Design Pentru Reviste

69
Un îndrumator pentru comunicare vizuala eficienta Magazine Training Institute Design Reviste pentru ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Transcript of Design Pentru Reviste

Page 1: Design Pentru Reviste

Un îndrumatorpentru comunicarevizuala e f i c i enta

Magazine Training Institute

DesignReviste

pentru

)) )))

)) ))) )) )))

Page 2: Design Pentru Reviste

Scris deGary Gnidovic ş i Greg Breeding

Publicat deMagazine Train ing Inst itute

Editare: Sharon MumperDesign: Gary Gnidovic

Traducător: Gelu LeontiucTehnoredactare: Angelika Eiwen

Mai, 2002

© Magazine Training Institute

Pentru acordarea permisiunii de traducereşi adaptare a manualului în vederea vânzării:

MAGAZINE TRAINING INSTITUTEPostfach 33 • 2502 Baden-Leesdorf • Austria

Tel: (43) 2236-540760 • FAX: (43) 2236-540764E-mail: [email protected]

Website: www.magazinetraining.com

DesignReviste

pentru

Page 3: Design Pentru Reviste

C u p r i n s

Design pentru Reviste

Introducere în designul publicaţiilor ......................................................

Elemente de design ................................................................................

Tipurile de caractere .............................................................................

Cuprinsul şi rubricile permanente ........................................................

Coperta revistei ....................................................................................

Cuvinte şi imagini ................................................................................

Criteriile unui design bun ....................................................................

Design cu un buget modest ..................................................................

Directorii artistici şi redactorii ..............................................................

Fotografia .............................................................................................

Procesul de refacere a designului ...........................................................

Organizarea studioului de design ..........................................................

Glosar de termeni .................................................................................

Machetarea paginii: alcătuirea unui document .....................................

Temă de design ....................................................................................

O demonstraţie de design ....................................................................

Despre autori .......................................................................................

Despre Editor .......................................................................................

4

8

13

18

20

22

26

29

31

34

43

45

i

vi

vii

viii

ix

x

Unitatea 1

Unitatea 2

Unitatea 3

Unitatea 4

Unitatea 5

Unitatea 6

Unitatea 7

Unitatea 8

Unitatea 9

Unitatea 10

Unitatea 11

Unitatea 12

Appendix

Page 4: Design Pentru Reviste

În această unitate vom face o trecere în revistă a cursului, abordând în termeni generaliscopul designului publicaţiei şi rolul designerului în acest proces. Vom discuta pe scurtdespre mijloacele folosite de designer pentru a-şi îndeplini sarcina, pentru a-i pregăti pestudenţi pentru o explorare mai profundă a acestor mijloace în timpul seminarului. Şi, celmai important, vom discuta despre temelia spirituală a ceea ce facem.

Scopul designului revisteiÎn cei mai simpli termeni, o revistă este un mijloc vizual de comunicare a ideilor. Abordareavizuală (designul) şi cuvintele lucrează împreună pentru a îmbunătăţi procesul de comunicare.Lucrurile însă nu au stat întotdeauna aşa. În primele zile ale revistelor şi ziarelor, cuvântultipărit era atotstăpânitor. Timpurile şi tehnologia s-au schimbat cu repeziciune şi au făcutposibil ca fotografiile, ilustraţiile şi aranjamentul în pagină să devină elemente vitale aleprocesului de comunicare.

Concret, designerul unei publicaţii caută:• să atragă cititorul: aceasta se întâmplă în primul rând prin coperta care este atractivă şi

interesantă. Procesul continuă prin paginile publicaţiei care atrag cititorul prin combinaţiaunui text bun cu o utilizare inteligentă a caracterului, structurii paginii şi a imaginilor.

• să conducă privirea: acest lucru se realizează prin utilizarea elementelor vizuale şi prinpagini care au o arhitectură care ajută ochiul cititorului să ştie unde trebuie să îndrepteprivirea. Utilizarea mărimii caracterelor, a spaţierii, a letrinelor, a culorii şi a elementelorcontrastante, sunt mijloacele utilizate pentru a influenţa drumul urmat de privire.Designerul încearcă să evite senzaţia de dezordine şi de confuzie, direcţionând cu atenţieprivirea cititorului.

• să îmbogăţească mesajul şi să expună înţelesul: prin design cele mai importante idei dintext sunt accentuate şi scoase în evidenţă, prin folosirea rezumatelor (callout), a legendelorşi prin prezentarea fotografiilor şi a graficii.

• să devină un prieten de nădejde al cititorului: o revistă poate să creeze o legătură specială cucititorul. Formatul ei este mai puţin permanent şi mai puţin formal decât cel al unei cărţi.Nu este la fel de sobru sau orientat spre ştiri ca şi al unui ziar. Este uşor de purtat. Poateoferi informaţie, destindere, provocare, şi mângâiere.

O combinaţie de familiar şi surpriză:• Familiaritatea oferă cititorului o uşurinţă în orientare – elemente care rămân aceleaşi de la

număr la număr – ca nişte semne de orientare care îi arată cititorului cum să se descurceprin revistă. Cititorii vor şti la ce să se aştepte şi vor recunoaşte locurile familiare, cum ar firubricile permanente şi sistemul de aranjare a titlurilor şi subtitlurilor în pagină. Dar preamultă uniformitate poate să aibă şi un efect negativ, totul devenind mult prea previzibil.

• Surpriza, pe de altă parte, dă siguranţa că cititorul nu se va plictisi. Fiecare număr trebuie săofere ceva neprevăzut pentru a ţine cititorul interesat şi pentru a stârni în cititor dorinţa dea vedea ce-i va oferi revista în continuare.

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 11111

Introducere în designul publicaţiilor

Page 5: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 5

Rolul designerului unei publicaţiiRedactorul şef este de regulă persoana care stabileşte viziunea unei publicaţii şi o conduce.Atunci când există o deosebire de opinii cu privire la o anumită direcţie pe care conţinutuleditorial sau designul unei reviste trebuie să o ia, redactorul şef are ultimul cuvânt. Dar, cele maibune publicaţii sunt acelea în care compartimentul editorial şi cel de design se privesc şi setratează ca şi parteneri egali în procesul de comunicare.

Designerul este un:• Comunicator. Designul nu joacă doar un rol de sprijin, ci înseamnă 50% din procesul de

comunicare. În acest sens, designerul, exact ca şi scriitorul sau redactorul este un jurnalist.

• Editor vizual. Un designer decide încontinu ce elemente să păstreze, ce elemente să scoatăafară sau să combine pentru a comunica mesajul cât mai bine.

• Catalizator. Designerul este o verigă importantă de legătură între mesaj şi cititor. Ideea estede a-i atrage pe cititori, de a-i face să citească articolul şi de a-i ajuta să înţeleagă şi să-şiaducă aminte de conţinut.

Deci, este important să te vezi nu numai ca un creator de publicaţie care este plăcută de privit,ci ca unul care comunică în mod eficient un mesaj. Dacă vom comunica bine, atunci aspectul seva îngriji singur de sine.

Mijloacele pe care le folosimToate elementele designului – caracterul, ilustraţiile, hârtia, cerneala, fotografia, culoarea,aranjamentul paginii – sunt mijloace prin care se comunică idei, şi de aceea toate implică unproces de decizie. Toate comunică ceva, deci este important să ne gândim ce spun ele de faptcititorului.

Elemente ale designului:• Caracterul: cu serifă sau fără? Este serios, amuzant, elegant, neutru? Tineresc sau clasic? Ce

efect are folosirea în contrast a diferitelor tipuri de caractere?

• Hârtia: cretată sau lucioasă sau cu rugozitate mai mare ca hârtia de ziar? Îţi spune:„păstrează-mă!“ sau „când eşti gata mă poţi arunca!“?

• Culoarea: toate culorile poartă un mesaj emoţional şi de aceea influenţează modul în carene simţim.

• Aranjamentul în pagină: ordonat sau dinamic? Consecvent sau mereu schimbător? Cespune structura şi modul de abordare despre publicaţie?

• Fotografia şi ilustraţia: stilul folosit comunică mult despre cine sunt cei cărora te adresezi.Conservator sau progresist? Tânăr sau bătrân?

Să aveţi mereu în minte combinaţia tuturor acestor elemente şi cum lucrează împreună.

Modele şi formate

Standard• De regulă format A4• Cele mai multe publicaţii folosesc acest model• Comunică imediat ce este• Se potriveşte cu mărimile standard ale reclamelor

I N T R O D U C E R E

Page 6: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 6

Digest• De regulă de format A5• Mic şi uşor de purtat• Degajă un sentiment de prietenie şi intimitate

Tabloid• De regulă are dimensiunile de 30 x 24 cm.• Tipărit de regulă pe hârtie care este un pic mai bună decât hârtia de ziar dar nu la fel de

bună ca şi hârtia standard a majorităţii revistelor.• De regulă este tipărită în una sau două culori, pentru că policromia (tiparul în patru

culori) este de slabă calitate pe acest tip de hârtie.• Degajă un sentiment de vitalitate şi de actualitate

Newsletter (buletin informativ)• Dimensiunea aproximativ A4, deşi poate varia.• Costurile de producţie şi expediere sunt mici (fiindcă are mai puţine pagini)• De cele mai multe ori nu sunt necesare cheltuieli de legare• Este o soluţie practică pentru publicaţiile mici

Responsabilităţile designerului

Învaţă arta şi meseria de designer• Citeşte despre design şi tipografie, studiază-le. Foloseşte resursele pe care le ai la îndemână:

bibliotecile, internetul, seminariile.

• Fii atent la ceea ce se face în domeniul designului – în special în cel al designuluipublicaţiilor. Mergi la librării şi uită-te des la standurile cu reviste.

• Fă din învăţare şi creştere un proces continuu.

Fii atent la contextul în care apare revista la care lucrezi• Urmăreşte cu atenţie cultura în care trăieşti şi tendinţele ei. Revista este un mediu care

comunică în interiorul unui anumit cadru cultural.

