,

Culturile arhaice ale OrientuluiMijlociu ~i Mediteranei au dat

na~tere unui numiir mare de

ze~ ritualuri ~i concepte reli-

gioase. in mod paradoxal insii,evreii -un popor fiirii insem-

niitate politicii -au construit

un sistem de idei religioase cu

impact exceptionaL

na~teau.Hathor, zei1aiubirii, estereprezentatasub infa,i~areaunei vaci.Zeul-Soare Ra(sus) avea capde ~oim. Thoth(jos) cel cu capde ibis era zeul

in'elepciunii.

O Religiavechilor egiptenicuprindea 2000de zei, cu infa,i~areumana sauanimala -sau ocombina'ie intreacestea. Tauret(st3nga sus) era

zei,a-hipopotam,protectoare afemeilor care

lncercarea zadarnica a eroului de a lnvingemoartea. Unul dintre basmele legate de aceas-ta vorbe~te despre o mare inundatie care nimi-ce~te toate fiintele, cu exceptia unui grup deoameni refugiati pe o arca; asemanarea izbi-toare cu povestea lui Noe din Biblie sugereazainfluenta puternica a conceptelor sumerieneasupra religiei ebraice ~i asupra altor religii.

Puterea zeilorReligia sumeriana era bazata pe nevoia muri-torilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prinaducerea de ofrande generoase. Atitudinea despairrul a credincio~ilor era probabillegata decampiile ~i terenurile deschise, expuse ladezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile dinafara; casta preotilor, care a monopolizat mij-loacele de educatie pentru mult timp, aproapeca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, Innumele carora l~i lndeplinea serviciile.

La lnceput, fiecare ora~ avea propria zei-tate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit ~mai populare au fost grupate lntr-un panteon .£(familie sau monarhie a zeilor), constituind ~astfel credinta unei lntregi regiuni. j

La fel de tipic era ~i modul In care pan-teonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilorculte sau chiar a unor realitati politice. Un .;exemplu celebru a .fost promovarea lui .

Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea pan-teonului In perioada In care Babilonul lnsu~ia devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~

Schimbari asemanatoare au avut loc In ~vechiul Egipt, al carui sistem religios complex ~exista de peste 3000 de ani. Cei 2000 de zei "'

ai acestei religii au luat formele tuturor crea-

~ ligia este rnai veche decat istoria.

Oallenii din Neandertal Ingropau

o11ii, practicand un fel de ceremoniereligioasa, iar dupa dispari1;ia lor, primii oa-rneni "roodemi" procedau la fel. Se crede casplendidele picturi preistorice ce decoreazape~terile din Altallira ~i Lascaux ar avea unelelegaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea.Exista, de asemenea, o dovada putemica aunui cult al unei zeite-mama In secoleledinaintea apari1;iei prillelor civilizatii.

in prillele civiliza1;ii de acest gen, ~i anumeSummer, ora~ele au devenit probabil centreceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.),transformandu-se abia mai tarziu In comu-nita1;i prospere. Prima mare epopee religioasa,Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000(I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche.

in esent:1 o po:veste, Gilgalle~ reprezintauna dintre preocuparile rnajore ale religiei,

ZEII $1 MITURILE LUMII ANTICE

devenit extrem de important, identificandu-seprobabil cu zeul Soare, Ra, ~i devenind astfelconduc~toml divin, Arnon -Ra.

Un alt gen de legende il aveau ca protag-onist pe zeul Osiris, care a fost ucis, apoi ainviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i afiului s~u Horns. Osiris a avut o importanta

O Barcile funeraretransportau mort,iispre locurile deodihna ve~nica. Elejucau un rol impor-tant in via'a de apoi-mortul se trezea laapus ~i calatoreaintr-o barca, urmanddirec'ia soarelui.

O Anubis, cel cu

cO~'5u!!

~

~"Cffi

~

~~

O Egiptenii credeauin judecata de apoi.Osiris, impreuna cuun juriu format dinzei, cantareau inimamortului.

