Despre atitudine

7/29/2019 Despre atitudine

http://slidepdf.com/reader/full/despre-atitudine 1/48

JEFF KELLERATITUDINEA ESTE TOTUL JEFF K ELLER este orator şi scriitor de mare succes in aria dezvolt rii personale. Este fondator şi preşedinte ală Attitude is Everything, Inc. Prezent rile lui motiva ionale, articolele, buletinele informative şi programeleă ţ video au inspirat mii de oameni din intreaga lume s -şi dezvolte personalitatea.ă

Edi ia a Il-aţTraducere din limba englezăde ANGELICA RALUCACALIMANBUCUREŞTI,2008Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a RomanieiţKELLER, JEFFAtitudinea este totul / Jeff Keller; trad.: AngelicaRaluca C liman. - Ed. a 2-a. - Bucureşti: Curtea VecheăPublishing, 2008ISBN 978-973-669-502-5I. C liman, Angelica Raluca (trad.) 159.923.2ăCoperta: GRIFFON AND SWANS PRODUCTIONS www.griffon.ro JEFF KELLER ATTITUDE IS EVERYTHING:Change Your Attitude... And You Change Your Life!Copyright c 1999 by Attitude is Everything, Inc. All rights reserved.Curtea Veche Publishing, 2005, pentru prezenta versiune in limba romanăISBN 978-973-669-502-5



Nimic nu il poate opri pe omul cu o atitudine mental corect s işi indeplineasc scopul.ă ă ă ă Nimic din lumea aceasta nu il poate ajuta pe omul care are o atitudine greşit .ă THOMAS JEFFERSON

Dedica ieţ Aceast carte ii este dedicat so iei mele,Dolores, pentru c a crezut in mine şi m-aă ă ţ ă incurajat s imi urmez visele.ă

Mul umiriţ/

Lui Dumnezeu, pentru indrumarea ta iubitoare şi pentru multele binecuvant ri pe care miă le-ai dat. Mamei mele şi tat lui meu, Freda şi Leo Keller,pentru dragostea şi sprijinul vostruă şi pentru codul etic pe care mi l-a i insuflat, care mi-a fost de atata folos in via .ţ ţăFratelui meu, Marc Keller, pentru c m-ai sprijinit cu entuziasm in munca mea.ăLui Steve Price, Katherinei Glover şi intregii echipe de la INTI Publishing pentruprofesionalismul vostru, pentru talentul şi sprijinul nepre uit in preg tirea acestei c r i. Nuţ ă ă ţ mi-am imaginat niciodat c un asemenea volum de munc poate fi atat de distractiv!ă ă ăPrietenului meu, Jim Donovan, pentru c m-ai prezentat celor de la INTI Publishing şi pentruă incuraj rile şi sfaturile tale.ăKathleenei Regan, pentru c a creat un logo atat de atr g tor pentruă ă ă Atitudinea este totul1.Membrilor National Speakers Association (Asocia ia Na ional a Oratorilor), care mi-au oferitţ ţ ă cu atata generozitate cunoştin ele şi experien a lor şi m-au ajutat s imi dezvolt abilit ileţ ţ ă ăţ de orator şi de scriitor.

Tuturor clien ilor companiei mele, Atitude is Everything, Inc., pentru colaborarea voastr şiţ ă pentru incuraj rile extraordinare oferite de-a lungul anilor. Sunte i to i ca o familie pentruă ţ ţ mine.

1 ( Este vorba despre edi ia original in limba englez . Acest logo nu a fost preluat in actuala traducere.ţ ă ă (N.red.))



INTRODUCERE

NOAPTEA CARE MI-A SCHIMBAT VIATA

Cea mai mare descoperire a genera iei mele ţ este aceea c fiin ele umane işi pot schimbaă ţ via a modific ndu-şi atitudinile mentale. ţ ă WILLIAM JAMES

Am absolvit facultatea de drept in 1980 şi m gandeam c voi fi avocat pentru tot restulă ă

vie ii mele. În definitiv, era ceea imi doream s fac înc din adolescen . La inceput,ţ ă ă ţă lucrurile s-au desf şurat conform planului. Dup ce am inv at intens o var intreag , amă ă ăţ ă ă reuşit la examenul de admitere in Barou şi am devenit avocat stagiar in New York.Via a mea personal era de asemenea in ascensiune. La inceputul anului 1981, m-amţ ă c s torit cu Dolores, o coleg de facultate. Via a mea urma s fie plin de succes şi deă ă ă ţ ă ă fericire. Sau cel pu in aşa credeam eu. Dar dup ca iva ani in care am practicat avocatura,ţ ă ţ mi-am dat seama c nu eram deloc fericit. Desigur c erau unele aspecte ale vie ii deă ă ţ avocat care imi pl ceau. M bucuram c reuşeam s ajut oamenii s işi rezolve litigiile, ină ă ă ă ă special atunci cand puteam s scurtez agonia cauzat de procedurile legale indelungate.ă ă

Totuşi, imi displ ceau nenum rate aspecte ale profesiei mele — şi acest lucru p rea s imiă ă ă ă diminueze vitalitatea. Teancuri intregi de acte plictisitoare şi mo iuni de inregistrat.ţ intarzieri constante şi aman ri. Nu era un fapt neobişnuit ca un proces s fie amanat şi deă ă zece ori.

Îmi era groaz s merg la serviciuă ăAm continuat s muncesc din greu, dar eramă din ce in ce mai nemul umit de munca meaţ de avocat. Eram frustrat şi extrem de ab tut. Sincer vorbind, nu imi pl cea via a mea şi nuă ă ţ vedeam nicio modalitate ca lucrurile s se imbun t easc . Ai avut vreodat un loc deă ă ăţ ă ă munc la care aproape tot t impul s - i fie groaz s mergi — in care s sim i zilnică ă ţ ă ă ă ţ „greutatea intregii lumi" pe umerii t i?ăEi bine, eu aşa m sim eam. Eram literalmente copleşit... şi sufeream, fizic şi psihic. P reamă ţ ă

mult mai varst decat eram. Începusem s am migrene tot timpul, iar durerile de stomacă ă erau constante. Întrucat m temeam s nu am probleme grave de s n tate, am mers laă ă ă ă ca iva doctori, care mi-au recomandat nenum rate analize. Fiecare analiz a avut acelaşiţ ă ă rezultat —din punct de vedere fizic, eram perfect s n tos.ă ă

Unul dintre doctori mi-a spus s iau Maaloxă pentru a-mi calma durerile de stomac.Moralmente, eram la p mant. Nimic din via a mea nu avea sens. Acest zbucium cotidian aă ţ influen at in acelaşi timp şi felul in care ar tam. Deşi nu implinisem inc 30 de ani, ar tamţ ă ă ă de parc aş fi avut 40! La inceputul anului 1985, la pu in vreme dup ce implinisem 30 deă ţ ă ă ani, eram complet epuizat. Într-o sear , in timp ce st team singur in sufrageria mea, mi-amă ă dat seama c ceva trebuia s se schimbe. Neştiind ce anume trebuia s fac, mi-am spusă ă ă pur şi simplu cu voce tare: „Trebuie ca via a mea s reprezinte mai mult decat atat... ţ ă trebuie s existe mai mult decat suferin şi nefericire."ă ţă

Ajutorul vine de unde nu te aştep iţNu eşti ceea ce gandeşti c eşti. Dar ă EŞTI ceea ce gandeşti!

Mai tarziu in aceeaşi sear , m uitam laă ă televizor in sufragerie. Era in jur de ora 1 noapteaşi so ia mea, Dolores, se culcase deja. Eu ins eram atat de deprimat, c nu puteam sţ ă ă ă dorm. Am „butonat" pe mai multe canale, incercand s -mi g sesc o preocupare. Dintreă ă toate programele, am ales o prezentare a unui produs. În mod obişnuit, aş fi schimbatcanalul într-o frac iune de secund , dar, dintr-un oarecare motiv, am ascultat. Produsulţ ă comercializat se numea „Banca Mintal " şi era prezentat de actri a Florence Henderson dină ţ

faimosul serial Brady Bunch.„Banca Mintal " era un curs pentru acas , careă ă explica faptul c tot ceea ce ob inem ină ţ via se bazeaz pe convingerile noastre subconştiente. La momentul respectiv, eram atatţă ă de disperat, incat m-am hot rat s incerc şi aceast solu ie. Mi-am scos cartea de credit şiă ă ă ţ am comandat programul. Acea noapte petrecut in sufragerie a reprezentat momentul deă cotitur al vie ii mele. O zi sau dou mai tarziu, cand i-am comunicat sp şit lui Dolores ceă ţ ă ă



f cusem, ea a fost extrem de surprins . „Ai f cut tu asta?" m-a intrebat uimit . Nu eraă ă ă ă vorba c se opunea acestei achizi ii, dar i sa p rut o decizie cu totul surprinz toare, pentruă ţ ă ă

nu eram eu genul de persoan care s cumpere ceva din impuls... şi, mai mult decat atat,ă ă ă in urma unei reclame de la televizor!Cateva zile mai tarziu am primit acas „Banca Mintal ". Eram fascinat şi entuziasmat deă ă acest program şi am inceput s inv . Programul „Banca Mintal " m-a indemnat s caut alteă ăţ ă ă resurse motiva ionale. Am inceput s citesc c r i scrise de Napoleon Hill, Og Mandino,ţ ă ă ţ Norman Vincent Peale şi Robert Schuller. De asemenea, am inceput s citesc Biblia cuă

regularitate. in plus, ascultam cu aviditate casetele audio inspiratoare ale lui Zig Ziglar, EarlNightingale şi mul i al ii. M sim eam ca o persoan care r t cise prin deşert zile intregi cuţ ţ ă ţ ă ă ă gatul uscat... şi brusc g sise o surs de ap ! Nu pot afirma c via a mea s-a schimbat cuă ă ă ă ţ totul peste noapte, pentru c nu aşa s-a intamplat. Totuşi, din momentul in care am incepută s -mi schimb atitudinea negativ intr-una pozitiv , am ob inut rezultate importante.ă ă ă ţM sim eam mai bine. Aveam mai mult energie. Şi am inceput s ating eluri pe care nuă ţ ă ă ţ le-aş fi atins inainte... şi totul se datora schimb rii mele de atitudine! Pot spune acum cuă mandrie c atunci cand sunt intrebat ca i ani am... şi r spund 44, mi se spune invariabil:ă ţ ă „Dar ar ta i mult mai tan r!"ă ţ ă Totul depinde de atitudine.

De la meseria de avocat la aceea de orator motivationalS - iă пи ţ subestimezi niciodat puterea de a te schimbaă . JACKSON BROWN, JR.

Am continuat programul de studiu individual in timpul liber, in vreme ce lucram cu norm ină treag ca avocat. Gandirea pozitiv m ajuta enorm la serviciu, sim eam ca pasiuneaă ă ă ţ pentru „hobby -ul meu dep şea cu mult implicarea emo ional pe care o investeam ină ţ ă propria munc şi visam la ziua in care imi voi putea p r si postul. În 1989, dup patru ani ină ă ă ă care am studiat intens atitudinea şi conceptele motivational, am acceptat s sus in o serieă ţ de seminarii educa ionale pentru adul i, in timpul serilor, la un liceu local. Eram pl tit cu 30ţ ţ ă de dolari pentru fiecare curs de dou ore. Cu siguran , aceast sum nu reprezenta genulă ţă ă ă de remunera ie care s imi permit s imi abandonez serviciul! Pe cand st team in fa aţ ă ă ă ă ţ clasei inaintea primului seminar, m sim eam ingrozit. Inima imi b tea cu putere şiă ţ ă transpiram. Am reuşit cu greu s imi adun curajul şi s -mi sus in cursul. Cursan ilor le-aă ă ţ ţ pl cut foarte mult prezentarea, iar eu m-am insufle it prezentand materialul care imiă ţ revolu ionase via a... şi care avea puterea s fac acelaşi lucru şi pentru al ii!ţ ţ ă ă ţ Eram pedrumul cel bun. Cu timpul, taxele pe care le percepeam pentru seminarii au crescut uşor şiin 1990 m-am hot rat s imi abandonez cariera de avocat pentru o perioad de ca iva ani.ă ă ă ţ Nu a fost o hot rare uşoar . Studiasem patru ani la colegiu şi trei ani la facultatea de dreptă ă pentru a-mi ob ine licen a in drept. Mai mult, imi petrecusem zece ani din via practicandţ ţ ţă avocatura. Dup ce ai investit atat de mult intr-o profesie, nu este deloc uşor s renun i laă ă ţ ea. În plus, un alt aspect pe care nu il puteam neglija era cel financiar. Ca avocat, in ca ivaţ ani urma s caştig 100 000 de dolari şi cel pu in tot atat pentru tot restul perioadei in careă ţ aş fi profesat.

Luarea unei hot rariă

Atitudinea pozitiv ă este paşaportul nostru pentru un maine mai bun.

Deşi incepusem s caştig mai mult din noulă meu „hobby", mi-am dat seama c lansareaă propriei mele afaceri va implica cheltuieli considerabile. Din fericire, eu şi Doloreseconomisisem nişte bani de-a lungul anilor. Pentru a-mi suplimenta veniturile, am inceputs vand o linie de produse cu logo-ul meu unic: „Atitudinea este totul". Şi totuşi banii aveauă s constituie o problem major ... cel pu in la inceputul afacerii, iar eu nu puteam s evită ă ă ţ ă aceast piedic . Cu toate acestea, era momentul s continui ceea ce incepusem. Sim eamă ă ă ţ c totul m impinge s renun la profesia de avocat şi s m ocup de noua cariera. - Mă ă ă ţ ă ă ă sim eam revigorat şi plin de via de fiecare dat cand trebuia s vorbesc in fa a unuiţ ţă ă ă ţ auditoriu sau s scriu un eseu motivational. Eram convins c aceasta era menirea mea. Aşaă ă c am realizat o tranzi ie treptat — la inceput am lucrat patru zile pe s pt man caă ţ ă ă ă ă avocat, apoi trei zile pe s pt man ... apoi doar dou zile pe s pt man ... pan cand, ină ă ă ă ă ă ă ă 1992, am inceput s lucrez doar ca scriitor şi orator motivational. Crede i-m , mama meaă ţ ă nu a fost deloc incantat atunci cand i-am spus c renun asem s practic dreptul pentru aă ă ţ ă vorbi despre atitudine. in definitiv, aceast meserie nu ofer acelaşi prestigiu ca a spune:ă ă „Fiul meu e avocat!" Dar atunci cand iei o hot rare important in via te confrun i cuă ă ţă ţ toate aceste aspecte. Trebuie s faci fa faptului c unii oameni i i vor dezaprobaă ţă ă ţ



hot rarea. Am inv at, de asemenea, c uneori este necesar s renun i la unele lucruri şi să ăţ ă ă ţ ă faci ca iva paşi inapoi pentru a putea inainta intr-o direc ie nou . O parte din pre ul pe careţ ţ ă ţ a trebuit s il pl tesc 1-a reprezentat renun area la banii, prestigiul şi siguran a cariereiă ă ţ ţ mele de avocat. Dup un timp, v zand c fac progrese remarcabile şi c imi place cuă ă ă ă adev rat ceea ce fac, mama mea şi-a schimbat p rerea şi a inceput s m sprijine in nouaă ă ă ă mea carier . De ce i i spun toate aceste am nunte despre tranzi ia din cariera mea?ă ţ ă ţ Inten ia mea nu este s te impresionez cu ceea ce am f cut. Crede-m , evolu ia cariereiţ ă ă ă ţ mele a fost inso it de gafe şi greşeli care nu au fost deloc pu ine. Î i imp rt şesc povesteaţ ă ţ ţ ă ă

mea pentru c vreau s afli cat de mult mi s-a schimbat via a — şi numai in bine — dină ă ţ momentul in care mi-am schimbat atitudinea.Noul curs al vie ii mele este o dovad vie a ţ ă faptului c , intr-adev r, atitudinea este totul!ă ă

Ce beneficii v va aduce această ă carteGandeşte, ac ioneaz şi vorbeşte cu entuziasm şi vei atrage rezultate pozitive. ţ ă MICHAEL LEBOEUF

Înainte de a intra direct in miezul problemei, vreau s i i mai dezv lui cateva ganduri:ă ţ ă aceast carte te poate ajuta, indiferent de felul in care gandeşti acum — pozitiv sauă negativ.Dac eşti o persoan negativist , nu dispera. Po i folosi aceste concepte pentru a- iă ă ă ţ ţ dezvolta şi men ine atitudinea pozitiv ... şi pentru a ajunge la rezultate incredibile. Dacţ ă ă eşti deja o persoan cu o gandire pozitiv , po i folosi aceste principii pentru a atinge culmiă ă ţ şi mai inalte ale succesului şi implinirii personale. Mi-am petrecut mai mult de 14 anistudiind cauzele pentru care unii oameni reuşesc, in timp ce al ii ob in doar rezultateţ ţ dezam gitoare. Am citit cateva sute de c r i şi mii de articole despre atitudine şi succes.ă ă ţ Am ascultat cel pu in 2 000 de ore de programe audio. in plus, am intervievat foarte multeţ persoane cu rezultate remarcabile pentru a descoperi care sunt „secretele succeselor" lor.Îns cel mai important lucru pe care l-am f cut a fost acela c am aplicat eu insumi absolută ă ă fiecare strategie de succes descris in aceast carte. Aşadar, experien a proprie mi-aă ă ţ demonstrat c aceste idei au intr-dev r efect — şi c au puterea de a- i transforma cuă ă ă ţ adev rat via a!ă ţ

Te rog s nu m in elegi greşit. Nu pretind c sunt un expert in acest domeniu. Nici peă ă ţ ă

departe. Continui s inv şi s imi imbun t esc cunoştin ele in fiecare zi. Ştiu din proprieă ăţ ă ă ăţ ţ experien ce inseamn s ai o atitudine negativ , pentru c am avut o astfel de atitudineţă ă ă ă ă in primii 30 de ani de via . Ştiu şi ce senza ii incerci atunci cand te indoieşti de tine şi deţă ţ abilit ile tale, pentru c şi eu am f cut acelaşi lucru timp de 30 de ani. Toate schimb rileăţ ă ă ă benefice pe care le-am tr it au fost rezultatul aplic rii principiilor despre care vei citi ină ă aceast carte.ă

Gandeşte... Vorbeşte... Ac ioneazţ ăAceast carte este imp r it in trei p r i şiă ă ţ ă ă ţ fiecare parte cuprinde o serie de lec ii. Dac veiţ ă avea nevoie s - i consolidezi cunoştin ele intr-o anumit arie, vei putea s te intorci laă ţ ţ ă ă lec ia respectiv şi s o reciteşti.ţ ă ă

În Partea I, „R d cinile succesului se afl in minte"ă ă ă , ne vom concentra asupra puteriiatitudinii şi asupra convingerii c i i po i modela destinul. Vei inv a c succesul depinde ină ţ ţ ăţ ă primul rand de felul in care GANDEŞTI.

În Partea II-a, „Fii atent la ce spui", ne vom concentra pe modul in care VORBEŞTI... cumanume se reflect atitudinea in propriile cuvinte... şi cum po i folosi limbajul pozitiv pentruă ţ a- i atinge scopurile.ţ

În Partea III-a, „Divinitatea ii ajut pe cei care ac ioneaz ",ă ţ ă ne vom ocupa de ultimeleaspecte ale c l toriei noastre. Chiar dac gandeşti pozitiv... şi vorbeşti pozitiv... nu i i veiă ă ă ţ indeplini visele pan cand nu vei AC IONA. Nu po i s nu faci nimic concret şi s aştep i caă Ţ ţ ă ă ţ

succesul s vin de la sine. in aceast sec iune, vei inv a care sunt paşii pe care trebuie să ă ă ţ ăţ ă ii urmezi pentru ca visele tale s devin realitate. Atunci cand GANDEŞTI, VORBEŞTI şiă ă AC IONEZI intr-un fel care te ajut s ai succes, i i foloseşti energia in cel mai bun mod... şiŢ ă ă ţ eşti pe drumul cel bun c tre ob inerea unor rezultate extraordinare. Eşti pe cale s incepi oă ţ ă c l torie care i i va aduce mai mult succes şi mai mult fericire decat ai visat vreodat , aşaă ă ţ ă ă c e timpul s incepem...ă ă



PARTEA I

R d cinile succesuluiă ă se afl în minteăSuccesul este o stare mental . Dac i i doreştiă ă ţ s ai succes, trebuie s incepi s te gandeştiă ă ă la tine insu i ca la o persoan de succes. ţ ă DR. JOYCE BROTHERS

LEC IA NRŢ . 1

ATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA C TREĂ LUME„Este mai bine s te men ii curat şi str lucitor; tu eşti fereastra prin care trebuie s vezi lumea.ă ţ ă ă ” GEORGE BERNARD SHAW

Atitudinea reprezint o putere secret , care func ioneaz 24 de ore pe zi, spre binele sauă ă ţ ă r ul cuiva.ă ANONIM

Era ora unu dup -amiaza şi Sarei ii era foame. Lucrase cu spor cateva ore la birou şi seă hot rase s ia o gustare la o cafenea din apropiere. Cateva minute mai tarziu, a intrat ină ă cafenea Sam. Şi el era in pauza de mas . Sam s-a aşezat la o mas aflat la ca iva metri deă ă ă ţ Sara. În acea dup -amiaz pe Sara şi pe Sam i-a servit aceeaşi chelneri . Fiecare client aă ă ţă aşteptat cam la fel de mult pan cand chelneri a luat comanda. Fiecare dintre ei şi-aă ţă primit masa in jurul aceleiaşi ore. Fiec ruia i-a fost servit mancare bine g tit , hr nitoare.ă ă ă ă ă

Şi fiecare a aşteptat aproximativ la fel de mult pan cand chelneri le-a inmanat nota deă ţă plat . Dar aici asem n rile se sfarşesc. Sara intrase in cafenea zambind, p şind vesel şi cuă ă ă ă o perspectiv pozitiv asupra lumii. Acest lucru era evident pentru toat lumea. Limbajulă ă ă trupului şi atitudinea ei ii reflectau optimismul. Sara a luat o mas delicioas , a schimbată ă cateva cuvinte pl cute cu chelneri şi s-a intors la serviciu cu bateriile inc rcate. Pe de altă ţă ă ă parte, Sam intrase incruntat in cafenea. Ar ta de parc ar fi mancat mur turi toată ă ă ă diminea a. P rea copleşit şi incordat. Limbajul trupului s u spunea: „Nu te apropia!" S-aţ ă ă sup rat c nu i-a fost luat comanda imediat. S-a declarat nemul umit de timpul prea lung,ă ă ă ţ necesar pentru a-i fi servit masa. S-a plans de calitatea manc rii şi a fost furios c nu şi-aă ă ă primit nota imediat. De ce au avut Sara şi Sam experien e atat de diferite in cafenea? Adu-ţi aminte c fiecare a fost tratat exact in acelaşi fel. Concluzia este urm toarea: Sara vedeţ ă ă

lumea prin prisma unei atitudini pozitive. Sam vede lumea prin prisma unei atitudininegative.

O defini ie a atitudiniţ iGandeşte-te c atitudinea ta este un filtruă mintal prin care percepi lumea. Filtrul prin careunii oameni v d lumea este optimist (aceste persoane v d jum tatea plin a paharului), peă ă ă ă cand filtrul altora este negativ (aceste persoane v d jum tatea goal a paharului). V voiă ă ă ă da cateva exemple pentru a ilustra diferen a dintre o atitudine pozitiv şi una negativ .ţ ă ă Persoana cu o atitudine negativ gandeşte „NU POT". Persoana cu o atitudine pozitivă ă gandeşte „POT". Persoana cu o atitudine negativ st ruie asupra problemelor. Persoana cuă ă o atitudine pozitiv se concentreaz asupra solu iilor. Persoana cu o atitudine negativ leă ă ţ ă g seşte celorlal i nenum rate defecte. Persoana cu o atitudine pozitiv caut aspecteleă ţ ă ă ă

pozitive ale celorlal i. Persoana cu o atitudine negativ se concentreaz pe ceea ce iiţ ă ă lipseşte. Persoana cu o atitudine pozitiv este recunosc toare pentru lucrurile cu care a fostă ă inzestrat . Persoana cu o atitudine negativ vede limit rile. Persoana cu o atitudine pozitivă ă ă ă vede posibilit ile. Aş putea s continui la nesfarşit cu acest fel de exemple, dar suntăţ ă convins c ai in eles despre ce este vorba. Cand vorbesc despre atitudine in fa a unuiă ţ ţ auditoriu, adesea folosesc imagini. Acestea sunt utile pentru c oamenii in eleg şi re in maiă ţ ţ bine ceea ce spun. De aceea, voi folosi aceast metod şi acum:ă ă Atitudinea este fereastrata c tre lume.ă

Fiecare porneşte la drum cu o fereastr mintal curată ă ăNu intotdeauna po i controla imprejur rile. Dar i i po i controla propriile ganduri. ţ ă ţ ţ Charles

PopplestoneS analiz m pu in motivele pentru care amă ă ţ afirmat c atitudinea este fereastra ta c treă ă lume. Noi to i pornim in via cu o atitudine bun , altfel spus, cu o fereastr mintal curat .ţ ţă ă ă ă ă Pentru a in elege acest lucru, este suficient s priveşti copiii mici. Rad şi chicotesc totţ ă timpul. Au o dispozi ie vesel . Leţ ă place s exploreze lucruri noi. Gandeşte-te la atitudineaă unui copil care inva s mearg .ţă ă ă . Ce face el atunci cand se impiedic şi cade? i i voi spuneă ţ



ce nu face. Nu se incrunt şi nici nu invinuieşte covorul. Nu işi acuz mama sau tat l pentruă ă ă c l-ar fi indrumat greşit. Nu renun . Oh, nu! Zambeşte, se ridic din nou şi incearc inc oă ţă ă ă ă dat . Şi inc o dat . Continu s incerce s pt mani la rand, cu o atitudine pozitiv , pană ă ă ă ă ă ă ă ă cand reuşeşte! Fereastra lui este curat ca lacrima şi simte c poate cuceri lumea. Dar,ă ă dup cum bine ştii, exist momente in via cand fereastra ta se umple de murd rie. Şi iată ă ţă ă ă ce se intampl : Ferestrele noastre se murd resc din cauza criticilor pe care le primim de laă ă p rin i şi profesori.ă ţFerestrele noastre se p teaz din cauza ridiculiz rii la care ne supun colegii. Ferestreleă ă ă

noastre se mazg lesc din cauza respingerilor. Ferestrele noastre se manjesc din cauzaă dezam girilor. Ferestrele noastre se intunec din cauza indoielilor. Problema este că ă ă murd ria continu s se adune şi, din p cate, mult prea mul i oameni nu fac nimic ină ă ă ă ţ aceast privin . Ei işi continu via a avand ferestrele murdare. işi pierd entuziasmul. Devină ţă ă ţ frustra i şi deprima i. Şi, cel mai tragic, renun la visele lor — şi asta se intampl numaiţ ţ ţă ă pentru c nu şi-au cur at fereastra atitudinii. Acesta este drumul pe care il urmam eu.ă ăţ Fereastra mea era murdar atunci cand eram avocat. Şi cu cat petreceam mai mult timp ină acel mediu, cu atat mai murdar devenea fereastra mea. Nu vedeam nicio oportunitate.ă Cum aş fi putut? Fereastra mea era p tat cu noroiul negativit ii.ă ă ăţ

Spal - i fereastra!ă ţ Dar apoi am descoperit, cu ajutorul bunului Dumnezeu, c singurul lucru pe care trebuia să ă

il fac era s imi cur fereastra! Trebuia s imi schimb atitudinea pentru a putea vedea dină ăţ ă nou lumea in mod clar. Dup ce am indep rtat murd ria de pe fereastr , mi s-a inf işat oă ă ă ă ăţ lume complet nou . Frustrarea şi deprimarea au disp rut. Am devenit mult mai increz tor.ă ă ă Era pentru prim dat dup mul i ani cand puteam vedea posibilit ile extraordinare peă ă ă ţ ăţ care via a avea s mi le ofere. Şi am reuşit s imi schimb cariera şi s desf şor o munc deţ ă ă ă ă ă care eram pasionat. in definitiv, scopul principal al profesiei mele de acum este s ajută oamenii s işi spele ferestrele — s işi imbun t easc atitudinea! in elegi motivele pentruă ă ă ăţ ă ţ care i i spun c atitudinea este fereastra ta c tre lume? Po i s analizezi cum anumeţ ă ă ţ ă atitudinea afecteaz felul in care priveşti totul in via ? Şi, mai important decat atat, incepiă ţă s vezi acele domenii in care fereastra ta trebuie sp lat ?ă ă ă

Tu iti controlezi atitudineaLucrurile nu sunt bune sau rele in sine, gandirea noastr le face s fie astfelă ă WILLIAM SHAKESPEARE

O persoan fericit nu este aceea aflat ă ă ă intr-o anumit situa ie, ci mai degrab cea careă ţ ă -are o anumit atitudine.ă HUGH DOWNS

Este de datoria ta s i i p strezi fereastraă ţ ă curat . Desigur, eu te pot incuraja. Exist şi alteă ă persoane care te pot incuraja. Dar, in cele din urm , nimeni altcineva nu poate cur aă ăţ fereastra in locul t u. Ceea ce trebuie s in elegi este c ai intotdeauna posibilitatea de aă ă ţ ă alege. Po i l sa petele s se adune pe fereastr şi s priveşti via a printr-un geam murdar.ţ ă ă ă ă ţ Dar o asemenea abordare işi are consecin ele ei şi, din p cate, nu sunt deloc pl cute. Veiţ ă ă trece prin via ca o persoan negativist şi frustrat . Vei fi nefericit. Vei realiza numai oţă ă ă ă mic parte din lucrurile de care eşti capabil. Dar exist şi o alt cale — mai bun . Cand teă ă ă ă

vei hot ri s foloseşti buretele şi s i i cure i fereastra, via a se va schimba, devenind maiă ă ă ţ ţ ţ luminoas şi mai insorit . Vei fi mai s n tos şi mai fericit. Vei incepe s i i stabileşti eluriă ă ă ă ă ţ ţ ambi ioase... şi, treptat, le vei indeplini. Visele tale vor prinde via din nou! Înc te maiţ ţă ă indoieşti c ai intr-adev r puterea de a- i schimba atitudinea? Poate eşti tentat s - i spui:ă ă ţ ă ţ „Jeff, ie i i vine uşor s spui asta. Atitudinea ta nu ar fi atat de bun dac ai aveaţ ţ ă ă ă problemele mele." Desigur, i s-au intamplat lucruri ingrozitoare. Ai suferit mult sau poateţ c treci chiar acum printr-o perioad dificil . Dar cred c ai puterea s - i alegi atitudinea,ă ă ă ă ă ţ chiar şi in cele mai dificile imprejur ri. Nu spun c este uşor. Dar alegerea i i apar ine,ă ă ţ ţ aceasta este realitatea. V voi povesti acum despre o persoan indrept it s vorbească ă ăţ ă ă ă despre atitudine. Numele s u este dr. Viktor Frankl şi a indurat iadul pe p mant — a reuşită ă nu numai s supravie uiasc ... dar şi s inspire milioane de oameni. Viktor Frankl a suferită ţ ă ă ani ingrozitori ca prizonier in lag rele naziste ale mor ii. Suferin a lui a fost amplificat deă ţ ţ ă

faptul c rudele sale —mama, tat l, fratele şi so ia — au murit in lag re sau au fost ucise ină ă ţ ă camerele de gazare. Frankl şi ceilal i prizonieri au indurat foamea, frigul şi violen a zi dupţ ţ ă zi. Oare poate o persoan s işi controleze atitudinea intr-o astfel de situatie? Iat ce afirmă ă ă ă dr. Frankl in leg tur cu importan a atitudinii in cartea sa de mare succes:ă ă ţ Man's Search for Meaning (Omul in c utarea sensului): „ Unui om i se poate lua totul, in afar de un singur ă ă lucru: cea mai important dintre libert ile omeneşti — aceea de a-şi alege atitudinea ină ăţ



orice imprejur ri, de a-şi alege calea. ...Deşi condi ii cum ar fi lipsa somnului, hranaă ţ insuficient şi o mul ime de abuzuri mintale te pot conduce la ideea c prizonierii erauă ţ ă obliga i s reac ioneze intr-un anume fel, dup o analiz atent devine clar faptul c felul ţ ă ţ ă ă ă ă de persoan in care s-a transformat de inutul era rezultatul unei decizii interioare, şi nuă ţ doar al influen elor exercitate de lag r. ţ ăDac doctorul Frankl şi ceilal i prizonieri auă ţ reuşit s aleag ce atitudine s aib in fa aă ă ă ă ţ acestor suferin e de nedescris, cine suntem noi s sus inem c nu putem s ne control mţ ă ţ ă ă ă atitudinile?

