Despre Croaziere Şi Impactul Lor Touristic in Lume

8/19/2019 Despre Croaziere Şi Impactul Lor Touristic in Lume

1/16

Despre Croaziere şi impactul lor touristic in lume

Crozierele au apărut în anii ’60 în Statele Unite ale Americii şi au devenit o parteimportantă a industriei de turism. Sunt cele mai vechi căi de comunicaţii, după“drumurile naturale” de pe uscat, care au asiurat leăturile comerciale şi schim!urile de

valori at"t în cadrul continentelor, c"t şi între continente.Turismul de croazieră se re#eră la timpul petrecut pe un vas cum ar #i naviarea cu #lotă,croa$iere luni, croa$iere pe r"uri, naviare cu %achturi decapota!ile sau charter cu %acht.&otuşi, raportul acestui sement de piaţă se a'ea$ă în special pe croa$ierele pe mare.Aleerea navelor ca transport turistic a #ost, încă de la începutul secolului, o opţiune deconsum turistic proprie sementului cererii de lu'. (esiur, e'istenţa mai multor clasecalitative în interiorul aceluiaşi spaţiu de transport a #acilitat şi accesul turiştilor cuvenituri mai modeste, deşi tari#ul plătit pentru o croa$ieră cu vaporul era destul de ridicat.Atracţia e'ercitată de călătoria pe apă ca suport al arementului şi nu doar ca posi!ilitatede acces la o destinaţie turistică a stimulat de$voltarea şi diversi#icarea aran)amentelor decroa$ieră.

*a începutul secolului ++, croa$ierele repre$entau un produs turistic de lux, accesi!ildoar claselor sociale cu venituri ridicate. n pre$ent, turismul practicat cu mi)loace detransport acvatice şi-a modi#icat imainea, devenind un produs de masă destinat unui pu!lic mai lar şi mai tînăr. rincipalul #actor care a #ăcut posi!ilă această evoluţie este proresul tehnoloic, care a promis, pe de o parte, reducerea costurilor de e'ploatare şi,corespun$ător, a preţurilor, iar pe de altă parte, o diversi#icare a producţiei de nave din punctul de vedere al tipului, capacităţii,con#ortului, siuranţei./ererea pentru croa$iere a devenit din ce în ce mai diversă, cu mulţi tour-operatori careintră pe piaţă la toate nivelurile, o#erind o ama lară de produse. (i#eritele tipuri de pieţede croa$ieră includ croa$iere pentru #amilii, sistem all-inclusive, linii de lu', nunţi şicroa$iere tematice.

&ipuri de croa$ieren #uncţie de numărul pasaerilor, mărimea şi con#ortul navelor, calitatea serviciilor,durata călătoriei, tipoloia arementului etc., se distin1 /roa$iere de vacanţă 2nave de mare capacitate, 3000-4000 pasaeri, itinerarii medii de circa 5 $ile, clientelădiversă, destinaţii o!işnuite7

1 /roa$iere de lux2nave de capacitate mai mică, 380-900 pasaeri, inventar de lu', con#ort superior, personal cu înaltă cali#icare, itinerariide 3:-;0 $ile7

1 /roa$iere exotice sau de aventură 2nave cu capacitate mică, destinaţiioriinale, turiştiamatori de e'ploatări, servicii speci#ice, personal cu instuire specială, scu#undări etc..(estul de recente şi tot mai solicitate sunt croa$ierele tematice, care îm!ină educaţia cuvacanţa.


2/16

/ele mai mari companii de croa$ieră pe plan mondial sunt Royal Carribean Cruise Line,Carnival Cruice Line, Cunard Line, Costa Cruise Line, Norwegian Cruise Line, Princess

Cruises, olland !merica Line"

n eneral, rutele cele mai mari din lume sunt locali$ate în şapte reiuni ale lo!ului.

