi din OMG care se comercializeaza in prezent pe piata mondiala au trecut faza analizelor de risc si nu prezinta ricuri pentru sanatatea populatiei. Cum este reglementata la nivel national problema OMG si a alimentelor OMG, in lume? Modurile in care autoritatile nationale au reglementat aceasta problema sunt diferite. In unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile cae au elaborat o legislatie se concentreaza mai ales pe analiza riscurilor pentru sanattea consumatorilor. Tarile care au legislatie pentru alimente OMG acopera si OMG, in general avind in vedere atat sanattae, problemele de mediu, cit si problema practica de control si comert (posibilitatile de testare si cerintele privind etichetarea). ANALIZA CICLULUI DE VIA (LIFE CYCLE ASSESSMENT) Fazele analizei ciclului de via Principalele faze ale analizei ciclului de via pentru un produs sunt, conform ISO 14041/1998, urmtoarele: 1. Definirea scopului i obiectivelor studiului 2. Analiza de inventar (Life Cycle Inventory Analysis) 3. Evaluarea impactului (Life Cycle Impact Assessment) 4. Analiza mbuntirii ciclului de via (Life Cycle Improvement Assessment) 5. nou abordare: analiza social i de mediu a ciclului de via Definirea scopului i obiectivelor studiului n aceast faz este esenial stabilirea limitelor sistemului care este analizat, ceea ce trebuie i ceea ce nu trebuie luat n calcul precum i calitatea procedurilor de sigurant ce trebuie urmate. Mediul nconjurtor este generator de intrri n sistem, dar i receptorul tuturor ieirilor acestuia. Studiul ideal ar urmari toate intrarile de energie i materiale chiar de la extragerea lor,16

precum i toate iesirile din sistem, pn la stadiul lor final. Complexitatea unei astfel de analize ar transforma-o ntr-un instrument dificil de mnuit i de utilizat, motiv pentru care nc de la debutul studiului trebuie excluse acele fluxuri (n i din sistem) care nu sunt semnificative n comparatie cu sistemul n totalitatea lui. In plus, sunt identificate unitatile de masur ale performantelor, de exemplu cantitatea de chimicale impuse de procesele performante. Modul de alegere a scopului i obiectivelor pentru analiza ciclui de via sunt definite prin standardul ISO 14047/2000 (Exemple de aplicaii ale ISO 14041/1998). Etapele analizei sunt: Prezentarea scopului pentru care se efectueaz analiza. Prezentarea contextului de standarde n baza cruia se efectueaz analiza. Vedere general asupra funciilor sistemului i determinarea fluxurilor de referin. Analiza de inventar (Life Cycle Inventory Analysis) analiza de inventar const n inventarierea tuturor intrrilor i ieirilor din aria ciclului de via al unui produs. Sunt identificate, analizele tehnice ale datelor disponibile care cuantific emisiile, cerine energetice sau cerine de resurse de materiale. Credibilitatea studiului este dependent de calitatea datelor strnse; n consecinta, acestea trebuie s fie complete, precise i reprezentative pentru sistemul ales. Metodele de inventariere a intrarilor i ieirilor dintr-un sistem delimitat sunt definite prin standardul ISO 14047/2000 (Exemple de aplicaii ale ISO 14041/1998 pentru definirea scopului i analiza de inventar). Etapele analizei sunt:

1. 2. 3. 4. 5.6.

7. 8.9. 1.

2.

3.

Identificarea functiilor Selectarea funciilor i definirea unitii funcionale Identificarea performanelor produsului i determinarea fluxului de referin Ajustarea funciilor innd cont de criteriile de performan Definirea intrrilor n sistem Definirea ieirilor din sistem Definirea procesului unitar i limitele acestuia Definirea procesului unitar i limitele acestuia Definirea fluxurilor de reciclare Identificarea funciilor const n identificarea sistemului produs care este livrat beneficiarilor. Se trece apoi la identificarea unitii funcionale pe care se va face analiza n scopul de a evidenia cantitativ serviciul livrat de sistemul produs analizat. Funciile sunt specifice sistemului analizat i trebuie: s aib o valoare de utilizare (de obicei se alege valoarea economic) pentru furnizorul produsului, s influeneze funcionarea altor sisteme. Selectarea funciilor i definirea unitii funcionale Nu toate funciile au relevan pentru un studiu de evaluare a ciclului de via, aa c funciie relevante trebuie identificate n funcie de destinaia produsului. Astfel, de exemplu, pentru un perete de interior, protecia suprafeei nu este neaprat necesar`, n timp ce culoarea este o funcie relevant. Funciile relevante sunt evideniate cantitativ n unitatea funcional, care poate fi exprimat ca o combinaie a diferii parametri. Pentru culoarea peretelui, unitatea funcional va specific, de exemplu, suprafaa care va fi acoperit, tipul zidului (gradul de absorbie, timpul de priz, etc), puterea de acoperire i durata de via. Identificarea performanelor produsului i determinarea fluxului de referin Avnd definit unitatea funcional se va trece la determinarea cantitii de produs care este necesar pentru ndeplinirea funciei cantitative a unitii funcionale. Acest flux de referin este legat de performana produsului i este determinat ca rezultat al unei metode de msurare17

