.Date tehnice ale lucrarii

Date generale

Zona de amplasament

Municipiul Carei este situat in sud-vestul judetului Satu Mare, la contactul a trei regiuni geografice: Campia Nyirului, Campia Crasnei si Campia Eriului. Careiul se afla pe drumul European E 671 la 35km de municipiul Satu Mare, respectiv 100 km de municipiul Oradea. Din punct de vedere administrative include si satul Ianculesti aflat la 7 km. In apropiere se afla doua rezervatii naturale: Padurea Urziceni si Dunele de nisip Foieni.

Desi reteaua hidrigrafica judeteana este bogata (cuprinzand atat rauri- Somes, Tur, Crasna – cat si lacuri- Calinesti -), zona este saraca in cursuri de apa. In fapt Crasna- cel mai apropiat curs de apa- se afla la 10 km de Carei. Caracteristice sunt apele subterane, aflate la 2-5 m adancime. De mentionat faptul ca la 100 metri adancime se gasesc ape termale. Din pacate sunt utilizabile doar prin pompare, neavand presiune.

Campia Careiului este o “prispa” mai inalta fata de campiile limitrofe, avand altitudini cuprinse intre 120-160 m deasupra nivelului marii. Altitudinea mica determina valori ridicate pentru presiunea atmosferica, aproximativ 1000 mb.

Amplasamentul statiei de epurare este la circa 600 m de limita perimetrului locuit al municipiului Carei in zona de nord-est si in zona joasa de la marginea comunei Capleni.

Suprafata si situatia juridica a terenului care urmeaza sa fie ocupat de lucrare

Amplasamentul prezentei investitii a fost stabil impreuna cu beneficiarul, Directia de Apa- Canal Carei.

Suprafata ocupata de obiectele noi ale statiei de epurare vor fi pe teren proprietatea beneficiarului, fiind tot in incinta actualei statii de epurare.

1

Pentru realizarea investitiei este necesara ocuparea urmatoarelor suprafate de teren:

-Definitiv

Sd=184+8=192 m2 reprezentand suprafata ocupata de noile obiecte ale statiei de epurare

-Temporar

Suprafata de teren ocupata, necesara pentru zonele de lucru si organizarea de santier, reprezinta suprafata ocupata temporar pe perioada de executie a lucrarii.

Pentru organizarea de santier se considera o suprafata de 2.500 m2 pentru intreaga lucrare.

Suprafata totala afectata temporar este:

Suprafata afectata Total suprafata ocupataTemporar (m2)Obiecte noi (m2) Organizare de santier (m2)

192 2.500 2.692

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Adancimea de inghet conform STAS 6054/ 77 “Teren de fundare – Adancimi mari de inghet” este de 0.70- 0.80 m fata de cota terenului natural.

Conform “Normativului pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale” P.100-1992, municipiul Carei se incadreaza in zona seismica de calcul “C” avand coeficientul de seismicitate Ks= 0.20 si perioada de colt Tc = 0.7 s. Conform prevederilor STAS 11.100/ 1-1993, comuna se situeaza in zona de macroseismicitate gradul “VII MSK”.

Structura geologica a orasului si imprejurimilor este alcatuita din fundament cristalin peste care s-au depus sedimentele marii Panonice si Sarmatiene.Sedimentul marin a fost acoperit de depunerile fluviatile ale Tisei, Somesului si Crasnei constituie din nisipuri si maluri. Straturile superioare s-au format din

2

depunerile de praf loes ajunse din regiunea nisipoasa a Nyirului prin activitatea eoliana. Solurile caracteristice regiunii sunt argilele roscate, denumite de specialisti cernoziom degradat. Acest lucru a favorizat dezvoltarea agriculturii atat sub aspectul culturilor agricole ( grau, porumb, canepa, floarea-soarelui, sfecla de zahar) cat si al cresterii animalelor.