Acestea sunt1 /arai!ele, =ermuda şi =ahamas, inclu$înd coasta Americii /entrale şi de Sud7

1 >estul coastei Americii de ?ord, @e'ic, SUA 2inclusiv Alasa şi /anada, plus rutele detran$it ale /analului anama7

1 @editerana, divi$ată în sectoarele de vest şi cele de est7

1 Bnsulele din aci#ic şi Crientul ndepărtat7

1 @area =altică, capitalele est şi insulele atlantice /anare, @adeira şi A$ore7

1 ncon)urul lumii.


3/16

Un consorţiu malte$ doreşte să construiască cel mai mare terminal de linie pentrucroa$iere în portul >aletta, @alta. Aceasta ar a)uta insula să atraă cele mai importante şimai mari vase de croa$ieră. /roa$iere speciale către locaţii de alt#el inaccesi!ile saulocaţii care sunt di#icil de atins pe cale terestră sunt o piaţă nede$voltată, care, totuşi, auînreistrat o creştere semni#icativă în ultimii ani.

/ăutarea unor destinaţii noi şi a unor croa$iere mai aventuroase a condus la deschidereade noi rute pe coasta de est a A#ricii, inclusiv @adaascar, Se%chelles şi @aurutius şiinsulele indone$iene. /ompanii ca ?o!la /aledonia sau Iules >erne au introdus în premieră croa$ierele în insulele aci#icului şi voia)e în reiunile artice şi antartice, demulte ori #olosind am!arcaţiuni mai mici. ?avele ruseşti cu carene special întărite sunt#olosite pentru a #uncţiona în reiunile polare. Jutele luni au devenit de asemenea populare prin adoptarea conceptului #l%-cruisin. Sinapore, în special, este căutat ca !a$ă de e'tindere pentru piaţa mondială de croa$iere, care-şi îndreaptă acum atenţia spreatracţiile din Crientul ndepărtat. /u o!iectivele lor atractive, culturi variate şi mărturiiistorice unice,


4/16

5. &rans#erurile 2cele terestre din aeroport către navă şi de la navă către aeroport./heltuielile de port nu sunt incluse de o!icei în preţul croa$ierei7 acestea vor #i trecutespeci#icate pentru #iecare croa$ieră.&a'ele, e'cursiile opţionale de pe ţărm, !ăuturile alcoolice şi cele nealcoolice, )ocurile

din casino, cumpărăturile din maa$inele de pe vas şi !acşişurile de cele mai multe ori nu

sunt incluse în preţul croa$ierei. Sunt şi ca$uri c"nd !acşişul, vinul şi !ăuturile alcoolicesunt incluse în preţ. n unele croa$iere !acşişurile sunt incluse 2sunteţi ruaţi săcontri!uiţi cu o anumită sumă pe $i pentru toate serviciile.

&op 30 motiven #iecare $i tot mai multe persoane descoperă plăcerile pe care le o#eră o vacanţă pe ocroa$ieră. /eli!atari, #amilii, cupluri, proaspăt căsătoriţi şi rupuri de prieteni navihea$ăîn ceea ce mai t"r$iu vor numi vacanţa vieţii lor. Anul trecut apro'imativ 34,6 milioanede persoane s-au !ucurat de o vacanţă pe croa$ieră. Bar c"nd stai să ve$i de ce, e #oartesimplu să înţelei.&ari#ul !iletului include toate mesele şi între mese ustări la !ord, ca!ină, activităţi,

petreceri şi divertisment, plus un voia) incitant spre unele dintre cele mai pline de culturălocuri din lume. C croa$ieră este un pachet convena!il. ?u tre!uie să îţi #aci ri)i săăteşti sau să #aci re$ervări în clu!uri, sau să îţi ăseşti $!oruri de cone'iune întredestinaţii, sau să împachete$i şi să despachete$i./roa$ierele au cel mai înalt procenta) de clienţi satis#ăcuţi dec"t orice alt tip de vacanţă.3. Alee să navihe$i pentru >A*CAJB&MNB.

Umpleţi-vă $ilele cu activităţi sportive, lecturi culturale, tururi educaţionale conduse denaturalişti şi istorici sau doar de rela'are l"nă piscină. ?oaptea !ucuraţi-vă dee'travaanţă, opere mu$icale, )ocuri de noroc sau de o noapte liniştită uit"ndu-vă la stele.