Aşa cum spunea Hugh Downs: „O persoan fericit nu este aceea aflat intr-o anumit ă ă ă ă situa ie, ci mai degrab cea care are o anumit atitudine " ţ ă ă Aceast afirma ie este, f ră ţ ă ă indoial , percutant şi plin de adev r. În final, tu şi numai tu i i po i controla atitudinea.ă ă ă ă ţ ţ

Atitudinea şi succesulS presupunem c i i speli fereastra şi i iă ă ţ ţ construieşti o atitudine pozitiv . Zambeşti. Eştiă acas şi i i dezvol i gandirea pozitiv . Este oare suficient pentru ca tu s ai succes şi să ţ ţ ă ă ă reuşeşti s i i indeplineşti cele mai ascunse vise? Nu, cu siguran nu este... pentru că ţ ţă ă succesul inseamn mai mult decat s ai o atitudine minunat . Pentru a- i maximizaă ă ă ţ poten ialul şi a- i atinge scopurile, este necesar s aplici anumite principii de succes testateţ ţ ă in timp şi care au ajutat milioane de oameni s ob in rezultate extraordinare. Vestea bună ţ ă ă este c vor avea acelaşi efect şi asupra ta! Î i voi prezenta aceste principii de succes, pasă ţ

cu pas, in decursul urm toarelor 11 lec ii. Vei inv a cum s i i infrun i temerile, cum să ţ ăţ ă ţ ţ ă dep şeşti situa iile potrivnice, cum s foloseşti puterea angajamentului şi multe, multeă ţ ă altele. Vei deveni informat, dar mai ales, inspirat, astfel incat s po i incepe s tr ieşti aşaă ţ ă ă cum i-ai dorit intotdeauna.ţProbabil c inc te mai intrebi care este leg tura dintre principiile succesului şi atitudine.ă ă ă Este simplu: aceast leg tur este TOTAL ! Iat de ce spun că ă ă Ă ă ă atitudinea este totul. F r oă ă atitudine pozitiv , nu vei putea activa celelalte principiiă . Succesul t u in via incepe şi seă ţă termin cu atitudinea pe care o ai. Numai atunci cand i i vei cur a fereastra atitudiniiă ţ ăţ celelalte principii ale succesului i i vor putea lumina via a. Atunci cand fereastra ta esteţ ţ murdar , doar o parte infim a luminii pe care o eman aceste principii va putea p trundeă ă ă ă prin ea, iar succesul t u va fi limitat sau chiar blocat. Dar atunci cand vei inv a s i iă ăţ ă ţ

men ii fereastra atitudinii curat , lumina i i va inunda via a, iar tu vei putea folosi acesteţ ă ţ ţ principii ce- i confer for pentru a caştiga mai mul i bani, pentru a avea rela ii aduc toareţ ă ţă ţ ţ ă de satisfac ii, pentru a- i atinge intregul poten ial şi pentru a- i dezvolta clarviziuneaţ ţ ţ ţ spiritual . Atunci cand combini atitudinea pozitiv cu celelalte principii ale succesului, deviiă ă de neoprit!

LEC IA NR.Ţ 2ESTI UN MAGNET UMAN„ Fie crezi c po i, fie crezi c nu — ai dreptate”!ă ţ ă HENRY FORD

Care este cheia succesului? De ce unii oameni reuşesc, in timp ce al ii eşueaz ? Earlţ ă

Nightingale, marele scriitor, orator şi om de televiziune de succes, a vorbit despre această problem in faimosul s u mesaj inregistrat:ă ă Cel mai ciudat secret. in acest program, el aidentificat cheia succesului in doar şapte cuvinte. Desigur, a detaliat aceast idee, dar bazaă secretului s u const in doar şapte cuvinte. Ai dori s afli aceste cuvinte, nu-i aşa? Înainteă ă ă de a afla cheia succesului, s-ar putea s fii surprins afland c aceleaşi şapte cuvinte sunt şiă ă cheia insuccesului! Iat -le:ă DEVENIM CEEA CE CREDEM C VOM DEVENI.Ă

În mod intuitiv in elegi despre ce este vorba? În cercet rile lui asupra acestui subiect,ţ ă Nightingale a descoperit c to i marii scriitori, filozofi şi conduc tori spirituali au fost deă ţ ă acord cu faptul c gandurile ne influen eaz ac iunile. Iat observa iile a catorva mariă ţ ă ţ ă ţ ganditori asupra acestui subiect.Napoleon Hill a spus: „Mintea poate sa obtina ceea ce concepe si crede” iar - Hr neşte- iă ţ

mintea cu ganduri mari. BENJAMIN DISRAELI

Biblia con ine nenum rate trimiteri laţ ă reflec ie, printre care:ţ„Dup credin a voastr , fie vou ."ă ţ ă ă (Matei 9, 29)„Omul este cum gandeşte el in inima lui."(Pilde)„De po i crede, toate sunt cu putin ţ ţă celui ce crede." (Marcu 9, 23)Ralph Waldo Emerson a afirmat: „Un om este ceea ce gandeşte toat ziua"ă



Robert Collier a declarat: „Nu exist nimic pe p mant pe care s nu il po i avea — odat ceă ă ă ţ ă ai acceptat in mintea ta faptul c il po i avea."ă ţ Şi, in final, iat bine cunoscutele cuvinte aleă lui Henry Ford, care a afirmat: „Fie crezi că

po i, fie crezi c nu — ai dreptate!" ţ ă

Cum func ioneaz acest principiuţ ăS examin m acest concept mai departe —ă ă DEVENIM CEEA CE CREDEM C VOM DEVENI.Ă Iat cumă func ioneaz . Dac te gandeşti constant la un anumit scop, te vei indrepta pas cu pas spreţ ă ă

atingerea lui. S spunem c un anumit b rbat (pe care il vom numi Fred) crede c esteă ă ă ă capabil s caştige 30 000 de dolari pe an. Asemeni unui magnet uman, Fred va atrageă acele oportunit i de angajare care il vor ajuta s se deplaseze in aceast direc ie. Fred işiăţ ă ă ţ va atinge scopul de a caştiga 30 000 de dolari pe an atata vreme cat se gandeşte laaceasta. Dar dac Fred ar incepe s gandeasc astfel: „Aş dori s caştig mai mul i baniă ă ă ă ţ pentru a acoperi cheltuielile crescande ale familiei mele. Vreau s caştig 50 000 de dolari."ă Vor creşte veniturile lui Fred? Depinde. Cat de puternic este convingerea lui Fred c poateă ă caştiga 50 000 de dolari? Este posibil ca Fred s dorească ă s caştige 50 000 de dolari, dară s nu creadă ă c este intr-adev r capabil s primeasc aceast sum . În acest caz, Fred nuă ă ă ă ă ă işi va atinge scopul de a caştiga 50 000 de dolari. Dac , pe de alt parte, Fred se gandeşteă ă incontinuu la cum ar putea s ob in acest venit mai mare... şi crede in abilit ile lui de a-şiă ţ ă ăţ atinge acest scop, el va reuşi, intr-adev r, s işi m reasc veniturile pan la 50 000 deă ă ă ă ă

dolari.Dup cum este de aşteptat, acest concept nu este limitat la scopuri b neşti. Să ă ă presupunem c acumulezi 95 de puncte pe terenul de golf chiar in acest moment. Dac teă ă vei concentra s - i micşorezi scorul la 85... şi dac vei crede cu adev rat c eşti capabil să ţ ă ă ă ă faci acest lucru... vei incepe s te mişti in direc ia atingerii scopului. Poate c vei lua lec ii.ă ţ ă ţ Poate c vei exersa mai mult. Dar, intr-un final, i i vei micşora scorul şi i i vei atingeă ţ ţ obiectivul.

Gandurile dominante iti influen eaz decisiv ziuaţ ăIdeea că devenim ceea ce credem c vom deveniă a fost exprimat şi ca Lege a Ganduluiă Dominant. Aceasta inseamn c in fiecare dintre noi exist o putere care ne propulseaz ină ă ă ă

direc ia gandurilor noastre dominante actuale. Cuvantul-cheie esteţ DOMINANT. Nu te po iţ aştepta s ai rezultate pozitive atunci cand i i petreci doar 10 secunde pe zi gandindă ţ pozitiv...şi consacri celelalte 16 ore de activitate gandurilor negative! Aceasta esteconcluzia. Gandirea pozitiv in dozeă mici nu produce rezultate pozitive. Acelaşi lucru seintampl şi in cazul dietelor. Este ca şi cum ai incerca s sl beşti mancand un mic dejună ă ă s n tos, cu pu ine calorii... şi apoi ai consuma mai multe pr jituri şi inghe ate in cursul zilei!ă ă ţ ă ţ La fel se intampl şi in cazul exerci iilor fizice — nu po i s faci sport vreo cateva minuteă ţ ţ ă O

DATĂ pe s pt man şi s teă ă ă ăaştep i s fii in form .ţ ă ăAr trebui s priveşti gandirea pozitiv in acelaşi fel.ă ă În doze reduse, ea nu asigur ă rezolvarea problemelor . Ar trebui s incepi s i i controlezi activitatea mintal şi s gandeştiă ă ţ ă ă pozitiv in fiecare zi, pan cand acest mod de gandire devine un obicei. Adu- i aminte,ă ţ

acesta trebuie s devin tiparulă ă dominant de gandire. Acord - i cateva momente pentru a- iă ţ ţ analiza gandurile dominante in sferele cele mai importante ale vie ii, i i sunt aceste ganduriţ ţ de ajutor... sau te impiedic s - i realizezi dorin ele?ă ă ţ ţ

Schimbarea atitudinii poate duce la afaceri profitabile in domeniulimobiliarEi pot deoarece cred c pot ă . VERGILIU

V voi imp rt şi acum un exemplu personală ă ă pentru a demonstra puterea gandurilornoastre. În anii '70 şi la inceputul anilor '80, am observat c oamenii din zona in careă locuiam (Long Island, New York) ob ineau mul i bani achizi ionand case pe care ulterior leţ ţ ţ inchiriau. Valoarea caselor creştea considerabil in fiecare an. Desigur, fiecare dintre ei

trebuia s rezolve problemele inerente legate de chirii şi chiriaşi, dar chiar şi in acesteă condi ii, profitul pe care il ob ineau aceşti investitori era uriaş! M-am tot gandit c ar trebuiţ ţ ă s cump r şi eu nişte case pentruă ă . a incepe o investi ie similar totuţ ă i nuș am f cut niciună pas in aceast direc ie, pentru c am continuat s m indoiesc de mine insumi.ă ţ ă ă ăGandirea mea era dominat de toate aspecteleă care ar fi putut s mearg r u. intr-ună ă ă cuvant, atitudinea mea era... jalnic . Avand aceast atitudine negativ , este oare de mirareă ă ă



c nu am f cut niciodat primul pas? Totuşi, dup ce am inceput s citesc c r i şi s ascultă ă ă ă ă ă ţ ă casete despre puterea atitudinii şi a convingerii, m-am hot rat s imi schimb atitudineaă ă despre investi iile in domeniul imobiliar. În vara anului 1986, m-am hot rat ca pan laţ ă ă sfarşitul acelui an s investesc in dou case. De aceast dat , eram hot rat s nu permită ă ă ă ă ă gandurilor negative s mi se furişeze in minte. Timp de şase luni, mi-am canalizat gandurileă asupra unui singur lucru — s investesc in dou case. Îmi notam in scris acest scop deă ă cateva ori pe zi şi m gandeam deseori la el. Credeam cu toat fiin a mea c pan laă ă ţ ă ă sfarşitul anului voi fi proprietarul celor dou case. Seara şi la sfarşitul s pt manii mergeamă ă ă

cu agen ii imobiliari s vizionez case. Am vizitat peste 100 de case şi m-am informat asupraţ ă altor cateva sute. În toamna anului 1986, am investit intr-o proprietate. .. Sentimentul deimplinire — dat de faptul c reuşisem s realizez un lucru pe care nu imi permisesem s ilă ă ă fac mai inainte — era incredibil. Dar trebuia s continui pentru a-mi indeplini elul. Şi pe 29ă ţ decembrie, cu doar dou zile inainte de sfarşitul anului, mi-am atins scopul şi am cump rată ă cea de-a doua cas . Dac m gandesc la motivele pentru care in 1986 am reuşit s cump ră ă ă ă ă cele dou propriet i, in vreme ce in anii anteriori nu „putusem", r spunsul este evident. Înă ăţ ă 1986, am crezut c pot s fac acel lucru. Am avut o atitudine pozitiv de neclintit, care m-aă ă ă propulsat c tre atingerea scopului. Aceast experien a fost extrem de valoroas pentruă ă ţă ă mine. De fapt, a fost nepre uit ... pentru c m-a inv at c i i po i atinge scopul atunci candţ ă ă ăţ ă ţ ţ crezi in tine insu i şi i i concentrezi gandurile asupra aspectelor pozitive.ţ ţ

Atitudine versus ac iuneţAm vorbit mult despre importan aţ gandirii şi poate c v intreba i cand anume intervineă ă ţ ac iunea ţ in acest proces. Este adev rat c nu po i ob ine rezultate f r s ac ionezi, dară ă ţ ţ ă ă ă ţ trebuie s recunoaştem faptul că ă gandul preced ac iuneaă ţ . Am fost tot timpul conştient deac iunile pe care urma s le intreprind pentru a investi in aceste propriet i — trebuia sţ ă ăţ ă contactez agen ii imobiliari, s vizitez propriet ile, s citesc anun urile din ziare şi aşa maiţ ă ăţ ă ţ departe. Şi totuşi, nu am f cut primul pas atata timp cat am avut o atitudine negativ .ă ă Imediat ce mi-am schimbat atitudinea, am avut puterea s ac ionez... şi am sim it c nimică ţ ţ ă nu m va mai impiedica s imi realizez planurile! De aceea, un sistem de convingeri pozitivă ă reprezint punctul de start pentru atingerea oric rui el. Atunci cand convingerea taă ă ţ dominant este aceea că ă po i ţ s i i atingi scopul, incepi s ac ionezi in direc ia indepliniriiă ţ ă ţ ţ

acestuia.Circumstan ele reflect la ce te-aiţ ă gandit

Trebuie s i i asumi aceast realitate:ă ţ ă propriile convingeri te-au condus acolo unde eştiast zi şi modul in care vei gandi de acum inainte te va conduce exact acolo unde veiă ajunge in viitor. În realitate, rezultatele ob inute înţ fiecare domeniu al vie ii tale reflectţ ă gandurile cele mai ascunse in leg tur cu tine insu i. Gandeşte-te la aspectul financiar. Ceă ă ţ convingeri ai in acest domeniu? Te gandeşti tot timpul la faptul c nu ai suficien i bani?ă ţ Continu s te gandeşti la asta (lipsa banilor) şi vei impiedica fluxul monetar s ajung laă ă ă ă tine. Reflecteaz , de asemenea, la rela iile pe care le ai. Crezand c nu meri i prea mult, veiă ţ ă ţ atrage prieteni şi parteneri care nu te vor pre ui prea mult. Sunt convins c ai cel pu in oţ ă ţ cunoştin care se intalneşte doar cu persoane „nepotrivite". De fapt, ultimele 29 deţă

persoane cu care s-a intalnit au fost nepotrivite pentru ea. Crezi c este doar o simplă ă coinciden ? In niciun caz! Aceast persoan are anumite convingeri adanc inr d cinate,ţă ă ă ă ă care o determin s atrag acest gen de oameni in via a sa. Fie c este vorba despreă ă ă ţ ă domeniul financiar, rela ional sau profesional, un lucru este cert:ţ Dac gandurile tale nu seă vor schimba, nici rezultatele pe care le vei ob ine nu se vor schimba. ţ

Schimb - i modul de a gandi!ă ţ Adev rul despreă noi il reprezint ceea ce credem in adancul sufletului despreă asta. ORISON SWETT

MARDEN

Din fericire, am o veste bun pentru tine.ă PO I s i i schimbi gandurile şi, astfel, s schimbiŢ ă ţ ă rezultatele! i i voi ar ta cum anume trebuie s procedezi. Pentru inceput, trebuie s deviiţ ă ă ă conştient de tot ce i i spui ie insu i in fiecare zi. Fiecare dintre noi are o voce interioar ; cuţ ţ ţ ă alte cuvinte, vorbim cu noi inşine! Din p cate, de prea multe ori ceea ce ne spunem este deă natur negativist , critic sau ne limiteaz . Poate c i se intampl s gandeşti: „Nu pot să ă ă ă ă ţ ă ă ă fac asta" sau „intotdeauna stric totul." Aceste ganduri ac ioneaz impotriva ta. Ar trebui, inţ ă schimb, s i i repe i că ţ ţ ă po i ţ şi c i iă ţ vei atinge scopul. Dup cum vom discuta mai pe larg ină Partea a Il-a, este de asemenea important s devii conştient de cuvintele pe care leă



foloseşti frecvent. De exemplu, te pui singur intr-o lumin nepl cut sau vorbeşti despreă ă ă lucruri pe care avea nu le-ai putea avea sau ob ine niciodat ? Mintea ta aude fiecare cuvantţ ă pe care il rosteşti — şi, astfel, vei atrage ca un magnet evenimente şi circumstan e care vorţ corespunde convingerilor tale dominante. Aşadar, asigur -te c foloseşti cuvinte pozitiveă ă despre tine insu i şi despre scopurile tale.ţ

Repeti ia este cheiaţNici o persoană nu işi dep şeşte cele mai indr zne e aştept ri dac nu incepe cu aştept riă ă ţ ă ă ă

indr zne e.ă ţ RALPH CHARELL

Urm torii doi paşi te vor ajuta s devii oă ă persoan pozitiv şi s ob ii rezultatele pe care leă ă ă ţ doreşti.PASUL 1. Citeşte in fiecare zi literatur motivational , care s i i imbun t easc starea deă ă ă ţ ă ăţ ă spirit. Acord - i 15-30 de minute in cursul dimine ii in acest scop; este, de asemenea, o ideeă ţ ţ bun s faci acelaşi lucru şi inainte de a te culca. Exist mii de c r i motiva ionale şi deă ă ă ă ţ ţ articole dintre care po i alege. Citeşte orice i se pare interesant — Biblia sau alte materialeţ ţ pe teme spirituale sau, poate, biografii care te inspir . Vei g si o selec ie corespunz toareă ă ţ ă de c r i de succes la sec iunea de psihologie şi literatur de dezvoltare personal a oric reiă ţ ţ ă ă ă biblioteci sau libr rii; este, aşadar, o idee bun s r sfoieşti materialele care exist in astfelă ă ă ă ă de locuri.

PASUL 2. Ascult in fiecare zi casete motiva ionale. Po i asculta aceste casete in maşin ,ă ţ ţ ă in timp ce mergi undeva, acas sau in timpul exerci iilor fizice. Cheia este repeti ia. Atunciă ţ ţ cand ascul i aceste mesaje tot timpul, ele devin o parte din tine — şi incepi s le apliciţ ă pentru a- i imbun t i via a. Casetele te vor ajuta s te gandeşti zilnic la atitudinea ta şi laţ ă ăţ ţ ă alte principii ale succesului. Casetele nu sunt, desigur, un substitut pentru AC IUNE.Ţ Doar detine depinde s foloseşti aceste idei! Aşadar, dac citeşti ceva pozitiv şi ascul i caseteă ă ţ motiva ionale in fiecare zi, vei observa o diferen major in via a ta. I i pot spune dinţ ţă ă ţ ţ experien c aceste tehnici func ioneaz dac eşti disciplinat şi nu renun i la ele. Lec ia peţă ă ţ ă ă ţ ţ care am inv at-o eu este urm toarea: Schimb - i modul de a gandi şi i i vei schimba via a!ăţ ă ă ţ ţ ţ Vei deveni ceea ce gandeşti.

Nu spera s ai succes imediată înainte de a trage concluzia, aş dori s clarific cateva aspecte in leg tura cu gandireaă ă pozitiv şi cu puterea gandurilor noastre. in primul rand, gandirea pozitiv nu inseamn că ă ă ă i i vei atinge scopurile peste noapte. Nu te po i aştepta ca incepand s te gandeşti la cumţ ţ ă po i ob ine mai mul i bani, a doua zi diminea s g seşti un teanc de dolari lang pat.ţ ţ ţ ţă ă ă ă inniciun caz. Succesul necesit efort, angajament şi r bdare. În al doilea rand, gandireaă ă pozitiv nu inseamn c nu vei mai avea probleme. Crede-m , vei avea de dep şit multeă ă ă ă ă obstacole. Totuşi, dac vei continua s crezi in tine insu i, s ac ionezi şi s fii consecvent,ă ă ţ ă ţ ă vei dep şi aceste obstacole. Nu uita, tu te indrep i constant in direc ia gandurilor taleă ţ ţ dominante. Tot ceea ce ob ii in via decurge din gandurile şi convingerile pe care le ai.ţ ţă Gandirea negativ d naştere la rezultate negative... şi gandirea pozitiv produce rezultateă ă ă pozitive. Men ine- i curat fereastra atitudinii, astfel incat gandurile pozitive s poat s -şiţ ţ ă ă ă ă

impr ştie razele cu uşurin . Pur şi simplu este lipsit de sens s ai ganduri negative. .. ină ţă ă afar de cazul in care doreşti s ob ii rezultate negative. Şi ştiu c nu doreşti s se intampleă ă ţ ă ă asta. Deci, de acum inainte, alege- i gandurile cu mare aten ie şi foloseşte acest principiuţ ţ important pentru a ob ine rezultate fantastice!ţ

LEC IA NR.Ţ 3IMAGINEAZ -TIĂ CALEA C TRE SUCCES!Ă /

Inainte de a putea realiza un lucru, trebuie s -l vezi clar.ă ALEX MORRISON

Într-un recent interviu televizat, cant rea a Celine Dion a fost intrebat dac a visat, incă ţ ă ă ă de la inceputul carierei, c intr-o zi va vinde milioane de discuri şi va face turnee, cantandă

in fa a a zeci de mii de persoane in fiecare s pt man . Cant rea a a r spuns c nu a fostţ ă ă ă ă ţ ă ă luat prin surprindere de aceste lucruri, intrucat şi le imaginase pe toate inc de la varstaă ă de 5 ani! Nu se l uda şi a muncit din greu pentru fiecare p rticic din reuşita ei. Ceea ce aă ă ă deprins inc de la o varst fraged a fost abilitatea de a se folosi de puterea imaginiloră ă ă intense, vii... de a-şi imagina vedeta care dorea s devin .ă ă



Sportivii de renume mondial işi folosesc şi ei puterea imagina iei pentru a-şi intip ri inţ ă minte exact modalitatea de a ob ine performan a. Fie c este vorba de un patinator careţ ţ ă execut o s ritur dificil , de un tenisman care reuşeşte un as, l sandu-şi adversarul f ră ă ă ă ă ă ă replic sau de un juc tor de golf care trimite mingea lung şi chiar pe por iunea de teren cuă ă ţ iarb , mul i competitori de varf işi vizualizeaz reuşitele inainte de a le ob ine in lumeaă ţ ă ţ „real ".Totuşi, vizualizarea nu este rezervat numai cant re ilor, atle ilor sau vedetelor deă ă ă ţ ţ cinema. De fapt, este o metod pe care şiă tu ai folosit-o inc din copil rie pentru a creaă ă imprejur rile propriei vie i. D -mi voie s - i explic mai exact la ce anume m refer.ă ţ ă ă ţ ă

Vizualizarea este descris adesea ca „filme ale vie ii", „tablouri interioare" sau „imagini".ă ţ Noi to i adun m in minte anumite imagini despre tipul de rela ii pe care le merit m, despreţ ă ţ ă gradul de succes pe care il vom ob ine la serviciu, despre m sura in care posed m abilit iţ ă ă ăţ de lider sau despre suma de bani pe care o vom caştiga şi acumula şi aşa mai departe.

Filmele mintale din copil rieăImagina ia este mai important decat cunoaşterea ţ ă . ALBERT EINSTEIN

De unde vin aceste imagini? Ei bine, incepem s ne form m aceste „filme mintale"ă ă devreme in via . Dac pe vremea cand eram tineri am fost critica i sau am sim it c nuţă ă ţ ţ ă suntem valoroşi, noi am inregistrat aceste evenimente (şi sentimentele asociate lor) subforma unor imagini in mintea noastr . Din cauz c ne oprim deseori la aceste imaginiă ă ă

(atat conştient, cat Şi inconştient), avem tendin a deţ a crea situa ii care s corespundţ ă ă imaginilor deja existente. De exemplu, este posibil s men ii o imagine vie a momentului ină ţ care ai fost criticat de un profesor in şcoala general . Te-ai sim it umilit in fa a intregiiă ţ ţ clase. Mai tarziu, cand ai fost tentat s i i spui p rerea la şcoal sau in fa a unui grup, te-aiă ţ ă ă ţ ab inut şi ai t cut... aducandu- i aminte in tot acest timp (chiar dac numai la nivelţ ă ţ ă subconştient) cat de dureros a fost s fii criticat. Imaginea aceasta i-a r mas in minte şiă ţ ă are o influen important asupra ac iunilor tale din prezent. Din nefericire, cei mai mul iţă ă ţ ţ dintre noi nu şi-au actualizat sau revizuit filmele din copil rie şi din acest motiv ob inem ină ţ continuare rezultate inferioare celor pe care le-am putea ob ine dac ne-am folosi intregulţ ă poten ial. V voi prezenta in continuare unele tehnici care v vor ajuta s folosi i putereaţ ă ă ă ţ vizualiz rii pentru a v imbog i practic fiecare aspect al vie ii.ă ă ăţ ţ

Asum - i responsabilitatea pentruă ţ propriile „filme"!Nu toate imaginile mintale s-au format in copil rie. Gener m in mod constant filme mintale,ă ă bazate pe rela iile noastre, pe experien ele legate de carier şi pe alte evenimente.ţ ţ ă Indiferent care este sursa imaginilor mintale, exist un aspect pe care vreau s il subliniez:ă ă

Tu — şi numai tu — de ii controlul asupra propriilor „filme". S incerc m un micţ ă ă experiment. Gandeşte-te la un cornet de inghe at umplut cu inghe ata ta preferat .ţ ă ţ ă Creeaz acest gand o anumit imagine in mintea ta? Sunt convins c da. Gandeşte-te acumă ă ă la un elefant. Po i s il vezi? Schimb culoarea elefantului in roz. Într-o frac iune deţ ă ă ţ secund , ai creat imaginea unui elefant roz. Po i s te intorci la imaginea cornetului deă ţ ă inghe at ? Desigur c po i. În elegi la ce m refer? Tu de ii controlul asupra imaginilor careţ ă ă ţ ţ ă ţ i se formeaz in minte. Totuşi, atunci cand nu hot r şti in modţ ă ă ă conştient ce imagini s fieă

activate, mintea ta va c uta in „arhive" şi va rula din nou filme sau fişiere vechi dină biblioteca ta mintal .ă

Schimb semnifica ia filmelor vechi!ă ţ r

Nu i i este de niciun ajutor s negi oţ ă experien trecut , indiferent cat de dureroas a fostţă ă ă sau cat de mult te-a dezam git. Nu po i, de exemplu, s schimbi faptul c ai fost criticat deă ţ ă ă profesor. Pe de alt parte,ă po i ţ schimba interpretarea evenimentului. Probabil c atunciă cand ai fost criticat, interpretarea pe care ai dat-o acestei experien e a fost: „Nu suntţ suficient de bun" sau „P rerile mele nu valoreaz nimic." Deşi aceasta a fost interpretareaă ă unui copil, se poate ca tu s o fi purtat, in mod nepotrivit, cu tine de-a lungul vie ii de adult.ă ţ

Totuşi, ast zi po iă ţ alege in mod conştient s vezi situa ia diferit —de exemplu, po i să ţ ţ ă

consideri c profesorul nu a fost de acord cu tine, dar c opinia lui nu viza inteligen a ta sauă ă ţ valoarea ta ca persoan !ă

Creeaz imagini noi!ăPutem s cre m noi filme mintale de fiecareă ă dat cand alegem s facem acest lucru. Iară ă atunci cand dezvolt m noi imagini, care ne evoc sentimente şi senza ii puternice (şi neă ă ţ



concentr m asupra lor), ac iunile noastre vor sprijini aceste noi imagini! Aşadar, primul pasă ţ este acela de a crea imaginea rezultatului dorit. Suntem limita i numai de propriaţ imagina ie. Dup cum ştii, cei mai mul i oameni sunt ingrozi i cand trebuie s vorbeasc inţ ă ţ ţ ă ă public. Fiecare sondaj efectuat in ultimii ani demonstreaz c vorbitul in public reprezintă ă ă cea mai mare temere a oamenilor, aceasta fiind mai puternic chiar decat frica de moarte!ă Din acest motiv, care crede i c sunt imaginile cu care oamenii asociaz vorbitul in publicţ ă ă atunci cand sunt nevoi i s in un discurs? Ei se imagineaz stand nervoşi in fa aţ ă ţ ă ă ţ publicului. Sau poate işi inchipuie c nu işi mai amintesc ceea ce doresc s spun . Dacă ă ă ă

aceste imagini sunt proiectate constant pe ecranul t u mintal, po i fi sigur c nu vei aveaă ţ ă prea mult succes ca orator!

Imagineaz - i acum c sus ii o prezentare şiă ţ ă ţ eşti plin de incredere. Publicul c ruia i teă adresezi i i soarbe fiecare cuvant. Ar i foarte bine. Discursul t u este curg tor. Spui oţ ăţ ă ă poveste amuzant şi publicul rade. La sfarşit, primeşti aplauze c lduroase, iar apoi oameniiă ă vin s te felicite. in elegi in ce fel aceste imagini mintale te pot ajuta s devii un orator maiă ţ ă bun? Trebuie totuşi s admi i faptul c aceste imagini din mintea ta nu se vor materializaă ţ ă peste noapte. Dar dac vei fi r bd tor şi perseverent in a te concentra asupra acestoră ă ă imagini mintale, vei incepe automat s ac ionezi intr-un mod care s - i sprijine viziunea.ă ţ ă ţ

Imagineaz - i drumul c tre vanz riă ţ ă ă de succes!

Doar noi de inem controlul asupra imaginilor care ne ocup mintea. ţ ă JEFF K ELLER

Dac eşti implicat in domeniul vanz rilor deă ă produse sau de servicii, este vital s teă imaginezi reuşind in mod constant. in cazul in care nu ob ii rezultatele pe care le doreşti,ţ este evident c imaginile pe care i le-ai proiectat nu reprezint vanz ri reuşite, ci vanz riă ţ ă ă ă mediocre sau dezam gitoare. Gandeşte-te chiar acum la o intalnire viitoare cu un poten ială ţ client. Cum i iţ imaginezi intalnirea? Eşti increz tor şi conving tor? Explicarea beneficiiloră ă produsului pe care il oferi este entuziast ? Este poten ialul client receptiv şi interesat deă ţ ceea ce spui? Po i s i i imaginezi foarte clar rezultatul pozitiv al intalnirii voastre? Adu- iţ ă ţ ţ aminte c eşti produc torul, regizorul, scenaristul, directorul de lumini, designerulă ă costumelor şi directorul de distribu ie al propriilor tale filme mintale.ţ

Tu eşti r spunz tor pentru rezultatul final! Atunci cand repe i mintal toate imaginile cuă ă ţ rezultate pozitive, netezeşti calea spre succes a propriei cariere in vanz ri. Desigur, dac ină ă imaginile pe care le vizualizezi, poten ialul client i i respinge ideile sau nu este interesat deţ ţ prezentarea ta, succesul pe care il vei ob ine in urma eforturilor tale de a vinde va fi limitat.ţ Vei atrage acele persoane — şi acele situa ii — ce corespund imaginilor tale negative.ţ

Relaxeaz -te si foloseste-tiă sim urile!ţVizualizarea este arta de a vedea lucruri invizibile pentru ceilal i. ţ JONATHAN SWIFT

Care este cea mai bun metod pe care oă ă po i folosi atunci cand te concentrezi asupraţ noilor imagini? S-a demonstrat c mintea este mult mai receptiv la vizualizare candă ă suntem calmi şi nu ne gandim la mai multe lucruri simultan. Aşadar, aşaz -te intr-un scaună confortabil acas , inchide ochii şi f cateva exerci ii de respira ie şi de relaxare şi pentru a-ă ă ţ ţi goli mintea. Acum dezvolt imagini care implic cat mai multe sim uri. Cu cat imaginileţ ă ă ţ

vizualizate vor include mai multe aspecte, sunete, mirosuri, gusturi şi senza ii tactile, cuţ atat efortul t u va avea o putere mai mare de a transforma viziunea in realitate. Iat ună ă exemplu. S presupu- c ai visat intotdeauna s ai propria cas pe o plaj din Caraibe,ă ă ă ă ă imagineaz - i casa cu nuan e de alb. Vezi palmierii verzi care se indoaie sub brizaă ţ ţ uşoar .Miroase aerul s rat. Simte nisipul cald sub picioare. Simte razele soarelui care i iă ă ţ mangaie fa a.ţ Nu-i aşa c acesta este paradisul?ă Toate acestea pot fi ale tale dac veiă continua s vizualizezi aceast imagine şi vei face tot ce este necesar pentru a reuşiă ă aceasta! Adu- i aminte şi de faptul c aceste imagini asociate cuţ ă emo ii ţ puternice au oputere şi mai mare; de aceea, este bine s adaugi viziunii tale şi sentimente pozitive. Deă exemplu, atunci cand i i vizualizezi slujba ideal , combin imaginile mintale vii şi senza iileţ ă ă ţ

fizice cu sentimentele de mandrie şi satisfac ie pe care le vei avea atunci cand vei lucra peţ pozi ia respectiv .Nu fi preocupat de calitatea imaginilor pe care i le imaginezi la inceput.ţ ă ţ Unele persoane pot crea imagini viu colorate, in timp ce altele nu pot s işi imagineze decată imagini ince oşate. De asemenea, este posibil ca la inceput s incerci doar un anumeţ ă sentiment , f r s ai o imagine clar . În orice caz, nu trebuie s te ingrijorezi. F toateă ă ă ă ă ă acestea cat de bine po i şi nu te compara cu altcineva. Cu timpul imaginile tale vor deveniţ



mai clare. Secretul este s petreci zilnic cateva minute derulându- i in minte aceste filmeă ţ noi.

