Detalii indicator C, editia 1981.doc

55
CA CAPITOLUL CA " TURNĂRI DE BETOANE GENERALITĂŢI 1. Conţinutul capitolului 1.1. Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru turnarea betoanelor — simple şi armate — cu agregate grele sau uşoare, în elemente de construcţii de orice fel, la lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale. 1.2. Normele de deviz pentru prepararea betoanelor nu sînt cuprinse în prezentul capitol, acestea fiind tratate în capitolul CZ 01, al acestui indicator. 2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol 2.1. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehnice: — C 140-79. Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat. — C .122-81. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din betoane aparente cui parament brut. 2.2. In normele de deviz din acest capitol nu se precizeaza mărcile betoanelor pentru diferitele elemente de constructie, acestea urmînd a fi alese de către proiectant, în funcţie de prescripţiile tehnice în vigoare, calculele de dimensionare a elementelor de rezistenţă etc. 3 .Continutul normelor Nor mele de deviz pentru turnarea betoanelor din przentul capitol, cuprind toate materialele, operaţiunile şi utilajele necesare executării unei unităţi de lucrare, corespunzator normativelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare. 3.1 Consumurile specifice de materiale 3.1.1. Consumurile specifice de materiale cuprind: - cantitatea de apă necesară udării cofrajelor înainte de turnarea betoanelor, pentru spălarea rosturilor, de .lucru (de turnare) precum şi pentru tratarea ulterioară a betoanelor; . - cantitatea de bolovani sau piatră brută — in cazul betoanelor ciclopiene ; - cantitatea de material lemnos şi confecţii: metalice in cazul betoanelor pompate şi subturnărilor de beton la utilaje tehnologice şi stîlpi metalici; - consumuri de ciment şi agregate pentru betonarea buloanelor ; - consumurile de plăci termoizolatoare la straturile ter-neizolante înglobate în betonul pereţilor executaţi în cofraje glisante. 3.1.2. In norme s-au indicat, în paranteze, şi consumurile de betoane care intră într-o unitate de lucru, în care se includ şi pierderile prin transport, manipulare etc. de 0,8%. Aceste consumuri vor fi folosite, în cadrul măsurătorilor, la evaluarea cantităţilor de betoane ce trebuie confecţionate. Pierderile netehnologice, prin transport, manipulare etc. de 8% s-au considerat în ipoteza transportării betonului pana la locul de punere în operă cu automalaxoare'sau cu mijloace de transport prevăzute cu benă etanşă. Pentru betoanele turnate în construcţii cu înălţime variabilă (coşuri) precum şi în elementele din interiorul lor, s- au considerat 1,0% pierderi netehnologice prin transport, manipulare. Pierderile netehnologice prin transport, manipulare etc. de 1,0% s-au considerat în ipoteza transportării betonului pînă la locul de punere în operă cu automalaxoare sau cu mijloace de transport prevăzute.cu benă etanşă. 3,2, Consumurile specifice de forţe de muncă 3.2.1. Consumurile specifice de forţe de muncă corespund urmatoarelor operaţiuni : — curăţarea şi udarea cofrajelor, — manipularea şi transportul orizontal şi vertical al betonului şi al celorlalte materiale la nivelul de lucru, pînă la punctul de turnare în elementul de construcţie; — turnarea propriu-zisă a betonului şi punerea în opera a celorlalte materiale; — compactarea şi nivelarea betonului; — manipularea platformelor şi podinelor de lucru ni cesare efectuării transportului de beton la nivelul de lucru al jgheaburilor sau burlanelor de turnare ;

description

tehnic

Transcript of Detalii indicator C, editia 1981.doc

Page 1: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CA

CAPITOLUL CA " TURNĂRI DE BETOANE GENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru turnarea betoanelor — simple şi armate — cu agregate grele sau uşoare, în elemente de construcţii de orice fel, la lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale.

1.2. Normele de deviz pentru prepararea betoanelor nu sînt cuprinse în prezentul capitol, acestea fiind tratate în capitolul CZ 01, al acestui indicator.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborareanormelor din acest capitol2.1. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehnice: — C 140-79. Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat.— C .122-81. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din betoane aparente cui parament brut. 2.2. In normele de deviz din acest capitol nu se precizeaza mărcile betoanelor pentru diferitele elemente de constructie, acestea urmînd a fi alese de către proiectant, în funcţie de prescripţiile tehnice în vigoare, calculele de dimensionare a elementelor de rezistenţă etc.

3 .Continutul normelorNor mele de deviz pentru turnarea betoanelor din przentul capitol, cuprind toate materialele, operaţiunile şi utilajele necesare executării unei unităţi de lucrare, corespunzatornormativelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare.3.1 Consumurile specifice de materiale3.1.1. Consumurile specifice de materiale cuprind: - cantitatea de apă necesară udării cofrajelor înainte de turnarea betoanelor, pentru spălarea rosturilor, de .lucru (de turnare) precum şi pentru tratarea ulterioară a betoanelor; .- cantitatea de bolovani sau piatră brută — in cazul betoanelor ciclopiene ;- cantitatea de material lemnos şi confecţii: metalice in cazul betoanelor pompate şi subturnărilor de beton la utilaje tehnologice şi stîlpi metalici;- consumuri de ciment şi agregate pentru betonarea buloanelor ;- consumurile de plăci termoizolatoare la straturile ter-neizolante înglobate în betonul pereţilor executaţi în cofrajeglisante.3.1.2. In norme s-au indicat, în paranteze, şi consumurile de betoane care intră într-o unitate de lucru, în care se includ şi pierderile prin transport, manipulare etc. de 0,8%. Aceste consumuri vor fi folosite, în cadrul măsurătorilor, la evaluarea cantităţilor de betoane ce trebuie confecţionate. Pierderile netehnologice, prin transport, manipulare etc. de 8% s-au considerat în ipoteza transportării betonului pana la locul de punere în operă cu automalaxoare'sau cu mijloace de transport prevăzute cu benă etanşă. Pentru betoanele turnate în construcţii cu înălţime variabilă (coşuri) precum şi în elementele din interiorul lor, s-au considerat 1,0% pierderi netehnologice prin transport, manipulare. Pierderile netehnologice prin transport, manipulare etc. de 1,0% s-au considerat în ipoteza transportării betonului pînă la locul de punere în operă cu automalaxoare sau cu mijloace de transport prevăzute.cu benă etanşă. 3,2, Consumurile specifice de forţe de muncă 3.2.1. Consumurile specifice de forţe de muncă corespund urmatoarelor operaţiuni :

— curăţarea şi udarea cofrajelor,— manipularea şi transportul orizontal şi vertical al betonului şi al celorlalte materiale la nivelul de lucru, pînă la punctul de turnare în elementul de construcţie;— turnarea propriu-zisă a betonului şi punerea în opera a celorlalte materiale;— compactarea şi nivelarea betonului;— manipularea platformelor şi podinelor de lucru ni cesare efectuării transportului de beton la nivelul de lucru al jgheaburilor sau burlanelor de turnare ;

— supravegherea şi intervenţiilş necesare la cofraje armături, în timpul turnării betoanelor ;— verificarea subturnării şi executarea remedierilor (la normele cu subturnări de beton) ;— verificarea şi corectarea poziţiei bulonului în cutie (la normele de betonarea buloanelor).3.2.2. Pentru betoanele turnate în cofraje glisante, consumurile de manoperă cuprind şi cota parte de spor pentru lucru de noapte.3.3. Consumurile specifice de ore utilajConsumurile specifice de ore utilaj conţin orele de functionare efectivă a utilajelor de compactat (vibratoare) şi a instalatiilor de lucru pentru construcţii înalte cu secţiune variabila (coşuri), precum şi orele de funcţionare efectivă a autopompelor de beton şi conductelor de turnare.4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Măsurătoarea lucrărilor de turnarea betoanelor (CA 01—CA 09) se face la metru cub de beton gata turnat şi

Page 2: Detalii indicator C, editia 1981.doc

compactat, pe baza volumelor reale ale elementelor turnate conform proiectului, scăzîndu-se golurile cu secţiune mai mare de 400 cm2 fiecare.Nu se scade volumul ocupat de armăturile din betonul armat, se scade însă volumul scheletului de rezistenţă din profile metalice înglobate în beton.

4.2. Stratul termoizolant înglobat în betonul pereţilor executati in cotraje glisante (CA 10) se măsoară la metru cub real executat, cu scăderea tuturor golurilor cu secţiunea mai mare de 400 cm2 fiecare.4.3.Masurătoarea lucrărilor de subtumare de beton la utilaje tehnologice se face la metru pătrat. 4.4.Măsurătoarea lucrărilor de betonare a buloanelor la fundatii de ulilaje se face la bucată bulon.

CA04

Se cuprinde:- turnarea şi vibrarea betonului- corectarea feţelor interioară şi exterioară, după .glisare, efectuată de pe schelele suspendate de cofrajul glisant. Nu cuprinde:- cota parte de spor la manoperă, pentru lucrul pe timp de noapte; - sporul.de periculozitate pentru lucrul la înălţime.

CB

CAPITOLUL CB COFRAJE ŞI SCHELE GENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1 Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrari de cofraje de lemn sau metalice, pentru susţineri decofraje şi pentru schele metalice, executate din elemente refolosibile (panouri, elemente de schelă metalică etc). 1.2. In acest capitol nu se cuprind cofrajele-tipare pentru turnarea prefabricatelor de beton, care sîn-t conţinute decapitolul CP al acestui indicator.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol2. 1.La elaborarea normelor de deviz pentru lucrările de cofraje din acest capitol, s-a ţinut seama de.. următoarele prescriptii tehnice principale:C. 140—79 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armatC. 11—74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din; placaj pentru cofraje.C. 162—73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereţi din beton monolit la clădiri. C. 41.—76. Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante.

C.122—80 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din betoane aparente cu parament natural.Proiecte tip IPC nr. 7161/1—78 privind : cofraje păşitoare CP 100, CP 300 ; popi extensibili PE 3100 PE 5100 ; dispozitivele de susţinere metalice TS 20, TS 21 „ cofraje metalice grele pentru planşee. Proiect tip IPC nr. 7161/11—79 privind: cofraje pentru stîlpi cu caloţi CSK I şi CSK II.Proiecte tip IPC nr. 7145/11—78 privind : cofraje metalice pentru stîlpi (CMS), cofraje metalice uşoare (CMU), cofraje metalice grele pentru pereţi (CMG-pereţi). 2.2. Pentru susţinerile şi schelele din elemente de schela metalică tubulară, s-a considerat că acestea corespund prescriptiilor tehnice de fabricaţie şi folosire conform datelor fizico-mecanice cuprinse în prospectul de fabricaţie. .3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale.3.1.1. Consumurile specifice de materiale din norme cuprind numai cota parte de materiale aferentă unei singure folosiri a cofrajelor, susţinerilor etc, ţinmd seama'de numărul mediu de refolosiri posibil, pentru fiecare "element în parte (panouri, bile, scînduri etc).3.1.2. în normele de deviz pentru cofraje, executate cu panouri refolosibile de orice fel, s-au prevăzut şi materialelor necesare executării micilor completări inerente la suprafeţele care nu se pot executa cu panouri refolosibile (suprafeţe nemodulare, intrînduri etc.) care au fost considerate că reprezinta în medie cca 10"/o din suprafaţa totală cofrată cu aceste panouri, precum şi materialele necesare pentru întreţinerea si recondiţionarea panourilor.3.1.3. Consumurile de panouri de cofraj pentru stîlpi si grinzi, ţin seama de suprafeţele de panouri ce nu sînt în contact cu betonul şi care,nu se iau în considerare la măsurarea cofrajelor.3.1.4. Pentru, calculul consumului total de material lemnos necesar la verificarea încadrării în indicii plafon se vor folosi

consumurile specifice de material lemnos pentru confecţionarea panourilor, enumerate mai jos :Denumirea panourilor Consum de lemn ecarisat de rasinoase pe m2 panouPanouride cofraj cu astereală din scinduri scurte si subscurte 0.044m3. Panourii de cofraj cu placaj 0.038m3

Page 3: Detalii indicator C, editia 1981.doc

3.1.5, Consumurile de materiale pentru cofrajele metalice cuprind materialele, auxiliare necesare montării şi demontării acestora, cofrajul metalic fiind considerat ca utilajcategoria IV fără formaţii de lucru pentru care s-au stabilit tarife de d viz pe ora de funcţionare.3.2. Consumurile specifice de forţe de munca.Consumurile specifice de forţe de muncă corespund operatiunilor aferente unei singure folosinţe a cofrajelor, susţinerilor şi schelelor şi anume :- cota parte din confecţionarea elementelor de cofraj din scanduri şi a elementelor de susţinere ale cofrajelor (popi, pene, calaje etc.);- asamblarea şi montarea acestor elemente şi ale panourilor refolosibile, în cazul cofrajelor de acest fel, inclusivconfecţionarea şi montarea completărilor racordurilor cofrajelorprecum şi ungerea lor cu decofrol etc.;- montarea elementelor de schelă ;--- demontarea cofrajelor (decofrare), susţinerilor şi schelelor -- curăţarea, sortarea, recondiţionarea şi stivuirea mate-rialelorrezultate din demontare ;- transportul pe orizantală, la nivelul de lucru al elementelor de cofraj;— prelucrarea la maşină a panourilor de cofraj transformandu-le în panouri speciale pentru beton aparent.3.3. Consumurile specifice de ore de utilaj.

3.3.1. Consumurile specifice de ore de utilaj pentru utilajele cuprinse în normă: topitor (CB 18),' instalaţie de cofraje glisante şi pompă pentru instalaţie (CB 26, CB 28), macaraua şi platforma de transport (CB 48).3.3.2. Cofrajele metalice, cofrajele păşitoare CP 100 şi CP 300, grinzile extensibile, popii extensibili, eşafodajele, schelele autoridicătoare şi metalice tubulare cît şi macaralele pentru transportul pe verticală al elementelor de cofraj şi susţinere la şi de la nivelul de lucru se vor prevedea ca utilaje pe bază de program conform capitolului CQ al acestui indicator.4. Condiţii de măsurare a lucrărilorMăsurarea lucrărilor de cofraje din acest capitol se face după cum urmează : •4.1. Cofrajele din panouri refolosibile :— cu astereală din seînduri de răşinoase scurte şi subscurte (CB 01 — CB 05) ,— cu placaj tip P (CB 10—CB 16 , CB 30—CB 33) , — metalice plane, inclusiv spaţiale (CB 19—CB 22 şi CB24); ; ti — glisarea şi păşirea cofrajeior (CB 25 ; CB 28 şi CB 29) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă de beton cofrată respectiv glisată, fără scăderea golurilor cofrate, măsurătoarea facîndu-se desfăşurat.4.2. Cofrajele din seînduri de răşinoase (CB 06—CB 09 şi CB 34—CB 36) se măsoară la metru pătrat suprafaţă de beton cofrată efectiv, fără scăderea golurilor mai mici de 0,25 mp inclusiv. ., ,'.'..4.3. Cofrajele din PFL se măsoară la metru pătrat de suprafata de beton efectiv cofrată (CB 17—CB 18).4.4. Cofrajele rame (CB 23) se măsoară la metru pătrat de gol, cuprins în perimetrul exterior al ramei.4.5. Confecţionarea, montarea şi demontarea cofrajeior glisante la construcţii cu pereţi cu secţiune constantă (CB 25)se măsoară la metru pătrat de cofraj glisant montat şi sidemontat, măsurătoarea făcîndu-se pe suprafaţa cofrajului în contact cu betonul.4.6. Montarea şi demontarea cofrajeior metalice glisante pentru construcţii înalte cu secţiunea variabilă (CB27) se măsoara la tonă, conform proiectului cofrajului.

4.7. Montarea elementelor de relief pe panouri speciale (CB 37) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă a panoului ce va realiza betonul aparent cu textură profilată. 4.8. Cofrajele cu tăblii din PAS (CB 38} se măsoară la metru pătrat suprafaţă de beton efectiv cofrată, fără scăderea golurilor' mai mici de 0,25 m'2 inclusiv. 4.9. Confecţionarea în ateliere a elementelor de relief (variantele CB 39 A, B, C) din lemn de răşinoase se măsoară la metru cub de elemente de relief produs finit, iar confecţionarea covoarelor din tuburi PVC flexibile (CB 39 D) se măsoara la metru pătrat de covor confecţionat.4.10. Tratarea scîndurii în vederea evidenţierii fibrelor se masoara la metru pătrat de scîndură efectiv tratată (CB 40).4.11. Susţinerile din elemente de schelă metalică tubulara (CB 41 şi CB 42) se măsoară la metru pătrat proiecţia orizontalaa suprafeţei susţinute.Inălţimea cofrajului de la planşeu (teren) se consideră inaltimea feţei superioare a cofrajului plăcii.Schela metalică tubulară pentru lucrări de finisaje la tavane si lucrări de monolitizări a prefabricatelor de beton armat (CB 47 C, D, E) se măsoară la metru pătrat de suprafaţăorizontala ocupată de platforma schelei.4.12. Cofrajele grinzilor turnate utilizîndu-se dispozitivele de susţinere TS 20 şi TS 21 se măsoară la,metru pătrat de suprafata de beton efectiv cofrată (CB 43).4.13. Susţinerile cu popi şi grinzi metalice extensibile (CB 44,CB 45) se măsoară la una bucată de pop respectiv de grinda metalică montată; numărul popilor şi grinzilor stabilindu-se prin proiectul tehnologic al lucrării în funcţie de deschiderea incaperii, de tipul popilor şi grinzilor, a schemelor de rezemare şi a încărcărilor din greutatea proprie a elementelor sustinute .4.14. Eşafodajele de susţinere E 75 (CB 46) se măsoară la metru liniar de turn montat.4.15. Schela metalică tubulară pentru lucrări pe suprafeţe verticale (CB 47 A, B) şi schela metalică autoridicătoare (CB 48) se măsoară la metru pătrat de faţadă acoperită de schela.

Page 4: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CB17

Cuprinde :— alegerea, transportul şi tăierea plăcilor PFL la dimensiunile necesare ;— pregătirea şi transportul masticului bituminos, în cazul variantelor D, E, F ;— montarea stratului din PFL prin batere în cuie sau prin lipire.

CB19

Nu cuprinde:- furnizarea, montarea si demontarea ramelor pentru cofrarea golurilor de usi si ferestre.

CB22

Cuprinde:— furnizarea cofrajului gata confecţionat;— transportul pe orizontală şi verticală a cofrajului ;— montarea şi fixarea cofrajului, demontarea, curăţarea şi stivuirea după decofrare.

CB24

Cuprinde:--- montarea şi demontarea cofrajului metalic ;— transportul cofrajului pînă la locul de montaj;— curăţarea şi ungerea cofrajului.Nu se cuprinde cofrajul propriu-zis care se va programa conform capitolului CQ.

CB25

.Cuprinde :— confecţionarea panourilor de cofraj, panourilor de podină pentru platformele de lucru, elementelor de susţinere ale panourilor cadrelor de depozitare a armăturilor şi de susţinere a instalaţiilor etc.si depozitarea in depozitul atelierului;— asamblarea şi montarea în poziţie definitivă a panoului de cofraje şi a platformelor de lucru;— montarea instalaţiei de glisare (pompă, juguri, verine, tuburi de cauciuc etc.);— montarea cadrelor de depozitare a armăturilor şi a suportilor de susţinere a instalaţiilor;— executarea instalaţiei electrice de iluminare şi a celorlalte instalatii auxiliare;— confecţionarea, şi montarea platformelor de demontare a cofrajului glisant şi a anexelor;— demontarea instalaţiei de glisare şi a celorlalte instalaţii auxiliare a cadrelor de depozitare a armăturilor, a panourilor de cofraj si a platformelor de lucru;— coborîrea cu macaraua a materialelor şi utilajelor rezultate din demontare şi depozitarea lingă obiect;— curăţarea şi recondiţionarea instalaţiei şi panourilor în vederea reînceperii unei noi glisări.

CB26

Cuprinde :- instalaţia de glisare a cofrajelor ;- procurarea şi montarea tijelor de susţinere a cofrajului glisant; - procurarea şi montarea cofrajelor cutii din tablă neagră pentrucrearea golurilor în pereţi;- glisarea, supravegherea, întreţinerea şi repararea cofrajelor şi instalatiilor în timpul glisării;- extragerea şi reconditionarea tijelor de susţinere a cofrajului;- consumul de energie electrică pentru iluminarea locurilor de lucru;- cota parte de spor la manopera pentru lucrul de noapte.

CB27

Cuprinde:- verificarea, remedierea şi preasamblarea pieselor componente instalatiei de glisare ;- executarea eşafodajului pe care se montează platforma cofrajuluiglisant;- montarea cofrajului (panourilor şi pieselor accesorii);- montarea ascensorului de oameni şi materiale;- montarea platformelor suspendate? interioare şi exterioare; - montarea instalaţiei electrice de iluminat şi a instalaţiilor anexă; - montarea sistemului de asigurare a verticalităţii cofrajului şi aretelei nivelelor cu apă pentru orizontalitatea acestuia;

Page 5: Detalii indicator C, editia 1981.doc

- montarea dispozitivelor pentru coborîrea elementelor cofrajului;- demontarea cofrajului platformelor de lucru, instalaţiei de glisare, de iluminat şi anexe;- coborîrea pieselor demontate;- demontarea ascensorului;- demontarea eşafodajului de susţinere;- curăţarea şi depozitarea pieselor componente. Nu cuprinde instalaţia de glisare (cofrajul glisant).