4.

standardizate. Pentru o vopsea, de exemplu, fluxul de referin este de obicei exprimat drept cantitatea n litri, necesar pentru acoperirea suprafeei definite de unitatea funcional. Ajustarea funciilor innd cont de criteriile de performan Compararea sistemelor trebuie fcut pe baza acelorai funcii, determinate cantitativ pe aceeai unitate funcional n forma fluxurilor de referin. Dac sunt luate n considerare la compararea sistemelor i funcii adiionale la oricare dintre sisteme, aceste funcii trebuiesc bine documentate i raportate de asemenea la unitatea funcional a sistemului studiat. In unele cazuri fluxurile de referin sunt imediat echivalente i nu este necesar`nici o ajustare. n alte cazuri ajustarea este necesar. Ajustarea fluxurilor se poate face prin expansiune, prin alocare sau printr-o metod combinat. De exemplu pentru compararea a dou combine frigider-congelator care au capacitile diferite i raportul ntre volumul camerei de congelare i al camerei de rcire diferit, este obligatoriu s se aplice o metod combinat. Intrile i ieirile combinei trebuiesc alocate ntr-un fel celor dou funcii. Aceasta poate fi fcut pe baza energiei relative necesare pentru cele dou compartimente cu temperatur-volum ajustat cunoscute: Vajustat = Vc (tcamerei tc) / (t5) unde Vc = volumul compartimentului; tcamerei = temperatura camerei; tc = temperatura compartimentului; 5 = temperatura de referin (C). raportul ntre volumul camerei de congelare i al camerei de rcire diferit, va depinde de interanjabilitatea lor n ochii cumprtorului. n acest caz nu este oportun ajustarea parametrilor de comparare pe baza coeficienilor termici. Definirea intrrilor n sistem intrri de mas: teoretic se iau n considerare toate intrrile de materiale; practic se stabilete un prag (un procent) peste care se iau n considerare intrrile cumulative materiale (de mas). intrri de energie: teoretic se iau n considerare toate intrrile de energie n sistem; practic se stabilete un prag (un procent) peste care se iau n considerare intrrile cumulative de energie. Definirea ieirilor din sistem ieiri de mas: teoretic se iau n considerare toate ieirile de materiale; practic se stabilete un prag (un procent) peste care se iau n considerare ieirile cumulative materiale (de mas). ieri de energie: teoretic se iau n considerare toate ieirile de energie n sistem; practic se stabilete un prag (un procent) peste care se iau n considerare ieirile cumulative de energie. Definirea procesului unitar i limitele acestuia Procesele unitare care se substituie unui sistem n analiza ciclului de via trebuie s caracterizeze produsul din punctul de vedere al intrrilor i ieirilor i al legturilor cu furnizorul i beneficiarul produsului analizat. Practic se stabilesc procese unitare crora le sunt asociate intrri i ieiri. Un astfel de proces unitar transform intrrile de materie prim, materiale auxiliare, energie i mediu nconjurtor ntr-un produs intermediar care este prelucrat n continuare. Din compunerea cumulativ a unor astfel de procese unitare se definete procesul unitar studiat. Colectarea datelor experimentale pentru fiecare proces unitar Informaiile generale necesare pentru fiecare proces unitar pot fi structurate astfel: materi prime, materiale auxiliare, fluxuri de energie intrate i ieite, mpachetarea, curenia, administrarea, marketingul, dezvoltarea, facilitile de laborator, activitile de personal, mainile i ntreinerea. Trebuie stabilit de asemenea dac datele sunt valabile doar pentru condiii de operare normale sau include i condiiile de start, de oprire i situaiile de urgen.18

Dac ns analizm combina frigider-congelator ca produs, compararea a dou combine cu

5. 6. 7.