Zona plana de campie din sectorul municipiului Carei se caracterizeaza prin depunerile aluvionare ale raului Crasna, care prezinta urmatoarea succesiune litografica:

sub stratul de pamant vegetal de 0.50 - 0.60 m grosime, se dezvolta pana la o adancime de 3.10 - 5.20 m o argila prafoasa- nisipoasa, cafenie- galbui, tare, in suprafata si consistenta redusa, in adancime;

in continuare sub stratul de argila prafoasa- nisipoasa urmeaza un orizont mai grosier constituit din nisipuri prafoase argiloase, ce se dezvolta pana la adancimea de 9.50- 13.00 m;

in baza acestui orizont se dezvolta pana la adancimea de 15.00- 17.00 m o argila cenusie nisipoasa.

Se mentioneaza faptul ca pe alocuri sip e arii reduse stratul superficial de argila prafoasa- nisipoasa este inlocuit partial sau total de nisipuri fine galbui prafoase sau argiloase.

Nivelul apei subterane din zona se stabilizeaza in raport de cota absoluta a terenului natural la adancimi de 1.90- 7.20 m, in cuprinsul acviferului freatic cantonat in depozitele cuaternare de natura nisipoasa, avand fluctuatii sezoniere de 1.00 m.

In conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 si a HG nr. 261/1994, lucrarile proiectate sunt de categoria C de importanta.

In conformitate cu STAS 4273-83, Tabelul 9, pentru localitatile rurale, categoria constructii hidrotehnice aferente statiei de epurare este 3, adica de importanta nationala.

Din punct de vedere al duratei de exploatare, lucrarea este definitiva si secundara.In conformitate cu tabelul 13, constructiile si instalatiile hidrotehnice definitive, secundare de categoria 3, se incadreaza in clasa de importanta IV.

3

Clima

Apartinand zonei climatice continental-moderate, media anuala a temperaturii in Carei este de 9.7oC. Primaverile si toamnele sunt calduroase si senine , verile sunt calde si uscate , iar iernile blande. Numarul zilelor cu inghet de iarna este de 50-60 pe an. Vanturile dominante sunt cele vestice. Umiditatea solului incetineste primavara incalzirea suprafetelor terestre, iar toamna favorizeaza aparitia brumelor timpurii.

:: Regimul Termic ::

-Valori medii- -Valori extreme-

vara=19.6oC maxima= +39.5oC toamna=10.8oC iulie 1952

iarna=-1.7OC minima= -30.6oC primavara=10.2oC ianuarie 1929

Caracteristicile principale ale constructiilor

Principalii parametrii ai constructiei

Debitele de dimensionare ale statiei de epurare, conform breviarului de calcul atasat, sunt urmatoarele:

Quz zi med 95 l/s 342m3/ziQuz zi max 130 l/s 11.232m3/ziQuz orar max 200 l/s 720 m3/h

In vederea atingerii eficientelor de epurare de mai sus, se propune retehnologizarea statiei de epurare astfel:

4

1. Statie automata de pompare apa uzata compusa din:

gratar rar cu curatire mecanica grup de pompare dotat cu pompe centrifuge

2. Treapta de pretratare apa uzata compusa din:

instalatie compacta de pretratare cu sitare , deznisipare si separare grasimi reactor de reducere, stocare si separare grasimi amenajare decantor primar existent pentru defosforizare

3. Bazin de nitrificare- denitrificare:

transformarea bazinelor de aerare existente ( linia I si II ) panouri de aerare cu biofiltre flotante echipament de denitrificare si defosforizare statie de suflante pentru furnizare aer comprimat cu convertizor de frecventa sensor de oxigen dizolvat- etapa a II-a instalatie de preparare – dozare precipitate pentru defosforizare pompa apa drenaj