Scrie un cec pentru tine!Crearea imaginilor despre rezultate excelente — şi derularea lor in minte — este unprocedeu foarte puternic. Dar mai exist şi o alt tehnic pe care o po i folosi pentru a- iă ă ă ţ ţ accelera succesul. Î i po i crea un sprijin vizual care s te indrepte c tre ceea ce i i doreşti.ţ ţ ă ă ţ În 1990, cand era inc pu in cunoscut, comicul Jim Carrey a scris pentru el insuşi un cec deă ţ

zece milioane de dolari pentru „serviciile de actorie prestate". Termenul acestui cec eraZiua Recunoştin ei 1995. Carrey a explicat c problema principal nu o constituiau banii. Elţ ă ă ştia c , dac ar fi caştigat atat de mult, ar fi lucrat cu cei mai buni profesionişti la cel maiă ă bun film. Carrey a caştigat aproximative 800 000 de dolari pentru rolurile din filmele AceVentura şi Masca. Apoi, la sfarşitul anului 1994, a fost pl tit cu şapte milioane de dolariă pentru rolul s u dină T nt l ul şi gogomanulă ă ă in 1995, a caştigat şi mai multe milioane, iaracum este pl tit cu 20 de milioane de dolari pe film! Exerci iul cu „cecul la termen" al luiă ţ

Jim Carrey exemplific intr-un mod relevant faptul c puterea subconştientului actualizează ă ă un scop in care s-au investit sentimente şi convingeri adanci. Dac te vei gandi la propriulă scop şi vei crea imaginile mintale corespunz toare, vei contribui activ la ob inereaă ţ succesului pe care i-1 doreşti. Totuşi, atunci cand foloseşti şi o reprezentare tangibil aţ ă scopului t u (cum este cecul), şansele tale de succes cresc considerabil!ă

Nu v-am povestit acest caz numai pentru c este o poveste interesant , legat de Jimă ă ă Carrey. Aceeaşi tehnic poate func iona şi pentru voi! De ce s nu foloseşti unul dintreă ţ ă propriile cecuri chiar acum şi s datezi termenul de incasare de azi in trei ani sau in cinciă ani, men ionand pe el suma pe care doreşti s o caştigi pentru „serviciile prestate"?ţ ă Asigur -te c te ui i la cec cel pu in o dat pe zi... şi crede cu t rie c te indrep i in direc iaă ă ţ ţ ă ă ă ţ ţ atingerii scopului.

Cum s ob ii slujba pe care o doreştiă ţDac po i aveaă ţ un vis, inseamn c -l po i realiza.ă ă ţ WALT DISNEY

Po i folosi multe alte obiecte sau simboluriţ vizuale, nu numai cecuri. V voi prezenta acumă

povestea unui prieten de-al meu, pe care il vom numi Robert Jones. Robert a fostnominalizat de partidul in care este inscris pentru a candida la func ia de judec tor inţ ă cadrul urm toarelor alegeri. Deşi şansele lui Robert de a caştiga aceast func ie (şi de a-şiă ă ţ indeplini visul de a deveni judec tor) sunt foarte mari, el este inc pu in nervos... iară ă ţ indoielile i se tot strecoar in minte. I-am sugerat lui Robert s scrie de man un ecuson, peă ă ă care s notezeă JUDEC TORUL ROBERT JONESĂ şi s il pun intr-un loc unde s -1 poat vedea ină ă ă ă fiecare zi (de exemplu, pe m su a de noapte sau pe oglinda de la baie). I-am recomandată ţ s scrie aceste cuvinte şi pe o hartie pe care s o poarte in portofel. Uitandu-se zilnic laă ă aceste cuvinte, Robert işi condi ioneaz mintea s se vad pe sine ca judec tor.ţ ă ă ă ăVa incepe s se gandeasă c la cum va purta roba neagr . Va vedea oamenii ridicandu-seă ă din b nci la intrarea lui in sala de judecat . Pe m sur ce aceste imagini devin tot maiă ă ă ă puternice, Robert va intreprinde acele ac iuni care s transforme aceste imagini in realitate.ţ ă

işi va face o campanie mai activ . Se va asigura c partidul s u face tot ceea ce este posibilă ă ă ca s ii conving pe aleg tori s voteze in Ziua Alegerilor. Probabil c Robert şi-ar fi putută ă ă ă ă crea imagini vizuale puternice şi f r folosirea acestui semn, dar cu siguran ajutorul vizuală ă ţă i-a dat mai mult for ! Semnul ii aduce aminte lui Robert s vizualizeze imagini de succesă ţă ă şi s se gandeasc la viitoarea lui carier de judec tor. Desigur, nu exist garan ii că ă ă ă ă ţ ă aceast metod va func iona pentru Robert — sau c va func iona intotdeauna pentru tine.ă ă ţ ă ţ Dar, odat ce o vei incerca pe cont propriu, vei descoperi c este un sprijin foarte puternic,ă ă care te poate ajuta s ob ii ceea ce i i doreşti! Care este pozi ia pe care doreşti s o ob ii?ă ţ ţ ţ ă ţ Director de vanz ri... şef de departament...avocat... posesor al propriei afaceri? Indiferentă care este aceasta, creeaz - i un ajutor vizual şi mintea te va impulsiona s transformiă ţ ă aceast dorin in realitate.ă ţă

Func ioneaz in ambele sensuriţ ăFii foarte atent cand foloseşti semne vizuale care i i aduc aminte de ceva. Unii oameniţ folosesc ajutoare negative şi aceasta poate avea consecin e foarte serioase. Autocolanteleţ reprezint un prim exemplu. Acum ca iva ani, in timp ce conduceam, am observat ună ţ autocolant pe maşina din fa a mea. Pe el era notat:ţ „Am multe datorii şi de aceea merg la



serviciu." Am rev zut acest autocolant de multe ori in ultimii ani. Popularitatea lui e foarteă mare. Este oare doar o glum inofensiv ? Greşit! Acest mesaj nu este nici amuzant, niciă ă inofensiv. Cand lipeşti aşa ceva pe maşina ta, i i programezi mintea s te determine sţ ă ă r mai indatorat!ăGandeşte-te la o persoan care işi pune ună autocolant pe maşin . S presupunem că ă ă numele ei este Alice, in fiecare diminea cand iese pe uş s inceap o nou zi, Alice vedeţă ă ă ă ă afirma ia „am datorii". Cand pleac de la serviciu, se intoarce la maşin şi vede „amţ ă ă datorii". Astfel, ideea c datoreaz bani ii p trunde in subconştient. isi va crea imaginiă ă ă

mintale asociate cu datoriile b neşti. Şi dac i i aduci aminte de Lec ia nr. 2, vei in elege că ă ţ ţ ţ ă Alice va atrage mereu situa ia la care se gandeşte cel mai mult. in acest caz, va continua sţ ă atrag din ce in ce mai multe datorii. Dac o vei intreba pe Alice de ce nu are niciodată ă ă suficien i bani, va spune c are ghinion. De fapt, Alice nu acord aten ie gandurilor care iiţ ă ă ţ vin in minte. Acest autocolant „inofensiv" de ast zi devine realitatea de maine.ăAlice reprezint exemplul perfect de persoan care işi murd reşte şi mai mult fereastraă ă ă atitudinii, care este deja p tat . Dacă ă ă atitudinea este totul, atunci atitudinea predominantă a lui Alice este „Sunt un datornic!" Cu o astfel de atitudine, ce crezi c ii va aduce viitorul —ă prosperitate... sau şi mai multe datorii? Cunoaştem amandoi r spunsul la aceast intrebare.ă ă

Lumini... camer ... motorăi-ai insuşit acum cateva sugestii cu ajutorulŢ c rora i i po i crea propriile filme mintale şiă ţ ţ

po i beneficia de ele. ine minte, dac nu vei prelua controlul, creandu- i propriile filme, veiţ Ţ ă ţ continua s le derulezi pe cele vechi. Dac filmele vechi i i sunt de folos, este minunat. Dară ă ţ dac i i franeaz evolu ia in vreun fel, incepe chiar deă ţ ă ţ ast ziă s i i foloseşti putereaă ţ incredibil a min ii pentru a- i vizualiza drumul c tre marele succes!ă ţ ţ ă

LEC IA NR.Ţ 4IA- I UN ANGAJAMENT... SI VEI MUTAŢ MUN II DIN LOC!ŢNu pot s spun ce este aceast putere; tot ceă ă ştiu este c ea exist şi c func ioneaz ă ă ă ţ ă numai atunci cand o persoan se afl in acea stare de spirit in care ştie exact ce işi doreşteă ă şi este ferm hot rat s nu renun e pan cand nu g seşte ce caut .ă ă ă ţ ă ă ă ALEXANDER GRAHAM BELL

Credeam c ştiu ce inseamn angajament şi perseveren .ă ă ţă S te str duieşti din greu. Să ă ă faci nenum rate incerc ri.ă ă Totuşi, nu am in eles cu adev rat semnifica ia acestor concepteţ ă ţ pan cand nu am citit o carte intitulată ă The Ultimate Secret To Getting Absolutely Everything You Want (Secretul fundamental pentru a ob ine absolut tot ce i i doreşti) ţ ţ deMike Hernacki. Angajamentul este esen aţ Secretului fundamental. Conform autorului,secretul pentru a ob ine ce i i doreşti esteţ ţ disponibilitatea de a face tot ce este necesar pentru a- i indeplini obiectivul. Acum, inainte s trage i deja concluzii, permite i-mi s spunţ ă ţ ţ ă c expresia „tot ce este necesar" nu se refer la ac iunile ilegale, lipsite de etic sau la celeă ă ţ ă care aduc prejudicii altor persoane. Aşadar, ce anume in eleg eu prin „disponibilitate"?ţ Aceasta este o atitudine min potrivit c reia:ţţţă ăDac trebuie s fac 5 paşi pentru a-miă ă atinge scopul, voi face aceşti 5 paşi;

Dac trebuie s fac 55 de paşi pentru a-mi atinge scopul, voi face aceşti 55 de paşi;ă ăDac trebuie s fac 155 de paşi pentru a-mi atinge scopul, voi face aceşti 155 de paşi.ă ăDesigur, la inceput, de regul , nu ştii exactă ca i paşi vor fi necesari pentru a- i atingeţ ţ scopul. Aceasta nu are foarte mult importan . Pentru a reuşi, trebuie doar s - i ieiă ţă ă ţ angajamentul c vei face tot ce va fi necesar, indiferent de num rul de paşi pe care vaă ă trebui s ii faci.ăDar care este leg tura cu perseveren a? Ac iunea perseverent este o urmare fireasc aă ţ ţ ă ă angajamentului — ceea ce inseamn c inainte de a persevera ca s - i atingi inta, trebuieă ă ă ţ ţ intai s - i iei un angajament in acest sens. Odat ce te-ai angajat s i i atingi scopul, veiă ţ ă ă ţ ac iona cu o hot rare de neclintit pan cand vei atinge rezultatul dorit.ţ ă ă

„Magia" angajamentuluiEfortul işi primeşte pe deplin r splata numai atunci cand persoana respectiv refuz să ă ă ă renun e. ţ NAPOLEON HILL

Cand i i iei un angajament şi eşti dispus sţ ă faci tot ce este necesar, incepi s atragiă persoanele şi circumstan ele necesare pentru a i atinge scopul. De exemplu, odat ce teţ ţ ă angajezi s devii, s spunem, un autor de succes, se poate s cunoşti „din intamplare" ună ă ă



agent literar sau s „descoperi" un program de televiziune care ofer sfaturi legate deă ă acest subiect. Nu inseamn c aceste resurse nu existau şi inainte. Doar c mintea ta nu aă ă ă fost niciodat preocupat s le g seasc , in momentul in care i i iei un angajament, i iă ă ă ă ă ţ ţ creezi o imagine mintal despre cum ar fi dac ai ob ine ceea ce i i doreşti. Apoi, mintea taă ă ţ ţ incepe s func ioneze ca un magnet şi s atrag evenimente şi circumstan e care te voră ţ ă ă ţ ajuta s i i transformi imaginea in realitate. Este important s fii conştient de faptul că ţ ă ă acest proces nu va aduce rezultate peste noapte; trebuie s fiiă activ şi s foloseştiă oportunit ile pe m sur ce apar. Magia care ia naştere din angajament nu a fost niciodatăţ ă ă ă

mai elocvent şi mai exact descris ca in urm toarele cuvinte care ii apar in lui W.H. Murray:ă ă ţ„Pan in momentul in care o persoan seă ă angajeaz la ceva, aceasta ezit şi exist ă ă ă intotdeauna posibilitatea s renun e, fapt intotdeauna ineficient. Toate ini iativele (şi acteleă ţ ţ creative) respect un adev r fundamental, a c rui ignorare duce la distrugerea unor idei şiă ă ă

planuri foarte bune; in momentul in care cineva işi ia un angajament, Divinitateaac ioneaz in acel sens. Apar multe lucruri care il ajut , lucruri care altfel nu s-ar fi ţ ă ă intamplat. in urma acestei decizii, are loc un intreg şir de evenimente, aducandu-i in calenenum rate incidente neprev zute, intalniri şi asisten material , despre care nimeni nuă ă ţă ă şi-ar fi putut imagina c ii vor veni in ajutor ă

Uşile se vor deschideCu un talent obişnuit şi o perseveren extraordinar orice lucru poate fi atins. ţă ă SIR THOMAS

BUXTON

Iat acum o altă ă caracteristic miraculoas a puterii angajamentului: nu ştii de la incepută ă cum i i vei atinge scopul. Desigur, i i va fi mult mai bine dac vei avea un plan de atac, darţ ţ ă nu este esen ial ca fiecare pas s fie pl nuit dinainte.ţ ă ăDe fapt, atunci cand ai disponibilitatea de a face tot ce este necesar pentru a reuşi, paşii„corec i" i i vor fi dezv lui i treptat. Vei intalni persoane pe care nu pl nuiseşi niciodat sţ ţ ă ţ ă ă ă le intalneşti. Uşile i se vor deschide in mod neaşteptat. i se va p rea c norocul i i surade;ţ Ţ ă ă ţ de fapt, tu insu i vei fi creat aceste evenimente pozitive prin faptul c i-ai luat unţ ă ţ angajament şi, astfel, i-ai educat mintea s le caute.ţ ă

Î i voi da un exemplu despre cum mi s-a deschis mie o uş in mod neaşteptat. În 1989, amţ ă

inceput s scriu articole motivationale. Înv asem despre puterea unei atitudini pozitive şiă ăţ despre alte principii ale succesului şi m angajasem s impart aceste informa ii cu alteă ă ţ persoane, care ar fi putut beneficia de pe urma lor. Dar nu ştiam cum s incep. S imi trimită ă articolele la ziare... la reviste... s scriu o carte? Primul lucru pe care l-am f cut a fost să ă ă trimit un articol la un buletin local, destinat persoanelor implicate in programe de instruireşi de resurse umane. Acel articol a fost publicat in vara anului 1990. Cateva luni mai tarziu,am primit un telefon de la un domn al c rui nume era Stuart Kamen, un scriitor ce lucra peă cont propriu, scriind şi el buletine pentru diverse afaceri. Stuart mi-a spus c imi v zuseă ă articolul in casa unui bun prieten de-al s u şi c fusese foarte impresionat. Apoi m-aă ă intrebat: „Te-ai gandit vreodat s scrii un buletin?" Sincer s fiu, nu m gandisemă ă ă ă niciodat s imi public propriul meu buletin. Am stabilit o intalnire, la care Stuart mi-aă ă

explicat cum puteam lucra impreun pentru a publica un buletin din care mii de oameni ară fi putut afla despre aceste concepte de dezvoltare personal .ăO lun mai tarziu, a fost publicat primul num r al buletinuluiă ă Atitudinea este totul. Amcontinuat aceast activitate mai mult de nou ani şi am influen at vie ile a sute de mii deă ă ţ ţ oameni icu aceste informa ii! Cum de s-au intamplat toate acestea? M-amţ angajat să imp rt şesc aceste principii şi celorlal i. Am avut o atitudine pozitiv . Am inceput s scriu.ă ă ţ ă ă Iar apoi, Stuart Kamen, un necunoscut, a intrat in via a mea — cineva care a ştiut cum sţ ă imi transforme visul in realitate. Aceasta este magia angajamentului!

Un avertismentÎnainte de a v entuziasma prea mult gandindu-v cat de uşor v pute i atinge scopurile, aşă ă ă ţ dori s formulez un avertisment. Chiar şi atunci cand te-ai angajat s atingi un scop, nuă ă

toate lucrurile vor fi mereu roz in calea ta. Via a te va supune la incerc ri pentru a verificaţ ă cat de devotat eşti atingerii obiectivului. Vor ap rea obstacole. Vei face greşeli, vei suferiă dezam giri şi vei avea eşecuri; unele dintre ele vor fi chiar foarte grave şi vei fi tentat s i iă ă ţ abandonezi scopul. În astfel de momente, este important s urmezi cuvintele in elepte aleă ţ lui Winston Churchill, care a spus: „S nu renun i niciodat "ă ţ ă Sau sfatul lui James J. Corbett:„Devii campion dac mai lup i inc o rund . Cand circumstan ele sunt dificile, mai lupt ă ţ ă ă ţ ă



inc o rund ."ă ă Dac i-ai luat angajamentul de a indeplini un scop,ă ţ po i ţ dep şi infrangerileă temporare... şi vei triumfa!

Angajamentul scriitorului ambi ios are rezultateţO persoan angajat este mai valoroas decat de persoaneă ă ă care sunt doar interesate. MARY

CROWLEY

Acum ca iva ani, revistaţ American Way a publicat un interviu fascinant cu scriitorul de

succes David Baldacci. Baldacci este autorul romanelor Absolute Power (Puterea absolut ),ă Total Control (Controlul total) şi The Winner (Caştig torul),ă care s-au bucurat de un succesenorm. Au fost vandute milioane de exemplare din aceste c r i. Totuşi, Baldacci nu aă ţ cunoscut succesul brusc. Succesele şi reuşitele sale financiare au fost rezultatul faptului că s-a angajat total in dezvoltarea talentului s u de scriitor. Ca şi mine, Baldacci a fost avocat.ă A inceput Facultatea de Drept in 1983 şi, la vremea respectiv , nu avea nicio inten ie să ţ ă devin scriitor. Pur şi simplu, ii pl cea s scrie.ă ă ăLa inceput, Baldacci ştia c nu areă abilit ile necesare pentru scris. De aceea, şi-a luatăţ angajamentul de a deprinde arta de a scrie. În primii cinci ani, nu a terminat niciunul dinproiectele pe care le incepuse. În fiecare zi, era la dezvoltarea personajelor, a intrigii si aaltor tehnici de baz ale sensului. La vremea respectiv , practica avocatura, şi avea o so ieă ă ţ şi doi copii mici. Cand mai g sea timp pentru scris? Baldacci lucra la scrierile sale in fiecareă

sear de la ora 10 pan la 2 diminea a. Iat ce inseamn s te angajezi s faci tot ceea ceă ă ţ ă ă ă ă este necesar! El a declarat c scrisul i se p rea o ocupa ie pl cut , şi nu o corvoad . Nuă ă ţ ă ă ă vreau s sugerez c ar trebui s stai treaz toat noaptea pentru a- i indeplini scopurile —ă ă ă ă ţ tura de lucru de la 10 seara la 2 diminea a cu siguran nu func ioneaz in cazul meu şi s-arţ ţă ţ ă putea s nu func ioneze nici pentru tine!ă ţDup zece ani in care a continuat s scrie, Baldacci a terminat cateva nuvele şi catevaă ă scenarii de film. Vanz rile sale cumulate:ă ZERO. Nu primise decat foarte multe respingeri dinpartea editorilor. În 1996, eforturile lui Balacci au fost r spl tite... şi inc din plin! A primită ă ă milioane de dolari ca drepturi de autor pentru opera sa literar şi ecranizarea acesteia, cuă titlul Absolute Power , un thriller de mare succes. Vedeta filmului a fost Clint Eastwood.Aceasta este puterea unui om angajat.

A refuzat s renun eă ţRecompensele pe care le primesc cei care persevereaz dep şesc cu mult durerea careă ă trebuie s precead victoria.ă ă TED ENGSTROM

Am inv at multe despre magiaăţ angajamentului de la prietenul meu, Jerry Gladstone. În1986, Jerry şi-a deschis propria afacere, American Royal Arts, vanzand lucruri de colec ie.ţ Un an mai tarziu, s-a hot rat s se axeze pe vanzarea produselor de anima ie. A ob inută ă ţ ţ licen e de la Warner Brothers, Hanna Barbera şi de la alte studiouri mai mici. Dar şi-a datţ seama c pentru a-şi m ri afacerea, trebuia s vand produse marca Disney. Timp de treiă ă ă ă ani, a trimis scrisori şi a sunat la sediul Disney, solicitand permisiunea de a vinde cuaceast marc . De fiecare dat , a primit de la Disney acelaşi r spuns: NU.ă ă ă ă

Dar asta nu 1-a oprit pe Jerry. A continuat s îi contacteze pe directorii de la Disney. Unulă dintre ei nu a mai vrut s aud de Jerry, aşa c i-a spus, pe un ton care amintea de R ul dină ă ă ă Frumoasa adormit ă, de regina cea rea din Alb ca Z padaă ă şi de Cruela De Vil din101dalma ieni ţ in acelaşi timp: „Nu vei ob ineţ niciodat ă o licen Disney!" Oare era vremeaţă s renun e? Jerry nu a crezut asta. Şi-a p strat atitudinea optimist in ciuda acestoră ţ ă ă respingeri. A continuat s ii sune pe directorii de la Disney. Intr-o zi, unul dintre aceştia aă spus, sperand s scape de Jerry o dat pentru totdeauna: „Ei bine, singurele dou locuri ină ă ă care am putea s oferim posibilitatea de a expune produse Disney sunt fie Minnesota, fieă Massachusetts."Afacerea lui Jerry era in New York şi nu işi dorea s deschid o alt afacere intr-un locă ă ă indep rtat. Po i s ghiceşti ce a f cut Jerry? A zburat la Boston a doua zi. Şi pan laă ţ ă ă ă sfarşitul zilei a semnat un contract de leasing pentru o loca ie pe strada Newbury dinţ Boston! L-a sunat pe directorul de la Disney s ii comunice c avea o loca ie ină ă ţ Massachusetts. Amandoi s-au amuzat copios. Apoi, directorul i-a spus lui Jerry: „Dac aiă avut curajul s mergi la Boston a doua zi şi s incepi o afacere in aceste condi ii, trebuie să ă ţ ă faci parte din programul Disney." Peste cateva s pt mani, Jerry a inaugurat loca ia dină ă ţ Boston, prezentand produse Disney. Dup un an, lui Jerry i s-a acordat permisiunea de aă vinde produse Disney şi in magazinul s u din New York. În acest moment, Jerryă



colaboreaz cu Disney de 10 ani. Vanz rile sale au atins milioane de dolari şi este cel maiă ă mare comerciant de art de anima ie Disney din lume! El şi-a demonstrat in acest felă ţ angajamentul... şi c şi-a p strat atitudinea pozitiv in pofida respingerilor! El a fost hot rată ă ă ă s ob in contractul cu Disney indiferent de eforturile pe care a trebuit s le fac . Dac ilă ţ ă ă ă ă intrebi pe Jerry, el i i va spune imediat cţ ă atitudinea este totul!

Indiferent cat de mult timp va fi necesarO alt poveste pe care vreau s vi-oă ă imp rt şesc este cea a lui Benjamin Roll, careă ă

locuieşte in Newport Beach, California. În 1990, la varsta de 67 de ani, Roll a absolvitFacultatea de Drept. Evident, inainte de a putea s practice avocatura, a trebuit s fieă ă admis in Barou. La prima sa incercare de a lua examenul a eşuat. La a doua incercare aeşuat. Şi a eşuat şi a treia oar ... a patra oar ... a cincea oar ... a şasea oar ... a şapteaă ă ă ă oar ... a opta oar ... a noua oar ... a zecea oar ... a unsprezecea oar ... a dou sprezeceaă ă ă ă ă ă oar ... şi a treisprezecea oar .ă ăAvand in vedere c examenul de admitere in Barou poate fi sus inut doar de dou ori pe an,ă ţ ă cand a eşuat pentru a treisprezecea oar , Roll avea 73 de ani. Mul i al ii ar fi renun at, dară ţ ţ ţ nu şi Benjamin Roll!A sus inut examenul a paisprezecea oar ... şi a reuşit! in 1997, la varsta de 74 de ani, luiţ ă Roll i-a fost acordat dreptul de a practica avocatura in statul California. El a fost, intr-adev r, angajat... şi dispus s fac tot ce a fost necesar pentru a reuşi. Roll a povestit maiă ă ă

apoi: „Trebuia s trec acest examen, dar nu ştiam dac voi tr i suficient pentru a reuşi. Şiă ă ă am reuşit!"Ce v spune aceast poveste despre importan a atitudinii? Cei mai mul i oameni nici m cară ă ţ ţ ă nu s-ar gandi s inceap Facultatea de Drept dup ce au implinit 60 de ani. Totuşi, acestă ă ă om nu numai c s-a inscris la Facultatea de Drept, dar a fost dispus s işi petreac timpulă ă ă studiind şase ani dup absolvirea facult ii pentru a trece examenul de admitere in Barou.ă ăţ Uau! Povestea lui Benjamin Roll este, pur şi simplu, o alt dovad a faptului că ă ă atitudineaeste totul!

Este vremea s i i iei un angajamentă ţS presupunem acum c ai un scop in minte.ă ă Urm toarea intrebare pe care ar trebui s i-oă ă ţ

pui este: „Sunt dispus s fac orice este necesar pentru a-mi atinge scopul?" Dac r spunsulă ă ă t u este: „Aş face orice, cu excep ia...", atunci, sincer vorbind, nu eşti devotat acestui scop.ă ţ Şi dac nu eşti devotat scopului respectiv, probabil c vei fi oprit din drum şi nu i i veiă ă ţ atinge obiectivul. De exemplu, mul i oameni incep o nou afacere cu urm toarea abordare:ţ ă ă „ii voi acorda şase luni s prospere. Dac nu se intampl aşa, dup şase luni voi renun a."ă ă ă ă ţ Aceasta nu este o atitudine care conduce c tre succes. Ce s-ar fi intamplat cu scriitorulă David Baldacci dac ar fi spus: „Voi incerca s scriu vreme de un an... şi dac nu voi puteaă ă ă vinde nimic, voi renun a"? Ar fi ratat ocazia de a face ceea ce ii pl cea... n-ar mai fi avutţ ă independen financiar ... şi nu şi-ar mai fi tr it visul! Nu i i sugerez nicidecum s porneştiţă ă ă ţ ă la drum f r vreun plan şi s speri la tot ce poate fi mai bine. Desigur c ar trebui s i iă ă ă ă ă ţ fixezi un program, termene limit şi bugete, astfel incat s ai reuşite cat mai curand posibil.ă ă Dar adev rul este c , in pofida celor mai atente planuri, nu ştii cat de mult i i va lua pană ă ţ ă

cand i i vei atinge scopul... şi nu po i prevedea toate obstacolele pe care le vei intalni inţ ţ cale. De aici incolo, angajamentul este cel care ii separ pe caştig tori de aceia care pierd.ă ă Persoanele angajate vor continua şi vor izbuti, indiferent de cat efort vor depune. Voraccepta faptul c uneori poate s dureze mai mult decat au crezut ini ial. Aceia care nu auă ă ţ un angajament puternic işi vor p r si „nava" atunci cand lucrurile o vor lua razna. Acum, că ă ă ai inv at despre puterea angajamentului, este timpul s şi aplici acest principiu. Aşadar,ăţ ă stabileş- te- i un scop, pe care doreşti din tot sufletul s il atingi. Ia- i angajamentul de aţ ă ţ face orice este necesar pentru a- i indeplini acest scop. incepe s avansezi in direc iaţ ă ţ implinirii lui şi fii gata s observi şi s foloseşti toate oportunit ile pe care le vei intalni.ă ă ăţ Apoi urm reşte-1 cu perseveren şi fii preg tit s reuşeşti!ă ţă ă ă

LEC IA NR.Ţ 5TRANSFORM -TI PROBLEMELEĂ IN OPORTUNIT TI!ĂOrice situa ie nefavorabil poart in ţ ă ă sine s man a unui beneficiu echivalent, dac nu chiar ă ţ ă mai mare. NAPOLEON HILL



Care este reac ia ta imediat atunci cand te confrun i cu probleme sau cu eşecuri? Dacţ ă ţ ă eşti asemenea celor mai mul i oameni, primul t u impuls este s te plangi. „De ce a trebuitţ ă ă s mi se intample asta tocmai mie? Ce voi face acum? Planurile mele au fost distruse!"ă Aceast reac ie este normal . Totuşi, odat ce primul moment de dezam gire a trecut,ă ţ ă ă ă trebuie s faci o alegere. Po i s te adanceşti in suferin şi s te gandeşti la aspecteleă ţ ă ţă ă negative ale situa ieiţ sau po i descoperi beneficiul sau lec ia pe care i-o ofer problemaţ ţ ţ ă respectiv . Probabil c vei trece printr-o perioad de nesiguran sau de zbatere, dar există ă ă ţă ă intotdeauna un revers al acestei situa ii. De fapt, deseori, o „problem " nu este o problem .ţ ă ă Poate fi chiar o oportunitate. De exemplu, o problem i i poate indica o modificare pe careă ţ o po i face pentru a imbun t i anumite condi ii din via a ta. F r problema respectiv ,ţ ă ăţ ţ ţ ă ă ă poate c nu ai fi intreprins niciodat acea ac iune pozitiv . De exemplu, probabil c ştii sauă ă ţ ă ă ai auzit despre cel pu in o persoan care şi-a pierdut serviciul şi a inceput ulterior propriaţ ă afacere de succes. Aceast persoan i i va spune c dac nu ar fi fost concediat , nu ar fiă ă ţ ă ă ă ini iat niciodat respectiva afacere. Ceea ce a p rut ini ial o dificultate s-a transformat intr-ţ ă ă ţo oportunitate valoroas . Gandeşte-te şi la perioada in care erai absolut convins c oă ă anumit slujb era perfect pentru tine; interviul pe care il sus inuseşi fusese foarte reuşit,ă ă ă ţ iar tu aşteptai cu ner bdare s i i fie oferit postul. Totuşi, aceast ofert nu i-a mai fostă ă ţ ă ă ţ f cut , iar postul a fost ocupat de altcineva. Ai fost devastat! Cateva zile sau luni mai tarziuă ă ai primit o alt ofert de lucru şi i-ai dat seama c prima variant fusese mai pu ină ă ţ ă ă ţ

avantajoas decat cea de mai tarziu. Respingerea ini ial s-a dovedit, de fapt, oă ţ ă binecuvantare. Un alt exemplu este cel legat de tranzac ionarea unei „case de vis", care nuţ se materializeaz ... doar pentru a fi inlocuit de o variant mult mai bun .ă ă ă ă

G sirea beneficiuluiăZiarul New York Times a publicat un eseu — „Are tumoarea pe creier vreun sens?" — scrisde o femeie de 40 de ani, numit Sharon, care spunea c avea o tumoare foarte mare ină ă spatele ochiului stang. Opera ia pentru inl turarea tumorii a durat şase ore. Din fericire, eraţ ă benign . i i po i imagina c cineva poate s considere c aceast infricoş toare situa ie oă ţ ţ ă ă ă ă ă ţ surs de oportunit i? Dac e s -i d m crezare lui Sharon, in aceast situa ie exist multeă ăţ ă ă ă ă ţ ă aspecte pozitive. Sharon a fost adanc mişcat de rev rsarea de ajutor şi sprijin din parteaă ă comunit ii pentru ea şi familia ei in timpul acestei crize. Aceste persoane au preg tit cinaăţ ă

pentru so ul s u şi pentru copiii lor in tot acest timp, deşi cele mai multe dintre ele erauţ ă doar cunoştin e, iar prietenii s-au ocupat de cur enie. Sharon a aflat astfel despreţ ăţ capacitatea oamenilor de a fi buni şi de a-şi ajuta semenii la nevoie. Dup ce a fostă confruntat cu fragilitatea propriei vie i, Sharon afirm acum c a dobandit o atitudineă ţ ă ă pozitiv şi c este ner bd toare s -şi indeplineasc scopurile pe care şi le-a fixat in timp ceă ă ă ă ă ă se afla in spital. De asemenea, rela ia cu fratele şi cu sora ei a devenit mai apropiat , maiţ ă important . Sharon povesteşte acum c nenorocirea prin care a trecut a ajutat-o s vadă ă ă ă cat de bun poate fi via a. Experien a dificil pe care a dep şit-o a determinat-o s -şiă ţ ţ ă ă ă pre uiasc mai mult via a şi i-a insuflat dorin a de a tr i mai intens.ţ ă ţ ţ ă

De la tragedie la triumf

„Nu po i avea ţ diamante f r s treci prin situa ii dificile.” ă ă ă ţ MARY CASE

Lucrurile care ne produc suferin ne educ . ţă ă BENJAMIN FRANKLIN

Drumul c tre succes este adesea pavat cuă greut i. Antreprenorul Dave Bruno v poateăţ ă confirma acest lucru. În anii '80, Bruno a muncit din greu şi a ajuns director na ional deţ vanz ri al unei companii de echipamente medicale. El, so ia lui, Marlene, şi cei trei copii aiă ţ lor locuiau intr-o cas frumoas din suburbiile oraşului Milwaukee. P rea c lucrurile mergă ă ă ă bine. Dar, in 1984, Bruno şi-a pierdut serviciul. in plus, cateva luni mai tarziu, cand inc nuă avea un loc de munc , indreptandu-se spre cas in timpul nop ii, maşina lui Dave Bruno aă ă ţ derapat şi sa f cut zob. A suferit traumatisme grave —pl mani bloca i, coaste rupte,ă ă ţ ruptur de splin şi ficat distrus; inima ii era foarte sl bit . Doctorii nu ştiau dac vaă ă ă ă ă supravie ui. Bruno insuşi a crezut c va muri. Dup ce a stat conectat la aparatele ce-1ţ ă ă

men ineau in via timp de trei zile, şi-a revenit in mod miraculos. Bruno a sim it atunci c i-ţ ţă ţ ăa fost oferit o a doua şans .ă ăÎn timp ce se ref cea in spital, a inceput s se gandeasc la ce şi-ar dori s fac maiă ă ă ă ă departe, inainte de accident, colectase citate motiva ionale o lung perioad de timp.ţ ă ă Înv ase de tan r c citatele au o putere extraordinar pentru c mama lui avea obiceiul săţ ă ă ă ă ă aşeze bile elele cu citate in diverse locuri strategice din cas şi pe frigider. Aceste citate îiţ ă



ridicaser intotdeauna moralul şi îl ghidaser . Bruno şi-a dat seama brusc ce anume işiă ă dorea s fac . Voia s inceap o afacere prin care s le poat imp rt şi aceste citate şiă ă ă ă ă ă ă ă altora pentru a-i inspira. Dar nu ştia cum anume s inceap . Dup ce a ieşit din spital,ă ă ă Bruno a mai primit o veste nepl cut . Din cauza costurilor medicale uriaşe şi a incapacit iiă ă ăţ sale de a munci, a fost nevoit s se declare falit. El şi familia sa şi-au pierdut casa şi s-auă mutat intr-un apartament foarte mic. Şi totuşi, Bruno nu a renun at la visele sale. Aţ continuat ceea ce işi propusese şi şi-a p strat atitudinea pozitiv şi hot rarea deă ă ă nestr mutat. În decursul urm torilor ani, a participat la cursuri de marketing şi de tip rire.ă ă ă

Era permanent in c utarea unei modalit i de a-şi face cunoscute citatele. Într-o zi, luiă ăţ Bruno i-a venit brusc o idee: işi va tip ri citatele pe c r ile de credit. În aceeaşi sear ,ă ă ţ ă uitandu-se la televizor, a v zut reclama unei companii de c r i de credit la „gold card". Cuă ă ţ atat mai bine, s-a gandit el. Tip rirea citatelor peă gold card-urile metalice le d deaă oamenilor posibilitatea s le ia cu ei oriunde s-ar duce. Bruno a creat apoi serii de citate peă diverse teme, precum: atitudine, leadership, perseveren şi curaj. Le-a intitulat „Succesţă Gold Cards". La cinci ani de la externarea sa din spital, Bruno a vandut primele SuccesGold Cards. Şi sunt fericit s v spun c pan in acest moment el a vandut mai mult deă ă ă ă dou milioane din aceste carduri. Dave Bruno a transformat astfel experien a tragic aă ţ ă accidentului intr-un triumf incredibil.