8.

Se determin locaia geografic, tehnologia aplicat, dac procesul unitar include unul sau mai multe produse, modul n care s-a fcut alocarea, etc pentru fiecare intrare sau ieire. Se precizeaz perioada n care s-a facut colectarea datelor i dac acestea reprezint toat perioada sau doar pri din acea perioad, precum i numele i afilierea persoanei care a fcut colectarea datelor. 9. Definirea fluxurilor de reciclare reciclare n bucl deschis (de exemplu un produs pe baz de hrtie nlbit, dup utilizare este recuperat i reintrodus n ciclul de fabricaie al hrtiei, scaznd consumul de celuloz) reciclare n bucl nchis (de exemplu la fabricarea agentului refrigerent pe baz de fluorcarbon, etilena este folosit ca materie prim dar cca 5% din cantitatea introdus iese din sistem fr s reacioneze; aceasta este recirculat la intrarea sistemului diminund consumul de etilen cu 5%) Evaluarea impactului (Life Cycle Impact Assessment) Aceast etap corespunde unui efort de cuantificare a riscului de mediu asociat poluarii i consumului de resurse identificate. Prin anticiparea efectelor poteniale asupra mediului pentru datele colectate este facilitat procesul de impartire a acestor informaii pe categorii clar stabilite. Fiecare faz a ciclului de via al unui produs este analizat independent n vederea determinarii consumului total de materii prime i energie, precum i a eliberarii de substane poluante i deeuri n mediul nconjurator. Dificultatea const n faptul c multe din intrrile i ieirile cuantificate pot fi asociate cu multiple efecte: emisia de dioxid de sulf este considerat responsabil de producerea ploilor acide, acestea la rndul lor contribuind att la acidifierea lacurilor, ct i la patrunderea metalelor grele n sol sau la scaderea biodiversitatii. Dou noi notiuni au fost introduse pentru usurarea muncii celor ce particip la realizarea unui astfel de studiu: "factori de risc", definind condiiile care pot conduce la efecte nefavorabile asupra sntii umane sau asupra mediului i "categorii de impact". Gruparea i evaluarea datelor inventariate, precum i stabilirea apartenentei lor la o categorie de impact sau la alta este o sarcin dificila, ce necesit pe viitor dezvoltarea i utilizarea unor modele de analiza. Impacturile sunt analizate sistematic. Se evalueaz impactul asupra mediului ambiant, asupra umanitatii, ecosistemelor sau resurselor naturale. Cadrul general al etapei de analiz a impactului asupra mediului const n compararea mai multor elemente atribuite care convertesc rezultatele analizei de inventar ntr-un rezultat msurabil. Elementele analizei de impact sunt prezentate n Etapele evaluarii impactului Clasificare si caracterizare Normalizare Evaluare sau cantarire Toate substantele se clasifica in categorii in functie de efectul pe care il au asupra mediului; Normalizare (normare) Fiecare efect calculat pentru ciclul de viata al unui produs este evaluat comparativ cu efectul total cunoscut pentru aceasta clasa. De exemplu, metoda eco-indicatorilor nromalizeaza valorile obtinute cu efectele determinate de mediile europene in decursul unui an. Desigur este posibil sa se aleaga o alta baza de normalizare (normare). Cantarirea (evaluare) Prin normalizare se mbuntete n mod considerabil perspectiv n privinta rezultatelor. Cu toate acestea, nu se poate lua nici o hotrre definitiv deoarece nu toate efectele sunt considerate a fi egale ca importan. n faza de evaluare rezultatele normalizate cu privire la efecte sunt nmulite cu un factor de ponderare care reprezint importanta relativa a efectului.19