4. Decantoare radiale secundare:

reabilitare si modernizare podurilor racloare

5. Treapta de tratare a namolului compusa din:

statie automata de pompare namol recirculat si in exces unitate de ingrosare, stocare in exces- etapa a II-a instalatie automata de preparare-dozare solutie polielectrolit – etapa a II-a statie automata de pompare namol ingrosat instalatie automata de preparare-dozare polielectrolit – etapa a II-a statie automata de pompare namol ingrosat instalatie automata de preparare – dozare polielectrolic – etapa a II-a instalatie automata de dishidratat namol cu melc si sita speciala – etapa a II-a

6. Modul electric de comanda si automatizare statie de epurare compus din:

dulap conexiuni electrice de forta si iluminat dulap electric de comanda si deservire statie de epurare

5

sistem automat de control si achizitii date “SCADA” – etapa a II-a

7. Dezinfectie apa epurata compusa din:

instalatie automata de clorinare cu hipoclorit de sodium – etapa a II-a

Structura constructive

Cladirea pentru echipamente

Cladirea care va gazdui in prima etapa instalatia de pretratre apa uzata si in etapa a II-a si instalatiile pentru tratarea namolului, va fi o constructie din cadre metalice cu pereti de inchidere din panouri termoizolate pe o fundatie din beton, prevazuta cu geamuri si usa de acces. Cladirea va avea acoperis in doua ape cu structura metalica si inchideri din panouri termoizolate si urmatoarele dimensiuni in plan: Lx B = 16.500 x 9.500. Inaltimea la coama este de 5.000mm si la streasina de 4.000mm. De jur imprejurul cladirii de prevede a se construi un trotuar de protectie din beton cu latimea de 0.500 m.

Suprafata ocupata definitiv de cladire: S=184 m2.

Rezervor pentru reactorul de reducere, stocare si separare grasimi

Echipamentele de reducere si separare grasimi se vor monta intr-un bazin de beton armat cu urmatoarele dimensiuni: Dx H = 3.2 x 2.0 m, cu un volum util de 18 m3. Suprafata radier bazin: S = 8.05 m2.

Studiu de impact de mediu

6

Impactul produs in perioada de executie

Descrierea lucrarilor de executie

Lucrarile care se executa in incinta statiei de epurare sunt lucrari normale ca pentru orice obiectiv de investitie. Terenul este aproape plan, prezinta denivelari nesemnificative. Terenul nu se infesteaza sin u se contamineaza cu substante toxice sau periculoase.

Lucrarile de amenajare vor fi: excavatii, umpluturi, constructii din beton si metalice, montaj utilaje, lucrari pentru canale si conducte de legatura , instalatii electrice, etc.

Impactul asupra factorilor de mediu

Factorul mediu APA

Apele epurate vor fi evacuate in emisar Canalul Postei care este afluent al raului Crasna, astfel pe perioada executiei nu se infesteaza factorul mediu APA.

Poluarea factorului APA este limitata (perioada de executie in timp este de scurta durata).

Factorul mediu AER

Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucrari de excavatii, transportul pamantului, a betoanelor, utilajelor, etc. care implica utilizarea mijloacelor de transport grele, buldozere, excavatoare, macarale, etc. Noxele rezultate vor fi NOX, CO, SO2, COV, particule, fum, etc.

Poluantul principal va fi praful care se va degaja in timpul executiei lucrarilor de excavare, incarcare si transportul pamantului.

Concentratii de poluanti in imisie:

Poluarea factorului de mediu AER este de scurta durata, limitata in timp (perioada executiei).

7

ZGOMOT si VIBRATII

Poluantul sonor in timpul executiei va fi degajat de utilaje si mijloace de transport, dar nu va depasi 70 de dBA si la cel mai apropiat receptor va fi 50dBA.

Activitatile de executie nu produc vibratii.

CONCLUZII : Lucrarile de constructii in cadrul Statiei de epurare afecteaza mediul intr-o masura redusa sip e timp limitat.

