1 | 3 5

Raport de monitorizare a presei privind

DEZBATERE: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare

sau reunificare prin integrare?”

Ca urmare a evenimentului „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau

reunificare prin integrare?” din data de 26 noiembrie 2013, organizat de către Fundația

Universitară a Mării Negre (sub egida Academiei Române) împreună cu EximBank, ziarul

Adevărul, revista Foreign Policy România şi cu sprijinul Companiei Purcari, în presa scrisă din

România şi din Republica Moldova au apărut o serie de articole.

Mai jos găsiţi prezentate articolele anterioare evenimentului şi cât cele post-eveniment.

De menţionat faptul că monitorizarea a fost realizată în perioada 21 noiembrie 2013- 04

decembrie 2013 în presă electronică.

2 | 3 5

1) Muntenia-news.ro

Link: http://muntenia-news.ro/international/moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-

sau-reunificare-prin-integrare/

Data: 21 Noiembrie 2013

Continut:

Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?

Intre 28 si 29 noiembrie, in capitala Lituaniana Vilnius va avea loc Summitul Parteneriatului Estic, in timpul caruia Republica Moldova va parafa un acord de asociere si liber schimb cu

Uniunea Europeana.

Pe 26 noiembrie, Fundatia Universitara a Marii Negre, ziarul ,,Adevarul” si revista ,,Foreign Policy” organizeaza dezbaterea ,,Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Stiinta.

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat in luna noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului ,,Adevarul”, in cadrul proiectului Adevarul despre Romania.

3 | 3 5

Conferinta va fi moderata de Dan Dungaciu, Presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre si de Ion M. Ionita, Senior editor Adevarul si Redactor-sef al revistei Foreign Policy Romania.

Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru in Consiliul Director al

Fundatiei Universitare a Marii Negre

Antonia Colibasanu, Stratfor – Europa

Darie Cristea, Director stiintific Fundatia Universitara a Marii Negre, coordonator

proiecte Inscop Research

Dan Dungaciu, Presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre

Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24

Ion M. Ionita, senior editor Adevarul, redactor sef Foreign Policy Romania

Prof. Silviu Negut, Vicepresedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre

Petrisor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al Romaniei, expert economic

Ambasador Iurie Renita, ambasadorul Republicii Moldova in Romania

Remus Stefureac, director general Inscop Research

Constantin Tanse, director cotidianul Timpul (Republica Moldova)

4 | 3 5

2) Diacaf.com

Link: http://www.diacaf.com/international/moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-sau-

reunificare-prin_888788.html

Data: 21 noiembrie 2013

Continut: Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?

International

Aproximativ 100.000 de moldoveni au organizat un marş pro-european la începutul lunii, la

Chişinău.

Cu doar câteva zile înainte de Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde Republica

Moldova va parafa un acord de asociere şi de liber schimb cu UE, Fundaţia Universitară a

Mării Negre, ziarul „Adevărul” şi revista „Foreign Policy” organizează dezbaterea „Moldova

ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Între 28 şi 29 noiembrie, în capitala Lituaniană Vilnius va avea loc Summitul Parteneriatului

Estic , în timpul căruia Republica Moldova va parafa un acord de asociere şi liber schimb cu

Uniunea Europeană.

Pe 26 noiembrie, Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul „Adevărul” şi revista „Foreign

Policy” organizează dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau

5 | 3 5

reunificare prin integrare?”, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă.

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna

noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului „Adevărul”, în cadrul proiectului

Adevărul despre România.

Conferinţa va fi moderată de Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre

şi de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul şi Redactor-şef al revistei Foreign Policy România.

Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei

Universitare a Mării Negre, Antonia Colibăşanu, Stratfor – Europa, Darie Cristea, Director

ştiinţific Fundaţia Universitară a Mării Negre, coordonator proiecte Inscop Research.

6 | 3 5

3) ro.stiri.yahoo.com

Link: http://ro.stiri.yahoo.com/moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-sau-reunificare-

120138084.html

Data: 21 noiembrie 2013

Continut:

Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?

Între 28 şi 29 noiembrie, în capitala Lituaniană Vilnius va avea loc Summitul Parteneriatului

Estic, în timpul căruia Republica Moldova va parafa un acord de asociere şi liber schimb cu

Uniunea Europeană.

Pe 26 noiembrie, Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul „Adevărul” şi revista „Foreign

Policy” organizează dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau

reunificare prin integrare?”, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă.

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna

noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului „Adevărul”, în cadrul proiectului

Adevărul despre România.

Conferinţa va fi moderată de Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre

şi de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul şi Redactor-şef al revistei Foreign Policy România.

Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al

Fundaţiei Universitare a Mării Negre

Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa

Darie Cristea, Director ştiinţific Fundaţia Universitară a Mării Negre, coordonator

proiecte Inscop Research

Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre

Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24

Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul, redactor şef Foreign Policy România

Prof. Silviu Neguţ, Vicepreşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre

Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert

economic

Ambasador Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova în România

7 | 3 5

Remus Ştefureac, director general Inscop Research

Constantin Tănse, director cotidianul Timpul (Republica Moldova)

8 | 3 5

4) ZiareLive.ro

Link: http://www.ziarelive.ro/stiri/moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-sau-

reunificare-prin-integrare.html

Data: 21 noiembrie 2013

Continut:

Intre 28 si 29 noiembrie, in capitala Lituaniana Vilnius va avea loc Summitul Parteneriatului

Estic, in timpul caruia Republica Moldova va parafa un acord de asociere si liber schimb cu

Uniunea Europeana. Pe 26 noiembrie, Fundatia Universitara a Marii Negre, ziarul „Adevarul”

si revista „Foreign Policy” organizeaza dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin

reunificare sau reunificare prin integrare?”, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Stiinta.

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat in luna

noiembrie 2013.

9 | 3 5

5) Blog Alina Ioana Dida

Link: http://alinaioanadida.blogspot.ro/2013/11/saptamana-viitoare-conferinte-in.html

Data: 23 noiembrie 2013

Continut:

Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy România

vă invită la dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare

prin integrare?” în data de 26 noiembrie, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa

Lahovari nr. 9).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în

luna noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul

proiectului Adevărul despre România.

Conferinţa va fi moderată de Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării

Negre şi de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul şi Redactor-şef al revistei Foreign

Policy România.

Marți 26 noiembrie, ora 18, la Facultatea de Teologie București, invitat special este

Arhimandritul rus Ambrozie Iurasov. În cadrul conferinței vom putea afla istoria vieții unui om

care a predicat Cuvântul lui Dumnezeu în timpul perioadelor grele prin care trecea Biserica

Ortodoxa din Rusia. Aceasta conferință este un prilej unic de a întâlni rezistența

duhovnicească din Rusia și de a avea contact cu realitățile unui regim care a inspirat și

teroarea comunistă din România. În cadrul conferinței se va lansa cartea Ortodoxia și

Protestantismul, al cărei autor este Părintele Ambrozie.

Miercuri, 27 nov., la INST , ora 11, are loc conferința Andrei D. Saharov, biografia unui

disident, susținută de dr. Ana Maria Cătănuș.

Joi, 28 nov., orele 9-17, la Hotelul Howard Johnson, o nouă dezbatere din seria KAS-INTER,

numită Săraca țară bogată. Responsabilitățile economiei, se axează pe teme economice în

incercarea de a răspunde la întrebarea cum se vede, economic, România anului 2050.

10 | 3 5

11 | 3 5

6) Adevarul.ro

Link: http://adevarul.ro/international/foreign-policy/sondaj-dezbatere-publica-moldova-ante-

portas-integrare-reunificare-reunificare-integrarea-1_52934821c7b855ff5638b2cf/index.html

Data: 25 noiembrie 2013

Continut: Sondaj şi dezbatere publică: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”

Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN), ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy

România organizează dezbaterea publică „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau

reunificare prin integrare?” marti, 26 noiembrie 2013, ora 16:00, la Casa Oamenilor de Stiinta

(Piata Lahovari nr. 9, sector 1, Bucuresti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România.

Conferinţa va fi moderată de Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul şi Redactor-şef al revistei Foreign Policy România.

Vorbitori:

Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al

Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa Darie Cristea, Director ştiinţific Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN),

coordonator proiecte Inscop Research Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24 Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul, redactor şef Foreign Policy România Prof. Silviu Neguţ, Vicepreşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert

economic Ambasador Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova în România Remus Ştefureac, director general Inscop Research Constantin Tănase, director cotidianul Timpul (Republica Moldova).

12 | 3 5

13 | 3 5

7) Blog Victor Tibrigan

Link: http://victortibrigan.wordpress.com/2013/11/25/sondaj-moldova-ante-portas-integrare-

prin-reunificare-sau-reunificare-prin-integrare/

Data: 25 noiembrie 2013

Contact: Sondaj: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare

prin integrare?”

Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN), ziarul Adevărul și revista Foreign Policy România va organiza dezbaterea publică „MOLDOVA ANTE PORTAS: INTEGRARE PRIN REUNIFICARE SAU REUNIFICARE PRIN INTEGRARE” care va avea loc marți, 26 noiembrie 2013, ora 16:00, la Casa Oamenilor de Știință (Piața Lahovari nr. 9, sector 1, București).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România.

14 | 3 5

Conferinţa va fi moderată de Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul şi Redactor-şef al revistei Foreign Policy România.

