Despre Populaţie

532

Click here to load reader

description

Despre Populaţie

Transcript of Despre Populaţie

  • www.dacoromanica.ro

  • DIN ECONOMIA SOCIALA

    DESPRE

    POPULATIEI )E

    EMANUEL SOCOR

    0 AEL-----

    1 9 1 3

    Editura Libra/lei SOCEC & Co. Societate AnonimaSUCURSALA IASI

    www.dacoromanica.ro

  • INST1TUTUL DE ARTE GRAFICE N. V. tjTEFANIU & Co-IA I

    www.dacoromanica.ro

  • PREFA T A

    Economia SociaPci, a$a cum o concepem nor,ca hind discipliner, in al arra domeniu se coprindtoate chestiunile teoretice $i practice atingitoarede viata econoMica a societdtii omene$ti, a luatin ultimul timp o dezvoltare $tiintificd $i o in-semndtate practica colosald. Ea este astdzi, frcontestare, cea mai importantd, dintre toate 6tiin-tele sociale. Explicatia acestei dezvoltdri $i in-sommdtdti, pe care a cdpdtat-o in timpul din urnidEconomia Sociald, pu ni-o poate da, desigur, rumse crede in genere, vechiul dicton: primum riveredeinde philosophari. Cdci clacd e adevdrat, cd, o-mul pentru a putea cugeta, trebue si trdiascd$i deci sd-61 procure cele necesare vietii; nu emai putin adevdrat insd, cd pentru a-6i puteaprocura subsistentele, deci pentru a puteaomul a trebuit si cugete. dacd in cugetarea o-meneascd asupra mijloacelor de dobindire a sub-sistentelor trebue sd vedem nucleul originar al

    economice de astdzi, am comite o mareeroare, dacd am crede, cd dezvoltarea $i impor-tante& Economier Socialesi in special a Econo-kmiei Sociale teoretice, se datore6te acester nece-sitatir aproape care-1 sileste pe om sd, en-gete la porcurarea subsistentelor sale. Dacii arfi a$a, atunci nu ne-am putea explica, cum de

    rdmas aceastd 6tiinta atit de inapoiatd in mij-locul unor popoare mari si a unor civilizatir strd-

    cum au lost popoarele 6i civilizatiile din

    trig,L9i

    fizice,

    a

    incite,

    ihiofii

    www.dacoromanica.ro

  • IV

    antichitate. Daca ar fi asa, dacd dezvoltarea siimportanta Economiei Sociale ar purcede din gin-direa omeneascd asupra mijloacelor de dobindirea subsistentelor ietii, cum ne-am putea explicafenomenul curios, cI popoarele antichitalii au cut-tivat atit de mult, atit de intens si cu atita succesfilosofia, artele si chiar stiintele naturale, si Waltprodus nimic sau aproape nimic pe terenul cuge-tdrii economice?

    Nu; desigur, tocmai faptul c tiiata ero-nomicd este nowi, dovedeste si cauzele dez-volt ?iri ei ca atare sint noud, si deci in afard devechea si eterna, in trecut viitor, cugetare o-.meneascd pentru procurarea mijloacelor de exis-tentd. Vechiul dicton latin, amintit mai sus, nuni poate explica nimic.

    In altd directie trebue sd cdutdm cauzele dez-voltdrii si importantei Economiei Sociale. Ele re-zidd in insdsi ivirea, stabilirea si functionarearegimului capitalist, care odatd cu dezvoltarealul uriasd si civilizatoare a dat nastere la o sunuide probleme noud, importante, pe cari le coprin-dem in denumirea generica: problema sociald,si a cdrei conceptiune, discutie si rezolvire i,m-parte in (late tabere nu, numailumea cugetalorilor,ci chiar societatea in genere si clasele ce o for-meazd. Chestiunea salarului si a populatiel, ches-tiunea valorii, a rentei, a profitului, chestiuneacapitalului, a trusturilor etc... iatti citeva din nu-meroasele probleme, pe cari le-a produs capitalis-

    cu a criror dezbatere stiintificd si solutiunepracticd are a se ocupa Economia Sociald si cari,imnpreunc en alte probleme ce ii sint conexe, cons-tituese problema sociald.

    Dar aceste chestiuni, ca si problema socialdfin genere, nu sint numai chestiuni teoretice cimai ales practice, intru,cit ele sint de atributulvieti si organismului economic al societatii si

    c4

    si

    Mut,

    www.dacoromanica.ro

  • constituesc insa$i problema existenta sociale agenului uMan. Daca teoreticeste ele intereseaza$i pasioneaza un numdr mai mult sau nia putinrestrins de oameni, prin relatiunea lor intim%insd cu viata economicd sau mai exactprinfaptul, cd in ele se cvintesentiazd insa-$i viataeconomica a societatii moderne, interesul lorpractic este cu mult mai mare, se desfrisoard dela straturile cele mai inalte ale sorietatii pandla cele mai adinci $i pasioneaza, cu toatd inten-saatea sentimentala $i intelectuald re 0 poatedetermina, intreaga societate omeneasca. ln acestfapt simplu si evident sta tot secretul dezvoltarit$i importanta covir$itoare a Economia Sociale.

    Dar la acest fapt s'a addogat $i Ufl altul,care a contribuit de asemenea la dezvoltarea E-conomia Sociale. Acest fapt social este: ivireacurentelor renovaloare, cari au luptat si lupta,fie pentru infaptuirea idealulut lor inchegat In-tr"un anumit plan de organizare economica, so-ci&a, politica etc..., fie pentru, a gra,bi evolutiasocietdtii, care in mod firesc tinde la realizareatidealulul lor. Renovatori sau reformatori, idea-

    sau oricari ar Ii ioricum s'ar denumi, cu totii dau lupta pe terenul

    economice a sorietatii $i discula, criticd,darma si construesc teoriile privitoare toemai laproblemele, cari formeaza eimpul cercetdrilor E-conomiei sociale. Lupta sociala In societatea mo-derna, fie cd se limiteazd numai la lupta eco-nomica propriu zisd, fie cd imbracd $i raracterulpolitic, intereseazd in primul loc stiinta econo-Mica, 6i nu poate fi observatd, studiata, caracte-rizatd decit prin $tiinta economicd. A$a se $i ex-plied pentru ce reformatori ca Quesnay si Turgotsau revolutionari ca Proudhon $i Marx s'au dedatcu toata pasiunea puterniculut lor temperament

    V

    li$ti-utopi$ti

    vietii

    www.dacoromanica.ro

  • VI

    si inaltei lor intelectualiteiti studiului Economieisociale.

    Rezultatul a fost, cd literatura stiintii eco-nomice in special, si a Economiei Sociale in ge-nere, a crescut enorm in decursul ultimului sc-oot, iar importanta ei a devenit atit de evidentei,inqt dupd mem spuneam mai sus ea e con-sideratil ca cea mai importantd dintre tiintelesociale.

    De aceia, cu multd clreptate spune d. N. Ba-silescu1):

    Studiul EconoMiei Politice a devenit, clard,in societritile moderne, o trebuintd de viatd;

    Partizani ai ordinei de lucruri existente,reformatori de scoala vechie sau de scoala now",toti trebue, sei ne pregritim, pentru a comparein marele proces social, care, mine se va des-,chide inaintea noastrd.

    0 nouci revolutiune sociald,intr'adeveir,mai intense" si na largd decit cea de la finelesecolului trecutse anuntd" !

    Cu aceastei iMportantd, pe rare o are Econo-Mia Sociald, nu e de mirare, cd in tclrile dinoccident se dei o atentiune deosebitd studiuluiei. In. Anglia si Germania mai ales studiul Econo-mia Sociale intereseazd lumea intelectuald in a-celas grad ca si toate relelalte stiinte, al ea I' OTstudin searniet facerea unei cariere, a unei pro-fesiuni. La noi lucrurile stau cu totul altfel. Stu-diul Economia Sociale in tara noastrd se facecu totul incoMplect 6i nUmai ca ceva accesor lafacultatea juridic&

    Dar daca faptul acesta era oarecum justifi-cat prind in timpul din urmd, asteizi nu mai are

    1) Introductiune la Economia Politica 1893 pag. 92.

    www.dacoromanica.ro

  • VII

    o justificare. Intratd pe carlea dezvolt4riicapitaliste, societatea romineased ni oferei aproa-pe acelas spectacol ca 6i societatea popoarelordin apus. Avem si noi problema noastra sociald,care, dacd nu e chiar cea din apus, este insd totatit de grace( si cere o rezolvire urgentd. ln ulti-mul capitol al acestei lucretri, 'in care vom vorbisi despre politica populatiei in Romania, vomvedea, una din laturile problemei sociale de lanot, si atunci, ne vom putea da mai bine seamade necesitatea studiului serios si aprofunclat alEconomiei sociale.

    lndustria mare, care naste 'in tara noastrl;grecele si lookout-urile ce se produc ca o conse-cintd inevitabild a marit industrii; organizdrileeconomice de clasd, ce se incheagei atit din par-tea claselor muncitoare cit i din aceia a claselorcapitaliste; legislatia muncii, care se iveste camsiioasd, ce-i drept, dar care va trebui sa ia o dez-voltare mai mare, nu sint toate acestea puter-nice dovezi, cd tiinta econthnica trebue s4 iesedin feigasul strimt si pur teoretic, pentru a 'im-br4fisa cu cercetdrile ei cimpid vast al marl-lor probleme ce bat la poarta noastreeconomice?

    Sintem feirel si aceasta s'a spas deatite-ori la o cotiturci a evolutiel noastre. 0 nouaviatci economica se desfdsoard inaintea ochilornostri, viata econami,cd a tdrilor capitaliste.desi, noi flU putem avea optimismul neteirmurital marilor ideologi de la sfirsitul sec. al 18-leapentru cei stim din experienta teirlior din apus,c aceasta now/ viatd are matte cusururi, totusi,o dorim din tot sufletul, caci numat in ea vedemscdparea din starea inferioarei si deplarabilei 'incare sintem astdzi. Dar tocmal de aceia trebuesd ne familiarizeim cu stiinta, pe care experzentaaltor popoare, cari trdesc aceastd viatd, a pro-

    nic

    viefii"

    ndoiaLa

    fbi

    www.dacoromanica.ro

  • VIII

    dus-o. i vom fi au atit mai in stare de a neadapta acestei vieti, vom fi cu atit mai apti, dea-i mai netezi asperitclfile si a o mai 'indulci, cucit vom pdtrunde mai adinc adevdrurile si prin-cipiile Econonviei Sociale.

    Cu cit vom face aceasta mai repede si maitemeinic, cu atit va fi mai bine.

    Una din problemele cele mai importante aleEconomiei Sociale este problema populatia, des-pre care trateazd prezenta lucrare. Zicem anadintre cele mai importante, pentru cei studiarea,sub toate raporturile "ei, a activitdtii economicea populatiei este insusi obiectul Economiei So-ciale. k5"i, din acest punct de vedere, am puteaspune, ca problema populatia este chiar cea maiimportantd ; dacii alte probleme, cum sint: pro-blema productivitcitii muncii, a salarului, a re-partifiei mijloacelor de existelltd, a cooperatiaetc... nu s'ar prezenta cu mai multii gravitatesi nu ar solicita solutiuni mai urgente.

    Lucrarea aceasta nu este o monografie apopulatiei, pentru c noi nu ne-am indeletnicit,Idecit cu, una din problemele, desigur cea maiimportantd, din cite constiluesc chestinnea point-

    si anume: problema mnmn if iril oamenitor.Dacd am depasit intrucitva domeniul acestei pro-bleme speciale, si am abordat chestiuni, cari pri-vesc statistica populafiei, am feicut-o numal sprea fixa citeva regule si date, cari trebueau niserveascd la dezbaterea problentiidupei cum lesne se poate vedea din coprims'ul lu-creirii. 0 monografie complectd asupra populatieiiese din cadrul Economiei Sociale.