Selecia categoriilor de impact, a categoriilor de indicatori i caracterizarea modelelor se fac pe baza criteriului de relevan pentru mediu, n concordan cu scopul studiului. Sursele pentru categoriile de impact i caracterizarea modelelor trebuie s fie unitare, justificate i corelate ntre ele. Adiia datelor de mediu i informaiile pentru caracterizarea modelului trebuie s respecte urmtoarele condiii: condiia punctului final al categoriei; mrimea relativ i schimbarea evoluiei n punctul final; aspectul spaial (aria i scara); aspectul temporal (durata i persistena); reversibilitatea mecanismului de mediu. Calcularea rezultatelor categoriei de indicatori presupune dou etape: selecia i folosirea caracterizrii factorilor convertii n analiza de inventar prelucrarea unitar a factorilor selectai pentru obinerea indicatorilor rezultani. Normalizarea rezultatelor relative are ca scop o mai buna caracterizare a efectelor asupra mediului prin raportarea lor la valoarea curent caracteristic. De exemplu valoarea emisiei relative de SOx se poate raporta la totalul emisiilor de SOx pentru o zon dat (local,regional, naional,global) sau la totalul emisiilor poluate monitorizate pentru aceeai zon. Gruparea reprezint o metod de definire a impactului de mediu, prin cumularea mai multor categorii de impact definite anterior, pentru evidenierea efectului procesului asupra emisiilor sau resurselor regionale. Analiza calitii datelor este necesar pentru o mai bun nelegere a semnificaiei i relevanei LCA. Ea permite evidenierea diferenelor semnificative, eliminarea rezultatelor nesemnificative i conducerea procesului de analiza inventarului (LCIA). Totodat aceast analiz fundamenteaz gradul de ncredere n datele colectate i n rezultatele studiului. Analiza mbuntirii ciclului de via (Life Cycle Improvement Assessment) Gradul de relevan al impactului asupra mediului dat de fiecare poluant sau de efectul sinergic al mai multora este dificil de apreciat. Acesta este motivul pentru care abordarea "less-is-best" este preferat n cele mai numeroase studii (optiunea de mbuntire care rezult dintr-un consum de resurse sau dintr-o poluare mai redus este considerat cea mai bun). n unele cazuri, decizia ce trebuie luat pentru mbuntirea calitatii mediului este evidenta; pentru optimizarea ei este nevoie ns i de alte informaii precum costurile solicitate, raportul costeficient sau reactia consumatorului la schimbare. Este de la sine nteles c orice ameliorare n fluxul de producie destinat obtinerii unui bun mai sigur i mai durabil din punctul de vedere al mediului trebuie privit n contextul unui program al calitatii totale. Evaluarea calitativ a impacturilor trebuie s determine dac mbuntirile pot fi facute la procesul de producie sau la procesul de management peste durata de via a produsului sau procesului. 1. O nou abordare: analiza social i de mediu a ciclului de via Cercetari recente au ncercat introducerea aspectelor sociale n studiul ciclului de via, precum i relationarea acestora cu starea mediului. Potrivit cercetatorilor britanici, analiza social i de mediu a ciclului de via (Social and Environmental Life Cycle Assessment, SELCA), permite ntelegerea modului n care activitile umane contribuie la schimbarea unor ecosisteme i invers, precum i reflectarea n via sociala, a impactelor asupra mediului. Un instrument complex precum SELCA, poate usura identificarea factorilor implicati n luarea deciziilor de planificare strategic pentru o societate durabila, cu condiia dezvoltarii unor metodologii i a unor modele de evaluare nu numai cantitativa, dar i calitativa. In cazul unei companii, reducerea cheltuielilor i cstigarea unei anumite credibilitati pe piat constituie principalele argumente n favoarea implementarii solutiilor indicate de LCA. Iat care ar putea fi aceste masuri :20

design-ul produsului i ambalajului acestuia tinnd cont de posibilitatea utilizarii unor resurse

inepuizabile sau reciclate, alegerea furnizorilor de materii prime tinnd cont de impactul pe care fiecare material sau component utilizat n procesul de producie il poate avea asupra mediului, mai buna evaluare a riscurilor de mediu n timpul producerii sau utilizarii unui bun, prevederea unor solutii de prelungire a duratei de via (prin reutilizare sau reciclare), stabilirea unor ierarhii n managementul resurselor i al deeurilor. Etapa de inventar in LCA Lista cu materialele si consumurile energetice pentru obtinerea produsului si de asemenea emisiile care au loc pe intregul ciclu de viata al produsului emisii din obtinerea materiilor prime; emisii din transport in toate etapele; emisii in timpul procesului de productie; emisii din utilizarea produsului; emisii din tratarea la sfarsitul vietii produsului. Importanta LCA O mai bun luare a deciziilor pentru produse / sisteme de producie Identificarea impacturilor -cheie i durata ciclului de via pe etapele unui sistem ofer o baz pentru mbuntirea calitii mediului unui sistem Identific optimizarea comertului Identific lacunele de informare Dezavantaje ale LCA disponibilitatea i calitatea datelor de inventar din cadrul ciclului de via incertitudini n inventarul i n metodologia de evaluare a impactului lipsa de acorduri asupra unor elemente din metodologia de evaluare a impactului diferenta dintre formularea problemelor n LCA datorita diferentelor in ceea ce privesc valorile