Vorbitori:

Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al

Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Antonia Colibăşanu, Stratfor – Europa Darie Cristea, Director ştiinţific Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN),

coordonator proiecte Inscop Research Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24 Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul, redactor şef Foreign Policy România Prof. Silviu Neguţ, Vicepreşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert

economic Ambasador Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova în România Remus Ştefureac, director general Inscop Research Constantin Tănse, director cotidianul Timpul (Republica Moldova).

15 | 3 5

8) Newskeeper.ro

Link: https://newskeeper.ro/articol?id=C85FE9316A857588B28547C0635A0038&data=2013-

11-25

Data: 25 noiembrie 2013

Continut: Sondaj şi dezbatere publică: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau

reunificare prin integrare?”

Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN), ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy

România organizează dezbaterea publică „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau

reunificare prin integrare?” marti, 26 noiembrie 2013, ora 16:00, la Casa Oamenilor de Stiinta

(Piata Lahovari nr. 9, sector 1, Bucuresti)

16 | 3 5

9) RNews.ro

Link: http://rnews.ro/media/other/201311/afis-moldova-ante-portas_30566800.pdf

Data: 25 noiembrie 2013

Continut:

17 | 3 5

10) Timpul.md

Link: http://www.timpulmd.ro/articol/dezbatere-moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-

sau-reunificare-prin-integrare--51721.html

Data: 26 Noiembrie 2013, ora 11:54

Continut: DEZBATERE: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare

prin integrare?”

Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy România vă invită la dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?” în data de 26 noiembrie 2013, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România.

Conferinţa va fi moderată de Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul şi Redactor-şef al revistei Foreign Policy România.

18 | 3 5

Vorbitori:

• Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa

• Darie Cristea, Director ştiinţific Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN), coordonator proiecte Inscop Research

• Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24

• Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul, redactor şef Foreign Policy România

• Prof. Silviu Neguţ, Vicepreşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic

• Ambasador Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova în România

• Remus Ştefureac, director general Inscop Research

• Constantin Tănse, director cotidianul Timpul (Republica Moldova)

19 | 3 5

11) News.yam.md

Link: http://news.yam.md/ro/story/1664350

Data: 26 noiembrie 2013

Continut: DEZBATERE: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin

integrare?”

Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy Rom nia vă invită la dezbaterea Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare? n data de 26 noiembrie 2013, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

20 | 3 5

12) Eventot.com

Link: http://eventot.com/sondaj-i-dezbatere-moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-

sau-reunificare-prin-integrare/2591641

Data: 26 noiembrie 2013

Continut:

Sondaj și dezbatere: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”

Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy România vă

invită la dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin

integrare?” în data de 26 noiembrie 2013, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa

Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna

noiembrie 2013 de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului

Adevărul despre România.

Conferinţa va fi moderată de Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre

şi de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul şi Redactor-şef al revistei Foreign Policy România.

Vorbitori:

• Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei

Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa

• Darie Cristea, Director ştiinţific Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN), coordonator

proiecte Inscop Research

• Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24

• Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul, redactor şef Foreign Policy România

• Prof. Silviu Neguţ, Vicepreşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN)

• Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic

• Ambasador Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova în România

21 | 3 5

• Remus Ştefureac, director general Inscop Research

• Constantin Tănase, director cotidianul Timpul (Republica Moldova)

Persoană de contact: Nicolae Ţîbrigan fumn.ro@gmail.com sau tel. 0755 087 185

Evenimentul se va încheia cu un pahar de vin oferit de vinăria Purcari!

22 | 3 5

13) News.click.md

Link: http://news.click.md/item/dezbatere-moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-sau-

reunificare-prin-in-8530909

Data: 26 noimbrie 2013

Continut: DEZBATERE: „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”

Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy România vă invită la dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?” în data de 26 noiembrie 2013, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti).

23 | 3 5

14) Rostonline.ro

Link: http://www.rostonline.ro/2013/11/dezbatere-despre-basarabia-ne-costa-mai-mult-daca-

nu-facem-reunificarea/

Data: 26 noiembrie 2013

Continut:

Dezbatere despre Basarabia: Ne costă mai mult dacă nu facem reunificarea!

De Alina Ioana Dida

Astăzi, Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy România au organizat dezbaterea Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?, având ca punct de plecare rezultatele sondajul de opinie Basarabia, realizat luna aceasta de Inscop Research, la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România.