6. Alee să navihe$i pentru SB@*B/B&A&


5/16

5. Alee să navihe$i pentru CJBOC?&UJB ?CB.Adormiţi c"t sunteţi într-un loc şi deodată vă tre$iţi într-un ori$ont cu totul nou şi tre!uiesă împachetaţi şi să despachetaţi doar odatăP

K. Alee să navihe$i pentru EA@B*B


6/16

#iindcă itinerariul este at"t de deose!it înc"t #ie o navă mare nu poate accesa acel mic portori călătorii care ale aceste itinerarii sunt veterani ai croa$ierelor şi cunosc #oarte !ine 2şiîn cele mai multe ca$uri aprecia$ă di#erenţele de dimensiune şi #acilităţi între nave.

Ast#el pentru comparaţia noastră am ales navele /osta Serena a companiei /osta /ruises

si Ju!% rincess a companiei rincess /ruises.

Să începem cu datele tehnice

/osta Serena a #ost lansată în anul 4005, are o reutate de 33:.800 tone, o capacitate de;.000 de pasaeri 2;.5K0 capacitate ma'imă cu pasaeri ca$aţi în reim de ca!inătriplăHQvadruplă şi 3.300 mem!rii ai echipa)ului.Ju!% rincess a #ost lansată în anul 400K, are o reutate de 33;.00 tone, o capacitate de;.050 pasaeri şi 3.3:4 mem!rii ai echipa)ului.

Aspecte vi$uale


7/16

şi nişte semicercuri în )urul celor ; mari puncte de atracţie piscina “/oral Jee# andool”, iscina “?eptune’s Jee# and ool” şi piscina locali$ată în spatele navei “&erraceool”. (esinul e'terior al Ju!% rincess este unul îndră$neţ şi spectaculos.

Concluzie: (acă v-aţi a#la în port iar cele două nave ar #i acostate una l"nă cealaltă

pro!a!il Ju!% rincess v-ar captura privirea.

4. Bnteriorul navelor - Oone comune

/osta Serena

/entrul activităţilor şi inima navei o repre$intă impo$antul Atriu antheon care sedeschide opt eta)e deasupra. Acest minunat punct de atracţie este #lancat de li#turi panoramice din sticlă care dau o sen$aţie spectaculoasă primei înt"lniri cu nava. n atriuveţi ăsi de-a lunul întreii $ile o orchestră live ce vă va înc"nta cu mu$ica de pian,vioară sau harpă.


8/16

&eatrul Riove este un alt punct de atracţie al navei. Acesta se întinde pe trei nivele şi areun desin cu adevarat impo$ant. n primul r"nd avem de a #ace cu un teatru uriaş centratde un iant candela!ru. n partea de )os scaunele au măsuţe în #aţa lor ceea cetrans#ormă privitul spectacolului într-un eveniment special acompaniat de un coctaildelicios. Aran)amentul de sunet şi lumină al teatrului este unul de cea mai înaltă calitate şitehnoloia vi$uală de punere în scenă a spectacolelor este e'traordinară. &eatrul este într-

adevăr minunat la !ordul navei /osta Serena.n ceea ce priveşte !arurile şi loune-urile nu prea e'istă di#erenţe. /osta Serena precumsi Ju!% rincess o#eră !aruri cu mu$ică live cu orchestră popHroc, clasică sau )a$$. eJu!% rincess veţi ăsi unele !aruri care seamănă cu un pu! în care aţi #ost în Anlia, dar în mare o#erta de activităţi de seară este la #el.Raleriile de maa$ine, colţul #oto de unde vă puteţi cumpăra po$ele pe care #otora#iinavei vi le #ac cu oca$ia #iecarui mare eveniment la !ord, recepţia, !iroul de e'cursii,ca$inoul care în #iecare seară se populea$ă cu )ucători şi amatori sunt #oarte asemănătoare pe am!ele nave, de alt#el şi pe ma)oritatea navelor de ast#el de dimensiuni.