Chimia verdeNoiuni introductive chimia a adus schimbri majore n modul de via al omenirii industria chimic i-a pus amprenta in: transporturi; industria textil; sport; industria alimentar; medicin; agricultur; birouri (serviciu); acas. dezvoltare durabil i chimie verde - 20 de ani. Discuii referitoare la durabilitate au nceput, n principiu, n anul 1987, cnd Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare, nfiinat de Naiunile Unite (Comisia Brundtland) a subliniat existena a dou probleme majore: dezvoltarea nu nseamn doar profituri mai mari i standarde mai nalte de trai pentru un mic procent de populaie, ci creterea nivelului de trai al tuturor; dezvoltarea nu ar trebui s implice distrugerea sau folosirea nesbuit a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului nconjurtor dezvoltarea durabil - urmrete satisfacerea nevoilor prezentului, fr a compromite posibilitile generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi21

chimie durabil, chimia verde - conceperea, dezvoltarea i implementarea de produse

i procese chimice pentru reducerea sau eliminarea utilizrii i generrii de substane periculoase pentru sntatea uman i pentru mediu chimia verde - instrument de reducere a deeurilor i emisiilor nc de la surs. Instrument important n obinerea unor tehnologii durabile i dezvoltrii unei industrii ecologice. Chimia verde difer foarte mult de abordrile anterioare n ceea ce privete protecia mediului: se adreseaz cu precdere riscului dect expunerii; are n vederea beneficiile economice n detrimentul pierderilor economice; este neobinuit; previne apariia problemelor, nainte de a se produce, prin evitarea modurilor de abordare; ia n considerare impactul ciclului de via al unui produs, proces nc din faza de proiectare (concepere). Un proces ideal - un proces simplu, s necesite doar o singur etap, s prezinte siguran, s utilizeze resurse regenerabile, s nu pun probleme de poluare, s se realizeze cu consum total de reactani, s nu conduc la producerea de deeuri, s fie eficient din punct de vedere al atomilor, iar etapa de separare a produsului/produilor final s fie una simpl. Un produs ideal - produsul pentru a crui obinere se consum minimum de energie, se folosesc resurse minime pentru mpachetarea(stocarea) acestuia, este sigur i 100% biodegradabil i se poate recicla uor. n acest context un utilizator ideal este utilizatorul care are grij de mediu, care utilizeaz cantiti minime dintr-un anumit produs, care recicleaz materialele, le reutilizeaz pe cele care pot fi reutilizate i care nelege impactul produselor asupra mediului. n plus, un utilizator ideal ncurajeaz iniiativele verzi [Doble, 2007]. De ce avem nevoie de chimia verde? Chimia este fr ndoial o parte foarte important a vieii de zi cu zi. Dezvoltrile din domeniul chimiei se reflect n problemele de mediu i cele aduse organismelor, ca urmare apare necesitatea obinerii de produse chimice verzi. Un exemplu important l constituie DDT (dicloro-difenil-tricloretanul). Principiile chimiei verzi Prevenirea: e de preferat prevenirea formrii deeurilor dect tratarea sau eliminarea acestora dup obinere, Economia de atomi: utilizarea unor metode de sintez care s foloseasc ntreaga cantitate de reactani n vederea obinerii produsului final de reacie, Sinteze chimice mai puin periculoase: utilizarea unor metode de sintez a unor substane chimice cu toxicitate foarte mic sau chiar netoxice att pentru oameni, ct i pentru mediul nconjurtor, Obinerea unor substane chimice mai sigure: obinerea unor substane chimice, care s aib efectul dorit i o toxicitate ct mai mic, Solveni i materiale auxiliare mai sigure: utilizarea ct mai rar a materialelor auxiliare, mbuntirea eficienei energetice: energia necesar proceselor chimice ar trebui s fie redus. Metodele de sintez ar trebui s aib loc la presiune atmosferic i la temperatura camerei, Utilizarea de materii prime regenerabile: utilizarea de materii prime regenerabile mai degrab dect a celor epuizabile. Reducerea utilizrii derivailor: evitarea sau minimizarea derivatizrii inutile (blocarea unor grupri funcionale, protejarea/ deprotejarea, modificarea temporar a proceselor fizice/ chimice), deoarece o asemenea etap ar necesita reactivi suplimentari i deeuri ulterioare. Cataliza: reactivii catalitici (selectivi pe ct posibil) sunt superiori reactivilor stoechiometrici, Obinerea de substane chimice care s se degradeze dup utilizare: sinteza unor substane chimice care s poat fi transformate n compui inofensivi pentru mediul nconjurtor,22