Câteva date din acest sondaj:

51,7% dintre români cred că Rep. Moldova este mai apropiată de România şi UE, 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, 15,8% nici una nici alta.

o Spre deosebire de ce ne arată datele din Republica Moldova, românii cred că Moldova este mai apropiată de UE decât de Rusia într-o proporţie ceva mai mare decât o cred chiar şi cetăţenii republicii de peste Prut. În România circulă destul de puţine informaţii despre spaţiul ex-sovietic, consecinţă a interesului foarte scăzut faţă de zonă, dar şi a faptului că românii știu foarte puțin despre proiectul Uniunii Eur-asiatice.

o 28,4% dintre români cred că, pe viitor, Rep.Moldova va rămâne aşa cum este din punct de vedere geopolitic, 25,6% cred că se va integra în UE, 25,1% cred că se va uni cu România, 7,5% consideră că se va apropia de Rusia; 13,4% nu ştiu sau nu răspund.

o Practic, 50,7% dintre români identifică un orizont european al Republicii Moldova, fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe dimensiunea reunificării cu România.

o Ca piedici în calea unei eventuale uniri sunt considerate: opoziţia Rusiei (52,4%), opoziţia unor cercuri din Moldova (10,5%), opoziţia unor cercuri din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%), altele nenominalizate (18,5%). De departe, cea mai serioasă sursă de opoziţie este văzută a fi Rusia.

24 | 3 5

61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, dacă integrarea europeană a țării vecine s-ar dovedi imposibilă. 22,7% nu ar fi de acord; 15,6% nonrăspunsuri.

Sondajul arată că românii au așteptări în ceea ce privește relația cu Rep. Moldova. Problema este când și cum se vor regăsi ele pe agenda oamenilor politici. Reunificarea implică două

părți și primul pas ar fi ca în ambele state să existe un discurs unionist.

Un model pentru a așeza reunificarea pe agenda politică ar fi Declarația de la Snagov (1995), girată de Academia Română și semnată de toate forțele politice de atunci, prin care aderarea la NATO (și UE) a fost stabilită drept obiectiv național; și a fost și înfăptuită.

Acum Rep. Moldova se află la o răscruce geopolitică și strategică, marcată de eșecul summit-ului de la Vilnius; retragerea Ucrainei din Parteneriatul Estic îndepărtează UE de Moldova și s-ar putea ca Uniunea să se îndepărteze tot mai mult, pe măsură ce proiectul eur-asiatic prinde contur. Negocierile de la Geneva dintre G5+1 și Iran au lăsat Rep. Moldova ca frontieră a regiunii central-est-europene. La fel ca Ucraina până de curând, Moldova declară că își dorește integrarea europeană, dar pentru ea UE înseamnă mai mult Germania decât România.

Există o categorie de cetățeni moldoveni care se confruntă cu spectrul neintegrării și care se vor simți inconfortabil într-o construcție pe vectorul estic; lor li se poate adresa o politică națională. Dacă până acum exista un consens în lumea românească – Moldova trebuie să se integreze în UE – ce vor propune oamenii politici acum?

Dimensiunea economică a reunificării cu Rep. Moldova presupune costuri, mai întâi cu uniformizarea monetară, a sistemului de asistență socială și a infrastructurii. Dar există și un cost al întârzierii reunificării (sau al nerealizării ei), care poate fi anticipat studiind efectele reunificării germane în economia internă și modelele teoretice ale reunificării coreene, pentru care există un minister la Seul.

La 20 de ani de la reunificarea germană PIB-ul pe locuitor în landurile estice s-a triplat, iar în cele vestice s-a dublat. Din 1990 până acum PIB -ul Germaniei s-a dublat, în termeni reali. Cheltuielile cu reunificarea au reprezentat 2/3 dintr-un PIB mediu anual, calculate pentru a reduce diferența dintre PIB/locuitor dintre est și vest de la ½ la 2/3. Economia Germaniei a fost depășită de cea a Marii Britanii doar de 4 ori în 20 ani. Companiile germane au câștigat prin reunificare, considerată o operație de marketing foarte reușită.

Pe un model asemănător știm că:

- În 1990 raportul PIB/locuitor dintre România și Moldova era de 1 la 1,5

- Azi este de 1 la 4

25 | 3 5

- Peste 20 de ani va fi de 1 la 10.

Reunificarea făcută azi ne-ar costa 1/2/ din PIB –ul pe un an, pentru a readuce raportul de mai sus la valoarea din 1990. Astăzi 6% din PIB sunt alocate pentru investiții; în cazul reunificării o parte din ele s-ar face în Moldova.

Dacă România și Rep. Moldova s-ar reunifica, în decurs de 8 ani ne-am dubla PIB-ul național.

Pentru a se dezvolta, Moldova nu-și va putea depăși limitele obiective de țară cu suprafață mică și populație redusă. În lipsa unui proiect la Prut și dacă UE se va îndepărta după Vilnius, Uniunea eur-asiatică va rămâne o opțiune pentru Rep. Moldova.