    Demografia, care se ocupd cu studiul pro-blemei populatiei in toatcl intinderea ei, separte in urmdtoarele trei marl capitole: Statis-

    *

    latiei,

    seiinmultirii,

    *

    im-

    www.dacoromanica.ro

  • TX

    tica,.Teoria si Politica populatiei. im-prirtzre generalmente admisii in stiintri am adop-tal-o si noi cv1 o modificare, pe care o credemabsolut logic i tiintifici. Evolutia teoriei in-multirii populatiei se coprinde, dupti mai totiautorii, ultimul capitol al Demografiel si facedeci parte din Politica populatiei. Noi credem,elI evolutia teoriei face parte din capitolul re-lativ la teoriv populatiei din urmaloarele clounmotive:

    1. Evolufia teoriei, populatiei nu este dugicum denumirea ei ni aratcl decit istoriculei, adecri expunerea cronologicri a diferitelorreri concepfiuni, sisteme ce s'au produs in de-cursul timpului asupra teoriei populatiei (noi neref erim aici nunua la teoria, care caut,i explicefenomenul populatiei si deci, orideciteon vorbim despre teoria populatiei, in(elegem leo-ria inmulfirii). Aa fund, evolutia teoriei popu-lafiei face parte integrantl din capitolul al 2-leaal Demografiel, care trateazti despre teoria

    Aceasta este cu, atit mai adevrirat, cusupus4 unei cercetriri critice, asa cum, facem inprezenta lucrare erolutia teoriei serreste in prin-cipal la stabilirea legii de inmultire, care nu-i'decit expresia sintetica a teoriei sicare prin urmare, si ea trebue 8,1 fie coprinsriin acelas capitol al teoriel populatiei.

    2. Politica populatiei nu este decit totalitatcaprincipiilor 6i mdsurilor practice, deduse din le-yea, inmulfirii. Expunerea, analizarea critieri aacestor principii, si neisuri, examinarea copse-cintelor ion formeazd ultimul capitol al demogra-fiei. Dar ce au a face toate acestea en erolutiateoriei? Natural, cri s'ar putea face istoricul po-liticei populatiei, adeal sci se expumi, in mod cro-nolo* principiile si mrisurile practice, ce s'auaplicat diferitele timpuri, en privire la feno-

    _Iceasta

    in

    insdei

    saiwnni If iril

    inmulfiril;

    in

    pops-

    www.dacoromanica.ro

  • X

    Menul oamenilor, $i desigur, cc o ase-menea opera n'ar fi inutiki. Acest istoric fireste,

    va intra in capitolul politice populatiei. Darevolufia teoriesi populatiei nu poate avea alt loc,credem nos?", decit acela ce i-am dat.

    0 altei modificare, ce ni s'a pdrut necesardpentru infelegerea justd a evolutiel teoriesi, esteaceia cu privire la neomalthusianism. in genere,prin neomalthusianism se intelege in $tiintd mi$-carea ce s'a produs in Anglia intre anii 1877 78pentru propidvdduirea rezervei morale. Noi amcrezut cei e bine, ca intre malthusianii teoreticisd facem o distinctiune. Natural cei aceia, carisusfin doctrina lul Malthus, a$a cum a conce-put-o $i fomulat-o acesta, malthusiani pur$i simplu. Dar oare aceia$ caracterizare se euvine$i acelora dintre partizanii lu,si Malthus, cari su-pun doctrina acestuia critice i simt nevoia u-nei revizairi, a ei? Desigur cei nu. Este intre a,-ceste douei categorii de autoriodeosebire,carenupoate fi neglijaa fiindcd clasificarea ce o faceRobert von Mold ni se pare $i nesisteMaticd $iingreundtoare-Adespre aceastei clasificare vorbim

    coprinsul lucrana am coprins sub rubrica neo-malthusianismului nu numai pe autoril mi$Cdniidin Anglia dintre anil 1877-78, ci $i pe ace$tidin urmei autori, earl,, nu inteleg temeinicia die-

    magister dixit.

    in ultimil capitol al lucrdrii, dupd ce vor-him despre politica populatiei in genere, ne oprimasupra politice populatiei in Romdnia. Dourt mo-tive ne-au determinat la aceasta. in prima rindinteresul ce trebue sei-1 avem pentru noi in$4-ne;in al doilea rind, faptul, cd tara noastrd nefiindpe aceia$ treaptei, de dezvoltare economico-sociald

    tcirile din apus, politica populatiel la noi tre-hue sei sufere oarecari modificeiri. Dar vorbind

    inmultiat

    cif

    simt

    $i

    in

    tonului:*

    cu

    www.dacoromanica.ro

  • XI

    despre politica poyalatiei in Romeinia a trebuitset ne ocupcirm, si, de problemele speciale ce s'auprodus la noi, cum sint intre altele: chestiuneaevreiascei si industrializarea teirii, prima chesti-une mai ales avind o legdturd intimet cu politicapopulatiei in tara noastrd.

    Cercetind chestiunea evreiascd, am geisit ceisolutiunea ei, care nu poate fi si nu va fi altadecit egalizarea politicii i civild a evreilor curominii, intimpind cloud una derivinddin interesul egoist al ?mei infime categorii deromini, cari pun mai presus interesele ion per-sonale decit interesele neamului si ale stalului;6i ceakatei derivind din ignoranta in care zac ince'la noi straturile democratice ale poporului. Avemconvingerea insd, cd va veni o vreme, and sti-inta va peitrunde in straturi din ce in ce mai largi,va determina formarea unei opinii, publice, careva sti sd impunei solutiunile juste si, conformeinteresului general tuturor problemelor, ce asteizine mnpiizinntd. Acea vreme nu va intirzia.

    Em. Socor

    Mnchen 12 Illnie 11)12.

    dificultciti:

    www.dacoromanica.ro

  • TABLA DE MAT,ERII

    Pag.

    Prefatd . . . III-XIgabla de ntaterii . XII-XVIIErata . . XVIIIIntroducere . . 1-18

    Generalitatiimportanta studiului popu-latiel in Economia Sociald ; locul acestui stu-diu in tratate

    Cap I. Statistica Populatiei 19-28

    Statica populatieicifra populatiel ; po-pulatia dupd sex ; populatia dupd vrista ; popu-latia dupd starea civild ; populatia dupa sti-inta de carte ; populatia dupa ocupatil siclase 20 36

    Dinamica populatieina$terile, cifraCasatoriile, cifra nuptiahtatii. Decesele,

    cifra mortalitAtii ; viata probabild ; viata mij-locie. emigrarea, inligrarea. Cres-terea populatiei ; scaderea populatiel 36 39

    Cap. II. Teoria PopulatZei generalitAti Go 64

    Istoricul teoriei inmultirii impartirealui . . . . . . . 65 66

    Teoria inmultirii in stare fragntentard.G. Botero, C. Beccaria, V. de Mirabeau, J. Ste-uart, Herrenschwand, A. Smith, I. Townsend,Vauban, Temple, Genovesi, Franklin . . 67-70

    Teoria inmultirii ca sistem $tiintifie. G.Ortes, conceptiunea problemii inmultirii, obsta-

    .

    . . . .

    . . . . . . .

    nata-Math.

    Migratiile:.

    .

    . .

    www.dacoromanica.ro

  • XIII

    Pag.

    colele inmultirii oamenilorrestabilirea unutadevar istoric.Th. R. Malthus. ImprejurA-rile in cari a seris Malthus, polemiea lui cuW. Godwin. Opera lig Malthus asupra popu-latiel ; teoria inniultirii, obstacolele preventi-ve .5i rrepresive. Legea inmultirit i consecinteleel ; celebritatca lui Malthus. Consideratiunigenerale asupra doctrinel lul Malthus 71 87

    Malthusianismul generalitati. Malthu-sianismul propriu zis nemnalthusianismul . . 88

    Malthusianismul propriu zisJ. B. Say,H. Luden, P. Rosi, D. Ricardo, W. Th. Thorn-ton, J. St. Mill, Ein Doktor der Medizin, J.Gamier, Ch. Darwin, E. Haeckel, A. Batbie,W. Roscher, G. v. Rumelin, A. Wagner, G.Cohn, Ch. Letourneau, Buckle, K. Th. Rein-hold, Cairnes, Walker, M. Block, L. Cossa, A.Fr. v. Firks 89-119

    Neomah husianismul generalitati. A.Qutelet, R. v. Mold, K. G. Winkelblech, Fr.A. Lange, H. Baudrillart, A. E. F. Schffle, E.de Laveleye, A. Messedaglia, I. Conrad, 0-. deMolinari, N. Colajanni, G. Schnapper-Arndt, A.C. Cuza 120-130

    Neomalthusianismul practie. Bradlaugh,A. Besant 150-132

    Antimalthusianismul generalitilti. S. deSismondi, A. H. Everttt, .T. Droz, G. Ensor, N.W. Senior, S. Gray, I. Graham, Alorel-Vind,M. Th. Sadler, Villeneuve-Bargemont, Fr. List,A. Blanqui, H. Ch. Carey, T. Doubleday, .1.Guillard, Fr. Bastiat, H. Spencer, J. G. Cour-celle-Seneuill, A. Liesse, E. Levasseur. Y.Guyot, P. L. Beaulieu, A. Ott, I. Vanni, Ed.Villey, W. Bagehot, H. Sidgwick, D. G. Rich-tie, Fr. Galton, I. K. Ingram. A. Loria, Th. F.Brentano, A. Marshall, A. Dumont, W. Neu-math, N. A. Alesandrini, Fr. S. Nitti,Sehmoller, H. Denis, V. Pareto, Ch. Gide,L. Brentano . 153 228

    Secialis,tii ea antimalthusianigenerali-tati. W. Godwin, Ch. Fourier, P. Leroux, P. .T.Proudhon, N. Tchernychewsky, F. Lassalle,

    .

    . . . . .

    . . . . . .

    . . . . . .

    0.

    . . . . .

    www.dacoromanica.ro

  • XIV

    Pag.

    K. Marx, K. Bodbertus, E. Dahring, H. Geor-ge, K. Kautsky, A. Bebel, P. Kropotkine, E.Vandervelde 229-284

    Critica teoriilor Inmultirii necesita-tea et 285-286

    &sternal malthasianexpunere succint a.Diviziunea legit de inmultire: legea de itnnul-tire ca tendinta 5i legea de inmultire realaopozitia dintre aceste doua legi. Legea de in-malfire ca tendintd: progresiile lin Malthussint arbitrare ; perioada de dublare a popula-tiel este deasemenea arbitrara ; progresia arit-metica este o deductiune eronata din princi-piul vietil ; subsistentele sporesc mat repededecit populatia ; concluziuni. Legea de ininal-tire reald: rectificarea ci ; analogia dintre om.5i celelalte fiinte ; deosebirt importante ; teoriaproductivitath descreseinde a pamintulut ; des-cresterea produetivitatil este in sistemul mal-thusian relativa ; productivitat ea pamintulutcre5te, cauzele ; hmitarea populatiel la can-titatea mijloacelor de existentA falsitatea a-cestei teorit ; cercul mijloacclor de existentaeste determinat do facultatea de producere apopulatiei ; mifloaee de subsistenta 5i mijloacede existenta ; polemica SismondiJ. B. Say ;iperdemia in sistemul malthusian ; falsitateaiperdemiet absoluterealitatea iperdemiet re-lative ; concluziunipesimismul malthusian 5iinfluenta lut in literatura 5i in politica econo-micA 286-339

    Teoria lui Fr. List legea capaciratii po-pulatim ; concluzie import ant a . 340

    Teoria lul A. Gaillard demnostrare prinrationament i experienta. Falsitatea acesteiteorif 341-345

    Teoria lui H. Spencer antagonismuldintre individuatie 5i geneza ; analogia introinmultirea oamenilor 5i a celorlalte fiinte or-ganizate ; imposibilitatea apheciril principiuluibiologic al inmffitirit 345-352

    Teoria lu Courcelle-Seneailcifra nece-sara a populatici ; rigiditatea formulef lui C.

    . . . . .

    .-

    -

    ei

    . . . . . . .

    . .

    . . . . . . .

    . . . .

    . .

    www.dacoromanica.ro

  • XV.

    Pag.

    Seneuil ; ignorarea fenomenului supraprodue-tief si al iperdemief ; inaplieabilitatea ef ge-nerald . . . 352-356

    Teoria lul K. Marxiperdemia relativ ;caracterul social al fenomenului inmultirif ; teo-ria luf Marx este ineomplectil . . 357-338

    Teoria lul A. Dumont 1e,gea capilari-tatil sociale ; unilateralitatea ef ; capilaritateasociala nu caracterizeaza societatile democra-tice si egalitare si nu este o lege generala ainmultirit 358-364

    Teoria lui Fr. S. X it ti lege conditio-nahl a lunet societatf viitoare . 361-365

    Imposibilitatea unei legi generale a in-multirii. Natura sociala a fenomenului

    ; imposibilitatea unei legi de inmultirepentru toate fiintele organizate ; legea de in-multire a oamenilor trebue sa contie: prinei-pial de inmultire si misura de inmultire apopulatiel ; principiul de inmultire a popula-(jet e in facultatea ei de producere a mijloa-color de existenta ; o masura generala de in-multire a populatiet este imposibila ea tre-hue cantata in organizarea economica a so-cietatif, adeca in institutille economice elemen-tare ce o compun: sistemul de proprietate, sis-temul de producere, relatiile economiee dintreoamenf, sistemul de repartitie ; fiecare organi-zare sociala are legea el de inmultire a popula-tiei 366 -391

    Legea de inmultire in societatea capita-generalitatt. Clasa muncitoare ; annum-

    mia diutre sistemul de producere si sistemul derepartitie al avutief sociale ; iperdelnia rela-tiva ; clasa muncitoare e o clasa aseendenta ;concluzit. Categoria intelectualilor ; iperdemiadirecta si afluenta. Clasa de mijloc propor-portionarea ci cu mijloacele de existentA. Ma-rea burghezie este o clasa descendenta ; con-cluzii. Legea In multirii. Seaderea natalitatifin genere ; emigratiile ; natalitatea Iii elaselesuperioare ; natalitatea in elasele de mijloe ;natalitatea In elasele muneitoare 392 420

    .