Dez m girile in afaceriă ă pot fi binecuvant ri deghizateăDrumul care duce spre culmile m re iei este plin de obstacole.ă ţ SENECA

Nu aş vrea s crezi c acest principiu esteă ă valabil doar in cazul tragediilor, pentru c esteă complet greşit. Aş vrea s v mai prezint un exemplu din lumea afacerilor, unul care mi-aă ă int rit convingerea c acest concept este valabil. În luna martie a anului 1991, dup ce amă ă ă intreprins o cercetare am nun it , am ales compania care s -mi inscrip ioneze tricourile cuă ţ ă ă ţ logo-ul meu — Atitudinea este totul.La sfarşitul lui iunie, am inceput o campanie publicitar local şi na ional pentru aă ă ţ ă promova aceste tricouri. O problem grav mi-a fost semnalat la inceputul lunii iulie. În locă ă ă s onoreze o comand in dou s pt mani (dup cum promisese ini ial), compania cu careă ă ă ă ă ă ţ colaboram nu işi indeplinise acest angajament de mai bine de cinci s pt mani. Cum acestă ă

lucru mi se p rea inacceptabil, m-am hot rat s -mi g sesc un alt colaborator. Dar eu dejaă ă ă ă imi stabilisem pre ul şi termenele de livrare pe baza in elegerii cu prima companie. Mţ ţ ă confruntam cu o problem major ă ă. Ce s-ar fi intamplat dac nu aş mai fi g sit o altă ă ă companie cu ajutorul c reia s pot livra produse de aceeaşi calitate la un pre similar? În locă ă ţ s devin depresiv şi s imi blestem norocul, am inceput imediat s caut un nou colaborator,ă ă ă mai bun. Dup o s pt man , am reuşit s il g sesc. Spre deosebire de prima companie,ă ă ă ă ă ă care livra comenzile intr-un interval de dou pan la cinci s pt mani, aceasta işi onoraă ă ă ă angajamentul intr-un interval de dou pan la patruă ă zile. Au trecut opt ani de atunci, iar euinc mai colaborez cu aceast firm . Faptul c am incetat colaborarea ini ial s-a dovedită ă ă ă ţ ă cel mai bun lucru care mi s-a intamplat! Binein eles c la vremea respectiv nu eram deţ ă ă aceeaşi p rere, dar am sperat tot timpul c voi putea transforma aceast aparent „situa ieă ă ă ă ţ nepl cut " intr-un avantaj. Şi aşa s-a şi intamplat. Experien ele de acest fel m-au inv at că ă ţ ăţ ă

atunci cand o uş se inchide, exist intotdeauna una mai util care aşteapt s fie deschis .ă ă ă ă ă ă

Schimbarea carierei este determinat de frustrareăSitua iile ţ nefavorabile ne descoper poten ialul ascunsă ţ . JEFF K ELLER

Prima schimbare a carierei mele este un alt exemplu despre felul in care problemele şidificult ile aduc ulterior beneficii. Nu am fost interesat de materialele de dezvoltareăţ personal pan cand nu am adunat ani intregi de nemul umire dup absolvirea Facult ii deă ă ţ ă ăţ Drept. Am descoperit aceste principii numai intr-un moment nefast al vie ii mele. Acumţ sunt conştient de faptul c toate problemele prin care am trecut au fost, de fapt, realeă binecuvant ri! Acum pot s in eleg destul de bine cum anume evenimentele din via a meaă ă ţ ţ

m-au „preg tit" pentru ceea ce urma. A trebuit s indur o perioad dificil şi s fiu nefericită ă ă ă ă şi s trec printr-o perioad nefast pentru a putea in elege puterea atitudinii pozitive.ă ă ă ţ Deaceea, atunci cand o persoan imi spune c este descurajat sau este evident faptul c areă ă ă ă o atitudine negativ , ştiu exact cum se simte. Am trecut şi eu prin asta! Perioada plin deă ă provoc ri pe care am parcurs-o m-a inv at nenum rate lucruri deosebit de importanteă ăţ ă pentru mine, iar acum interac ionez mult mai bine cu cei care particip la prezent rile meleţ ă ă



şi citesc lucr rile pe care le-am publicat. Adev rul este c dac nu aş fi devenit din ce in ceă ă ă ă mai nemul umit de munca mea ca avocat, nu m-aş fi gandit niciodat in mod concret la oţ ă schimbare de carier . Dac i-aş fi dat carierei mele nota 7, aş fi continuat s practică ă ă avocatura. Numai pentru c i-am dat atunci nota -5, am fost motivat s fac o schimbareă ă major ! Cand cineva m intreab de ce mi-am schimbat cariera, ii r spund f r ezitare:ă ă ă ă ă ă „PREA MULT DURERE" —Ă fizic , emo ional şi spiritual .ă ţ ă ăAceast durere, care era prea intens pentru a o putea ignora, m-a for at s iau o hot rareă ă ţ ă ă şi s m indrept intr-o alt direc ie. Via a mea este acum de nota 10... şi se imbun eşte ină ă ă ţ ţ ăţ

fiecare zi! S ne intoarcem acum spre via a ta. Po i sa te gandeşti la vreo situa ie in care oă ţ ţ ţ experien care p rea negativ s-a dovedit pozitiv ? Poate c ai fost concediat... şi aiţă ă ă ă ă ob inut apoi un serviciu mai bun. Sau poate c ai avut o problem de s n tate, care te-aţ ă ă ă ă determinat s i i schimbi obiceiurile alimentare şi s incepi s faci exerci ii fizice in modă ţ ă ă ţ regulat. Analizeaz cu aten ie dificult ile şi problemele pe care le-ai infruntat — şiă ţ ăţ identific beneficiile şi lec iile ob inute din aceste experien e. Aspectele pozitive exist ...ă ţ ţ ţ ă dac le cau i!ă ţ

Cum ne ajut situa iile nefavorabileă ţS analiz m acum şapte feluri in care ne potă ă ajuta situa iile nefavorabile.ţ1.Situa iile nefavorabile ne ofer o alt perspectiv . ţ ă ă ă Dup ce i-ai revenit dintr-o boală ţ ă grav , probleme precum o pan de cauciuc sau un acoperiş prin care se infiltreaz apa nuă ă ă

mai par atat de grave. Po i s te ridici deasupra micilor nepl ceri ale vie ii de zi cu zi şi s i iţ ă ă ţ ă ţ canalizezi aten ia asupra lucrurilor cu adev rat importante din via .ţ ă ţă

2.Situa iile nefavorabile ne inva s fim recunosc tori. ţ ţă ă ă Problemele şi dificult ile, in specialăţ cele care implic pierderi şi priva iuni, te ajut s apreciezi mai mult diverse aspecte aleă ţ ă ă propriei vie i. Oricat de banal ar p rea, este adev rat — de obicei nu apreciezi un lucruţ ă ă pan cand nu l-ai pierdut. Abia atunci cand nu ai ap cald i i dai seama cat de importantă ă ă ţ ă este ea. Doar cand te imboln veşti ajunge s - i fie drag s n tatea. Persoanele in elepteă ă ţ ă ă ă ţ continu s st ruie asupra binecuvant rilor, chiar şi dup ce perioada de pierderi sau deă ă ă ă ă priva iuni a trecut. Adu- i aminte, te indrep i intotdeauna in direc ia gandurilor dominante;ţ ţ ţ ţ de aceea, dac te concentrezi asupra aspectelor pentru care trebuie s fii recunosc tor, veiă ă ă

atrage şi mai multe lucruri pozitive in via a ta.ţ3.Situa iile nefavorabile ne descoper poten ialul ascuns. ţ ă ţ Dup ce ai supravie uit uneiă ţ incerc ri dificile sau ai dep şit un obstacol, devii mult mai puternic din punct de vedereă ă emo ional. Via a te-a testat şi ai trecut testul cu brio. Apoi, cand va ap rea urm torulţ ţ ă ă obstacol, vei fi mult mai bine preg tit pentru abordarea lui. Problemele şi provoc rile aducă ă la lumin ce este mai bun in noi — ne descoperim abilit i despre care nu ştiam c le avem.ă ăţ ă Mul i dintre noi nu şi-ar fi descoperit niciodat aceste talente dac via a nu le-ar fi scos inţ ă ă ţ cale aceste dificult i. Situa iile nefavorabile i i dezv luie propriile puteri şi capacit i şi teăţ ţ ţ ă ăţ ajut s i i dezvol i şi mai mult aceste calit i.ă ă ţ ţ ăţ

4.Situa iile nefavorabile ne incurajeaz s facem schimb ri şi s ac ion m ţ ă ă ă ă ţ ă . Multor oameni le

este mai uşor s urmeze modelele de ac iune vechi, cunoscute, f r a ine cont de cat deă ţ ă ă ţ dureroase sau de plictisitoare au devenit vie ile lor. Adesea, numai o criz sau o serie deţ ă dificult i ii motiveaz suficient ca s fac schimb ri. Problemele reprezint de multe oriăţ ă ă ă ă ă modalitatea prin care via a te aten ioneaz c nu eşti pe drumul cel bun şi trebuie s ieiţ ţ ă ă ă m suri.ă

5.Situa iile nefavorabile ne ofer lec ii valoroase ţ ă ţ . Gandeşte-te la exemplul unei afacerieşuate: intreprinz torul poate inv a lucruri care il fac s reuşeasc spectaculos cuă ăţ ă ă urm toarea afacere.ă

6.Situa iile nefavorabile deschid uşi noi ţ . Dup incheierea unei rela ii, g seşti o alta care să ţ ă ă i i aduc mai multe satisfac ii. i i pierzi slujba şi i i g seşti o alta mai bun . in aceste cazuri,ţ ă ţ ţ ţ ă ă „problema" nu reprezint deloc o problem , ci mai degrab o oportunitate mascat . O uşă ă ă ă ă din via a ta s-a inchis, dar o alta mai bun aşteapt s fie deschis .ţ ă ă ă ă

7. Situa iile nefavorabile ne cl desc increderea şi respectul de sine. ţ ă Cand i i aduni totţ curajul şi hot rarea pentru a dep şi un obstacol, te sim i competent şi devii mai increz tor.ă ă ţ ă



Sim i c eşti valoros, iar aceste sentimente pozitive te vor ajuta in activit ile pe care le veiţ ă ăţ intreprinde.

Îndreapt - i aten ia c tre aspectele pozitive!ă ţ ţ ă Te vei confrunta, desigur, cu nenum rateă probleme şi situa ii nefavorabile de-a lungul vie ii.ţ ţ Nu i i sugerez ca atunci cand treci printr-o tragedie s i i negi emo iile şi s refuzi s accep iţ ă ţ ţ ă ă ţ realitatea. Ceea ce i i sugerez,ţ de fapt, este s nu consideri imediat c orice problem cuă ă ă care te confrun i reprezint o tragedie şi s te gandeşti foarte bine la cat de mult teţ ă ă

avantajeaz noua situa ie. Uneori nu vei reuşi s identifici imediat beneficiul pe care il veiă ţ ă ob ine din aceast nou postur ... darţ ă ă ă el exist .ă Ai intotdeauna posibilitatea de a alege. Î iţ po i vedea problemele ca avand un impact negativ asupra vie ii tale şi po i s deviiţ ţ ţ ă descurajat şi depresiv. Te asigur c aceast abordare nu va face decat s inr ut ească ă ă ă ăţ ă lucrurile. Sau po i considera c fiecare experien aparent negativ din via a ta este, inţ ă ţă ă ţ realitate, o oportunitate... ceva din care po i inv a... ceva care te poate ajuta s teţ ăţ ă dezvol i. Fie c eşti de acord sau nu cu spusele mele, problemele pe care le ai te ajut , nuţ ă ă te distrug! Aşadar, data viitoare cand te vei confrunta cu o problem sau vei suferi un eşec,ă nu te descuraja şi nu renun a. Nu l sa problemele s i i intunece fereastra atitudinii pentruţ ă ă ţ totdeauna. Spal - i fereastra murdar . Dup ce va mai trece timpul, s-ar putea s consta iă ţ ă ă ă ţ c vezi chiar mai bine decat inainte! Aminteşte- i mereu de cuvintele lui Napoleon Hill:ă ţ „Orice

situa ie nefavoţ rabil poart in sine s man a unui beneficiu echivalent, dac nu chiar maiă ă ă ţ ă mare -intreab -te mereu ce ai inv at din experien ele tale şi str duieşte-te s i i canalizeziă ăţ ţ ă ă ţ aten ia asupra evolu iei tale ca persoan . In situa iile de criz , incearc mereu s i i men iiţ ţ ă ţ ă ă ă ţ ţ atitudinea optimist şi mintea deschis — pentru c acesta este mediul care i i va permiteă ă ă ţ s descoperi beneficii in situa iile dificile.ă ţ

PARTEA a II-a

Fii atent la ce spui! Atunci cand i i repe i suficient de ţ ţ mult o idee, ea va incepe s fie o parte din tine.ă Том HOPKINS

LEC IA NRŢ . 6CUVINTELE I I CROIESC CALEAŢCuvintele pe care le alegi in mod consecvent i i vor modela destinul. ţ ANTHONY ROBBINS

Cuvintele sunt, desigur cel mai puternic drog folosit de omenire. RUDYARD K IPLING

Cand te-ai gandit ultima dat cu aten ie la cuvintele pe care le foloseşti in fiecare zi? Cată ţ de atent le selectezi? Probabil c te gandeşti: „Jeff, de ce acorzi atata aten ie cuvintelor? Ceă ţ

poate fi atat de important?" R spunsul este simplu. Cuvintele tale au o putere incredibil .ă ă Ele i i pot construi un viitor luminos, i i pot distruge oportunit ile sau te pot ajuta s i iţ ţ ăţ ă ţ men ii situa ia actual . Cuvintele i i consolideaz convingerile... iar convingerile i i creeazţ ţ ă ţ ă ţ ă realitatea. Gandeşte-te la acest proces ca la un joc de domino care arat astfel:ă GANDURI-> CUVINTE -> CONVINGERI AC IUNI REZULTATEŢIat cum func ioneaz acest proces:ă ţ ă GANDUL lui Tom este: „Nu sunt prea bun in domeniulvanz rilor." S nu uit m c acest gand ii apare frecvent lui Tom. S-a gandit adesea la asta,ă ă ă ă poate chiar de sute sau mii de ori in decursul vie ii sale! Apoi, Tom incepe s foloseascţ ă ă CUVINTE care sprijin acest gand. Le spune prietenilor şi colegilor: „Nu voi reuşi niciodat să ă ă am rezultate bune in vanz ri" sau „Ur sc s dau telefoane poten ialilor clien i." Tom repetă ă ă ţ ţ ă aceste fraze la nesfarşit... in discu iile cu el insuşi şi cu ceilal i.ţ ţ t Ca urmare, ii sunt int riteă CONVINGERILE şi abia in acest moment realitatea incepe s fie influen at de ceea ce credeă ţ ă

el. Tot ceea ce ob ii in via deriv din convingerile pe care le ai. in exemplul nostru, Tomţ ţă ă işi dezvolt convingerea c nu va avea succes in domeniul vanz rilor şi c nu va caştigaă ă ă ă mul i bani. Aceast idee i se intip reşte in minte. Care poate fi urmarea acestei convingeri?ţ ă ă Pentru c Tom nu crede in abilit ile sale de agent de vanz ri,ă ăţ ă AC IUNILEŢ pe care leintreprinde sunt fie sumare, fie neproductive. Nu face lucrurile necesare pentru a reuşi invanz ri. De aceea, dup cum era de aşteptat, Tom ob ineă ă ţ REZULTATE foarte proaste. Şi



pentru ca lucrurile s se inr ut easc şi mai mult, gandurile lui Tom sunt mai negativiste...ă ă ăţ ă işi repet şi mai multe cuvinte negative...işi consolideaz convingerile negative... şi ob ineă ă ţ rezultate şi mai proaste. Este un cerc vicios! Desigur, acest intreg proces ar fi putut avea unsfarşit fericit dac Tom ar fi selectată GANDURI pozitive... şi le-ar fi consolidat prin CUVINTE

pozitive. Astfel, şi-ar fi int rită CONVINGEREA c va avea succes. Drept urmare, ar fi intreprinsă AC IUNIŢ conforme cu acea convingere... si ar fi obtinut REZULTATE excelente.Ceea ce incerc s v comunic este s nu subestima i rolulă ă ă ţ CUVINTELOR in acest proces.Persoanele care se hr nesc numai cu cuvinte negative simt destinate s aib o atitudineă ă ă

negativ . Este, de fapt, o rela ie obişnuit cauz -efect. Este imposibil s foloseşti mereuă ţ ă ă ă cuvinte negative şi s te aştep i s ai rezultate foarte bune. Şi asta se intampl deoareceă ţ ă ă cuvintele negative i i vor int ri mereu convingerile negative — şi vor conduce, in final, laţ ă rezultate negative.

De ce nu vrei s - i repară ţ nimic in cas ?ăCand vine vorba s repar ceva prină cas , sunt un om prierdut. Vrei s inlocuiesc un robinetă ă sau s repar ceva la toalet ? Aş avea şanse mai mari s ajung pe varful muntelui Everest.ă ă ă Dulgherie sau fire electrice? Nu am nici cea mai vag idee. Vrei s ştii care este „c lcaiul luiă ă ă Ahile" in cazul meu? Este vorba despre acele instruc iuni care i i explic cum anume sţ ţ ă ă asamblezi ceva ce tocmai ai scos dintr-o cutie. Ştii la ce m refer — la acele broşuri in alb şiă negru cu trimiteri la „Imaginea 10A" care i i arat (sau pretind c i i arat !) intregulţ ă ă ţ ă

mecanism şi cum se asambleaz toate p r ile componente. Aceste instruc iuni au asupraă ă ţ ţ mea efectul pe care-1 avea kriptonitul asupra lui Superman! Dac i i aduci aminte vechileă ţ filme cu Superman, personajul negativ incerca s il impuşte pe Superman, iar gloan eleă ţ ricoşau din pieptul s u f r a-1 r ni. Totuşi, exista o substan impotriva c reia Supermană ă ă ă ţă ă nu se putea ap ra — kriptonitul. Atunci cand personajul negativ inea in man o bucat deă ţ ă ă kriptonit, Superman se cl tina şi incepea s işi piard puterile. Aşa mi se intampl şi mieă ă ă ă cand v d o pagin cu instruc iuni — mi se inmoaie genunchii şi imi pierd puterile. Ştiu că ă ţ ă nu-mi este de niciun folos s m uit la ele. Nu le voi in elege niciodat . Aşa c las deoparteă ă ţ ă ă instruc iunile şi aştept s vin Dolores ca s imi explice cum s fac. Pentru ea, este floare laţ ă ă ă ă ureche. Cum s-a ajuns la asta? Nu pretind c sunt cel mai iste tip din lume, dar mă ţ ă consider destul de inteligent. Oare imi lipseşte mie vreo gen responsabil cu talentul de aă ă

repara lucruri prin cas , pe care al i oameni o au? Nu, nu este vorba de asta. R spunsulă ţ ă este evident. in timpul ultimilor 40 de ani, mi-am spus incontinuu: „Nu sunt bun la lucrurilemecanice" sau „Nu pot repara nimic." Şi, aşa cum era de aşteptat, dup 40 de ani in careă am folosit cuvinte negative, mi-am int rit convingerea c nu pot s fac astfel de lucruri.ă ă ă In elegi cum am ajuns in aceast situa ie nefiind atent la cuvintele pe care le-am folosit?ţ ă ţ Adev rul este c aş putea s reuşesc, intr-un final, s -mi schimb aceast tendin dac aşă ă ă ă ă ţă ă incepe s folosesc cuvinte pozitive in leg tur cu abilit ile mele de face repara ii.ă ă ă ăţ ţ

Este util s analizeziă cuvintele oamenilor de stiintăCuvintele dezv luieă starea de spirit , aracterul şi dispozi iaţ vorbitorului. PLUTARH

Acum ca iva ani, am citit un articolţ despre Kent Cullers, un om de ştiin care conduceaţă

Departamentul de cercet ri al NASA legat de proiectul Inteligen ei Extraterestre. Cullers,ă ţ care avea un doctorat in fizic , d e z v o l t a ună software care c uta semnale radio ce ar fiă indicat prezen a altor forme de via in univers. Seam n pu in cuţ ţă ă ă ţ Star Trek, d ar nu tel sa indus in eroare, chiar este vorba despreă O cercetare tehnic avansat . Şi totuşi, Cullersă ă trebuia s dep şeasc o provocare de ordin fizic. Aş vrea s v relatez cum anume oă ă ă ă ă descrie el. Se refer la problema lui ca fiind „un mic necaz" şi „o inconvenien minor ".ă ţă ă Care este provocarea de ordin fizic pe care Cullers trebuie s o dep şeasc ? S fie artrita?ă ă ă ă Sau migrenele ocazionale? Kent Cullers este orb. intr-adev r... este orb. Nu este oareă incredibil faptul c cineva poate s descrie orbirea ca reprezentand „un mic necaz" şi „oă ă inconvenien minor "? Folosind aceste cuvinte, Kent Cullers dobandeşte puterea de aţă ă realiza lucruri m re e. Nu permite limit rilor s il opreasc şi, drept urmare, reuşeşte s leă ţ ă ă ă ă dep şeasc şi s aib rezultate mult mai bune decat cei care v d. Cu ce obstacole teă ă ă ă ă confrun i tu chiar acum? Imagi- neaz - i ce putere ai dobandi dac le-ai putea consideraţ ă ţ ă „inconvenien e minore", şi nu bariere de netrecut.ţ

S spun... sau s nu spună ă



in timp ce vorbesc despre importan a folosirii limbajului pozitiv in atingerea scopurilor, uniiţ dintre voi pot intreba: „S folosesc aceste cuvinte pozitive numai in conversa iile cu mineă ţ insumi sau şi in discu iile cu ceilal i?" S-ar putea s te temi de faptul c imp rt şin- du-leţ ţ ă ă ă ă celorlal i scopurile tale, ei ar putea s işi imagineze c aspiri prea sus — sau chiar s radţ ă ă ă ă de tine. Permite-mi s i i ofer cateva indica ii in acest sens, deşi e bine s in elegi c nuă ţ ţ ă ţ ă exist reguli cu valoare de adev r necondi ionat şi c ar trebui s aplici sugestiile careă ă ţ ă ă func ioneaz cel mai bine in cazul t u.ţ ă ăPentru inceput, atunci cand vorbeşti cu tine insu i foloseşte limbajul pozitiv cat mai desţ

posibil. Dup p rerea mea, cu cat mai mult, cu atat mai bine. La urma urmei, vorbeşti cuă ă tine insu i, aşa c nu e cazul s te temi c ceilal i i-ar putea auzi comentariile. Secretulţ ă ă ă ţ ţ este acela c auzind aceste informa ii pozitive iar şi şi iar şi... ele se inr d cineaz adancă ţ ă ă ă ă ă in mintea ta. A le imp rt şi celorlal i propriile tale scopuri este o problem mult maiă ă ţ ă delicat . Un lucru important pe care l-am inv at este acesta:ă ăţ S nu vorbeşti niciodat ă ă despre scopurile tale cu persoanele negativiste. Tot ce fac ele este s i i argumenteze şi să ţ ă i i prezinte motivele pentru care nu vei avea succes. Cine are nevoie de aşa ceva? Deseori,ţ aceste „cucuvele" fac prea pu in sau mai nimic in via a lor. Nu au scopuri şi nici visuri şi nuţ ţ vor ca altcineva s reuşeasc . Totuşi, exist cazuri in careă ă ă po i ob ine ţ ţ beneficii im-p rt şindu-le celorlal i scopurile tale. Mai intai, asigur -te c vorbeşti cu cineva care are oă ă ţ ă ă atitudine pozitiv şi i i sprijin eforturile. Acesta este genul de persoan care ar fi extrem deă ţ ă ă incantat dac i-ai atinge scopul... şi ar face tot ce depinde de ea pentru a te ajuta. Po iă ă ţ ţ

avea un prieten sau un coleg care s se potriveasc acestui rol — sau chiar unii membri aiă ă familiei. Apoi, este la fel de important s - i imp rt şeşti scopurile acelora care lucrează ţ ă ă ă al turi de tine pentru ob inerea unui rezultat. De exemplu, dac un director de vanz riă ţ ă ă doreşte s creasc vanz rile in urm torul an cu 20%, el ar trebui s prezinte acest obiectivă ă ă ă ă tuturor oamenilor din echipa sa. Astfel, fiecare poate contribui la indeplinirea lui. Deşi teincurajez s foloseşti cuvine pozitive, care s te propulseze in direc ia propriilor obiective,ă ă ţ nu i i sugerez s ignori obstacolele pe care le-ai putea intalni sau s refuzi s primeştiţ ă ă ă feedback de la al i oameni. Înainte de a- i stabili un scop, trebuie s te preg teşti pentruţ ţ ă ă ceea ce ar putea ap rea pe parcurs. Eu, personal, prefer s discut aceste aspecte cu cinevaă ă care are o atitudine pozitiv ... O persoan al c reiă ă ă feedback include solu ii creative laţ dificult ile care se pot ivi. În plus, imi voi discuta planurile numai cu persoane calificate săţ ă imi ofere o opinie inteligent , legat de subiectul respectiv. Dac te gandeşti s i i incepiă ă ă ă ţ propria afacere, nu are niciun sens s te consul i cu unchiul Elmer, in special dac unchiulă ţ ă Elmer este o persoan negativist şi a lucrat pentru altcineva intreaga sa via . Ce ştie elă ă ţă despre cum este s ai propria afacere? i i va oferi o intreag list de motive pentru care să ţ ă ă ă NU incepi o afacere pe cont propriu. Dup mica discu ie cu unchiul Elmer, vei incepe s aiă ţ ă dubii. Nu ai nevoie de acest gen de ajutor!

Cuvintele şi asumarea r spunderiiăMai exist şi un alt motiv pentruă care s-ar putea ca in unele cazuri s te hot r şti s i iă ă ă ă ţ imp rt şeşti scopul altcuiva. Este vorba de asumarea r spunderii. Cu alte cuvinte, dac leă ă ă ă spun celorlal i c voi face ceva, atunci chiar trebuie s merg inainte şi s fac ce am promis!ţ ă ă ă Gandeşte-te la aceast abordare ca la „distrugerea pun ilor de retragere". Vreau s teă ţ ă

asigur c eu, unul, nu cred in „distrugerea pun ilor" cand este vorba despre rela iiă ţ ţ personale sau de afaceri. Dar uneori, singura modalitate de a inainta in viat si de a-tiă atinge un scop este s i i anulezi toate c ile de retragere.ă ţ ă Aceasta poate fi o strategie. Iiputem spune unui prieten c inten ion m s mergem la sala de gimnastic de trei oriă ţ ă ă ă s pt mana asta, ştiind c , la sfarşitul s pt manii, acest prieten ne va intreba dac amă ă ă ă ă ă ajuns la sal de trei ori sau nu!ăUn exemplu şi mai elocvent este acela al oratorului motivational Zig Ziglar. Acesta s-ahot rat s in o cur de sl bire şi s işi reduc greutatea de la 101 kg la 82,5 kg. In totă ă ţ ă ă ă ă ă acest timp, el scria cartea See You At The Top (Ne vedem pe varf). Î n carte, Ziglar a inclusangajamentul c va sl bi pan la 82,5 kg. Aceasta se intampla cu 10 luniă ă ă inainte detrimiterea c r ii in tipar. Şi apoi a comandat un tiraj de 25 000 de exemplare! S neă ţ ă amintim c la momentul in care Ziglar scria aceste cuvinte, cant rea 101 kg. Şi-a riscată ă credibilitatea fa de 25 000 de persoane! Afirmand c va ajunge s cant reasc 82,5 kg,ţă ă ă ă ă Ziglar ştia c trebuie s sl beasc 18,5 kg pan la publicarea c r ii. Şi a reuşit! Foloseşteă ă ă ă ă ă ţ aceast strategie selectiv şi numai in cazul acelor eluri foarte importante pentru tine şiă ţ pentru care inten ionezi, intr-adev r, s depui toate eforturile necesare. Este riscant? Cuţ ă ă siguran . Dar este şi o modalitate excelent de a te motiva!ţă ă



Cuvintele si emo iileţ Alege cuvinte Care te vor indrepta in directiaÎn cartea sa de succes Descoper for a din tineă ţ 2, Anthony Robbins dedic un intreg capitolă felului in care vocabularul propriu ne afecteaz emo iile, convingerile şi eficacitatea ină ţ via . Nu sunt de acord cu toate opiniile lui Robbins, dar cred c observa iile lui despreţă ă ţ puterea cuvintelor sunt corecte. Robbins este profund conştient de impactul pe care il auunele cuvinte asupra st rii noastre emo ionale.ă ţS presupunem, de exemplu,ă c cineva te-a min it. Po i reac iona spunand c eşti „'furios"ă ţ ţ ţ ă

sau „sup rat". Dar dac foloseştiă ă cuvinte precum „furios", „livid" comportamentul i se vaţ schimba radical. Tensiunea arterial va creşte. Fa a i se va inroşi. Te vei sim i tensionat. Peă ţ ţ ţ de alt parte, ce se intampl dac evaluezi situa ia ca fiind „sup r toare" sau spui c eştiă ă ă ţ ă ă ă „iritat"? Aceste cuvinte micşoreaz considerabil intensitatea emo ional . Robbins explică ţ ă ă faptul c , de fapt, dac spui c eşti „iritat", este foarte probabil s izbucneşti in ras şi să ă ă ă ă distrugi complet ciclul emo ional negativ. Vei fi mult mai relaxat. Robbins ofer şi alteţ ă exemple despre cum po i s micşorezi intensitatea emo iilor negative. Imagineaz - i, deţ ă ţ ă ţ exemplu, c inlocuieşti propozi ia „Am fost distrus" cu propozi ia „Am fost tras inapoi"... sauă ţ ţ c foloseşti „Prefer" in loc de „Ur sc". Desigur, po i s alegi inten ionat cuvinte care s i iă ă ţ ă ţ ă ţ m reasc intensitatea emo iiloră ă ţ pozitive. In loc s spui „Sunt hot rat", de ce s nu spuiă ă ă „Sunt de neoprit!" De ce s nu declari c te sim i „fenomenal" sau „minunat" in loc deă ă ţ „bine"? Astfel de cuvinte savuroase, insufle itoare i i imbun t esc semnificativ starea deţ ţ ă ăţ

spirit şi ii influen eaz puternic pe cei din jur. Cand hot r şti in mod conştient s foloseştiţ ă ă ă ă asemenea cuvinte, alegi, de fapt, s schimbi drumul pe care vei merge. Ceilal i i i voră ţ ţ r spunde, la randul lor, altfel şi, in acelaşi timp, i i vei schimba percep ia despre tine insu i.ă ţ ţ ţ

O privire mai atent asupraă cuvintelor taleS analiz m un moment via a ta.ă ă ţ Exist domenii in leg tur cu care ai folosit expresiile „Nuă ă ă pot", „Nu sunt bun la..." sau „Este imposibil"? Cu to ii cunoaştem persoane care fac astfelţ de afirma ii:ţ Nu pot s desenez.ă Nu sunt bun la matematic .ă Nu imi aduc aminte numele.Imi este imposibil s fac bani in felul sta. Atunci cand faci astfel de comentarii in fiecare ziă ă a vie ii tale timp de 10, 20 sau 30 de ani, i i programezi mintea s eşueze!ţ ţ ă Totul se rezumă la atitudine. Fiecare dintre aceste exemple reflect o atitudine negativ . Şi dac priveştiă ă ă

lumea printr-o fereastr murdar , vei ajunge s foloseşti un limbaj negativist... şi vei aveaă ă ă rezultate care te vor dezam gi. Din fericire, i i po i controla cuvintele, ceea ce inseamn că ţ ţ ă ă ai abilitatea de a- i construi un sistem de convingeri pozitive... şi de a ob ine rezultatele peţ ţ care le doreşti. Primul pas este s fii conştient. S examin m acum expresiile pe care leă ă ă foloseşti in mod constant in patru domenii importante ale vie ii tale — rela iile, finan ele,ţ ţ ţ cariera şi s n tatea.ă ă

1. Rela iileţ Obişnuieşti s faci afirma ii precumă ţ „To i b rba ii buni (sau toate femeile bune) sunt lua iţ ă ţ ţ (luate)!" sau „Oamenii se folosesc mereu de mine"? Dac te afli in aceast situa ie, efectivă ă ţ te programezi s ai rela ii nefericite. Mintea ta aude fiecare cuvant pe care il pronun i şi seă ţ ţ preg teşte s i i dovedeasc faptul c ai dreptate. Referitor la exemplul nostru de mai sus,ă ă ţ ă ă

mintea ta te va determina s atragi numai acele persoane care te vor dezam gi sau voră ă profita de tine. Asta i i doreşti? Dac nu, atunci nu mai repeta asemenea afirma ii negativeţ ă ţ şi mintea nu se va mai concentra asupra acestor aspecte!