O Piramida eraun mormant regal,construit printr-omunca deosebita,asigurand nemurirearegelui.

majora In religia egipteana, fiind judecatorulde dupa moarte, avand puterea de ada sau alua viata etema.

Concep,ii asupra vie,ii de apoiConceptia sumeriana asupra vietii de apoi erasumbra dar pentru egipteni aceasta repre-zenta "dobandirea fericirii". Ca urmare, ceamai mare parte a existentei egiptenilor era opregatire pentru moarte. Pe langa faptul catrebuiau sa duca o via~ cinstita, barbatul saufemeia trebuiau sa aranjeze sa fie .mumificati,sa,-~i aprovizioneze mormantul cu lirana adec-vata ~i confort pentru etemitate ~i sa executeritualurile din Cartea Mortilor, pentru a ficapabili sa 1nvinga pericolele calatoriei petaramul celalalt. Cele mai splendide morminteau fost piramidele construite de regii celei de-a patra dinastii (2613-2494 1.e.n.). ,

Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte:in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor .Bunurile dintr-un singur mormant de acestfel, cel al tamrului Tutarikhamon, au sci[patneatinse de jafurile puse la Qale de hotii demorminte. Comorile gi[site m acest mormant,:in anu11922, reprezintit cea mai senzationali[descoperire arheologici[ a secolului.

Stabilitatea religiei egiptene a impresionatprofund popoarele care au intrat :in contact cuaceasta; schimbi[rile ce au avut loc de-a lun-gul anilor au implicat doar :inglobarea unornoi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative.Singura exceptie a fost :in timpul domnieifaraonului Akhenaten (1369-1352 :i.e.n.), carea promovat cultul unui singur zeu soare,Aten, ~i a fondat un nou ofa~ de cult laAmarna. Akhenaten poate fi privit din doui[ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se:inchini[ unui singur zeu), fie din cea a finuifanatic necruti[tor. Revolutia religioasi[ a luiAkhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa,fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[:inli[ture memoria existentei lui.

Zei ~i mituri din OlimpZeii $i miturile grece~ti au fost influentate decele egiptene ~i asiatice, :insi[ s-au dezvoltat:intr-un mod diferit. Acest lucru este importantdeoarece, :incepand din secolul 4 :i.e.n., ideilegrece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat, dupi[pi[trunderea armatelor victorioase conduse deAlexandru cel Mare. Mai tarziu, romanii aucucerit Grecia fiind, la randul .1or, cuceriti decultura greaci[; aceasta a fost transmisi[ con-secvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum~i :in Galia ~i Britania, unde soldatii romani ceslujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicataltare lui Jupiter ~i al Fortunei.

Zeii greci sunt denumiti de obiceiOlimpieni deoarece se credea ci[ ace~tialocuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. Printrecei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitlzeilor, Athena -zeita :intelepciunii, Artemis -

zeita lunii ~i a vani[torii, Ares -zeul r:lzboiului~i Afrodita -zeita iubirii. Romanii i-au denumitpe echivalentii lor: Jupiter, Minerva, Diana,Marte ~i Venus. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilorgreci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erauumani, beneficiind :insi[ de puteri supranaturale

turilor cunoscute -om, animal, sau erauprev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuriurnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal, pisi-ca Bastet, Thoth cu cap de ibis, precurn ~i altiisub 1nf~ti~area unor vaci, insecte ~i chiar

hipopotami.Ca 1n Summer, casta preotilor era foarte put-

ernic~, 1ns;l suprernatia faraonului era rnai pre-sus de aceasta, de vrerne ce el1nsu~i era con-siderat zeu, ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de~oim. Zeul Amon, protectorul ora~ului Teba, a

26

cap de ~acal, vazutaici ca imbalsamatar .Egiptenii credeauca dupa maartespiritul ramane incarp, pe care imbal-samatarii incercausa-1 pastreze pentrutatdeauna.