• Cunoaşte-ţi publicul cititor. Scriitorii articolelor pentru reviste, redactorii şi designeriitrebuie să înţeleagă publicul cititor pe care îl slujesc. Trebuie mereu să ne tragem cu un pasîn spate şi să vedem cu ochii cititorului ceea ce producem.

Priveşte la revista la care lucrezi cu o percepţie mereu înnoităSă presupunem că ai realizat un material nou. Întreabă-te:

• Comunică exact ceea ce trebuie să comunice?• Acest material poartă în el tonul emoţional potrivit?• Va atrage cititorul în aşa fel încât să lectureze articolul?

Caută să aflii reacţii la ceea ce ai făcut• Întâlneşte-te regulat cu personalul revistei pentru a evalua designul.

• O idee bună este şi să te întâlneşti ocazional cu cititori care nu sunt familiarizaţi cuprocesul de design. Acest lucru te va ajuta să vezi designul executat de tine cu alţi ochi.

Roagă-te neîncetat• Caută călăuzirea şi creativitatea din partea lui Dumnezeu.

I N T R O D U C E R E

Page 7: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 7

• Întâlneşte-te regulat cu personalul revistei ca să vă rugaţi pentru lucrarea făcută prinpublicaţia voastră.

Bazele spirituale ale lucrării pe care o facemPrimul verset din Biblie ne vorbeşte despre creativitatea lui Dumnezeu. Cosmologii spun că înfaţa a ceea ce aparent este haos, există o ordine extraordinar de precisă şi că universul este„reglat“ cu precizie. Deci haideţi să ne „cuplăm“ la creativitatea care vine de la un Dumnezeupersonal care ne iubeşte şi doreşte să ne dea darurile Sale.

Dumnezeu – designerul originalDacă pur şi simplu te uiţi la frumuseţea şi diversitatea creaţiei lui Dumnezeu, de la adâncurilemării până la nemărginirea spaţiului cosmic, poţi vedea că frumosul este ceva important pentruDumnezeu. Deseori se pare că Dumnezeu a creat frumosul pur şi simplu de dragul frumosului.Şi izvodirea de către El a frumosului nu s-a încheiat cu a şasea zi a creaţiei. Planurile Lui foarteprecise de construcţie a Cortului Întâlnirii cuprindeau crearea unor tapiserii pline de culoare, aunor sfeşnice ornamentate şi a unor haine preoţeşti împodobite cu pietre scumpe.

A crea şi a face design este ceva bun, adevărat şi este o parte a ceea ce înseamnă să fii făcut dupăchipul şi asemănarea lui Dumnezeu, Cel care a făcut toate lucrurile (Ioan 1:1,3). Fiecare om areacest impuls creator într-o anumită măsură, dar există unii oameni cărora Dumnezeu le-a datacest talent deosebit de a face design artistic (Exodul 31:3).

Lucrează la nivelul excelenţeiOrice muncă este importantă şi trebuie făcută la nivelul excelenţei, ca şi cum ai face-o pentruDomnul. „Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni.“(Coloseni 3:23)

Martin Luther a spus acelaşi lucru în următorul mod: „Pantofarul îl slăveşte pe Dumnezeu prinfiecare pereche de pantofi făcută bine şi cinstit.“

Eric Liddel, un atlet renumit la vremea sa, a cărui viaţă a fost prezentată în filmul „Chariots ofFire“, gândea la fel. Explicându-i surorii sale de ce înainte de a pleca în China ca misionartrebuia să participe la o competiţie, el spunea: „Cred că Dumnezeu m-a făcut pentru un scop:pentru China. Dar tot El m-a făcut să pot alerga repede şi când o fac, simt plăcerea Lui. Arenunţa acuma înseamnă să Îl nesocotesc pe El. Nu fac doar pentru că mă simt bine. Dacă voicâştiga această competiţie o fac pentru a-I da Lui onoare.“

Lucrează având sentimentul că ai de îndeplinit o misiune„Veghează, şi întăreşte ce rămâne“ (Apocalipsa 3:2). Multe din această lume au fost distruse, darsunt încă multe care rămân. Noi trebuie să lucrăm la nivelul excelenţei ca să ne îndeplinim câtmai bine sarcina ce ne-a fost încredinţată, făcând ce şi cât putem mai bine cu mijloacele carene-au fost puse la dispoziţie.

Noi avem un rol deosebit într-o perioadă istorică importantă a omenirii. Deşi sunt multedificultăţi, este un privilegiu enorm să putem comunica prin materiale tipărite Evanghelia, ştiridespre biserică, învăţături pentru trăirea unei vieţi creştine şi articole care vor da oamenilorîndemnuri şi îi vor ajuta să persevereze în viaţa de credinţă. Avem privilegiul deosebit de a fiprintre acei puţini a căror lucrare îi va atinge pe mulţi. Aceasta implică o mare responsabilitate.

Munca şi creaţia noastră trebuie să reflecte ceea ce încercăm să comunicăm: excelenţă,frumuseţe, entuziasm şi creativitate. Şi nu uitaţi umorul!

I N T R O D U C E R E

Page 8: Design Pentru Reviste

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 2 2 2 2 2

Elemente de design

Tipul de caractere şi aranjarea acestora în pagină, culoarea şi imaginile sunt mijloaceleprincipale pe care le ai la îndemână pentru designul revistei. Acestea sunt uneltele pecare le vei folosi pentru designul plachetei numelui, al copertelor, al rubricilorpermanente şi al articolelor de fond. În acest proces trebuie luat în considerare ritmulşi „curgerea“ revistei şi să realizezi o grilă care te va ajuta să organizezi textul şi

imaginile şi să stabileşti care va fi aspectul publicaţiei.

Tipul de caractere şi aranjarea lor în paginăDeşi multe reviste folosesc o gamă nelimitată de tipuri de caractere, în general este nevoie doarde câteva. Restrângerea gamei de tipuri de caractere folosite într-o revistă dau acesteia opersonalitate distinctă şi accentuează identitatea revistei, ajutând în acelaşi timp la orientareacititorului în revistă.

Mai mult, un număr limitat de fonturi folosite vor ajuta revista să supravieţuiască schimbărilorsurvenite în tendinţele designului. Şi, pe lângă aceasta, creativitatea designerului va fi obligată săgăsească soluţii de utilizare a tipurilor de caractere într-un mod nou şi interesant. Prin utilizareainteligentă a tipurilor de caractere se poate face foarte mult pentru îmbunătăţirea aspectuluiunei reviste.

Consideraţii privitoare la alegerea fonturilor• Alege fonturile care foarte probabil că vor supravieţui schimbărilor survenite în tendinţele

designului. Versiuni noi ale fonturilor clasice sunt întotdeauna o alegere bună.

• Alege o familie de fonturi care are caracteristici multiple: condensat şi extins, bold şisubţire, clasic şi contemporan.

• Caută familii de fonturi care sunt în contrast dar care oferă efectul vizual urmărit.

• Pentru corpul textului alege un font curat, uşor de citit şi care nu are prea multe detaliitipografice care să distragă atenţia făcându-l astfel greu de citit.

CuloareaLa fel ca şi în cazul tipului de caractere, limitarea în gama de culori folosită într-o revistă,întăreşte identitatea acesteia şi integritatea vizuală. O largă varietate de culori este interesantă laprima vedere, dar oboseşte ochiul repede şi poate submina semnificaţia produsului editorial.

O paletă de culori poate ajuta la determinarea „temperaturii vizuale“ a revistei. Deşi nu dorimrestrângerea culorilor la doar câteva nuanţe, va fi de folos să identificăm câteva principii care nevor călăuzi în luarea deciziilor privitoare la alegerea culorilor. De exemplu, un ziar axat pe ştiripoate să aibă un aspect îndrăzneţ şi dramatic, în timp ce o revistă pentru femei poate să aibă unaspect fin şi pastelat. O paletă de culori este o gamă de culori care sugerează şi impune deciziilelegate de utilizarea culorilor într-o revistă.

Consideraţii privitoare la alegerea paletei de culori• Alege o culoare „semnal“ dominantă şi foloseşte-o din loc în loc („cu economie“).

• Alege câteva culori discrete pentru fundaluri, măşti sau elemente mici de design.

Page 9: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 9E L E M E N T E D E D E S I G N

• Pentru determinarea paletei de culori folosită la designul unui articol bazează-te peimaginile folosite la acel articol, fie că este vorba de ilustraţii sau fotografii.

• Ia în considerare succesiunea articolelor atunci când alegi culorile. Cum se raporteazăculorile folosite la cele de pe paginile următoare?

• Foloseşte culoarea cu zgârcenie în textul de pe pagină. Rezervă culoarea pentru impact.

• Evită culorile care concurează sau intră în conflict cu imaginile de pe o desfăşurare(spread). Culoarea dominantă trebuie să provină din imaginile folosite, deşi în cazurispeciale se pot face excepţii.

ImaginileImaginile trebuie să stârnească emoţii – râs, îngrijorare, mânie, bucurie, tristeţe – dar niciodatăapatie. Imaginile dau cititorului prima ocazie de a răspunde la mesajul revistei. Revistele trebuiesă atragă cititorul, iar imaginile pe care le prezentăm în revistă sunt primul pas esenţial înprezentarea conţinutului unui articol.

Imaginile influenţează. Cum ai vrea să răspundă cititorii? Intenţionezi să obţii un răspunsspecific, concret sau ceva mai ambiguu? Ce fel de imagini vor ilustra cel mai bine articolul:imaginile de gen foto-jurnalism sau ilustraţii?

Consideraţii privitoare la alegerea imaginilor• Stabileşte modul de abordare vizuală. Ce va fi dominant? Fotografia? Ilustraţia?

• stabileşte cum vor fi folosite imaginile. Vor fi mai puţine în rubricile permanente şidominante în articolele de fond? Când vei folosi imagini care se vor întinde pe o paginăîntreagă sau pe o desfăşurare de două pagini (spread)?

• Premeditează echilibrul subiectelor – personaje adevărate şi personaje simbolice, locuri şievenimente, idei şi relatări.

• Fă-ţi o listă de artişti şi fotografi care corespund modului vostru de abordare a problemelor(chiar dacă nu vei lucra niciodată cu ei) şi foloseşte-o ca un îndrumător util pentru a da onotă distinctă şi în acelaşi timp adecvată revistei voastre.