    .

    list&

    . . .

    .

    . . . .

    .

    . .

    . .

    www.dacoromanica.ro

  • XVI

    Pag.

    Cap. III. Politica Populatiei.

    Politica populatiei in general. Este in-multirea populatiei un bine social? Politicapopulatiei in sistemul malthusian. In ce modse poate stimula inmultirea populatiei? Spo-rirea faeultatii de produeeremodifiparea sis-temulm de repartitie.

    Sporirea facultalii de producere: dezvol-tarea fortelor productive ; asigurarea

    munch ; asigurarea ordinei sociale ; protec-tiunea claselor productive.

    Sistemul de repartific: adaptarea lin lasistemul do producere. Cooperativele de pro-ducere si de consumatie ; impozitul progresivpe veit 421-430

    Politica populatiei in Romnia. Des-creste populatia Romniel? Date statistice,cari dovedesc ca populatia RomAniei creste.Starea populatiel noastre se caracterizsasubpopulatie rurala si iperdemie

    Subpopulatia ruralacauzele et: intin-derea terenulut cultivat ; sistemul primitiv deproducere ; dezvoltarea fortelor productive ; li-bertatea Dimwit ; asigurarea ordinei sociale ;protectiunea clasei taranesti. Politica popula-tiei pentru conthaterea subpopulatiei rurale 451-463

    Iperdemia inlelectualacauzele el. Eaeste in Romania un fenomen trecator ; com-baterea ci prin industrializarea taril 463-465

    Mica burghczieclasa descendentli. Po-litica economica fata de aceasta clasa 465-468

    Chestiunea cvreiasca in Romania. Nu e-xista o cliestiune evreiasea economica. Teoriaantisemita ; lupta economica dintre populatiaromina si evreie. Conceptiunea enanata a e-conomiei nationale In doctrina antisemita. Sta-tistica populatiei. Cresterea populatiei romi-nestI ; deficit Ole intimplatoare ale populatieirurale. Statistica populatiei urbane: miseareapopulatiel ortodoxe si mozaice. Situatia po-pulatiel evreesti in Economia noastra natio-

    liberiatil

    prin:intelectuala.

    . . . . .

    .

    .

    www.dacoromanica.ro

  • nala. Populatia evreiasca nu formeaza o sin-gurd clasa sociald. Cauza adevAratd a defici-telor intimplatoare ale populatiei urbane or-todoxeexagerarea acestor deficite. Politicace trebue sa avem fata de populatia evreiascd 468-492

    Biurocralia. Formatiunea biurocratim caclasa sociala distincta ; rolul ei in treeut sisoarta ei in viitor 492-494

    Marea burghezie situatia ef actuala.Necesitatea formatiunii si consolidarii ci caclasa diriguitoare. Obstacolele ce le intimpina:1. regimul neoiobag 5i 2 put erea capitaluluiinternational. Necesitatea capitalurilor stra-ine ; dezavantagiile 5i avantagiile lor 494 507

    Bibliografie 508-512

    .

    .

    XVII

    151g.

    www.dacoromanica.ro

  • Pag.77

    71

    1)

    57.

    ERATA

    Rindurile indicate mai jos sint num:irate de sus in jos.11 r 3 a se ceti: dupd in loc de dal:a16 nota 31, r. 2 a se ceti : pag. 299 in loc de: pag. 2926 r. 9 e se ceti : iritabilitatea) in loc de: iritabilitatea48 r ultim al tabelel statistice col. I-a: 1890 in loc de : 1390

    nota 22, r. 2 a se eeti: midor in loe de,: viilor61 r, 27 a nu se ceti fiind de prisos69 r ultim de text a se ceti : in chestiuma ce ne in loc de : in

    . chestiunea ce nu ne78 r, ultim a se ceti : fi, alfii in loc de: si Writers

    123 r. 2 ,) 11 : Quetelet : Wueteletr. 26 )1 77 : Ueberviilkerung in loe de: UbervOlkerung

    144 r. 3 : Aceste 77 1, : Acesta173 r. 13

    71 )1

    17 /I ,) 5 expunere 17 ,5 : exy.:.nre224 r. 11 /1 77 17 : ig face 7) 77 : isi fac239 r. 31 I) 77 77 5 tentd. Proudhon 17 5 tent2, Proudhon269 r. 4 ,. : popula(iel 77 77 : popolatieI289 r. 20 : cu legea 11 57 5 ea legea

    : animalele304 r. 3377 77 )7

    : animate ., 7,: si pre-305 r. 17

    17 77 )7

    : 0 preve- 7) 177) )7 77: continuraea349 r. 31 ,. : continuarea

    394 r. 11 ,, : suprapusa 21 " : suprapropusA461 nota 6, r. 1 a se eeti : Ca sd se vadd in loc de : Ca sg vadrt489 r. 21 a se ceti : la numdrul in loe de ; la numuirul lor505 r. ultim ,, : 0: cd o atribuim ; si cub le atribnim

    : Untweikung : Umwalzuno.510 r. 12 b

    ,

    ,,

    71

    ,.,

    ..

    www.dacoromanica.ro

  • INTRODUCERE

    Populatiafie cA am considera un neam anu-ocupind un teritoriu determinat si organizat

    intr'o certA fornalt de stat, fie cA ne-am referi latotalitatea speciei umane, indiferent de timp siloceste materia vie asupra cAreia si in jurulcAreia se determing si se sAvirsesc toate feno-menele vietii sociale. Ea este obiectul, ea este .in acelas timp si subiectul intregii activitAti so-ciale, caci numai prin ea si penLru ea se miscAtoate in acel angrenaj complex de manifestArisi actiuni, care constitue viata sociall1

    DacA acesta este evident apriori si ipotetic,oimeneascA, este si mai evident la societatea ome-dacA este evident pentru toate timpurile si perioa-dele de clezvoltare prin care a trecut societateaomeneascA ajuns in faza civilizatiei moderne. Aidtotul depinde de om si se face pentru el. Forte leoarbe ale naturii sint reduse la minimul lor deactiune si de eficacitate ,iar in complexul vie-tii sociale civilizate nu se compteazA decit peceia ce omeneste i socialmente este posibil.

    Activitatea omeneasca socialA si individualAsocietatea civilizatA aceasta din urmA se

    reduce din ce in ce cute aproape unica sursadin care se alimenteaza viata socialA, iar popula-tia omeneascaAumai despre dinsa ne ocup`ameste unicul obiectiv al intregii activitti de orice

    1) P. Rossi: Cours d'Eoonomie politique 1851 p. 268.

    mitt,

    .

    si In

    www.dacoromanica.ro

  • 2

    soi. Industrie, numai din inter ventia fortelor na-turale nu exist, dupA cum nu exisfa industriein an scop decit acela al satisfaceril unor anu-mite trebuinte ale populatiel. ArtA, farA interven-tia onului, i numai pentru dragostea de arta.,este ceva absurd. Industria $i arta sint opereledmului $i se fac pentru om. Ele sint concretiza-rea unor activitAti ale populatiei omene$ti $i sesAvir$esc pentru satisfacerea necesitAtilor atit devarii ale acelea$I populatiuni. Ace la$ lucru seoate spune despre toate celelalte manifestAri aleactiunil Mene$ti. Stiinta ca i literatura, agri-cultura ca $i filosofia sint produsele pe diverseterenuri de activitate socialA ale populatiei $iin acela$ tirnp tot atitea mijloace pentru satis-facerea necesitA.tilor acelea$I. populatii.

    Dacl n'ar fi decit atit, Inca studiul chestiu-nii populatiei ax prezenta un mare interes. CaddacA totul in societate se face de cAtre i pentrupopulatie, nu este oare interesant sA se cunoascAstarea i desvolatarea acesetei populatii, care cre-azA totul $i pentru care se creazA totul?

    Dar nu e numal alit.In afarA de acest interes poate mai mult pla-

    tonic este $i un altul practic, de o InsemnAtateIncA $i mai mare.

    Societatea omeneascA, care in definitiv nu edecit o coinunitate de oameni, este ImpArtitA inorga.nizMe politice, fiecare avind organizatiiinterese proppril, fiecare tinzind la maximum deprogres $i de putere. SA nu fie care nici o lega-turA intre organizMul zicem Stat--:$i intre populatiunea trAitoare in el? S. nu a-tirne intru nimic oare puterea unui stat de numl-rul populatiei sale, de gradul de dezvoltare fizicA$i intelectuala a aceleia$1 populatil?

    IatA citeva intrebri cari, inainte de a fi re-zolvite, evidentiazA insemnAtatea studiului popu-

    5i

    politic--sa-i

    www.dacoromanica.ro

  • 3

    latiel. Si de aceia sociologil, economi$tii, oameniipolitici sint de acord TA a recunoa$te important.%capitala a problemei populatiei, si-1 dau atit inteorie clt $i in practica atentiunea cuvenitA. Deaceia, chestiunea populatiei, care clA na$tere lao suma de problemei adesea de actualitate $i deo solutiune urgenta, a determinat formatiunea u-nei discipline deosebite : stiinta populatiei (Bevl-kerurngswissensehaft, Bevolkerungslehre) care s'anumit Populationistik in Germania; iar in FrantaDemographie2).

    Cu toate acestea, $tiinta populatiei este dedata relativ recenta. Pe cind alte chestiuni, in-teresind functionarea economica a organismuluisocial, au preocupat din timpuri indepartate spi-ritele cugetAtorilor. Deinografiaaceasta e titu-latura ce adoptam $i noia ramas departe depreocuparile oamenilor de tiinta $i importantachiar a chestiunii populatiel n'a fost recunoscutadecit abia la finele veacului al 18-lea. Aceastaeste desigur $i cauza principala, pentru care $ti-inta demografiei rAtace$te Inca $i astazi pe calnesigure, $i n'a putut parveni la stabilirea unorsolutiuni teoretice $i practice necontestate.

    Ba, dacA am cerceta locul pe care-1 ocupachestiunea populatiei in EconoMia socialA, amgAsi, cA i astAzi ea nu este fixata, intrucitproape fiecare autor II da in tratatul sau un alt

    dupA importanta mai mare sau mai mica', ce-iacordia, iar altii nici nu se ocupa de ea decit

    cind trateazA alte chestiunl, de pilda :mnta, salarul, acumularea capitalului etc....

    Si totu$I cine ar putea contesta astazi in mod

    2) Paternitatea acestui termen este a lui Achille Gui-lard, care in 1855 a dat la iveala o interesant5, lucrareintitulat'a : Elements de statistique humaine on Demographiecomparee, despre care vom vorbi mai incolo.

    a.

    loc,inci-

    dental,

    www.dacoromanica.ro

  • 4

    serios si stiintific importanta capitala a chestiu-nilor, cari formeaza.' obiectul cercetarilor demo-grafice ?

    Numarul, compozitia, cresterea sau descres-terea, inigratiunile populatiei slut fapte sociale,cari trebuesc bine cunoscute, pentru ca.' au ofoarte mare inriurire asupra vietii sociale si asu-

    dezvoltarii el; pentru c. o legislatie econo-Mica, conforma intereselor organismului politic,este imposibila fr cunoasterea lor amanuntit.Si cum toate aceste fapte Sint cirmuite de legisociale, cunoasterea acestor legi nu e cu putintadecit prin cunoasterea fapteior insasi in succe-siunea i corelatiunea lor cu celelalte fapte so-ciale. Acei, cari guverneaza' natiunile; acei,cari administreaza afacerile publice, nu trebuesa cunoasca, in fond tot ce s'a descoperit desprelegile sub cari graviteaza omenirea? Si acei, cari,de vole sau de nevoie, sint totdeauna guvernati,nu trebue sa se nelinisteasca daca, sunt condusidupa decrete providentiale sau contrar unor a-semene decrete?" 3).