Analiza n timp real pentru prevenirea polurii: includerea monitorizrii i controlului n timp real la desfurarea sintezelor pentru minimalizarea sau eliminarea formrii de produse secundare. Prevenirea accidentelor: metodele de sintez a unor substane chimice se vor alege astfel nct s se reduc potenialele accidente chimice, inclusiv explozii, incendii i scurgeri n mediu [Anastas, 1998]. Pricipalele cuvinte cheie n cele 12 principii ale chimiei verzi Puin Sigur Procese orientate Reducerea deeurilor Durabilitate. Cuvintele cheie pot fi grupate n jurul urmtoarelor: 1. Utilizarea unui numr redus de substane chimice, solveni i mai puin energie. 2. Utilizarea de materiale sigure, procese sigure i solveni nepericuloi. 3. Procesele trebuie s fie eficiente, fr deeuri, fr derivatizare i trebuie s utilizeze catalizatori, 4. Deeurile generate trebuie s fie monitorizate n timp real i trebuie s se degradeze uor. 5. Toate substanele chimice, materiile prime, solvenii i energia trebuie s fie regenerabile sau durabile.

1. Prevenirea (eliminarea) formrii de deeuri Pentru a se evita formarea de deeuri se pot aplica urmtoarele: fie se utilizeaz catalizatori care se pot recupera uor, fie se nlocuiesc vechii catalizatori cu unii mult mai eficieni i care pot fi recuperai, fie se nlocuiesc metodele tradiionale de obinere a compuilor respective cu alte alternative n care nu are loc formarea de deeuri. Exemple de reacii care au fost transformate n reacii verzi prin respectarea principiului prevenirii formrii de deeuri. Reaciile - protejarea anumitor grupri, utilizate frecvent n industria farmaceutic i care reprezint o surs important de deeuri. n aceste reacii sunt necesare cantiti stoechiometrice de materii prime. Aceste procese pe lng faptul c sunt mari productoare de deeuri din materiile prime utilizate, dar necesit i dou etape suplimentare n care se utilizeaz volume mari de solveni i se nregistreaz randamente reduse. n cazul n care este posibil trebuie evitat utilizarea reactivilor auxiliari pentru protejarea gruprilor funcionale. nlocuirea unui proces care implica trei etape de sintez cu unul care implic doar o etap (biotransformare = transformare biologic) l constituie reacia de obinere a acidului 6aminopenicilanic, un intermediar utilizat n obinerea antibioticelor. protejarea gruprii carboxilat din penicilina G prin sililare. Aceast reacie necesita de asemenea utilizarea dimetil anilinei pentru ndeprtarea HCl obinut n procesul de sililare procesul biocatalitic - amidaza penicilinei imobilizat pe un suport pentru a dezacetila n mod direct penicilina G. Avantaje: nu implic utilizarea diclormetanului ca solvent i a apei; decurge cu economie de energie, deoarece reacia are loc la 30C i nu la -50C ct era necesar n etapa de protejare a gruprii carboxilice; implic probleme reduse din punct de vedere al siguranei deoarece nu se mai utilizeaz PCl5 care este toxic.23

Este mult mai bine a preveni formarea de deseuri decat a tratata un deseu dupa ce s-a format 2. Economia de atomi scop descoperirea unor reacii de sintez, n urma crora s se obin produi de reacie cu un randament i puritate avansate. reaciile chimice se pot desfura cu un randament de 100 %, produii de reacie avnd o puritate de 100%, genernd ns o cantitate mai mare de deeuri dect produsul obinut. n termeni simpli ecuaia (1): A + B C + D +E (1) produsului de reacie C (de nalt puritate i cu un randament ridicat), produi secundari (D i E) n raport stoechiometric. cantitatea a produsilor randamentul % = 100 cantitatea teoreticarealaprodusilor careobtinuti obtine a se potcantitatea produsilor doriti selectivitatea (%) = 100 cantitatea de substrat transformat

masa moleculara relativa produsilor doriti economia de atomi (%) = 100 masa moleculara relativa a atuturor reactantilor