• Sacrifică alte articole din buget pentru a putea procura imagini bune. Ele sunt atât deimportante încât merită acest sacrificiu!

Placheta numelui şi copertaDesignul plachetei numelui şi al copertei poate fi ceva descurajant. Dar este una dintre deciziilecele mai importante şi cu efecte de durată, pe care un designer le ia. Sarcina principală este de acrea un design care va identifica instantaneu revista şi organizaţia care o publică, oferind înacelaşi timp ocazia de a anunţa că a apărut ceva nou.

Ca şi în cele mai multe aspecte ale designului, puţin înseamnă mult. Creează un sistem plachetăde nume – copertă care este simplu şi adaptabil şi care să îţi poată oferi fundamentul necesarpentru a crea cele mai interesante coperte. Scopul acestei faze este de a crea acest fundamentcare să îţi permită să rămâi consecvent şi în acelaşi timp să poţi prezenta imagini şi text care să îlsurprindă pe cititor şi să îl facă să citească revista.

Consideraţii privitoare la designul plachetei numelui şi al copertei• Analizează mai multe variante ale sistemului plachetă de nume – copertă. Nu te grăbi

atunci când alegi o soluţie.

Page 10: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 10E L E M E N T E D E D E S I G N

• Prelucrează ideile până obţii câteva soluţii posibile. Încearcă aceste soluţii cu o varietatemai largă de imagini şi de texte care vor apărea pe copertă pentru a testa flexibilitateasistemului plachetă de nume – copertă.

• Organizează grupuri de opinie neoficiale pentru a testa ideile. Fii gata să faci modificări.

• Pune pe primul plan uşurinţa în citire şi lizibilitatea. Testează sistemul plachetă de nume –copertă cu diverse fundaluri şi texturi.

• Stabileşte sistemul de text de pe copertă. Va fi un singur rând de text, sau mai multerânduri care vor prezenta diverse articole? Ce sistem grafic va fi folosit pentru a facedistincţia între ele?

• Stabileşte parametrii de design ai plachetei numelui. Culoarea se va schimba în funcţie deimaginea folosită sau se va folosi întotdeauna culoarea „semnal“? Vor fi folosite umbre maiaccentuate sau mai discrete pentru a îmbunătăţi lizibilitatea? Imaginile vor putea săacopere parţial placheta numelui?

• Designul copertei trebuie să incorporeze în el filozofia abordării vizuale şi obiectiveleeditoriale ale revistei.

Ritmul şi succesiuneaOrdinea rubricilor permanente şi a articolelor de fond este una dintre cele mai familiarelegături care se dezvoltă între un cititor şi o publicaţie. Stabilirea unui ritm şi a unei ierarhii îl vaajuta pe cititorul nou să se orienteze în revistă iar cititorilor vechi ai revistei le va crea o senzaţieplăcută de familiaritate.

Unora le place să se gândească la succesiunea materialelor dintr-o revistă ca la o masă bună.Începe cu un aperitiv gustos. După primele pagini, absolut necesare, cum ar fi cuprinsul, saurubrica de corespondenţă cu cititorii, se pun aproape de început câteva articole cu un conţinuteditorial uşor, optimist, luminos. Apoi urmează felul principal: articolul principal şi articolele defond. Articolul principal şi articolele de fond sunt cele care formează „fântâna“ publicaţiei şisunt „carnea şi cartofii“ revistei. După acestea urmează desertul: ultimele pagini ale revistei curubricile permanente. Acestea pot să fie predominant vizuale sau pot să conţină materialeoarecum în afara „curentului principal“ al conţinutului editorial, pentru a oferi cititorului cevaunic şi special.

Consideraţii cu privire la ritmul şi succesiunea materialelor dintr-o revistă• Stabileşte principiile de organizare a ritmului. Rubricile permanente în faţă şi articolele de

fond în spate? Să existe sau nu o „fântână“ editorială?

• Gândeşte-te ce rubrici trebuie să stea împreună şi ce rubrici trebuie separate?

• Stabileşte spaţiul şi numărul de cuvinte alocate fiecărei rubrici şi fiecărei categorii dearticole de fond. Ce impact vor avea unele asupra celorlalte?

• Privind cu ochii cititorului, care este modalitatea care va oferi maximum de satisfacţie dinparcurgerea revistei?

Designul rubricilor permanenteDe regulă rubricile permanente dau personalitatea vizuală a unei reviste şi deseori cititorii citescprima dată rubrica lor favorită. Rubricile permanente dau cititorului un sentiment defamiliaritate – acea parte a revistei pe care abia aşteaptă să o citească. Aceste rubrici pot fi de

Page 11: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 11E L E M E N T E D E D E S I G N

asemenea şi locul în care are loc interacţiunea cu cititorii. În consecinţă felul în care acestepagini sunt grupate, aranjate şi prezentate este foarte important în procesul de refacere adesignului.

Consideraţii cu privire la designul rubricilor permanente• Organizează rubricile în funcţie de categoria editorială căreia îi aparţin. Rubricile vor avea

un aspect asemănător? Toate rubricile permanente vor avea un design unic? Ce altecategorii vor uni sau vor separa rubricile în layout-uri distinctive?

• Foloseşte grilele pentru a crea pagini şablon (templates) pentru fiecare categorie şi rubricăpermanentă.

• Creează un sistem de design pentru fiecare rubrică, stabilind ce tip de caractere, ce culori şice imagini vei folosi.

• Identifică şi alege câteva elemente editoriale unice – titluri, plachete, legende, rezumate(callout), citate, diagrame, subtitluri, acreditările artiştilor.

Designul articolelor de fondSurpriză. Impact. Influenţă. Pasiune. Designul articolelor de fond este locul în care începe„distracţia“ şi nu numai pentru designer ci şi pentru cititor. Deşi cititorul se poate îndrepta întâispre rubricile permanente care îi sunt familiare, el trebuie să fie surprins şi atras de ceea cegăseşte în „fântâna“ editorială.

Prin crearea în revistă a unui spaţiu în care vor apărea imagini de calitate şi o utilizare creativă atipurilor de caractere, editorul arată faptul că articolele sunt importante şi demne de luat înconsiderare. Artistul poate să îmbine cu îndemânare imaginile şi tipurile de caractere pentru asublinia identitatea revistei şi a găsi mijloace mereu noi de a-l atrage pe cititor în partearespectivă a revistei.

Consideraţii cu privire la designul articolelor de fond• Organizează articolele în categorii. Care sunt articolele de fond, care sunt articolele

primare, care sunt articolele secundare?

• Ce elemente de design vor face distincţia dintre aceste categorii? Care elemente de designvor reprezenta elementul lor comun, elementul care le va lega?

• Creează desfăşurări (spread) prototip pentru stilurile şi categoriile de articole.• Creează un prototip pentru „fântâna“ articolelor, care să cuprindă o succesiune tip de

articole.

GrilaFundamentul designului revistelor, grila este acel schelet invizibil al paginii tipărite. Ea oferăparametrii de bază pentru organizarea textului şi a imaginilor şi ajută la stabilirea aspectuluivizual al revistei. O grilă stabileşte lăţimea şi numărul coloanelor şi indică cum vor fi folositeimaginile. Grila stabileşte locul anumitor elemente, în special al rubricilor permanente. Titlurilestabile, colontitlurile, etc., nu trebuie să difere (decât în cazul în care aşa a fost prevăzutdesignul).

Scopul principal al grilei este acela de a da continuitate designului şi a oferi acestuia un sistemde referinţă. Înţelegerea grilelor este de o importanţă vitală, dar la fel de important este să ştiicând să o foloseşti şi când să renunţi la folosirea ei. Fără o grilă, o revistă îşi pierde identitatea şi

Page 12: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 12E L E M E N T E D E D E S I G N

va arăta „zgomotoasă“ şi nestructurată. Pe de altă parte, artistul care se bazează prea mult pegrilă va impune designului limitări care nu sunt necesare şi va înăbuşi elementul surpriză.

Motivele pentru care este necesară folosirea unei grile• Ordinea: Grila impune o notă de disciplină şi ordine nu numai pentru fiecare pagină dar şi

pentru publicaţie în ansamblul ei. Această senzaţie de ordine nu trebuie să fie neapărat cevaconştientizat. Cititorul de regulă nu sesizează această structură care stă la bazaaranjamentului paginilor. Grila va induce un sentiment de confort şi ordine şi va ofericontextul necesar pentru surpriză şi interes.

• Continuitatea: o grilă dă şi un sens de continuitate în cuprinsul revistei. Ea îl obligăoarecum pe designer să analizeze designul în raport cu întreaga structură a publicaţiei.

• Eficienţă: Şabloanele simplifică procesul de elaborare a grilelor. Dacă ai la îndemână diverseşabloane pentru anumite elemente editoriale, procesul de design va decurge mai lin, şitimpul folosit la început pentru crearea acestor şabloane utile, bune şi flexibile, va firăscumpărat pe parcurs.

Consideraţii cu privire la crearea unei grile• Ia în considerare subdivizarea grilelor de două şi trei coloane în grile de şase şi doisprezece

coloane pentru o flexibilitate mai mare.

• Stabileşte marginile cu atenţie. În mod tradiţional, se lasă mai mult spaţiu pentru margineade jos şi pentru marginea exterioară, dar sunt posibile mai multe variaţiuni.

• Dacă din design face parte şi un sistem de chenare, atunci grila trebuie să încadreze acestsistem în limitele ei.

• Evită să adaugi elemente de design unei grile, cu excepţia (posibilă) a unor chenare simple,pentru a permite o flexibilitate mai mare în interiorul paginilor.

• Ţine seama de anumite specificaţii unice ale spaţiilor de reclamă care ar putea să afectezegrila de bază.

• Grila nu este un absolut; ea poate fi modificată, dacă există un motiv întemeiat pentruaceasta.