    Este destul s spunern, ca dintre doua po-fpoare, cari traesc in conditiuni economice si cul-turale egale sau aproape egale, cel mai numerosva fi mai puternic si mai bogat in oameni si operede, valoare, pentru ca s. rsara in mod evidentimportanta ce o are cunoasterea numarului popu-latiei. Si iarasi este foarte important de a se $ti,daca o populatiune creste sau descreste, ae oarece fiecare om in plus este o energie mai mull inviata sociala $i fiecare on in minus o energiemai putin. Ba am putea afirma a priori c opopulatiune in crestere este o populatiune pros-perk pe cincl decadenta unei populatiuni se poatededuce si din decresterea ei continua.

    3) A. Guillard : op. citat. pag. IX.

    ra

    www.dacoromanica.ro

  • _ 5 _lstoria omenirii, care este oglinda in care se

    reflecteaed luptele natiunilor fie pentru a se con-serva, fie pentru a atinge maximum de putere5i de progres, ni procurA o multime de dovezi inconfirmarea celor ce sustinem. Este destul sg, negindim la acele enorme 5i distrugAtoare migra-

    pe cari istoria, le nume5te navAlirile bar-barilor. pentru a ni da seama de importanta ceprezintA asemene fenomene. Ele s'au produs csa-tre sfir5itu1. unei vechi i infloritoare civilizati-ani 5i au contribuit desigur, intr'o mAsur5, oar(care, la grabirea decadentii politice a marelui in-periu roman.

    Dar nu numal deplasrile de popoare in masemarl 5i rAzboinice constitue fenomene interesantede inigratiune. Sint interesante 5i migratiunileMai mici, periodice, pe cari ni le oferA unile po-polatiuni de astAzi. S'ar putea cita cazul popo,rului italian, din sinul cAruia se desprinde infiecare an o bun5, parte pentru a pleca in altoregiuni, mai ales in America.

    Ce InsainnA aceasta, dacA nu o perdere re-gulat de forte, de energil cari se duc s. populezealte state sArAcind puterea de productiune 5i deviatA a ipopulatiunii Italiei?

    Care este cauza, sau cari sint cauzele aces-tor migratiuni; ce rezultate dau ele; prin ce ma-suri s'ar putea Tmpiedeca producerea lor, dacse pot impiedeca, sint atitea chestiuni insemnate,la cari Demografia este chematA sa raspund'a. Sice ar putea spune omtl politic italian, ce atitu-dine ar putea sA aibl dinsul fatl de asemenefenomene, clacI nu Kr cunoa5te faptele ins`65i,cauzele lor determinante, legile in virtutea cArorase produc? 4).

    4) RAzboiul. pe care Italia 11 duce cu atita sthruintain contra Turciei, i a earn1 declarare a impresionat atit

    tiuni,

    www.dacoromanica.ro

  • 6

    Populatiuneasi and zicem populatiunea in-telegem toate fenomenele ce se produc in ea, $itoate stArile sub cari se prezintan-este chestiu-nea fundarnentalA a politicei economioe; sau maiexact, $tiinta populatiunil procurd politicei eco-noMice premisele si datek $tiintifice. Fara ace-ste fprernise $i date o politica economica inteli-genta nu se poate concepe.

    Si foarte bine spune Ribmelin 5 ) : Deoarecepopulatia, impreuna cu teritoriu este fundamen-tul 8tatu1ui, subiectul $i obiectul oricarei activi-tati de stat; deoarece numarul $i cornpozitia ei,neintrerupta ei reinoire, descre$terea $i creste-rea ei, partiala sau totala, sint fapte date $i esen-tialmente neschimbAtoare ,cari influenteaza intoate directiunile viata sociald $i de stat re-clama atentiune; nu e nevoie de o dovada maievidentA ch', cunoasterea acestor fapte biologice,fundamentale trebue sa alba' aceia$ mare impor-tantli In practica vietii sociale ca $i in stiintelevietii publice".

    de ru opinia public& internationaM, nu este in parteso-cotim noi--decit consecinta acestor repetate si regulatemigratiuni in magi, ale poporului italian. Populatiunea re-gatului Italiei a atins, in regiunea de nord a tdril careeste fertild, o mare densitate. Ea null mai poate procuraexistenta, in organizatia actual'a a productiunii sociale, peteritoriul statului italian. Ce era de fcut ? Posibile nu eraudecat dou'a. solutinni. Emigrarea escedentului do populatiesau sporirea teritoriului.

    Prima solutiune se practia de citeva decenii, darprezint desavantajul pierderei atitor forte si instrAinhrillor de neam si de patrie. A doua solutiune, fiind acceptatt,a determinat rh'zboiul actual al Italiei cu Turcia, intrucit osporire de teritoriu pe continentul european este imposibil'asan in orice caz mult mai greu de realizat.

    Asa pus& chestiunea, despre nedreptatea sau s'alb6a-cinea in principiu a acestui itzboi nu poate fi vorba.

    5) Schonberg's Handbuch der politischen OekonomieTaingen ed. IV vol. I pag. 828.

    www.dacoromanica.ro

  • 7

    Populatia 'in Economia SociaUl. Doua sintchestiunile la cari trebue s aspundem. Mai in-tii este chestiunea de a se *ti ,care-I important4studiulul populatiei in Economia SocialA, si in aldoilea rind, care este locul ce-1 ocupl acest stu-diu in tratatele de Economia socialai. Prima ches-tiune este o chestiune de principiu, a doua esteo chestiune de metod.

    hriportanta studiuluI populatiel in EconomiaSocial se datoreste rolului mare pe care-1 arepopulatia in productiunea sociala, *i. astazi ni-menI nu mai cuteaza a trtgadui insemnatatea pre-doininantg, a chestiunii, asupra multor alte ches-tiuni cu cari se indeletniceste stiinta economica.N'a fost insIt totdeauna asa. In scoala clasicA,care purcede de la Adam Smith, i care a stapinitMu lta vreme cugetarea economica, problema po-,pulatiel era cu totul secundara, *i insusi Smithasa numitul parinte al Economiel sociale" nu seocupla de chestie dnit incidental si foarte sumar,in capitolul relativ la salar 6). Pentru Smith ches-tiunea populatiei este cu totul secundara, el nu-1d nici o atentie; iar unii dintre discipolii *iurma*ii sal fac la fel, au aproape aceiasi atitudine.

    Si lucrul este lesne de inteles.In conceptiunea lui Adam Smith Economia

    sociala este stiinta cu totul abstracta, care seocupa cu cercetarea unor fenomene sociale eepar a nu avea nici o legatura intima cu populatia.Pentru Smith *i 5coala sa nu exista nici lucratornici capitalist, ci numai Munca si capital. Pro-ducerea nu se face de oameni, ci de agenti1 pro-ductiunir ; iar repartitia produsului nu se facein i pentru populatie, ci intre factorii produ-

    6) Aam Smith : Recherches str la nature et les causesde la richesse des nations. Paris Guillaumin & C-ie 1881ed. 5-a torn. I Cartea I cap. VIII. pag. 78 i urm.

    www.dacoromanica.ro

  • 8

    cerii", atit primeste capitalul ,atit munca. In-tregul sistem al liii Adam Smith este o coordi-nare logicri de abstractiuni si de aceia perfectulsAu discipol T. B. Say a putut spune, cA Econo-mia sociaRt este expunerea modului in care seformeazA, se distribue $i se consumg avutiile" 7).

    In conceptiunea economistului clasic, *Uintaeconomiel sociaie este un sistem metafisic ,careare a se ocupa de o serie de fenomene abstracte,ce se produc in societate gratie unor factori de-asemene apstracti ,si inriuresc situatiunea ace-lorasi factori. CA acel factori se recruteaz" dinpopulatie; cA distributia produsulul social se facein populatie $i pentru satisfacerea trebuintelorel dupA anumite norme; cA aceastA distributieinfluenteazA asupra situatiunii diferitelior clasesociale; $i chiar c modul de producere determinAInsi definirea si situatia claselor, toate a-cestea nu exista% In economismul clasic si nu-1intereseazA.

    Intr'un astfel de sistem al Economiei socialeevident c ipapulatiunea nu avea Tnici o importantA$i studiul el deasemene. 0 reactie puternicA InsAse Men in contra *coalei lui Adam Smith. Ea in-cepe mai intii in Germania, apoi se iveste $i inFranta. AceastA reactie in contra clasicismuluidA nastere mai apoi la dota curente bine dis-tincte in Economia socialA, despre cari vom aveacazia sa". vorbim altA datA, si cari sint: scoalai,

    istorica i curenLul national-economic. Aceast5reactie impotriva clasicismului se datoreste maiales lui Adam Midler, Simonde de Sismonrli $iFiedrieh List.

    Adann Miiller8) este cel dintil, care se ridicA

    7) j B. Soy : Trait d'Economie politique Paris 1841Guillaumin et. VI.

    8) Eleinente der Staatskunst, 1809 : Nothwendigkeiteiner teologischen Gruadilge der Staatswissenschaften 1816.

    -

    www.dacoromanica.ro

  • 9

    impotriva $coalei clasice, pe care o invinue$tede indivudualism $i cosmoplotism. El afirma inEconomia sociala principiul nationalitatii $i pre-conizeaza o politica economica nationala. Con-cluziile sale practice se intemeiaza pe premisa,ea Economia sociala cerceteaza fenomenele eco-nomice intrucit intereseaza populatia $i mai alesnatiunea, $i cA teoria economica trebue s fiepiedestalul politicei economice.

    Curentul, pe care-1 porne$te Muller, selarge$te$i-$i croe$te un drum sigur $i victorios cu Frie-drich List, care poate fi considerat, ca adevAratulIntemeietor al curentului national-economic. Inlucrarea sa principalA : Das nationale System derpolitichen Oekonomie 18419), List se ridicafoartevehement in contra $coaleI clasice, pe care el onuMe$te sistemul valorii de schimb". EconomiasocialA in sistemul lui Adam Smith, ca $i inteallui Quesnay, '*eful fiziocratiei, este economia so-cialA cosinopolitd, pecind economia sociala, semArgine$te a invata cum o natiune, in impreju-Tali date, ajunge ,cu ajutorul agriculturei, indus-triel manufacturare $i al comertului la prosperi-tate, la civilizatie $i la putere"10).

    Teoriei avutiei $i a valorii a Jul Adam Smith,List opune teoria fortelor productive, dupA care,Economia.socialA nu are a se ocupa atit de valoa-rea $i de avutia in sine, care este o notiune ab-stractA; ci de fortele natimil care o produc, oconserva' $i o sporesc. Si dupa ce arata, ca $i for-tele intelectuale shit productive, List aduce lui

    9) Lucrarea aceasta a fost tradusk si in romineste la1887 de catre d. 1. N. Papinia sub titlul: Sisteni nationalde economie po1itic dup5, traducerea franceza, din a 2-aeditie a lui Enric Ric-helot. Traducerea romineascA are oprefata semnatrt de P. 8. Aurelian. De aceasta ne servirnsr noi.

    10) Op. citat pug. 140.

    www.dacoromanica.ro

  • 1 0

    Smith $i intregii sale $coale, invinuirea, ci clupaclin$iI acela care creste mascuri este in societateun Membru producAtor, acela care cre$te oamenieste un membru neproducAtor" 11).

    In sistettnul pe care List Ii opune scoalei,prosperitatea natiunilor depinde de gradul de dez-voltare al fortelor productive $i nu de cantitateaavutiilor $i a valorilor de schiMb de cari dispun,De aceia, recapitulind invinuirile ce aduce $coa-lei, List le sintetizeazA in urlmatoarele trel : 1)costmopolitism himeric, intrucit nu cunoa$te na-tiunea i neglijeaza interesele nationale; 2) ma-terialism fard viatd, pentru ca nu vede decit va-loarea de schimb a lucrurilor; 3) individualism;dezorganizator, cad nu reprezinta decit industriaprivata a$a cum ea s'a desvoltat in ni$te libereraporturi cu societatea, adica cu genul uman in-treg, dacA acesta n'ar fi impArtit in deosebitenatiuni" 12).

    Aceasta fiind conceptiunea lui List, era firescca el SA spunk ca. sistemul lui Smith nu e decito teorie -a valorilor, o teorie de negustor, iar nudoctrina care invata CUM fortele productive aleluneI intregi natiuni, sint de$teptate, crescute, in-tretinute i conservate in interesul civilizatiunii,prosperitatiI, puterii, trAiniciei $i independen-VI eV").

    Teoriile lui List, au determinat un mare cu-rent in $tiinta economica din Germania $i au a-vut $i rezultate practice fericite. Studiul fortelorproductive a inceput s devina obiectul cerceta-rilor economice si. aceasta a contribuit la dez-voltarea studiului populatiei in Economia socialA,cu ant mal mult, cu cit $i imprejurArile $i cerce-

    11) Op, cjtat pag. 157.12) Op. citat pag. 180.13) Op. citat pag. 300.

    www.dacoromanica.ro

  • 11

    tarile .lui Malthus faceau s se simta importanta$i necPsitatea lui.