Impactul produs in perioada de exploatare

Impactul produs asupra apelor

DISPERSIA POLUANTILOR IN APE, ARIA DE EXTINDERE SI MODIFICARILE CALITATIVE ALE RECEPTORILOR NATURALI, INCLUSIV ALE APELOR SUBTERANE.

Emisarul este Canalul Postei, care este afluent al raului Crasna.

Debitul de ape uzate evacuat in canalizarea orasaneasca este:

Qzi.max = 130 l/s = 468 m3/h = 11.232 m3/zi Qh.max = 200 l/s

Debitul de apa epurat deversat in Canalul Postei trebuie sa respecte conditiile de descarcare conform NTPA 001/2002.

AFECTAREA ECOSISTEMELOR ACVATICE SI FOLOSINTELOR DE APA

a) Substante in suspensie

Materiile in suspensie sunt retinute aproape in totalitate prin statia de epurare.

MSS intrare statie epurare 262.33 mg/l = 2.458 kg/zi MSS intrare in emisar 35 mg/l admis = 393.11 kg/zi

b) Substante organice

8

Substantele organice sunt retinute in mare parte prin statia de epurare.

CBO5 intrare statie epurare 230.52 mg/l = 2.160.00 kg/zi CBO5 intrare in emisar 25 mg/l admis = 280.80 kg/zi

c) Nutrientii

Substante chimice : fosfor, amoniu sulfati sunt retinute intr-un procent mare de statia de epurare.

NT intrare statie epurare 39.59 mg/l = 371.00kg/zi NT intare in emisar 15 mg/l =168.48 kg/zi Ptotal intrare statie epurare 6.72 mg/l = 63.00 kg/zi Ptotal intrare emisar 2 mg/l = 22.465 kg/zi

EFECTELE POZITIVE ASUPRA CALITATII APELOR

Statia de epurare proiectata are tehnologia de epurare performanta, (dupa cerintele Comunitatii Europene), s-au prevazut trei trepte de epurare:

epurare mecanica epurare biologica tratarea namolului.

Concentratiile poluantilor in apele epurate se incadreaza in conditiile de descarcare impuse de NTPA 0001/2002, NTPA 011/2002 si Program de etapizare privind lucrarile si masurile in vederea emiterii Autorizatiei de Gospodarirea Apelor nr.: 6507/ 5.10.2005.

MSS Cadmis = 35 mg/l

CBO5 Cadmis = 25 mg/l Ntotal Cadmis = 15 mg/l Ptotal Cadmis = 2 mg/l

IMPACTUL PRODUS ASUPRA APELOR

Factorul mediu APA este afectat in limite admise. Impactul este redus si strict total.

9

Impactul produs asupra aerului

DISPERSIA POLUANTILOR IN AER IN ZONA MAXIMA DE INFLUENTA, MODIFICARILE CALITATIVE INTERVENITE SAU CARE SE VOR INREGISTRA IN CALITATEA AERULUI, EFECTELE DE SINERGISM.

Dispersia poluantilor in aer

Evaluarea impurificarii atmosferei in raport cu concentratiile maxime admisibile (CMA) se rezolva conform STAS 12.574/87 “ Aer in zone protejate”.

Concentratiile CMA conform STAS 12.574/87 sunt:

FACTORII DE MEDIU CARE SUNT SAU POT FI AFECTATI DE EMISIA POLUANTILOR IN ATMOSFERA SI MODUL DE MANIFESTARE.

Factorii de mediu care pot fi afectati:

Factorii de mediu care pot fi afectati sunt : apa, solul, vegetatia, asezarile umane. Factorul de mediu aer nu este afectat, desi atmosfera nu poate afecta alti factori de mediu.

Modul de manifestare

Prin atmosfera se propaga cel mai bine poluarea , afectand factorul uman si toate celelalte elemente ale mediului.

Apa nu poate fi poluata numai daca se produc scurgeri din canalele si conductele din incinta Statia de epurare.