Page 13: Design Pentru Reviste

Acesta este acel domeniu al designului revistelor în care, chiar şi cu resurse limitate,avem o ocazie uriaşă de a îmbunătăţi aspectul vizual al publicaţiei noastre. Ceea ce vaaduce succesul designului în materie de tipuri de caractere utilizate nu este numărulde fonturi avute la dispoziţie ci modul în care foloseşti fonturile pe care le ai. Opublicaţie care arată bine poate fi creată cu doar câteva familii de fonturi, dacă sunt

bine alese.

Principii generale pentru o utilizare bună a tipurilor de caractere

LizibilitateaPrioritatea numărul unu este ca textul să fie uşor de citit. Există multe modalităţi prin carelizibilitatea unui text poate fi îmbunătăţită. Multe dintre acestea au de a face cu ajustarea fină aunor elemente ale specificaţiilor caracterelor, cum ar fi spaţierea pe orizontală, spaţierea peverticală, mărimea caracterului şi lungimea liniilor şi modul în care toate acestea se potrivescîntre ele.

IerarhiaUn lucru important este să conduci privirea cititorului prin pagină într-un mod logic. Pune-ţiîntrebarea: „Ce doresc să vadă cititorul mai întâi? Dar după aceea? Şi după aceea?“

Gândeşte-te la o pagină ca având trei nivele principale de informaţie: elementele care atragatenţia; elementele care dau explicaţii; textul.

ContrastulIerarhia este determinată în mare măsură de contrastul între tipurile de caractere folosite.Pentru a genera în design o dinamică vizuală, foloseşte contrastul vizual între elementeletipurilor de caractere. Acest lucru se poate realiza prin:

• Mărime: privirea se va îndrepta întotdeauna întâi către elementele mai mari.• Grosimea: privirea se va îndrepta spre elementele de imagine mai groase, mai întunecate.• Culoarea: privirea se va îndrepta întâi spre culoarea secundară (a doua culoare).• Accentul: italic faţă de roman (normal).• Forma caracterului: cu serif faţă de fără serif.

De asemenea, zonele întinse de text creează pe pagină o anumită textură care poate fi pusă încontrast cu alte zone de text care creează o altă textură prin folosirea unui alt font. De exemplu,deseori este cel mai bine să foloseşti fonturi care contrastează pentru corpul principal de text alarticolului şi pentru paragrafele laterale (articole secundare) din cadrul aceluiaşi articol.

ConsecvenţaOdată ce s-a stabilit o formulă a tipurilor de caractere folosite într-o publicaţie, este importantsă nu se devieze de la esenţa acestei formule. Unele elemente se pot schimba, dar altele trebuie sărămână tot timpul aceleaşi. Aceasta va contribui la crearea acelui amestec de familiar şi surpriză,menţinând în acelaşi timp aspectul profesional al publicaţiei.

Să fie adecvat publicului cititor şi conţinutuluiPune-ţi întrebarea dacă fonturile alese se potrivesc cu natura publicaţiei şi cu publicul ei cititor.

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 3 3 3 3 3

Tipurile de caractere

Page 14: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 14

De exemplu, o revistă care publică în principal ştiri despre diverse evenimente probabil că nu vatrebui să folosească un font care transmite senzaţia unui caracter puternic sau a uneipersonalităţi bine conturate, deoarece de regulă se presupune că reportajele se fac într-o manierădestul de obiectivă. De aceea ar fi mai potrivit să se aleagă un font mai neutru.

Pe de altă parte, o revistă care este destinată tineretului de pe „creasta valului“ va alege pentrutextul de afişare un font care va sugera preocuparea faţă de tendinţele culturii generaţieirespective şi va purta în el ceva mai multă „atitudine“.

Sensibilitatea la spaţierea caracterelorUnul dintre cele mai importante, dar deseori trecut cu vederea, aspecte al unei utilizări bune şicu aspect profesional, a tipurilor de caractere este atenţia sporită acordată spaţierii, în special acaracterelor folosite la titluri şi la textele de afişare. Ideea acestui aspect este de a ajusta cu fineţespaţiile dintre caractere pentru a da impresia că spaţiile dintre toate caracterele sunt egale.Aceasta nu se realizează pur şi simplu măsurând cu exactitate distanţa dintre litere, ci are de aface cu impresia vizuală creată de acel spaţiu.

Câteva principii utile:• Literele rotunde pot fi spaţiate mai „strâns“ (spaţiile dintre ele pot fi mai mici)• Literele formate din linii drepte trebuie spaţiate mai lejer (spaţiile dintre ele pot să fie mai

mari).• Fii atent la spaţiile negative pe care le creează alăturarea diferitelor litere.

Selectarea unui font pentru corpul textuluiSelectarea unui font pentru corpul textului este una din deciziile cele mai importante. Iar cândeste vorba de refacerea unui design, atunci aceasta trebuie să fie una din primele hotărâri caretrebuie luate.

Consideraţii cu privire la alegerea unui font pentru corpul textului• Neutralitate: un font folosit pentru text trebuie să fie de regulă destul de neutru şi să nu

atragă atenţia asupra lui însuşi. Aceasta va permite designerului să folosească un al doileafont (un font secundar), cu mai multă personalitate, pentru accent.

• Lizibilitatea (uşurinţa în citire): Aceasta este cheia. Bodoni este un font frumos pentrulimbile care folosesc alfabetul latin, dar atunci când este folosit pentru porţiuni mari detext, nu va cauza oboseală cititorului? Garamond, pe de altă parte, este un font clasic,frumos, destul de uşor de citit. Pune-ţi întrebarea: „Trebuie să te străduieşti ca să poţi citi,sau privirea parcurge textul fără efort?“

• Hârtia şi tiparul: Ai grijă de felul în care hârtia şi tiparul afectează aspectul fontului ales. Deexemplu, hârtia de ziar va face ca cerneala să se „întindă“ şi astfel să adauge la grosimea(„greutatea“) tipului de caracter ales.

• Textura: ia în considerare culoarea sau textura unui font şi impresia pe care o degajă atuncicând este folosit pe o pagină întreagă sau pe o desfăşurare (spread).

• Adecvat sau nu: gândeşte-te la ce înseamnă „adecvat“ pentru revista la care lucrezi. Estemasculină sau feminină, clasică sau modernă, sobră sau degajată, puternică sau delicată?

(Câteva sugestii privitoare la familii de fonturi pentru alfabetul latin: Garamond, Dante, Weiss,Goudy, Minion, Caslon, Bembo, Berkeley.)

T I P U R I L E D E C A R A C T E R E

Page 15: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 15

Testează fontul ales pentru corpul textuluiTestează mai multe mostre folosind diferite combinaţii de spaţiere a literelor şi cuvintelor, alungimii liniilor, etc. Testează diferite spaţieri pe verticală în incremente de 0,5 puncte pentruun text format din mai multe paragrafe. Nu te baza pe cum arată aceste teste pe monitor sau peo imprimantă de slabă calitate. Fă testele pe dispozitivul de ieşire (imprimantă, imagesetter) celmai bun de care dispui.

Utilizarea tuturor tipurile de caractere necesită o atenţie specială şi ajustări fine. Fiecare tip decaractere are caracteristicile sale particulare care trebuie luate în considerare atunci când se facajustările finale.

Aranjarea textuluiAlegerea fontului folosit pentru corpul textului nu este singura alegere importantă. Designerultrebuie să hotărască cum să aranjeze textul în pagină. Iată câteva principii de luat în considerareatunci când se gândeşte aranjarea textului în pagină:

Lungimea linieiGândeşte-te de câte ori ochiul trebuie să sară de la o linie la alta. Acesta este unul din aspecteleimportante ale lizibilităţii (uşurinţei în citire). Mai mare nu înseamnă întotdeauna neapărat maibine. Uneori mărirea caracterului în ideea de a-l face mai uşor de citit are exact efectul contrar,fiindcă ochiul trebuie să parcurgă drumul „dus-întors“ de prea multe ori. În mod normal 35-40de caractere pe linie reprezintă optimul. O astfel de linie este destul de lungă pentru ca ochiul sănu sară de la sfârşitul rândului la începutul rândului următor prea des şi suficient de scurtăpentru a menţine ritmul citirii.

Alinierea numai la stânga şi alinierea completăTextul aliniat numai la stânga (marginea din dreapta neregulată) este mai puţin „oficial“ decâttextul aliniat complet. Spaţierea pe orizontală este mult mai consecventă deoarece caracterele nusunt nici apropiate, nici distanţate pentru a crea astfel linii de lungime egală. Totuşi, acest tip dealiniere creează un anume spaţiu negativ în jurul marginilor, lucru care trebuie luat înconsiderare. Ajustează acest spaţiu în aşa fel încât să nu apară „umflături“ sau „găuri“. Aliniereanumai la stânga creează de asemenea dificultăţi la aşezarea automată a textului pe conturulimaginilor.

Textul aliniat complet pare un pic mai „oficial“ şi are un aspect mai ordonat. Actualmente,majoritatea revistelor folosesc pentru corpul textului alinierea completă. Aceasta oferă uncontrast frumos atunci când textul se aşează automat pe conturul neregulat al unor imagini.Dar, pe de altă parte pot să apară probleme la liniile mai scurte de 10 picas (4,2 cm), deoarecespaţierea pe orizontală devine foarte neregulată. În acest caz trebuie urmărite cu atenţie (şieliminate) „râurile“ şi „găurile“ din text ca şi liniile în care spaţierea este neregulată (linii custructură necompactă).

Despărţirea în silabe şi saltul de liniePăstrează numărul de despărţiri în silabe la minimum – dacă este posibil nu mai mult de două,succesive. Desigur, numărul de despărţiri în silabe trebuie echilibrat cu posibilitatea apariţieiliniilor cu structură necompactă.

Utilizarea cu fineţe a saltului de linie combinat cu o condensare discretă a fontului (până la97%) atunci când este necesar, va evita apariţia linilor cu structură necompactă.