2.Finan eleţ Ce cuvinte foloseşti de obicei pentru a- i descrie situa ia financiar actual şi planurileţ ţ ă ă pentru perioada urm toare? Expresiile de genul „intotdeauna am datorii", „Economia esteă dezastruoas " sau „Nimeni nu cump r " ac ioneaz impotriva ta. Este mult mai bine să ă ă ţ ă ă alegi un limbaj care s confirme prosperitatea sau vremurile prielnice din punct de vedereă financiar. Desigur, nu vei ob ine o avere foarte mare la doar cateva zile dup momentul inţ ă care i-ai schimbat modul de vorbire. Ins condi iile materiale se pot schimba doarţ ă ţ după cei s-au modificat convingerile. Asanarea limbajului este un prim pas extrem de important!ţ

La urma urmei, oamenii boga i nu au ajuns aşa plangandu-se c sunt s raci. Iar oameniiţ ă ă care vorbesc mereu despre lipsa banilor nu strang de obicei prea mul i.ţ

2 Ap rut la Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2002.ă ă (N. red.)



3.Carier ăDac te-aş intreba despreă proiectele tale profesionale pentru urm torii cinci sau zece ani,ă ce ai r spunde? Fii sincer. Vei spune c lucrurile vor r mane probabil aşa cum sunt acum?ă ă ă Sau vei descrie o pozi ie mai inalt , cu mai multe provoc ri, cu mai multe responsabilit i şiţ ă ă ăţ cu recompense financiare mai generoase? Dac vei r spunde: „Nu ştiu in ce direc ie seă ă ţ indreapt cariera mea", şansele de schimbare nu sunt prea mari. Limbajul pe care ilă foloseşti reflect lipsa ta de viziune şi de direc ie. Dac , pe de alt parte, ai un scop clar peă ţ ă ă care il po i exprima destul de desţ (şi faci asta) — chiar şi numai fa de tine insu i — aiţă ţ

şanse foarte mari de a- i atinge scopul. Acelaşi lucru, desigur, este valabil şi dac ai propriaţ ă ta afacere. Foloseşti un limbaj care indic o evolu ie favorabil a afacerii tale? Sau vorbeştiă ţ ă mereu despre cat de dificil este s inaintezi?ă

4. S n tateă ăF r indoial , cuvintele noastre auă ă ă un impact profund asupra propriei s n t i. De exemplu,ă ă ăţ imagineaz - i c st m, impreun cu ca iva prieteni, la mas şi consum m ceea ce pare să ţ ă ă ă ţ ă ă ă fie o mas delicioas şi s n toas . Apoi, dou ore mai tarziu, te sun şi i i spun c fiecareă ă ă ă ă ă ţ ă persoan care a mancat impreun cu noi a ajuns la spital din cauza unei toxiinfec iiă ă ţ alimentare! S presupunem c , inainte de a te suna eu, tu te sim eai foarte bine. Cum aiă ă ţ reac iona la auzul unei astfel de informa ii? Probabil c te-ai ine cu mainele de burt , aiţ ţ ă ţ ă deveni palid şi te-ai sim i foarte r u. De ce? Deoarece cuvintele mele te-au determinat sţ ă ă

crezi ceva, iar corpul t u a reac ionat in consecin . Ai fi avut aceeaşi reac ie fizic şi dacă ţ ţă ţ ă ă aş fi f cut o glum proast şi aş fi min it de la cap la coad ! Corpul t u reac ioneaz laă ă ă ţ ă ă ţ ă cuvintele pe care le spune i tu şi ceilal i oameni. Din acest motiv, nu este bine s repe i laţ ţ ă ţ nesfarşit c ai „o durere cronic de spate care nu i i va treceă ă ţ niciodat ă" sau c „r ceşti gravă ă de trei sau patru ori in fiecare an". F cand aceste afirma ii, nu faci decat s i i instruieştiă ţ ă ţ corpul s manifeste durere şi boal ! Te rog s nu m in elegi greşit. Nu i i sugerez s - i negiă ă ă ă ţ ţ ă ţ durerea sau boala sau s crezi c te po i ins n toşi indiferent de boal , dar cu siguran nuă ă ţ ă ă ă ţă vei caştiga nimic (ba dimpotriv ) dac vei continua s foloseşti cuvinte ce sugerează ă ă ă suferin a şi lipsa unui remediu.ţ

Ai de ales

Ei bine, te-ai gandit la cuvintele pe care le foloseşti in aceste patru domenii ale vie ii tale?ţ Cand repet m constant anumite fraze, este ca şi cum in creierul nostru s-ar forma ună „şan ". Continu m s repet m in minte acelaşi refren dintotdeauna, ca un disc stricat.ţ ă ă ă Problema este c de fiecare dat cand i i spui aceste cuvinte nu faci decat s adanceştiă ă ţ ă şan ul, reluand in gand aceleaşi vechi mituri, int rind aceleaşi convingeri vechi... ob inandţ ă ţ aceleaşi vechi rezultate. Trebuie s recunoşti c deşi ai spus unele lucruri in trecut, nu aiă ă niciun motiv s continui s le repe i f r discern mant. Chiar dac pentru a- i schimbaă ă ţ ă ă ă ă ţ limbajul va fi nevoie s adop i o anume disciplin şi supraveghere, va merita efortul!ă ţ ă Aşadar, de acum inainte, trebuie s alegi in mod conştient cuvintele care te vor direc ionaă ţ spre implinirea scopurilor tale. Roag - i un prieten s i i atrag aten ia cand greşeşti. Nuă ţ ă ţ ă ţ uita, numai de tine depinde s vorbeşti astfel incat s te indrep i c tre ceea ce i i doreşti ină ă ţ ă ţ via . De aceea, foloseşte cuvinte potrivite cu drumul pe care i i doreşti s mergi...ţă ţ ă

ac ioneaz in conformitate cu aceste direc ii... şi priveşte-te pornind in acea direc ieţ ă ţ ţ extraordinar !ă

LEC IA NR.Ţ 7CE MAI FACI?

Ziua evolueaz in func ie de direc ia in care seă ţ ţ mişc col urile gurii tale.ă ţ ANONIM

R spunsul nostru la intrebarea „Ce mai faci?" pare un lucru lipsit de importan . Dar noiă ţă trebuie s r spundem la aceast intrebare de cel pu in zece ori pe zi, şi poate chiar de 50ă ă ă ţ de ori pe zi. Aşadar, nu este chiar un lucru neimportant. Reprezint o parte important aă ă conversa iilor noastre zilnice. Cand cineva te intreab „Ce mai faci?", ce r spunzi? Deţ ă ă

obicei, r spunzi doar in cateva cuvinte. Şi totuşi, acest scurt r spuns spune foarte multeă ă despre tine şi despre atitudinea ta. De fapt, acest r spuns chiar i i poate modela atitudinea.ă ţ Am observat c r spunsurile la intrebarea „Ce mai faci?" pot fi imp r ite in trei categorii:ă ă ă ţ negative, mediocre şi pozitive. S analiz m acum aceste trei categorii şi cateva dintreă ă r spunsurile obişnuite pentru fiecare dintre ele.ă



R spunsuri negativeăR spunsurile negative la intrebarea „Ce maiă faci?" includ fraze de genul: „Groaznic." „Suntobosit." „Se putea şi mai bine." „Slav Domnului c e vineri." „Sunt mai b tran cu o zi şiă ă ă mai s rac cu o para." „Nu m intreba." Cand cineva r spunde „Nu m intreba", ştiu că ă ă ă ă situa ia va deveni nepl cut . Persoana respectiv va incepe s se plang de diverseţ ă ă ă ă ă aspecte şi m va face s regret c am intrebat-o „Ce mai faci?" ii deplang cu adev rat peă ă ă ă cei care au o abordare de genul „Slav Domnui c e vineri." Gandeşte-te la ce işi spun ină ă sinea lor — „Luni, mar i, miercuri şi joi sunt zile cumplite in fiecare s pt man ." Pentruţ ă ă ă

aceşti oameni, patru cincimi din s pt mana lor de lucru reprezint o perioad ingrozitoare!ă ă ă ă A cincea zi, vinerea, este „suportabil " doar pentru c ştiu c urmeaz dou zile libere! Esteă ă ă ă ă oare acesta un mod in care s tr ieşti? incepi s in elegi felul in care aceste expresiiă ă ă ţ negative i i pot otr vi atitudinea... şi au capacitatea s trag inapoi şi alte persoane?ţ ă ă ă

R spunsurile mediocreăCei din aceast categorie se afl pe o treaptă ă ă superioar celor din grupul negativiştilor, dară ar putea s işi imbun t easc atitudinea considerabil. Iat cateva dintre lucrurile pe careă ă ăţ ă ă le spun: „Simt bine." „Nu prea r u." „Ar putea fi şi mai r u." „Ca de obicei." „incerc să ă ă rezist." „Bine." i-ai dori s petreci mai mult timp impreun cu o persoan care e de p rereŢ ă ă ă ă c via a „nu e prea rea"? Este oare acesta genul de persoan cu care ai vrea s inchei oă ţ ă ă afacere? Cand folosim astfel de cuvinte, ne diminu m energia. I i po i imagina oare oă ţ ţ

persoan care s spun „Ar putea fi şi mai r u" şi s aib , in acelaşi timp, o inut dreapt ...ă ă ă ă ă ă ţ ă ă şi mult entuziasm? Desigur c nu. Aceşti oameni par s nu fi dormit de dou zile. Adev rulă ă ă ă este c oamenii care folosesc cuvinte mediocre vor avea o atitudine mediocr ... şi voră ă ob ine rezultate mediocre. Şi ştiu c nu asta i i doreşti!ţ ă ţ

R spunsuri pozitiveă Zambetul reprezint o metod necostisitoare de a imbun t i felul in care ar i.ă ă ă ăţ ăţ ANONIM

Exist , totuşi, şi o abordare pozitiv . Ea leă ă apar ine oamenilor entuziaşti, care spun:ţ „Grozav." „Fantastic." „Minunat." „Excelent." „Super." „Sunt in culmea fericirii." „Nici c s-ăar putea mai bine." Cei care folosesc cuvinte pozitive p şesc cu mai mult incredere şiă ă tu

insu i te sim i ceva mai bine pentru simplul fapt c te afli in preajma lor. Fii sincer. Cum te-ţ ţ ăai sim it cand ai citit lista cu r spunsuri pozitive? Nu ştiu ce reac ie ai avut tu, dar eu m-amţ ă ţ sim it mai plin de energie dup ce am citit-o. Aceştia sunt oamenii pe care aştept cuţ ă ner bdare s ii intalnesc ast zi. Aceştia sunt cei care vor ajunge probabil s colaboreze cuă ă ă ă mine. De ce nu citeşti inc o dat lista cu r spunsuri negative şi pe cea cu r spunsuriă ă ă ă mediocre? Citeşte-le cu voce tare. Cum te fac s te sim i? Deprimat, cu siguran ! Dac aşă ţ ţă ă putea s aleg, aş prefera s m aflu in preajma oamenilor cu o atitudine pozitiv şi plini deă ă ă ă via ... spre deosebire de aceia care sunt negativişti şi apatici. Exist o veche zical careţă ă ă spune c fiecare dintre noi lumineaz o camer —ă ă ă unii atunci cand intr ... iar al ii atunciă ţ cand ies! Tu vrei s fii o persoan care lumineaz camera atunci cand intr ! Cat despreă ă ă ă mine, atunci cand cineva m intreab „Ce mai faci?", de obicei r spund „ă ă ă Grozav!” Acestr spuns proiecteaz o atitudine pozitiv asupra celeilalte persoane şi pe m sur ce il repetă ă ă ă ă

m simt din ce in ce mai grozav!ă

Al tur -te grupului pozitiv!ă ăAi avut ocazia s revezi cateva r spunsuriă ă tipice pentru fiecare categorie—negative,mediocre şi pozitive. Tu pe care dintre ele le foloseşti cel mai des? Ce r spunsuri folosescă prietenii şi persoanele din familia ta? Dac te afli printre cei care dau r spunsuri negativeă ă sau mediocre, i i sugerez s incerci imediat s i i revi- zuieşti replicile şi s te al turiţ ă ă ţ ă ă grupului pozitiv. Motivele sunt evidente. Cand eşti intrebat „Ce mai faci?" şi spui „Groaznic"sau „Nu prea r u", fiziologia i i este afectat negativ. Ai tendin a s - i laşi umerii şi capul ină ţ ă ţ ă ţ

jos, avand o inf işare ab tut . Ce crezi c se intampl cu emo iile tale? Te sim i mai bineăţ ă ă ă ă ţ ţ dup ce ai spus c i i mergeă ă ţ ingrozitor ? Desigur c nu. Te sim i chiar şi mai n p stuit,ă ţ ă ă

pentru c gandurile şi cuvintele negative genereaz sentimente negative şi, intr-un final,ă ă rezultate negative. Numai de tine depinde s - i schimbi acest mod de a reac iona. Chiară ţ ţ dac circumstan ele din via a ta te indrept esc s spui c i i mergeă ţ ţ ăţ ă ă ţ ingrozitor — poate că nu s-a finalizat o afacere pe care contai sau poate c copilul a luat note proaste la şcoal —ă ă atitudinea ta mohorat nu va imbun t i cu nimic situa ia. in plus, r spunsul t u negativă ă ăţ ţ ă ă



sau mediocru are un efect nepl cut şi asupra celorlal i; ei se simt descuraja i prin simplulă ţ ţ fapt c se afl in preajma ta şi ascult cuvintele tale pesimiste.ă ă ă

Formeaz - i un obicei nou!ă ţ„Spune- i c eşti bine, c toate sunt in regul cu tine şi Dumnezeu i i va auzi cuvintele şi le va ţ ă ă ă ţ transforma in realitate.” ELLA WHEELER WILCOX

Dac toate aceste consecin e negative suntă ţ rezultatul cuvintelor tale, de ce continui s leă

foloseşti? Mai mult ca sigur, din cauz c nu ai ştiut pan acum c , aflat in aceast situa ie,ă ă ă ă ă ţ po iţ s alegiă . in loc de asta, te conformezi unui obicei pe care i l-ai format cu ani in urm ...ţ ă un obicei care nu i i mai este de folos. in cele din urm , cuvintele noastre reprezint oţ ă ă profe ie care işi determin singur implinirea — dac vei spune c „Totul este ingrozitor",ţ ă ă ă ă mintea ta va fi atras de acei oameni şi de acele circumstan e in virtutea c rora afirma iaă ţ ă ţ s devin adev rat . Dac , pe de alt parte, i i vei spune in mod repetat c via a ta esteă ă ă ă ă ă ţ ă ţ „Minunat !", mintea va incepe s te propulseze intr-o direc ie pozitiv . Gandeşte-te, deă ă ţ ă exemplu, la ce se intampl atunci cand r spunzi c i i merge „Excelent!" sau „Grozav!" ină ă ă ţ timp ce rosteşti aceste cuvinte, starea ta fizic incepe s fie in acord cu limbajul optimist.ă ă inuta ta este mai dreapt . Ceilal i oameni se simt atraşi de energia şi de vitalitatea ta.Ţ ă ţ

Rela iile personale şi profesionale se imbun t esc. Oare vor disp rea ca prin farmec toateţ ă ăţ ă problemele tale? Nu, dar ai pus in mişcare un principiu extrem de important: in via ţă

ob inem ce ne aştept m s ob inem. ţ ă ă ţ i i pot spune din proprie experien c acesta esteţ ţă ă unul dintre acele lucruri m runte ale vie ii, care au o importan uriaş . Acum 15 ani, candă ţ ţă ă m intreba cineva „Ce mai faci?", obişnuiam s spun aproape f r energie ceva de genulă ă ă ă „Acceptabil" cu foarte pu in energie. Ce f ceam, astfel? M programam s am rela iiţ ă ă ă ă ţ „acceptabile" cu ceilal i. M programam s am un succes „acceptabil". M programam sţ ă ă ă ă am o atitudine „acceptabil "... şi o via „acceptabil ". Dar apoi am inv at, slavă ţă ă ăţ ă Domnului, c nu trebuie s m mul umesc cu o via „acceptabil "! Aşa c am urcată ă ă ţ ţă ă ă r spunsul cu cateva trepte şi am inceput s spun „Grozav!" Am spus-o cu energie. Laă ă inceput, eram pu in stanjenit. Cateva persoane m-au privit de parc m-aş fi purtat ciudat.ţ ă Dar dup o s pt man , a inceput s fie ceva firesc. Şi am fost uimit c m sim eam atat deă ă ă ă ă ă ă ţ bine şi c oamenii erau mult mai interesa i s vorbeasc cu mine. Crede-m , acestea nuă ţ ă ă ă sunt lucruri complicate. Nu ai nevoie de talent, de bani sau de un aspect pl cut pentru aă avea o atitudine deosebit . Pur şi simplu, trebuie s te obişnuieşti s foloseşti un r spunsă ă ă ă pozitiv, energic şi vei ob ine aceleaşi rezultate incredibile ca şi mine!ţ

Şi dac nu m simt grozav?ă ă O zi innorat nu se potriveşte cu o dispozi ie vesel .ă ţ ă WILLIAM ARTHUR WARD

Cand sus in o prezentare şi-i recomandţ auditoriului s r spund pozitiv la intrebarea „Ceă ă ă mai faci?", intotdeauna se g seşte cineva care s vin la mine dup aceea şi s spun : „Şiă ă ă ă ă ă dac nu m simt grozav? Nu vreau s imi mint prietenii şi colegii, spunandu-le c totulă ă ă ă merge foarte bine, cand de fapt nu este aşa. Nu m in elege i greşit. Apreciez foarte multă ţ ţ integritatea... şi afirmarea adev rului. Totuşi, nu cred c in acest caz este vorba despre aă ă spune adev rul. S v explic de ce. S presupunem, pentru moment, c Sally este obosit .ă ă ă ă ă ă

Cand cineva de la serviciu o intreab , „Ce mai faci?", ea vrea s r pund cinstit şi spuneă ă ă ă „Sunt obosita-Iata ce se va întâmpla”. Sally işi va int ri convingerea c este obosit . Se vaă ă ă sim i şi mai obosit . Probabil c işi va l sa umerii in jos şi va ofta. Va avea o zi nepl cut şiţ ă ă ă ă ă neproductiv la serviciu. Ce se intampl oare cu persoana care i-a pus aceast intrebare luiă ă ă Sally? Probabil c acum regret . Acea persoan se simte şi ea mai r u. In definitiv, atunciă ă ă ă cand o persoan i i spune cat de obosit este, te sim i mai bine? In niciun caz. Esteă ţ ă ţ suficient s auzi cuvantul „obosit" şi incepi s c şti. Aşadar, Sally a devenit şi maiă ă ă deprimat şi i-a stricat dispozi ia şi colegului ei. Sally merge acas dup aceast ziă ţ ă ă ă ingrozitoare şi este deja epuizat . Se pr buşeşte in scaunul ei preferat şi deschide ziarul caă ă s vad numerele caştig toare la loterie. Işi scoate biletul din portofel şi descoper c areă ă ă ă ă biletul caştig tor. Tocmai a caştigat 10 milioane de dolari! Ce crezi c va face Sally? Nuă ă uita, este extrem de obosit . Ştim amandoi c Sally va s ri din scaun, va ipa şi se va agita.ă ă ă ţ

Ai putea crede c este in timpul orei de gimnastic aerobic . Binein eles, va incepe s deaă ă ă ţ ă telefoane pentru a-şi anun a familia şi prietenii. Va fi plin de energie şi probabil c vaţ ă ă s rb tori toat noaptea... şi va pl nui ce s fac cu banii! Aşteapt un moment. Cu zeceă ă ă ă ă ă ă secunde mai inainte, aceast femeie era epuizat . Acum are energia unei majorete de 15ă ă ani, c reia tocmai i s-a spus c va face parte din echipa de majorete. Ce i s-a intamplat ină ă acele 10 secunde astfel incat cineva s devin dintr-o persoan extrem de obosit ... unaă ă ă ă



exuberant ? A luat vitamina B12? I-a aruncat cineva o g leat cu ap rece in cap?ă ă ă ă Nu.Transformarea ei a fost in intregime mental !ăNu incerc s diminuez senza iile pe care leă ţ tr ia Sally. Oboseala ei era real , dar nu era atată ă fizic , cat mintal . Aşadar, oare Sally spunea adev rul afirmand c este obosit ? De fapt,ă ă ă ă ă aceste lucruri nu prea au leg tur cu adev rul. Este vorba de aspectul asupra c ruia Sallyă ă ă ă alege s se concentreze. S-ar putea concentra asupra senza iei de oboseal . Aceasta era oă ţ ă variant . Pe de alt parte, s-ar fi putut gandi la numeroasele binecuvant ri din via a ei şi s-ă ă ă ţar fi putut sim i extrem de norocoas şi energic . Felul in care ne sim im este de multe ori oţ ă ă ţ

chestiune subiectiv . Cand ne spunem c suntem obosi i, ne sim im obosi i. Cand neă ă ţ ţ ţ spunem c ne sim im grozav, ne sim im plini de energie. Dup cum i i aduci aminte dină ţ ţ ă ţ Lec ia nr. 2, devenim ceea ce credem c vom deveni.ţ ă

R spunde cu entuziasm!ăIncearc acest experiment timp de o lun . Cand cineva te va intreba „Ce mai faci?", fie că ă ă este vorba despre un coleg sau despre vanz toarea de la magazin, r spunde cu energie şiă ă entuziasm c te sim i „Grozav!" sau „Fantastic!" Spune acest lucru zambind şi cu oă ţ str lucire in ochi. Nu conteaz dacă ă ă te sim i ţ intr-adev r grozav in acel moment. Aplic pură ă şi simplu principiul „ac ioneaz ca şi cum. ţ ă ..". Cu alte cuvinte, dac vrei s ai o atitudineă ă pozitiv , ac ioneaz ca şi cum ai avea-o şi, in curand, vei descoperi c ai devenit,ă ţ ă ă intradev r, aşa cum i-ai dorit! Nu te ingrijora dac la inceput te vei sim i stanjenit cand veiă ţ ă ţ

spune aceste cuvinte. Continu şi vei reuşi s i i insuşeşti acest fel de a fi. Vei observaă ă ţ curand c te sim i mai bine... c ceilal i vor s se afle in preajma ta... şi c vei ob ineă ţ ă ţ ă ă ţ rezultate pozitive. Apropo, Ce mai faci? Deja te aud spunand G-R-O-Z-A-V!

LEC IA NRŢ . 8NU TE MAI TOT PLANGE!Problemele, ca şi copiii, cresc dac leă hr neşti.ă LADY HOLLAND

Cum te sim i cand cineva işi descarc toate problemele şi plangerile in fa a ta? Nu e delocţ ă ţ un lucru stimulativ sau revigorant, nu-i aşa? Adev rul este c nim nui nu-i place s se afleă ă ă ă in preajma cuiva care se plange mereu, cu excep ia, poate, a altor persoane care se plangţ

şi ele mereu. Fiecare dintre noi se plange la un moment sau altul, intrebarea important ă este: cat de des te plangi? in cazul in care te intrebi dac te lamentezi excesiv, intreab - iă ă ţ prietenii, rudele sau colegii. Ei i i vor spune exact. Cand spun „lamentare", nu iau inţ considerare cazurile in care i i discu i problemele şi incerci s g seşti solu ii. Aceastţ ţ ă ă ţ ă atitudine este constructiv şi l udabil . Şi nu m refer la acele situa ii in care i iă ă ă ă ţ ţ imp rt şeşti experien ele de via (inclusiv dezam girile) in fa a prietenilor sau a rudeloră ă ţ ţă ă ţ pentru a-i pune la curent cu cele mai noi evenimente din via a ta. in definitiv, a neţ imp rt şi experien ele şi a ne ajuta unii pe al ii sunt tr s turi umane.ă ă ţ ţ ă ă

Nimeni nu vrea s audă ă despre problemele şi durerile tale Autocomp timirea este ună acid care face g uri in fericire.ă EARL NIGHTINGALE

Poate cu ajutorul catorva exemple i i vei faceţ o idee mai exact despre genul de lamentareă p guboas . Una dintre cele mai frecvente teme ale plangerilor o reprezint boala. Ină ă ă aceast categorie intr comentariile precum „M doare cumplit spatele" sau „Am o durereă ă ă de cap ingrozitoare". Şi mai nepl cut este atunci cand unele persoane incep s işi descrieă ă am nun it situa ia (precum „Aveam o scurgere de culoare verde..."). Şi nu i se strică ţ ţ ţ ă intreaga zi atunci cand cineva i i spune c ii e grea ? S fim cinsti i. Cu ce te potţ ă ţă ă ţ a juta eudac te doare stomacul? Nu sunt doctor; du-te la doctor dac ai o problem medical . Şiă ă ă ă mai important, de ce imi spui mie asta? Poate c i i doreşti s fii comp timit, dar nuă ţ ă ă reuşeşti decat s m faci şi pe mine s m simt prost şi s i i accentuezi suferin a. Dac veiă ă ă ă ă ţ ţ ă continua s vorbeşti despre durere şi disconfort, acestea nu se vor diminua, ci dimpotriv ;ă ă in plus, ii vei incuraja pe cei din jur s caute uşa. Cand vine vorba despre plangeri legate deă

boli, de obicei, işi arat chipul resping toră ă pricipiul escalad rii.ă El func ioneaz astfel: îiţ ă povesteşti unui prieten chinurile pe care le-ai indurat in timpul gripei. Prietenul t u teă intrerupe şi i i spune: „S-o crezi tu c a fost atat de r u. Cand am fost bolnav de grip , amţ ă ă ă avut temperatur 40 de grade şi a trebuit s ajung de urgen la spital. Am fost aproape deă ă ţă moarte." Sau, dac ii vei spune cuiva c te doare spatele sau piciorul, num r cateă ă ă ă secundeii va lua pan cand va schimba subiectul şi va vorbi despre propriile-i dureri de spate sau deă



picioare; vei vedea c nu vor fi foarte multe. Cei care se plang ador acest joc — durereaă ă lor este intotdeauna mai mare decat a ta.