~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epiceale lui Homer, ce dateaza probabil din secolulVII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiindpa1ta$i la gre~elile oamenilor ~i la rivalitatiledintre ace~tia, implicandu-se cu placere inrazboaiele ~i intrigile lor. Aceasta umanizare azeilor era caracteristica perioadei mature a cul-turii grece~ti, apartinand unei conceptii asupralumii in care f1inta umana reprezenta un stan-dard. in sculptura greaca umanitatea esteasemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti,fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux -reu~esc adesea sa devina nemuritori.

Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodatanedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie"constand in doua poeme epice atribuite unuisingur poet, considerat o persoana reala, nepare azi greu de inteles. insa abundenta jert-felor aduse la altare dovede~te faptul ca zeii ~izeitele emu luati in serios, ca personificari alef1intelor capabile de a schimba lumea. De ase-menea, miturile grece~ti erau foarte numeroase~i bogate, cuprinzand o gama larga desubiecte: de la povestiri despre facerea lumii,pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0aventurilor. Puterea lor se datoreaza faptului ca ffiau fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~neincetat, inca de pe vremea marilor dra-maturgi greci, alimentand astfel cultura vestica.

Dorinta de a credeCredinta in zeii Olimpului pare sa-~i fi pierdutintensitatea in ultimele secole dinaintea ereinoastre, cu ~oate ca romanii continuau sapractice cultul lui Jupiter ~i al restului mem-brilor panteonului ca pe o datorie civica. Unposibil motiv al acestui fapt era datorat nein-crederii cu care oamenii i~i priveau destinelein marile state ale epocilor elenistice ~i

O Altarul Atenei laDelfi. Situat pe celemai joase culmi aleMuntelui Parnas.Delfi reprezinta celmai vechi sanctuardin Grecia.Preamarirea zeilordin Olimp era o real-itate religioasa inGrecia Antica.

O Conform legen-dei, lason trebuia safure caierul de aurde la regele Aietes

pentru a-~i recuperaregatul. Cu ajutorulMedeei, fiica luiAietes (vazuta aicialaturi de lason),care era o vrajitoarepriceputa, acesta a

reu~it sa-~i atingascopul.

romane. Nu era vorba despre scepticism, cidespre dorinta de credinta. Lumea din ultimaperioada a Antichi~til era dominat~ de cultelocale, religil ale misterului ce promiteaupracticantilor lor salvarea ~i nemurirea, pre-cum ~i de zei din Egipt ~i din Orient, ale c~rorculte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma. Romanill~i manifestau des nemultumirile cu privire laaceste tendinte, 1ns~ propria lor politic~ liber-al~ le 1ncuraja; domici mai degrab~ s~ rezolvedecit s~ complice problemele vastului lorimperiu, ace~tia acceptau u~or un marenumar de zei mai ciudati, 1n propriullor pan-teon, oferindu-le acestora onoarea cuvenit~.

Dorinta clasic~ de credinta a oameniloravea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre,5-tinismul, care a ap~rut pentru prima dat~ 1nprovincia roman~ Iudeea. Locuitorii acesteia

27

ZEII ~I MITURILE LUMII ANTICE

O Afrodita, zeita

O Zeus, prezentataici in prim-plan, eraconducatorul zeilordin Olimp. Era al~aselea copil alTitanului Cronos,care i~i mancaseceilalti cop;;. Cand acrescut mare, Zeusl-a determinat peCronos sa-i vomite

pe ace~tia. impreunacu Zeus, ei s-au ridi-

~ cat impotriva~ Titanilor ~i au pus

stapanire pesteunivers.

erau evreii, un popor care i~i dezvoltase dejapropriul sau crez monoteist (credinta intr-unsingur dumnezeu), foarte diferit de religiile dinMesopotamia, Egipt ~i Grecia.

Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu-ta doar din propria lor coleqie de scrieriistorice, religioase ~i mitice: Vechiul Testamentdin Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupamulte secole dupa evenimentele pe care leprezinta. Potrivit acestora patriarhul ebraic,Avraam, a parasit ora~ul Ur, stabilindu-se ulte-rior in Canaan (Palestina). Urma~ii sai, israelitii,au fost eliberati de sub stapinirea egipteana deMoise, iar sub conducerea lui lo~ua au invadat~i reocupat Canaanul, regiunea in care s-au sta-bilit, ce a devenit cunoscuta sub numele deIsrael. Asemenea multor scrieri de acest gen,aceste episoade celebre contin amintiri ale

accepta un loc in panteonul roman pentrudumnezeul lor. Independehta lor i-a f~cutantipatici, ins~ puterea ~i zelul credintei lor audus la cre~terea num~rului convertirilor intoate a~ez~rile evreie~ti din Imp.eriul roman.Cu toate acestea, in Iudeea, evreii erau subju-gati de c~tre romani, tensiunile de natur~politic~, social~ ~i religioas~ urmand s~ aparnpan~ la sfar~itul secolului I i.e.n.

Pe lang~ patrioti (zelotii), nernbdatori s~ridice armele impotriva romanilor, existau ~iunele secte rivale, ca de exemplu saduceii,care sprijineau legea, ~i fariseii, mai radicalidecat ace~tia, care interpretau legea lntr-unmod liberal ~i predicau despre noi doctrine,cum ar fi Ziua Judec~tii, in care oamenii \vorfi luati la rnspundere pentru conduita lor dintimpul vietii de c~tre Dumnezeu, ~i invierea.

Scrierile descoperite in 1940, Manuscmelede la Marea Moarta, dovedesc cat de putemic~era agitatia religioas~ in acea perioada de timp.Din punct de vedere politic ~i religios, Iudeease afla i~ pragul unor transform~ri dramatice.

~~~

~

~~

28Istorie universal~ 7- CMLIZATIA GREAcA

greaca a iubirii ~i afrumuse,ii, figura inmulte dintre cele-brele pove~ti mitice.Romanii o adorausub numele de

Venus.

unor evenimente reale, ins~ nu se ~tie cat dedeforrnate au fost intre timp.

O rnare parte din evenimentele legate dedomniile primilor regi ai Israelului -Saul,David, ~i Solomon -sunt adev~rate, iar du~-

.manii evreilor, filistenii, au existat cu sigu-rant~, ajungand in Palestina (cuvantul provinede la "filisten") in secolul 12 i..e.n. Dup~moartea lui Solomon (930 i.e.n.), Israelul s-adivizat in dou~ regate, Israel ~i Iudeea, careaveau s~ simt~ in curand efectele datoratea~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii.Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieniin anul 722 i.e.n.

jn 587 i.e.n. babilonienii au cucerit Iudeea,au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei.Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. Unora dintreevreii deportati li s-a permis repatrierea ~ireconstruirea templului din Ierusalim; ace~tiaau dus 0 viat~ foarte grea, fiind majoritateaservitori, pan~ la ocuparea Palestinei de c~treromani in 63 i.e.n., cucerire care a transforrnatPalestina in provincia Iudeea.

Un dumnezeu atotputernicjntre timp religia ebraic~ -iudaismul -areu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o seriede Ws~turi aparte. Durnnezeul evreilor a in-cetat s~ mai fie local ~i limitat, fiind conceputca un durnnezeu unic, universal ~i atotputer-nic. De asemenea, acesta nu era doar alregilor ~i al preotilor. Probabil datori~ istorieitulburate a evreilor, religia nu reprezenta unatribut al statului, ci exista ca o serie de cre-dinte independente oferite tuturor prin inter-mediul scripturilor, ~i interpretat~ ~i reinnoit~de inv~tati ~i profeti, care puteau contraziceautorit~tile, fie evreie~ti, fie sWine.

Evreii se considerau Poporul Ales, iar cre-dinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea ficbmpromis~ de alte religii, nici nu puteau

O Un mormant O Masca funeraraantic, cel al regelui din 1200 i.e.n. -deDavid conform legen- pe vremea cand filis-dei, supravegheaza tenii s-au stabilit peora~ul lerusalim. coasta Canaanului.