T I P U R I L E D E C A R A C T E R E

Page 16: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 16

ConsecvenţaOdată ce te-ai hotărât cu privire la un tip de caractere şi la caracteristicile de aranjare a textului,foloseşte-le cu consecvenţă în publicaţia la care lucrezi. Nu ceda tentaţiei de a schimba mărimeacaracterului sau spaţierea pe verticală pentru a umple spaţiul afectat unui articol atunci cândacesta este prea scurt. În acest caz schimbă designul sau măreşte imaginea folosită. Sau, dacătextul nu este foarte scurt sau cu mult mai lung, cere editorului să mai adauge ceva sau să maiscoată din text, după caz. Evită liniile cu structură necompactă.

Paragrafele de început şi alte texte specialePoate că vei dori să schimbi puţin tipul de caracter folosit pentru text în paragraful de început.Fă aceste paragrafe de început mai mari, sau măreşte spaţierea pe verticală (distanţa dintrerânduri) şi, de ce nu, foloseşte o letrină pentru a atrage cititorul în articol. Apoi, după ce l-ai„agăţat“ pe cititor, revino la specificaţiile normale pentru corpul textului.

Pentru textul căruia i se aplică acest „tratament special“, ajustează distanţa dintre linii (spaţiereape verticală) folosind un principiu simplu: liniile mai lungi necesită o spaţiere mai mare peverticală, iar liniile mai scurte necesită o spaţiere pe verticală mai mică. Privirea are nevoie de unanumit spaţiu pentru a sări înapoi la începutul următoarei linii de text. Cu cât mai lungă estelinia cu atât este mai mare spaţiul de care are nevoie privirea pentru a nu sări la începutul uneialte linii decât cea imediat următoare.

Alegerea altor fonturi

TitluriRolul titlurilor este de a-l face pe cititor să se oprească şi de a-l îndemna să „intre“ în articol. Deaceea ele trebuie să:

• Fie lizibile (uşor de citit): fontul folosit este greu de citit? Aici trebuie acordată atenţie şispaţierii, care dacă este prea strânsă sau prea lejeră poate afecta lizibilitatea.

• Folosească un tip caracter potrivit: cât de bine reflectă tipul de caracter tonul şi conţinutularticolului? Cât de bine se potriveşte cu imaginile de pe pagina respectivă? Gândeşte-te ladiversele aspecte ale personalităţii tipului respectiv de caracter. Este un tip de caracter cuparticularităţi predominant masculine, feminine, îndrăzneţe, puternice, delicate, clasice,neutre, sobre, capricioase? Atunci când foloseşti o varietate de tipuri de caractere într-opublicaţie trebuie să potriveşti tipul de caractere cu mesajul.

• Aibă o spaţiere a caracterelor corect determinată: pe lângă problema lizibilităţii, nivelul deexcelenţă în ceea ce priveşte utilizarea tipurilor de caractere se realizează printr-o spaţiereatentă a titlurilor şi a textului scris cu caractere mari pe o pagină. La caracterele mari deregulă este importantă spaţierea selectivă (kerning) pentru a obţine o spaţiere consecventegală din punct de vedere optic.

• Atragă atenţia: reaminteşte-ţi importanţa contrastului pentru stabilirea ierarhiei.

Liniile secundareChiar şi cele mai mici elemente pot fi folosite pentru a conduce privirea şi a face designul câtmai complet. Fiecare element trebuie folosit cu un scop.

PlacheteleAcestea trebuie citite împreună cu titlul şi oferă o explicaţie clară a titlului. Aceasta permite ca

T I P U R I L E D E C A R A C T E R E

Page 17: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 17

titlul să fie ales cu inteligenţă, subtil şi intrigant. Rolul plachetelor este de a atrage cititorii şimai tare spre textul articolului.

LegendeleO legendă trebuie să explice o fotografie, dar nu să descrie ceea ce este evident. Ea trebuie săcontrasteze în mod adecvat cu textul pentru ca cititorul să nu o considere din greşeală o parte atextului. Pentru a evita această situaţie foloseşte caractere bold sau italice. Legendele potcontribui la accentuarea personalităţii revistei din punct de vedere al utilizării tipurilor decaractere dacă sunt folosite cu consecvenţă. Este bine să foloseşti acelaşi stil de legende în toatărevista.

SubtitlurileSubtitlurile trebuie să fie într-un contrast adecvat cu textul. Ele au rolul unui „cârlig“ pentru a„agăţa“ atenţia cititorului, a-l face să-şi pună întrebări şi a-l face să citească mai departearticolul. Subtitlurile de asemenea mai oferă şi un mic spaţiu de odihnă pentru ochi, pentru cacititorul să nu fie descurajat în tentativa sa de a continua citirea textului.

Rezumatele (callout)Acestea funcţionează ca şi nişte ilustraţii verbale din text. Ele îl intrigă pe cititor şi îl fac să seadâncească în citirea textului. Trebuie să fie scurte; altfel s-ar putea să nu fie citite. Trebuie săcontrasteze în mod potrivit cu corpul textului. Pot să fie în interiorul textului sau la margine.

T I P U R I L E D E C A R A C T E R E

Page 18: Design Pentru Reviste

Rubricile permanente sunt acele secţiuni ale unei publicaţii care apar cu regularitate şiconţin relatări, informaţii, sau conţinut editorial care tratează teme dintr-un anumitdomeniu sau subiecte care au ceva comun. Rubricilor permanente li se dau numecare reflectă cumva conţinutul lor. Designul acestor nume, numite titluri de rubricipermanente, este asemănător şi prin aceasta degajă un aer de unitate al întregiipublicaţii.

Paginile de cuprinsPaginile de cuprins oferă cititorului o privire de ansamblu asupra numărului respectiv alrevistei. Ele trebuie să informeze şi să trezească interesul cititorului, generând în acesta dorinţade a citi conţinutul revistei. Înainte de a începe designul unei pagini de cuprins, trebuie să negândim la anumite întrebări legate de nevoile publicaţiei.

• Ce informaţii trebuie scoase în evidenţă? În cele mai multe publicaţii, titlul articolului estecel mai important element. Deci el va fi cel mai mare sau scris cu cele mai groase caractere.Totuşi, în unele cazuri, numele autorului este la fel de important ca şi titlul articolului.

• Ce elemente (titluri, imagini, numere de pagină) trebuie accentuate pentru a realizaaceasta? Există nenumărate moduri de a afişa aceste elemente. Ceea ce însă este potrivitpentru o altă publicaţie s-ar putea să nu fie potrivit cu publicaţia voastră.

• Este nevoie de scurte descrieri ale articolelor? Este nevoie să explicăm mai în detaliu ceconţine articolul pentru a da lămuriri suplimentare cititorului? Această întrebare se leagădeseori de stilul în care s-au dat titluri articolelor. Titlurile mai scurte sau cele metaforiceau nevoie de mai multe explicaţii.

• Vei folosi şi imagini pe pagina de cuprins? Uneori este bine să foloseşti pe pagina decuprins o parte din imaginile folosite în paginile articolelor respective, pentru a-ldetermina mai mult pe cititor să înceapă citirea revistei. Imaginile pot să îmbogăţeascătitlul şi să ofere explicaţii suplimentare acestuia. Impactul vizual creat astfel, de regulă nu vacosta nimic, din moment ce imaginile respective oricum sunt deja achiziţionate.

Claritatea şi uşurinţa în folosire sunt cheile unui design reuşit al paginilor de cuprins.

Rubricile permanenteRubricile permanente nu trebuie să domine articolele de fond. Impactul lor grafic trebuie să fiepuţin mai discret şi oarecum în umbra celui generat de articolele de fond. Astfel, publicaţia, caun întreg, va beneficia de o ierarhie. Trebuie să ne asigurăm că rubricile permanente suntdistincte din punct de vedere vizual faţă de „fântâna“ publicaţiei.

Rubricile permanente sunt liantul care ţine împreună diversele elemente ale publicaţiei. Elefurnizează consecvenţă publicaţiei, astfel, cititorul orientându-se uşor în publicaţie şi având unsentiment de familiaritate.

Scopul• Rubricile permanente definesc personalitatea unei reviste mai mult decât orice alt element.

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 4 4 4 4 4

Cuprinsul şi rubricile permanente

Page 19: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 19

Deseori, atunci când se reface designul unei reviste, rubricile permanente sunt primul lucrude care ne vom ocupa, iar după aceea restul revistei se „clădeşte“ în jurul lor.

• Rubricile permanente dau revistei o consecvenţă atât din punct de vedere editorial cât şidin punct de vedere al designului. Deoarece designul acestor pagini se schimbă foarte puţinde la un număr la altul, rubricile permanente vor oferi familiaritate şi continuitate vizuală.Ele sunt uşor de găsit şi de recunoscut.

• Rubricile permanente acţionează şi ca nişte indicatoare rutiere. Titlurile lor arată limpededrumul de urmat şi dau informaţiile necesare pentru ca cititorul să ştie unde este la unmoment dat în revistă şi ce urmează să găsească mai departe în aceasta. Deseori cititorii îşiformează o listă de preferinţe şi au tendinţa ca atunci când primesc un exemplar al revisteisă citească întâi rubricile lor favorite.

Avantaje• Consecvenţa grafică ne ajută să economisim timp. Deoarece la rubricile permanente nu

este necesar să facem un design nou la fiecare număr al revistei, aceasta ne va permite sădedicăm mai mult timp şi energie creatoare pentru articolele de fond, unde un design nouşi creativ la fiecare număr este chiar necesar.

• Consecvenţa editorială va ajuta la procesul de planificare şi la cel de producţie al revistei,deoarece astfel editorii ştiu cât text trebuie să pregătească. Ei pot avea astfel la dispoziţieinformaţii legate de numărul de cuvinte sau de linii necesare în rubricile permanente.Stabilirea unei grile editoriale de ansamblu ne va da siguranţa că în fiecare număr vor fitratate subiecte variate. Aceasta va contribui la menţinerea unei publicaţii bineproporţionate.

R U B R I C I L E P E R M A N E N T E

Page 20: Design Pentru Reviste

Coperta are trei scopuri principale. Ea dă „tonul“ revistei; dă cititorului o idee desprece va găsi în interior şi creează o identitate proprie a revistei. Deseori eficienţa uneicoperte va fi factorul determinant pentru ca cineva care nu cunoaşte revista să odeschidă. Importanţa unei coperte atractive nu va putea fi niciodată subliniatăîndeajuns.