    Cu hrult inainte de Fr. List, dupa Adam Mullerinsa, se ridica in contra $coalei clasice Simondede Sismondi. La inceput partizan al sisternuluilui Adam Smith, Sismondi revine apoi $i in 1819i$I publicA cea mai importanta lucrare a sa : Nou-veaux principes d'conomie politicfue ou de larichesse dans ses rapports avec la population14).

    Din chiar subtitlul lucrAril se poate intreve-dea conceptiunea autoruhri lucrArii asupra Eco-nomiei sociale. Sismondi protesteaza $i el incontra $coalei clasice ,care a fAcut din Econotnialsocial o $tiinta abstracta, preocupatA numal custudiul avutiei abstracte. El sustine cA numai a-cumularea capitalurilor nu inseamnd bogatia u-nui popor. 0 populatie este bogata $i prosper% Tru-mai atunci, cind i$I poate asigura cu aceste ca-pitaluri o bunA stare materiala ; $i prin urmareEconomia sociala trebue sA cerceteze ,care este in-riurirea producerii $i distributiei avutiei asupralbunei staff a poporului, $i cere interventia gu-vernului, a carei merrire este sa apere pe eel slabl.

    Sismondi este cu siguranta eel dintii, careintroduce in Econornia sociala notiunea popula-tiei, dindu-i importanta ce in adevar o are ; laAdam Muller principiul negAsindu-se decit in ger-meni. Si WA in ce termeni formuleaza el nouasa conceptiune a Economiei sociale, rAspunzindlui Adam Smith : el privise avutia intr'un modabstract, fara nici un raport cu oamenii cari tre-bue SA se foloseasca de ea; si in acest sistern,el avea dreptate sd concluda cA producind citmai mult $i vinzind cu cit mai putin posibil, inprimul caz veniturile sporesc $i in al doilea semitviteazA cheltuelile societAtii.

    14) Lucrarea cuprinde 2 volume si a aparut inteo adoua editie in 1827. De aceasta ne servim si noi.

    www.dacoromanica.ro

  • 12

    Con)cutenta cea mai absolutA ar trebuiaibA aceste dou'l efecte. Dar cind consideri econo-mia politic. n raport cw populatia ca$i cu avutia,cind cercetezi nu numai cum s'ar putea obtinemai multA imbelsugare, ci cum ar putea obtineoamenii mai rnultA fericire prin imbelsugare, teinspliminti de cea ce s'a dorit la inceput...'`15).

    Cu aceste atacuri la adresa $coalei clasice $icu aceastA nouA conceptiune a Economiei socialestudiul populatiei I$I face intrarea triumfalA instiinta economicA. Si nu trece multA vreme $ivedem chiar pe unii partizanI inflcArati aI cla-sicismului, afirmind cA problema populatiei estecea mai importantA dintre toate problemele$tiintii.

    A$a de pilda Pellegrino Rossi, de$i partizanal $colii lui Adam Smith, afirmA cu destulA preci-Iziune, cA populatia formeaza aproape substantain jurul cAreia se realizeazA $i se desvoltA toatefenoinenele economiei sociale. Numai prin ea $ipentru ea se agitA $i se sAvir$e$te totul in lumeaeconolmicA. Instrument principal al productiunil,in folosul sail se efectueaa distributia avutieinationale: ea e in acela timp scopul $i mijlocul.Astfel eiinta economicei ar putea set se rezumemntrea n tiina populatiei; aceasta este celputin inceputul i sfir?itul"16).

    Si acum, dupA cele spuse pAra aci e u$or saraspundem la prima intrebare ce ne-am pus-o,$i anumle: care este importanta studiului popu-latiei in Economia socialA.

    Natural, cA nu vom cAdea in eroarea groso-lanA a $coliI clasice, care neglijeazA studiul popu-latiel si-I tAgAdue$te acesteia orice InsemhAtatein Economia socialA; dar nicl nu vom exageral

    15) Op. eitat vol. II pag. 337.16) Cours d'conomie politique 1851 pag. 329.

    sa

    ii,

    www.dacoromanica.ro

  • 13

    sustinind ca Rosi, cA $tiinta populatiei este alfa$i omega $tiintii economice.

    0 tiint in acceptiunea largA a cuvintului,ar fi un sistem de principil, deduse din studiulunel categoril de fenomene intr'o strinsA relatiunede causalitate $i de coexistentA. De aceiani se pareexagerat a sustine, cA in studiul fenomenelor cese produc in populatief, t a atare, s'ar putea re-zuma $tiinta economicA, al cArui domeniu se in-tinde mai departe, $i care se ocupd cu cercetarea$i a altor fenomene, cari dacA au oarecari rela-tiuni de coexistent cu populatiunea, nu au niciuna de causalitate.

    Sint fenomene, cari se produc in societate$i nu in populatie, ca atare ; $i cari derivA dinfelul 1de prganizatie al societAtii, 'si nu din felul de afi al populatiei. A$a sint : capitalul, renta, salaruletc... Aceste fenoinene economice cad in directaisi esclusiva cercetare a Economiei sociale si nuau nici un raport de causalitate cu populatia. Asustine impreunA cu Rossi, Cal stiinta populatieleste inceputul $i sfir$itul" $tiintei economice, in-seamnA a sustine ceva evident imposibil $i absurd,InseamnA a tAgAdui adevAtrul elementar i evident.

    Deaceia, precizind importantape care o a-firmAm $i nola chestiunii populatiei in $tiintaeconomick vom spune, CA este una din proble-Mele cele mai insemnate din cite are de dezlegataceastA $tiintA; insemnatate ,care rezulta, $i dinnatura $i din complexitatea ei.

    A doua intrebare la care trebue sA rAspundem,este aceia cu privire la locul ce-1 ocup studiulpopulatiei in tratatele de Economie socialA. Ches-tiunea aceasta, ai spus-o mai sus, este o ches-tiune de metodA.

    Econdmia socialA este o $tiintA inch' in forma-tiune. Domeniul cercetarilor ei de$i este definit,sistematizarea InsA a principiilor $i a investiga-

    www.dacoromanica.ro

  • 1 4

    tiilor sale isi a$teaptA autorul. De aceia sediulmultor materii incsd nu este fixat. Aa e si cupopulatia.

    In rmpArtirea clasid, a materiitor Economiasociale, fAcutl. de J. B. Say, dupA care aceast61,$tiintA are a se ocupa de cum se produce, sodistribue $i se consumet avutia, studiul populatiel'10 gAseste sediul intr'o sectiune aparte, depin-zind de cea de-a doua mare impartire a stiintei,sub titlul : despre nuineirul conditiunea oame-nilorl7). Acela.$ loc Ii dau H. Baudrillart, caretrateazA chestiunea in partea a 4-a a lucarii inti-tulatd : ilespre distributia si repartitia avutiei 18);J. Droz19) $i A. Batbie, care o intercaleaa In stu-diul asupra salarului 20).

    AltI autori privesc $i cerceteazA chestia po-pulatiei ca facind parte din studiul asupra pro-&aid militia Ma slut Pellegrino Rossi 21), de$ipartizan al lui Say; M. Block22), J. St. Mi1123);J. G. Courcelle-Seneuil24) $i Alfred Marshall25).Noi socotim, cA in sistemul impArtirii stiintii e-conomice in : producerea, distributia $i consuma-tia avutiel, tratarea chestiunii populatiei in sec-

    17) I. B. Say Cours complet d'conomie politiquepratique Bruxelles 1840 ed. II-a pag. 368. In ed. III-adin 1852 Guillamin & C-ie vol. II pag. 121.

    18) Manuel d'conomie politique ed. III-a 1871 pag. 420.19) Economie politique Ou principes de la science

    des richesses 1829.20) Nouveau Cours d'conomie politique vol. I pag.

    192 si urm.21) Op. citat pag. 222 si urm.22) Les Progres de la science conomique depuis A-

    dam Smith 1897, ed. 2-a vol. I pag. 646 si urm.23) Principes d'conomie politique 1854.24) Trait thorique et pratique d'conomie politique

    2 vol. 1858-59.25) Principes d'con omie politique 2 vol. 1907 trad.

    in fr de F. S.Jourdan.

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 15

    tiunea intiia nu are avantajul de a fi logica. Si-tuatiunea populatiei depinde in primul rind demodurile in cari ea Ii aproprie bunurile produse.Sub acset raport Economia sociala trateaza ches-tiunea, i de aici s'a nascut marea controvers iintreg Malthusianismul. De aceia, in sisitemul

    ,$tiintii in cele trei mari sectiuni de cariam pomenit, metodic este J. B. Say i cu ceilalticari 1-au imitat.

    Sin unii autori, cari trateaza aceast ches-tie in cea de-a treia impartire a stiintil, i anumein sectiunea care vorbefte despre consumatia avu-tiel. Printre acestia vom cita pe Emile Levas-seur 26 \) membru al Institutului de Franta *i au-torul yaloroasei lucrari : La population francaise;Adolphe Coste27) i Andr Liesse28) care, dupacum vom vedea mai pe urma, incearca sa dealegil populatiel ca i Courcelle-Seneuil o formulaalgebrica. Mai isolat este profesorul WilhemNeurath, care studiazii, chestiunea populatiei iasectiunea circulatiei avutiei, i anume la capito-lul intitulat: teoria productivitatil descrescindea pamintului 29).

    Mai sint Inca doua categorii de autori subraportul Modului de tratare al chestiei populatiei

    despre cari vom spune citeva cuvinte. Unif,desvolt chestiunea in mod cu totul independentde orice clasific are a materiilor tiintii, formindidin tratarea ei o sectiune speciala i de sine sta.-tatoaref careia II dau loc de obicel la sfir$itullucraril. Dintre acestia putem cita pe: J. Ch. L.

    26) Cours d'conomie rurale industrielle et comercialeParis 1876 ed. 2-a.

    27) Nouvel Expos d'6conomie politique et de Phy-sologie sociale 1889.

    28) Le9ons d'conomie politique 1892.29) Elemente der Volkswirtschaftslehre 1903 ed. IV

    pag. 129 i urm.

    im-pArtirii

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 16

    Simonde de Sismondi"); P. I. Proudhon"); Th.Funck-Brentano 32 ) ; profesorul de la Berlin Ai.doiph Wagner"); Gustav von Riimelin in tracta-tul lui Schonberg") *i Joseph Gamier").

    A doua categorie pe care trebue sa mentio-nin, este aceia a autorilor, cari nu discutA ches-tiunea populatiei decit in treacAt $i in legaturacu o alta chestiune. Intre acestia gasim pe AdonnSmith 36) i pe David Ricardo 88). Ambii corifei aiecknomiei sociale clasice trateazil chestiunea popu-latiei in Mod cu totul fugitiv in capitolele relativela salar. Tot in dezvoltarea chestiunii salarului a-tinge problema populatiei$i Hans ,v on Mang oldt").Este foarte semnificativ ,ca atit Adam Smith, pa.-rintele" econolmiei sociale clasice; acela, care aAprivit $i discutat chestiunile economice din punctulde vedere al avutiei apstracte fr nici o relati-une cu populatia, cit $i cel mai distins discipolal sAu, Ricardo, abia gasesc citeva cuvinte pen-tru chestiunea populatiel. Si daca aceasta s'arputea explica lesne la Ada1n Smith, pe vremeacAruia studiul populatiei se gAsea intr'o stare cutotul fragmentarA; ar fi greu de explicat la Ri-Acardo, care a scris dupa Malthus, a -A4rui lucrarein chestiunea populatiei a stirnit moth'. admiratiein unile cercuri $i mai multa inver$unare poate

    30) Op. citat vol. II pag. 250 i urm.31) Systeme des contradictions conomiques ou Phi-

    losophie de la miser() 1850 ed II a N. o1. 2 pag. 29 si urm.32) Nouveau prcis d'conomie politique 1887.33) Grundlagen der politisehen Oekonomie.34) Handbuch der politischeu Oekonomie ed. IV-a 1896.35) Premieres notions d'economie politique ete. ed.

    5-a 1879.36) Recheiches sur la nature et les causes de la Ri-

    chesse de Nations 1881 ed. 5-a pag. 78 i urm.37) Oeuvres complett_s Des principes de l'economie

    politique et cla l'impot 1882 pag. 59 si urm.38) Volkswirtlischaftslehre 1868.

    www.dacoromanica.ro

  • 17

    In altele *i a fAcut din problema populatiel oprobleina mereu de actualitate. Desigur, ca nu-4mai conceptiunea insA*I, pe cari Ricardo o aveadespre stiinta, 1-a indepartat de la studiarea uneiatit de importante *i de arzAtoare probleme.