C surpri$ă veţi avea at"t în /a$inoul de pe /osta Serena c"t şi în ca$inoul de pe Ju!%rincess 90G dintre crupieri sunt rom"ni. n restaurante şi la Spa veţi ăsi din nou

personal rom"n în po$iţii de conducere.(ăcă doriţi o conversaţie mai lună cu un mem!ru rom"n al echipa)ului despre “insiht-uri” ale croa$ierei dumneavoastră vă recomandăm linia rincess, #iindcă aici politica #aţăde personal este mult mai rela'ată. e /osta nu veţi vedea nicic"nd doi chelneri povestind, nu vă va rua nici un chelner să-l lăsati să treacă pe lană dumneavoastră şinici nu vor putea sta mai mult de 4-; minute să povestească cu dumneavoastră. Să nu văimainaţi că e militărie, însă serviciile /osta sunt concepute pentru a #i per#ecte şiinsesi$a!ile.


9/16

Adică dumneavoastră primiţi tot ce doriţi #ără să nici nu vă daţi seama c"nd v-a #ostcurăţată ca!ina pentru a ;-a oara în acea $i sau c"nd v-a #ost servită !ăutura pe punte saumasa in restaurant. &otul este per#ect şi invi$i!il. rincess o#eră de asemenea serviciiimpeca!ile, însă politica este mult mai rela'ată. Aici chelnerii vor lumi cudumneavoastră, cameriera va veni din c"nd în c"nd sa vă intre!e una şi alta şi dacă doriţi

să povestiţi cu un mem!ru al personalului discuţia se poate luni la 30 - 38 minute #ără pro!leme. /alitatea serviciilor este însă e'celentă pe am!ele linii.

&otul se reduce la cum vă place dumneavoastră şi ce stil apreciaţi stilul european e'tremde ama!il şi pro#esionist, dar #ără prea multă interacţiune între personal şi pasaer saustilul american în care chelnerul de la restaurant #ace c"teva lume, dacă chelnerul indiande la !u#et a#lă ca sunteţi din Jom"nia dimineaţa vă înt"mpină cu “Salut. /e mai #aci”sau recepţionerul vi se uită la paşaport şi va spune că arătaţi ca şi actorul american AdamSandler. &otul ţine de dispo$iţia dumneavoastră.

Ju!% rincess

*a îm!arcarea pe nava veţi a)une direct în atriu, ia$$a, cum se numeşte el. Sen$aţiaeste de atriu de hotel de 8 stele, marmura pe )os, o construcţie en pia$$etta italiană.Atriul se intinde pe trei nivele, deci dispare deschiderea aceea panoramică p"nă la ceamai de sus punte a navei. Sen$aţia pe care v-o da atriul este una #oarte intimă şi prietenoasă. *a nivelul principal veţi ăsi un !ar în stil vinoteca şi o co#ertărie H patiseriecare serveşte printre altele şi elatto 2un mare hit printre pasaerii cu precadere nord-americani ai navei. iesa de re$istenţă a atriului este pianul in )urul căruia sunt presăratemese şi #otolii care dau acestui spaţiu un aer de rende$-vous chiar placut.Seara aici înt"lniţi un cvartet de vioară, pian, acordeon şi contra!as care interpretea$ă piese clasice #aimoase cu un “tList” propriu. &ot aici are loc marea petrecere care se da

odată în #iecare croa$ieră la care participă intreaa navă. >eţi ăsi pasaeri pe toate celetrei nivele care sunt aliniate concentric deasupra atriului şi leate între ele cu nişte scăriunduite a!solut impresionante. /ele trei nivele sunt leate intre ele cu un li#t panoramicdin sticlă.

e al doilea nivel de la Atriu veţi ăsi o parte din maa$inele navei 2ca şi pe /osta Serenaun maa$in cu mici suveniruri şi produse personali$ate ale liniei. >ă recomandăm să văcumpărati o machetă at"t a navei /osta Serena c"t şi Ju!% rincess #iindcă e #rumos sadepane$i amintiri uitandu-te concret peste nava pe care ai #ost. @aa$ine dut%-#ree cu par#umuri si haine etc..