Elementele unei coperte

Formatul (forma şi mărimea)Aceste caracteristici stabilesc o continuitate şi pentru cele mai multe reviste, acestea rămânneschimbate de la număr la număr. În general există un format standard pentru cele mai multereviste. Dar nu trebuie să îţi fie teamă ca să foloseşti şi alte formate, cum ar fi formatul „digest“,formatul tabloid sau chiar un format de tip newsletter (buletin informativ).

Placheta numeluiAceasta este numele revistei, scris cu caractere care se bucură de un tratament grafic distinct. Pescurt, placheta numelui spune cine eşti şi despre ce anume vorbeşte revista ta. Sigla poate şi ea săfie personalizată, dar nu trebuie să atragă atenţia atât de mult încât să devină obositor să o veziîn fiecare număr al revistei. Un design eficient al plachetei numelui trebuie să reflecte prinanumite modalităţi înţelesul numelui.

Imaginea de pe copertăAcesta este primul lucru care este remarcat la o revistă şi de aceea este cel mai importantelement al unei publicaţii. Rezervă cea mai mare parte din timpul destinat lucrului la copertăpentru achiziţionarea, compunerea şi finisarea acestei imagini. Dacă imaginea de pe copertăreprezintă o persoană, atunci aproape întotdeauna este bine ca privirea acesteia să fie îndreptatăspre cititor. Legătura cu cititorul este esenţială. O imagine care se întinde pe toată paginaadaugă o notă de dinamism, deoarece ea implică o continuare a paginii respective. O imagineîncadrată într-un chenar este oarecum limitată şi conservatoare, dar, uneori, potrivită. Imagineareprezentată pe copertă poate să fie o persoană, un loc, un lucru sau un concept.

Textul de pe copertăTextul de pe copertă atrage atenţia şi-l face pe cititor să îşi pună întrebări. Din punct de vederela importanţei este al doilea element al revistei.

• Poate să fie utilă inserarea câtorva din subiectele articolelor din revistă pentru a prezentacititorului câteva din articolele care l-ar putea interesa.

• Textul trebuie să fie clar şi uşor de înţeles.

• Textul trebuie să fie concis. E puţin probabil ca textele lungi de pe copertă să fie citite.

• Trebuie să fie intrigant; să îndemne la citirea conţinutului.

• Uneori este bine să foloseşti întrebări, puse astfel încât cititorul să caute răspunsurile îninteriorul revistei.

• Dimensiunea caracterelor folosite trebuie să fie destul de mare pentru ca textul să poată ficitit cu uşurinţă de la o distanţă de 3 metri.

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 5 5 5 5 5

Coperta revistei

Page 21: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 21

Cinci caracteristici esenţiale ale unei coperte bune

Relevanţă/înţelesCâteva întrebări pe care trebuie să ţi le pui când evaluezi o copertă:

• Cât de importante sunt pentru cititorul revistei subiectul sau subiectele prezentate pe copertă?Informaţia pe care coperta promite cititorului că o va găsi în revistă va influenţa viaţa lui?

• Textul de pe copertă dă cititorului înţelesuri noi cu privire la subiectele tratate?

• Este destul de incitantă pentru ca cititorul să dea revista şi altcuiva?

ClaritateÎncearcă să te dai un pas în spate şi să priveşti coperta cu ochii cuiva care nu a mai văzut-o înainte.Întreabă-te:

• Imaginea şi textul de pe copertă cooperează pentru a prezenta eficient conţinutul revistei?

• Textul explicativ suplimentar este suficient de clar?

• Există o armonie între imaginea şi textul de pe copertă? Altfel spus, au acelaşi înţelesîmpreună?

Răspunsul emoţionalSubiectul sau imaginea stabilesc o legătură emoţională cu cititorul? Există din partea acestuia oreacţie de simpatie sau bucurie, curiozitate sau preocupare?

Coperta transmite un sentiment neutru sau induce o anumită atitudine sau emoţie? Acestea pot fiîn acelaşi timp şi subtile şi puternice. Atitudinea poate fi indusă cel mai uşor atunci când seprezintă o figură, dar chiar şi o fotografie cu natură moartă poate da un ton emoţional.

Continuitatea identităţiiCoperta are acelaşi ton ca şi interiorul revistei? Realizarea unei continuităţi din acest punct devedere este un puzzle complex deoarece implică o combinaţie a tuturor elementelor. Personalulrevistei trebuie să-şi pună întrebarea: „Coperta aceasta este «de-a noastră» sau nu?“ Acest lucrupoate fi evaluat cel mai uşor punând mai multe coperte diferite una lângă alta. Începeţi săalcătuieşti o listă cu elemente care să îţi spună cu exactitate ce anume defineşte identitatea revisteivoastre şi care să funcţioneze ca un sistem de referinţă.

SimplitateAceastă caracteristică are legătură cu claritatea, dar aici vorbim specific despre prezentarea grafică.

• Asigură-te că în fotografie nu există informaţii care nu sunt necesare şi care nu fac decât săcreeze dezordine în copertă.

• Foloseşte o paletă de culori simplă. Prea multe culori vor genera o confuzie vizuală.

• Numărul de fonturi folosite trebuie redus la minimum.

• Organizează şi compune coperta în aşa fel încât ochiul să nu sară prea mult din loc în loc.

• Asigură-te că există un punct focal principal.

C O P E R T A

Page 22: Design Pentru Reviste

În istoria publicisticii – mai ales în cea a revistelor – cuvintele au fost elementul dominant.În trecut, singurul scop al imaginilor era pur şi simplu de a ilustra textul. Deşi publicaţiileîn care cuvintele au rolul dominant încă mai pot fi găsite, revistele ale căror imaginiprezintă numai persoane sau evenimente sunt din ce în ce mai rare.

În timpul ultimului secol balanţa puterii s-a înclinat. În cele mai multe reviste, cuvinteleşi imaginile au acum o importanţă egală, deşi funcţiile lor continuă să rămână distincte.Cuvintele pot chiar să aibă un rol de sprijin, adăugând înţelesuri unei relatări vizuale maiample. În acest caz, textul este un vehicul puternic care poate fie să schimbe fie să interpretezesensul unei imagini. Sau, imaginile pot să fie mijloace semnificative pentru explicarea unui text,relatând întâmplarea într-un mod exact, cu mijloace vizuale.

Sensul (înţelesul explicit) şi conotaţiaAtunci când se pune problema unei combinaţii de cuvinte şi imagini, gândeşte-te la mesajulcare este trimis cititorului. Ca şi designeri, noi avem responsabilitatea de a traduce vizualconţinutul editorial într-un mod cât mai adecvat.

Filozofia semioticii tratează problema semnificaţiilor imaginilor, situaţiilor şi lucrurilor.Revistele sunt medii de comunicare semiotice, de aceea fiecare detaliu al designului imaginilor şitextului are un înţeles particular şi poate fi manipulat pentru a genera un răspuns specific.

Doi termeni ne vor ajuta să explicăm această idee. Înţelesul direct al unui text sau al uneiimagini este cunoscut sub numele de sens, în timp ce al doilea nivel al înţelesului, deseori maisubtil şi cu siguranţă mai ambiguu, este cunoscut ca şi conotaţie. Cuvintele îl conduc pe cititorcătre o interpretare şi leagă imaginile de un anumit înţeles. În comunicarea contemporană estefolosită fiecare dintre combinaţiile posibile de relaţii între sens şi conotaţie:

• Cuvintele pot să sugereze înţelesul unei imagini, cum este cazul unui titlu care dă înţelesunei imagini mai ambigue.

• Imaginile pot să sugereze înţelesul cuvintelor, cum este cazul unei ilustraţii care dă înţelesunui titlu care constă dintr-o întrebare.

• Cuvintele pot să sugereze înţelesul altor cuvinte, cum este cazul unei plachete explicativecare dă înţeles unui titlu nu foarte exact.

• Imaginile pot să sugereze înţelesul altor imagini, cum este cazul unei imagini legate decultura unui grup de oameni care dă înţeles unei imagini care reprezintă un eveniment carea avut loc în acel grup.

Elementele textului revistelorTitlurile, plachetele, legendele şi corpul textului se raportează fiecare într-un mod diferit la oimagine.

TitlurileScopul principal al titlului este să atragă atenţia către articol sau (dacă este pe copertă) să atragăatenţia spre interiorul revistei. Pentru a-l atrage pe cititor, un titlu şi o imagine pot să comunice

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 6 6 6 6 6

Cuvinte şi imagini

Page 23: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 23

acelaşi lucru. Pe de altă parte, titlul şi imaginea pot comunica lucruri diferite, iar tensiunea astfelcreată poate să aibă ca rezultat o comunicare mai atractivă şi mai profundă.

PlacheteleScopul primordial al plachetelor este de a fi o punte de legătură între titlu şi imagine,clarificând cam la ce se poate aştepta cititorul de la articolul respectiv. Placheta poate să şirezume pentru cititor poziţia şi punctul de vedere al articolului respectiv.

LegendeleDeseori citite cu cel mai mare interes într-o revistă, legendele în general sunt situate subimagini şi furnizează informaţii care descriu, etichetează sau identifică imaginile. În timp cemajoritatea ilustraţiilor nu au nevoie de o legendă, multe fotografii au nevoie de ele pentru areda cititorului contextul şi informaţia legată de acestea.

Corpul textuluiPurtând mesajul principal, corpul textului trebuie să fie prezentat cât se poate de clar şi curat.Imaginile trebuie să pătrundă în spaţiul rezervat acestuia numai atunci când acest lucru esteadecvat, adică fie pentru a detalia relatarea sau pentru a crea un interes vizual, dar ele nu trebuiesă împiedice cursul urmărit de privirea cititorului.