26 | 3 5

15) Privesc.eu

Link: http://www.privesc.eu/Arhiva/19002/Dezbatere-organizata-de-Fundatia-Universitara-a-

Marii-Negre-cu-tema--Moldova-ante-portas--integrare-prin-reunificare-sau-reunificare-prin-

integrare--

Data: 26 noiembrie 2013

Continut: Inregistrarea video a dezbaterii

27 | 3 5

16) Timpromanesc.ro

Link: http://timpromanesc.ro/moldova-ante-portas-integrare-prin-reunificare-sau-reunificare-

prin-integrare

Data: 27 noiembrie 2013

Continut:

Moldova ante portas: ”integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”

Fundația Universitară a Mării Negre, împreună cu Adevărul și Foreign Policy au prezentat în

cadrul dezbaterii ”Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin

integrare?” sondajul INSCOP Research referitor la modul în care românii se reportează la

problematica din Rep. Moldova. Potrivit datelor sondajului, notorietatea inscripțiilor de tipul

Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România este foarte ridicată, 44,4% dintre români

declarând că le-au văzut în spaţiul public. De remarcat că mesajul a fost observat

preponderent de bărbați, ceea ce poate fi explicat atât printr-o preocupare mai mare a

acestora față de temă, cât și prin mobilitatea mai ridicată în rândul bărbaților comparativ cu

femeile.

Cei mai interesați de aceste mesaje par a fi locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea

comparativ cu celelalte zone ale ţării.

51,7% dintre cei chestionați cred că Rep.Moldova/Basarabia este apropiată mai degrabă de

28 | 3 5

România şi UE, în timp ce 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, 15,8% nici una nici

alta. O posibilă explicație a rezultatului poate fi faptul că în România circulă destul de puţine

informaţii despre spaţiul ex-sovietic, iar notorietatea proiectului Uniunii Eurasiatice este în

România foarte slabă.

28,4% dintre români cred că, pe viitor, R.Moldova/Basarabia va rămâne aşa cum este din

punct de vedere geopolitic, 25,6% cred că se va integra în UE, 25,1% cred că se va uni cu

România, 7,5% consideră că se va apropia de Rusia. 13,4% dintre cei chestionați nu ştiu sau

nu răspund. Concluzia este că 50,7% dintre repondenți identifică un orizont european al

Republici Moldova fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe dimensiunea unirii cu

România, fără a trasa un orizont de timp acestui traseu.

Persoanele peste 50 de ani optează în special pentru o unire a Rep. Moldova cu România,

atitudine explicabilă prin logica istorică a fenomenului, în timp ce persoanele cu un nivel mai

ridicat de educaţie sunt mai sceptice în privinţa unei viitoare uniri.

Dacă integrarea europeană a Rep. Moldova s-ar dovedi imposibilă, 61,7% dintre români se

declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 22,7% nu ar fi de

acord, iar 15,6% nu răspund.

Printre dificultățile în carea unei eventuale uniri, respondenţii identifică opoziţia Rusiei (52,4%),

opoziţia din Moldova (10,5%), opoziţia din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%),

altele nenominalizate (18,5%).

Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat în perioada 7-14 noiembrie,

pe 1.055 persoane (eșantion multi-stratificat, probabilistic, bazat pe recensământul din 2011),

cu o marjă de eroare maxină de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost

aplicate la domiciliul repondenților, în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80

de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).

Prof. Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre crede că rezultatele

acestui sondaj pot fi preluate ca teme electorale de politicienii români în perspectiva alegerilor

europarlamentare și prezidențiale din 2014. ”Există mai multe publicuri care ar putea

sensibiliza politicenii români față de aceste teme: cetățenii români din Rep. Moldova, studenții

din Rep. Moldova care învață în România, descendenții deportaților și celor care au avut sau

au rude în Rep. Moldova și o patra categorie, publicul de români nebasarabeni pentru care

această problematică este importantă”.

29 | 3 5

În contextul dezbaterilor privind parcursul european al Rep. Moldova, ambasadorul Sergiu

Celac a adus în discuție dimensiunea militară a problematicii. Conform doctrinelor militare

elaborate încă din anii ’60, o contraofensivă față de o posibilă ofensivă a Occidentului era

plănuită pe două direcții: una pe direcția Est-Vest și a doua pe direcția Nord-Sud, pentru care

baza logistică era în Transnistria. Inerțialitatea gândirii militare spune că dacă există ceva

planuri făcute undeva, cândva, e bine ca acestea să se păstreze, pentru orice eventualitate,

motiv pentru care dimensiunea militară nu trebuie neglijată atunci când se discută despre Rep.

Moldova. În context, ambasadorul Sergiu Celac a amintit de discuțiile pe care le-a avut la

începutul anilor ’90 cu secretarul de stat al SUA, care s-a arătat interesat de problematica

Transnistriei.

Un alt aspect adus în discuție de diplomat s-a referit la relațiile româno-ruse, care au abordat

această problematică de-a lungul timpului, fără însă a se discuta vreodată aplicat.