    Insfirsit, in aceias categorie de autori, caritrateaza probleina populatiei incidental, cu ocaziodezvoltrii unei alte chestiuni, mai este *i KarlMarx, intebneietorul socialistnului *tiintific. In im-portanta sa lucrare, Dais Kapital, care este poatecea mai profunda opera de economie sociala dincite a vAzut veacul al 19-lea Karl Marx atingelchestiunea populatiei in al 23-lea capitol, din vo-lumul I, atunici cind se ocupa despre : legea ge-nerala a acumularii capitaliste"39).

    Daca ar vrea cineva s sustina, cA Economiasociala este o *tiinta definitiv statornicita pe bazesigure, i CA in sistematizarea ei nu mai estenimic de facut; desigur, ca aceasta diversitate,a autorilor in modul de tratare *i in modul de aconcepe o singurA chestiune atit de irnportantai,cum e aceia a populatiei ar fi de ajuns sa-1 in,-boarca de la o parere atit de eronata. 0 asemeneapArere i s'ar parea *i 'mai eronata, cind or ve-dea, c diversitatea aceasta persista in mai toatechestiunile cu a caror tratare se ocupa *tiintaeconoinicA.

    Si nu door ea modul de tratare, *i mai aleslocul ce se da in tractate uneia sau mai multorchestiuni, ar fi esentialmente hotaritor. Discutiu-nile insa ce s'au ivit din aceste motive in sti-inta, indica starea de confuziune i nestabilitatea principiilor si a materiilor.

    Revenind la chestiunea in discutie, noi vordzice, cA ni este perfect indiferent locul ce acord'alautoril in tratatele lor probleinei populatiei. Lai

    39) Das Kapital ed. 5-a 1903 vol. I pag. 576.2

    www.dacoromanica.ro

  • 18

    inceputul, la mijlocul sau la sfirsitul sistemului,cu ocazia dezvoltArii uneia sau altei rnaterii, stu-diul populatiei n'ar suferi cu nimic nici in com-plexitatea lui nici in amploarea ce o comportkdacA autoril ar fi de acord asupra inserniatatiichestiel si ar fi gAsit adevArul necontestabil. Sintdeci zadarnice certurile in stiint A. pentru motivulcA problema populatiei nu-si are un loc definitivfixat in diversele tractate, manuale, principii;cursuri, elemente etc... Aceste certuri nu pot facedovada decit a pedantismului si a superficialitA-til unora dintre autoril acestor lucrAri. Pedan-tismul si superficialitatea aceasta par a fi expli-cabile cel mult in manualele didactice; dar nu inasemenea lucrAri se poate face stiinta largA, se-

    obiectivA si cu acea indrAznealA de inves-tigatie, pe care o reclamA o stiintA. ea Economia,socialA, pe terenul cercetArilor cAreia se intilnesepatimi i adversitati ce tisnesc impetuos din stra-turile profunde ca si din cele suprapuse ale so-cietAtii.

    ninA,

    www.dacoromanica.ro

  • CAP. I

    STATISTICA POPULATIEI

    Demografia oonstitue o disciplina deosebit,intru cit investigatiile sale se indreapta asupraunox fenornene, cari formeaza domeniul ei pro-priu, si intrucit se conduce de norme si de prin,cipii can Ii apartin In totul. Ca ori cesociala' insa, Demografia este in strinsa legatura.cu toate celelalte ramuri ale stiintei sociale, cumsint: sociologia, econornia sociala, etica, statis-tica etc...

    Dupa Achille Guillard DeMografia are dougiintelesuri: unul mai larg si atunci Demografiaeste istoria natured si sociala a speciei umane,si unul mai restrins,cunoasterea matematicNa populatiei, a miscarilor ei generale, a starii eifizice, civile, intelectuale si morale 1).

    Evident oa intelesul larg al Demografiei Iirespingem, pentru c ar fi s inglobam in disci-plina demografica o multirne de discipline, cariai existen-ta 10 roptie bine justificat. Dupaaceasta definitie a DeMografiei, ca fiind istorianaturala i sociala a speciel umanei 'sociologia,antropologia, istoria, econornia sociala, statis-flea; .etica, psioologia etc...., n'ar fi decit nistecapitole ale Demografiel. 0 asemenea gene-

    1) Elements de statistique humaine ou dmografiecompare 1885. Introducere pag. XXVI.

    disciplinal

    www.dacoromanica.ro

  • 20

    ralizare n'are insa nici un temei logic $i filo-sofic ; ea n'ar putea decit sa produca o confuziedaunatoare in domeniile $i natura cuno$tinteloromene$ti.

    Mai logica $i mai exacta este definitia carelimiteaza doMeniul Demografiei la oercetareastarii $i mi$carii populatiel. In acest inteles, de-mografia este considerata ca fiind compusa dintrei mari parti, $i anume : statistica populatiei,teoria populatiei $i politica populatiei; dupa cum,potrivit naturei investigatiilor ei, descrie feno-menel3 populatiei, le explic4 sau deduce normepractice de conduita politica fata de el. Aceastaconceptie a DeMografiei este astAzi generalmen-te admisa.

    Statistica populatiei este fara indoialA primaparte $i teMelia in acela$ timp a Dernagrafiel.Obiectul ei este de a laduna Idatele Inecesare asupratuturor fenoMenelor de cari este susceptibila po-pulatia in starea $i mi$carea ei. Fara aceste datestatistice teoria $i politica populatiei nu se potconcepe decit cel Mult in abstracto, ca ni$te prin-cipii Metafizice $i arbitrare despre a caror va:loare i eficacitate nici nu se poate vorbi.

    Eplicarea fenomenelor demografice reclamadeci cu necesitate cunoa$terea lor prealabila, a-decA, constatarea, consemnarea lor in cifre. Deasemenea, preoonizarea normelor practice, a atitu-dinei ce trebue sa luam fata de anumite fenomenedemografice, este imposibill, dad. nu ni putemexplica acele fenomene in lumina teoriei pe bazadatelor culese de statistica.

    Noi nu voM insista mult asupra statisticeipopulatiei, pentru a nu ie$i din cadrul firesc $ilogic al studiului nostru, care coMporta mai multasupra caracterului econdrnic al problemei popu-

    www.dacoromanica.ro

  • 21

    latiei. Vom da deci numai elementele indispen-sabile briceperii dezvoltarilor ulterioare.

    Statica populatiei. Am spus ca statistica po-pulatiel .aduna datele referitoare la fenomenelece se ivesc in sinul populatiei. Fenoinenele a-cestea pot fi statice sau dinamice, dupa cum sepetrec in starea sau in mi$carea populatiei.

    Prin starea populatiel se intelege numarul1indivizi1or trAitori inteun timp $i pe un terito-riu dat (populatia asa zisa reala, efectiva, pre-zenta); prin imiscarea populatiei se intelegschimbarile sce S3 produc cu timpul in cifra po-pulatiei prin na$teri $i decese (mi$care natu-ralg. $i prin migratii (mi$care local, in spa-till) 2).

    Cifra populatiei nu este ins singura data,care intereseaza statica populatiei. Sint o sumade fenomene $i de relatiuni importante, cari for-MeazA obiectul cercetarilor staticei. Vom spuneciteva cuvinte despre cele mai principale.

    1) Cifra populatiei se obtine prin numara-toarea indivizilor $i constitue populatia aflAtoarepe un teritoriu inteun moment dat. Cunoa$tereaei ne da nu =nal populatia absoluta a uneltAri, ci $i populatia relativa, adeca, populatiape kmp.

    Daca populatia absoluta ne indica oarecumputerea unei natiuni, $i in orice caz fortele ome-ne$ti de producere de cari dispune acea natiune;opulatia relativA ni poate indica gradul de civi-lizatie i puterile de producere in general alenatiei. Se $tie, cA civilizate au in generepopulatia cea Mai densA; $i este lesne de price-put, pentru ce densitatea unei populatii este in

    2) Adolph Wagner : Les fondements de Peconomiepo-litirt:e Tem. H a. 917,

    ff.rile

    www.dacoromanica.ro

  • 22

    raport direct cu fortele de producere ale organis-mului economico-social. 0 tarA sAracg, ale cgreiforte de productiune sint restrinse, nu va puteahrgni o populatie densg. Exemple sint tot atitea,cite tAri sint.

    Populatia absolutg se mai poate afla si ciajutorul unei evaluAri. In cazul acesta insg. tre-bue sA cunoastein miscarea generalg a populatielfproportia nasterilor si a deceselorsi sA averdnumArAtoare partiale. De asemene pentru allareapopulatiel absolute ne putem servi si de calculjin cazul in care cunoastem prin numargtoare po-pulatia absolutg dintr'o perioadg de mai inaintecuM i miscarea populatiei de la acea datA Ong.In prezent. Aceste doug Mijloace insg nu ni potda exact cifra populatiei. De aceia in statele civi-lizate populatia absolutg se aflg. tot prin numA-rAtoare (recensAmint), cu toate dificultgtile sicheltuelile enorme ce necesitA.

    In ce priveste populatia relativA, adeca den-sitatea la kmp. se afIg. foarte usor, cu ajutorul adouA eleMente: populatia absolutg i intindereateritoriului. RezultatulimpArtirii cifrei populatieiabsolute prin cifra kmp. a unei tarsi este popu-latia ei relativA. Astfel, iatA citeva din Wile eu-ropene cu populatiile lor relative la 1906: Nor-'vegia 6,9; Suedia 11,8; Rusia europeanA 19,4;Spania 36,9; Romdnia 45,4; Ungaria 59; Franta72,6; Svitera 80,5; Austria 87,2; Germania 112,1;Italia 113,3; Marea Britanie i Irlanda 132,7;Olanda 154,3; Belgia 227,33). Dintre tArile A-siei, Java are cea mai densg populatie cu 218,6locuitori la kmp. iar Rusia asiaticg cea mai rargcu 1,5. In America, Porto-Rico are 102,4; iar Ar-gentina numai 1,4. In Africa, insulele Mauriciu

    3. Aceste date statistice le ham din : Dr. GottliebSchnapper-Arndt : Sozialstatistik pag. 89-90.

    www.dacoromanica.ro

  • 23

    cu dependentele lor au o densitate de 204,7 lo-,cuitori la kmp., pe cind Turcia africanA are nu-mai 0.9. In sfirsit in Australia, insula Tonga are20,9 loc. la kmp. densitate care se coboarA Varala 0,6 in alte regiuni.

    Aceste date statistice confitmd cele spusemai sus, ca densitatea populatiei variaza inteomAsurd oarecare in raport direct cu gradul de ci-vilizatie si mijloacele ei de producere. Populatiarelativa socotita pe continente evidentiaza si maibine lucrul acesta:

    Europa in 1906Asia 51 11Africa '1 1)AmericaAustraliaAustria

    42,1 loc. krnp.18,7 t)4,4 113,9 5, 5,

    0,7

    Nu mai e nevoie s insistam asupra faptului,ca densitatea populatiei nu este uniformA petoatA, intinderea teritoriului considerat, i c. ci-frele, cari reprezinta densitatea, sint numai ci-frele medil,. reprezentind adica densitatea mediea populatiel.

    2) Populatia clupei sex. Pentru a ni da seamade starea populatiei este interesant sa cunoastenraportul dintre sexurile indivizilor ce cuprinde.Ca sa evidentiem impoirtanta acestui raport estesuficient sA spunern, ca in principiu si in generepopulatia de sex masculin este aceia, care ia oparte mai activa la producerea awutiilor, dup4cum tot ea constitue aproape in mod exclusivputerea de rezistenta si de apamre a taril. Estedeci evident, cA un procent mai mare de barbatifavorizeazA producerea avutiei sociale si profitaiputerii politice a statului; pe cind din contra unprocent mai mare de fernel duce la rezultate o-puse, oricit dezvolatarea industrialA si a mijloa-celor de combatere azboinicA nu reclama ca maiinainte numai puterea fizicA.

    11

    www.dacoromanica.ro

  • 24

    Statisticele cele mai recente arata Ca sintregiuni, in cari populatia femeiasca este mai nu-meroasa decit cea bArbateasca. Asa in Europaintre 1900-1905 fata de 1000 de barbati existaufemei: in Germania 1030, in Austria 1035, in Ma-rea Britanie $i Irlanda 1063, in Suedia 1048, inNorvegia 1082, in DaneMarca 1053, in Olanda1025, in Belgia 1013, in Svitera 1035, in Franta1033, in Spania 1049, in Portugalia 1093, in Ru-sia 1029, in Finlanda 1021, in Ungaria 1009, inItalia 1010; pe cind in alte taxi europene popu-latia bArbadeasca escede cea femeiasca. Asa depildA in Bosnia $i Hertegovina in 1895 la 1000de barbati sint nuMai 889 de femei, in Grecia la1896 sint 921 fernei, in Serbia 946, in Bulgaria!961, in Romania 9694).