CB28

Se cuprinde: ,- instalaţia de glisare a cofrajelor;- procurarea şi montarea cofrajelor — cutii din tablă neagră pentru crearea golurilor în pereţi;- glisarea, supravegherea, întreţinerea şi repararea cofrajelor şiinstalatiilor în timpul glisării;- consumul de energie electrică pentru iluminarea locurilor de lucru pentru lucrul pe timp de noapte.Nu se cuprinde:- confecţionarea şi montarea construcţiilor metalice pentru impiedicarea rotirii cofrajului glisant, care se vor prevedea la art. CL. 21;- cota parte de spor la manoperă, pentru lucrul pe timp de noapte;- sporul de periculozitate pentru lucrul la înălţime.

CB39

Confocţionarea covoarelor din tuburi PVC cuprinde următoarele:- baterea cuielor pe ramele din rigle; - teserea urzelii covorului; - ţeserea bătăturii covorului;- legarea capetelor celor 4 fire din urzeală şi bătătură cu sîrmă; - degresarea şi curăţarea încrucişărilor dintre fire şi urzeală cu dicloretan tehnic;- fixarea încrucişărilor dintre urzeală şi bătătură prin lipire cu adeziv Codez 100.

CB47

Cuprinde :- materialele necesare executării platformelor de lucru; - montarea şi demontarea schelei metalice; - montarea şi demontarea platformelor de lucru ; - sortarea, curăţarea şi stivuirea materialelor şi elementelor de schelă în depozitul de lîngă obiect.Nu sînt cuprinse prizele de pămînt necesare.

CB48

Cuprinde :- stratul de balast pe care se montează castelele;- materialele necesare executării platformelor de lucru ;- montarea şi demontarea schelei autoridicătoare;- montarea .şi demontarea platformelor de lucru;- sortarea, curăţarea şi stivuirea materialelor şi . elementelor de schelă in depozitul de lîngă obiect; - transportul, şi aşezarea balastului.

CC

CAPITOLUL CC MONTAREA ARMĂTURILOR PENTRU BETONGENERALITATI1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţa cuprinde norme de deviz pentrumontarea armăturilor gata confecţionate, la executarea lucrarilorde beton armat şi beton precomprimat, executate monolit,precum şi pentru monoîitizarea elementelor prefabricateşi anume :— montarea în cofraje a armăturilor abişnuite sau a plaselor sudate pentru beton armat şi pentru monolitizarea elementelor prefabricate;— montarea tecilor şi a fasciculelor din sîrmă SBP in cofrajele elementelor de beton precomprimat;— tensionarea fasciculelor de sîrmă şi injectarea pastei de ciment;— confecţionarea şi montarea reţelelor din oţel-beton pentru şape, pardoseli, rabiţuri etc.1.2. Normele de deviz pentru confecţionarea armăturilor obişnuite, a fasciculelor din sîrmă SBP şi a plaselor sudate, sînt cuprinse în capitolul CZ 03 al acestui inidicator.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol

Page 6: Detalii indicator C, editia 1981.doc

La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehnice : C 140—79 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat ;

C 28—76 Instrucţiuni tehnice pentru executarea prin sudură electrică a îmbinărilor şi înnădirilor la armăturile de oţel-beton ;STAS 438/1—80 Oţel beton laminat la cald ;STAS 438/2—80 Sîrmă trasă pentru beton armat;3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale.3.1.1. Consumurile de materiale pentru lucrările de armaruri propriu-zise cuprind armăturile gata fasonate conformnormrlor din capitolul CZ 03 şi materialele auxiliare necesare pentru asamblarea, montarea şi pozarea armăturilor (sarma de legat, distanţieri etc).3.1.2. Pentru armăturile care se montează gata fasonate nu s-au acordat pierderi tehnologice sau netehnologice pentru oţel beton, acestea fiind luate în consideraţie în capitolul CZ. 03, în normele de confecţionare a armăturilor.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă. Consumurile specifice de forţe de muncă cuprind forţelede munca necesare montării armăturilor, cu asamblarea la sol a barelor gata fasonate sau direct în cofraje, transportul si manipularea armăturii pe palierul de lucru,, precum şi centrarea armăturilor gata montate.3.3. Consumurile specifice de bre utilaj.La lucrările de montarea armăturilor pentru beton, nu s-a prevăzut un consum de ore de utilaje de ridicat, considerîndu-se că acest consum se evaluează separat pe bază de ore program conform capitolului CQ al acestui indicator.4. Condiţii de măsurare a lucrărilor.In cadrul măsurării lucrărilor pentru armături obişnuite, atît armăturile principale de rezistenţă (barele principale ,şi etrierii), cît şi barele constructive, repartiţiile, distanţierii speciali (capre etc.) se vor indica de proiectant în planul de armare, măsurătoarea făcîndu-se după cum urmează:4.1. Lucrările de montare a armăturilor propriu-zise, din bare/cuprinse in normele Se deviz CC 01—CC 03 se măsoarăîn kilograme, prin înmulţirea lungimii desfăşurate a barelor I conform planului de armare, cu masa (greutatea) pe metru a acestora, conform STAS 438/1—80 pentru oţel beton laminat la cald şi STAS 438/2—80. pentru stană trasă pentru beton armat.Lungimea barelor, etrierilor şi distanţierilor; speciali (capre,etc) ce alcătuiesc armătura unui element deconstructie din beton armat se stabileşte prin planul de armare al elementului respectiv. . ciocurile barelor; h === distanţa dintre axele celor, două porţiuni de baraparalele, în cazul barelor îndoite la 45°) n = numărul porţiunilor de bară, îndoite la 45°.4.1.2. Lungimea etrierilor se măsoară desfăşurat, din cioc în cioc, adăugîndu-se lungimea ciocurilor (130).4.1.3. Lungimea barelor constructive (fără ciocuri) sau a distanţierilor, speciali (capre etc.) se măsoară desfăşurat, făra nici un alt adaos.4.1.4. La stabilirea lungimii barelor, se va ţine seama si de lungimea de suprapunere, în cazul barelor înnădite cu sudura, prin suprapunere.4,2. Lucrările de montare a armăturilor din plase sudate cuprinse în normele de deviz CC 02 se măsoară în kilograme, prin înmulţirea numărului de bucăţi de plase. întregi — făra scăderea golurilor sau tăieturilor — ce intră în lucrare, conform

planului de armare, cu masa (greutatea) pe bucată a acestora, conform tabelelor tehnice.4.3. Fasciculele de sîrmă SBP (CC 04 şi CC 05) se măsoară ini kilograme. Lungimea fasciculelor se va stabili prin proiectsi va cuprinde şi lungimile necesare prinderii în presă.4.4. Innădirea armăturilor (CC 06) şi tensionarea fasciculelor (CC 07) se măsoară la bucată de tnnădire respectiv fascicul tensionat.4.5. Precomprimarea prin înfăşurare (CC 08), se măsoară la suta de metri de sîrmă.4.6. Injectarea cu pastă de ciment (CC 09) se măsoară la metru, prin însumarea lungimii tecilor sau a canalelor inii-etate. .4.7. Mustăţile din sîrmă zincată (CC 10), se măsoară ia metru, pătrat suprafaţă de beton prevăzută cu mustăţi.4.8. Lucrările de rabiţ la tavane, pereţi, protecţia termoizolatiilor, mascări de conducte (CC 11) şi pentru formarea grinzilorr false sau pilaştrilor (CC 13) se măsoară la metru pătrat de rabiţ real executat.4.9. Lucrările de rabiţ pentru profiluri sau scafe diferentiate după lungimea desfăşurată (CC 12) se măsoară la metru, măsurătoarea făcîndu-se pe muchia sau generatoarea cea mai proeminentă, a profilului gata finisat.4.10. Sporul pentru montarea armăturilor din oţel-beton la betoane aparente se măsoară în kilograme de armătură montate (CC 14).

CC03

Nu se cuprnde:— confecţionarea armăturii care se va prevedea conform capitolului CZ 03,— cota — pari:e de spor la manopera, pentru lucru pe timp de noapto;

Page 7: Detalii indicator C, editia 1981.doc

— sporul de periculozitate pentru lucru îa înălţime.CC04

Cuprinde :— introducerea fasciculelor în teci;— îmbinarea tronsoanelor In teci;— pozarea fasciculelor în tipar.

CC07

Cuprinde :- tensionarea fasciculelor, conform condiţiilor tehnice;- tăierea capetelor de prindere a sîrmelor SEP, după tensionare.

CC08

Cuprinde:— montarea colacilor de sîrmă pe maşină inclusiv montarea acesteia; — trecerea sîrmei prin maşină ,— înnădirea sîrmei;— urmărirea derulării sîrmei prin mecanismul de înfăşurare;— acţionarea instalaţiei;— măsurarea efortului în sîrmă;— blocarea sîrmei.

CC09

Cuprinde :— verificarea continuităţii canalului şi spălarea cu apă a acestuia; — prepararea pastei de ciment cu ajutorul unui agitator mecanic cu circa 1 500 rot/minut;— astuparea cu dopuri de lemn a orificiilor de aerisire şl control; — injectarea şi reinjectarea pastei de ciment în canale cu ajutorul pompei de injectare ;— scoaterea dopurilor de lemn şi umplerea cu pastă de ciment a golurilor rămase de la orificiile de injectare, golire sau control.

CC10

Cuprinde:— tăierea sîrmei ; — prinderea :sîrmei de armătura planşeului sau a peretelui şi introducerea sârmei prin cofraj

CC11

Cuprinde:— fasonarea barelor dfn oţel beton pentru reţeaua de prindere a plasei de rabiţ ;— prinderea de mustăţi a barelor din oţel beton şi formarea reţelei;— confecţionarea şi montarea distanţierilor din şipci de lemn de foioase prin strîngerea mustăţilor ;— tăierea la dimensiuni a plasei de rabiţ şi prinderea ei cu sîrmă zincată de reţeaua din oţel beton. Nu cuprinde mustăţile care se evaluează separat.

CC12

Cuprinde:— fasonarea barelor şi etrierilor din oţel-beton pentru reteaua de prindere a plasei de rabiţ;— executarea găurilor pentru încastrarea barelor şi etrierilor din oţel beton in perete;— aşezarea şi legarea de mustăţi, a barelor şi etrierilor din oţel-beton şi formarea reţelei;— confecţionarea şi montarea distantierilor din şipci de lemn de foioase;— tăierea la dimensiuni a plasei de rabiţ şi prinderea ei cu sîrmă zincată, de reţeaua din oţel beton.Nu cuprinde mustăţile care se evaluează separat.

CC13

Page 8: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Cuprinde:- fasonarea barelor şi etrierilor din oţel-beton pentru reteaua de prindere a plasei de rabiţ ;- executarea găurilor pentru încastrarea barelor şi etrierilor din| otel beton în perete ;- aşezarea şi legarea de mustăţi a barelor şi etrierilor din otel beton şi formarea reţelei;- tăierea la dimensiuni a plasei de rabit şi prinderea ei cu sarma zincată de reţeaua din oţel beton.Nu cuprinde mustăţile care se evaluează separat.

CD

CAPITOLUL CDZIDĂRIE ŞI PERETIGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţă cuprinde ;- norme de deviz pentru executarea lucrărilor de zidărie din piatră brută sau fasonată şi din cărămizi ceramice (cără mizi presate pline, cărămizi cu goluri verticale) sau din materiale înlocuitoare de cărămizi (blocuri mici din beton cu agregate uşoare, blocuri din beton celular autoclavizat);— norme de deviz pentru unele lucrări de zidărie cu caracter special-ca": zidării de coşuri de fum, zidării din corpuri de ventilaţie din beton cu agregate uşoare, zidării din plăci din beton celular autoclavizat sau din ipsos în pereţi despărţitori, zidării din blocuri sau cărămizi presate din materiale locale, pereţi din lut sau pămînturi stabilizate, supliment pentru executarea zidăriilor aparente la faţade;— norme de deviz pentru executarea lucrărilor de pereţi din panouri din azbociment plane sau ondulate, din panouri din tablă zincată cutate sau ondulate, din placi din PAS cutate sau ondulate, inclusiv fixarea profilelor de colţ şi rostul de dilataţie din tablă zincată.1.2. în acest capitol nu sînt cuprinse norme de deviz pentru :— lucrările de fasonare a pietrei, cuprinse în preţul pietrei fasonate j— lucrările de placaje din piatră, cuprinse în capitolul CI al acestui indicator ;— lucrările de montare a geamurilor laminate profilate (profile U), cuprinse în capitolul CN al acestui indicator.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborareanormelor de deviz din acest capitol2.1. La elaborarea normelor de deviz, ş-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehnice :STAS 2917-79Lucrări de zidărie din piatră naturala STAS 10109/0—75Lucrări de zidărieSTAS 6793-76Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civileSTAS 5090-71Piatră naturală pentru construcţii,Clasificare.STAS 457-71Cărămizi pline presate pe cale umedeSTAS 5185/2-75Cărămizi şi blocuri ceramice cu go-luri verticale. Forme şi dimensiuni,STAS 1625-74Tuburi şi blocuri pentru canale individuale de fum şi ventilaţie. STAS 6029—74Blocuri mici din beton cu agregateuşoare. STAS 8036—72Beton celular autoclavizat. Gazbeton,C 193—79Instrucţiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatră brută.P 2—81Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie,C 17—78Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.C 14—78Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la lucrări de zidărie.

P 104—78Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor, planşeelor şi acoperişurilor din elemente de beton autoclavizat.C 198—79Instrucţiuni tehnice privind tehnolo-gia de fabricaţie şi montaj a plăcilor şi fîşiilor pentru pereţii despărţitori din ipsos şi alte materiale locale. C 192—79 Instrucţiuni tehnice pentru executarea lucrărilor de construcţii,, din lut şi pămînturi stabilizate. C 116—76Instrucţiuni tehnice pentru executarea pereţilor din plăci ondulate din azbociment. C 172—74Îndrumător pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la e- xecutarea înveliţoarelor şi a pereţilor.2.2, In normele de deviz pentru executarea lucrărilor de zidărie este inclusă utilizarea schelei simple din lemn.

Page 9: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Schelele metalice se prevăd separat pe bază de ore program. O excepţie o constituie normele de deviz pentru zidăria din piatră care includ utilizarea schelei metalice.2.3. La elaborarea normelor de deviz, s-a avut în vedere că lucrările se execută pe şantier conform proiectelor, detaliilor de execuţie, instrucţiunilor şi normativelor în vigoare, ţinînd seama de tehnologiile actuale ale lucrărilor.3. Conţinutul normeloi3,1. Consumurile specifice de materiale3.1.1. Consumurile specifice de materiale pentru lucrările din piatră cuprind cantităţile de piatră care intră într-un metru cub de zidărie din piatră, considerîndu-se că piatra se a-provizionează gata fasonată iar mortarul se aduce gata preparat, la marca prescrisă, conform compoziţiei CZ 02 al acestui indicator, cu excepţia mortarului pentru rostuirea feţelor

văzute care se consideră că se prepară pe loc şi ale carui componente sint incluse in normele de deviz.. .Consumul specific de piatrău-bruta sau bolovani de rau s-a exprimat. în. metri cubi măsuraţi, în grămadă.La moloane cioplite regulat, volumul pietrei s-a conside-rat că este egal cu suprafaţa de parament al fiecărui molon înmulţită cu lungimea cozii medii ă molonului. 3.,2, La. stabilirea consumurilor specifice de materiale la lucrările de zidărie obişnuită din cărămizi ceramice sau din materiale înlocuitoare, s-a ţinut seama de :— dimensiunile geometrice ale cărămizilor şi materialelor r înlocuitoare; ::'— faptul că rosturil orizontale se execută cu o grosime medie de 12 mm.iar cele verticale cu o grosime medie de 10 mm şi că ele se umplu complet cu mortar. 3.1.3.Iîn cadrul consumurilor specifice de materiale, mor tarul pentru zidărie s-a prevăzut sub .formă de semifabricat gata preparat, conform normelor de deviz din capitolul CZ02 al acestui indicator.3.1.4. Precizarea mărcii mortarelor de zidărie se va face de proiectant conform prescripţiilor, tehnice în vigoare,Pentru a nu.se produce confuzii la depistarea şi folosirea pe şantiere a diferitelor mărci de mortare, se recomandă ca în proiecte să se prevadă pentru lucrările de zidărie ale unor obiecte alăturate o singură marcă de mortar, cel mult doua3.1.5. . Ghermelele carbolinizate din lemn, respectiv diblu-rile din material plastic utilizate la lucrări de zidărie.au fost induse în consumurile, specifice ale acestor lucrări.S-a evidenţiat de asemenea şi consumul mediu de mate-rial lemnos necesar penelor de fixare a ţîmplăriei.3.1.6. Pentru lucrările de zidărie armată, cum este cazul pereţilor despărţitori din cărămidă de 7,5 cm grosime, al unor pereţi despărţitori din plăci din beton celular autoclavizat si al pereţilor din blocuri sau cărămizi presate din materiale lo-cale, s-a inclus în respectivele norme de deviz consumul specific de oţel beton (0 6 mm).3.1.7. Pentru pereţii din panouri din azbociment, panouri din tablă zincată sau din plăci din PAS, consumurile speci-fice de materiale cuprind :- materialele specifice care alcatuiesc panourile sau placile in cauza;

- materialele auxiliare necesare pentru efectuarea montajului (accesorii.metalice, cîrlige, nituri etc), exprimate în unităţi de imăsură specifice sau valoric în lei.3.2.Consumurile specifice de forţe, de muncă.3.2.1. Consumurile specifice de forţe de muncă pentru e-xecutărea lucrărilor de zidărie din piatră sînt stabilite în ipoteza că :— moloanele şi piatra cioplită sînt gata prelucrate;— la executarea zidăriei din piatră brută, se fac unele mici ajustări ale blocurilor de piatra în vederea corectei lor aşezări în zid .— se execută rostuirea feţelor văzute ;--- se foloseşte o schelă metalică pentru ziduri cu o înălţime de peste 1,5 m.3.2.2. La stabilirea consumurilor specifice de forţe de muncă pentru executarea lucrărilor de zidărie cu cărămizi ceramice sau înlocuitori şi de zidărie cu caracter special, au fost cuprinse, pe lîngă executarea propriu-zisă, şi operaţii care asigură o bună realizare a acestor lucrări, cum sînt:— udarea cărămizilor ceramice înainte de folosirea lor; — reamestecarea mortarului şi o eventuală adăugare de ingrediente; ,— montarea şi demontarea unor schele uşoare din lemn, la lucrări cu înălţimi pînă la 5 m.3.2.3. In consumurile de forţe de muncă de la 3.2.1. şi 3.2.2., sînt cuprinse manipularea şi transportul, pe orizontală, ale materialelor la nivelul de lucru, din raza de acţiune, a mijlocului de ridicat pînă la punctul de lucru.în aceste consumuri, nu se include prepararea mortarelor care, conform celor precizate la 3.1.3. se aduc pe şantier sub formă de semifabricate.3.2.4. Consumurile, specifice de forţe , de munca pentru executarea pereţilor din panouri din .azbociment sau din tabla zincată şi din plăci din PAS conţin executarea lucrărilor pro-prui-zise şi de finisare a elementelor, inclusiv transportul orizontal, la nivelul de lucru, al materialelor necesare.3.3. Consumurile specifice de ore utilaj.3.3.1, Consumurile de ore utilaj pentru executarea lucrărilor de pereţi din panouri de azbociment sau de tablă zincată şi din plăci din PAS au fost stabilite considerîndu-se că aceste lucrări nu se execută odată cu structura de rezistenţă.