În opinia diplomatului, pluralitatea de opinii (academice, politice și ale societății civile) sunt de

apreciat, însă, pentru un rezultat ”într-o perspectivă istorică decentă”, România are nevoie de

o poziție națională articulată.”Aș sugera să ne inspirăm din faptul că atunci când am avut de

articulat o problemă mare de inters național (n.r.-integrarea în UE și NATO), toate forțele

politice din Parlamentul României au reușit să cadă de acord (n.d. – Declarația de la Snagov).

Cred că a sosit momentul să explorăm posibilitatea de a avea un asemenea dialog care să

ducă la articularea unei poziții naționale și în privința relațiilor cu Rep. Moldova”, a conchis

ambasadorul.

Jurnalistul Constantin Tănase, directorul cotidianului Timpul de la Chișinău, s-a oprit asupra

rezultatelor sondajului INSCOP, comentând datele referitoare la piedicile apropierii dintre Rep.

Moldova, cu accent asupra a ceea ce înseamnă opoziția față de ideea reunificării, explicând

diferitele abordări politice din Rep. Moldova față de acest subiect. Acesta a semnalat că

politicienii moldoveni ajung la guvernare bazându-se pe legislația Rep. Moldova și jurând pe

Constituție, ceea ce îi pune într-o situașie de conflict de interese față de acest subiect.

De asemenea, jurnalistul consideră că trebuie detaliat mai bine ceea ce înseamnă opoziție

față de acest subiect în România.

Din aceste considerente, Constantin Tănase crede că atât politicienii români, cât și cei din

Rep. Moldova trebuie ”să spună românilor cinstit, în față, ce cred despre acest lucru. Practic,

de ani de zile, ne amăgim unii pe alții”.

30 | 3 5

Jurnalistul Ion M. Ioniță, redactor șef al Foreign Policy, s-a referit la Summitul de la Vilnius,

întrebându-se care vor fi consecințele eșecului și cine anume și le va asuma, având în vedere

ultimele evoluții din Ucraina.

Antonia Colibășanu, Stratfor-Europa, a contextualizat subiectul, arătând că recentele negocieri

dintre SUA și Iran trasează ceea ce se va întâmpla în regiune în perioada post-Vilnius.

Aceasta a arătat că negocierile SUA-Iran se intersectează cu negocierile dintre SUA și Rusia,

exact în Europa Centrală și de Est, Rep. Moldova putând fi considerată ”frontul de Est”. În

Moldova UE înseamnă, în acest moment, mai mult Germania, între Germania și Federația

Rusă existând propriile negocieri, cu implicații și interese economice reciproce. ”În contextul

acesta, România se vede prin lobby-ul pe care l-a făcut în ultima vreme, dar să nu ne amăgim.

Moldova nu este Ucraina”. Abordarea sugerată de Antonia Colibășanu indică negocierile

dintre state, mai puțin negocierile între uniuni.

Prof. Silviu Neguț, vicepreședintele FUMN, a analizat Țările Baltice și Rep. Moldova, arătând

diferențele dintre cele două situații, diferențe explicabile prin ceea ce a numit ”teoria

picimanului” (n.r. – un om mic care se crede puternic și are orgolii foarte mari). În context, prof.

Neguț a amintit diferite analize independente referitoare la situația Rep. Moldova, care relevă

atitudini indecise la nivelul clasei politice de la Chișinău.

O abordare pe coordonate strict economice a fost prezentată de Petrișor Peiu, fost consilier al

premierului, care, pornind de la analiza reunificării Germaniie și Coreei, a ajuns la concluzia că

pe termen lung, se pot obține beneficii economice semnificative, deși costurile ar fi destul de

mari. Acesta a relevat faptul că după criza economică teoria convergențelor și-a arătat limitele,

devenind mai mult o iluzie. Din această perspectivă Rep. Moldova nu va putea atinge

standardele europene din cauza pieții mici pe care o reprezintă.

Senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei pentru problemele românilor, a semnalat că

problematica referitoare la Rep. Moldova este abordată de politicieni preponderent în

campaniile electorale. Acesta a semnalat existența și unui alt public, cetățenii moldoveni care

lucrează în afara granițelor, spațiu în care asociațiile de români și moldoveni deja

colaborează, devansând deciziile politicienilor.

Referindu-se la Summit-ul de la Vilnius și la volta Ucrainei, Rep. Moldova are șansa istorică

de a se orienta cu adevărat pe traseul european. ”Dacă Moldova nu simte un sprijin de

undeva ce poate să facă? Să se pună singură în fața unui rapid care vine cu 100 km/h și să-l

oprească cu mâna?” , a afirmat senatorul Badea.