Conceptul economiei de atomi a fost introdus de Trost, instrumente pentru realizarea unor reacii chimice care s genereze cantiti ct mai mici de deeuri [Trost, 1991]. Conform acestui concept, atomii care reacioneaz ar trebui s fie inclui n proporie ct mai mare n produii de reacie. Conceptul de economia atomilor a fost extins de ctre Sheldon, prin introducerea factorului E - raportul dintre masa produilor de reacie nefolositori (neutili) i cea a produsului de reacie dorit. 3. Sinteze chimice mai puin periculoase ptrunderea (n timpul rutinei de ntreinere) a unei cantiti mari de ap n rezervorul de depozitare care coninea o cantitate mai mare de 60 de tone de intermediar (ICM izocianat de metil). creterea rapid a temperaturii i presiunii - rezervorul de depozitare a explodat i n atmosfer au ajuns volume mari de gaz toxic cu ICM, ct i produi de hidroliz ai acestuia care includ acidul cianhidric. - 3787 decese, a 8000-10000 dup circa 72 de ore, 25000 au murit de boli ale aparatului respirator Este foarte uor a nvinovi persoane, proceduri i echipamente n cazuri ca cel de la Bhopal, dar statistic aceste dezastre au loc deoarece oamenii sunt supui greelilor, procedurile pot fi ntotdeauna mbuntite i chiar i cele mai performante echipamente vor ceda uneori. Este mult mai benefic a se identifica cauza real a problemei i a o elimina. n acest caz cauza a fost depozitarea unei cantiti aa de mari de izocianat de metil toxic. ntrebarea care se pune este poate fi obinut carbarilul eficient fr ca izocianatul de metil s fie stocat? Rspunsul este da, dar este irelevant. Ceea ce este relevant este c astfel de ntrebri trebuie luate n considerare n mod serios n etapa de concepere a procesului. 4. Reducerea toxicitii obinerea de substane chimice mai sigure Proiectarea (conceperea) de procese care s utilizeze i s produc materiale mai puin periculoase Periculozitatea: toxicitatea, inflamabilitatea, potenialul de explozie i persistena n mediu. pericol - o situaie care poate conduce la vtmarea, n timp ce riscul reprezint probabilitatea ca pericolul s aib loc. Din punct de vedere al apariiei unui pericol cauzat de expunerea la substanele chimice se poate defini riscul sub forma: Risc = (funcie) pericol x expunere24

Msurarea toxicitii Testele uzuale includ determinarea: gradului de iritabilitate, a efectelor mutagene (inducerea unor schimbri permanente transmisibile, n masa sau structura materialului genetic al celulelor sau organismelor), a efectelor asupra aparatului de reproducere i toxicitatea acut (se refer la acele efecte nedorite care pot aprea n urma unei singuri expuneri sau a unor expuneri multiple la o anumit substan ntr-un interval de 24 de ore). Expunerea - cile orale, cutanate sau de inhalare. Evaluarea potenialului toxic acut al unei substane chimice este necesar pentru determinarea efectelor negative asupra sntii care pot aprea ca urmare a unei expuneri accidentale sau deliberate pe termen scurt: tipurile efectelor toxice, momentul apariiei, durata i gravitatea, relaiile dintre doz i reacie, precum i diferenele dintre reacii n funcie de sex. LD50 i LC50 LD50 - doza unei substane chimice la care se nregistreaz decesul a 50% dintr-un grup de animale (de obicei oareci sau obolani), LC50 - concentraia n aer sau ap a unei substane chimice care produce moartea a 50% dintrun grup de animale testate. cele mai uzuale metode de msurarea a toxicitii acute a subtanelor chimice Testele pentru determinarea LD50 se realizeaz prin injectare, prin aplicarea pe piele sau pe cale oral a unei doze dintr-o substan chimic pur, miligrame de substan chimic pe kilogram de animal, LC50 se realizeaz astfel nct animalul inhaleaz o concentraie cunoscut dintr-o substan din aer, rezultatul fiind exprimat n pri pe milion (ppm) sau mg/m3. Aceste teste alturi de alte teste cu privire la toxicitate sunt utilizate pentru elaborarea de Fie cu date tehnice de securitate care stabilesc limitele de expunere ocupaional i msurile privind manipularea i utilizarea unui echipament de protecie adecvat. Au fost utilizate diferite scale (scri) pentru a compara datele de toxicitate. 5. Solveni i materiale auxiliare mai sigure In procesele chimice solvenii industriali sunt utilizai n urmtoarele etape: separare; reacie (mediu de reacie); pentru degresare eliminarea grsimilor sau a uleiurilor); splare; reactani; transportori; cristalizare. Utilizarea solvenilor este de importan vital pentru dezvoltarea chimiei verzi. Solvenii organici se utilizeaz pe scar larg n industrie i cu toate c joac un rol important n mijlocirea reaciilor ei sunt toti responsabili de poluarea aerului i apei. Pentru a controla poluarea datorat utilizrii solvenilor organici trebuie aplicate msuri de control a compuilor organici volatili i a altor eflueni. Soluia verde o constituie eliminarea solvenilor, dar acest concept nu este pus n practic de chimiti cel puin n situaiile n care sunt implicai reactani solizi. Apa - unul dintre cei mai utilizai solveni pentru reaciile organice i este unul dintre cei mai ieftini i mai siguri solveni; solvent valoros pentru reaciile la temperaturi mari cnd produsul ionic al apei este mare i ca urmare apa poate funciona ca acid i baz puternic, i cnd polaritatea este mic fcnd-o un solvent bun pentru compuii organici.25