10

Solul poate fi afectat de poluanti prin depunerea pe sol si prin spalarea in sol a poluantilor de precipitatii.

Vegetatia poate fi afectata prin depuneri de substante poluante ( ex. Ploi acide).

EFECTELE POZITIVE ASUPRA CALITATII AERULUI

Concentratia poluantilor din aer NH3 si H2S respecta limitele admise de STAS 12.574/87.

IMPACTUL PRODUS

Factorul de mediu AER poate fi afectat in limitele ademisibile.

Impactul asupra vegetatiei si faunei

EMISIILE DE POLUANTI CARE POT AFECTA VEGETATIA SI FAUNA TERESTRA

Emisiile de poluanti care pot afecta vegetatia sunt emisiile NH3.

Impactul asupra vegetatiei este redus din cauza concentratiei reduse de NH3 si a suprafetei reduse a statiei de epurare.

In zona sunt terenuri agricole, pasuni, etc.

MODUL DE MANIFESTARE A IMPACTULUI ASUPRA VEGETATIEI SI FAUNEI TERESTRE

Concentratia pulberilor este redusa si nu afecteaza fauna si flora terestra.

REDUCEREA SAU DIMINUAREA IMPACTULUI PRODUS DE POLUAREA EXISTENTA ASUPRA FAUNEI SI FRLOREI Se pot lua masuri pentru reducerea poluarii cu particule prin creerea perdelelor de protectie din vegetatie.

Impactul produs asupra solului si subsolului

11

POLUANTII CARE POT AFECTA SOLUL SI SUBSOLUL ZONEI

Procesul tehnologic de epurare nu afecteaza solul si subsolul. Namolul stabilizat si deshidratat este un bun ingrasamant organic si fertilizeaza solul ( la paduri, la culturi paioase).

MODIFICARILE INTERVENITE IN CALITATEA SI IN STRUCTURA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Materia organica rezultata din statie se descompune repede si nu conduce la modificari ale calitatii solului.

Impactul asupra asezarilor umane si altor obiective

Prin realizarea investitiei se asigura epurarea apelor uzate industriale si menajere , asigurand un effluent cu incarcaturi admisibile conform NTPA 01/2002.

POLUANTII CE POT AFECTA ASEZARILE UMANE

Zona de locuit poate fi putin afectata de :

emisiile de poluanti in aer nivelul de zgomot

Zgomotul are efecte negative asupra organismului in functie de intensitate, frecventa, durata, in functie de varsta, stare fizica si sensibilitatea persoanei.

Zonele sunt:

zona linistita 0 – 30 dBA zona efectelor psihice 30 – 60 dBA zona efectelor fiziologice 60 – 90 dBA zona efectelor organice 90 – 120 dBA

Analizand nivelul de zgomot si poluantii in emisie, impactul asupra asezarilor umane este minim, fara efecte negative.

EFECTE ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI SI EVENTUAL RISC PENTRU SIGURANTA LOCUITORILOR

12

Efectele poluantilor din AER

Amoniul si formaldehida sunt compusi care creeaza discomfort si au efecte iritante.

Amoniacul inhalat in cantitati mari poate produce sufocare si caile respiratorii pot fi afectate.

Formaldehida are efecte cancerigene la animale, la oameni nu s-au depistat inca cazuri.

Efectele zgomotului

In urma efectelor zgomotului pot aparea afectiuni auditive.

Actiunea zgomotului afecteaza intregul organism, patrunde nu numai prin ureche ci si prin piele, muschi, oase, articulatii, etc. Este foarte influentat sistemul nervos central.

Apar modificari ale sistemului hipotalamohipofizar care au efecte asupra: aparatului cardiovascular prin accelerare puls, crestere tensiune arteriala, aparatul respirator reactioneaza prin accelerarea pulsului si frecventa amplitudinii respiratorii ca si a consumului de oxigen, aparatul digestive prezinta modificari inhibatorii ale secretiei. Sistemul endocrine sufera in urma nivelului zgomotului, apar tulburari ale glandelor tiroide.

Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impactul major asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator

Situatii de risc pot aparea in urma intreruperii energiei electrice si astfel nu functioneaza nici o treapta de epurare.

Obiectele din statie asigura o stocare a apelor uzate pentru a asigura remedierea defectiunii.

In caz de intrerupere a energiei electrice, apele nu se pot alimenta in statia de epurare, pentru ca acest lucru se produce prin pompare. Caminul statiei de pompare ape uzate stocheaza o parte din apa ajunsa in statie pana la pornirea din nou a pompelor, neexistand un impact negative asupra mediului. S-a proiectat o

13

conducta de ocolire a statiei de epurare, dar va fi folosita numai in caz de intrerupere prelungita a energiei electrice si in caz de remediere la statia de epurare si pe o perioada scurta, cu acceptul Inspectorului de Protectie a Mediului.

Studiu de oportunitate

La proiectarea statiei de epurare au fost luate in calcul mai multe variante posibile dintre care apoi a fost aleasa varianta optima.

Criterii de alegere a variantei optime

Criterii care au fost luate in calcul la alegerea variantei optime:

incadrarea investitiei in valoarea maxima de investitie propusa cu rezolvarea a cat mai multe probleme actuale ale statiei de epurare ( in special incadrarea efluentului in parametrii impusi de NTPA 001/2002);

consum de energie cat mai mic posibil; asigurarea posibilitatii de continuare a investitiei ( etapa a II-a din alte

fonduri); posibilitatea monitorizarii, intretinerii si reparatiei statiei cu personalul

existent ( fara cresterea cheltuielilor cu salariile ); asigurarea unui cost al apei epurate cat mai redus posibil.

Variantele luate in calcul au fost:

Retehnologizarea treptei mecanice si a treptei biologice cu utilizare de biofiltre flotante si folosirea echipamentelor prezentate din prezentul studio. Tehnologia se bazeaza pe breviarul de calcul atasat in ANEXA 1.1.

Folosirea biofiltrelor flotante are marele avantaj ca reduce volumul de aerare necesar, deci se reuseste asigurarea parametrilor la evacuarea din statie prin folosirea a doar doua bazine de aerare existente ( linia I si II ).Retehnologizarea treptei mecanice si a treptei biologice flotante, ceea ce mareste volumul de aerare necesar si ca urmare este necesara si dotarea bazinului de aerare din linia a III-a cu echipamente de aerare. Tehnologia se bazeaza pe breviarul de calcul atasat in ANEXA 1.2.

14

Echipamentele folosite ar fi aceleasi cu cele prezentate in varianta anterioara, mai putin biofiltrele, dar ar avea in plus inca un set de echipamente pentru al treilea bazin de nitrificare – denitrificare, conducte de aer mai lungi pentru alimentarea panourilor de aerare din toate cele trei bazine. Camera de distributie pentru bazinele de nitrificare – denitrificare trebuie facuta mai mare pentru a putea distribui in trei bazine. Conductele de namol trebuie sa fie de asemenea mai multe pentru ca trebuie colectat namolul de la toate cele trei bazine. Tinand cont de faptul ca actuala linie III este mai jos ( ca si cota de nivel a terenului ), namolul din acest al treilea bazin ar trebui adus prin pompare si distribuit in cele doua decantoare secundare, sau trebuie dotat cu pod raclor nou sic el de-al treilea decantor secundar.

Retehnologizarea treptei mecanice si a treptei biologice cu tehnologie SBR( reactor biologic secvential), ceea ce dubleaza volumul de aer necesar pe unitatea de timp si volumul de aerare necesar. Dublarea volumului de aerare necesar conduce la necesitatea utilizarii mai multor bazine, inclusive a unor bazine de decantare (transformate in bazine de aerare).