Page 10: Detalii indicator C, editia 1981.doc

3.3.2. La lucrările de zidărie din piatră, de zidărie din cărămizi ceramice sau înlocuitori şi de zidărie cu caracter special, nu s-a prevăzut un consum de ore de utilaje de ridi cat considerîndu-se că, la zidăria din piatră şi la zidăria din cărămizi ceramice sau înlocuitori, acest consum se evalueazal separat pe bază de ore program conform capitolului CQ acestui indicator şi că la zidăria cu caracter special nu este de regulă, nevoie de un asemenea utilaj.4, Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Lucrările de zidărie din piatră se măsoară la metru cub real executat, scazîndu-se golurile sau lăcaşurile elementelor de construcţii care urmează să fie înglobate în zidarie cu o secţiune mai mare de 0,04 m2.Volumele zidăriilor din piatră se determină astfel: — la zidăria masivă din piatră brută (CD 01), prin înmultirea suprafeţei zidului cu grosimea medie a acestuia ;- la zidăria din moloane sau piatră cioplită (CD 02, CD 03), volumul se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei paramen tului cu lungimea medie a cozilor pietrelor, restul zidăriei încadrîndu-se în normele corespunzătoare materialelor care completează lăţimea zidului (beton, zidărie din cărămidă, pia tră brută etc).4.2. Lucrările de zidărie din cărămizi ceramice sau înlo cuitori şi unele lucrări de zidărie cu caracter special, cum sînt cele din blocuri sau cărămizi presate din materiale loca le, (CD 04, CD 05, CD 06, CD 07, CD 08, CD 10, CD 11, CD 18 şi CD 19), se măsoară la metru cub real executat, cu scăderea tuturor golurilor sau a lăcaşurilor elementelor de construcţii înglobate în zidărie cu o secţiune mai mare de 0,04 m2.4.3. Pereţii din panouri de azbociment şi de tablă, din plăci din PAS, din lut şi pămînturi stabilizate şi din plăci de ipsos (CD 09, CD 12, CD 13, CD 14, CD 15, CD 16, CD 20, şi CD 21) se măsoară la metru pătrat de perete executat, scă-zîndu-se golurile mai mari de 0,25 m2 şi adăugind pierderile de material cauzate de înscrierea panourilor în dimensiunile de montaj.

CD01

Cuprinde, în cazul zidurilor, şi prelucrarea din gros şi rostuirea feţei văzute.

CD02

Cuprinde si rostuirea fetelor văzute cu mortar marca M 100-T

CD11

Cuprinde: — sporul de forţe de muncă pentru executarea îngrijită a zidăriei ;— rostuirea feţelor văzute; — curăţarea şi spălarea cu apă tare.

CD12

Cuprinde :— montarea profirelor metalice de susţinere a panourilor;— montarea panourilor în poziţie, exclusiv schela ;— montarea profilelor O , a şnurului şi a vatei minerale şi chituirea;— grunduirea profilelor metalice de susţinere. Nu sînt cuprinse:— pierderile de materiale rezultate din tăierea panourilor pen-tru modulare, mai mari de 2%;— operaţiile de tăiere pentru modularea panourilor}— racordul cu tinichigeria.

CD13

Cuprinde:— montarea panourilor la poziţie, exclusiv schela;— etanşarea în dreptul accesoriilor de fixare pe scheletul de susţinere, exclusiv tinichigeria.Nu sînt cuprinse:— pierderile de materiale rezultate din tăierea panourilor pentru modulare;— operaţia de tăiere pentru modularea panourilor;— racordul cu tinichigeria.

CD14

Cuprinde:— montarea panourilor la poziţie, exclusiv schela;— prinderea lor de rigle. Nu sînt cuprinse :— vopsirea tablei;

Page 11: Detalii indicator C, editia 1981.doc

— pierderile de materiale rezultate din tăierea panourilor pen tru modulare;— operaţiile de tăiere pentru modularea panourilor;— racordul cu tinichigeria.

CD15

Cuprinde:--- montarea panourilor la poziţie, exclusiv schela;— prinderea lor de rigle. Nu sunt cuprinse;— pierderile de materiale rezultate din tăierea panourilor pentru modulare;— operaţiile de tăiere pentru modularea panourilor;— racordul cu tinichigeria.

CD16

Cuprinde:— pregătirea, montarea şi fixarea panourilor la poziţie, exclusiv schela ;— etanşarea în dreptul accesoriilor de fixare, pe peretele de susţinere.Nu sint cuprinse:— pierderile de materiale rezultate din tăierea panourilor pentru modulare;— operaţiile de tăiere pentru modularea panourilor.

CD17

Cuprinde pregătirea şi montarea la poziţie, exclusiv schela.

CE

.CAPITOLUL CE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE DIN LEMN-GENERALITĂŢI1. Conţinutul capitoluluiCapitolul de faţă cuprinde normele de deviz pentru lucrările de învelitori şi pentru lucrări accesorii ale acestora (jgheaburi, burlane, luminatoare etc), la acoperişurile construcţiilor civile şi industriale, precum şi pentru lucrări de dulgherie la învelitori, şarpante, astereală etc.Nu se cuprind normele de deviz pentru lucrări de învelitori pe bază de bitum» şi de termoizolaţii care sînt cuprinse în indicatorul pentru lucrări de izolaţii IZ.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol .'2.1. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de caracteristicile materialelor de învelitori, definite prin standardele şi normele interne de fabricaţie, precum şi prevederile prescripţiilor tehnice C 37—79 „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii".3. Conţinutul normelor3,1. Consumurile specifice de materialeConsumurile specifice de materiale cuprind toate materialele necesare pentru executarea lucrărilor de învelitori de calitatea şi în cantităţile corespunzătoare lucrărilor de învelitori, inclusiv pierderile tehnologice şi netehnologice.

prapunerile sau petrecerile la aşezarea materialelor respective in operă, de materialele necesare executării doliilor, pa-ziilor şi racordărilor din tablă zincată la coşuri şi calcane etc, precum şi de celelalte materiale de montare şi etanşare a în-velitorilor conform prescripţiilor tehnice în vigoare şi a precizărilor date prin textele respective ale normelor. Pentru unele materiale de învelitori, cum este azbocimentul ondulat (CE 07, CE 08) sau materialul plastic ondulat (CE 09), stabi-lirea consumului specific s-a făcut la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată a materialului folosit.Plasele de siguranţă (CE 23 A) sînt refolosibile (conform normativului].3.2. Consumurile specifice de forţe de muncăConsumurile specifice de forţe de muncă cuprind toate operaţiunile necesare unei bune executări a lucrărilor de învelitori şi anume :— transportul vertical şi orizontal, la locul'de lucra... al materialelor necesare ;— executarea propriu-zisa a lucrărilor, conform prescripţiilor şi normelor în vigoare.3.3. Consumurile specifice de ore utilajConsumurile specifice de utilaj cuprind orele de funcţionare efectivă a utilajului de ridicat (bob elevator sau automacara, aşa cum este prevăzut pentru articolul respectiv.4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. învelitorile din tablă, olane, ţigla, azbociment, şindrilă, şiţă, material plastic (CE 01, CE 02, CE 03, CE 04, CE 05, CE 06, CE 07, CE 09, CE 11), se măsoară la metru pătrat ele suprafaţă real executată, măsurată în planul

Page 12: Detalii indicator C, editia 1981.doc

înve-liţorii, cu scăderea golurilor mai mari de 0,5 m2 inclusiv, ocupate de tabachere, lucarne, luminatoare etc.Tavanul din plăci de azbociment ondulat se măsoară la metru pătrat de suprafaţă a tavanului, între pereţi.Coamele de orice fel, doliile, şorţurile, paziile, îmbrăcatul coşurilor, racordările la calcane din tablă nu se măsoară separat fiind, cuprinse în normele învelitorilor respective.Rostuirea în pod a ţiglelor învelitorilor la acoperişuri fără astereală (CE 12 A) se măsoară la metrul pătrat de înveli-toare rostuită.4.2. Jgheaburile (CE 13), burlanele (CE 14), glafurile, copertinele (CE 15) din tablă zincată se măsoară la metru lungime real executată.4.3. Diverse accesorii la învelitori : tabachere, gargui, ro-zete-manşon, trapă pentru evacuarea fumului (CE 16) şi cupolele (CE 09 B) se măsoară la bucată.4.4. Şarpante din lemn (CE 17) se măsoară la metru, pătrat în proiecţie orizontală, măsurată la picătura.4.5. Astereala pentru învelitori (CE 18) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă real executată, măsurată în planul în-velitorii, cu scăderea golurilor mai mari de 0,5 m2.4.6. Paziile şi streaşinile simple (CE 19) se măsoară la metru liniar.4.7. Riglele de lemn aşezate în lungul căpriorilor de beton armat sau metalici (CE 20), se măsoară la m2 de înveli-toare, măsurată în planul acesteia.4.8. La arămirea tablei (CE 21 A) dacă tabla se foloseşte la învelitori, măsurătoarea se face la metru pătrat, iar daca tabla se foloseşte la jgheaburi, burlane, glafuri (CE 21 B), măsurătoarea se face la metru liniar.4.9. Tăierea plăcilor de azbociment sau a. panourilor din tablă, la dimensiunile pentru montaj, (CE 22), se măsoară la metru liniar de tăietură.4.10. Plasele de siguranţă refolosibile, se măsoară la metru pătrat de învelitoare.

CE01

.Nu cuprinde astereala de la dolii şi margini.

CE02

Nu cuprinde astereala de la dolii şi margini.

CE03

Nu cuprinde astereala.

CF

CAPITOLUL CFTENCUIELIGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitoluluiLL Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrari de tencuieli interioare şi exterioare obişnuite şi speciale, precum şi norme pentru unele lucrări de prelucrare a suprafeţelor de pereţi (gleturî, rosturi etc.) ce se execută la lucrări de construcţii civile şi industriale.1.2.In acest capitol, nu se cuprind lucrările, de ornamente care sînt tratate în capitolul CJ al acestui indicator.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedete Ia elaborarea normelor din acest capitol2.1. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol, s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehniceC 17—78 Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială; C 18—75 Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de tencuieli la construcţii civile şi industriale;C 17—75 Instrucţiuni tehnice pentru prepararea, şi a-plicarea mortarelor cu adaos de apastop;C 69—70 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea la zidării a blocurilor mici şi plăcilor din beton celei ar autoclavizat;

C 130—78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin tor-cretare a mortarelor şi betoanelor la executarea construcţiilor sau a lucrărilor de reparaţii şi consolidări. 2.2. Conform prevederii din normativul C 18—75, s-a avut în vedere faptul că suprafeţele de beton turnate în co-fraje din placaj cu tego sau în cofraje metalice nu se tencu-iesc, ele urmînd a se corecta de la caz la caz, în raport cu gradul de denivelări existente pe suprafeţe.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale3.1.1. In consumurile specifice de materiale se cuprind:— cantităţile de mortar, var-ciment, ciment-var şi ciment pentru grund, considerat, în general gata preparat conform normelor din capitolul GZ 02 al acestui indicator şi cantităţile de materiale componente necesare pentru executsrea pe şantier a mortarului pentru grundul tencuielilor cu ipsos a mor- tarului pentru stratul vizibil (tinci) şi a mortarului pentru tencuieli speciale {CF. 05, GF 12);

Page 13: Detalii indicator C, editia 1981.doc

— materialele necesare pentru prepararea şpriţului din lapte de ciment în cazul tencuielilor pe betoane, respectiv apa necesară pentru udarea zidăriei de cărămidă.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.In consumurile specifice de forţe de muncă se cuprind : — curăţarea şi pregătirea suprafeţelor de tencuit; — manipularea şi transportul orizontal al mortarului şi al celorlalte materiale la nivelul de lucru, din raza de acţiune a mijlocului de ridicare şi pînă la punctul de lucru;— reamestecarea mortarului la locul de lucru ;— prepararea şpriţului din lapte de ciment şi a mortarelor care sînt prevăzute a se prepara pe şantier, la locul de lucru .(mortarele de ipsos, mortarul pentru stratul vizibil);— executarea tencuielilor propriu-zise; în. cazul celor exterioare, s-a inclus şi executarea profilelor trase cu şablonul avînd ieşinduri din cîmpul pereţilor pînă la 5 cm şi lăţimi pînă la 20 cm ;— montarea, demontarea şi mutarea schelelor uşoare de lucru, pe capre, la lucrări executate în încăperi pînă la 5 m

înălţime. Nu au fost cuprinse în ..norme schelele in încăperile cu înălţimea mai mare de 5 m, care se vor evalua separat ;— degajarea de materiale şi. moloz a locului de lucru şi curăţarea sculelor, tărgilor de mortar etc.La tencuielile executate mecanizat sau manual-mecanic, normele mai cuprind şi consumul de forţe de muncă pentru alimentarea buncărului de la utilajul de tencuit, precum şi manuirea acestuia la aplicarea mortarului pe pereţi sau pla~ foane.3.3. Consumurile specifice de ore utilajIn consumurile specifice de ore utilaj s-au cuprins orele de funcţionare efectivă a utilajelor pentru ridicarea mortarelor şi a celorlalte materiale la nivelul de lucru precum şi a utilajelor pentru prepararea mortarelor — unde este cazul — şi executarea mecanizată a tencuielilor (în cazul celor executate mecanizat). în utilajele pentru ridicarea materialelor nu sînt cuprinse macaralele turn al căror consum se evaluează separat pe bază de ore program conform capitolului'CQ al acestui indicator. 4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Tencuielile interioare la pereţi (CF 01, CF. 02, CF 07 A), tencuieli interioare la tavane plane sau curbe (CF 03, CF 04), tencuieli subţiri (CF 05), tencuieli exterioare (CF 06, CF 08, CF 09), gleturi {CF 10), tencuieli sclivisite (CF 11), tencuieli speciale de protecţie şi tencuieli la apeducte (CF 12), finisaje tip strop sau tuf (CF 14), finisaje tip „calcio" (CF 15), tencuieli decorative (CF 16), diferenţă de. grosime (CF 18} se măsoară, la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată.Rectificările suprafeţelor la elementele din beton monolit, BCA sau prefabricate din beton (CF 13), se măsoară la metru pătrat de suprafaţă real executată. Suprafaţa ce urmează a fi real executată se stabileşte în procente faţă de întreaga suprafaţă a panourilor şi anume de către proiectant de comun acord cu executantul, ţinînd cont, de la caz la caz, de starea suprafeţelor la panourile livrate.Nuturile în tencuieli (CF 17. A) se măsoară la metru liniar de nut executat.Adaosurile de coloranţi, materiale hidrofuge etc. la mortare (CF 19 A) se măsoară la kilogram.

Suprafaţa tencuielilor interioare la pereţi sau stâlpi se determină înmulţind înălţimea acestora, măsurată între faţa brută inferioară a planşeului superior şi faţa finisată a par- doselii, la care se adaugă 2 cm, cu lăţimea lor, măsurată între feţele brute ale pereţilor adiacenţi fiecărui perete sau lăţimea desfăşurată a feţelor brute ale stîlpului. La pereţii prevăzuţi cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, înălţimea tencuielii se măsoară între faţa brută inferioară a planşeului superior şi muchia superioară a plintei, scafei, lambriului sau placajului, la care se adaugă 2 cm.In cazul tavanelor boltite sau arcuite, înălţimea pereţilor de tencuit se măsoară pînă la linia de intersecţie a pereţilor cu bolta sau arcul.La pereţii timpan, se măsoară suprafaţa reală a formei geometrice respective; în cazul pereţilor timpan care se găsesc în dreptul unor bolţi, a căror săgeată nu depăşeşte 1/6 din deschidere, înălţimea pereţilor timpan pe care se aplică tencuiala se măsoară pînă la cheia bolţii.La tavanele cu grinzi sau nervuri aparente, se măsoară suprafaţa în proiecţie orizontală la care se adaugă suprafeţele laterale ale grinzilor sau nervurilor.La tavanele din chesoane de beton prefabricat şi la acoperişurile tip şed, se măsoară suprafaţa desfăşurată a ele- mentelor de construcţii ce urmează a fi tencuite.Rectificarea suprafeţelor elementelor prefabricate din beton (CF 13} se măsoară la suprafaţa aparentă a elementelor prefabricate de beton, în porţiunile unde această operaţiune se execută.Norma privitoare la rectificarea suprafeţelor elementelor prefabricate din beton (CF 13) nu poate fi aplicată simultan cu normele CF 01 sau CF 03.Adaosul de colorant, material hidrofug etc din norma CF 19 A, măsurat la kilogram, se calculează pe baza reţetelor ce se vor stabili de beneficiar şi proiectant.La utilizarea diverselor mărci de mortare, variaţia cantităţii de ipsos (CF 20 A), se măsoară la kilogram, cantitatea determinîndu-se pe bază de calcul. Se ţine seama de diferenţele de consumuri dintre dozajele indicate de proiectant şi cele din norme precum şi de volumele mortarelor respective, la care se modifică consumurile.

4.2. Golurile de tencuieli pentru uşi, ferestre, chepen- guri etc, a căror suprafaţă este mai mică de 0,50 m2 nu se

Page 14: Detalii indicator C, editia 1981.doc

scad din suprafaţa tencuielilor} cele mai mari de 0,50 m2 se scad, dar se adaugă suprafeţele glafurilor şi spaleţilor ten-cuiti.Prevederile acestui punct se aplică în mod unitar, indi-ferent de natura tencuielilor.4.3. Profilurile trase cu şablonul la faţade cu ieşinduri mal mici de 5 cm inclusiv şi cu o lăţime pînă la 20 cm inclusiv nu se măsoară separat, ele incluzîndu-se în tencuielile respective.Cele cu ieşinduri mai mari de 5 cm şi mai. late de 20 cm se scad din suprafeţele tencuite, tratîndu-se ca profiluri ornamentale în cadrul capitolului CJ al acestui indicator.4.4. Suprafeţele rămase parţial netencuite în vederea aco-peririi lor cu placaje din diferite materiale {faianţă, gresie, mozaic etc.) sau cu ornamentaţii se scad.din suprafaţa totală a pereţilor respectivi. La calcularea suprafeţelor care se scad mi vor lua în consideraţie dimensiunile reale ale acestora, reduse fiecare cu câte 5 cm.

CF10

Nu sînt cuprinse rectificările şi completările cu mortar la variantele D şl E

CF17

Cuprinde sporul de ciment la mortarul cu care se execută nuturile.

CG

CAPITOLUL C G PARDOSELI GENERALITĂŢI1. Conţinutul capitoluluiCapitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru execu tarea lucrărilor de pardoseli la construcţii civile şi industriale.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborareanormelor din acest capitol.2.1. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehnice în vigoare:C 35—82. Normativ pentru executarea pardoselilor.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale3.1.1. In consumurile specifice de materiale sînt cuprinse toate materialele de calitatea şi în cantităţile corespunzătoare necesare, aduse pe şantier în raza de acţiune a mijlocului de ridicare cu care se efectuează transportul vertical, sau lînga obiectul de construcţie.3.1.2. Mortarele de ciment necesare straturilor suport ale pardoselilor, considerate separat (CG01), se redau în norma sub formă de mortar gata preparat în staţii centralizate.Mortarele de ciment necesare straturilor suport ale pardo-selilor cuprinse în alte norme sînt redate sub forma de mate-riale constituente (ciment, nisip, apă etc.) corespunzătoare mărcii pentru tencuieli (M 100......T) deoarece în normele de timp se ia in considerare ca mortarele se prepară manual de catre echipa de execuţie a pardoselilor, în cantităţile necesare ritmului de execuţie a acestora.Mortarul de mozaic, la pardoselile de mozaic şi la plintele turnate pe loc, s-a luat în considerare cel cu dozaj de 600 kg ciment la metru cub de~piatră de mozaic. Cuprinderea lui în norme se face în aceleaşi condiţii ca mortarul M 100—T.3.1.3. Plăcile, plintele, scafele de beton mozaicat prefabricate din gresie ceramică, plăcile, plintele şi bordurile din marmura pentru pardoseli se consideră gata confecţionate, dimensiunile din proiect şi şlefuite pe feţele văzute.3.1.4. Nu s'înt cuprinşi coloranţii necesari, care se evalueaza separat.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.Consumurile specifice de forţe de muncă cuprind:- prepararea manuală sau centralizată a mortarelor din straturile suport - transportul vertical cît şi transportul orizontal pe palier la nivelul de lucru al materialelor de la locul de depozi-tare din raza de acţiune a mijlocului de ridicat şi pînă la locul de punere în lucru ;- executarea lucrărilor de pardoseli propriu-zise cu-prinzand toate operaţiile necesare în .acest scop. 3.3. Consumurile specifice de ore utilaj. Consumurile specifice de ore utilaj cuprind orele de functionare efectivă a utilajelor de ridicat (bob elevator) şi de preparare a masticului de bitum.4. Condiţii de măsurare a lucrarilor4.1. Lucrările de pardoseli de orice fel, precum şi stratu-rile suport considerate izolat şi lustruirea pardoselilor se masoară la metru pătrat suprafaţă real executată cu scăderea golurilor mai mari de 0,25 m.La determinarea suprafeţelor se vor lua în consideraţie urmatoarele dimensiuni:4.1.1. La lucrările cuprinse în normele : CG 01 (straturi suport), CG 02 (pardoseli din parchet) CG 03 (pardoseli din materiale plastice), CG 04 (pardoseli din mochetă)

CG 06 (pardoseli din mozaic cu plinte din mozaic turnate pe loc sau prefabricate), CG 08 (pardoseli din mo zaic special), CG 09 (pardoseli din plăci de beton mozaicate, cu plinte prefabricate)

Page 15: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CG 11 (pardoseli din gresie ceramică), CG 13 (pardoseli din marmură, dale de piatră cu plinte din mar mură), CG 14 (pardoseli din granit de Macin)CG 15 (pardoseli din dale de. piatră), CG 18 (pardoseli din beton marca B 100, B300), CG 19 (pardoseM din ciment sclivisit cu plinte), CG 21 (pardoseala elastică la săli de sport), CG 22 (pardoseli din pa vele de lemn), CG 23, CG 24 (pardoseli industri ale din beton de uzură), CG 25 (impregnarea par doselilor industriale de beton, rezistente) CG 26 CG 27 (lustruirea, ceruirea pardoselilor), CG 28 (diferenţă de ± 5 mm la stratul suport pentru par doseli) CG -30 (pardoseli din cărămizi presate), CG 31 (pardoseli din materiale locale), distanţele între feţele „de roşu" ale zidurilor încăperilor în oare se execută pardoselile respective.4.1.2. La toate pardoselile care se execută în interiorul scalelor sau bordurilor prevăzute separat: CG 06 (pardoseli din mozaic cu scafe din mozaic turnate pe loc sau prefabri-cate), CG 08 (pardoseli din mozaic special cu borduri din marmură), CG 09 (pardoseli din plăci de beton mozaicate cu scafe din mozaic turnate pe loc saU prefabricate), CG 11 (pardoseli din gresie ceramică, cu scafe de gresie ceramică) ,.CG 13 (pardoseli din marmură, dale de piatră cu borduri din marmură), CG 19 (pardoseli din ciment sclivisit cu scafe), distanţele între muchiile interioare, din pardoseală, ale sca-felor sau bordurilor.4.1.3. La lucrările de plinte, scafe sau borduri: (CG05, CG 07, CG 10, CG 12, CG 16, CG 20) şi lustruirea plintelor şi scafelor (CG 26, CG 27) distanţele între feţele „de roşu" ale zidurilor încăperilor, cu scăderea oricăror întreruperi.4.2. Flintele, scafele şi bordurile orizontale ale podes-telor sau balcoanelor se încadrează în normele pentru încăperile obişnuite şi se măsoară ca atare.4.3. Adaosul de colorant din norma CG 29 A se măsoară la kilogram, cantitatea calculîndu-se pe baza reţetelor ce se vor stabili de către beneficiar şi proiectant, în funcţie de cu-

loarea şi natura colorantului şi de intensitatea de coloraţie adoptată.4.4. Umpluturile cuprinse în norma CG 32 se măsoară la metru cub după compactare.4.5. Diferenţa de ± 5 mm nisip uscat prevăzută în norma CG 28 A se aplică la stratul suport din normele CG 01 A şi C si CG 22 A şi B cînd grosimea acestuia este diferită de 2 cm. Diferenţa de ± 5 mm mortar de ciment marca M 100-T prevă-zută în norma CG 28 B se aplică la straturile suport din nor-mele : CG 06 A... J, CG 08 A, CG 09 A, CG 11 A... C şi CG 13 A. şi B cînd grosimea acestora este diferită de 3 cm.