Cele două problemeAstăzi, când designerii pun laolaltă cuvintele şi imaginile pentru a crea mesaje verbale şi vizuale,există două probleme care trebuie rezolvate. Prima problemă priveşte conţinutul – intenţiamesajului. Provocarea lansată de această problemă este de a pune laolaltă cuvintele şi imaginileastfel încât acestea să se sprijine şi să se explice reciproc pentru a comunica limpede şiconsecvent. A doua problemă priveşte forma – ordonarea spaţiului grafic. Provocarea lansată deaceastă problemă este de a pune cuvintele şi imaginile laolaltă într-o compoziţie coerentă şi binestructurată.

Conţinutul: transformarea mesajuluiDe regulă designerii fac o distincţie clară între cuvânt şi imagine. Aceasta permite cititorului săabordeze fiecare element separat. Totuşi designerii combină deseori cuvintele şi imaginile înmoduri noi şi surprinzătoare, lucru care măreşte puterea lor de a comunica. Fiind imposibil săte gândeşti la conţinut fără să te gândeşti la formă, există multe tehnici care pot fi folositepentru a amplifica puterea mesajului.

• Integrează caracterele în imagine. Combinând cuvintele şi imaginile într-un aranjamentmulti-strat are loc o relaţie cauză-efect. Cele două elemente cooperează mult mai strâns şicititorul le percepe ca pe un mesaj unitar. Acest lucru este valabil în special la coperte, undecele mai multe imagini se întind pe toată coperta iar caracterele textului sunt percepute cafiind parte a unui întreg, oferind astfel o ocazie uriaşă pentru integrarea lor şi pentrureacţia lor reciprocă.

• Creează sau găseşte fundaluri pentru caractere. Oarecum diferită de integrarea textuluiîntr-o imagine, această tehnică foloseşte imaginile ca şi fundaluri pentru a furniza uncontext mesajului.

• Combină formele caracterelor pentru a crea imagini. Formele caracterelor pot fi combinateîn diverse moduri creative pentru a induce un mesaj. Fără a uita că lizibilitatea (uşurinţacitirii) este pe primul plan, utilizarea creativă a formelor caracterelor poate fi un modatractiv de a-l implica pe cititor.

C U V I N T E Ş I I M A G I N I

Page 24: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 24

• Utilizarea layerelor (straturilor) în programe cum ar fi Photoshop face posibilă integrareacomplexă a caracterelor şi a imaginilor, dând acestei compoziţii un înţeles mai bogat decâtsuma înţelesurilor fiecărui element al compoziţiei în parte.

• Stilul caracterelor folosite poate fi îmbogăţit de către o imagine. Pentru consolidareatonului şi personalităţii mesajului, caracterele de pe o desfăşurare (spread) pot fi aranjateastfel încât să imite oarecum imaginea corespondentă. Chiar şi un mod subtil de tratare şiaranjare a caracterelor poate să-l facă pe cititor să abordeze articolul din perspectiva unuiom oarecum informat despre subiect.

• Substituirea formei literelor cu imagini. Imaginile inserate în conturul caracterelor îl potajuta pe cititor să abordeze articolul dintr-o perspectivă nouă, aşteptându-se la ceva nou şipătrunzător.

• Foloseşte spaţiul pentru a induce un înţeles. Felul în care caracterele sunt dispuse pe opagină poate ajuta la consolidarea titlului şi imaginilor, făcând astfel întreg ansamblulcoerent şi atrăgător.

Forma: lucrul cu spaţiul graficFelul în care interacţionăm cu mediul în care ne aflăm şi felul în care oamenii văd, joacă un rolvital în înţelegerea şi manipularea elementelor vizuale şi a elementelor literelor de pe odesfăşurare (spread) a unei reviste.

Orizontal şi vertical: fiecare spaţiu grafic are o axă orizontală şi una verticală. Combinareacuvintelor şi imaginilor pentru o comunicare coerentă se face de-a lungul acestor axe. Centrulgeometric, adică locul de intersecţie a acestor axe se determină prin măsurători. Centrul optic,care este punctul care pare pentru ochiul uman a fi centrul, este un pic deasupra centruluigeometric. Oamenii au o tendinţă foarte puternică spre orientarea pe verticală şi pe orizontală,tendinţă înnăscută în natura noastră şi consolidată prin experienţă. Designul revistelor poateutiliza aceste axe (cea orizontală şi cea verticală) pentru a organiza informaţia, pentru a crea oierarhie vizuală şi a ajuta la conducerea privirii cititorilor în pagină.

Cum vedem: Privirea omului se focalizează pe o zonă relativ mică, şi în afara acestei zonedetaliile nu mai sunt atât de distincte şi pe măsura îndepărtării de zona de focalizare înspreperiferie, acuitatea vederii se micşorează. Totuşi, ochii se mută încontinuu, scanând suprafaţapaginii pentru a găsi informaţii şi „calea“ de urmat, dând astfel un plus de energie şi mişcareexperienţei vizuale. Un design bine făcut într-o revistă sporeşte această senzaţie, făcându-l astfelpe cititor să fie implicat în conţinutul revistei şi să guste cu plăcere conţinutul acesteia.

Compoziţia: imaginea de ansambluEfectul de ansamblu al unei pagini de revistă este determinat de câteva elemente fundamentaleale compoziţiei. Iată mai jos câteva principii care ne pot ajuta să dăm un sens unei compoziţii,astfel încât fiecare desfăşurare (spread) a unei reviste să servească unui scop.

• Simetria şi asimetria: principiul fundamental de organizare pentru rezolvarea problemeiechilibrului şi ordinii.

• Relaţiile între module: utilizarea grilei geometrice pentru a stabili organizarea elementelor.

• Câmpuri (zone) de tensiune: utilizarea mişcării în ambele sensuri, pe diagonală, pentru acrea o dinamică spaţială.

• Repetiţia şi ritmul: retragerea şi reapariţia intenţionată a elementelor dintr-o compoziţie.

C U V I N T E Ş I I M A G I N I

Page 25: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 25

• Continuitatea vizuală: un sistem stabilit, care sugerează că o compoziţie individuală esteparte a unui întreg.

Relaţiile vizualeCrearea relaţiilor vizuale este un element fundamental pentru un design coerent. Cititoriirăspund la compoziţiile făcute de noi pe baza relaţiilor care există între diversele elemente alecompoziţiei. Înţelegerea acestor principii ajută la crearea unei ierarhii vizuale şi a unor soluţiigrafice inedite.

• Alinierea: utilizarea marginilor formelor pentru alinierea elementelor pentru a crea relaţii.

• Continuarea: utilizarea formelor pentru conducerea privirii în pagină.

• Proximitatea: utilizarea spaţiilor dintre elemente pentru stabilirea relaţiilor.

• Corespondenţa: utilizarea proprietăţilor vizuale –culoare, textură, etc. – pentru dezvoltarearelaţiilor.

• Încheierea: aranjarea elementelor pentru a crea o „încheiere“ vizuală, metodă prin care sestabilesc relaţii.

Rezonanţa graficăCe este rezonanţa grafică? Graficienii aduc designul unei reviste „la rezonanţă“ atunci cândtipurile de caractere şi imaginile folosite — laolaltă cu forma, culoarea, textura – formeazărelaţii care trec dincolo de valoarea elementelor individuale, amplificând astfel putereainformaţiei, având ca urmare realizarea unei comunicări reale.

C U V I N T E Ş I I M A G I N I

Page 26: Design Pentru Reviste

Întotdeauna este bine să evaluezi eficienţa designului realizat de tine. Trage-te un pas înapoişi încearcă să priveşti la ceea ce ai făcut cu obiectivitate şi din perspectiva cititorului. Dacăacest lucru poate fi făcut înainte de a trimite revista la tipar, poate vei mai avea timp săfaci unele ajustări. Pe de altă parte, nu rata niciodată posibilitatea de a evalua publicaţia lacare ai lucrat după ce ea a fost tipărită. Trecând prin procesul de evaluare a acestor criterii

vei avea întotdeauna ceva de învăţat şi, poate, de îmbunătăţit la următorul număr. Iată acestecriterii:

Lizibilitatea (uşurinţa în citire)Aceasta necesită o sensibilitate la tipurile de caractere folosite. Întrebări pe care e bine să ţi lepui privitoare la acest aspect:

• Fontul folosit pentru text este neutru şi suficient de lizibil pentru ca cititorul să poată săparcurgă porţiuni mari de text fără să obosească?

• Caracterul textului este destul de mare pentru a fi citit cu uşurinţă sau este prea mare şiastfel privirea va fi forţată să sară de prea multe ori de la un rând la următorul?

• Marginile sunt suficient de mari pentru a oferi „spaţiu de respiraţie“ pe pagină?

• Spaţierea pe verticală (leading) este suficient de mare pentru liniile mai lungi de textpentru ca privirea să poată găsi următoarea linie de text cu uşurinţă?

• Există un contrast adecvat între caractere şi fundal?

• Nu cumva fundalul este prea complex (prea multe tonuri întunecate şi luminoase) pentruca textul să poată fi citit cu uşurinţă?

• Nu cumva există porţiuni prea mari de text fără o „pauză vizuală“ sau un loc de odihnăpentru privire?

Dinamica vizualăAceastă noţiune este legată de contrastul de pe pagină. Una din problemele comune multorpublicaţii este faptul că pe paginile lor este prea multă uniformitate (zone întinse de gri). Gri =Plictiseală (Asta dorim să comunicăm?) Utilizarea adecvată a elementelor contrastante poateaduce în pagină energie şi interes.

Contrastul cu caractereleExaminează diferitele elemente ale tipurilor de caractere folosite în designul realizat:

• Titlul este suficient de mare pentru a ieşi în evidenţă? Sau, din punct de vedere editorial: îţiatrage atenţia?

• Subtitlurile sunt suficient de accentuate pentru a se distinge de text, astfel încât să le poţivedea cu uşurinţă atunci când privirea îţi trece peste pagină?

• Letrinele sunt suficient de mari sau suficient de groase pentru a avea impact asupra priviriişi a conduce privirea prin text? Sunt ele amplasate strategic?