    Dupil George von Mayr5) tarile in cari popu-latia feineiasca 3sced3 pe cea barbateasca s'arputea deterMina, ca fiMd la nordul unel linil cear strabate Europa in directiunea NWSE, iar a-cele tari, cari ar veni la sudul acestei linii ar con-tine un escedent al barbatilor asupra femeilor.Statistica insa ne arata cA acest Mod de repre-zentare este fals. Spania, Portugalia, Italia, Svi-tera, cea mai mare parte a Frantei si a Ungarieiar veni la sudul acestei linii. In aceste tari insaraportul populatiel fernenine escede pe acela alpopulatiei masculine.

    Nurnarul mai mare al femeilor fata de bAr-bati prezinta im dezavantaj social si din alt punctde vedere, intrucit este o cauzA puternica a pros-titutiei, a nasterilor nelegithne si indirect a sc,A-derii moralitatil publice. Echilibrul populatieiMasculine cu a populatiei femenine este evidentStarea norrnala. Acest echilibru insA nu se poate

    4) D. Gottlieb Selina pper-Arndt: op. cit. pag. 107-108.n 1 tttc---rtg-tt'tttilt.

    www.dacoromanica.ro

  • 25

    inentine, nu din pricin6 ca na,sterile copiilor deun sex ar fi Mai mare de cit ale copiilor de cel-lalt sex, ci din cauze sociale puternice la cari seadaoga $i o cauza inerenta naturii femee$ti, cau-ze, cari deterinina o mortalitate mai mica la fe-mei. Lupta pentru existenta este in genere cumult mai grea pentru barbati decit pentru femei.Incordarea fizica $i intelectuala a brbatului pen-tru cl$tigarea existentii lui $i a familiei II influ-enteaza organis'mul i functionarea lui normalkslabindu-1 fie direct prin knunca escesiva, fie indi-rect prin intertnediul diverselor vicil $i bon ceprovoack Din aceste cauze, a ca'ror natura este,incontestabil socialk rnortalitatea este mai marein populatia Masculin decit in cea femenink

    Statisticile raporturilor numerice dintre se-xuri din Wile inapoiate ale Asiei, Africei, A-Mericel, Australiei, in cari lupta pentru existenta",este sociahnente cam aceia.si si pentru femei cal$i pentru barbati, arata in Mod aproape constantun escedent numeric al populatiei masculine a-supra populatiei fetnenine. In Asia, alai:A de pro-vinciile centrale si Madras, toate celelalte tan iprovincil dau un escedent al barbatilor asuprafetneilor. Ace las lucru e in Africa $i America. InAustralia pretutindeni numarul barbatilor escedepe acela al felmeilor 6).

    Dad, la aceste cauze sociale se adaoga sirezistenta fireasca mai mare a femeei, atunciescedentul populatiei fetnenine asupra celei mas-culine in Wile civilizate devine si mai usor de.explicat.

    O fiinta, care procreaz'a pe alta, spuneEn:rico Ferri 7), nu in momentul trecnor al unui

    6) Vezi datele statistice din lucrarea citata a d-ruluiGottlieb Schnapper-Arndt la pag. 108-109.

    7) Le socialisme et la science positive, DarwinSpen-ce: "'

    www.dacoromanica.ro

  • 26

    contact voluptos, ci prin sacrificiul organic $ipsihic al sarcinel, al nasterii si al alaptarilnuli poate conserva atita putere ca $i brbatul,care in reproducerea speciel are o functiune cumult mai uwarsA.

    Afard de unele esceptil individuale, femeaare o senzibilitate fizica mai mica. (parerea cu-renal este opusg, dar se confunda senzibilitateacu iritabilitatea), cad daca senzibilitatea ei arfi mai mare, ea n'ar putea, dupa legea dar-winieana, sit supravietuiasca sacrificiilor enor-me $i repetate ale maternitatii $i specia s'arstinge.

    Dar senzibilitatea fizica este in raport in-vers cu puterea de rezistenta fizica $i organia.Omul este cu atit mai rezistent cu cit e mai putinsensibil, $i fetheea, al carei sistem nervos e ingenere mai putin sensibil decit al barbatului, estemai rezistenta decit el, $i da prin urmare unprocent mai mic de mortalitate 8).

    3. Populatia du,pd vristd. Diverse le vriste,pe cari individul le parcurge succesiv, se ga-sese sirnultan 5i in societata. FPlul 5i masuraacestei simultaneitati a claselor de toate vristeleprezinta insrt felurite deosebiri $i sint indicii im-portante pentru caracterul evolutiei sociale 8).

    8) S'ar putea obiecta, si de sigur ca. aceasta obiectieeste in parte intemeiata, c sensibilitatea mai mica si decirezistenta mai mare a femeei n'ar fi o insusire naturala,ci rezultatul unei indelungate evolutii soeale, care a creato anume situatie femeei, i i-a atribuit o anumita func-tiune economica in organizmul social prin impartirea mun-cii inca din primele inceputuri ale societatei omenesti. pa-rerea aceasta nu e cu totul lipsita de temeiu, de cat nu tre-bue sa se uite c evolutia s'a facul in senzul indicat deinsasi natm a i menirea fireasca a femeei, i c in oricestatiu al societatii munca nasterii a fost dovada unei sen-sibilitati mai mici si a unei rezistente mai marl.

    9) Riimelin: Schonberg's Handbuch der politischenOekonomie vol. I pag. 834.

    www.dacoromanica.ro

  • 27

    Impartirea populatiei dupa vrist este de o im-portanta necontestata atit din punctul de vedereal economiei sociale cit $i pentru aflarea vrIsteimijlocii.

    Omul in definitiv, sub raportul econo-miei $i producerii ociaie, decit suina de energii,cari se valorifica in cursul procesului de prodn-ere $i de consurnatie. Aceasta slima de energii,care constitue pe horno oeconoMicus, difera dupavrista lui. In cea dintii vrista a sa omul nu edecit consumator, abia mai tirziu ineepe a pro-duce $i utilitatea lui sociala cre$te Cu cit Main-teaza in vrista, paha la o limith, de la care utili-tatea lui scade sau chiar se reduce la zero, ra-hrinind nurmal un simplu consumator, ca 5i inprimil ani ai vietii. Nu este indiferent prin urmare de a se cunoa$te procentul copiilor $i alba'trinilor ce-1 are o populatie. Superioritatea

    $i econoMica a unei populatii e in gtrinsalegatura cu proprotia mai mare a indivizilor ma-tuff $i producatori ce-i are. Aceasta nu ins9amnainsa, ca e posibil, ca o populatie sa fie compusanumal din indivizi maturi $i producatori, pen-tru ch.' ea nefiind stabila este supusa unei con-tinue prefaceri prin efectul na$terilor $i al dece-selor. J bine insa, si aceasta e $i regula, ca nu-marul na$terilor sa, intreaca numarul deceselor.

    Rihrie lin sustine, ca proportia mai mare saumai mica a elernentelor producatoare si utile de-pinde de modul cpe$terii populatiei. Cind o po-pulatie cre$te mai incet nutnarul elementelor pro-ducatoare este mai Mare, decit la o populatiecare creste mai repede. Si lucrul este limpede,intrucit cre$terea mai inceata inseamha in genereo natalitate mai Mica, deci un numar mai micde copii, de elemente neproductaoare. El aduceurmatoarea statistica spre a-si confirma prerea :

    nu-io

    Ii-zicit

    www.dacoromanica.ro

  • 28

    Din 1000 de locuitori in viata se gaseau:In Franta In Germania In State le-Unite

    In vrAsta do : (1891) (1890) (1880)0-10 175 242 267

    10 -20 175 206 21420-30 163 162 18330-40 138 128 12740-50 123 104 9150-60 101 78 6260-70 75 52 3770 80 40 24 15

    peste 80 10 4 4Daa admitern, c omul este neproductiv

    pAna la 15 ani *i de la 70 de ani in sus, atunciputem constitui urmatoarele trel clase de oamenisub raportul uti1itii lor economice.

    Franta Germania Statele-Unitecl. I-a 0-15 252 351 351el. II-a 15- 70 688 621 599el. III-a peste 70 50 28 20

    Aceste- date ne arata, ca in Statele Unite siin Germania unde populatia cre*te mai repede,nuMarul eleMentelor producatoare va fi mai mic*i al celor neproduca,toare mai Mare decit inFranta, unde populatia cre*te mai incet. La 1000de locuitori vom avea in St.-Unite 599 de ele-tnente producatoare *i 401 neproducatoare; inGermania 621 producatoare fata cu 397 neprodu-catoare, deoarece populatia Germaniei creste maiputin repede decit a Statelor Unite; pe cind InFranta, unde populatia cre*te si mai incet, aveni688 de elemnte produatoare fata cu numai 312eleinente neproducatoare.

    Starea populatiel dup4 vrista se poate afla*i prin determinarea vristei mijlocii, impartindlsuma vristelor tuturor indivizilor prin numa-rul lor.

    11--.7: r..(1-11

    www.dacoromanica.ro

  • 29

    este deasemenea importanta. Castoria, vaduvia,divortul sau oelibatul exercita anume influenteasupra Nicologiei ca *i asupra activitatii econo-mice a omului. Celibatul este fara indoiala o'stare anormala, *i o populatie, in. care oelibatuleste mai mult sau mai putin generalizat, se aflaintr'o stare patologioa oe reclama un remediu ur-gent *i eficace. Este foarte posibil ca oelibatulst fie rezultatul unei situatil economice generaleproaste, luat insa ca fenomen individual, celi-batul denota o decadenta morala intristatoare.Mime lin creden) c frecventa casatoriilor nu in-seamna numai decit buna stare economica a po-pulatiei, numArul mare al casatoriilor putindu-sedatori *i lipsei de prevedere. Parerea aceasta nise pare cu totul gre*itA *i nu exista date statis-tice cari sa o confirme. lnmultirea casatoriiloreste intotdeauna paralera cu cre*terea produceriisociale, cu inmultirea mijloacelor de producere,fara insa ca aceste fenoMene s produca in modneconditionat *i fatal inmultirea casatoriilor.

    Dar nu numal celibatul ci *i oastoriile thrzilsint un rau social, care trebue combatut. Fa-cultatea prolifica a barbatului ca *i a femeei estelimitata la o anutnita vrista, iar calitativ cores-punde unui interval restrins din viata omului.Copiii unei perechi de oameni tineri vor fi in(genere superiorii*i fizice*te*i intelectualice*te co-piilor unel perechi inaintate in vrista. Adevarulacesta este prea evident *i cunoscut ca s. maiinsistam asupra-i.

    /)Nuntarul casatoriilor posibile intr'o tub.este detenninat de ocupatiile claselor in vrista11 de a se casatori" it), iar procentul vaduviel va-riaza In raport direct cu acela al casatoriilor.

    10) Op. citat vol. I pag. 837.11) Dr. G. Schnopper-Arndt: op. cit. pag. 120.

    www.dacoromanica.ro

  • 30 ----

    Intrucit prive* starea de despktenie, Schnapper-Arndt crede c. statistica nu poate determina cuexactitate numArul femeilor divortate, ,deoarecemulte din ele se declarA vAduve la facerea re-censAminthlor, aceasta stare convenindu-le maibine, decit aceia de femee divortata. Aa s'arexplica diferenta enorma dintre numarul vAduvi-lor *i al vAduvelor. Acestea. din urma intrec cumult pe oei dinta.i. Ma die pildA in:

    vAcluvi vaduveGermania (1900) erau 809238 2352921Franta (1896)

    171011313 2118394

    Rusia (1897) 2053726 5226082St.-Unite (1900) 1181489 2721438

    E posibil, ca aceastA diferenta enorma intronumarul vaduvilor i al vaduvelor sa gaseasca,o explicatie partialA i in susceptibilitatea unoradintre femel, dar desigur, caslageasta nu este cauzacare sA determine o atit de Man falsitate a datelorstatistice. DacA supozitia lui Schnapper-Arndt arfi adevarata, atunci ar trebui ca in Wile men-tionate la acelea..$i epooe numkul femeilor divor-tate s fie cu mult mai mic decit al barbatilordivortati. Or, statistica arata contrarul, chiardupa datele procurate de dinsul:

    divortatibArbati femei

    Germania (1900) 31279 60738Franta (1896) 25553 33238Rusia (1897) 34387 53270State le-Unite (1900) 84567 114933Dac sa. nunikul vaduvelor gasit de statistica

    ar fi in adevk spoit atit de enorm cu un m'arenum& de fernei divortate, ar fi imposibil ca nu-MArul acestora din urma-sa intreac atit de mult,aproape s dubleze, numArul bArbatilor divortati.Explicatia disproportiei prea maxi dintre vaduvi

    vAcluve este alta. Cind am vorbit despresi rrnplr-

    www.dacoromanica.ro

  • 31

    Urea populatiel dupa sex, noi am aratat ca femeiaeste mai re'zistenta $i prin natura el, si prin con-ditiile el de viag, cari difera atit de mult deale barbatului. Cind ne vom ocupa cu mi$careapopulatiel, vom vedea cA mortalitatea la femeleste mai mica decit la barbati, cea ce confirmaesplicatia noastra, $i arata ca statistica este multmai exacta decit crede Schnapper-Arndt in ceprive$te recensAmantul vaduvilor $i al vaduelor.