Nu ing dui s plou la parada ta!ă ă ăO alt tem preferat a plangerilor esteă ă ă vremea. Începe s plou şi oamenii spun: „Ce ziă ă mizerabil !" De ce pu in umezeal din cer ar face o zi s fie ingrozitoare? Cand cineva imiă ţ ă ă ă adreseaz o astfel de remarc , ii r spund: „Este o zi ploioas , dar eă ă ă ă minunat ă!" Prinasocierea ploii cu o „zi ingrozitoare", te programezi s reac ionezi negativ. in plus,ă ţ

plangerile tale nu vor schimba vremea. Este pur şi simplu inutil s te superi in leg tur cuă ă ă lucruri asupra c rora nu ai nicio putere şi care nu au un impact deosebit asupra vie ii tale.ă ţ in fine, exist şi lament rile mai pu in grave, precum „Chelnerul nu a venit s imi iaă ă ţ ă comanda şi au trecut deja cinci minute" sau „Biroul lui John are o fereastr mai mare decată a mea." Via a ne scoate in cale prea multe provoc ri dificile pentru a ne mai pierde timpulţ ă cu astfel de lucruri copil reşti. in plus, atunci cand te plangi de lucruri neimportante, i iă ţ dezv lui in acelaşi timp şi o latur a propriei personalit i. Dac aş fi şeful t u sau ună ă ăţ ă ă membru al echipei tale, m-aş gandi serios la felul in care ai putea reac iona in cazul in careţ ne-am confrunta cu o problemă real !ă

El avea toate motivele s se plangă ăSecretul fericirii este s - i aduni binecuvant rile in vreme ce al ii işi num r necazurile.ă ţ ă ţ ă ă WILLIAM PENN

De curand, m aflam in biroul meu şi mă ă gandeam la diverse lucruri care nu mergeau aşacum mi-aş fi dorit. Erau probleme de serviciu obişnuite — rezultatele nu ap reau atat deă repede pe cat imi doream. Şi trebuie s m rturisesc c incepusem s m plang. Apoi aă ă ă ă ă intrat in biroul meu Pedro. Pedro are in jur de 20 de ani şi a venit in aceast ar acum şaseă ţ ă ani, din Honduras. Lucreaz pentru o companie care se ocup de cur enia caselor şi aă ă ăţ birourilor. Şi mai vorbim despre atitudinea pozitiv ! Pedro este unul dintre oamenii cu ceaă mai accentuat atitudine pozitiv pe care l-am intalnit — mereu zambitor şi bine dispus. Ină ă acea zi, l-am intrebat pe Pedro despre uraganul Mitch şi despre efectul pe care 1-a avutasupra inutului s u natal. Zambetul i-a disp rut repede de pe fa . Mi-a povestit despreţ ă ă ţă dezastrul pe care 1-a produs uraganul. Mii de oameni au murit şi mai mult de un milion depersoane au r mas f r ad post. Pedro mi-a spus c mama, tat l şi fratele lui inc maiă ă ă ă ă ă ă locuiau in Honduras, iar el nu ştia dac mai erau in via sau nu. Nu avea niciun mijloc prină ţă care s ii contacteze, intrucat toate liniile telefonice din acea zon fuseser distruse. Pedroă ă ă mi-a spus c se gandea la familia sa in fiecare zi. Po i s i i imaginezi ce cumplit trebuie să ţ ă ţ ă fie s nu ştii dac familia ta mai este in via ? Pedro a inceput apoi s imi povestească ă ţă ă ă despre tot ce f cea pentru a-i ajuta pe oamenii din Honduras. Strangea bani, haine şi alteă lucruri indispensabile. Ajuta activ organiza iile de sprijin. in loc s se plang de toateţ ă ă acestea, el f cea tot ce putea pentru a le alina suferin a celor afecta i. Dup ce am vorbită ţ ţ ă cu Pedro, am inceput s imi dau seama c problemele mele erau minore... şi c sunt un omă ă ă norocos! Nu m-am mai plans din acel moment. Mi-am adunat energia şi am avut o atitudinemult mai bun pan la sfarşitul zilei. Cateva s pt mani mai tarziu, l-am intalnit din nou peă ă ă ă

Pedro. Da, avea zambetul lui de inving tor dintotdeauna şi o atitudine excelent . Vesteaă ă bun era c to i membrii familiei sale erau in via . Vestea proast era c in urmaă ă ţ ţă ă ă inunda iilor pierduserţ ă tot ce avuseser şi locuiau intr-un ad post. Apa curat era extremă ă ă de rar . Bolile se r spandeau rapid. Eu nu pot nici m car s imi imaginez cum ar fi s pierdă ă ă ă ă tot ce am şi s incep de la zero, in special in aceste condi ii dificile. Tu po i? Nu e nicioă ţ ţ indoial , Pedro ar avea toate motivele s se plang de ghinionul familiei sale. Dar nu o face.ă ă ă işi d seama c a se plange ar insemna doar o groaznic pierdere de timp şi energie. i iă ă ă ţ mul umesc, Pedro, pentru c ne-ai adus aminte tuturor c nu lament rile reprezintţ ă ă ă ă r spunsul la provoc rile vie ii.ă ă ţ

Priveşte lucrurile in perspectiv !ăReflecteaz ă la binecuvant rile prezente, acelea din care orice om are din belşug; nu laă necazurile trecute, acelea din care orice om a avut m car o parte.ă CHARLES DICKENS

Mai exist o lec ie valoroas pe care o putemă ţ ă inv a de la Pedro: cat de important este s - iăţ ă ţ p strezi perspectiva de ansamblu asupra lucrurilor. De-a lungul anilor, am observat că ă acelora care se plang le lipseşte perspectiva şi au tendin a s exagereze propor iaţ ă ţ problemelor lor. Persoanele optimiste... persoanele cu o atitudine excelent ... sunt inclinateă



s aib un sim al lucrurilor cu adev rat importante in via . Orice dic ionar defineşteă ă ţ ă ţă ţ perspectiva ca fiind „capacitatea de a sesiza corecta rela ionare dintre lucruri sau relativaţ lor importan ". Gandeşte-te la persoanele pe care le cunoşti. Ai cumva vreun prieten careţă şi-a ieşit din s rite pentru c a avut o pan de cauciuc? Cunoşti persoane care şi-au r cită ă ă ă rela iile cu rudele apropiate din cauza modului in care au fost aşezate la o nunt ? Esteţ ă evident c aceşti oameni nu mai pot sesiza „importan a relativ " a lucrurilor! Cred că ţ ă ă putem s inv m cu to ii o lec ie important de la Eddie Rickenbacker, care a plutit ină ăţă ţ ţ ă deriv pe o plut de salvare timp de 21 de zile, pierdut f r speran in Pacific. După ă ă ă ţă ă

aceast incercare, Rickenbacker a spus: „ă Dac ave i atata ap proasp t cat dori i s be iă ţ ă ă ă ă ţ ă ţ şi atata mancare cat vre i s manca i, ar trebui s nu v plange i niciodat de nimic."ă ţ ă ţ ă ă ţ ă

Aş vrea s v imp rt şesc cateva dintreă ă ă ă lucrurile pentru care sunt eu recunosc tor:ă1. Sunt s n tos.ă ă2. Dolores este s n toas .ă ă ă3. Avem propria noastr cas .ă ă4. Avem suficient mancare şi ap de b ut.ă ă ă5. Locuim in Statele Unite şi suntem liberi.6. Îmi place munca pe care o fac.7. Pot s c l toresc şi s intalnesc oameni fascinan i.ă ă ă ă ţ8. Am mul i prieteni loiali.ţ

9. Rela ia mea cu Dumnezeu imi d putere.ţ ă

Aceast list con ine doar o parte dintreă ă ţ lucrurile cu care m simt binecuvantat. Dar ştii ceă mi se intampl ? Chiar şi cu toate aceste lucruri minunate, mi se mai intampl uneori să ă ă consider c unele mi se cuvin! Dar am inv at s redescop r imediat aceste binecuvant ri...ă ăţ ă ă ă iar acest fapt imi imbun t eşte atitudinea şi m readuce la conduita cuvenit . Aşadar, careă ăţ ă ă sunt lucrurile de care te-ai plans in ultima vreme? Sunt ele intr-adev r chestiuni „de via şiă ţă de moarte"? Data viitoare cand eşti tentat s te tanguieşti in leg tur cu problemele tale, iaă ă ă un pix şi o foaie de hartie şi incepe s notezi toate motivele pentru care te sim iă ţ recunosc tor! Este, cu siguran , mult mai bine decat s te plangi!ă ţă ă

Fii o surs de vesti bune!ăDac eşti cu totul absorbit de tine insu i, eşti cam absent!ă ţ K ATE HALVERSON

Nu i i sugerez s te relaxezi şi s ignori toateţ ă ă problemele din via a ta. Totuşi, decat s teţ ă plangi, este mult mai bine s i i concentrezi aten ia şi energia asupra acelor paşi pe care iiă ţ ţ po i intreprinde pentru a- i rezolva sau, cel pu in, a- i ameliora problema. S presupunemţ ţ ţ ţ ă c te sim i ceva mai obosit in ultima vreme. In loc s le spui tuturor cat de ingrozitor teă ţ ă sim i, f un efort s faci mişcare intr-un mod mai constant sau s te culci mai devreme.ţ ă ă ă

S recapitul m:ă ă Plangerile te afecteaz negativ in trei moduri. In primul rand, nimeni nuă vrea s aud veşti negative despre s n tatea ta sau despre alte probleme. In al doileaă ă ă ă rand, plangerile i i m resc disconfortul şi durerea. Aşadar, de ce s te gandeşti mereu laţ ă ă

acele amintiri negative, dureroase? In al treilea rand, plangandu-te tot timpul nu vei reuşinimic şi vei fi distras de la ac iunile constructive pe care le-ai putea intreprinde pentru a- iţ ţ imbun t i situa ia. Se spune c 90% dintre oameni nu vor s aud de problemele tale... iară ăţ ţ ă ă ă ceilal i 10% sunt bucuroşi c te confrun i cu ele! Cu to ii putem s ne plangem mai pu in.ţ ă ţ ţ ă ţ V propun ca de acum inainte s ne facem o favoare, atat nou , cat şi celorlal i, şi să ă ă ţ ă purt m conversa ii mai vesele.ă ţ Este o adev rat bucurie s ai in jur persoaneă ă ă care nu se plang prea mult (şi care vorbesc

pozitiv). Hot r şte-te s te al turi acestui grup, iar oamenii nu vor mai traversa strada candă ă ă ă vor vedea c te apropii!ă

PARTEA a III-a

Divinitatea ii ajută pe cei care ac ioneazţ ă



Nimic nu se intampl de la sine. Ceeaă ce- i doreşti va veni la tine atunci cand vei in elege ţ ţ c tu eşti acela care trebuie s determine lucrurile s - i r sar in cale, prin propria- iă ă ă ţ ă ă ţ str duin .ă ţă BEN STEIN

LEC IA NRŢ . 9ASOCIAZ -TE CU PERSOANEĂ POZITIVE!O oglind reflect imaginea unui om, insă ă ă genul de prieteni pe care şi-i alege reflect cumă este el cu adev rat.ă Biblia, Pilde

In timpul liceului, Mike a petrecut foarte mult timp cu un grup de prieteni din cartier.Conform spuselor lui Mike, acestora le pl cea s stea, pur şi simplu, in fa a por ii şi să ă ţ ţ ă urm reasc maşinile care treceau. Nu aveau nici scopuri, nici visuri. Erau intotdeaunaă ă negativişti. De fiecare dat cand Mike sugera ca ei s incerce ceva nou, ceilal i ilă ă ţ descurajau. ii spuneau despre orice lucru c „Este prostesc" sau „Nu este cool". Mike işiă petrecea timpul cu ei pentru a putea face parte in continuare din grup. La colegiu, Mike aintalnit in continuare oameni negativişti. Dar a intalnit şi oameni pozitivi... care voiau să inve e...care voiau s aib reuşite. Mike s-a hot r t s işi petreac timpul cu oameniiţ ă ă ă ă ă ă pozitivi. Aproape imediat, a inceput s se simt mult mai bine cu el insuşi. Şi-a construit oă ă atitudine pozitiv . A inceput s işi stabileasc scopuri. Mike are acum propria lui companieă ă ă de produc ie video, care se bucur de succes şi o familie minunat , işi indeplineşte, unulţ ă ă

cate unul, fiecare scop pe care şi 1-a propus. Cand l-am intrebat ce s-a intamplat cuprietenii s i din liceu, mi-a r spuns: „Locuiesc in continuare in acelaşi cartier. Sunt ină ă continuare negativişti. Şi in continuare nu fac nimic cu vie ile lor!" Mike a ad ugat: „ţ ă Nu aş fiajuns niciodat acolo unde sunt acum dac aş fi continuat s imi petrec timpul cu ei. Aş fiă ă ă fost şi acum la col ul magazinului, jucand pinball." ţ Povestea lui Mike este o dovadă elocvent despre influen a pe care o exercit ceilal i asupra vie ilor noastre. Uneori neă ţ ă ţ ţ obişnuim s petrecem timpul cu anumi i oameni şi nu ne gandim atunci la consecin e. Aiă ţ ţ auzit vreodat expresia: „ă Spune-mi cu cine te aduni ca s - i spun cine eşti"?ă ţ Aceast zicală ă este foarte in eleapt . Te-ai gandit vreodat la felul in care acest principiu i-a influen at şiţ ă ă ţ ţ modelat via a? Gandeşte-te la perioada copil riei şi adolescen ei tale. i i aduci aminte catţ ă ţ ţ de preocupa i erau p rin ii t i in leg tur cu prietenii cu care ieşeai in oraş? Mama sau tataţ ă ţ ă ă ă

voiau s ne cunoasc prietenii şi s afle diverse am nunte despre ei. De ce? Pentru că ă ă ă ă p rin ii noştri ştiau c vom fi influen a i foarte mult de prietenii noştri... c vom aveaă ţ ă ţ ţ ă tendin a de a imprumuta o parte dintre obiceiurile lor... şi c probabil vom face ceea ce facţ ă şi ei. P rin ii noştri aveau dreptate s fie ingrijora i. Şi sunt convins c , dac ai copii, şi tuă ţ ă ţ ă ă eşti foarte atent la prietenii pe care şi-i aleg din cauza impactului pe care aceşti tineri il voravea asupra copiilor t i.ă

Persoane toxice şi persoane beneficeDevenim parte a ceea ce ne înconjoar .ă ANONIM

În literatura de ast zi, se folosesc expresiile „persoaneă toxice" şi „persoane benefice". Aşacum este de aşteptat, persoanele toxice sunt cele care se gandesc intotdeauna la aspectelenegative. Dic ionarele definesc cuvantul „toxic" ca fiind „otr vitor"; persoanele toxice işiţ ă

vars continuu otrava verbal . În contrast, defini ia din dic ionar a cuvantului „benefic" esteă ă ţ ţ „a ajuta la creşterea a..." Persoanele benefice sunt pozitive şi te sprijin . i i schimb in bineă ţ ă starea de spirit şi sunt o companie foarte pl cut . Oamenii toxici vor incerca mereu s teă ă ă coboare la nivelul lor. Te impov reaz cu toate lucrurile pe care nu le po i face şi cu toateă ă ţ lucrurile imposibile. Te plictisesc cu remarci negative despre economia in declin, despreproblemele din via a lor, despre problemele cu care te vei confrunta in curand şi despreţ perspectivele sumbre ale viitorului. Dac eşti norocos, este posibil s i i vorbeasc şi despreă ă ţ ă durerile şi afec iunile lor. Dup ce le ascul i pe aceste persoane toxice, te sim i epuizat şiţ ă ţ ţ f r energie. Oratorul motivational Les Brown le numeşte pe aceste persoane „Ucig torii deă ă ă vise". Psihologul Jack Canfield le descrie ca fiind „vampirii energiei" pentru c i i sec tuiescă ţ ă toat energia pozitiv din tine. Aflandu-te impreun cu o astfel de persoan , ai sim ită ă ă ă ţ vreodat cum i i lua energia? Cred c fiecare dintre noi a experimentat aceast situa ie deă ţ ă ă ţ multe ori. Un lucru este sigur: dac i i vei petrece timpul cu persoane toxice, mesajele loră ţ negative te vor pune la p mant. Pe de alt parte, cum te sim i cand eşti în preajma unoră ă ţ persoane pozitive, entuziaste, gata s te sprijine? Eşti plin de energie şi inspirat. Oameniiă pozitivi sunt, intr-dev r, uimitori. Arat de parc ar avea o energie pozitiv ce luminează ă ă ă ă inc perea. Cand eşti lang ei, i i insuşeşti aceast atitudine, te sim i mai puternic şi i iă ă ţ ă ţ ţ urm reşti propriile scopuri cu mai mult tenacitate. Cand m gandesc la persoane pozitive,ă ă ă



imi apare imediat in fa a ochilor imaginea prietenului meu, John Lisicich. De fiecare datţ ă cand vorbesc cu John, m simt preg tit s cuceresc lumea. John este pur şi simplu cea maiă ă ă optimist persoan pe care ai putea-o intalni vreodat . Îmi place s cred c şi eu sunt oă ă ă ă ă persoan optimist . Pe o scar de la 1 la 10,10 fiind valoarea cea mai ridicat , mi-aş daă ă ă ă probabil 9,5. Lui John Lisicich i-aş da 14! El este cu adev rat special. Este intotdeaunaă optimist, intotdeauna entuziast. Şi ii ajut extraordinar de mult pe to i cei care il intalnesc.ă ţ Atitudinea lui ii inspir pe oameni s realizeze lucruri m re e! in elegi cum i se poateă ă ă ţ ţ ţ imbun t i atitudinea, avand un prieten ca John?ă ăţ

Cantecele stupide de la radioSunt sigur c i s-a intamplat şi ie deă ţ ţ multe ori. Auzi un cantec la radio şi i i spui: „Ceţ cantec ridicol." in cursul aceleiaşi zile, mai auzi inc o dat cantecul. in urm toarea zi, auziă ă ă cantecul de mai multe ori. Pe m sur ce cantecul urc in topuri, nu reuşeşti s mai scapi deă ă ă ă el. Vreo s pt man il auzi de cateva ori zi de zi. Apoi se intampl ceva incredibil. Eşti la tineă ă ă ă acas şi dintr-odat incepi s fredonezi cantecu acela.ă ă ă Adev rul este c atunci cand auziă ă ceva tot timpul, p strezi acel lucru permanent in minte. Şi ştii foarte bine c odat ceă ă ă cantecul işi pierde din popularitate... şi nu mai este difuzat atat de frecvent la radio... veitinde s te gandeşti la el (şi s il fredonezi) mult mai rar. Aceast lec ie este extrem deă ă ă ţ important . Mintea tinde s se gandeasc la ceea ce i se repet neină ă ă ă cetat. Din p cate,ă mintea nu face deosebirea intre mesajele care ne sunt utile şi cele care ne d uneaz . Dacă ă ă

vom auzi un lucru suficient de des, vom avea tendin a de a-1 crede... şi de a ac iona inţ ţ conformitate cu el. Aşa cum un cantec repetat de multe ori ne face s ne gandim la el,ă gandurile frecvente despre succes ne vor determina s ne gandim la succes!ăAşadar, dac ne vom umple mintea cu mesaje pozitive, vom deveni persoane pozitive şi neă vom indrepta cu mai mult curaj c tre indeplinirea scopurilor noastre. Cu cat primim maiă multe mesaje pozitive, cu atat e mai bine. Dar de unde le putem ob ine? O metod esteţ ă aceea de a citi c r i de dezvoltare personal . Felicit ri... pentru c exact asta faci acum! ină ţ ă ă ă plus, putem asculta casete motiva ionale şi s ne petrecem cat mai mult timp impreun cuţ ă ă oameni pozitivi.

Teoria buretelui

Am inv at mult despre atitudine şiăţ despre cat de important este s fiu inconjurat deă oameni pozitivi de la prietenul meu, Glen „Smokey3" Stover. Smokey a lucrat in domeniulvanz rilor din industria funerar timp de 45 de ani. Deşi aceast activitate poate p reaă ă ă ă morbid , Smokey este un generator de sentimente pozitive! M simt grozav de deloc cuă ă aceşti oameni. Sun dur, nu-i aşa? in definitiv, ceea ce i i sugerez este s i i limitezi sauă ţ ă ţ chiar s renun i la leg tura cu prieteni foarte vechi. Cand le spun asta oamenilor laă ţ ă seminariile mele, intotdeauna cineva ridic mana şi imi spune c sunt rece sau nep s tor.ă ă ă ă Persoana respectiv spune de fiecare dat cand vorbesc cu el la telefon. Smokey mi-aă ă explicat c fiin ele umane sunt precum bure ii: noi „absorbim" tot ce ne spun persoaneleă ţ ţ din jurul nostru. Aşadar, dac ne petrecem timpul cu o persoan negativist , ii vom absorbiă ă ă negativitatea şi aceasta ne va afecta atitudinea. Desigur, şi opusul acestei situa ii esteţ adev rat. Cand ne petrecem timpul al turi de persoane pozitive, absorbim energie pozitiv .ă ă ă

Ne obicei: „Nu ar trebui s ne ajut m prietenii negativişti in loc s -i abandon m?" sim imă ă ă ă ţ mai bine... şi avem rezultate mai bune. L-am intrebat odat pe Smokey: „Ce faci atunciă cand stai de vorb cu o persoan negativist ?" Mi-a r spuns: „Plec cat mai repede de langă ă ă ă ă acea persoan . ii spun ceva de genul:ă ≪Mi-a părut bine s te v d, Charlieă ă ≫ şi m indreptă spre altcineva." Apoi l-am intrebat: „Ai avut vreodat vreun prieten negativist?" Mi-aă r spuns: „Nu prea mult timp." Bravo, Smokey!ă

Evalueaz - i prieteniile!ă ţOare lucrurile din jur te ajut s ai succes — sau te trag inapoi?ă ă W. CLEMENT STONE TRECE

Este extrem de important s i iă ţ evaluezi din cand in cand rela iile de prietenie, chiar şi peţ cele mai vechi. Crede-m , acest aspect nu este unul minor. Cei care i i ocup timpul au ună ţ ă

impact important asupra celei mai pre ioase averi —ţ mintea ta! Te înconjori de prieteninegativişti şi i i petreci cu ei o parte important a timpului t u ? Dac da, te voi ruga s teţ ă ă ă ă gandeşti la posibilitatea de a- i petrece mai putin timp sau chiar deloc. Eşti liber s faciţ ă orice crezi c este mai bine şi fiecare situa ie trebuie analizat luand in considerare dateleă ţ ă sale unice. Totuşi, am descoperit c , in cele mai multe cazuri, faptul c i i petreci timpul cuă ă ţ

3 „Fum torul". (N.ă trad.)



aceşti prieteni negativişti nu ii ajut — şi nu te ajut nici pe tine! Fiecare are de pierdut,ă ă pentru c majoritatea persoanelor negativiste nu vor s se schimbe. Ei vor doar ca cinevaă ă s le asculte lament rile. Dac i i doreşti s i i petreci timpul cu prieteni negativişti, ar fiă ă ă ţ ă ţ bine s te intrebi: „De ce aleg s fiu in preajma acestor oameni?" Conştient sau inconştient,ă ă se poate s alegi s r mai in urm şi s faci mai pu in decat eşti capabil. Apropo, cred că ă ă ă ă ţ ă este un lucru extraordinar s incerci s aju i pe cineva s işi infrang negativitatea. Dară ă ţ ă ă dac ai incercat acest lucru timp de ca iva ani... şi nu ai ajuns nic ieri... poate c ar fi cazulă ţ ă ă s mergi mai departe! Vreau s clarific un aspect important. Nu consider c oameniiă ă ă

negativişti sunt mai pu in valoroşi decat al i oameni. Spun c faptul de a- i petrece timpulţ ţ ă ţ cu oameni negativişti are anumite consecin e. Care sunt acestea? Vei fi mai pu in fericit şiţ ţ vei avea mai pu in succes decat ai putea avea.ţ

Rude toxiceCe faci in cazul in care ai rude toxice? Aceast problem este extrem de delicat . Î iă ă ă ţ sugerez s nu le intorci spatele membrilor familiei. Leg turile de familie sunt pre ioase şiă ă ţ cred c trebuie s faci tot ce depinde de tine pentru a men ine rela ii de familieă ă ţ ţ armonioase. Chiar şi aşa, i i recomand s i i controlezi rela iile cu rudele toxice pentru aţ ă ţ ţ reduce impactul pe care il au asupra ta. Nu ii abandonezi şi nici nu refuzi s vorbeşti cu ei,ă dar e bine să i i limitezi ţ interac iunea cu asemenea rude. De exemplu, dac ai rudeţ ă negativiste, i i sugerez s nu le suni de cateva ori pe zi dac ştii c te vor deprima sau i iţ ă ă ă ţ

vor critica fiecare mişcare. Ce beneficiu ai putea ob ine din asta? Suntem bombarda iţ ţ oricum cu destul negativitate — este suficient s deschizi radioul sau televizorul sau să ă ă citeşti un ziar. Avem oare nevoie ca pan şi rudele noastre s ne aduc veşti negative? Nuă ă ă cred!Iat şi o alt sugestie care va func iona la fel de bine, indiferent dac stai de vorb cu ună ă ţ ă ă prieten sau cu o rud . Atunci cand discu ia se indreapt spre un subiect negativ, rezistă ţ ă ă tenta iei de a o acuza pe persoana respectiv de negativism. De regul , o asemeneaţ ă ă reac ie va inr ut i lucrurile. Mai degrab ghideaz delicat conversa ia c tre o temţ ă ăţ ă ă ţ ă ă pozitiv . ine minte c nu i i cer s i i renegi rudele sau s te sustragi de la indatoririleă Ţ ă ţ ă ţ ă familiale. Trebuie doar s i i limitezi contactul cu rudele negativiste pentru a nu fi coborat laă ţ nivelul lor!

Persoanele pozitive de la serviciuin fiecare organiza ie lucreaz ca ivaţ ă ţ oameni negativişti. Şi uneori trebuie s interac ioneziă ţ şi s lucrezi al turi de ei. Dar nu i i petrece prea mult timp cu aceşti profe i ai triste ii şi aiă ă ţ ţ ţ proastei dispozi ii. De exemplu, dac iei masa frecvent cu oameni negativişti, nu mai luaţ ă masa cu ei! Tot ce fac ei este s i i umple mintea cu negativitate. Nu i i vei putea folosiă ţ ţ poten ialul maxim dac le vei permite acestor oameni s işi verse bagajul emo ionalţ ă ă ţ negativ in mintea ta. Nu este necesar s fii nepoliticos sau s le spui toate acestea. Ară ă trebui s g seşti o variant diplomatic de a te distan a de acest grup „otr vitor". ină ă ă ă ţ ă schimb, ac ioneaz . Fii proactiv. M nanc la propriul birou... invit un client la pranz... sauţ ă ă ă ă aşaz -te la o alt mas in cantin . F tot ce este necesar pentru ca pranzul s fie oă ă ă ă ă ă

experienţă pozitiv .ă Po i s fii sigur c persoanele pozitive sunt bine venite in oriceţ ă ă organiza ie... iar persoanele negativiste işi pericliteaz şansele de a avansa. Problemaţ ă angaja ilor negativişti a devenit foarte spinoas in ultima perioad ; am primit de curandţ ă ă prin poşt o broşur care promova un seminar de o zi intitulat „ă ă Cum s concediezi in modă legal angaja ii care au o problem de atitudine" ţ ă Comunitatea de afaceri şi-a dat seama c ,ă atunci cand este vorba despre productivitatea la locul de munc ,ă atitudinea este totull

Alege- i prietenii cu grij !ţ ăPrietenii buni sunt un izvor de s n tate.ă ă DR. IRWIN SARASON

Am spus-o inc de la inceputul acestuiă capitol — „Spune-mi cu cine te aduni ca s - i spună ţ

cine eşti." Dac i i doreşti cu adev rat s primeşti o m rire de salariu sau s fii promovat...ă ţ ă ă ă ă s ai succes in desf şurarea propriei afaceri... sau s devii un om mai bun, atunci trebuie să ă ă ă incepi s te asociezi cu persoane care te pot ajuta s progresezi. Pe m sur ce te vei asociaă ă ă ă cu persoane benefice, te vei sim i mai bine cu tine insu i şi i i vei rec p ta energia necesarţ ţ ţ ă ă ă pentru a- i atinge scopurile. Vei deveni o persoan cu atitudine mai optimist — genul deţ ă ă persoan impreun cu care toat lumea işi doreşte s fie. Candva credeam c esteă ă ă ă ă



important s te asociezi cu persoane pozitive şi s i i limitezi rela iile cu cele negative.ă ă ţ ţ Acum cred c acest lucru esteă esen ial ţ dac i i doreşti s realizezi cat mai multe şi s fii ună ţ ă ă om fericit. Aşadar, inconjoar -te de persoane pozitive, benefice — ele te vor ajuta s urci peă ă scara succesului.

LEC IA NR.Ţ 10INFRUNT -TIĂ TEMERILE SI DEZVOLT -TE!Ă

F acel lucru de care i iă ţ este fric şi frica va pieri cu siguran .ă ţă RALPH

WALDO

EMERSON

In timp ce il ascultam pe oratorul motivational Gil Eagles, nu ştiam c o singur propozi ieă ă ţ urma s imi schimbe via a. Gil Eagles a sus inut o prezentare extraordinar in acea zi. Aveaă ţ ţ ă multe lucruri valoroase de spus. Dar o anumit fraz , un adev rat giuvaier, ieşea ină ă ă eviden . Iat ce a spus:ţă ă „Dac doreşti s ai succes, trebuie s fii dispus s te sim iă ă ă ă ţ stanjenit." Nu voi uita niciodat aceste cuvinte. Iar Gil a avut dreptate pe deplin. Pentru a- iă ţ atinge obiectivele şi a- i atinge poten ialul maxim, trebuie s fi dispus s te sim iţ ţ ă ă ţ stanjenit — s faci lucruri de care i-e team . Aşa i i vei dezvolta poten ialul! Sun atat de simplu,ă ţ ă ţ ţ ă nu-i aşa? Şi totuşi, ce fac cei mai mul i oameni atunci cand se confrunt cu o situa ieţ ă ţ infricoş toare sau cu o activitate nou ? Se retrag din cauza fricii. Nu ac ioneaz . Ştiu asta...ă ă ţ ă pentru c şi eu am f cut acelaşi lucru in primii 30 de ani din via . Şi pot s i i spun f r să ă ţă ă ţ ă ă ă

ezit c este o strategie sortit eşecului. Arat -mi o persoan de succes şi i i voi ar ta oă ă ă ă ţ ă persoan care d piept cu temerile sale şi ac ioneaz !ă ă ţ ă

S ne analiz m temerileă ăi-a fost vreodat fric sau ai fost ingrijoratŢ ă ă inainte de a incepe o activitate nou sauă

provocatoare? Te-a oprit vreodat frica s ac ionezi? Sunt convins c ai fost paralizat deă ă ţ ă fric intr-un moment sau altul din via a ta. Ştiu c eu am fost. Este un lucru absolut firesc.ă ţ ă Fiecare persoan are un prag al fricii diferit. Ceea ce o insp imant de moarte pe o anumită ă ă ă persoan poate avea un impact minimal asupra altcuiva. De exemplu, pentru unii, a vorbiă in public sau a incepe o afacere nou este un motiv de panic . Altora le poate fi fric să ă ă ă cear indica ii... sau s invite pe cineva in oraş. Indiferent cat de prosteşti sau de triviale iă ţ ă ţ se par temerile tale, acest capitol i i este dedicat. Cand vorbesc despre fric , nu m refer laţ ă ă riscurile fizice, in urma c rora te po i r ni sau i i pot pune s n tatea in pericol, cum ar fiă ţ ă ţ ă ă cufund rile de pe tancile din Acapulco sauă bungee jumping-ul. M ingrozesc toate acesteă lucruri şi nu inten ionez s le incerc. M refer la acele provoc ri care te impiedic sţ ă ă ă ă ă inaintezi din punct de vedere personal şi profesional. Acestea sunt lucrurile care teingrozesc, dar despre care ştii c i i sunt necesare pentru a ob ine ce i i doreşti de la via .ă ţ ţ ţ ţă

Zona de confortNu trebuie s i iă ţ fie fric de nimic in via . Trebuie numai s in elegi.ă ţă ă ţ М АЙЕ CURIE

Cand eşti cuprins de fric şi nelinişte, i seă ţ intampl astfel deoarece ai ieşit dină zona ta deconfort. S acord m pu in timp acestui concept şi modului in care el i i influen ează ă ţ ţ ţ ă

succesul şi dezvoltarea propriului poten ial. Fiecare dintre noi are o zon de confort, o zonţ ă ă a comportamentului care ne este familiar şi in care ne sim im confortabil şi in siguran .ă ţ ţă Gandeşte-te la zona ta de confort ca fiind interiorul unui cerc. X (ingrozit) >C (uşor tem tor)ă Activit ile şi situa iile din interiorul cercului sunt nepericuloase şi familiare. Simt activit iăţ ţ ăţ de rutin , care fac parte din via a ta de fiecare zi — simt lucrurile pe care le po i face f ră ţ ţ ă ă s transpiri. in aceast categorie intr conversa iile cu prietenii sau cu colegii şiă ă ă ţ completarea a tot felul de hartii la serviciu. Totuşi, uneori eşti confruntat cu experien e sauţ cu provoc ri aflateă in afara zonei tale de confort. Acestea sunt reprezentate de „X"-uriledin figura de mai sus. Cu cat un „X" este mai departe de cerc, cu atat i i va fi mai fric sţ ă ă participi la acea activitate. Cand eşti confruntat cu ceva din afara zonei tale de confort,devii imediat nervos. Palmele i i transpir şi inima i i bate mai tare. incepi s te intrebi:ţ ă ţ ă„Voi reuşi s m descurc?" „Vor rade ceilal i de mine?" „Ce vor spune rudele şi prieteniiă ă ţ

mei?" Cand te ui i la diagrama de mai sus, ce reprezint pentru tine „X"-ul? Cu alte cuvinte,ţ ă ce team te impiedic s ajungi la nivelul urm tor de succes sau de implinire din via a ta?ă ă ă ă ţ Este vorba de teama de a aborda clien i noi? Este vorba de teama de a- i schimba cariera?ţ ţ Este vorba de teama de a- i dezvolta noi abilit i. Este vorba de teama de a te reintoarce laţ ăţ şcoal ? Este vorba de teama de a le spune celorlal i la ce te gandeşti? Este vorba deă ţ teama de a vorbi in public? Orice ar reprezenta acel „X" pentru tine, fii cinstit şi recunoaşte.



Eu cred c mii, dac nu chiar milioane de oameni se tem exact de acelaşi lucru ca şi tine!ă ă S analiz m acum de ce anume se tem cel mai mult oamenii.ă ă

Cele mai des intalnite temeriÎn timpul celor mai multe prezent ri pe care le sus in, le ofer persoanelor din audien foiă ţ ţă de hartie şi le rog s noteze, anonim, temerile care ii impiedic s se dezvolte din punct deă ă ă vedere profesional şi personal. Apoi strang aceste foi şi le citesc cu voce tare. Ce crezi că scriu oamenii pe acele foi? in cele mai multe cazuri, indiferent de profesia sau de zona din

care provine auditoriul, oamenii dau mereau aceleaşi r spunsuri. Acestea sunt catevaă dintre cele mai des intalnite temeri pe care şi le identific :ă

1.S vorbeasc in public sau s sus in prezent ri.ă ă ă ţ ă ă in fiecare grup, aceast team esteă ă intotdeauna cea mai pregnant . Cei maimul i oameni sunt ingrozi i s vorbeasc in fa aă ţ ţ ă ă ţ altor oameni.

2.S aud cuvantul „NU" sau s le fie respinse ideile.ă ă ă Acest r spuns este frecvent printre ceiă care lucreaz in domeniul vanz rilor, in special printre aceia care dau telefoane unoră ă persoane necunoscute.

3.S işi schimbe serviciul sau s işi inceap propria afacere.ă ă ă De-a lungul anilor, am observat

c din ce in ce mai mul i oameni men ioneaz aceast team . Exist foarte mul i angaja iă ţ ţ ă ă ă ă ţ ţ nemul umi i in America zilelor noastre şi ei işi doresc un mediu de lucru mai plin deţ ţ satisfac ii... dar se tem s fac ceva in leg tur cu asta!ţ ă ă ă ă4.S le dea managerilor sau directorilor „veşti negative" (ce nu vor managerii şi directoriiă s aud ).ă ă Aceast team se explic de la sine.ă ă ă

5.S vorbeasc cu persoane din pozi ii ierarhice superioare.ă ă ţ Mul i angaja i noi dintr-oţ ţ companie şi chiar manageri sunt ingrozi i s vorbeasc cu directorii. Ei ezit s vorbeascţ ă ă ă ă ă chiar şi despre lucruri lipsite de importan cu preşedintele sau cu directorul executiv alţă organiza iei, de fric s nu spun lucruri stupide.ţ ă ă ă

6.S aib eşecuriă ă . Aceştia sunt cei care nu vor incerca ceva nou de fric s nu eşueze. (Vomă ă vorbi despre acest lucru mai pe larg in Lec ia nr. 11.) Ei bine, te surprinde vreuna dintreţ temerile de pe list ? i i este fric de vreuna dintre aceste situa ii? i-a fost? Adev rul esteă ţ ă ţ Ţ ă c majoritatea copleşitoare a oamenilor a avut aceste temeri la un moment dat in via . Iară ţă dac tu ai alte temeri, care nu se afl pe aceast list , nu te ingrijora. Eşti mai puternică ă ă ă decat oricare dintre temerile tale... şi po i ţ s le dep şeşti!ă ă

„Beneficiul" de a intoarce spatele propriilor temeriCand sunt confrunta i cu un evenimentţ ingrijor tor, cei mai mul i oameni se retrag pentru aă ţ evita teama şi neliniştea. Eu aşa procedam. intorcandu-le spatele, te eliberezi de teama şide neliniştea rezultate din continuarea respectivei activit i. De exemplu, dac cineva teăţ ă roag s faci o prezentare in cadrul companiei şi tu refuzi, vei evita nop ile de nesomn, ină ă ţ

care te-ai fi ingrijorat in leg tur cu prezentarea... şi nervozitatea pe care ai fiă ă experimentat-o in zilele de dinaintea prezent rii. De fapt, am descoperit c retr gandu-te,ă ă ă ob ii un singur beneficiu — evitarea pentru moment a anxiet ii. Gandeşte-te la asta unţ ăţ moment. Po i s aduci ca exemplu şi alte beneficii pe care le ob in oamenii atunci candţ ă ţ refuz s se confrunte cu propriile temeri? Am adresat aceast intrebare la mii de persoaneă ă ă şi nimeni nu a g sit un beneficiu in plus. Explica ia este simpl — nu mai exist altă ţ ă ă beneficiu!