CG08

Nu cuprinde coloranţii necesari care se evaluează separat

CG09

Nu cuprinde coloranţii necesari, care se evaluează separat.

CG10

Nu cuprinde coloranţii necesari, care se evaluează separat.

CG11

Nu cuprinde coloranţii necesari, care se evaluează separat.

CG21

Cuprinde :— furnizarea şi montarea riglelor de stejar, vopsite de două ori cu carbolineum, pe care se bat duşumelele ;— umplerea interspaţiilor între rigle cu un .strat de 4 cm pietriş şi un strat de plăci stabilit de 3-4 cm grosime ;— furnizarea şi montarea duşumelelor în conformitate cu prevederile proiectului.

CG26

Cuprlnde : curăţirea suprafeţelor, umplerea ştirbiturilor porilor mari etc, cu pastă de ciment alb colorată în nuanţa marmurei sau mozaicului, şle-fuirea cu piatră de frecat, spălarea cu apă, ceruirea şi lustruirea suprafetelor.

CG32

Cuprinde :— nivelarea pămîntului sub umplutură;

Page 16: Detalii indicator C, editia 1981.doc

— executarea umpluturii în straturi de 10...20 cm prin; împrâş-tierea cu lopata, inclusiv udarea fiecărui strat în parte şi compactarea cu maiul de mînă sau cu placa vibratoare.

CH

CAPITOLUL CH SCĂRIGENERALITĂŢI1, Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru executarea scărilor şi a lucrărilor de finisare a acestora (placarea vangurilor, mină curentă etc.) la construcţii civile şi industriale.1.2. Nu sînt cuprinse :— fundaţiile scărilor pentru care se vor folosi normele corespunzătoare din capitolul CA sau capitolul CD al aces-tui indicator ;— scheletul şi planurile înclinate, drepte sau elicoidale precum şi parapetele de beton armat ale scărilor din beton armat pentru care se vor folosi normele corespunzătoare din capitolele CA, CB, CC, CZ 01, CZ 03 ale acestui indicator — placarea podestelor de scări şi plintele la podeşte pen-tru care se vor folosi normele corespunzătoare din capitolul CG al acestui indicator ;— tencuirea intradosului scărilor pentru care se vor folosi şi normele corespunzătoare din capitolul CF al acestui indicator ;— balustradele metalice, cuprinse în capitolul CL al a-acestui indicator.2. Condiţii tehnice speciale avute in vedere la elaborarea normelor din acest capitolLa elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a tinut seama de prevederile tehnologiilor actuale de execuţie a scărilor, precum şi de prevederile instrucţiunilor C 55—74 „Instrucţiuni tehnice privind montarea profilului mină cu-rentă din PVC semirigid".3. Confinuînl normelor3.1. Consumurile specifice de materiale3.1.1. In consumurile specifice de materiale se cuprind materialele de calitatea şi în cantităţile corespunzătoare ne cesare, aduse pe şantier în raza.de acţiune a mijlocului de ridicare cu care se efectuează transportul vertical sau lîngu obiectul în construcţie.3.1.2. Betoanele şi mortarele folosite la lucrările din acest capitol sînt redate în norme sub formă de materiale constitu ente (ciment, pietriş, nisip, apă etc), corespunzătoare mărcii pentru betoane (B 100) şi pentru mortare (M 100—T şi M 100—Z) deoarece în normele de timp se ia. în considerare faptul că betoanele şi mortarele respective se prepară manual de către echipa de execuţie a scărilor, în cantităţi strict ne cesare ritmului de execuţie a acestora.Ca mortar de mozaic pentru stratul de uzură al scărilor s-a luat în considerare cel cu dozaj de 600 kg ciment la me tru cub de piatră de mozaic, Cuprinderea lui în norme se face în aceleaşi condiţii ca şi mortarul M 100—T.3.1.3. Plăcile din piatră, marmură şi mozaic pentru placa rea treptelor; şi vangurilor se consideră gata confecţionate la dimensiunile din proiect şi şlefuite pe feţele văzute.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.în consumurile specifice de forţe de muncă se cuprind:— prepararea manuală a betoanelor pentru trepte şi a mortarelor pentru straturile de egalizare sau de uzură;— transportul vertical şi orizontal pe palier al materia lelor necesare, pînă la punctul de punere în lucru ;— executarea proprfu-zisa a lucrărilor conform prescrip ţiilor şi instrucţiunilor în vigoare.3.3. Consumurile specifice de ore utilaj.In norme sînt prevăzute consumuurile de ore efective de funcţionare ale utilajului de ridicat (bob elevator) pentru uni tatea de măsură a lucrării respective.

4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Treptele de belon simplu sau placate (CH 01) şi trep-tele din piatră (CH 08 A) se măsoară la metru de treaptă, pe marginea profilului, adăugîndu-se după caz şi porţiunea de incastrare în zid, conform prevederilor din proiect.4.2. Lustruirea treptelor (CH 09 A) se măsoară la metru de treaptă pe marginea profilului.4.3. Placarea vangurilor şi lustruirea lor (CH 02, CH 03 A, CH 09 B) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată4.4. Mina curentă (CH 04 A, CH 05, CH 06 A, CH 07 A) se măsoară la metru real executată.

CH09

Cuprinde :Curatarea suprafeţelor, umplerea ştirbiturilor, porilor mari etc. cu pasta de ciment alb colorată în nuanţa mozaicului sau placajului, slefuirea cu piatră de frecat, spălarea cu apă, ceruirea şi lustruirea su-prafetelor mozaicate sau placate.

CI

Page 17: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CAPITOLUL CI Placaje inferioare şi exterioareGENERALITAŢI1 Continutul capitoluluiPrezentul capitol conţine norme de deviz pentru lucră-rile de placare ale suprafeţelor interioare şi exterioare la construcii civile şi industriale.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitolLa elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a tinut seama de următoarele prescripţii tehnice :C 18—75 Normativ pentru executarea tencuielilor u-mede; C 6—75 Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică şi plăci ceramice smălţuite CESAROM ;C 98—68 Instrucţiuni tehnice de folosire a plăcuţelor de sticlă colorată la placaje interioare şi exterioare ;C 114—69 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea marmo-rocului pentru lucrări de finisaje interioare şi exterioare.3, Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale 3.1.1. In consumurile specifice de materiale se cuprind materialele, de calitatea şi in cantităţile corespunzătoare necesare, aduse pe şantier în raza de acţiune a mijlocului de ridicare cu care se efectuează transportul vertical sau lînga obiectul de construcţie.3.1.2. Mortarele de ciment necesare montării placajelor sînt redate în norme sub formă de materiale constituente (ci ment, nisip, apă etc.) corespunzătoare mărcii pentru tencuieli (M 100—T), deoarece în normele de timp se ia în conside-rare că mortarele se prepară manual de către echipa de exe cutie a placajelor, în cantităţi strict necesare ritmului doi execuţie a acestora.Fac excepţie lucrările prevăzute în norma CI 04 A „Placaj cu cărămidă din argilă arsă", unde mortarul pentru grun dul de egalizare şi pentru fixare este prevăzut gata prepa rat şi normele CI 05 „Placaj din plăci ceramice „glazurate" şi CI 08 „Placaj din plăcuţe de sticlă", unde mortarul pentru grundul de egalizare este prevăzut gata preparat.3.1.3. Plăcile de beton mozaicate, glafurile prefabricate din beton armat mozaicate, plăcile, ştraifurile, solbancurile Şi baghetele din marmură, ţravertin sau piatră, se considera gata confecţionate la dimensiunile din proiect şi şlefuite pe feţele văzute.3.2. Consumurile specifice de forţă de muncă Consumurile specifice de forţe de muncă cuprind toateoperaţiile necesare pentru executarea unei unităţi de lucrareşi anume :— transportul vertical şi orizontal, la. nivelul de lucru, al plăcilor şi materialelor auxiliare necesare ;— prepararea materialelor de prindere (adeziv, mortare, etc.) în cantităţile necesare ritmului de executare a placa jelor;—- pregătirea suprafeţelor pentru executarea placajelor conform prevederilor normativelor respective în vigoare (cu ratarea de praf, adîncirea rosturilor, cioplirea betoanelor ne tede spre a le face rugoase, spălarea suprafeţelor etc.) ;— executarea placajului propriu-zis în cîmp continuu cu toate racordările necesare, conform prevederilor instrucţiuni lor tehnice şi normativelor respective în vigoare, inclusiv fixarea simultană a tuturor elementelor ce se încadrează în acest placaj (proîile, piese speciale etc.);— rostuirea placajului şi curăţarea suprafeţelor placate,

3.3 Consumurile specifice de ore utilajConsumurile specifice de ore utilaj cuprind orele de functionare efectivă a utilajului de ridicat (bob elevator mobil cu ectromotor de 4,5 kW) pentru transportul vertical, pana la nivelul de lucru, al materialelor necesare unei unitatii de lucrare.4 Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Lucrările de placaje pe pereţi şi stîlpi (CI 01 A, CI 02, CI 04 A, CI 06, CI 06, CI 07, CI 08 şi Ci 09 A), semasoara la metru pătrat suprafaţă desfăşurată, scăzîndu-sesuprafele ocupate de elementele liniare din placaje care se masoara separat şi golurile mai mari de 250 cm2. 4.2. Elementele liniare din placaje : glafuri, solbancuri, sambrane, baghete etc. (CI 01 B şi CI 03) se măsoară la metru luînd în considerare muchia cea mai proeminentă.4.3. Buciardarea şi frecarea suprafeţelor placate cu piatra(CI 10), ceruirea şi lustruirea placajelor (CI 11 A, B) se masoara la metru pătrat suprafaţă desfăşurată.4.4. Ceruirea şi lustruirea elementelor liniare (CI 11 C, D) se măsoară la metru, luînd în considerare muchia cea proeminentă.

CI04

Cuprinde; şpriţul de ciment şi grundul de egalizare, in grosime de 2 cm executat cu mortar de ciment marca M 100—T cu adaos de var, ambele aplicate pe pereţi.

CI05

Cuprinde şi rostuirea cu lapte de ciment alb şi aracet.

CI06

Page 18: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Cuprinde si rostuirea cu lapte de ciment alb.

CI11

Cuprinde: curăţarea suprafeţelor, umplerea ştirbiturilor, porilor mari etc, cu pastă de ciment alb colorat în nuanţa placajului, şlefuirea cu piatră de frecat, spălarea cu apă, ceruirea şi lustruirea suprafeţelor placate.

CJ

CAPITOLUL CJPROFILURI ŞI ORNAMENTE DECORATIVEGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrări de profiluri şi scafe ornamentale interioare şi exeri oare trase cu şablonul şi pentru montarea ornamentaţiilor prefabricate, curente, la construcţii civile şi industriale.1.2. Lucrările privind profilurile, scafele şi ornamentatii le cuprinse în acest capitol se consideră executate pe eternii te din zidărie sau beton gata executate, precum şi pe rabit gata montat.2. Condiţii tehnice speciale avute lin vedere la elabora rea normelor din acest capitolLa elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ti nut seama de tehnologia de execuţie a profilurilor şi a orna mentelor decorative.3. Conţinutul normelor3,1. Consumurile specifice de materialeConsumurile specifice de materiale cuprind toate mate rialele necesare, de calitatea şi în cantităţile corespunzătoare lucrării de executat, inclusiv pierderile tehnologice şi ne tehnologice admisibile.Pentru ornamentele prefabricate în ateliere de specialita te, în normele de faţă s-au prevăzut numai materialele necesare montării (fixării) şi finisării ornamentelor respectiva

La elaborarea normelor de deviz, pentru profilurile exte-rioare trase pe loc cu şablonul, stratul suport (grundul ,sau smirul) s-a prevăzut sub formă de mortar gata preparat, con-form normelor prevăzute în Capitolul CZ 02 „prepararea mor-tarelor. Stratul vizibil, dacă este alcătuit dintr-un mortar obisnuit, s-a prevăzut de asemenea sub. formă de mortar gata preparat,; conform capitolului CZ 02, iar dacă este alcatuit dintr-un mortar special, cu efect decorativ (cu praf de piatra., coloranţi etc.); în norme s-a înscris cu consumurile specifice aferente materialelor constituente necesare confec-tionarii acestor mortare.La profilurile interioare, trase, executate cu mortar pe baza de ipsos, care se confecţionează la locul de lucru, s-au prevazut, de asemenea, materialele constituente. 3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă Consumurile specifice de forţă de muncă cuprind toate operaţiunile necesare realizării complete a lucrărilor de pro-filuri şi ornamente decorative, şi anume :- montarea, demontarea şi mutarea schelelor simple, pe capre;- confecţionarea şabloanelor;- transportul vertical şi transportul orizontal (pe nivelul de lucru) al materialelor, mortarului şi a ornamentelor prefabricate necesare;- prepararea mortarelor speciale ou praf de piatră sau piatra artificială şi a celor pe bază de ipsos ,— executarea profilelor trase cu şablonul, respectiv mon-tarea ornamentelor prefabricate;— retuşarea finală şi finisarea profilurilor, scafelor şi or-namentelor.8.3. Consumurile specifice de ore utilajIn norme sînt prevăzute consumurile de ore efective de funcţionare ale utilajului de ridicat (bob elevator mobil cu e-lectromotor de 4,5 kW) pentru unitatea de măsură a lucrării repective.4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Profilurile şi scafele trase pe loc, cu şablonul, executate în interior sau exterior, diferenţiate după lăţimea desfigurată (CJ 01 — CJ 07), se măsoară la metru lungime real

executată, măsurătoarea făcîndu-se pe muchia sau generatoarea| cea mai proeminentă. Lăţimea desfăşurată a profilelor şi scafelor se socoteste între punctele de racordare a acestora cu suprafeţele pe caresînt amplasate.4.2. Ornamentele decorative prefabricate (CJ 08) se ma soară la bucată, în funcţie de felul şi dimensiunile acestora,4.3. Profilurile trase cu şablonul la faţade cu ieşinduri mai mici de 5 cm inclusiv şi cu lăţimi pînă la 20 cm inclusiv sînt cuprinse în normele de tencuieli exterioare şi nu se ma soară separat.

CJ08

Page 19: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Cuprinde:montarea ornamentului prin legarea de mustăţile de ancorare si finisarea cu ipsos pe perimetrul de contact şi în zona de racordări.

CK

CAPITOLUL CK TAMPLÂRlE DIN LEMN S1 TÎMPLĂRIE METALICĂ GENERALITĂŢI 1. Conţinutul capitolului. Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru mon-tarea tîmplăriei de lemn obişnuite şi a celei finisate la pro-ducator, precum- şi pentru-montarea tîmplăriei metalice (profile din oţel, tablă ambutisată şi aluminiu) la construcţii civile şi industriale. De asemenea în acest capitol s-au cu-prins şi norme de deviz pentru alte lucrări de tîmplărie (mobilier înzidit,. lambriuri, plafoane etc.) :sau pentru dispo-ziti vele, care asigură funcţionarea tîmplăriei (aparate- „Victoria", închizătoare automate pentru uşi etc).2. Condiţii tehnice speciale avute in vedere la elaborarea normelor din acest capitol.La elaborarea normelor, de deviz din acest capitol s-a tlnut seama de prevederile standardelor, normativelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare, precum şi de tehnologiile actuale de montare a tîmplăriei de lemn şi metalice.3. Conţinutul normelor.3.1. Consumurile specifice de materiale. 3.1.1. Consumurile specifice de materiale cuprind :— elementele de tîmplărie, cele similare tîmplăriei şi dispozitivele care asigură funcţionarea tîmplăriei, gata confecţionate, conform prevederilor proiectelor şi cataloagelor, aduse pe şantier în raza de acţiune a mijlocului mecanic de ridicat, în cazul cînd ridicarea se efectuează mecanic, sau lîngă obiectul în construcţie ; —elementele de tîmplărie se con sideră prevăzute cu feroneria necesara şi gata grunduite;—materialele auxiliare necesare pentru efectuarea mon tajului, exprimate în unităţi de măsură specifice sau valorlc în lei.3.1.2. Baghetele de -lemn sau de metal pentru' fixarea gea murilor la uşi, ferestre, luminatoare, glasvanduri, vitrine, se consideră că se livrează odată cu tîmplăria respectivă, fixate provizoriu de acestea cu şuruburile sau cuiele de montaj.3.1.3. In greutatea tîmplăriei metalice se includ şi praz nurile metalice pentru fixarea tîmplăriei respective, precum şi grundul de miniu pe care-1 aplică furnizorul.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.3.2.1. Consumurile specifice de forţe de itruncă cuprind:— transportul orizontal pe palier al,elementelor de tîm plărie şi al materialelor auxiliare necesare montajului;— montarea tîmplăriei, inclusiv fixarea pervazurilor, ba ghetelor, şipduliţelor şi căptuşelilor ;— montarea-demontârea şi mutarea eventualelor schele simple (pe capre, popi extensibili etc).3.3. Consumurile specifice de ore utilaj.3.3.1. Consumurile specifice de; ore utilaj cuprind orele efective de funcţionare a utilajelor de ridicat, prevăzute,in cazurile în care ridicarea tîmplăriei s-a considerat că se face cu mijloace mecanice; cu excepţia tîmplăriei montate hi exterior (art. CK 01, CK 04, CK 11). La aceste, norme de deviz, ridicarea se prevede pe bază de ore program, conform capitolului CQ.Pentru celelalte articole s-a considerat bobul elevator cu care'se ridică materialele pentru finisaj.4. Condiţii de măsurate a lucrărilor -4.1. Ferestrele (CK 01, CK 11) şi uşile (CK 03,, CK 04, CK 14) din lemn sau metal, simple sau duble, interioare sau exterioare, se măsoară o singură dată, la metru pătrat suprafaţă cuprinsă în conturul exterior al tocului, respectiv al căptuşelilor. In cazul cînd partea de sus a uşilor sau ferestrelor este ovală, rotundă sau are o'forma specială, măsurătoarea se face pe dimensiunile dreptunghiului în oare se înscrie tocul, respectiv căptuşeala.