    5. Impartirea populatiei dupe(' ?Uinta de carteeste Inca $i mai importanta, decit aceia dupAstarea civil. Starea de cultura sau de ignorantaa unei populatil se reflecteaza in statisticele, cdriaratA cit de generalizata sau cit de restrinsa este$tiinta de carte. Toate progresele sociale $i bine-facerile civilizatiel Jeau fost posibile, decit prinraspindirea cit mai vasta a culturii, sau culn seobEsnueste a se zice astazi, prin socializareacul turi I.

    Se poate afirma in mod cu totul aprioristic,ca populatia cea mai culta, este aceia care are ostare materiala mai bunA si profita mai mult deprogresele civilizatiel moderne, Dacia propozitiaaceasta are astazi caracterul unei axiome, istoriane spune ca. au fost timpuri $i popoare la carioontrarul era adevant. Sub regimul sclaviel an-tioe, ca $i sub acela al iobagiel medievale, segasesc popoare $i epoce, in cari cultura era inbuna parte atributul claselor apasate. Sub re-gimul libertAtii econotnice $i politice de astazi,fenomenul acesta nu mai e posibil, de undo sizicatoarea: al carte, ai parte.

    Pentru determinarea gradului de raspindireal culturil se uziteazA de obicel numarul ele-vilor, procentul recrutilor $tiutori de carte, alcasatoritilor stiutori de carte. Se mai calculeaza.dupa raspindirea organelor zilnice de publicitateetc... Toate aceste mijloace insa nu pot de rezul-

    www.dacoromanica.ro

  • 32

    tate precise, dupa cum lesne se poate intelege.(1ert e insia ca sint tari, in cari asemene statistice,nu mai prezinta, un interes atit de mare ca maiInainte. In tkile scandinave, in Danemarm,Germania $tiinta de carte a atins limita de peurma a rspindirii ei. In aceste tari nu se maipoate vorbi de procentul analfabetilor, a$a,statisticile de acest fel nu intereseaza.

    Cu totul altfel sta, lucrul in alte tari, cum eRorniania, Rusia, Italia, Austria $i chiar Franta,Ii cari se easesc procente mai mari sau mai micide analfabeti indicInci starea de inferioritate ctil-turara a populatiilor respective.

    In tkile in cari generalizarea culturii a atinslimita maxima, ar fi de observat un alt fenomen,a carui consemnare numerica daca este imposi-bila, prezinta. totusi simptome destul de evidente$i de caractersitice spre a putea fi constatat, ex-plicat, definit. Odata ce extensiunea culturii aatins culmea, ar fi interesant de $tiut, care e ma-sura intensitatii el, cu alte cuvinte cit de adincpatrunde cultura in populatie $i oe influenta exer-cita asupra mentalitatii $i sufletului ei. Manifes-tarile de tot soiul ale populatiei pot forma cimpulde observatie pentru asemenea deductii si cons-tathri interesante; desigur insa, ca manifestafiledin domeniul moralei publioe $i mai ales al re-ligiei sint cele mai simptomatice in aceasta pri-vinta.

    Intensitatea culturii nu este insa, Un feno-men care sucoede extensiunii el, ci poate coe,xista cu acesta; deductiunile $i constaarile insasub raportul intensittii sint cu siguranta maiprecise, mai exacte, mai ramurite acolo unde pro-cesul de exthnsiune si-a atins limita maxima.

    6) Statistica populatiei gupci, ocupatii $i&Ise este poate cea, mai importanta, din cite niiprocura observarea statioei populatiei. Viata so-

    in:

    CS,

    -

    www.dacoromanica.ro

  • 33

    ciala a unei populatii civilizate coprinde o mifi-time de ramhiri de activitate, dintre cari activi-tatea econdmica este negre$it teMelia vietii so-ciale .insa$i. Cum aceasta activitate este esen-tialmente producatoare, evident ca ea trebue socupe marea Majoritate a populatiei, contraruleste imposibil.

    In faza actuala a societatii activitatea econo-mica se compune din urmatoarele ramuri: 1)agricultura cu anexele ei cum sunt : cre$terea vi-telor, exploatarea padurilor $i a baltilor, culturalegumelor $i a zarzavaturilor, vinatul etc... 2)industria sub toate forrnele $i cu toate anexeleei Mai trult sau mai putin artistice, 3) comertul.Aflarea mtnarului de populatie ocupat in acestediverse ratnuri ale activitatii econoMice $i a ra-portului ninneric dintre ele ni da oarecum gradulde avutie $i de prosperitate econamica a natiunilrespective. A$a este generalmente cunoscut, 'eaprosperitatea econohnica, $i ca o consecinta a ei$i prosperitatea politica a unui popor, se efectu-eaza in actuala societate prin dezvoltarea indus-dustriei. Cu CA prin urmare, procentul populatieiindustriale va fi mai mare fata de acela al po-pulatiei agricole, cu atit poporul, in sinul caruise stabile$te acest raport, va fi Mai prosper eco-noMice$te. Pilda cea mai doveditoare este Anglia,unde procentul populatiei rurale era in 1901 nu-mai de 23 fata cu 770/0 populatie ora$eneasca.De atunci $i pana. acum populatia rurala a An-gliei a Mai soazut, dupa cum $i la 1901 era in !descre$tere fata, de periodul clecenal anterior;in 1891 populatia rurala era de 250/0 fata de750/0 populatie urbaxta 12).

    Acela$ prooes se intimpla $i in celelalte taricivil iz ate.

    12) Aceste date statistice si cele ce urmeazh le luhmdin lucrarea lui Emile Vandervelde L'xode rural et le re-tour aux champs ed. II-a 1910 pag. 23, 24, 27 si 30. 3

    www.dacoromanica.ro

  • - 34

    In State le-Unite ale Americei de nord :1890 1900

    Populatia urbana la suta 32,9 37,3Populatia semi-urbana I) )1 57,3 51,9Populatia rurala f" 31 9,8 10,8

    In Gemania:Anii proc. pop. urb. proc. pop. urb.

    1880 58,6 41,41885 56,3 43,71890 53,0 47,01895 49,8 50,21900 45,7 54,31905 42,6 57,4

    Acela$ proces se intimpla $i in Franta, acarei populatie dei spore$te foarte lent, acuzatotu$i chiar o descer$tere abso1ut4 nu nurnal pro-centuala a populatiei rurale :

    PopulatiaProc. pop.

    Anii Urbana rurala totala ur-ban&ru-

    rara

    1872 11,234,899 24,868,022 36,102,921 31,1 68,91876 11,971,396 24,928,392 36,905,788 32,4 67,61881 13,096,542 24,575,506 37,672,048 34,8 65,21886 13,766,508 24,452,395 38,218,903 35,9 64,11891 14,311,048 24,031,900 38,342,948 37,4 62,61891 15,025,812 23,491,520 38,517,332 39,1 60,91901 15,957,190 23,004,755 38,961,945 40,9 59,11906 16,537,234 22.715,011 39,252,245 42,1 57,9

    Aceasta descre$tere continua $i progresiva apopulatiei agricole este $i mai mare, cind negindim ca nu toata populatia rurala este agricolli.0 parte din populatia de la tara 1$i cistiga axis-tenta cu alte miiloaoe decit cu agricultura. A$a

    www.dacoromanica.ro

  • 35

    de pilda, categoria functionarilor rurali, a mese-ria$ilor de la sate $i a lucrgtorilor industriali dinfabricele existente in combnele rurale trebue$tededusg din totaiul populatiei rurale, pentru a nida mai bine seam4 de sogderea realg a populatieiagricole. Si am putea afirtna, c masura cre$terel$i prosperitAtii economioe a unel populatil estein pruportia cre$terii populatiei industriale $i co-merciale fata, de proportia descre$terii populatieiagricole, fAxg a sustine bine inteles, cg depo-pularea complectg a satelor ar fi un progres,sau cg ar fi mgcar posibilal3).

    Statistica populatiei dupa ocupatii ne inles-ne$te imOrtirea ei in clase, care este iarg$1 im-portantg. Clasele sociale nu sint in ultima ana-lizg cleat categoril de oameni, cari au un mijlocde existentg comun $i indeplinesc in organizmtileconotnic al societartil aceias functiune. Vom clis-tinge deci patru clase sociale importante in ca-drul ogrora se confunda toate categoriile, toatenuantele posibile : clasa agricolg, clasa lucrAto-rilor industriali, clasa micil burghezil $i clasacapitali$tilor. Raporturile nutnerice dintre eleindicA relatiunile lor sociale $i politioe cum $idefinirea sau nedefinirea lor exactg.

    Cind diferenta numericg dintre aceste patruclase este neinsetnnatg, clasele insg$i nu sint binedefinite, interesele lor se confunclg $i o armoniecel putin aparentg existg in intreg organismulsocial. Cind dimpotrivg dezvoltarea $i acumu-

    13) Scaderea populatiei agricole nu insamn5, si sea.-derea produsului agricol, drip, cum afirm unii autori :iar scAderea produsului agricol in virtutea descresterei pro-ductivitii ni se pare en totul arbitrar si fantas-tica,. Gaud vorn face critica rnalthusianismului vom ardta,pentru ce atit scaderea populatiei agricolo, cit si pretinsaproductivitate descrescinda, a pAmintului nu pot determinadescresterea produsului agricol.

    soluini

    www.dacoromanica.ro

  • 36

    larea continua' a capitalului stabilewte un raport(numeric Mare intre clasele sociale, atunci ele sedefinese cu precizie $i lupta dintre ele nu maipoate fi contestard. In Anglia 30 de proprietarisilpinesc pAmantul regatului, pe care il lucreazAo populatie de 7,000,000. Acunmlarea capitalu-lui a Mcut progrese enorme.

    Nu vorn insista mai mull asupra importanteiconsecintelor aoestui fenomen, pe care de altfel

    Ii vom cerceta la timp, pentru a nu ie$i din ca-drul cercethrilor statistice.

    Statica populatiei mai intereseaa: felul lo-cuintei, religia, nationalitatea, limba, viciile cor-porale etc... ale populatiei, cari sint tot atitenortne de impArtire a populatiei. Despre acesteains'a, nu ne vom ocupa, pentru c nu au mareinseinnatate prin ele in$i-le, $i pentru c5. nu in-tereseaz5 studiul economic al problemei popu-latiei.

    Dinamica Populatiei. In afar6 de fenomenelecercetate pan'd acum, cari se prezint in stareapopulatiei, $i cari se pot observa la un momentdat, mai sint $i altele, cari nu pot fi observate,consemnate $i explicate decit oercetind populatiain mi$carea ei neintreruptL Dinainica

    sau cum se obi$Imeste a se zice in $tiintV,mi$carea populatiei, se ocup`d cu studiul acestorfenomene, cari se reduc in ultim'S analied la ur-mtoarele patru: wagerile, cdthtoriile, deeesele

    migratiunile. De aceia:Teoria micrii populatiei se imparte in

    teoria micrii naturale $i a mi$cArii sociale.Cea dintil cuprinde teoria nawterilor, a eds.-go-riilor $i a deceselor, cu alte cuvinte teoriile du-ratei vietii omene$ti, a rodniciei omene$ti .5i a

    $i

    popula-

    ii

    www.dacoromanica.ro

  • 37

    consecintelor ei. Ce-a de-a doua cuprinde teoriamigratiunilor" 14).

    Nasterile sint cauza prin1 i in acela4 timpnaturala a creteril populatiei. In genere, cu citnaterile vor fi mai numeroase, cu atit populatiava cre.,te mai repede, fara ca aceasta sa fie unadeviar intotdeauna exact, cauze sociale puter-nice putind anihila efectul natural al numaruluimare de na4teri.

    Cifra nataligtii, care se