Varianta aceasta are si dezavantajul ca bazinele fiind existente, cu adancimi diferite nu se pot folosi aceleasi suflante ( cu aceleasi diferente de presiune) pentru toate bazinele, ceea ce duce la folosirea a mai multor suflante cu caracteristici diferite. Tehnologia secventiala impune perioade alternative de aerare ceea ce duce ca necesarul de aer instantaneu ( in peroadele de aerare) sa fie dublu si ca atare suflante vor trebui sa fie si mai multe si cu debit de aer dublu si putere instalata dubla. In aceasta varianta costul de investitie este crescut si de faptul ca si echipamentele de aerare din bazine vor trebui sa fie dublu ca si numar.

Tarifele pentru serviciile municipale

Tariful calculate in cele trei variante este relative acelasi, dar cheltuieli de capital sunt multe crescute in varianta “B” si “C” si de aceeasi prezentul proiect a fost elaborate pe baza variantei “A”.

Beneficii socio-economice ale proiectului

Aceste beneficii socio-economice ale proiectului trebuie percepute si interpretate in functie de impactul lor asupra intregii comunitati. Ca un rezultat direct putem preciza cresterea potentialului economic al zonei, intrucat din punctul

15

de vedere al infrastructurii de canalizare sunt asigurate premisele dezvoltarii economice a zonei. Acest aspect se poate concretize in investitii directe facute de orasul Carei, scaderea ratei somajului si cresterea nivelului de trai al societatii. Din punctul de vedere al protectiei mediului se vor percepe de asemenea realizari importante prin implementarea prezentului proiect: se elimina riscurile datorate unui serviciu de epurare a apelor uzate menajere inefficient, riscuri care pot imbraca urmatoarele forme:

- contaminarea Canalului Postei si mai departe a raului Crasna- poluarea solului;- poluarea panzei freatice- imbolnaviri si decese ale populatiei

De asemenea prin retehnologizarea statiei de epurarea orasului Carei se asigura conditiile necesare extinderii actualei retele de canalizare astfel incat o pondere cat mai ridicata a agentilor economici si a intregii populatii sa beneficieze in viitorul apropiat de acest serviciu (pana in 2010).

Beneficii indirecte pentru economia regionala

Retehnologizarea statiei de epurare a orasului Carei creaza premizele dezvoltarii de noi activitati economice in regiune sa extinderea celor deja existente ca urmare a cresterii parametrilor tehnici de functionare. Din punct de vedere economic aceasta se traduce prin noi locuri de munca, diminuarea ratei somajului si cresterea nivelului de viata. Actiunea de retehnologizare a statiei de epurare a orasului Carei este de asemenea benefica pentru activitatile agricole. O serie de localitati care se afla in aval de localitatea Carei desfasoara intense activitati agricole utilizand cu precadere pentru irigatii, apa din raul Crasna in care se varsa Canalul Postei. O ameliorare a poluarii acestuia va avea efecte positive si asupra acestor localitati asigurandu-se astfel o apa necesara irigatiilor optima din punctual de vedere al incarcarilor, mai mult decat atat evitandu-se poluarea solului, a panzei freatice si a culturilor. Tocmai din aceste motive, aceste localitati pot deveni la randul lor atractive pentru potentialii investitori atat din domeniul industrial cat si agricol. De beneficiile mai sus mentionate vor beneficia la randul lor si comunitatile locale din aceste zone. Pe plan social, o potentiala crestere economica se va materializa in primul rand prin cresterea veniturilor pe cap de locuitor, deci implicit asupra

16

suportabilitatii la plata, putandi-se astfel demara noi proiecte de infrastructura in zona, cu efecte multiplicatoare la prezentul proiect.

Principalii beneficiari finali ai proiectului

Acestia sunt: - populatia racordata in momentul de fata sic ea care se preconizeaza a fi

conectata in viitorul apropiat- agentii economici care isi desfasoara activitatea in zona- potentialii investitori.

17