La uşile de balcon cu ferestre alăturate, se măsoară separat uşile şi separat ferestrele, fiecare în conturul exterior al locului respectiv.Aceeaşi măsurătoare se face şi în vederea revizuirii acestuia, atunci cînd sînt înglobate in panourile prefabricate de faţadă (art. CK 10 A, B). 4.2. Foile .de uşi.fixate pe tocuri sau căptuşeli gata mon-tate(CK 5 A), porţile metalice glisante sau pliante (CK 15), porţile metalice cu plasă de sîrmă (CK 16 A) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă cuprinsă' în conturul exterior al foilor sau porţilor respective.4.3. Glasvandurile (CK 06 şi CK 17) se măsoară la metru patrat de suprafaţă cuprinsă în conturul exterior al tocului.4.4. Uşile de dulapuri înzidite (CK 07) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă cuprinsă în conturul exterior al tocului;4.5. Vitrinele metalice (CK 13 A) se măsoară la metru patrat de suprafaţă cuprinsă în conturul exterior al tocului vitrinei.4.6. Obloanele rulante din lemn (CK 02 A) se .măsoară la metru pătrat de suprafaţă a golului, considerindu-se ca dimensiune orizontală distanţa dintre marginile exterioare ale şinelor de glisare, iar ca dimensiune verticală, distanţa dintre marginea exterioară, de jos, a cadrului de închidere şi partea Superioară a tocului uşii sau ferestrei Ja care se aplică oblonul, la care se adaugă 15 cm.Dacă suprafaţa obţinută este mai mică de 1,5 m2, se consideră de 1,5 rrr.4.7. Căptuşelile la uşi, mai late de 19 cm (CK 08 A) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă, care depăşeşte supra-laţa corespunzătoare lăţimii de 19 cm. Căptuşelile sub 19 cm lăţime nu se măsoară separat, fiind

Page 20: Detalii indicator C, editia 1981.doc

cuprinse în tîmplăria respectivă.4.8. Măştile pentru radiatoare (CK 21 B), lambriurile (CK 19) şi plafoanele (CK 20) se măsoară la metru pătrat suprafaţă real executată, cuprinsă în contur.4.9. Luminatoarele (CK 12 A) şi tocurile metalice (CK 18 A) se măsoară la kilogram de luminator sau toc metalic, gata confecţionat, care se montează, greutatea elementelor respective stabilindu-se prin cîntărire, înainte de montare, sau adoptîndu-se greutatea menţionată în actul de livrare alpieselor.4.10. Glafurile, pervazurile şi baghetele de lemn (CK 09), galeriile pentru perdele (CK 25 E), poliţele şi rafturile la ca mări (CK 23), se măsoară la metru lungime pusă în lucrară, Măsurarea glafurilor se face pe conturul liber al acestora iar a pervazurilor, pe conturul exterior, după montare. 4.11. Măştile pentru conducte (CK 21 A), capacele; de închidere conducte (CK 22 A), aparatele pentru manevrare de la distanţă a ochiurilor mobile (CK 25 D), dispozitivele automate pentru închiderea uşilor, minerelor din tablă cro mată, broaştele aplicate sistem Yale (CK 25 A, B, C) se masoară la bucată.Se măsoară la bucată de asemenea diblurile din lemn şl metal (CK 26).4.12. Rulourile de pînză (CK 24 A) se măsoară la metru pătrat suprafaţă real executată, cuprinsă în conturul interior al tocului ferestrei sau uşii.

CK01

Nu sînt cuprinse glafurile.

CK02

Nu este cuprinsă cutia de rulare a chingii.

CK03

Nu sint cuprinse căptuşelile mai late de 19 cm

CK14

Cuprinde: montarea usilor gata confectionate

CK24

Cuprinde:confecţionarea şi montarea.

CK25

Cuprinde : montarea accesoriilor gata confecţionate.

CL

CAPITOLUL CLCONSTRUCŢII S1 CONFECŢII METALICEGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitoluluiCapitolul cuprinde norme de deviz pentru :— montarea elementelor structurilor de rezistenţa ale halelor, clădirilor şi construcţiilor speciale industriale (stalpi grinzi cu inimă plină, ferme cu zăbrele etc.), şi ale construc ţiilor metalice de susţinere a utilajelor tehnologice ;— montarea căilor de rulare pentru podurile rulante; — montarea construcţiilor metalice aferente halelor, cla dirilor şi construcţiilor speciale industriale (scări, parapeti pasarele, platforme, susţineri etc), necesare asigurării accesului la diverse instalaţii sau deservirii proceselor de fabri caţie specifice;— demontarea construcţiilor metalice ;— montarea scheletelor metalice pentru sere ;— lucrări de căptuşirea pîlniei silozurilor din beton armat cu tablă din oţel;— lucrări de fierărie şi lăcătuşerie care se executa in mod curent la construcţiile civile şi industriale.Nu se includ în acest capitol scheletele metalice ale cup toarelor, construcţia metalică a macaralelor tehnologice,mon tajul acestora făcîndu-se pe baza normelor de deviz ale utilajelor respective.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol

Page 21: Detalii indicator C, editia 1981.doc

La elaborarea normelor de deviz din acest capitol ţinut seama de tehnologia actuală, specifică, de montare a constructiilor şi confecţiilor metalice şi de normativele de executie existente.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materialeîn consumurile specifice de materiale stat cuprinse:- elemente, construcţii şi confecţii metalice gata uzinate;- materiale auxiliare, necesare pentru efectuarea rnontajului, exprimate în unităţi de măsură specifice, în cazul cand acestea sînt nominalizate sau exprimate în.lei.Elementele de construcţii meialice se consideră aduse pe santier, gata confecţionate, în ansamble sau subansamble, conform prevederilor proiectelor şi grunduite, pe şantier executindu-se numai operaţiunile de montaj şi eventual mici ajustari.Confecţiile metalice se consideră aduse pe şantier gata confectionate, grunduite, prevăzute cu praznuri sau alte piese din oţel pentru fixare.In unele cazuri specificate în norme, când piesele din oţel pentru fixare nu sînt cuprinse în confecţiile, metalice, prinderea pieselor de fixare de confecţiile respective se face pe şantier, la montare. în acest caz, în norme s-a cuprins consumul de piese de fixare (benzi din aţei, oţel lat); evidenţiate separat sau incluse în materialele mărunte,^ precum si consumul de materiale pentru prinderea pieselor de fixare de confecţiile metalice.Şuruburile de asamblare a elementelor de construcţii metalice sînt cuprinse în preţul de procurare al acestora. în normele de deviz sînt prevăzute numai şuruburile suplimentare, necesare în timpul montării, precum şi pierderile tehnologice şi netehnologice.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncăConsumurile specifice de forţe de muncă cuprind :— transportul vertical şi orizontal, la nivelul de lucru al elementelor construcţiilor şi confecţiilor metalice, gata uzinate şi a materialelor auxiliare necesare montajului;— lucrări şi ajustări necesare în vederea montării (tăieri, sudări, alezări de găuri, piliri etc), precum şi unele mici reparaţii;— asamblarea tronsoanelor din care sînt compuse con strucţiile metalice .— ridicarea, centrarea şi montarea în amplasament a ele mentelor de construcţii metalice ;— verificarea şi rectificarea, în stare montată, a con strucţiilor metalice;— montarea şi fixarea confecţiilor metalice, inclusiv exe cutarea găurilor de fixare 'în zidărie, beton etc., unde este cazul;— montarea, demontarea şi mutarea eventuală a schele lor simple (pe capre etc.) şi a dispozitivelor necesare excu tării montajului.3.3. Consumurile specifice de ore utilaj . Consumurile specifice de ore utilaj pentru constructiilemetalice conţin orele medii de funcţionare efectivă pentru convertizorul de sudură necesar sudării elementelor metali ce în cadrul operaţiilor de montaj, troliu şi Vinci.Utilajele de montat (macaralele pe pneuri, auto-macarale etc.) nu se includ în norme, ele fiind prevăzute în deviz pe bază de ore program, conform capitolului CQ al acestui indicator.Sudurile ce se efectuează pe şantier se consideră ca se execută cu transformatorul, de sudură, cuprins: în cheltuie lile indirecte:La alegerea utilajelor pentru montarea construcţiilor metalice, prevăzute în deviz pe bază de program se va ţine sea ma atît de greutatea şi forma elementelor care se monteaza. cît şi de condiţiile de montaj (înălţime,, deschidere necesara la braţul macaralei etc.) "precum şi de faptul că la un acelasi obiect se admite prevederea a cel mult două tipuri distincte de utilaje de ridicat.3.4. în cazul executării unor lucrări la înălţime, care necesită schele metalice, pentru evaluarea acestora se vor fo losi normele respective din capitolul CB al acestui indica tor.4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Lucrările de montare a diferitelor construcţii metalice (CL 01 ... CL 06,, CL 08 ... CL 10, CL 12 ... CL 15), 1se măsoară la tona de construcţie metalică gata montată, cantitatea determinîndu-se pe baza specificaţiilor din proiect4.12. Dacă la proiectare nu se cunosc date. certe privind masa (greutatea) pe metru pătrat a grilajelor metalice si gratiilor de la ferestre, se vor folosi orientativ urmatorii indici:— grilaje metalice din panouri cu împletiturii sau te sătura din sîrmă, pentru balcoane şi golul ascensorului 15 kg/m2— grilaje metalice pentru ventilaţii: 20 kg/m2,— gratii din oţel beton, la ferestre: 25 kg/m2— grilaje metalice din oţel profilat: 22 kg/m2.

CL11

Nu cuprinde grinda de rulare.

CL14

Cuprinde:

Page 22: Detalii indicator C, editia 1981.doc

asamblarea, ridicarea la poziţie, centrarea, montarea prin şuruburi şi sudură, la orice înălţime, grunduirea cu minium de plumb şi dispozitivele de ridicare.

CL18

Cuprinde :— furnizarea pe şantier a elementelor metalice (profiluri, buloane,piulite, şaibe speciale) la dimensiunile din proiect;— asamblarea prin îmbulonare a pieselor componente;— montarea scheletului pe fundaţiile existente.

CAPITOLUL CMGEAMURIGENERALITĂŢI1., Conţinutul capitoluluiCapitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru mon-tarea geamurilor livrate la măsurile fixe, cerute de construc-lor, sau la măsurile libere, oferite de furnizor, la construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitolLa elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile normativului:C. 47-79 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi mon-tarea geamurilor în construcţii;Ordinul IGSIC nr. 1, MIU nr. 58 şi ICCPDC nr. 1 din 11.01.1979 privind unele măsuri pentru extinderea ' tăierii,: livrării şi utilizării geamurilor armate Ta măsuri fixe.C. 207—81 Instrucţiuni tehnice de folosire la, pereţi a profilelor „U" din sticlă.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale Consumurile specifice de materiale cuprind :— cantităţile de geamuri de calitate corespunzătoare, necesare executării unei unităţi de lucrare, în condiţiile precizate în. textul normelor (cu geamuri livrate la măsuri fixe sau la măsuri libere);— materialele accesorii necesare montării şi etanşarii geamurilor.In cazul montării geamurilor livrate la măsuri fixe, la stabilirea cantităţii efective de pus în lucrare s-a ţinut seama numai de pierderile netehnologice prin transport, manipulare şi depozitare, iar în cazul montării geamurilor livrate la măsuri libere s-a ţinut seama, pe lîngă pierderile netehnolo gice, şi de pierderile tehnologice rezultate din tăierea şi ajus tarea geamurilor la dimensiunile necesare.La lucrările de luminatoare-perete, mortarul se consi deră că se prepară manual, la faţa locului şi în cantităţi strict necesare, în norme acestea apărînd sub formă de materiale componente (ciment, nisip, apă etc).Baghetele de lemn sau de metal nu sînt cuprinse în corn sunnyi, deoarece se consideră că se livrează gata confecţia nate, odată cu tîmplăria respectivă. De asemenea, ramele meti lice pentru montarea geamurilor profilit „U" se consideră gata confecţionate şi montate.3.2. Consumurile specifice de forţă de muncă3.2.1. In consumurile specifice de forţe de muncă sant cuprinse:— transportul vertical şi orizontal, pe nivelul de lucru al materialelor necesare, pînă la punctul de punere in lu crare ;— tăierea geamurilor la dimensiunile necesare {în cazul geamurilor livrate la măsuri libere);— scoaterea cercevelelor din tocuri în vederea montarii geamurilor şi reaşezarea lor în tocuri)— montarea geamurilor şi etanşarea lor cu chit, baghete sau garnituri de cauciuc, conform precizărilor din textul normelor.Pentru cercevele fixe şi pentru luminatoare, s-a consi derat că montarea geamurilor se face pe loc.3.2.2. în norme nu sînt cuprinse prepararea chitului, care se consideră că se aprovizionează gata preparat, şi eventuala bizotare a muchiilor geamurilor, care se consideră operaţie de atelier. De asemenea nu sînt cuprinse montarea şi demon tarea schelelor, situate îa înălţimi mai mari de 5 m.

4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Geamurile montate pe tîmplărie de lemn (CM 1— CM 3), pe tîmplărie metalică (CM 4—CM 6), pe tîmplărie de beton armat (CM 9), la luminatoare metalice (CM 8) şi geamurile montat solzit la sere (CM 12 A), se măsoară la metru pătrat de suprafaţă de geam gata montat, luîndu-se în considerare dimensiunile dintre falţurile aflate pe conturul exterior de montare a geamurilor în cercevele cu scăderea suprafeţei ocupate de «prosurile mai late decît 3 cm.Geamurile avînd alte forme decît cea -pătrată sau dreptunghiulară se măsoară după suprafaţa dreptunghiului în care se înscrie geamul respectiv.4.2. Luminatorul placă (CM 10) şi luminatorul perete (CM II) se măsoară la metru pătrat pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al acestora.4.3. Geamurile profilit (CM 07) se măsoară la metru pătrat suprafaţă ocupată de conturul exterior al ramei de montaj.4.4. Geamurile montate glisant la sere (CM 12 B) se măsoară la metru pătrat suprafaţă reală a geamului.

CM10

Page 23: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Nu cuprinde :— executarea, montarea şi demontarea cofrajelor şi sprijinirilor necesare;— fasonarea şi montarea armăturilor ;— prepararea şi turnarea betonului armat.

CM11

Cuprinde :— prepararea şi turnarea mortarului de ciment în centurile de înca drare şi în rosturi;— tăierea şi montarea armăturilor in rosturi şi centurile de încadrare,— montarea plăcilor sau cărămizilor din sticlă;— rostuirea şi netezirea cu ciment pe o faţă şi cu chit Romtix pe cealaltă fată.

CN

CAPITOLUL CNZUGRĂVELI Şl VOPSITORIIGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii la construiţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale.1.2. Nu sînt cuprinse lucrările de vopsitorii cu produse speciale, anticorozive, care au fost incluse în indicatorul de norme de deviz comasate pentru lucrări de izolaţii la construcţii şi instalaţii Iz.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol.2.1. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehnice: C. 3—76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zu grăveli şi vopsitorii.C 4—77 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor C. 139—79 Instrucţiuni tehnice privind protejarea ele mentelor metalice prin vopsire.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale cuprind toate materialele necesare, de calitatea şi in cantSltăţi'le corespunzătoa re executării unei unităţi de lucrare, aduse pe şantier lînga obiectul de construcţie, inclusiv pierderile netehnologice.

3.2. Consumurile specifice de forte de muncă.3.2.1. Consumurile de forţe de muncă cuprind toate operaţiile necesare realizării complete a lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii şi anume :— transportul tuturor materialelor, vertical şi orizontal,. pe palier, la locul de lucru ,— prepararea materialelor pentru zugrăveli, diluarea şi amestecarea vopselelor gata preparate in anumite proporţii pentru stabilirea nuanţelor de culori dorite ;— pregătirea suprafeţelor de zugrăvit sau de vopsit (inclusiv reparaţiile necesare) ,— executarea lucrărilor propriu-zise de zugrăveli, consi-derîndu-se că zugrăvelile se aplică cu aparatul de pulverizat, cu excepţia primului strat la zugrăveli interioare în culori de apă cu humă care se aplică manual ,— executarea lucrărilor propriu-zise de vopsitorii, inclusiv toate operaţiile din cadrul procesului de lucru oa : chituiri, şpacluri, şlefuiri între straturile de vopsea etc.;— instalarea schelelor simple {pe capre, punţi pe scări scări cu console etc.) şi deplasarea lor in timpul executării lucrărilor ;— demontarea, transportul, manipularea şi remontarea foilor de uşi, a cerceveielor precum $i depozitarea lor pentru uscare.3.2.2. Nu sînt cuprinse în normele de faţă :— acoperirea cu hîrtie a timplărieî montate, pentru protecţia ei în timpul lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii;— curăţirea diverselor elemente de construcţii (tîmplării, sobe, pardoseli etc.) stropite în timpul executării spoielilor şi zugrăvelilor, care se suportă din cota de cheltuieli indirecte.4. Condiţii de măsurare a lucrărilorMăsurarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se face conform prevederilor din tabelul de mai jos :

Page 24: Detalii indicator C, editia 1981.doc
Page 25: Detalii indicator C, editia 1981.doc
Page 26: Detalii indicator C, editia 1981.doc
Page 27: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CN18

Cuprinde :— prepararea manuală a grundului si a lacului;— pregătirea suprafeţei tablei;— aplicarea manuală a unui strat de grund reactiv şi a unui strat anticorosiv roşu;— aplicarea manuală a trei straturi de vopsea de email alchidic ...1).

CN19

Cuprinde:— prepararea manuală a grundului şi a lacului;— pregătirea suprafeţei tablei;— aplicarea manuală a unui strat de grund:— aplicarea manuală a două straturi de lac izolin.

CO

CAPITOLUL COLUCRĂRI DIVERSE ŞI LUCRĂRI CU SPECIFIC AGROZOOTEHNICGENERALITATI 1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de fată cuprinde norme de deviz pentru :— lucrări de trotuare la clădiri, lucrări de împrejmuiri obişnuite la construcţii civile şi industriale;— sisteme de răcire la turnuri de răcire ;— sobe şi maşini de gătit;— diverse lucrări folosite în construcţii (chepenguri pentru ieşiri pe terase, grătare pentru acoperirea canalelor etc.) ;— lucrări cu specific agrozootehnic (fundaţii pe stîlpi de lemn, tăvânitul planşeelor, pardoseli la pătule, magazii etc, tencuieli cu mortar de argilă;, căptuşeli din scînduri de foioase la pereţii magaziilor şi pătulelor, învelitoare de stuf, împrejmuiri din lemn de foioase la. padocuri şi din împletitură de sîrmă la curţile de păsări şi animale mici, iesle, cuibare etc.1.2. Pentru trotuare la străzi, alei, curţi interioare etc. din cadrul complexelor de construcţii civile, industriale şi agrozootehnice, se vor folosi normele de deviz cuprinse în indicatorul pentru lucrări de drumuri D.1.3. Pentru împrejmuirile executate din zidărie de cărămidă, piatră sau beton monolit se vor folosi normele de deviz din capitolele respective.

2. Condiţii tehnice speciale avute tn vedere la elaborarea normelor din acest capitolLa elaborarea normelor de deviz prevăzute la pct. 1.1. «lin acest capitol s-a considerat că lucrările se execută con-form prevederilor proiectelor, detaliilor de execuţie, instrucţiunilor şi normativelor în vigoare. S-au avut în vedere, de asemenea, tehnologiile actuale de executare a lucrărilor respective.Normele de deviz pentru lucrări cu specific agrozootehnic, prevăzute la pct. 1.1. au fost elaborate în ipoteza că

Page 28: Detalii indicator C, editia 1981.doc

aceste lucrări sînt în general de importanţă redusă şi se execută în mediul rural la întreprinderile agricole de stat sau cooperativele agricole de producţie.Pentru lucrările din această categorie care comportă lemn (tavănitul planşeelor, pereţi de paiantă, pardoseli la pătule, magazii etc. împrejmuiri, compartimentări, iesle, cuibare etc.) s-a prevăzut numai lemn de foioase.La tencuiala cu mortar de argilă s-a prevăzut mortarul de argilă M 4—T conform instrucţiunilor tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de zidărie şi ten-cuială (Instr. C 17—78).3. Conţinutul normelor3.1. Consumuri specifice de materialeIn consumurile specifice de materiale şînt cuprinse:— materialele necesare executării lucrărilor şi elementelor de construcţii pe şantier, de calitatea şi în cantităţile corespunzătoare lucrării de executat, inclusiv pierderile tehnologice şi netehnologice, materialele fiind aduse în raza de-acţiune a, mijlocului mecanic de ridicat sau lîngă obiectul de. construcţie;— materialele auxiliare necesare efectuării montajului,. exprimate în unităţi de măsură specifice sau global, sub formă valorică.Betoanele şi mortarele necesare lucrărilor de trotuare şi împrejmuiri se consideră gata preparate şi se vor evalua conform capitolelor CZ 01 respectiv CZ 02.

La lucrările din mortare de argilă M4—Ţ pentru tencuieli sînt prevăzute în norme sub formă de materiale constituente (argilă, nisip şi apă).3.2. Consumurile specifice de forţe de muncăIn consumurile specifice de forţe de muncă sînt cuprinse toate operaţiunile necesare realizării complete a lucrărilor şi anume: — transportul vertical şi orizontal la nivelul de lucru, al materialelor necesare executării lucrărilor ;— executarea lucrărilor propriu-zise şi finisarea lor ; — montarea, demontarea şi mutarea schelelor simple şia dispozitivelor.necesare executării montajului.3.3. In cazurile în care ridicarea verticală a confecţiilor şi a materialelor se efectuează cu mijloace mecanice, consu- mul specific de ore de utilaj cuprinde orele de funcţionare efectivă a unor utilaje de ridicare (troliu electric).