Pre ul pe care il pl teştiţ ăAcum vreau s te gandeşti la pre ul pe care ilă ţ pl teşti pentru c te retragi din fa a temeriloră ă ţ care i i impiedic dezvoltarea. Iat ce se intampl :ţ ă ă ă Respectul de sine scade. Te sim i lipsit ţ de putere şi frustrat. Î i sabotezi succesul. Duci o via plictisitoare, lipsit de evenimente. ţ ţă ăMerit s pl teşti acest pre ca s evi i peă ă ă ţ ă ţ termen scurt teama şi neliniştea? Cei mai mul iţ dintre noi sunt dispuşi s pl teasc acest pre scump, numai pentru a evita disconfortulă ă ă ţ temporar şi posibila ridiculizare din partea celorlal i. Crede-m c este o reac ie completţ ă ă ţ lipsit de logic ! Pe termen lung, retragerea nu este cea mai bun abordare a problemei.ă ă ă Nu vei avea niciodat succes pe deplin şi nici nu i i vei dezvolta capacit ile la nivelulă ţ ăţ maxim dac nu vei fi dispus s te confrun i cu temerile tale.ă ă ţ



Strategia mea din liceuCel care-şi pierde averea pierde mult; cel care pierde un prieten pierde şi mai mult; dar celcare-şi pierde curajul pierde tot. MIGUEL DE CERVANTES

În liceu, eram timid şi nu aveam o p rere prea bun despre mine. Dar nu am fost niciodată ă ă respins cand am invitat pe cineva la o intalnire. Dac te-ai uita acum la mine, probabil că ă te-ai gandi: „Nu arat r u, dar cu siguran nu este Tom Cruise." Strategia mea era simpl .ă ă ţă ă

Nu invitam niciodat pe cineva la o intalnire.ă Nu inten ionam s -i permit cuiva s mţ ă ă ă resping . Şi ce am realizat? M sim eam ingrozitor. Ştiam c nu aveam suficient incredereă ă ţ ă ă in mine. M sim eam lipsit de putere şi, dup cum i i po i imagina, nu aveam o agendă ţ ă ţ ţ ă social plin . Imi sabotam propriul succes! Pentru c am refuzat s -mi infrunt teama, amă ă ă ă fost ignorat, in timp ce aproape to i prietenii şi colegii mei mergeau la intalniri. Cum creziţ c m sim eam?ă ă ţ Groaznic, aşa cum te aşteptai. in caz c te intrebi, i i pot r spunde c amă ţ ă ă avut cateva intalniri in acea perioad a vie ii mele, dar numai dup ce mi le aranjaser alteă ţ ă ă persoane. Nu inten ionam s -i permit nim nui s -mi spun „NU". De fapt, imi spuneamţ ă ă ă ă „NU" chiar eu. in elegi acum c strategia mea de a intoarce spatele propriilor mele temeri aţ ă func ionat impotriva mea? Este adev rat c vreo cateva dintre persoanele pe care le-aş fiţ ă ă invitat in oraş poate c ar fi spus „NU". Dar şti i ceva? Nu aş fi murit din cauza asta! Aş fiă ţ putut invita pe altcineva... şi pe altcineva... şi intr-un final r spunsul pe care l-aş fi primit ară fi fost „DA". Abia in timpul colegiului am inceput s „iau lec ii" despre cum s m confruntă ţ ă ă cu aceast team de respingere. Încetul cu incetul, mi-am caştigat mai mult incredere ină ă ă mine. Iar la Facultatea de Drept am avut norocul s o intalnesc pe Dolores — şi suntemă c s tori i de 18 ani!ă ă ţ

O via nouţă ăNu sunt deloc diferit fa de tine. Am şi euţă temerile mele, aşa cum ai şi tu. Dar ştii ce v dă cand m uit in urm , la primii 30 de ani din via a mea? V d o persoan care a avut ună ă ţ ă ă oarecare succes ca avocat. Dar mai v d şi o persoan timid , nesigur , speriat şiă ă ă ă ă stangace. i se pare c aceast persoan corespunde modelului de orator motivational?Ţ ă ă ă Ceea ce mi-a schimbat via a... şi a imbun t it-o de un milion de ori... este faptul c amţ ă ăţ ă

inv at s imi infrunt temerile şi s ac ionez. Dup ani de frustr ri şi dezam giri, mi-am datăţ ă ă ţ ă ă ă seama c dac m ascundeam de temeri, nu ajungeam nic ieri şi nu aş fi ajunsă ă ă ă niciodat ă nic ieri. Cu siguran c nu mi-aş fi infruntat temerile dac nu mi-aş fi dezvoltat mai intai oă ţă ă ă atitudine pozitiv . Atitudinea de tipul „pot s fac asta" mi-a oferit impulsul necesar pentru aă ă ac iona. Atunci cand crezi c po i s faci ceva, ai curajul s mergi inainte, in ciuda temerilor.ţ ă ţ ă ă inarmat cu o atitudine minunat , am hot rat s particip activ la propria mea via şi s imiă ă ă ţă ă explorez poten ialul, deşi mi-era team . Chiar de la inceput m-am sim it mult mai bine inţ ă ţ pielea mea. imi asumasem controlul asupra propriei vie i şi mi se deschideau tot felul deţ oportunit i. Începi s in elegi ce recompense extraordinare po i primi atunci cand eştiăţ ă ţ ţ dispus s - i dezvol i o atitudine pozitiv şi s - i infrun i temerile?ă ţ ţ ă ă ţ ţ

Priveşte situa ia dintr-un alt unghi!ţDac aş putea s i i indic o modalitate de a teă ă ţ confrunta cu situa iile nepl cute f r s fiiţ ă ă ă ă incercat de team sau nelinişte, ai fi extaziat şi mi-ai r mane recunosc tor pentruă ă ă totdeauna, nu-i aşa? imi pare r u, dar nu exist o astfel de solu ie miraculoas . Nu pot s i iă ă ţ ă ă ţ inl tur temerile cu o baghet magic . Cum altfel i i po i aduna curajul s faci toate aceleă ă ă ţ ţ ă lucruri de care te temi, dar care i i sunt necesare pentru succes şi dezvoltare? Data viitoareţ cand te vei confrunta cu o situa ie de care i i este team , i i sugerez s o abordezi in modţ ţ ă ţ ă diferit. Cei mai mul i oameni incep s se gandeasc : „Nu voi reuşi s fac bine acest lucru şiţ ă ă ă ceilal i vor rade de mine sau m vor respinge." Se blocheaz cand se gandesc la cat deţ ă ă bine se vor prezenta. Din cauza acestor temeri, se hot r sc s se retrag . Deşi este bine să ă ă ă ă abordezi situa ia cu o atitudine pozitiv şi s te preg teşti cat de bine po i, nu te preocupaţ ă ă ă ţ excesiv de rezultat. Consider -te imediat un inving tor atunci cand faci primul p s şiă ă ă

intreprinzi acel lucru de care te temi. intr-adev r. Eşti un inving tor pentru simplul fapt că ă ă ai intrat in aren şi participi, indiferent de rezultat.ă

Cum s inaintezi chiar si atunci cand iti este teamă ăS presupunem c i i este fric s vorbeşti ină ă ţ ă ă public, dar i i infrun i teama şi ii prezentarea.ţ ţ ţ Din momentul in care te ridici şi vorbeşti in fa a auditoriului, eşti un inving tor. Poate cţ ă ă



genunchii şi vocea i i tremur . Nu are nicio importan . i-ai infruntat teama şi ai acceptatţ ă ţă Ţ provocarea. Meri i s primeşti felicit ri. Probabil c respectul pentru tine insu i va creşte şiţ ă ă ă ţ te vei sim i inveselit. Nu vei fi considerat cel mai bun orator din lume la prima ta incercare.ţ Şi ce dac ? S fim realişti. Nu te po i aştepta s fii un orator des varşit in timpul primei taleă ă ţ ă ă prezent ri. Ai fi un juc tor de tenis remarcabil dup prima partid ? Sau un bun inot tor deă ă ă ă ă cum ai intrat in ap ? Dezvoltarea oric rei abilit i cere timp. imi amintesc primulă ă ăţ meudiscurs motivational. Se intampla in 1988... şi presta ia mea nu a fost remarcabil ! Am inutţ ă ţ un discurs liber in fa a unui grup de agen i de vanz ri din domeniul imobiliar şi, m rturisescţ ţ ă ă

sincer, eram ingrozit. Nu puteam s -mi desprind ochii de pe noti ele pe care le aveam. Dină ţ fericire, con inutul prezent rii mele era consistent şi auditoriul a reac ionat bine. Dar amţ ă ţ avut pe parcurs un drum lung pan s m consider un orator bun. La a doua prezentare aă ă ă fost pu in mai bine. Dup aproximativ cinci prezent ri, am inceput s m uit din ce in ceţ ă ă ă ă mai pu in pe noti e... şi s dezvolt o rela ie mai strans cu auditoriul. Acum, dup 11 ani,ţ ţ ă ţ ă ă sunt un orator profesionist, care vorbeşte in fa a a mii de oameni in fiecare an pe totţ cuprinsul Statelor Unite. Dar s nu uit m c totul a inceput cu o persoan speriat , care aă ă ă ă ă inut o prezentare prea pu in impresionant in 1988.ţ ţ ă

Ea si-a urmat visulSingura modalitat e de a sc pa de este ac iunea.ă ţ JOET YE

Vreau s i i spun acum povestea unei femeiă ţ care ştie multe despre dep şirea zonei deă confort. Numele ei este Dottie Burman; timp de 32 de ani; ea a fost profesoar de limbaă englez la un liceu din New York. Totuşi, inc de cand avea 10 ani, işi dorise s lucreze ină ă ă show business. Dar nu s-a gandit niciodat serios la o astfel de carier şi a ales, in schimb,ă ă siguran a profesoratului, cu beneficiile şi salariile prea bine precizate. În timp ce lucra caţ profesoar , Dottie a inceput s scrie cantece şi s le interpreteze. Era doar ună ă ă hobby, dar aajutat-o s işi men in visul. Apoi, la sfarşitul anilor '80, Dottie s-a hot rat. Va renun a laă ţ ă ă ţ slujba de profesoar şi işi va urma noua carier de cant rea . În vara anului 1988 şi-aă ă ă ţă prezentat demisia. Atunci a inceput s se simt terorizat . Era atat de speriat s seă ă ă ă ă aventureze in necunoscut, incat şi-a retras demisia şi a revenit in inv mant. Dar cevaăţă dinl untrul lui Dottie nu a l sat ca visul ei s moar . Dup şase luni, in luna ianuarie aă ă ă ă ă anului 1989, şi-a infruntat teama inchisoarea fricii $ s"a retras din inv mant. La vremeaăţă

respectiv , Dottie avea peste 50 de ani! in 1992, Dottie şi-a creat şi şi-a prezentat propriulă spectacol. Spectacolul era bazat pe temerile ei de a-şi p r si slujba sigur de profesoară ă ă ă pentru a se aventura in show business. Î n prim vara anului 1998, Dottie, care impliniseă deja 60 de ani, şi-a publicat minunatul CD, „Sunt indr gostit de calculatorul meu", oă ă colec ie de cantece pline de umor şi de inspira ie. Ea a interpretat, de asemenea, acesteţ ţ cantece intr-un cabaret in New York in cadrul unei reviste muzicale şi continu s işiă ă prezinte programele de cantece şi poveşti originale in teatre şi cabarete... pentruorganiza ii din intreaga ar . Dottie ar fi prima care s admit faptul c tranzi ia din via a eiţ ţ ă ă ă ă ţ ţ profesional a fost plin de provoc ri şi eşecuri. A meritat oare? Dottie spune c nu a fostă ă ă ă „niciodat atat de fericit ca ". Bravo, Dottie, pentru c i-ai infruntat temerile... şi pentru că ă ă ţ ă ne-ai inspirat şi pe noi s ne urm m visurile!ă ă

Ac ioneaz pur şi simplu!ţ ă A fugi de propriile temeri este o strategie sortit eşecului.ă JEFF K ELLER

Ralph Waldo Emerson ne-a oferit cateva sfaturi simple; dac le vei urma, ele i i potă ţ transforma via a. El a spus:ţ „F acel lucru de care i i este fric şi frica va pieri cu sigurană ţ ă ţă."Ştiu c acest sfat este de bun-sim , dar anumitor oameni le este prea fric s ac ioneze.ă ţ ă ă ţ Adu i aminte de cuvintele mele de mai devreme, despre pre ul pe care trebuie s il pl teştiţ ţ ă ă cand te laşi dominat de temeri. in cele din urm , s fugi de propriile temeri este o strategieă ă sortit eşecului. i i va aduce numai frustrare şi nefericire. i i spun asta din proprieă ţ ţ experien . Nu este nimic r u in a- i fi fric . Oamenilor de succes le este fric . Diferen aţă ă ţ ă ă ţ este c oamenii de succes ac ioneaz şi merg inainte in ciuda temerilor. Pot s garantez că ţ ă ă ă

nu este intotdeauna uşor. Dar te vei sim i intotdeauna mai bine dup ce i i vei infruntaţ ă ţ temerile. in timpul ultimilor 14 ani, am avut ocazia s c l toresc pe tot cuprinsul Stateloră ă ă Unite şi in afara rii... şi s vorbesc cu mii de persoane. In tot acest timp nu am intalnit niciţă ă m car o singur persoan care s işi fi infruntat temerile... s fi ac ionat... şi s fi regretat.ă ă ă ă ă ţ ă Nici m car una! Dar am intalnită multe persoane care s -mi spun cat de mult regret c s-ă ă ă ăau retras din fa a temerilor şi şi-au l sat visurile s moar . Aşa cum spune deseori prietenulţ ă ă ă



meu Burke Hedges: „Nu fi unul dintre aceia care le permite regretelor s ia locul visurilor."ă Aşadar, extinde-te. Infrunt - i temerile şi fii dispus s i i m reşti zona de confort. „Muşchiul"ă ţ ă ţ ă curajului poate fi dezvoltat la fel ca oricare alt muşchi — prin exerci iu. Iar atunci cand veiţ intreprinde o activitate in afara zonei tale de confort de cateva ori, ştii ce se va intampla?Aceeaşi activitate devine parte integrant a zonei tale de confort! Mai exist o recompensă ă ă atunci cand eşti dispus s i i extinzi zona de confort. Invingandu i frica şi ac ionand ină ţ ţ ţ anumite domenii ale vie ii tale, vei deveni mai increz tor şi in privin a altor aspecte. Esteţ ă ţ adev rat! Pe m sur ce devin un orator mai bun, devin şi un vanz tor mai bun... un om deă ă ă ă

afaceri mai bun... un ascult tor mai bun... şi lista poate continua la nesfarşit. Po i s incerciă ţ ă s priveşti problema din toate unghiurile posibile. Dar nu i i vei dezvolta abilit ile pan laă ţ ăţ ă poten ialul maxim dac nu vei fi dispus s te sim i neconfortabil. Via a nu ii r spl teşte peţ ă ă ţ ţ ă ă cei care refuz s se expun dificult ilor şi provoc rilor. Este important s te aşezi ină ă ă ăţ ă ă postura de caştig tor — aceasta inseamn s ac ionezi in pofida fricii. Înfrunt - i temerile...ă ă ă ţ ă ţ şi vei reuşi s - i dezvol i poten ialul şi s ai parte de via a interesant şi implinit pe care oă ţ ţ ţ ă ţ ă ă meri i! Este o hot rare pe care nu o vei regreta niciodat !ţ ă ă

LEC IA NR.Ţ 11IESI IN LUME SI EŞUEAZ !ĂEşecul este singura oportunitate pentru a o lua I de la cap t intr-un mod mai inteligent.ă

HENRY FORD

Ea nu reuşise s işi pl teasc datoriile de pe cartea de credit de 26 de ani.Aflat ină ă ă ă c utarea unui serviciu, s-a mutat de 25 de ori.A fost concediat de 18 ori. A lucrat timp deă ă 26 de ani pan s reuşeasc s ob in un salariu anual de 22 000 de dolari. Uneori seă ă ă ă ţ ă hr nea cu resturi şi dormea in maşin .ă ăProbabil c te intrebi: „Dac aceast carteă ă ă este despre succes, de ce tr nc neşti intrunaă ă despre aceast femeie care a avut atat de multe eşecuri?" Î i voi spune de ce. Persoanaă ţ care a avut numai „eşecuri" şi pe care am descris-o mai sus este, de fapt, Sally JessyRaphael, gazda unui cunoscut show TV. In pofida tuturor nereuşitelor, ea a refuzat să renun e la visul ei din copil rie de a face carier in televiziune. A fost dispus s aibţ ă ă ă ă ă eşecuri... şi alte noi eşecuri... pan cand a reuşit. Sally Jessy Raphael a caştigat milioane deă dolari şi se bucur de o carier indelungat şi plin de succes in televiziune. Şi totul s-aă ă ă ă intamplat pentru c a continuat s aib o atitudine minunat , in ciuda anilor de eşecuri.ă ă ă ă

La inceputCum se poate ca cineva ca Sally Jessy Raphael s indure 26 de ani de eşecuri şi s continueă ă s mearg inainte? Dac te gandeşti la propria copil rie, cred c i i vei aduce aminte c şiă ă ă ă ă ţ ă tu ai i-ai revenit in mod uimitor dup nenum rate eşecuri. I i aduci aminte de vremea candţ ă ă ţ ai inv at s mergi pe biciclet ? Probabil c ai avut la inceput ş i cele dou ro i deăţ ă ă ă ă ţ echilibrare. Abia dup ce acestea au fost indep rtate a devenit mai dificil s i i men iiă ă ă ţ ţ echilibrul. Te-ai str duit s stai drept, poate ai şi c zut de cateva ori şi te-ai lovit. Laă ă ă momentul respectiv inv ai o lec ie important despre eşecuri. Probabil c in timp ceăţ ţ ă ă exersai, primul dintre p rin i mergea al turi de tine şi i i spunea ce s faci, te incuraja şi teă ţ ă ţ ă

prindea cand i i pierdeai echilibrul. i-era fric ... dar erai şi entuziasmat! Aşteptai cuţ Ţ ă ner bdare momentul cand vei reuşi s mergi singur. Ai perseverat şi, intr-un final, ai reuşită ă s mergi pe biciclet . Ce anume a contribuit la succesul t u in a inv a s mergi peă ă ă ăţ ă biciclet ? Ei bine,ă perserveren a ţ şi repeti ia, ţ desigur. Ai fi exersat indiferent cat de mult ar fidurat! Te-a ajutat şi faptul c eraiă entuziasmat de ceea ce i i propuseseşi s ob ii. Nuţ ă ţ trebuie s subestim m nici impactulă ă incuraj riiă . Ai ştiut mereu c p rin ii t i sunt al turi deă ă ţ ă ă tine şi te sprijin s ai succes. La varsta de 6 ani, cand ai inv at s mergi pe biciclet , eraiă ă ăţ ă ă optimist... incantat... şi ner bd tor s infrun i provocarea. Aşteptai cu ner bdare s maiă ă ă ţ ă ă incerci o dat . Ştiai c vei reuşi in final. Dar toate acestea s-au intamplat demult.ă ă

Ieri şi ast ziăSuccesul vine din eşec dup eşec, f r s - i pierzi entuziasmul.ă ă ă ă ţ WINSTON CHURCHILL

S analiz m acum felul in care abordeaz ceiă ă ă mai mul i adul i dezvoltarea unor noi abilit i.ţ ţ ăţ Ai spune c sunt optimişti... incanta i... şi ner bd tori s infrunte provocarea? Ştim amandoiă ţ ă ă ă c r spunsul la aceast intrebare este „NU". S prespunem c le-am cerut unor adul i să ă ă ă ă ţ ă inve e s opereze cu un nou program pentru computer sau s işi schimbe pozi iaţ ă ă ţ , incompanie. Cum ar reac iona cei mai mul i dintre ei? Ar incerca s evite aceast sarcin . S-ţ ţ ă ă ăar lamenta. Ar g si motiva ii pentru care nu ar trebui s fac acele lucruri. S-ar indoi deă ţ ă ă



abilit ile lor. Le-ar fi team . Ce s-a intamplat cu acel b iat de 6 ani, plin de vitalitate şi cuăţ ă ă sim ul aventurii? Cum de s-a transformat acel copil intr-un adult nemul umit de faptul cţ ţ ă trebuie s inve e ceva nou? Ca adul i, cei mai mul i dintre noi devină ţ ţ ţ mult mai preocupa i deţ p rerile celorlal i, ezitand adesea din cauza faptului c oamenii ne pot critica sau pot radeă ţ ă de noi. La 6 ani, ştiam c trebuia s c dem de pe biciclet şi s ne urc m din nou pe eaă ă ă ă ă ă pentru a inv a un lucru nou. C zutul de pe biciclet nu reprezenta un lucru „r u". Dar peăţ ă ă ă m sur ce am crescut, am inceput s percepem „c derile" ca pe un lucru negativ, in loc să ă ă ă ă in elegem c erau o parte esen ial a procesului de a ne atinge scopurile. Dup cum amţ ă ţ ă ă

ar tat in Lec ia nr. 10, poate fi incomod s incerci ceva nou, uneori chiar insp imant tor.ă ţ ă ă ă Dar dac nu te vei mai concentra asupra scopului, ci i i vei canaliza aten ia asupra felului ină ţ ţ care te percep ceilal i, i i vei face un mare deserviciu. Pentru a- i dezvolta o nou aptitudineţ ţ ţ ă sau pentru a- i atinge un obiectiv trebuie s fii angajat şi s faci tot ce este necesar pentruţ ă ă a ajunge acolo unde i i doreşti, chiar dac asta presupune şi s primeşti unţ ă ă feedback negativ sau s mai cazi din cand in cand. Oamenii de succes au inv at s „eşueze" peă ăţ ă drumul spre dobandirea succesului. Deşi probabil c nu leă plac „eşecurile", ei recunosc că acestea reprezint o parteă necesar ă a drumului c tre victorie. In definitiv, pentru a deveniă expert intr-un domeniu ai nevoie de timp, efort şi disciplin ... şi de disponibilitatea de aă persevera, in pofida dificult ilor care pot ap rea.ăţ ă

Aceste eşecuri valoreaz milioane deă dolari

Cea mai mare greşeală pe care o poate face cineva este s ii fie fric s greşeasc .ă ă ă ă ELBERT

HUBBARD

S lu m exemplul unui juc tor profesionist deă ă ă baseball. În ziua de ast zi, juc torul careă ă reuşeşte 3 lovituri din 10 incerc riă este in topul profesiei sale şi caştig cateva milioane deă dolari pe an. Asta inseamn o rat a eşecurilor de 70%! Şi fanii critic f r indoial candă ă ă ă ă ă rateaz . Pentru c tot vorbeam despre baseball, a fost o adev rat pl cere s il urm rescă ă ă ă ă ă ă pe Mark McGwire de la echipa St. Louis Cardinals, pentru c a avut 70 de lovituri reuşite ină sezonul 1998. Este un juc tor extraordinar. Dar ştia i c Mark McGwire a ratat de 155 de oriă ţ ă in 1998? In total, McGwire a avut 457 de lovituri reuşite de-a lungul intregii sale cariere, dara şi ratat de 1 259 de ori. Asta inseamn ca a avut de aproape trei ori mai multe rat ri decată ă reuşite! Dac te-aş intreba care este numele celui mai bun juc tor de baschet din toateă ă timpurile, la cine te-ai gandi? B nuiesc c cei mai mul i dintre voi s-au gandit imediat laă ă ţ Michael Jordan. Şi eu tot cu el votez. Aş dori s i i mai prezint o statistic — procentul deă ţ ă reuşit al lui Michael Jordan este de 50%. Cu alte cuvinte, jum tate din incerc rile sale auă ă ă fost „rat ri". Acest principiu nu se limiteaz la sporturi. Se ştie c atat vedetelor dină ă ă showbusiness, cat şi personalit ilor din mass-media eşecul nu le este str in. Mul i actoriăţ ă ţ investesc 10 sau 15 ani din via a lor pan s ob in un rol care le lanseaz cariera, iar panţ ă ă ţ ă ă ă la acel moment sunt refuza i deţ sute de ori. Şi chiar şi dup ce au ob inut un anume succes,ă ţ se mai intampl ca filmele lor s nu realizeze venituri spectaculoase. În noaptea in care aă ă absolvit colegiul, Jerry Seinfeld şi-a prezentat primul moment comic intr-un club din New

York. A fost un eşec total. Cand a fost rugat s descrie momentul respectiv, Seinfeld a spus:ă „A fost ingrozitor. Am sim it c m pr buşesc." Dar nu a renun at. A continuat s lucreze inţ ă ă ă ţ ă cluburi de comedie noaptea. Primii cinci ani au fost extrem de dificili. Şi apoi a fost invitat

s apar in „The Tonight Show" cu Johnny Carson in 1981. A avut un succes fenomenal... şiă ă astfel a inceput povestea carierei lui de un succes incredibil. Cu alte cuvinte, to i cei despreţ care i-am vorbit mai devreme au in eles c succesul depinde, intr-o mare m sur , deţ ţ ă ă ă perseveren . De aceea, dac incerci continuu, dac te dezvol i continuu şi dac i iţă ă ă ţ ă ţ imbun t eşti rezultatele pe parcurs, vei avea succes. Trebuie doar s incerci cat mai multeă ăţ ă lovituri... s mergi la suficiente interviuri... s vizitezi un num r suficient de clien iă ă ă ţ poten iali.ţ

Nedescuraja i de eşecţVreau s i i povestesc despre doi b rba i careă ţ ă ţ au scris o carte ce con ine o colec ie deţ ţ povestiri motiva ionale. Ei au crezut c va dura aproximativ trei luni pan cand vor incheiaţ ă ă un contract cu un editor. Primul editor la care au apelat a spus „NU". Al doilea editor a spus

„NU". Al treilea editor a spus „NU". Urm torii 30 de editori au spus „NU". Dup ce au primită ă 33 de refuzuri intr-o perioad de treiă ani, ce crezi c au f cut? Au trimis cartea unui altă ă editor. Al treizeci şi patrulea editor a spus „DA". Acest singur „DA" — dup 33 de „eşecuri"ă — este cel care a lansat cartea de mare succes Sup de pui pentru suflet,ă scris şiă compilat de Jack Canfield şi de Mark Victor Hansen. Dac ai intrat in vreo libr rie in ultimiiă ă ă cinci ani, sunt sigur c ai v zut cartea. Este foarte posibil ca tu s fi citit deja una dintreă ă ă



c r ile din colec ia „Sup de pui". S-au vandut peste 30 de milioane de exemplare dină ţ ţ ă colec ia „Sup de pui pentru suflet"! Şi totul doar pentru c Jack Canfield şi Mark Victorţ ă ă Hansen au avut hot rarea de a eşua de nenum rate ori... şi de a continua pan la ob inereaă ă ă ţ reuşitei. Ce anume i-a motivat pe Jack Canfield şi Mark Victor Hansen s continue dup 33ă ă de eşecuri? Atitudinea lor! Dac ar fi avut atitudini negative, ar fi renun at dup ce au fostă ţ ă respinşi prima sau a doua oar şi ar fi pierdut ocazia de a ob ine venituri fabuloase. ins eiă ţ ă şi-au p strat atitudinea pozitiv eşec dup eşec. La ce foloseşte o atitudine bun ? in cazulă ă ă ă lor, fiecare a ob inut pan acum peste 10 milioane... şi inc mai num r !ţ ă ă ă ă

Succesul nu se ob ine peste noapteţO alt persoan care a indurat mul i ani deă ă ţ insuccese este cunoscutul om de radio RushLimbaugh. Ani intregi, inainte de a da lovitura, Rush Limbaugh a lucrat in diverse locuri,unde era pl tit prost şi ridiculizat. Dup 12 ani de radio, a fost nevoit s se retrag . În 1979,ă ă ă ă a p r sit industria radio şi şi-a petrecut urm torii cinci ani, ingrozitori, lucrand ca agent deă ă ă vanz ri, deşi nu era o slujb care s i se potriveasc . În 1983 s-a intors in radio, iar restulă ă ă ă este istorie, dup cum bine şti i. Aşadar, atunci cand te gandeşti cu mare aten ie,ă ţ ţ nu exist ă „eşecuri", exist numai rezultate, unele mai pline de succes decat altele. Dac eşuezi oă ă dat , nu inseamn c ai ajuns la cap tul drumului şi c nu mai este posibil s ai succes.ă ă ă ă ă ă Singura dat cand succesul este imposibil este atunci cand renun i. Renun area esteă ţ ţ definitiv . Dar incerc rile continue pot fi transformate in succes dac sunt inso ite deă ă ă ţ

devotament şi de grij .ă

S nu renun i niciodat !ă ţ ă /

Succesul pare să depind in mare m sur de propria ta rezisten dup ce to i ceilal i auă ă ă ţă ă ţ ţ renun at. ţ WILLIAM FEATHER

La inceputul anilor '90, proprietarul unei companii din Vest ne-a sunat pentru a se interesade programele, produsele şi publica iile noastre. Am vorbit cu el la telefon şi i-am trimisţ imediat informa iile pe care mi le solicitase. Cand l-am sunat s discut m, mi-a spus c seţ ă ă ă gandeşte şi c nu a luat inc o hot rare. La inceput, sunam in fiecare s pt man . Nicioă ă ă ă ă ă vanzare. Apoi am sunat o dat pe lun . Nicio vanzare. Timp de ca ivaă ă ţ ani, am continuat s ilă

sun pe acest domn. Îi trimiteam trimestrial buletinul nostru şi fluturaşi. Şi tot ce am ob inutţ a fost eşec dup eşec. Dar in prim vara anului 1998, un reprezentant al companiei a sunată ă la biroul nostru şi am fost angajat s prezint un program motivational la una dintreă intalnirile de vanz ri. Cand l-am intalnit pe proprietar, acesta mi-a spus: „M-a impresionată perseveren a dumneavoastr . Cineva de la biroul dumneavoastr a continuat s m suneţ ă ă ă ă ani de zile... nu a renun at." Dup ani de aşteptare, a fost grozav s inchei acea colaborare!ţ ă ă

Întreb ri-cheieă Ai vrea s i i furnizez o formul aă ţ ă succesului? Este extrem de simplu. Dubleaz -ă i rata deț

e ecuriș Thomas J Watson Dac nu ob ii rezultatele pe care le doreştiă ţ sau ai devenit descurajat din cauza eşecurilor,

pune- i aceste trei intreb ri: ţ ă1.Oare am un program nerealist? Poate c te aştep i s „sari peste etape" şi s ai un mareă ţ ă ă succes imediat. Succesul se ob ine, de obicei, urmand treapt cu treapt . Şi nu ştiiţ ă ă niciodat cat de mult i i va lua pan vei ajunge la nivelul urm tor. Aşadar, fii r bd tor cuă ţ ă ă ă ă tine insu i şi rezist tenta iei de a i compara progresele cu ale celorlal i! Vei avansa maiţ ă ţ ţ ţ repede decat unii şi mai incet decat al ii. P streaz - i atitudinea pozitiv ... ac ioneaz ... f ţ ă ă ţ ă ţ ă ă imbun t iri... şi rezultatele vor veni.ă ăţ

2.Sunt cu adev rat o persoan angajat ?ă ă ă Î i doreşti din tot sufletul s atingi acel scop? Esteţ ă esen ial s fii dispus s faciţ ă ă orice va fi necesar şi s nu te gandeşti s renun i inainte de a- iă ă ţ ţ atinge obiectivul. Este, desigur, mult mai uşor s - i p strezi angajamentul atunci candă ţ ă i i ţ

place ceea ce faci. De aceea, urm reşte acele scopuri care te pasioneaz şi nu te gandi să ă ă renun i.ţ

3. Suf r de prea multe influen e descurajatoare?ă ţ Rezultatele negative pot fi frustrante. Deaceea, avem nevoie s ne inconjur m de persoane care ne sprijin şi cred in noi. Dac i iă ă ă ă ţ petreci impreun cu persoan tiem care te critic sau care au foarte pu in in propria loră ă ţ



via , energia şi entuziasmul t u vor fi sec tuite. De aceea, este bine, s - i dezvol i o re eaţă ă ă ă ţ ţ ţ de cunoştin e care s te incurajeze şi s te ghideze spre succes.ţ ă ă

4.Sunt preg tit s reuşesc?ă ă În orice incercare, succesul necesit o preg tire intens . Încerciă ă ă s inve i tot ce se poate despre cum s i i atingi scopul? Aceasta inseamn s citeşti c r i,ă ţ ă ţ ă ă ă ţ s audiezi casete, s participi la cursuri şi s construieşti rela ii cu persoane de succes dină ă ă ţ domeniu. S-ar putea s fie necesar s i i g seşti un mentor sau un antrenor care s lucrezeă ă ţ ă ă cu tine individual. Persoanele de succes işi şlefuiesc intotdeauna abilit ile. Cei care ob inăţ ţ

rezultate negative fac mereu acelaşi lucru, f r s fac ajust rile necesare. Aşadar, las -teă ă ă ă ă ă „antrenat". Accept faptul c mai ai inc de inv at şi g seşte- i resurse s te men ii ină ă ă ăţ ă ţ ă ţ curs şi s mergi mai departe.ă ă