10/16

(upă maa$ine într-o parte veti asi un !ar cu mu$ica )a$$ iar în cealalta parte c"tevaloune-uri unde seara au loc shoL-uri de comedie, concursuri si multa mu$ica live. ?ivelul trei are alte maa$ine, teatrul si !aruri. (upa cum am mentionat mai sus, nue'istă mari di#erente între !aruri si loune-uri. (oar teatrul este di#erit. &eatrul Ju!%rincess are doua nivele şi este mai mult o sala de spectacole.


11/16


12/16

.=ucătarii şe#i ale am!elor nave sunt italieni. @ai mult nu tre!uie sa spun.Speci#icul culinar al companiei /osta este mediteranean cu precadere veti asi preparatedin peste, #ructe de mare, porc, vita, miel, paste, leume etc. =ucataria nu are un stil strict

italian. (upX cum o cola!oratoare de-a noastrX per#ect a o!servat, meniul este e'act"ndit pentru a satis#ace usturile celor 8 nationalitati principale care ale /osta italieni,#rance$i, ermani, spanioli şi !ritanici. @"ncarea este !ună, chiar #oarte !ună. (acăaleeţi să luaţi masa in restaurantele principale atat la pran$ c"t şi la cina veti avea laaleere un meniu Y la carte care se schim!a in #iecare $i si din care va veti putea selectaantreul, supa, salata, pastele, #elul principal şi desertul.*a !u#eturi aveti mai multe variante de-a lunul $ilei !u#et cu preparate mediteraniene pe !a$a de peşte şi #ructe de mare, !u#et cu preparate la ratar 2piesa de re$istenta esteoptiunea de a va prepara propriul !urer, un colt etnic cu preparate tipice pentru $ona pecare o vi$itati, !u#et cu i$$a. este tot veti asi şi o selectie uriaşă de deserturi si #ructecare va vor adăua pana la s#arsitul croa$ierei minim 4 pe c"ntar. (imineaţa puteţi lua

micul de)un #ie in ca!ina 2ratuit, la restaurantele principale sau la !u#eturi. Selecţia estevariată de la ouă, me$eluri, !ran$eturi, #ructe, iaurturi, lapte sau cereale, sucuri de #ructe,clătite, va#e etc.

e navele rincess se măn"ncă puţin alt#el mancarea are in#luenţe mediteraniene, dar90G din pasaeri sunt de provenienţă anlo-sa'onă. (eci pe lana preparate din peste şi#ructe de mare, veti asi plăcinte cu carne, =ee# Wellinton, produse din !ucătăria indiană2care se pare că este la mare moda în America de ?ord, carto#i copti şi pra)iti, mult unt,tot #elul de produse deep-#ried.=u#eturile a!undă de creveţi su! toate #ormele precum şi paste, carne, leume,deserturi.


13/16


14/16

n !aruri puteţi alee între mu$ica de pian, )a$$, mu$ica rocHpop etc. (aca va tineţi detot proramul de seara al navei veti #ii ocupaţi.Un eveniment minunat pe care doar /osta il o#era este !u#etul de la mie$ul noptii careeste servit la piscina principala si insotit de o minunata e'po$itie culinara cu statui dinheata si #ructe sculptate in #el de #el de #orme sau o #"nt"nă din ciocolată. *a acest

eveniment veti putea cunoaste si !ucatarii navei. (e asemenea odata în timpul croa$iereivă va #i o#erit si un tur e'clusiv “în spatele culiselor” al !ucătariilor navei, unde din nouveţi #i serviţi cu preparate delicioase.