31 | 3 5

Evenimentul organizat la Casa Oamenilor de Știință s-a încheiat cu o degustare de vin de

Purcari.

32 | 3 5

17) Inscop.ro

Link: http://www.inscop.ro/28-noiembrie-2013-the-epoch-timescosturile-si-beneficiile-unirii-

republicii-moldova-cu-romania/

Data: 28 noiembrie 2013

Continut: 28 noiembrie 2013 – THE EPOCH TIMES:Costurile şi beneficiile unirii Republicii Moldova cu România

THE EPOCH TIMES: 61,7% dintre români sunt de acord cu unificarea Republicii Moldova cu România, arată un sondaj recent realizat de Inscop, la comanda ziarului Adevărul. ”România ar trebui să cheltuiască jumătate din PIB-ul actual în următorii 20 de ani, aproximativ 90 de miliarde de dolari în total şi 3,5 miliarde USD pe an, pentru a ne întoarce la situaţia din 1990 ca raport între PIB-urile pe cap de locuitor din România şi Republica Moldova de 1,5 la 1. România şi-ar dubla însă PIB-ul în următorii 8 ani dacă s-ar face unirea”, a subliniat Petrişor Peiu, fost consilier al primului ministru în cadrul dezbaterii ”Moldova ante portas, integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”, organizată de ziarul Adevărul şi Fundaţia Universitară a Mării Negre.

33 | 3 5

18) Timpu.md

Link: http://www.timpul.md/articol/unirea-cu-romania-intre-realitai-i-demagogie-51859.html

Data: 28 noiembrie 2013

Continut:

Unirea cu România între realități și demagogie

Marți, 26 noiembrie, am participat la București la o dezbatere organizată de Fundaţia

Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy România vă invită la

dezbaterea „Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?”.

Dezbaterea a avut ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat în luna

noiembrie 2013 de Inscop Research și a fost moderată de Dan Dungaciu, preşedintele

Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

Vă propun mai jos unele gânduri pe care le-am împărtășit participanților la dezbateri.

Stânga rusofilă, prin definiție antiromânească, definește unionismul (implicit românismul) de la

Chișinău drept un curent politic „marginal”, „antistatalist”, „anticonstituțional”, „extremist”,

„xenofob” și chiar „fascist”. Aici lucrurile sunt clare și comuniștii au o poziție confortabilă cu

vechi tradiții în Rusia sovietică și țaristă.

Mai puțin confortabilă este situația politicienilor de centru dreapta, inclusiv a celor care se

declară „proromâni” și „unioniști„, îndeosebi atunci când ajung să guverneze. Are loc un fel de

„conflict de interese”: convingerile politice intră în conflict cu funcțiile pe care ei le ocupă în

ierarhia statului. Și cu cât funcția e mai înaltă, cu atât conflictul e mai adânc și poziția lor e mai

jenantă ca să nu zic penibilă. Prin aceasta se explică duplicitatea discursului lor politic, crizele

acute și îndelungate de moldovenism statalist care alternează cu puseuri de românism

militant. Iată un exemplu elocvent, foarte proaspăt. Un harnic purtător de mesaj al ex-

premierului V. Filat scria zilele aceste că, citez: „liberal democrații moldoveni au știut să

accepte, din start, spiritul conștiinței românești ca o unică modalitate de a prinde din urmă

trenul european”. Și mai departe: „Liderul liberal democrat a știut din start că drumul

proeuropean al Moldovei trece și pe la București. De fapt, Vlad Filat a intuit că a fi european

presupune și a fi român”. Dacă nu s-ar fi prăbușit în sondaje, nu mai „intuia” că e român.

Observăm că acești politicieni trăiesc și ei o „dramă a sfâșierii”: ei au ajuns la putere, în

fruntea unui stat, pe care nu-l recunosc și pe care trebuie să-l lichideze prin unirea lui cu alt

stat. Ei însă au jurat pe Constituție și pe Biblie să apere integritatea teritorială a acestui stat…

34 | 3 5

Fiind puși în situația să aleagă, ei își sacrifică convingerile pe altarul guvernării. Aleg

guvernarea. Prin asta se explică celebrele bâlbâieli, scuze și răzgândiri vizavi de identitatea

românească ale politicienilor proromâni care ajung să guverneze. (Apropo, trebuie să ne

lămurim ce semnifică în acest context termenul „proromân”).

Trebuie să realizăm un adevăr: Independența R. Moldova are 22 de ani și nu s-a dovedit a fi

un fenomen „temporar”, „de tranziție”. R. Moldova s-a constituit ca stat (cu toate metehnele

lui), are Constituție, Frontiere, Armată, Poliție, Funcționari, Instituții de stat ș.a.m.d. A apărut o

generație care s-a născut în acest stat și habar nu are de ceea ce am pus noi în Declarația de

independență. Eu am votat independența de Rusia ca un pas spre Unificare. Dacă ne unim cu

România acest stat trebuie să dispară. Câți din funcționarii acestui stat sunt de acord să

renunțe la funcții în numele Unirii? (Repet, chiar unioniștii când ajung la putere devin stataliști!