5.Sunt intr-adev r dispus s eşuez?ă ă Trebuie s fii conştient de faptul c eşecul esteă ă inevitabil. Înainte de a reuşi, vei fi invins. in adancul sufletului, ştim c cele mai valoroaseă lec ii provin din eşecuri. Eşecul este esen ial pentru dezvoltare. Priveşte eşecul cu multţ ţ ă deschidere şi consider -l o parte fireasc a drumului c tre reuşit . Astfel, eşecul işi vaă ă ă ă pierde puterea asupra ta. Adev rul este c atunci cand nu i i mai este team c vei eşua, teă ă ţ ă ă afli deja pe drumul c tre succes. Întampin eşecul ca pe o component de neocolit, insă ă ă ă vital in procesul de atingere a scopurilor tale.ă

Cum s transformi eşecul in succesăEşecurile sunt experien e care i i indic ceţ ţ ă imbun t iri trebuie s faci. S nu incerciă ăţ ă ă niciodat ă s te ascunzi de eşecuri, pentru c aceast abordare i i va garanta faptul c nu i iă ă ă ţ ă ţ vei asuma niciun risc... şi vei reuşi foarte pu ine lucruri. Beverly Sills a afirmat odat :ţ ă „Po i ţ s fii dezam git dac eşuezi, dar eşti pierdut dac nu incerci."ă ă ă ă Nu, nu vei reuşi s incheiă fiecare vanzare. Şi nu vei ob ine bani dinţ fiecare investi ie. Via a este o serie de caştiguri şiţ ţ pierderi, chiar şi pentru o persoan de succes, inving torii ştiu c in via mai intai te tar ştiă ă ă ţă ă şi abia apoi mergi şi c trebuie s mergi inainte de a alerga. Cu fiecare nou el pe care i l-aiă ă ţ ţ stabilit vei experimenta un alt set de eşecuri. Numai de tine depinde s consideri acesteă dezam giri fie probleme temporare şi provoc ri ce trebuie dep şite, fie obstacoleă ă ă insurmontabile. Dac i i propui s inve i din fiecare infrangere şi s continui s teă ţ ă ţ ă ă

concentrezi asupra rezultatului final pe care doreşti s il ob ii, eşecul te va conduce in finală ţ c tre succes!ă

LEC IA NR.Ţ 12STABILIREA RE ELEIŢ DE CUNOSTINTEPo i ob ine tot ce i i doreşti in via dac ii vei ţ ţ ţ ţă ă ajuta pe al ii s ob in ceea ce işi doresc. ţ ă ţ ă ZIG

ZIGLAR

Dac vei fi oă persoan pozitiv şi entuziast , oamenii vor dori s -şi petreac timpul cu tine.ă ă ă ă ă JEFF K ELLER

Dup ce l-am intalnit pe scriitorul Stu Kamen in toamna anului 1990, s-a declanşat oă incredibil reac ie in lan , cu un impact pe termen lung asupra afacerii mele. S vă ţ ţ ă ă

povestesc ce s-a intamplat. În 1992, Stu participa la scrierea buletinului De la idee la bani.La sugestia lui Stu, in buletin a fost introdus o pagin despre mine — şi despre cum amă ă devenit din avocat orator motivational. În acelaşi timp, am incheiat un contract cu acestbuletin pentru a-mi vinde produsele Atitudinea este totul prin intermediul lor. Au fostvandute mii de obiecte. Buletinul De la idee la bani a inceput de asemenea s editezeă cateva dintre articolele mele. Drept urmare, am primit telefoane de la cititorii lor şiimpreun cu aceştia am stabilit s sus in prezent ri. De asemenea, am primit o scrisoare deă ă ţ ă la unul dintre colaboratorii acestui buletin, Jim Donovan, ce locuia pe atunci la New York.Am devenit buni prieteni. Jim m-a recomandat editurii INTI Publishing & Resource Books,editorul c r ii pe care o ii acum in man . Apropo, şi Jim a scris dou c r i de dezvoltareă ţ ţ ă ă ă ţ personal :ă Handbook To A Happier Life (Manual pentru via mai fericit )о ţă ă şi This Is Your Life; Not A Dress Rehearsal (Aceasta este via a ta, nu o repeti ie cu costume). ţ ţ

Şi toate aceste lucruri minunate s-au intamplat pentru c am intrat in re eaua de cunoştin eă ţ ţ a lui Stu... şi apoi in re eaua celor de laţ De la idee la bani... şi apoi in aceea a lui JimDonovan. Puterea re elelor interumane este extraordinar ! Dac ai avea de ales, nu i-arţ ă ă ţ pl cea s reuşeşti mai devreme decat mai tarziu? Ei bine, stabilirea re elei de cunoştin eă ă ţ ţ este o modalitate de a- i micşora eforturile şi de a- i accelera ritmul ob inerii rezultatelor. inţ ţ ţ



definitiv, cu cat i i vei construi rela ii mai solide, cu atat vei avea oportunit i mai mari de aţ ţ ăţ atinge succesul.

Beneficiile re elei de cunoştin eţ ţDeşi cu siguran succesul incepe cuţă tine, el atinge nivelurile cele mai inalte ca urmare aasocierilor şi rela iilor cu al i oameni. Simplu spus, nu po i reuşi de unul singur. Iat de ceţ ţ ţ ă este atat de important stabilirea uneiă re ele de cunoştin e ţ ţ . Printre scopurile acestei lec iiţ se num r şi definirea acestei re ele — ceasta reprezintă ă ţ ă dezvoltarea rela ion rii cu al i ţ ă ţ

oameni in beneficiul ambelor p r i.ă ţ

În domeniul afacerilor, stabilirea unei re ele de cunoştin e are urm toareleţ ţ ă avantaje:•Aduce noi clien i sau conduce la noi afaceri.ţ•Sporeşte oportunit ile de angajare.ăţ•Ajut la g sirea persoanelor potrivite pentru ocuparea unor posturi-cheie.ă ă•Furnizeaz informa ii şi resure valoroase.ă ţ•Ajut la rezolvarea problemelor.ă

În sfera personal , iat ce i i poate aduce stabilirea unei re ele de cunoştin e:ă ă ţ ţ ţ •i i l rgeşte cercul de cunoştin e, prinţ ă ţ stabilirea de noi prietenii.

•Te ajut s cunoşti oameni de difertie etnii, culturi sau ideologii.ă ă•i i furnizeaz informa ii valoroase şi resurse.ţ ă ţ•Contribuie la dezvoltarea ta spiritual .ăAcum, c ştim cum ne ajut stabilirea unei re ele de cunoştin e, intrebarea este: ce putemă ă ţ ţ face pentru a spori eficacitatea acesteia? Î i voi prezenta 16 tehnici, pe care eu le considerţ productive. Pentru a simplifica lucrurile, le-am organizat in patru categorii separate, darinrudite: 1) atitudine şi ac iune; 2) recomand ri; 3) comunicare; şi 4) ac iuni ulterioare.ţ ă ţ

ATITUDINE SI AC IUNEŢOb in ţ ceea ce-şi doresc nu aceia care iau, Ci aceia care dau. EUGENE BENGE

1.Creeaz - i o atitudine de inving tor ă ţ ă . Cand vine vorba de re eaua de cunoştin e,ţ ţ atitudineaeste totul! Dac eşti o persoan optimist şi entuziast , oamenii vor dori s işi petreacă ă ă ă ă ă timpul cu tine. Vor dori s te ajute. Dac eşti o persoan negativist şi posomorat , oameniiă ă ă ă ă te vor evita şi vor ezita s te recomande prietenilor şi colegilor lor.ă

2.Particip activ la activitatea unor grupuri şi organiza ii.ă ţ Stabilirea eficient a unei re ele şiă ţ construirea de rela ii inseamn mai mult decat plata cotiza iilor, inscrierea numelui intr-unţ ă ţ repertoriu sau a face act de prezen la intalniri. Trebuie s demonstrezi c i i vei rezervaţă ă ă ţ timp şi vei depune efort pentru a contribui la activitatea grupului. Ce po i face? Pentruţ inceput, te po i oferi voluntar sau po i s devii membru al comitetului director intr-oţ ţ ă organiza ie. Ceilal i membri te vor respecta cand vor vedea c eşti dispus s munceşti. Vorţ ţ ă ă afla, de asemenea, cat de bine te descurci cu oamenii, ce caracter ai, ce valori şi, in sfarşit,

dar nu in ultimul rand, despre atitudinea ta! S ne intoarcem pentru pu in timp la Stuă ţ Kamen. A vrut s işi creeze contacte in cadrul agen iilor de publicitate, aşa c , in 1994, s-aă ţ ă inscris in Clubul Publicitarilor din Long Island. Stu a inceput imediat s participe la şedin eleă ţ grupului. Cand au fost interesa i de voluntari pentru diverse proiecte, Stu a ridicat mana. S-ţa implicat activ! La şase luni de la inscriere, cineva 1-a abordat şi i-a spus: „Am auzit lucruribune despre dumneavoastr . Munci i mult şi sunte i plin de energie. A i dori s v al tura iă ţ ţ ţ ă ă ă ţ comitetului nostru director?" Dup cum se poate ghici, Stu a acceptat bucuros. Dup catevaă ă luni, a inceput s observe o creştere semnificativ a afacerii lui. La inceputul anului 1999,ă ă Stu mi-a spus c cel pu in 50% din valoarea afacerii lui in acel moment se datora oameniloră ţ pe care ii intalnise la Clubul Publicitarilor din Long Island, fapt care demonstreaz că ă oamenii pot ob ine rezultate intr-un timp scurt dac işi stabilesc o re ea eficient deţ ă ţ ă

cunoştin e.ţ3. SERVEŞTE-I PE CEILAL I din re eaua ta.Ţ ţ A-i servi pe ceilal i este un aspect crucial pentruţ a construi şi a beneficia de pe urma propriei re ele! in loc s te intrebi: „Dar eu ce ob in deţ ă ţ aici?", ar trebui s te intrebiă intotdeauna: „Cum i-aş putea servi pe ceilal i?" Dac vei fiţ ă perceput ca o persoan disperat sau care doreşte mai mult „s ia", decat „s dea", nu veiă ă ă ă



mai g si oameni dispuşi s te ajute. S faci tot ce po i pentru ceilal i este cea mai bună ă ă ţ ţ ă modalitate de a face astfel incat fluxul lucrurilor bune s se intoarc la tine. Cum ii po iă ă ţ servi pe ceilal i din re eaua ta? Începe prin a le trimite persoane pentru afaceri sauţ ţ poten iali clien i, în plus, atunci cand vezi un articol sau o alt informa ie care-ar puteaţ ţ ă ţ interesa pe cineva din re ea, transmiteţ materialul acelei persoane. Cand m gandesc laă persoane care rela ioneaz eficient, primul nume care imi vine in minte este Mark LeBlanc.ţ ă Mark face prezent ri pentru proprietarii de afaceri care doresc s işi dezvolte afacerile şiă ă pentru agen ii de vanz ri care vor s vand mai multe produse şi servicii. L-am recomandatţ ă ă ă

pe Mark multor persoane. De ce? Este talentat şi se gandeşte in primul rand la nevoileclientului; ma incurajat şi pe mine la un moment dat şi m-a ajutat s imi pun pe picioareă afacerea. Mark m-a pus in leg tur cu persoane din re eaua lui, care pot s m ajute.ă ă ţ ă ă Distribuie materiale de-ale mele la prezent rile lui. Mark este una din acele persoane careă ofer ... şi ofer ... şi ofer . Iat de ce vor oamenii s il ajute pe Mark — şi acesta este deă ă ă ă ă asemenea unul dintre motivele pentru care afacerea lui se dezvolt ! Biblia spune: „D şi iă ă ţ se va da." Acesta-i adev rul!ă

RECOMAND RIĂ4. Dac -i recomanzi cuiva o alt persoan , asigur -te c cel trimis de tine va men iona că ă ă ă ă ţ ă tu eşti persoana care a f cut recomandarea.ă Fii foarte explicit. S presupunem c il veiă ă trimite pe John Smith la designerul t u, Jane Jones. Ai putea s ii spui lui John: „D -i ună ă ă

telefon lui Jane şi spune-i, te rog, c te-am trimis eu." in unele cazuri, po i s o suni chiar tuă ţ ă pe Jane şi s ii spui c urmeaz s o contacteze John Smith. Apoi, data urm toare cand oă ă ă ă ă intalneşti pe Jane sau vorbeşti cu ea, aminteşte- i s o intrebi dac a contactat-o John şi ceţ ă ă s-a intamplat. Vrei ca Jane s fie conştient de faptul c incerci s o aju i s işi dezvolteă ă ă ă ţ ă afacerea.

5. Fii selectiv. Nu f recomand ri la toate cunoştin ele.ă ă ţ Respect timpul celor din re eauaă ţ ta. Trimi and persoane „necalificate" la cineva, acest lucru se va reflecta negativ asupraţ ta.intreab -te dac o persoan anume poate fiă ă ă intr-adev r ă valoroas pentru un partener dină re eaua ta. ine minte c cea mai important esteţ Ţ ă ă calitatea, nu cantitatea celor pe care iicreditezi.

COMUNICARE6. Fii un bun ascult tor.ă Ai vorbit vreodat cu o persoan care a tot vorbit despre ea şiă ă despre afacerea ei — f r s intrebe nimic despre tine? Cu to ii am intalnit oameni de genulă ă ă ţ „eu, eu, eu" — şi sunt ultimii pe care vrei s -i aju i. Aşadar, in conversa ii, canalizeaz - iă ţ ţ ă ţ aten ia asupra celuilalt. Las -i s vorbeasc despre carierele şi interesele lor. in schimb, veiţ ă ă ă fi perceput ca o persoan grijulie, atent şi inteligent . Va veni şi vremea cand o s vorbeştiă ă ă ă despre tine. Desigur, aceasta este metoda lui Dale Carnegie... dar func ioneaz !ţ ă

7. Sun -i pe oameni din cand in cand doar pentru c i i pas .ă ă ţ ăCel mai repede şi cel mai bine po i reuşi ajutandu-i peal ţ ii sț reuşeasc .ă ă NAPOLEON HILL

Cum te sim i cand te sun cineva şi i i spune: „Tocmai m gandeam la tine şi m intrebamţ ă ţ ă ă ce mai faci?" Sunt convins c te sim i excelent! Şi dac se intampl aşa, de ce s nu d mă ţ ă ă ă ă astfel de telefoane mai des? Ia- i obiceiul ca din cand in cand s -i suni pe cei din re eaua taţ ă ţ doar ca s -i intrebi ce mai fac şi s -i asiguri de sprijinul şi incuraj rile tale. Chiar aşa! Sun -iă ă ă ă doar pentru c i i pas — şi pentru c şi ie i i place s fii tratat astfel. De fiecare dat candă ţ ă ă ţ ţ ă ă vine luna decembrie, pun mana pe telefon şi ii sun pe unii clien i cu care nu am mai vorbitţ de mult vreme. Mul i dintre aceştia nu au mai f cut nicio comand la firma mea de mul iă ţ ă ă ţ ani. ii sun doar pentru c vreau s fiu prietenos. Nu incerc s le vand nimic. Aprecieză ă ă colaborarea noastr din trecut şi vreau doar s ştiu ce mai fac, personal şi profesional. Dacă ă ă in urma acestor telefoane voi incheia un nou contract, atunci va fi grozav. Dac in urmaă acestor telefoane nu voi incheia un nou contract, tot grozav va fi. An dup an, in urmaă

acestor telefoane ob in colabor ri. Cineva va spune: „Trebuie s comand mai multe ace deţ ă ă cravat cu inscrip iaă ţ Atitudinea este totul" sau: „Compania noastr va avea o intalnire deă vanz ri peste şase luni şi vor s sus ii o prezentare." V rog s in elege i c aceasta nuă ă ţ ă ă ţ ţ ă inseamn manipulare sau c folosesc vreo alt tactic de vanz ri. Nu m aştept laă ă ă ă ă ă colabor ri in urma acestor telefoane. Pur şi simplu imi pas de ce se intampl cu ei.ă ă ă Contractul este doar un produs derivat al faptului c intru din nou in leg tur cu ei.ă ă ă



8.Foloseşte-te de ocaziile zilnice de a intalni oameni. Po i s stabileşti contacte excelenteţ ă aproape in orice loc — la centrul de s n tate sau la coad la supermarket. Nu po i s ştiiă ă ă ţ ă niciodat de unde se va ivi o nou rela ie important . Cand merg la sala de sport la sfarşitulă ă ţ ă s pt manii, intotdeauna port un tricou cu inscrip ia „Atitudinea este totul". Este oă ă ţ modalitate excelent de a sparge ghea a, iar oamenii vor veni la mine şi vor vorbi despreă ţ atitudine. imi ofer ocazia s aflu lucruri despre ei şi s le spun despre compania mea.ă ă ă

9.Trateaz pe oricine ca pe o persoan important — nu doar pe aceia cu „influenă ă ă ţă". Nu fisnob. Persoana pe care o intalneşti (fie c este sau nuă şeful) poate avea un prieten sau orud care poate beneficia de produsul sau de serviciul t u. Aşadar, atunci cand vorbeşti cuă ă cineva la o petrecere sau la o intalnire, ofer -i acelei persoane intreaga ta aten ie. Şiă ţ promite-mi, te rog, c nu vei fi unul dintre acei oameni care se uit de jur-imprejur ină ă speran a c va g si „oameni mai importan i" cu care s vorbeasc . Asta chiar mţ ă ă ţ ă ă ă innebuneşte. Vorbeşti cu cineva şi vezi c trage cu coada ochiului la o persoan dintr-ună ă col — pe care o crede mai important decat tine! Aşa c nu te mai ascult ... şi incepeţ ă ă ă brusc o conversa ie cu cealalt persoan . S nu faci asta! Trateaz fiecare persoan peţ ă ă ă ă ă care o intalneşti cu demnitate şi respect.

10. La intruniri şi seminarii, f - i un scop din a intalni diferi i oameni.ă ţ ţ Nu sta cu acelaşi grup

la fiecare intrunire. Deşi este grozav s stai de vorb şi cu prietenii, i i va fi mult maiă ă ţ folositor dac vei face efortul de a cunoaşte oameni noi. in 1994, eram in Washington D.C.,ă la conven ia anual a National Speakers Association. La pranz, in loc s stau cu ca ivaţ ă ă ţ prieteni, m-am aşezat la o mas la care nu cunoşteam pe nimeni. La acea mas se afla şi oă ă doamn , Joan Burge, şi am inceput s discut m. Compania ei, Office Dynamics, organizaă ă ă programe excelente de training pentru profesioniştii din administra ie. Am descoperit c şiţ ă

Joan credea cu t rie in faptul c atitudinea este totul! Iar in timpul ultimilor cinci ani chiară ă comandase ace de cravat cu inscrip ia „Atitudinea este totul" şi le distribuiseă ţ participan ilor la programele sale deţ training. in plus, Joan imi prezenta adesea lucr rile ină cadrul programelor ei, fapt ce generase un flux de mii de dolari pentru afacerea mea. Şimai important, Joan mi-a devenit o prieten extraordinar . Sunt extrem de bucuros c nuă ă ă am stat la mas cu prietenii mei in ziua respectiv , pentru c aş fi ratat o ocazieă ă ă extraordinar !ă

11.Fii dispus s - i dep şeşti zona de confort ă ţ ă . De exemplu, dac sim i imboldul s i teă ţ ă prezin i cuiva,ţ PREZINT -TE!Ă Ai putea s ezi i, gandindu-te c persoana respectiv este preaă ţ ă ă important sau prea ocupat ca s vorbeasc cu tine. Chiar dac eşti nervos, for eaz -te să ă ă ă ă ţ ă ă mergi inainte şi s faci cunoştin cu ea. Te vei sim i mult mai bine pe m sur ce va treceă ţă ţ ă ă timpul.

12.Cere ceea ce- i doreşti. ţ Ajutandu-i pe ceilal i, i-ai caştigat dreptul s solici i sprijin. Nu fiţ ţ ă ţ timid. Atata vreme cat i-ai dat silin a s -i serveşti pe cei din re eaua ta, vor fi mai multţ ţ ă ţ decat doritori s - i intoarc favoarea.ă ţ ă

AC IUNIŢ ULTERIOARE /

13.Trimite-i rapid un mesaj acelei persoane cu care te-ai intalnit pentru prima oar ă. Să presupunem c ai participat la o cin şi ai cunoscut o persoan nou . Trimite-i un scurtă ă ă ă mesaj cat de curand posibil, spunandu-i cat de mult te-a bucurat faptul c v-a i cunoscut şiă ţ c a i stat de vorb . Include şi ceva din materialele tale şi poate şi informa ii care sar puteaă ţ ă ţ s o intereseze (precum numele unei reviste de afaceri şi modalitatea de abonare), intreab-ăo dac mai po i s faci ceva pentru ea. Ai grij s ii trimi i mesajulă ţ ă ă ă ţ in 48 de ore de laintalnire, astfel incat s il primeasc atata vreme cat inc are proasp t imaginea ta ină ă ă ă ă minte.

14. Acord recunoaştere prezent rilor sau articolelor deosebiteă ă . Dac ascul i o prezentareă ţ interesant sau citeşti un articol bun, trimite-i un mesaj oratorului sau scriitorului şi spune-iă cat de mult i-a pl cut sau ai inv at in urma acelei experien e. O persoan din o sut işi vaţ ă ăţ ţ ă ă face timp pentru asta — fii tu aceea! Nu spun c oratorii şi scriitorii sunt persoane speciale,ă care trebuie venerate. Elementul important e acela c oratorii şi scriitorii au dezvoltat deă cele mai multe ori o re ea imens de cunoştin e, dintr-o arie foarte larg de domenii — oţ ă ţ ă re ea in care ai putea intra şi tu!ţ



15.De cate ori i i este trimis cineva sau primeşti diferite materiale care i i sunt deţ ţ ajutor, trimite INTOTDEAUNA o not de mul umire sau d un telefon pentru aă ţ ă - i ţ exprima recunoştin aţ . Urmeaz aceast sugestie doar dac vrei s - i fie trimise şi alteă ă ă ă ţ persoane sau materiale. Dac nu cunoşti persoana respectiv destul de bine, este pu ină ă ţ probabil ca ea s te mai ajute in viitor.ă

16. Trimite felicit ri şi scrisori.ă Dac o persoan din re eaua ta este promovat ,ă ă ţ ă

primeşte un premiu sau s rb toreşte ceva (de pild , ziua c s toriei sau ziua de naştere aă ă ă ă ă unui copil), scrie-i o felicitare scurt . Fiec ruia dintre noi ii place s i se acordeă ă ă recunoaştere, deşi foarte pu ini oameni işi g sesc timp s fac asta. Ar tandu- iţ ă ă ă ă ţ preocuparea in acest fel, nu po i decat s te faci remarcat. Este de asemenea foarte potrivitţ ă s trimi i o scrisoare de condolean e sau un dar comemorativ atunci cand moare ună ţ ţ membru al familiei.

Construirea propriei re ele deţ cunoştin eţTrateaz cuă demnitate şi respect orice persoan pe care o intalneşti.ă JEFF K ELLER

Sugestiile pe care i le-am oferit mai sus suntţ doar varful aisbergului. Ar trebui s po i să ţ ă aduni şi tu o mul ime de idei noi in aceast privin . Cum? Ducan- du-te la bibliotec sau laţ ă ţă ă libr rie, unde vei putea vedea cate c r i excelente exist in acest domeniu; acolo i i veiă ă ţ ă ţ

nota ce fac ceilal i oameni in leg tur cu asta şi vei adapta ideile lor in aşa fel incat s teţ ă ă ă ajute. ine minte c re elele se formeaz in timp şi c rezultatele importante nu apar, deŢ ă ţ ă ă obicei, imediat. Aşa c fii r bd tor! Construieşte- i o baz solid de rela ii şi continu s i leă ă ă ţ ă ă ţ ă ă ţ multiplici şi s le int reşti. Va trebui s investeşti mult inainte de a putea s culegi roadeleă ă ă ă eforturilor tale.

Un aspect final important: Capacitatea de a- i crea o re ea de cunoştin e nu reprezint unţ ţ ţ ă substitut al propriului profesionalism in domeniul t u. S-ar putea s fii un comunicatoră ă excelent, dar dac nu eşti talentat in ceea ce faci — şi nu evoluezi permanent — eforturileă tale nu vor genera decat rezultate dezam gitoare. Şi acum, mergi drept inainte! Alege- iă ţ cateva dintre tehnicile de mai sus şi aplic -le chiar acum. Apuc -te de treab , serveşte- iă ă ă ţ cunoştin ele şi dezvolt - i re eaua. Şi vei avea o adev rat „armat ", care va munci ca sţ ă ţ ţ ă ă ă ă

te ajute s reuşeşti!ă

CONCLUZIE SCHIMB - I ATITUDINEA ŞI I I VEI SCHIMBA VIATA!Ă Ţ ŢDac vrei s - i schimbi condi ia,ă ă ţ ţ incepe prin a gandi diferit. NORMAN VINCENT PEALE

Ac ioneaz ca şi ţ ă cum i-ar fi imposibil s dai greş. ţ ă DOROTHEA BRANDE

16 noiembrie 1998. Manila, Filipine.

Tocmai am terminat de sus inut oţ prezentare in fa a unui grup de persoane din mai mult deţ 20 de ri. Ce privilegiu incredibil! Zeci de oameni din auditoriu au venit la mine s seţă ă prezinte şi s imi mul umeasc pentru c am venit la Manila s le imp rt şesc acesteă ţ ă ă ă ă ă principii care le pot schimba via a. Toat lumea ieşise din sal şi eu m preg team s imiţ ă ă ă ă ă

adun lucrurile. Dintr-un motiv oarecare, m-am oprit un moment. M-am uitat la acea sală goal ... care se afla la 13 000 de kilometri de casa mea. Şi a trebuit s m ciupesc... ca să ă ă ă m asigur c nu visez. Mi-a ap rut in minte o imagine din 1985, cand st team in propria-miă ă ă ă sufragerie, deprimat şi negativist, imi uram slujba de avocat şi nu aveam nici cea mai mică idee despre cum aş fi putut s schimb ceva. Acum, in toamna anului 1998, eram in Filipine,ă sus inand un seminar motivational pentru oameni din toat lumea! M-am intrebat: „Cum deţ ă mi s-a intamplat aşa ceva?" R spunsul mi-a ap rut puternic şi clar.ă ă Mi-am schimbat atitudinea. Vede i, atunci cand i i schimbi atitudinea, sar scantei! Te sim i mai energic.ţ ţ ţ incepi s vezi noi posibilit i, incepi s ac ionezi. Ob ii rezultate extraordinare. De aceeaă ăţ ă ţ ţ spun că atunci cand i i schimbi atitudinea, i i schimbi via a. ţ ţ ţ Te-aş am gi dac i-aş spune că ă ţ ă ultimii 14 ani din via a mea au constat numai in succese. Nici pe departe. Am avut parteaţ

mea de probleme, eşecuri şi obstacole de-a lungul acestei c l torii. Dar principiileă ă succesului din aceast carte sunt cele care m-au indrumat şi mi-au dat curajul şi t ria de aă ă merge mai departe. Asum - i controlul asupra propriei vie i! Te felicit c i-ai g sit timp să ţ ţ ă ţ ă ă citeşti aceast carte. Acest fapt demonstreaz c eşti intr-adev r interesat s i i dezvol iă ă ă ă ă ţ ţ poten ialul incredibil pe care il ai. Totuşi, citirea acestei c r i reprezint doar primul pasţ ă ţ ă c tre via a pe care i-o doreşti. Cand te vei concentra asupra acestor idei şi vei ac ionaă ţ ţ ţ



pentru a le pune in aplicare, vei fi pe cale s realizezi o breş stimulatoare in via a ta. Seă ă ţ poate s fi v zut statisticile conform c rora numai 5% din popula ie atinge un nivel ridicată ă ă ţ de succes. Oare de ce? Dup 14 ani de cercet ri, sunt convins c explica ia este simpl :ă ă ă ţ ă Sunt foarte pu ine persoanele ţ care aplic zilnic principiile succesului prezentate in această ă carte. Sunt foarte pu ine persoanele care işi men in atitudinea pozitiv , recunoscand cţ ţ ă ă gandurile lor se vor transforma in realitate. Sunt foarte pu ine persoanele care sunt atenteţ la cuvintele pe care le folosesc, recunoscand faptul c astfel işi programeaz mintea pentruă ă succes, mediocritate sau eşec. Sunt foarte pu ine persoanele care au curajul s -şi infrunteţ ă

temerile, pentru c intr-adev r, numai astfel işi vor dezvolta poten ialul — f cand aceleă ă ţ ă lucruri de care se tem. Sunt foarte pu ine persoanele care caut razele argintii in fiecareţ ă nor intunecat. Şi sunt foarte pu ine persoanele care işi iau un angajament, il urmeazţ ă p strandu-şi atitudinea pozitiv ... şi au perseveren a s mearg pan la cap t. Te provoc să ă ţ ă ă ă ă ă fii una dintre aceste pu ine persoane. Ai poten ialul de a deveni mult mai mult decat ai visatţ ţ vreodat . in untrul t u de ii m re ia... iar atitudinea ta este cheia pentru a scoate la lumină ă ă ţ ă ţ ă acest poten ial. Schimbandu-mi atitudinea, mi-am schimbat via a. Şi dac o atitudineţ ţ ă excelent a putut s fac miracole in via a mea, atunci le poate face şi pentru tine! Aş vreaă ă ă ţ s i i imp rt şesc aceste cuvinte scrise de dr. Charles Swindoll, care surprinde intocmaiă ţ ă ă esen a atitudinii — şi felul in care ea domin direc ia in care se indreapt vie ile noastre:ţ ă ţ ă ţCu cat tr iesc mai mult,ă cu atat imi dau mai bine seama de impactul atitudinii asupra vie ii. ţ Pentru mine, atitudinea este mai important decat faptele. Este mai important decat ă ă

trecutul, decat educa ia, decat banii, decat circumstan ele, decat eşecurile, decat ţ ţ succesele, decat ceea ce cred, spun sau fac ceilal i oameni. Este mai important decat felul ţ ă in care ar i, decat talentele sau aptitudinile pe care le ai. Poate construi sau distruge oăţ companie... o biseric ... o cas . Remarcabil este faptul c putem alege zilnic ce atitudineă ă ă vom adopta in acea zi. Nu ne putem schimba trecutul... nu putem schimba faptul că oamenii vor ac iona intr-un anumit fel. Nu putem schimba inevitabilul Singurul lucru pe ţ care il putem face este s cant m pe singura strun pe care o avem,, şi aceasta esteă ă ă

propria atitudine. Sunt convins c numai 10% din via reprezint ceea ce mi se intampl ,ă ţă ă ă restul de 90% reprezentand modul in care reac ionez. La fel se intampl şi cu tine... Acelaşi ţ ă lucru este valabil şi pentru tine... suntem la comanda propriilor noastre Atitudini. Suntsemnificative aceste cuvinte, nu-i aşa?F ceea ce i i sugereaz Charles Swindoll şi „cant pe singura strun pe care o ai" —ă ţ ă ă ă propria ATITUDINE. Acum este momentul s - i asumi controlul asupra propriei atitudini. Eă ţ timpul s incepi s faci miracole in via a ta. Mergi inainte — crede in tine. Ai curajul şiă ă ţ perseveren a s - i urmezi visurile. Şi, mai mult decat orice, s nu ui i niciodat c ...ţ ă ţ ă ţ ă ă

Atitudinea este totul! Fie ca Dumnezeu s te binecuvanteze de-aălungul c l toriei tale.ă ă

CuprinsMul umirţ iIntroducereNoaptea care mi-a schimbat via aţ

P A R T E A I R d cinile succesului se afl ină ă ă minteLEC IA NRŢ . 1 Atitudinea este fereastra ta c tre lumeăLEC IA NRŢ . 2 Eşti un magnet umanLEC IA NRŢ . 3 Imagineaz - i calea c tre succes!ă ţ ăLEC IA NRŢ . 4 Ia- i un angajament... şi vei muta mun ii din loc!ţ ţLEC IA NRŢ . 5 Transform - i problemele in oportunit i!ă ţ ăţ

P A R T E A AII-A Fii atent la ce spui!LEC IA NRŢ . 6 Cuvintele i i croiesc calea.ţLEC IA NRŢ . 7 Ce mai faci?LEC IA NRŢ . 8Nu te mai tot plange!

P A R T E A A III-A Divinitatea ii ajut pe ceiă care ac ioneazţ ă

LEC IA NRŢ . 9 Asociaz -te cu persoane pozitive!ăLEC IA NRŢ . 10 infrunt - i temerile şi dezvolt -te!ă ţ ăLEC IA NRŢ . 11 Ieşi in lume şi eşueaz !ăLEC IA NRŢ . 12 Stabilirea re elei de cunoştin eţ ţConcluzie Schimb - i atitudinea şi i i vei schimba via aă ţ ţ ţ

Editor: GRIGORE ARSENE



CURTEA VECHE PUBLISHINGstr. arh. Ion Mincu 11, Bucureşti tel: (021)222 57 26,(021)222 47 65 redac ie: 0744 55 47 63 fax: 223 16 88ţdistribu ie: (021)222 25 36 e-mail:ţ[email protected] internet:www.curteaveche.ro

Despre atitudine

Documents

Transcript of Despre atitudine