e navele rincess activitatea de animaţie se des#asoara în mari linii la #el ca şi pe /osta.(i#erenţa o #ac shoL-urile. rincess va o#era pe lana spectacole de ca!aret, dans şimu$ica şi invitati speciali. e croa$iera Rrand @editerranean de e'emplu a o#erit numereale unui violonist >irtuoso care a pus în scena un incredi!il one-man-shoL cu pieseclasice interpretate într-un mod minunat, ale Sopranei Eilippa Dile% care a interpretat cutalent e'traordinar si mult umor cele mai #rumoase arii de opera si musical, un /omediantcare a #acut un numar de stand-up comed% si chiar un Dipnotist care si-a demonstrat arta pe pasaerii care s-au o#erit voluntari. Americanii au inventat termenii entertainment şishoL-!i$ şi pe linia rincess dovedesc din plin acest lucru. Sinurul inconvenient ar #i#aptul că lim!a o#icială a navei 2şi sinura lim!ă vor!ita de ma)oritatea personalului esteenle$a. ShoLurile sunt în enle$a, proramul de animatie este în enle$a, numărul decomedie sau cel de hipno$ă la #el. (acă nu vor!iti enle$ă se poate să #iţi uşor iritaţi dinc"nd în c"nd #iindcă nu vă veti putea #ace înteleşi.

Concluzia: (in nou di#erentele sunt mici şi din nou vine vor!a de usturi. (acă sunteţi“european sadea” şi #ranco#il, ermano#il sau latino#il veti iu!i la ne!unie navele /osta,#iindca proramul lor este special conceput sa #ie pe placul turistilor europeni decroa$ieră.


15/16

(acă aţi #ost în Statele Unite, vă uitaţi la multe #ilme americane, la Ia% *eno sau (avid*etterman, rincess este linia pentru dumneavoastra. roramul de divertisment estee'trem de interactiv şi orientat spre turistul nord american.

Să trecem la aspecte de orani$are

/ănd vor!im de orani$are, vor!im despre cum a)uneţi la navă, cum a)uneţi de la navaîn centru în porturile de oprire, cat de !ine sunt orani$ate e'cursiile la ţărm, cat de !inevă in#ormea$a personalul despre cum a)uneti din punctul A in punctul =.

rincess /ruises nu este o linie europeană, nu are terminale proprii in enetia si =arcelona, care sunt uriaşe, au o$onă de !aruri şi o $onă mare de aşteptare, multe hisee si !aa)ele se predau la intrare2rincess /ruises colectea$a !aa)ele într-o sala alta decat cea de îm!arcare, ceea ce poate produce puţină con#u$ie. Crani$area îm!arcării este net superioara cu /ostaatunci cand vine vor!a de


16/16

(acă vor!im despre transportul de la port in centru in destinatiile vi$itate, /osta castiadin nou #iindcă inchiria$a shuttle-uri pe care le pune la dispo$iţia pasaerilor, in unele porturi contra unui cost modic 2apro'. [ 4 in altele ratuit. Aceste shuttle-uri vin si pleaca la un interval de 40 min.

rincess /ruises nu are shuttle-uri proprii in a tre!ui sa va descurcati sinuridaca doriti sa vi$itati orasele pe cont propriu. ersonalul navei este insa #oarte ama!il siva incerca sa va a)ute sa asiti mi)locul de transport pe care doriti sa il luati.

(acă vă place să vi$itati porturile cu rupuri orani$ate, atunci am!ele companii va o#era$eci de e'cursii tematice in #iecare port. returile di#era in #unctie de ce e'cursie v-atiales. *a /osta o e'cursie are preturi intre [ ;K - [ 340. *a rincess preturile varia$a intre\ 68 - \ 4;0.

Concluzia este una simplă şi se re$umă la ce vă place dumneavoastră. *iniile decroa$ieră sunt asemănătoare 2indi#erent de #elul în care se promovea$ă. (i#erenţele sunt

mici, dar in#luenţea$a #oarte mult percepţia călătorului. &ocmai pentru ca este vor!a deusturi si pre#erinte o croa$iera vi se va parea minunata daca serviciile au #ost în stilul pecare îl apreciati si cu care sunteti o!isnuiti, m"ncarea la #el, comunicarea s-a #acut într-olim!ă pe care o înţeleeţi, spectacolele au #ost pe ustul dumneavoastra etc.

Despre Croaziere Şi Impactul Lor Touristic in Lume

Documents

Transcript of Despre Croaziere Şi Impactul Lor Touristic in Lume