4. Condiţii de măsurare a lucrărilor: 4.1. Trotuarele la clădiri (CO 01 şi CO 02) se măsoară la metru pătrat suprafaţă real executată, .cu scăderea suprafeţei bordurilor.4.2. Bordurile pentru trotuare la clădiri, inclusiv fundaţia acestora (CO 03) şi rigolele de scurgere din cărămidă la grajduri (CO 37) se măsoară la metru real executat, măsurătoarea efectuîndu-se pe muchia superioară a bordurilor, respectiv pe axul rigolelor.4.3. Împrejmuirile de orice fel (CO 04, CO 05, CO 06, CO 07, CO 08 şi CO 36) se măsoară desfăşurat la metru de împrejmuiri între axele stîlpilor marginali, cu scăderea lungimii golului ocupat de porţi.4.4. împrejmuirile din lemn la boxe şi padocuri .(CO 35) se măsoară desfăşurat la metru pătrat de faţă văzută.4.5. Sistemele de răcire peliculare la turnurile de răcire (CO 09) se măsoară la metru pătrat de plăci, în calcul luîndu-se în consideraţie dimensiunile efective ale plăcilor puse în operă. Nu se scad decupările făcute în plăci pentru

susţinerea acestora pe grinzile turnurilor de răcire şi tăieturile în formă de zig-zag de la partea inferioară a plăcilor. Sistemele de răcire şi reţinători de sţropî din rulouri din plasă de polietilenă (CO 10) şi ţevile din materiale plastice montate în sistemele de distribuţie a apei în turnurile de răcire (CO 11), se măsoară la metru.4.6. Sobele din plăci de teracota, inclusiv garniturile metalice, se măsoară la bucată de placă echivalentă (CO 12).La determinarea numărului de plăci echivalente se ţine seama de următoarele echivalente :— 1 placă în cîmp =1,0 placă echivalentă— 1 colţ sobă =1,5 plăci echivalente — 1 colţ soclu =2,25 plăci echivalente— 1 colt -cornişă = 2,5 plăci echivalente — 1 placă laterală de soclu sau de. cornişă de 455 mm = 1,5 plăci echivalente— 1 placă laterală de soclu sau de cornişă de 225 mm , = 0,75 plăci echivalente— 1 burlan = 4,0 plăci echivalente— 1 capac . = 0,5. plăci echivalenteFormele şi dimensiunile pieselor ceramice sînt corespun--zatoare STAS 1798—79.Gbluriîe pentrtt uşiţele focarului, cenuşarului etc, nu se scad..4.7. Sobele de încălzit din cărămidă presată (CO 13) şi maşinile de gătit din cărămidă presată {CO 14) se măsoară la metru cub, considerîndu-se dimensiunile exterioare, fără scăderea golurilor..4.8. Uşiţele de curăţare la coşuri de fum (CO 15) şi chepengurile de ieşire pe terase (CO 17) se măsoară la bucată.4.9. Grătarele pentru acoperirea canalelor (CO 16) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă de grătar.4.10. Fundaţiile circulare pentru stîlpi de lemn (CO 18) se măsoară la bucată.4.11. Piloţii din lemn rotund pentru fundaţii la magazii (CO 19) se măsoară la metru, considerîndu-se lungimea de la vîrf pînă la partea retezată.

Page 29: Detalii indicator C, editia 1981.doc

4.12. Tencuielile la pereţii din chirpici (CO"20) se măsoară ia metru pătrat de suprafaţă desfăşurată. Privitor la golurile din tencuieli se aplică prevederilor punctului 4.2. din „Generalităţi" cap. CF „Tencuieli".4.13. Scheletul din lemn rotund de foioase (CO 21) şi grinzile la planşeele magaziilor etc. (CO 22) se măsoară la metru cub volumul real de lemn pus în lucrare. Pentru ele- mente din lemn cioplit se vor lua în consideraţie dimensiunile lemnului brut, înainte de cioplire.4.14. Tăvănitul planşeelor de lemn la magazii etc. (CO 23), căptuşelile (lambriurile) la pereţii magaziilor (CO 24), căptuşelile la pereţii pătulelor (CO 25), pereţii interiori mobili la magaziile de cereale (CO 26), podeaua peste grinziîn podul magaziilor etc. (CO 28) şi pardoselile din scînduri de fag la magazii (CO 31), se măsoară la metru pătrat real executat.4.15. Ferestrele speciale pentru coteţe de păsări etc. (CO 27) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă mărginită de feţele exterioare ale tocurilor.4.16. Pardoseala termoizolatoare aşternută în pod (CO 29) se măsoară la metru pătrat real executat.4.17. Stratul termoizolant cu plăci aglomerate lemnoase la uşi şi ferestre (CO 30) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă mărginită de feţele exterioare ale tocurilor uşilor şi ferestrelor respective.4.18. învelitoarea de stuf (CO 32) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă real executată, măsurată în planul în-velitorii, cu scăderea golurilor mai mari de 0,5 m2.4.19. Compartimentările din panouri cu -împletituri de sîr-mă (CO 33) se măsoară la metru pătrat de suprafaţă de compartimentare, între axele elementelor marginale ale cadrelor de susţinere.4.20. Uşile la compartimentări (CO 34) se măsoară o singură dată, la metru pătrat de suprafaţă cuprinsă în conturul exterior al tocului.4.21. Ieslele mobile (CO 38) şi cuibarele din lemn (CO 39) se măsoară la metru real executat.4.22. Paturile de dormit pentru găini etc, (CO 40) s® măsoară la metru real executat.

CO05

Cuprinde :— săparea gropilor;— turnarea fundaţiilor;— montarea elementelor prefabricate.Nu se cuprinde îndepărtarea pămîntuiui rezultat.

CO06

Cuprinde :— săparea gropilor;— turnarea fundaţiilor;— montarea elementelor prefabricate.Nu se cuprinde îndepărtarea pămîntuiui rezultat.

CO09

Cuprinde :— prelucrarea plăcilor de azbociment şi a distanţierilor ;— montarea plăcilor pe grinzile turnurilor de răcire şi asamblarea lor prin montarea distanţierilor.

CO10

Cuprinde :montarea rulourilor din plasa de polietilena pe suport de placi de azbociment sau gratare din mase plastice, beton, etc.

CO12

Cuprinde :— executarea sobelor după modelul şi în culoarea cerută, inclusiv rostuirea ;— montarea garniturilor metalice (uşiţa focarului, uşiţa cenuşaru-lui şi grătarul);— furnizarea garniturilor metalice şi a eventualelor glafuri de marmura.

CO15

Cuprinde :— Uşiţele de tablă gata confecţionate şi materialele auxiliare necesare montajului;— fixarea uşiţelor cu mortar de ciment,, inclusiv prepararea mortarului.

Page 30: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CO16

Se cuprinde confecţionarea şi montarea grătarelor.

CO17

Cuprinde:— confecţionarea chepengului, izolarea lui şi căptuşirea cu tablă; — montarea chepengului şi a fierăriei de fixare şi închidere.

CO18

Cuprinde : — executarea săpăturii ;— aşternerea, :,unui strat de piatră spartă de 10 cm pe fundul gropii şi baterea cu maiul de mină;. — aşezarea stîlpilor de lemn şi executarea umpluturii în straturi succesive de cîte 20 cm din piatră spartă alternată cu pămînt, compactată cu maiul de mînă;— îndepărtarea excesului de pămînt. Nu cuprinde stîlpii de lemn.

CO19

Cuprinde:— confecţionarea piloţilor ;— baterea piloţilor în pămînt, cu maiul de mînă, pînă la refuz;— retezarea piloţilor la nivel.

CO21

Cuprind toate piesele de lemn: talpi, popi, buiandrugi la golurile pentru usi si ferestre, cioplite si taiate la dimensiunile din proiect in vederea realizarii imbinarilor, piesele metalice de prindere, scoabe, buloane, cuie, etc, precum si spoitul cu solutie antiseptica a lemnarei

CO24

Cuprinde:— fălţuirea şi geluirea scîndurilor pe o parte ,— fixarea ghermelelor, prinderea riglelor de 50X50 ram din lemn de foioase şi fixarea căptuşelilor;— spoitul căptuşelilor eu soluţie antiseptică.

CO25

Cuprinde baterea şipcilor orizontale sau înclinate la 45°, la dis-tanta de 2 cm, pe rigle de fag de 50x70 rom (la varianta A).Nu cuprinde confecţionarea şi montarea scheletului pe care se aplica căptuşelile.

CO26

Cuprinde :— legarea cu benzi de oţel lat de 40X5 mm (la varianta A);— executarea faltului triunghiular la dulapi şi fixarea şipcilor de ghidaj de 48x28 pe stîlpi existenţi (la varianta B).

CO27

Cuprinde: - confecţionarea ferestrelor cu 3 rînduri de ibercevele (două cu geamuri şi una cu plasă de sîrmă) din dulapi de fag de 38 mm grosime ;- confecţionarea tocului din rigle de fag de 54X130 mm ; - furnizarea şi montarea fierăriei necesare ; - grunduirea şi montarea ferestrelor.

CO31

Page 31: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Cuprinde :- cioplirea pe două fele şi aşezarea grinzisoarelor din lemn de foloase, la distanţă de 0,50 m ax în ax ; - impregnarea prin vopsire a grinzisoarelor; - baterea pardoselii din scînduri alăturate.

CO32

Cuprinde :— legarea snopilor de 0 10—12 cm cu sîrmă zincată ;— montarea de prăjini de 0 7 cm bătute la 50 cm distanţă.

CO33

Cuprinde :- Confecţionarea ramelor panourilor cu lungime medie 6,0 m şi înăl-time medie 2,0 m, din oţel rotund 0 10 min ;- montarea, prin sudură, a întăriturilor din oţel rotund 0 6 mm, la distante de 1,50—2,00 m;- vopsitul ramei şi a întăriturilor cu vopsea de minium de plumb si vopsea de ulei;- montarea împletiturii din sîrmă zincată pe rama de oţel rotund;:- montarea panourilor pe cadrele de susţinere existente.

CO34

Cuprinde :— confecţionarea şi montarea ramei de oţel rotund de 0 10 mm— confecţionarea şi montarea cadrului din ţeava neagră de construcţii de 18X2,5 mm ;— montarea prin sudură a 2 perechi balamale şi a închizătorului pentru lacăt ;— vopsitul ramei şi cadrului cu vopsea de miniu de plumb şi vopsea de ulei ;— montarea împletiturii din sîrmă zincată pe rama de oţel rotund. . Nu se cuprind montanţii din ţeava sau profil metalic.

CO35

Cuprinde :— executarea pereţilor din bare de lemn rotund de 0 8 cm, aşezate vertical, la distanţa de 15 cm din ax în ax fixate la partea inferioară şi superioară cu bare din lemn semirotund 0 12;— pregătirea bulumacilor din lemn rotund 0 18, cioplit pe patru feţe, pe porţiunea vizibilă ;— arderea şi impregnarea prin vopsire a părţilor îngropate ale bulumacilor;— săparea gropilor şi fixarea bulumacilor la distanţa de 2,50 m din ax în ax;— fixarea împrejmuirii pe bulumaci. Nu cuprinde porţile de acces.

CO36

Cuprinde :— confecţionarea bulurnacilor din lemn brut rotund de foioasa 0 14...16 cm.cioplit pe 4 feţe pe porţiunea vizibilă ;— săparea gropilor la distanţa de 2 rh ax în ax ;— îngroparea bulurnacilor şi burarea lor cu piatră spartă şi pă-mint, inclusiv arderea părţilor îngropate ;— montarea plasei de sîrmă ;— întinderea pe capul bulurnacilor a unei sîrrae ghimpate zin cată de 0 2,24 mm;— montarea soclului din dulapi de fag 150X38 mm.;— impregnarea prin vopsire a întregului material lemnos.

CO37

Cuprinde :— săparea rigolelor ;— executarea patului de nisip de 3 cm grosime ; — executarea rigolei din cărămidă presată cu mortar de ciment-var, marca 50,

CO38

Page 32: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Cuprinde: - geluirea scândurilor; - confecţionarea şi montarea scheletului; - confecţionarea şi montarea cutiei ieslei.

CO39

Cuprinde :— aprovizionarea cuibarelor gata confecţionate din rigle do fag cu căptuşeală din PFL, avînd dimensiunile 30 cm lăţime; 40 cm adîncime;— montarea pe poziţie a cuibarelor, la înălţimea de circa 45 cm.

CO40

Cuprinde :- aprovizionarea paturilor gata confecţionate din rigle de fag ;. - montarea pe poziţie a paturilor.

CO41

Cuprinde :— aşternerca cartonului asfaltat peste drenuri.

CO42

Cuprinde :- aplicarea stratului de carton bitumat sau hîrtie kraft, peste - sprijinire, cu suprapuneri de 10 cm şi prindere în cuie.

CP

CAPITOLUL CP PREFABRICATE DIN BETON ŞI BETON ARMATGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţă cuprinde :— Norme de deviz pentru lucrările de montare a elementelor prefabricate din beton simplu, armat sau precom-primat la construcţii civile şi industriale, precum şi pentru fundaţii prefabricate ale stîlpilor LEA;— Norme de deviz pentru lucrări, care concură la realizarea montajelor elementelor prefabricate ca : executarea de îmbinări între prefabricate, suduri de armături, asamblarea la sol a panourilor de ferme în vederea precomprimării etc;— Norme de deviz pentru piloţi prefabricaţi din beton armat cu secţiune plină, pentru piloţi Franki la fundaţiile construcţiilor civile şi industriale, pentru piloţi din pămîntbătut .şi pentru coloane de balast;— Norme de deviz privind prefabricarea pe şantier a elementelor din beton şi beton armat;— Norme de deviz pentru etanşarea rosturilor dintre panouri.1.2. Nu sînt cuprinse în acest capitol prepararea pro-priu-zisă a betoanelor şi mortarelor pentru executarea îmbinărilor elementelor prefabricate, precum şi a betoanelor necesare prefabricării pe 'şantier a elementelor din beton si beton armat. Aceste norme se vor prelua din capitolul CZ 01 (prepararea betoanelor) şi CZ 02 (prepararea mortarelor) în funcţie de marca betoanelor şi mortarelor şi de natura agre- gatelor prevăzute în proiect.Nu sînt cuprinse de asemenea normele de deviz pentru piloţii de probă.

2.1 Normele de deviz din acest capitol sînt stabilite In ipoteza că piesele prefabricate şi betoanele, mortarele şi toate celelalte materiale necesare, sînt aprovizionate. în raza de actiune a macaralei de montaj.sau a macaralei de pe platfor-ma de turnare.2.2 La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii tehnice speciale :C . 140—79 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat. C. 21—77 Normativ pentru executarea şi recepţiona-rea lucrărilor de beton precomprimat. C 28—71 Normativ pentru executarea armăturilor sudate pentru elementele de beton şi.beton armat monolit şi prefabricat, C.D. 36—68 Normativ departamental privind proiectarea şi executarea îmbinării elementelor de beton armat folosind sudura în cochilă. P. 42—71 Normativ pentru executarea construcţiilordin panouri mari. P. 101—81 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea clădirilor de locuit cu structura din panouri

Page 33: Detalii indicator C, editia 1981.doc

mari.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale.3.1.1 In cadrul normelor de montaj consumurile speci-fice de materiale cuprind materialele pentru fixarea provizo-rie la montaj a pieselor prefabricate (pane şi sprijiniri din lemn, ancore metalice etc).3.1.2.Iîn norme s-au indicat, în paranteză; şi consumurile de prefabricate, care intră într-o unitate de lucrare, care includ şi. pierderile prin manipulare, transport, depozitare etc. de 7% pentru prefabricatele din beton executat eu agregate grele şi 1,5% pentru prefabricatele din ebton celular autocla-vizat; s-au indicat, de asemenea, în paranteză şi consumurile de mortare de poză considerate gata preparate. Aceste. consumuri vor fi folosite, în cadrul măsurătorilor, la evaluarea can-titaţilor de prefabricate ce trebuie aprovizionate.

3.1.3. Normele pentru tăierea şi sudarea barelor, rnonoli-tizarea pieselor prefabricate etc., cuprind materialele necesare executării unei unităţi de lucrare în condiţiile precizate în textele normelor respective. 3.1.4. Normele privind prefabricareă pe şantier a elementelor de beton sau beton armat cuprind cantităţile medii de materiale, inclusiv pierderile tehnologice, precum şi pierderile netehnologice prin manipulare şi transport.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.3.2.1. Consumurile specifice de forţe de muncă s-au determinat ţinînd seama de toate operaţiunile necesare executării lucrărilor precizate prin textul normelor respective.3.2.2. Pentru normele de montare, procesul tehnologic de care s-a ţinut seama în norme cuprinde:— verificarea dimensiunilor piesei prefabricate şi a locaşului unde se montează aceasta;— aşezarea utilajului de ridicat în poziţia de lucru şi calarea lui; .— legarea sau agăţarea piesei prefabricate de dispozitivele de prindere;— întinderea mortarului de poză (unde este cazul) ;— ridicarea verticală a piesei, deplasarea pînă la poziţia de montare, coborîrea la locul de montare, fixarea provizorie a acesteia prin simplă aşezare şi ancorare sau împănare sau menţinerea în cîrligul macaralei, pînă la fixarea prin sudură, după caz;— desprinderea piesei prefabricate din dispozitivele de prindere ale macaralei şi revenirea braţului de macara în poziţia iniţială;— decalarea macaralei şi pregătirea pentru deplasarea ei la o nouă poziţie de montaj.Nu s-au cuprins în normele de montaj :— prepararea mortarului de poză ; — confecţionarea şi montarea armăturilor sau pieselor metalice pentru monolitizare;— lucrările de sudură necesare pentru realizarea îmbinării pieselor prefabricate ;— prepararea şi turnarea mortarului sau betonului pentru monolitizare.Acestea se vor evalua separat pe baza normelor respective.

3.3. Consumurile specifice de ore utilaj.3.3.1. Utilajele de montaj (macaralele) nu se cuprind în norme, ele fiind incluse în deviz pe bază de ore-program con-form capitolului CQ al prezentului indicator.La alegerea Utilajului se .va ţine seama de volumul (res-pectiv greutatea) elementelor, cît şi de condiţiile de montaj inaltime,. deschidere necesară la braţul macaralei etc). pre-cum de faptul că la un acelaşi obiect se admite. prevederea cel mult două tipuri distincte de utilaje de ridicat.3.3.2. Pentru celelalte lucrări (suduri, monolitizări etc.) consumurile de ore utilaj s-au determinat în funcţie de pro-cesul tehnologic descris la fiecare normă.3,3.3. Sudurile s-au considerat în general executate cu transformatorul de sudură, cuprins în cheltuielile indirecte, cu excepţia normei CP 23 în care s-a prevăzut convertizor de sudura.1. Condiţii de măsurare a lucrărilor.4.1. Toate lucrările de montare a elementelor prefabri-cate prevăzute în normele CP 1... CP 9, CP 11 ...CP 14 A şi CP 16 ...CP 19, se măsoară la bucata de piesă gata montată.4.2. Lucrările de montare a ferestrelor prefabricate din beton armat (CP 10) şi a fîşiilor de pereţi din b.c.a. (CP 15),se măsoară la metru pătrat de piesă gata montată.4.3. înnădirea cap la oap a armăturilor prin sudare elec-trica (CP 20), înnădirea prin suprapunere a armăturilor (CP21), sudarea barelor de oţel în cochilă (CP 23), se măsoară la bucată de sudură.4.4. Betonul turnat în stîlpişorii de monolitizare dintre panourile mari de pereţi, la construcţiile de locuinţe (CP 25 D),se măsoară la metru cub.4.5. Asamblarea la sol, în vederea precomprimării, a panourilor de fermă (CP 28 A), se măsoară la bucată de fermă gata asamblată.4.6. Tăierea cu flacără oxiaeetilenică a barelor din oţel rotund (CP 24) se măsoară la 100 bucăţi de tăieturi executate.4.7. Betonul turnat în îmbinările elementelor prefabricate (CP 25 A— E), mortarul de legătură, completare sau monoli-tizare, se măsoară la metru cub de beton sau mortar gata turnat şi îndesat, calculat pe baza cotelor şi a datelor din proiecte.