Datorit legislaiei n vigoare cu privire la compuii organici volatili utilizarea apei n industrie a fost aplicat pe scar larg datorit att beneficiilor asupra mediului, dar i costurilor reduse. Dioxidul de carbon supercritic, lichidele ionice i sistemele bifazice cu fluor sunt studiate ca alternative ecologice (eco-prietenoase) ale utilizrii solvenilor organici. Toi aceti solveni prezint att avantaje, ct i dezavantaje. Lichidele ionice cunoscute iniial sub denumirea de electrolii lichizi, topituri ionice, fluide ionice, sruri lichide sau sticle ionice este un termen general utilizat pentru srurile care formeaz lichide stabile. Printre alte motive aceste sruri lichide sunt de un interes particular datorit valorilor foarte mici ale presiunii vaporilor saturai. Sunt compui nevolatili. Pot servi ca nlocuitori optimi ai solvenilor organici utilizai n mod tradiional n industrie. Reaciile care decurg n lichide ionice nu necesit aparatur i metodologii speciale, iar lichidele ionice pot fi reciclate. Cu toate acestea pn n prezent nu se aplic aceste lichide ionice la scar mare. Dioxidul de carbon supercritic n stare fluid (CO2 aflat ntre faza lichid i faza gazoas, stare n care are proprieti de lichid i de gaz) - solvent verde utilizat n numeroase procese de sintez. Are vscozitate redus i nu prezint tensiune superficial. proprietate unic i anume aceea de a difuza la fel ca un gaz printr-un solid i de a dizolva un domeniu mare de substane organice, catalizatori. solvent comercial i industrial important pentru procesele de separare chimic datorit toxicitii reduse i datorit faptului c nu este inflamabil. CO2 supercritic se utilizeaz pentru extracia fr denaturare (distrugere) a unor compui cum ar fi de exemplu a compuilor care au diferite arome utilizai n obinerea parfumurilor i a uleiurilor eseniale din plante, legume i fructe. Deoarece CO2 supercritic se obine ca produs secundar n diferite procese industriale este necostisitor i fiind un gaz se evapor uor fr a conduce la obinerea de reziduuri (deeuri) [Badami, 2008]. compui bifazici cu fluor - ntregul domeniu al solvenilor de tipul hidrocarburilor fluorurate (sau alte materiale cu fluor inerte, de exemplu eterii) care nu sunt miscibile cu solvenii organici n condiii normale. Ca i n cazul lichidelor ionice conceptul ideal este c reactanii i catalizatorii ar trebui s fie solubili n faza cu fluor n condiiile de reacie, dar produii de reacie ar trebui s se separe rapid ntr-o faz distinct n condiii normale de temperatur i presiune. Legtura C-F este foarte stabil i este responsabil de proprietile blnde pe care compuii perfluorurai le prezint incluznd n acestea netoxicitatea, un nivel ridicat de inerie, stabilitate termic mare, punct de inflamabilitate redus i hidrofobicitate redus. Probleme: costul materialelor (i al catalizatorilor compatibili), manipularea (utilizarea) verde a acestora efectele pe care le au asupra mediului dup depozitare. Cu privire la depozitare fluorocarburile C1 i C2 volatile produc gaze cu efect de ser dar solvenii cu fluor coninnd 6-10 atomi de carbon sunt mai puin volatili i ca urmare sunt mai puin periculoi. Consecinele pe termen lung ale utilizrii acestor compui n cantiti importante nu sunt nc pe deplin elucidate. Pentru