Pot aduce exemple celebre în acest sens). Și în mentalitatea unor români de bună credință

încolțește gândul că unionismul este un curent „subversiv” și „antistatalist”. Astfel, elitele

proromânești devin „moldoveniste” și antiunioniste, sunt măcinate de un fel de frică față de

România, frică dublată de un fel de „gelozie geopolitică”. Ele altfel nu pot fi. Din moment ce

vor dori să fie altfel, trebuie să renunțe la a mai participa la guvernare. Un cerc vicios.

Acest adevăr e confirmat direct și indirect – ca să dau cel mai concludent exemplu - de

existența „Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove”, subordonată Patriarhiei moscovite. Că

anume această mitropolie e considerată ca fiind cea „oficială”, iar Mitropolia Basarabiei e

„simțită” ca o mitropolie „străină”, subversivă” și „antistatală” e confirmat de faptul că toți

politicienii de vârf ai R. Moldova, inclusiv cei de azi, sunt enoriașii mitropoliei rusești, nu

românești. Aici, mi se pare, trebuie căutat miezul problemei: actualele elite, chiar fiind (dacă le

credem) proeuropene rămân ancorate cultural, spiritual și, prin urmare și politic, în spațiul

rusesc. Deși recent președintele N. Timofti a recunoscut că R. Moldova și România sunt „două

state românești”, în practica politică cotidiană se procedează contrar acestei logici, România

fiind trecută în lista „țărilor vecine”, fără nicio specificare.

Astfel, ajungem la o întrebare sacramentală: putem cere actualei guvernări să facă ceea ce ea

nu poate face în mod obiectiv – să ceară unirea cu România, lichidând astfel statul R.

Moldova pe care ea îl conduce? Exact aceeași întrebare poate fi pusă și în privința României:

putem cere conducerii României să pună problema unirii, ceea ce în alți termeni înseamnă

lichidarea statului R. Moldova? Acestea sunt datele obiective ale problemei și orice abordare a

chestiunii unirii R. Moldova cu România în afara acestei realități este demagogie curată și

manipulare.

Politicienii au găsit, totuși o formulă de „unire„, în baza principiului „și lupul sătul, și oaia

întreaga”. Despre aceasta am scris și în numărul de vineri, vezi articolul „Chișinău-București-

35 | 3 5

Bruxelles: Integrarea în UE este egală cu integrarea în România”.

Această formulă constă în „unirea” R. Moldova cu Europa acolo unde se vor „regăsi” toți

românii. Foarte multă lume a acceptat această teză, fără să încerce să pătrundă în esența ei.

Pentru noi, românii din R. Moldova, Europa nu este o Atlantidă misterioasă care se află

undeva la capătul lumii, iar Uniunea Europeană, nu începe din Polonia sau Germania, ci la o

azvârlitură de băț, peste Prut. În mod firesc problema se pune astfel: de ce să așteptăm

(poate până la paștele cailor!) să intrăm în UE ca să ne „regăsim” cu frații români, dar să nu

începem să ne „regăsim” prin integrarea R. Moldova în România, parte a UE? Altfel formulată,

această problemă ar suna astfel: R. Moldova-România: integrarea (RM în UE) prin reunificare

(cu România) sau reunificare (RM cu România) prin integrare (în UE)?

Chestia cu „regăsirea” a fost lansată pentru a-i calma pe basarabeni, ca să nu zic „a-i minți”. În

România a lipsit și lipsește curajul politic de a spune lucrurilor pe nume: fraților basarabeni,

noi, conducerea României, nu ne putem dezice, moral și istoric, de Basarabia, dar nici nu

putem pronunța, public și oficial, pentru unirea R. Moldova cu România. De aceea, am găsit

șmecheria asta cu „regăsirea” tuturor românilor în UE. Așa stând lucrurile, eu, ca român

basarabean, sunt în drept să întreb: dar ce se întâmplă dacă pentru R. Moldova UE va

rămâne un vis neîmplinit? Cum și unde va avea loc atunci „regăsirea” românilor de pe cele

două maluri ale Prutului?

Nu am soluții magice. De un lucru însă sunt convins: de două decenii și ceva facem

demagogie integraționistă și unionistă în loc să ne ocupăm de lucruri concrete. Iată de ce,

pentru a putea răspunde la întrebarea „integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare”

trebuie mai întâi să formulăm corect și onest datele problemei, iar guvernele de la București și

Chișinău să le spună românilor adevărul.