Page 34: Detalii indicator C, editia 1981.doc

4.8. Piloţii prefabricaţi din beton armat (CP 41 A) se mă soară la metru cub de pilot, calculat pe baza cotelor şi a da telor din proiecte.4.9. Sudarea pe contur a plăcilor de oţel suprapuse (CP 22), se măsoară la metru de sudură efectiv executată.4.10. Matarea rosturilor cu motor, la piesele din beton armat, prefabricat, asamblate prin precomprimare (CP 27 A se măsoară la metru de rost, măsurat pe periferia secţiunii care se matează. . .4.11. Matarea rosturilor orizontale dintre panourile de pe-reţi şi panourile de planşeu sau a rosturilor verticale dintre panourile de pereţi (CP.,27' B) se măsoară la metru rost matat.4.12. Fişa piloţilor pentru baterea piloţilor fără prelungitor (CP 42 A, B) se măsoară la metru, de pilot efectiv bătut (de la vîrful pilotului pînă la nivelul terenului). Pentru baterea piloţilor cu prelungitor (CP 42 G—L) fişa se măsoară la metru, pe întreaga lungime de afundare a pi-lotului, de la vîrful pilotului şi pînă la nivelul terenului, pe prelungitor.4.13. Formarea piloţilor Franki (CP 44) se măsoară la metru de pilot, considerat de la cota superioară a; pilotului, prevăzută în proiect, pînă Ia cota inferioară de înfigere a coloanei metalice, la care se eadaugă 1 m pentru bulb.4.14. Executarea, străpungerii terenului deasupra cotei su perioare a piloţilor Franki (CP 45) se măsoară la metru de străpungere, considerată de la cota superioară a pilotului prevăzută în proiect, pînă la cota terenului de la care începe înfigerea coloanei metalice.4.15. Piloţii din pămînt bătut, executaţi prin forare şi percuţie (CP 46 A) se măsoară Ia metru de' pilot, considerat de la vîrful pilotului şi pînă la suprafaţa terenului, la locul de formare al pilotului.4.16. Turnarea betoanelor în elemente prefabricate din beton armat- executat pe şantier (CP 29 şi CP 30) se măsoară la metru cub de beton real pus în operă.4.17. Spargerea betonului si dezvelirea armăturii la capul pilotului se măsoară la metru cub.4.18. Tiparele din placaj de fag tip „P" (CP'31, CP 33 şl CP 34) şi matriţele din beton armat (CP 32 A), se măsoară la metru pătrat de suprafaţă de tipar în contact cu betonul piesei prefabricate, conform desenelor de detaliu.

4.19. Montarea în tipare a armăturilor pentru elementele prefabricate din .beton armat executate pe şantier, (CP 35 A)măsoară Ia kilogram armătură pusă în operă. Cantităţile de armatura se stabilesc conform indicaţiilor date la punctul 4 din generalităţile capitolului CC (Montarea armăturilor pen-tru beton).4.20. Izolarea hidrofugă şi termică a rosturilor verticale dintre panourile mari de faţadă (CP 36), etanşarea rosturilor la panourile mari de faţadă (CP 37), etanşarea rosturilor dintre (panourile de faţadă la construcţii industriale (CP 38), etan-sarea rosturilor la pereţii exteriori din fîşii din BCA (CP 40) se măsoară la metru de rost.4.21..Etanşarea intersecţiilor dintre rosturile orizontale şi verticale la panourile de pereţi exteriori (CP 39 A) se măsoară la bucata intersecţie.4.22. Executarea piloţilor cu instalaţia tip Benotto Super EDF (CP 47), se măsoară la metru de pilot, considerat de la cota superioară a pilotului, prevăzută în proiect, pînă la cota inferioară de înfigere a coloanei metalice.4.23, Executarea „străpungerii" terenului deasupra coteisuperioare a piloţilor formaţi cu instalaţia tip Benotto Super(CP 48) se măsoară la metru de „străpungere", considerată dela cota terenului de la care începe înfigerea coloanei metalice,pana la cota superioară a pilotului, prevăzută în proiect.

CP12

— Variantele A şi B cuprind elemente cu dimensiuni mici ca: măşti, ventilaţii, parapeţi etc.— Variantele C şi D cuprind elemente cu dimensiuni mari ca: panouri pereţi, panouri planşee, casă lift, cabină spaţială baie, panouri scări etc,

CP13

Cuprinde :— montarea consolelor metalice la pereţi interiori pentru susţinerea planşeelor; . ;— montarea plăcilor de beton armat, cu macaraua ;— demontarea consolelor metalice.

CP14

Cuprinde :- montajul propriu-zis, inclusiv eventuale sprijiniri;- prepararea şi aplicarea, arnorsei şi a mortarului adeziv în-rosturi;- montarea elementelor de prindere între panouri şi stîlpi (împuşcături bolţuri, mantare dibluri, tije ţevi, piuliţă ete.Nu cuprinde finisarea îmbinărilor şi prinderilor care se evalueaza separat.

Page 35: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CP15

Cuprinde :— verificarea, tăierea şi ajustarea fişiilor ;— montajul propriu-zis inclusiv eventualele sprijiniri;— prepararea şi aplicarea amorsei şi a mortarului adeziv în rosturi.Nu cuprinde:— finisarea sau mascarea îmbinărilor şi racordurilor ;— mortarul de poză. şi de monolitizare, turnat în golul dintre fîşii ; — montarea profilelor metalice pentru fixarea fîşiilor la pereţi despărţitori.

CP20

Nu se cuprinde :Confecţionarea ecliselor care sînt cuprinse în articolele CZ 0304 A şi CZ 0304 B din capitolul CZ 03,

CP22

Nu cuprind :— plăcile, acestea fiind incluse ca înglobate în elementele prefabricate şi fasonarea sau confecţionarea lor;— montarea şi demontarea schelei, aceasta fiind inclusă în articolul de betonare a nodurilor (îmbinărilor) dintre piesele prefabricate.

CP23

Cuprinde :— confecţionarea cochiliei şi palniei prin îndoire la cald; — pregătirea capetelor prin tăierea cu flacara oxiacetilenica, polizarea lor si îndreptarea barelor;— montarea şi asamblarea-cochiliei şi sudarea propru-zisă în baie. Nu cuprinde montarea si demontarea schelei ajutatoare.

CP28

Cuprinde:— curăţarea şi nivelarea terenului pe locul de aşezare a reazemelor panourilor;— aşezarea dispozitivelor metalice de susţinere în poziţia de asamblare;— ridicarea cii macaraua, aşezarea pe reazeme şi traverse, riparea şi calarea panourilor de fermă în poziţia de asamblare, inclusiv fixarea sprijinirilor;— confecţionarea ştuţurilor de tablă de 0,5 mm şi introducerea acestora în canalele din panouri.Nu cuprinde:— sudarea plăcuţelor metalice de la rosturi.— matarea rosturilor.

CP29

Cuprinde:— turnarea betonului în tipare— compactarea prin vibrare mecanică, a betonului;— smulgerea piesei din tipare transportul, manipularea şi stivuirea in depozit (numai pentru variantele B, C, E, F)Piesele de la variantele A, D, G, şi H se consideră preturnate în ra za de acţiune a macaralei de montaj.Nu cuprinde :— confecţionarea betonului;— confecţionarea şi montarea armăturilor ;— confecţionarea tiparelor şi matriţelor, montarea şi demontarea tipa relor, prgătirea pentru' turnare a matriţelor ;— transportul pieselor prefabricate din depozit, la locul de montaj

CP30

Cuprinde :- turnarea betonului în tipare ; - compactarea prin vibrare mecanică a betonului;- smulgerea piesei din tipare, transportul, manipularea şi stivuirea

Page 36: Detalii indicator C, editia 1981.doc

in depozit (numai pentru variantele B şi C).Piesele de la variantele A, D şi E se consideră pretumate în razade acţiune a macaralei de montaj ;Nu cuprinde :- confecţionarea betonului ; - confecţionarea şi montarea armăturilor ;- confecţionarea panelor şi matriţelor, montarea şi demontarea tiparelor, pregătirea pentru turnarea matriţelor; - transportul pieselor prefabricate din depozit la locul de montaj (numai pentru variantele B şi C).

CP31

Cuprinde :- confecţionarea pieselor componente ale tiparelor ; - asamblarea de probă şi ajustarea elementelor componente precum şi marcarea acestora;- ungerea materialului lemnos cu emulsie parafinoasă; - transportul pieselor componente ale tiparelor la locul de executare a elementelor preturnate sau prefabricate; - montarea tiparelor şi ungerea cu decofrol;- montarea tiparelor, curăţarea şi stivuirea lor precum şi exe-cutarea reparaţiilor după fiecare folosire.

CP32

Cuprinde:- confecţionarea şi montarea cofrajelor pentru turnarea matriţelor;- fasonarea şi montarea armăturilor pentru matriţe;- decofrarea, recondiţionarea şi sclivisirea matriţelor pe feţele de contact cu piesele prefabricate;- ungerea matriţelor cu decofrol înainte de turnarea pieselor pre-fabricate ;- revizuirea şi repararea după fiecare folosire. Nu cuprinde confecţionarea betonului.

CP35

Cuprinde :- transportul armăturilor confecţionate din depozit, la locul de montaj ;- montarea armăturilor în tipare şi ajustarea lor. Nu cuprinde confecţionarea armăturilor.

CP36

Cuprinde:— pregătirea şi tăierea la dimensiunile necesare a. pînzei bitumate a polistirenului celular şi a foliei de polietilenă;— aplicarea pe fâşiile de polistiren a barierei de vapori din folie de polietilenă şi fixarea acesteia prin lipire cu puncte de Aracet E 50 ;— amorsarea cu bitum tăiat a suprafeţelor rebordurilor de beton ;— lipirea cu bitum topit a pînzei bitumate şi a fîşiilor de polisti ren, pe rebordurile panourilor.

CP37

.Cuprinde :— repararea ştirbiturilor la muchiile exterioare ale panourilor cu mortar de ciment cu adaos de aracet E 50 M;— curăţarea şi amorsarea rosturilor ;— pregătirea fîşiilor din polistiren la dimensiunile necesare şi li pirea cu bitum cald sau aracet; — executarea etanşării propriu-zise.

CP38

Cuprinde ;— repararea, ştirbiturilor la muchiile exterioare ale panourilor cu mortar de ciment şi adaos de aracet D 50 M ;— curăţarea şi amorsarea rosturilor ;— introducerea materialelor de etanşare şi executarea etanşării propriu-zise.

CP39

Cuprinde :- tăierea foliilor de Butarom la dimensiune ; - lipirea foliilor cu Prenadez.

Page 37: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CP40

Cuprinde ;— curăţarea rosturilor şi introducerea, după caz a plăcilor sau pîslei din. vată minerală şi lipirea acestora cu adeziv din ara cet EP 25 M ;— perierea rosturilor şi pensularea cu aracet EP 25 M, pentru amorsare ;— aplicarea cu pistolul a chitului Romalchid inclusiv finisarea rostului

CP41

Nu cuprinde fişa piloţilor prevăzută la art, CP 42.

CP42

Cuprinde :— amplasarea utilajelor, sonetă sau excavator sonetă, în poziţie de batere, inclusiv deplasarea locală a acestora de la un pilot la altul şi de la o fundaţie la alta (grup de piloţi);— montarea şi demontarea capişonului metalic';— confecţionarea, montarea şi demontarea penelor de stelaj ; — baterea piloţilor pînă la cota din proiect.Nu cuprinde :spargerea betonului şi dezvelirea armăturilor la capetele piloţi lor, după batere, în vederea racordării lor în fundaţie, înclu siv îndepărtarea molozului rezultat şi formarea în grămezi in vederea evacuării; — evacuarea molozului din zona de lucru.

CP43

Cuprinde :— tasarea fundaţiilor şi a amplasamentului piloţilor ;— transportul, montarea şi manevrarea utilajelor în zona de lu cru, inclusiv a căii de rulare;— transportul betonului în zona de lucru ;— executarea prin batere a dopului de beton uscat;— înfigerea coloanei metalice, prin baterea dopului de beton;— împingerea din coloană, prin batere, a dopului şi formarea bulbului:— montarea carcasei din oţel beton precum şi eventualele completări de armături;— betonarea corpului pilotului, inclusiv extragerea; coloanei me talice.Nu cuprinde :— spargerea betonului şi dezvelirea armăturii la capătul pilotului după formare, în vederea racordării lor la fundaţie, inclusiv îndepărtarea molozului rezultat şi formarea în grămezi, în ve derea evacuării;— prepararea betonului;.— confecţionarea carcasei din oţel beton;— transportul betonului şi carcasei de la locul de preparare, respectiv confecţionare pînă la zona de lucru ;— evacuarea molozului rezultat din zona de lucru ;— calea de deplasare a sonetei, aceasta făcînd parte din lucrările de organizare de şantier.

CP45

Cuprinde :- înfigerea coloanei metalice prin baterea dopului de beton; - extragerea coloanei metalice pe porţiunea de străpungere.

CP46

Cuprinde :- trasarea poaiţiei piloţilor ;- transportul, şi manevrarea utilajelor în zona de lucru ; - montarea şi calarea pe poziţie a utilajului; - executarea găurii (forarea prin percuţie); -- confecţionarea pilotului prin turnare în gaura forată, pe etape, a cantităţii de pămînt corespunzătoare unei bune compactări, conform norinativelor în vigoare şi compactarea acestui pămînt prin lovituri repetate ale uneltelor forezei ; - transportul pămîntului în zona de lucru.Nu cuprinde costul pămîntului necesar confecţionării piloţilor furnizat în zona de lucru.

CP47

Page 38: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Cuprinde :- trasarea fundaţiilor şi amplasamentul piloţilor ;

- transportul, montarea, demontarea şi manevrarea utilajelor în zona de lucru, inclusiv a căii rulării ;- forarea coloanei, inclusiv montarea tubulaturii ;- montarea în coloană a carcasei de armături, aprovizionată în zona de lucru, inclusiv transportul în zona de lucru ;- turnarea în coloană a betonului aprovizionat în zona de lucru inclusiv reamestecarea şi transportul în zona de lucru, precum şi extragerea tubulaturii după betonare.Nu cuprinde :- spargerea betonului şi dezvelirea armăturilor la capătul piloţilor în vederea încastrării în fundaţie ;- îndepărtarea -pământului rezultat şi a molozului rezultat din spargerea betonului în vederea evacuării din zona de lucru;- prepararea betonului şi transportul pînă la zona de lucru;- confecţionarea carcasei de armături şi transportul pînă la zona de lucru ;- calea de deplasare a sonetei aceasta făcînd parte din lucrările de organizare de şantier ;- evacuarea pământului şi molozului rezultat din zona de lucru.

CP48

Cuprinde :— forarea străpungerii, inclusiv montarea şi extragerea coloanei metalice pe porţiunea de „străpungere".

CQ

Capitolul CQ Folosirea pe bază de program a mijloacelor fixeGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitoluluiCapitolul cuprinde normele de deviz pentru folosirea, pebază de program, a unor utilaje de construcţii, cofraje metalice, mijloace de susţinere şi schele metalice în cadrul lucrarilor cuprinse în celelalte capitole ale acestui indică tor denorme de deviz.La rîndul lor, normele de deviz ale acestui capitol conţin cîte două variante :— una privitoare la transportul, montarea şi demontarea respectivului mijloc fix (varianta A),— alta referitoare la utilizarea acestuia pe bază de pro gram (varianta B).2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol.La elaborarea normelor de deviz, s-au luat în considerare fondurile fixe care se folosesc de regulă pe o durată prw determinată.Pentru cofraje şi susţineri metalice s-a ţinut seama de prevederile următoarelor normative :CD 123— -79 Normativ .privind durata pe un ciclu deutilizare a echipamentelor tehnologiciiSECOM; C 140 — 79 Normativ pentru executarea lucrărilor dinbeton şi beton armat.

3, Conţinutul normelor 3.l. Lucrările prevăzute în varianta A a normelor de deviz din acest capitol sînt considerate pentru o singură operaţie efectuată în condiţii medii şi anume :pentru un transport al mijlocului fix dus-întors de la baza acestuia, respectiv de la un alt şantier ;pentru o singură montare şi demontare a macaralelorin decursul utilizării lor, în situaţia macaralelor turn fiindluat in considerare şi cazul montării şi demontării lor parţiale.Pe timpul duratei normate a acestor lucrări, se ia în con-siderare chiria mijlocului fix.3.2. Utilizarea pe bază de program prevăzută în varianta B a normelor de deviz din acest capitol se referă la o durată unitara (oră program).I n componenţa variantei B intră : - chiria pe oră program ;- consumul de combustibil, lubrifiant, enerigie electrică si de materiale de întreţinere aferente, necuprins în tariful de închiriere, pe oră program, aplicîndu-se un coeficient mediu de folosire;- retribuţia personalului necuprins în tariful de închi-riere , pe oră program, aplicîndu-se acelaşi coeficient mediu de folosire.8.3 Orele de imobilizare pentru un număr de cofraje şi esafodaje metalice care se prevăd în devize se stabilesc conform tabelului de mai jos:Articole de Tipul cofrajelor Durata programdeviz (eşafodajelor) in zile in ore

Page 39: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CQ 18 CMU pentru pereţi 7,5 60CQ 19 CMG peiitru pereţi 7,4 60CQ21 CUP 7,5 60CQ 24 CMS 6,5 52CQ 25 — CQ 33 CCMB 7,5 60CQ40 — CQ 43 mobile 7,5 60CQ 46 — CQ 48 E 75 pentru stilpi 6,5 52 CQ 49 CSK 1 6,5 52

Orele de imobilizare pentru cofrajele tip CMU şi CMC pentru planşee (CQ 18, CQ 19), dispozitivele de cofrjaj (CQ 44 CQ 45), eşafodajele E 75 pentru planşee şi grinzi (CQ 46 -CQ 48), grinzile extensibile (CQ 50 — CQ 52), popii de susţinere (CQ 53, CQ 54) se stabilesc conform tabelului de mai jos

 

în care : a. reprezintă un interval minim în zile recomandat pentru decifrarea feţelor interioare ale cofrajelor, cu menţinerea în continuare a popilor de siguranţă, în condiţii de mediu ambiant de 10 Cb. reprezintă un interval minim în zile, recomandat pentru indepărtarea popilor de siguranţă, în condiţii de mediu ambiant deb10°C;c reprezintă un interval minim în zile pentru menţinerea popilor de siguranţă, după decofrarea plăcilor şi a grinzilor, în. proportieporţie de 20% pentru deschiderile pînă Ia 6 m, de 40% pentru desehiderile mai mari de 12 m.Orele program pentru celelalte mijloace fixe (macarale, cofraije păşitoare, schele etc.) se stabilesc de proiectant pe bazaproiectului de organizare, respectiv a graficului de eşalonarea executării lucrărilor, cu acordul executantului.Pe aceeaşi bâză,, se stabileşte de proiectant şi cota de trans-port, montare şi demontare aferentă unor mijloace fixe atri-buite mai multor obiecte (spre exemplu, 0,2 buc. macara turn).4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Lucrările de transport, montare şi demontare ale mijlocului fix (varianta A) se măsoară la bucată.4.2. Utilizarea pe bază de program a utilajului, respectiv a mijlocului fix (variantele B) se măsoară la oră program.

 

CZ

Page 40: Detalii indicator C, editia 1981.doc

CAPITOLUL CZ 01 PREPARAREA BETOANELORGENERALITAŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Prezentul capitoleonţine norme de deviz pentru pre-pararea betoanelor grele şi uşoare de ciment pentru lucrări deconstrucţii industriale agrozootehnice, de locuinţe şi social-culturale şi norme pentru sporul de ciment şi pentru diverse adaosuri la betoane (plastifianţi, acceleratori de priză);1.2. S-a prevăzut prepararea mecanizată a betonului în urmatoarele, variante :— în instalaţii centralizate de preparat beton (centrală de beton semiautomatizată cu productivitate 21—40 m3 beton/oră considerată ca utilaj reprezentativ) ;— în instalaţii necentralizate (betonieră de 250 1 cu că-dere liberă);Pentru o serie de betoane de marcă pînă la B 150, careurmează să se folosească la lucrări izolate şi în cantităţi reduse (lucrări de reparaţii, îmbunătăţiri funciare etc), s-au pre vazut şi norme de deviz pentru prepararea manuală a betonului.1.3. Normele de deviz pentru prepararea betoanelor din acest capitol se referă la diferitele tipuri uzuale de beton pre-vazute în normativul C 140-79 şi caracterizate prin: marcă, lucrabilitate, tip de ciment, dimensiunea maximă a agregatelor.1.4. In cazul adoptării altor tipuri de betoane prin proiect se va preciza compoziţia betonului.Pentru înscrierea în devize a diferenţelor de cantităţi de ciment faţă de cele prevăzute în norme, se va folosi norma de deviz CZ 01 22A, „Variaţia cantităţii de ciment".1.5. In cazul în care se adoptă sorturi sau mărci de ci ment diferite de cele indicate în normele din prezentul ca pitol, consumul de ciment se va modifica luînd ca bază preve derile din „Normativ pentru. executarea lucrărilor din beton şi beton armat" C 140—79.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din acest capitol.2.1. Prescripţiile tehnice care au stat la baza elaborarii normelor de deviz din acest capitol sînt:STAS 3622-79 Betoane de timent-clasificare;C 140-79 Normativ pentru executarea lucrărilor debeton si beton armat; Ordin IGSIC 16/4-19 iunie 1982 — Folosirea raţionala a agregatelor naturale la prepararea betoânelor pentru construc ţii civile, industriale, agrozootehnice şi îmbunătăţiri funciare ; C 189-79 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea cenuşilor de termocentrală la preparareabetoanelor; P 78-78 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea siexecutarea recipienţilor din beton armat ;şi beton precompiimat pentru lichide; C 155-81 Normativ pentru prepararea şi utilizareabetoanelor cu agregate uşoare; G 122-81 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea siexecutarea lucrărilor de construcţii dinbetoane aparente cu parament brut.2.2. Dozajele medii de ciment sînt calculate pentru urma toarele condiţii medii;'2.2.1. Betoanele grele sînt preparate cu agregate naturale (nisip, pietriş şi balast 0—31 mm, 0-71 niim), corespunzătoare prevederilor din STAS 1667-76,Betoanele pînă la marca B 100 inclusiv, se prepară ex clusiv cu balast sort 0—31 mm, 0—71 mm, corectat cu nisip sort 3-7 mm,Betoanele uşoare sînt preparate cu granulit sau zgurii expandată.Agregatele sînt aduse în depozitul de zi al staţiei de beton, la punctul de preparare mecanizată necentralizată sau

de preparare manuala a betonului, ciuruite pe sorturile ne-cesare, cu granule de maximum 31 mm în afară de cazurile unde textul normei indică altfel.2.2.2. Betoanele sînt preparate cu ciment marca 25...50 în funcţie de caracteristicile betoanelor.2.2.3. Betoanele cu adaos de cenuşă de termocentrală indeplinesc condiţiile din C 189-79.2.2.4. Lucrabilitatea betoanelor grele s-a adoptat în conformitate cu normativul C 140-79.2.2.5. Au fost luate în considerare betoane avînd gradul ll de omogenitate.2.2.6. Toate, betoanele se întăresc normal în mediul am-bient (netratate termic) afara de cazurile în care prin textul normei se precizează altfel.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale.3.1.1. Consumurile specifice âe materiale din acest capitolul cuprind cantităţile medii de ciment, agregate şi apă necesare pentru prepararea unui metru cub de beton com-pact, de marcă prescrisă, inclusiv pierderile netehnologice 1a aceste materiale cauzate de transportul, manipularea şi depoziţarea lor, în ipoteza folosirii mărcilor de ciment şi sor timentelor de agregate precizate prin norme.Pierderile netehnologice luate în considerare pentru ci-ment au fost de :— 0,5% pentru prepararea betoanelor în instalaţii cen-tralizate în ipoteza aprovizionării cimentului în vrac, cu mijloace de transport speciale (vagoane: şi autocisterne)' şi a manipulării lui eu mijloace pneumatice ;— 1,5% pentru prepararea betoanelor în instalaţii necen-tralizate şi— 2% pentru prepararea manuală a betoanelor.La prepararea betoanelor în instalaţii necentralizate şi la prepararea manuală a betoanelor se consideră aprovizionarea cu ciment în saci şi manipularea manuală.

Page 41: Detalii indicator C, editia 1981.doc

Pierderile netehnologice luate în considerare pentru ce-nuşă de termocentrală au fost de 0,5% pentru preparare în instalaţii centralizate.

Pierderile netehnologice luate în considerare pentru a gregate au fost:— 1,75% pentru prepararea betoanelor în instalaţii cen tralizate ;— 2,5% pentru prepararea betoanelor în instalaţii necen tralizate şi manual.In aceste consumuri, nu sînt incluse pierderile de canti taţi de beton care rezultă la transportul şi manipularea aces tora, de la locul de preparare la locul de punere în opera Pierderile respective au fost incluse în normele de deviz in care apare betonul, în consumuri, gata preparat (capitolele CA, CG, CH etc). "Ţinînd seama de caracterul de rş,edii al datelor de calcul, pentru dozaje, cantităţile fracţionare rezultate din calcul au fost. rotunjite la kilograme întregi.3.1.2. Consumul de agregate este stabilit ţinînd seama deo densitate aparentă medie în grămadă a nisipului sort 0-3 mm de 1250 kg/m3, sort 3-7 mm de 1450 kg/m3, a pietrişului de 1550 kg/m3, iar a balastului 1600 kg/m3 (cu 2o/0 umiditate si pentru nisip şi pentru pietriş).Acolo unde în textul normelor nu se precizează altfel, a gregatele luate în considerare la stabilirea consumurilor sînt cele naturale grele (nisip şi pietriş) şi cu granule maxime de 31 mm.3.1.3. Consumul de apă reprezintă cantitatea de apă de amestec necesar obţinerii consistenţei urmărită, inclusiv apa de spălare a utilajelor de preparare a betonului.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.3.2.1. în consumurile specifice de forţe de muncă, s-au inclus forţele de muncă necesare operaţiunilor de preparare a betoanelor şi anume :— La prepararea în instalaţii centralizate : manipularea mecanizată a agregatelor şi a liantului în depozitele de zi, dozarea, alimentarea betonierei, prepararea betonului şi descărcarea lui, prin buncărul de rezervă, în mijlocul de transport | !— La prepararea în instalaţii necentralizate : manipularea manuală a agregatelor şi a liantului (aprovizionat în saci), în depozitele de zi, dozarea şi alimentarea manuală a betonierei, prepararea betonului cu betoniera şi descărcarea lui pe plat formă sau direct în mijlocul de transport (roabă, tomberon, container etc.) ;

- La prepararea manuală : aceleaşi operaţiuni ca mai sus, insa cu amestecarea manuală a betonului.8.3. Consumurile specifice de utilaj. 3.3.1. Pentru variantele de instalaţii centralizate pentru prepararea betonului, consumul de ore utilaj este stabilit înipoteza folosirii centralei semiautomatizate de beton cu 1 be-toniera de 750 1 AF (21-40 m3/oră) şi a unei scheme medii de organizare raţională a depozitului de agregate. In alcătuirea centralei intră : 1-2 silozuri de 25 t pentru ciment, dozatoarele cu agregate de ciment şi apă, 1 betoni-era de 750 1 cu amestec forţat, buncărul de livrare a betonu-lui, rezervorul de apă, compresorul de aer, schipul de alimen-tare, screperul pe cablu pentru apropierea agregatelor din de-pozitul de zi, cabina de comandă şi instalaţia pentru depozi-tarea şi încălzirea agregatelor.In cazul utilizării balastului sort 0-71 mm se va folosi betoniera cu cădere liberă.Alimentarea cu agregate a depozitului de zi, din depozitul generall, s-a considerat să se facă cu ajutorul unui buldozer.3.2.2. Pentru instalaţia necentralizată de beton a fost luata in considerare betoniera de 250 1 cu cădere liberă, alimen-tarea făcîndu-se manual.I. Condiţii de măsurare a lucrărilor:4.1. Unitatea de măsură pentru prepararea betoanelor CZ, 01 01—CZ 01 20) este metrul cub de beton compactat.Cantităţile de betoane pe mărci şi destinaţii se stabilesc pe baza de calcule, în funcţie de volumele elementelor de con-structie ce sînt de executat conform proiectului.4.2. Variaţia cantităţii de ciment (CZ 01 22A) se măsoară la kilogram iar cantităţile de aditivi (CZ 01 21) se măsoară la litru de soluţie gata preparată.Cantitatea de ciment la care se aplică norma CZ 01 22A se determina pe bază de calcul, ţinînd seama de diferenţele de consumuri dintre dozajele indicate de proiectant şi cele din norme şi de volumele betoanelor respective la care se modi-fica consumurile.

CZ0121

Cuprinde:— cântărirea adaosului;— transportul adaosului de la magazie la locul de preparare ;— prepararea soluţiei;— transportul soluţiei la betonieră.

CZ02

CAPITOLUL CZ 02PREPARAREA MORTARELOR

Page 42: Detalii indicator C, editia 1981.doc

GENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Prezentul capitol conţine norme de deviz pentru prepararea mortarelor de zidărie şi tencuieli şi o normă ajuta toare pentru prepararea varului pastă. Pentru recunoaşterea prin simbol a mortarelor, după des tinaţia lor (pentru zidărie sau pentru tencuieli), simbolul mor tarelor, pe mărci, este afectat de : litera mare Z, dacă se refera la mortarul pentru zidărie, sau litera mare T, dacă se referă la mortarul pentru tencuieli (de exemplu M 10—Z si M 10—T etc.). 1.2. Mortarele din acest capitol s-au prevăzut că se pre pară mecanizat sau manual. în cazul preparării mecanizate s-au avut în vedere următoarele variante:— în staţii centralizate ele preparat beton şi mortar cu utilaj mediu cu productivitate 8—20 m3/oră ;— în instalaţii centralizate de preparat beton şi mortar cu laxorul de 200 l.1.3. Normele de deviz pentru prepararea mortarelor din acest capitol se referă la cele mai uzuale mărci de mortare in tîlnite în practica executării, lucrărilor de construcţii civile si industriale şi anume :1.3.1. Pentru mortarele folosite la lucrările de zidărie :— M 10—-Z, pentru zidăriile obişnuite de cărămidă sau înlocuitori;— M 25—Z, pentru zidăriile obişnuite de cărămidă sau înlocuitori ;

— M 50—Z, pentru zidăriile de piatră. în orice regiune si a celor de cărămidă sau înlocuitori, care se execută în re-giuni seismice ; — M 100—Z, pentru zidării speciale la coşuri de .fum plate, zidării traforate pentru parapete etc;1.3.2. Pentru mortare folosite la lucrările de tencuieli:— M 4—T, pentru tencuieli obişnuite la interiorul con-structiilor;— M 10—T, pentru tencuieli obişnuite la interiorul con-structiilor;— M 25—T, pentru tencuieli obişnuite exterioare ;— M 50—-T, pentru profile şi brîuri trase ;— M 100—T, pentru tencuieli speciale (similipiatră, scli-visite, etc).1.4. în cazuri justificate {la lucrări importante, în condi-tii de mediu agresiv sau solicitări speciale etc), proiectantul poate prevedea şi alte mărci de mortare decît cele indicate în normele din prezentul capitol. Pentru înscrierea în devize a inferenţelor de ciment — în plus sau în minus — faţă de cele prevăzute în norme, se va folosi norma de deviz CZ Ol 22 A.2. Condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol.2.1. Prescripţiile tehnice care au stat la baza elaborării normelor de deviz din capitolul CZ 02 sînt:— C 17—78. Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.— C 19—77. Instrucţiuni pentru folosirea cimentului în construcţii.— Decizia ICCPDC nr. 35—80, privind completarea şi modificarea la C 17—78 cu prevederi pentru mortare cu cenuşă de termocentrală.3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materiale.3.1.1. Consumurile specifice de materiale din normele de deviz din prezentul capitol cuprind cantităţile medii de mate-

riale (lianţi, agregate etc.) necesare pentru prepararea unul metru cub de mortar, inclusiv pierderile netehnologice de ma teriale cauzate de transportul, manipularea şi depozitarea lor.Pierderile netehnologice luate în considerare pentru ci ment au fost de:— 0,5% pentru prepararea mortarelor în instalaţii centra lizate în ipoteza aprovizionării cimentului în vrac cu mijloace de transport speciale (vagoane şi autocisterne) şi a manipularii lor cu mijloace pneumatice;— 1,5% pentru prepararea mortarelor în instalaţii necen tralizate;— 2,0% pentru prepararea manuală a mortarelor.La prepararea mortarelor în instalaţii necentralizate şi la prepararea manuală a mortarelor se consideră aprovizionarea cu ciment în saci şi manipularea manuală.Pierderile netehnologice luate în considerare pentru agre gate au fost de :— 2,0o/o - pentru prepararea mortarelor la instalaţii cen tralizate;— 2,5% pentru prepararea mortarelor în instalaţii ne centralizate şi prepararea manuală.Pierderile netehnologice luate în considerare pentru ce nusă de termocentrală au fost de 0,5% în ipoteza prepararii mortarelor în instalaţii centralizate.In aceste consumuri nu sînt incluse pierderile de mortar, care rezultă la transportul şi manipularea lui de la locul de preparare la locul de punere în operă. Aceste pierderi au fost incluse în normele de deviz în care mortarul apare în consu muri gata preparat (capitolele CF, CJ etc.)3.1.2. Consumul de nisip este stabilit în ipoteza că a cesta este aprovizionat în depozitul de zi al centralei de mor tar, respectiv lîngă malaxor, gata sortat în funcţie de desti naţia mortarului (nisip 0—3 mm, 3—7 mm pentru mortarele de zidărie şi 0—3 mm pentru mortarele de tencuieli).Densitatea aparenţă medie, în grămadă, a nisipului cu granulaţia 0—-3 mm s-a considerat 1250 kg/m3 iar a nisipului cu granulaţia de 3—7 mm s-a considerat 1450 kg/m3, ambele corespunzătoare unei umidităţi de 2%

Page 43: Detalii indicator C, editia 1981.doc

In cazul mortarelor preparate cu var hidratat, consumurile specifice sînt exprimate în kilograme considerindu-se o greutate specifică de 600 kg/m8.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.3.2.1. Consumurile specifice de forţe de muncă din normele de deviz pentru mortare cuprind numai operaţiunile necesare pentru prepararea acestora şi anume:— In instalaţii centralizate: manipularea mecanică a nisipului şi manipularea manuală a lianţilor (pastă de var, var hidratat şi ciment), în depozitul de zi, dozarea şi alimentarea manuală a betonierei, prepararea mortarului şi descărcarea lui prin buncărul de rezervă, în mijlocul de transport.— In instalaţii necentralizate : manipularea manuală a nisipului, lianţilor (pastă de var, var hidratat şi ciment) şi adausurilor, în depozitul de zi, dozarea şi alimentarea manuală a malaxorului, prepararea mortarului şi descărcarea lui pe platformă sau direct în mijlocul de transport (roabă, tomberon etc).— Prepararea manuală cuprinde aceleaşi operaţiuni ca şi prepararea în instalaţii necentralizate, cu deosebire că a-mestecarea propriu-zisă se face manual, în tărgi special a-menajate.3.3. Consumurile specifice de ore utilaj.3.3.1. In cazul preparării mortarului în instalaţii centralizate, consumul de ore utilaj este stabilit în ipoteza folosirii unei centrale de beton şi mortar semiautomatizate, prevăzută cu betoniere cu amestec forţat de 250 litri şi a unei organizări raţionale a depozitului de agregate şi lianţi.în alcătuirea centralei de beton şi mortar de 8—20m3/oră;se includ : o betonieră de 250 1 cu amestec forţat cu motor e-lectric, lopată mecanică cu dispozitivul de ghidare, eşafodajul pentru betonieră, buncărul pentru mortar cu eşafodajul respectiv, lada pentru depozitarea varului pastă.In instalaţia centralizată pentru prepararea mortarului nu sînt cuprinse utilajele instalaţiei pentru stingerea, varului, considerată ca o gospodărire aparte, inclusă în norma de deviz CZ 02 10.

3.3.2. Pentru instalaţia necentralizată de preparare a mor tarului a fost luat în considerare malaxorul de 200 l, alimen tarea făcîndu-se manual.4. Condiţii de măsurare a lucrărilor4.1. Unitatea de măsură pentru prepararea mortarelor (CZ 02 01-CZ 02 09) este metrul cub de mortar real pus in operă, gata compactat.4.2. Cantităţile de mortar, pe mărci şi calităţi, se stabi lesc pe bază de calcule, în funcţie de volumele de lucrări, ce sînt de executat (zidării, tencuieii etc.) şi de consumurile spe cifice de mortare prevăzute ca atare în normele de deviz respective.4.3. Prepararea varului pastă (CZ 02 10) se măsoara la metru cub de var pastă de consistenţă normală (circa 1400 kg/m;'), cantitatea determinîndu-se pe baza necesarului de mortar şi a consumurilor specifice de var pastă cuprinse la acestea.

CZ0210

Cuprinde :— stingerea varului . bulgări şi depozitarea lui în gropi special amenajate;— scoaterea din groapă a pastei de var pentru a fi expediată ;— încărcarea în mijlocul de transport.

CZ03

CAPITOLUL CZ 03 CONFECŢIONAREA ARMATURILOR PENTRU BETONGENERALITĂŢI1. Conţinutul capitolului1.1. Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru— confecţionarea armăturilor şi a plaselor sudate pen tru beton armat;— confecţionarea tecilor şi a fasciculelor pentru beton precomprimat.1.2. Confecţionarea armăturilor s-a considerat în doua variante: în ateliere centralizate şi în ateliere de şantier,1.3. Normele de deviz pentru montarea armăturilor, a fasciculelor pentru beton precomprimat şi a plaselor sudate sînt cuprinse în capitolul CC al acestui indicator.2. Condiţii tehnice speciale avute in vedere la elaborarea normelor din acest capitol2.1. La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de prevederile următoarelor prescripţii teh nice, cu privire la executarea lucrărilor :C 140—79 Normativ pentru executarea lucrărilor de be ton şi beton armat.C 21—77 Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de beton precomprimat.STAS 438/1—80 Oţel beton laminat la cald.STAS 438/2—80 Sîrmă trasă pentru beton armat.STAS 6482/2,3,4—80 (Sîrmă de oţel pentru betonSTAS 6482/1—73 precomprimat)

3. Conţinutul normelor3.1. Consumurile specifice de materialeIn consumurile specifice de materiale, sînt cuprinse atit cantităţile de materiale efectiv înglobate în unitatea de

Page 44: Detalii indicator C, editia 1981.doc

lucrare cit şi cele corespunzătoare unor pierderi tehnologice raţionale.Pentru confecţionarea armăturilor de orice fel s-a luat în consideraţie o cotă de pierderi tehnologice de 2% rezultată prin tăierea barelor la lungimile prevăzute în planurile de armare.In cazul confecţionării plaselor sudate în ateliere centralizate, s-a luat în consideraţie o cotă de pierderi tehnologice de l,5%.3.2. Consumurile specifice de forţe de muncă.3.2.1. La stabilirea consumurilor de forţe de muncă, s-a considerat că :— materialele se găsesc aduse la atelierul de armături în vederea confecţionării;— elementele fasonate se depozitează în depozitul atelierului de armături.3.2.2. In cadrul confecţionării în ateliere centralizate a armăturilor, s-au luat în consideraţie următoarele operaţiuni: — descolăcirea mecanică a oţelului beton cu troliul electric ;— dezdoirea şi îndreptarea manuală a oţelului-beton livrat în legături;— tăierea mecanică a oţelului-beton, cu maşina automată de îndreptat şi tăiat oţel-beton cu stanţa electrică de tăiat oţel-beton;— executarea mecanică a îndoiturilor, cu maşina de fasonat oţel-beton;— executarea sudurilor pentru carcase şi plase sudate ;— manipularea materialului metalic în întregul proces de producţie, de la preluarea materialului brut şi pînă la depozitarea materialului fasdnat în depozitul de atelier.3.2.3. In cazul confecţionării în ateliere de şantier, o-peraţiile se execută astfel:— descolăcirea mecanică a oţelului-beton cu troliul e-lectric sau manual şi dezdoirea şi îndreptarea manuală a oţelului-beton livrat în legături .— tăierea la dimensiuni a barelor cu foarfecă sau cu stanţa manuală;— fasonarea manuală a barelor ;— executarea materialului metalic în întregul proces de producţie de la preluarea materialului brut şi pînă la de pozitarea materialului fasonat în depozitul de atelier.3.3. Consumurile specifice de ore utilajîn norme sînt prevăzute consumurile specifice de ore utilaj pentru confecţionarea armăturilor în ateliere centralizate, atelierele de şantier fiind dotate cu utilaje ale caror costuri se suportă din cota de cheltuieli indirecte.4. Condiţii de măsurare a lucrărilorIn cadrul măsurării lucrărilor pentru armături obişnuiteI atît armăturile principale de rezistenţă (barele principale şj etrierii), cît şi barele constructive, reparaţiile — distanţierii speciali (capre etc.) se vor indica de proiectant în planul de armare, măsurătoarea făcîndu-se după cum urmează:4.1. Lucrările de confecţionare a armăturilor propriu-zisa şi a plaselor sudate (CZ 03 01 — CZ 03 05); se măsoară in kilograme, prin înmulţirea lungimii desfăşurate a barelor, stabilită pe diametre, conform planului de armare, cu masa (greutatea) pe metru a acestora, conform precizărilor date la punctul 4.1. din „Generalităţile" capitolului CC „Montarea armăturilor pentru beton".4.2. Tecile pentru armăturile pretensionate (CZ 03 06) se măsoară la metru, conform prevederilor din proiect.4.3. Fasciculele din sîrmă pentru beton precomprimat SBP (CZ 03 07) se măsoară conform precizărilor de la punctul 4.2. din „Generalităţile" capitolului CC.

CZ0306

Cuprinde confectionarea tecilor, a mansoanelor de imbinare a tronsoanelor si a tuburilor pentru aerisire

CZ0307

Cuprinde:— descolăcirea colacilor din sîrmă SBP ;— tăierea sîrmelor la dimensiunile necesare;— confecţionarea fasciculelor si a resoartelor.