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 7 7 7 7 7

Criteriile unui design bun

Page 27: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 27

Contrastul altor elemente grafice

• Puneţi alături fotografii mari şi mici. Atunci când designerii cu mai puţină experienţălucrează cu mai multe fotografi la ilustrarea unui articol, ei au tendinţa de a trata acestefotografii egal din punct de vedere al mărimii spaţiului rezervat lor. Trebuie însă să negândim că „mare“ nu este „mare“ decât atunci când este comparat cu ceva mai mic. Atuncicând elemente mai mici sunt puse alături de altele mai mari apare o dinamică vizuală înpagină. În acest fel chiar şi fotografiile mai mici sunt mai bine observate şi poţi folosi cueficienţă maximă cele mai bune fotografii pe care le ai la dispoziţie.

• „Joacă-te“ cu ideile pe care le ai cu privire la noţiunile de mare şi mic. Un rezultatinteresant se poate obţine mărind o imagine care reprezintă ceva ce este mic (cum ar fi omonedă, o mână sau un zâmbet) sau micşorând o imagine care reprezintă ceva care estemare (o maşină, un copac sau un elefant).

IerarhiaDesfăşurarea unei reviste dă o senzaţie de ordine pe măsură ce privirea înaintează prin ea? Undese va îndrepta privirea mai întâi? Dar după aceea? Fiecare pagină are nevoie de: 1) un elementcare să capteze atenţia; 2) un element care să explice; 3) text.

Foloseşte elementele grafice pentru a conduce privirea. Senzaţia de ordine degajată de o paginăîl ajută pe cititor să se simtă „ca acasă“ în revistă.

Abordează problema ierarhiei nu doar prin perspectiva unei singure desfăşurări ci gândindrevista ca un întreg. Publicaţia trebuie să aibă un ritm al ei propriu.

Interacţiunea cuvintelor şi imaginilorÎn revistele contemporane cuvintele şi imaginile lucrează împreună. Poţi crea o relaţie sinergicăîn care rezultanta efectelor celor două elemente va fi mai mare decât suma rezultantelorelementelor luate în parte. Cu alte cuvinte, doi plus doi face cinci.

Gândeşte-te la exemplul căruţei cu cai:• unul din cai poate să tragă o căruţă încărcată cu 4,091 de kilograme• al doilea cal poate să tragă o căruţă încărcată cu 3,128 de kilograme• amândoi caii laolaltă trag o căruţă încărcată cu 13,636 de kilograme

Pentru o potrivire bună a cuvintelor cu imaginile, iată mai jos câteva principii:

• Atunci când fotografiezi o persoană sau un eveniment: este bine să dai un titlu fotografieidupă ce primeşti fotografiile prelucrate. De regulă fotograful gândeşte în locul în carefotografiază. El va vedea ce situaţii, locuri şi condiţii de iluminare vor putea transmite unmesaj. Este important ca fotograful să fie informat despre subiectul care se doreşte a fiilustrat. Deseori titlul poate fi hotărâtor pentru o fotografie.

• Când angajezi un artist pentru o ilustraţie: este bine înainte de a da tema să stabileşti untitlu. Treaba artistului este să transforme acest titlu în ilustraţie (dacă este un artist bun).

Tonul emoţional• Nu fi neutru! Arată că ai o atitudine - că ai ceva de spus! Studiile au arătat că simpla

înclinare a capului poate să influenţeze masiv vânzările.

C R I T E R I I

Page 28: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 28

• Ai grijă la contradicţii. De exemplu într-un articol despre bucuria mântuirii, designulpaginii trebuie să reflecte acea bucurie şi nu să fie de o sobrietate extremă.

• Starea degajată poate fi una de bucurie, de seriozitate, de tristeţe, misterioasă, satirică, deîncredere, de urgenţă. În general este mai bine să te axezi mai mult pe o stare de bunădispoziţie şi fericire. Revista, prin natura ei, este un prieten al cititorului. Ea trebuie să-l facăpe cititor să se simtă bine, să fie fericit că este în preajma revistei – nu să îl facă să fie posacşi într-o stare de depresie. La urma urmei, mesajul creştin este un mesaj al bucuriei fiindcăştim care va fi destinul veşnic al creştinului.

• Un fotograf bun învaţă să scoată în evidenţă emoţiile şi sentimentele subiectului – deregulă aceasta se întâmplă în momentul în care subiectul uită de prezenţa aparatului defotografiat. Atunci când angajezi un fotograf pentru o lucrare stai cu el de vorbă. Discutăcu el şi caută să îi faci de cunoscut starea pe care vrei să o transmiţi cititorilor.

• Creează o senzaţie de ritm. Tonul emoţional se poate insinua în paginile revistei de laînceputul până la sfârşitul ei. Stabileşte cu bună ştiinţă curgerea acestui ton prin paginilerevistei.

C R I T E R I I

Page 29: Design Pentru Reviste

Designul revistelor nu este artă decorativă. Funcţia sa a fost întotdeauna de a luacuvintele şi ideile şi a le combina cu imaginile pentru a reflecta, a extinde şi aconsolida un punct de vedere. Scopul urmărit a fost exercitarea unei influenţe. Acestaeste motivul pentru care este posibil să reuşeşti chiar şi cu un buget modest alocatcompartimentului artistic – design. Pasiunea pentru mesajul transmis şi dedicarea

pentru lucrul făcut la parametrii excelenţei pot avea un impact mai mare decât cernelurilemetalizate şi imaginile de calitate extraordinară. Deşi trăim într-o lume predominant vizuală,cuvintele încă sunt un vehicul puternic care pot să aducă schimbare. În postura de directorartistic cu un buget modest la dispoziţie, te confrunţi cu provocarea de a prezenta aceste cuvinteîn toată integritatea lor şi cu toată puterea lor de influenţă.

Problema şi câteva soluţii de designProblema este că dacă bugetul acordat compartimentului editorial este modest, rezultatul vor fisacrificii făcute în bugetele a două compartimente cheie: producţia şi design – artistic. Când estevorba de producţie, aceasta înseamnă lucrul cu mai puţin de patru culori. Şi, în plus designeriideseori se confruntă cu provocarea de a produce reviste pe hârtie care nu este de calitatea ceamai bună, nici nu este lucioasă şi nici cretată. În ceea ce priveşte imaginile, achiziţionarea delucrări de artă sau de fotografii originale dintr-un buget modest este o sarcină dificilă.

Atunci când cureaua bugetului este strânsă, impunând limitări atât la producţie cât şi laelementele artistice care pot fi folosite, singura soluţie viabilă este un design bun. În astfel desituaţii, un design care ţine seama de conţinut şi este adecvat mesajului devine scopul central aldesignerului. Pentru a face paginile mai dinamice se vor folosi în astfel de cazuri principiile debază ale designului: contrastul, scalarea, ritmul şi textura. Tipurile de caractere folosite devinelementul cheie în stabilirea unei identităţi a revistei şi mijlocul de bază pentru crearea unuidesign novator.

Câteva soluţii posibile de design în astfel de cazuri:

• Accentuaţi caracterele folosite. Un font elegant, afişat cu caractere mari poate să aratefrumos. Explorează şi dezvoltă soluţii adecvate şi novatoare.

• Utilizează fundalurile. Foloseşte un scanner sau un aparat foto digital pentru a reproduceimagini obişnuite, care pot fi folosite drept fundaluri sau texturi.

• Foloseşte măştile. Dacă unei culori pantone i se aplică o mască, atunci aceasta apare ca oculoare nouă. Atenţie: prea multe măşti fac ca designul să arate murdar şi înghesuit.

• Foloseşte contrastul şi scalarea. Foloseşte principiile fundamentale ale designului şiexperimentează utilizarea spaţiului alb şi a elementelor grafice.

Câteva soluţii simple

ProducţiaÎncepe fiecare proiect consultându-te cu tipografii, pentru a primi idei noi de reducere acosturilor. Revistele pot beneficia de pe urma utilizării mai eficiente a fluxului tehnologic alunei tipografii sau a noilor echipamente şi procese. Câteva căi de a reduce costurile deproducţie:

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 8 8 8 8 8

Design cu un buget modest

Page 30: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 30

• Când lucrezi numai cu una sau două culori foloseşte măştile şi texturile.

• Negrul este o culoare puternică şi conotaţia ei este de integritate şi esenţă. Nu ezita săfoloseşti negrul la titluri şi elemente de design, într-un mod cât mai vivace, pentru a creaefecte puternice.

• Dacă trebuie să foloseşti hârtie care nu este cretată, ia în considerare posibilitatea folosiriiunei hârtii colorate sau texturate.

• Profită de avantajele recomandărilor tipografiei legate de semnătură (aranjarea paginilor pecoala tipografică) sau de configuraţia tipografică ideală pentru lucrare.

Ilustraţiile şi fotografiilePreţul lucrărilor originale de artă şi al fotografiilor a crescut, dar există în acelaşi timp câtevaresurse excelente de colecţii publice pentru astfel de lucrări sau fotografii. În trecut lucrărileprovenite din aceste surse erau considerate inferioare, dar acum aceasta s-a transformat într-oindustrie importantă, în special pe internet şi tot mai mulţi ilustratori şi fotografi buni participăla ea.

De fapt una din cele mai bune resurse pentru fotografii şi ilustraţii sunt chiar fotografii sauartiştii care îşi pun la dispoziţie lucrările pe propriile pagini de web. Ia legătura cu un astfel deartist sau fotograf cunoscut şi verifică posibilitatea de a procura imagini de la ei. Stabileşte şiîntreţine relaţii cu ei pentru crearea unui mediu de schimb reciproc de servicii şi idei.

De asemenea, artiştii şi fotografii se oferă deseori să lucreze la preţuri mai mici dacă li se dălibertate creativă sau sunt îndemnaţi să încerce lucruri noi. O relaţie de colaborare plăcută poateajuta la compensarea unui buget modest.

Cele mai uzuale sunt, totuşi, agenţiile on-line de lucrări artistice şi fotografii, al căror număr şiofertă a crescut spectaculos. Fiind on-line, ele sunt accesibile de aproape oriunde din lume iarfaptul că lucrările oferite de aceste agenţii sunt în format digital elimină costurile aferentescanării originalelor.

Câteva resurse de lucrări de artă şi fotografii mai ieftine:

• agenţiile on-line de fotografii de actualităţi• agenţiile on-line de fotografii şi lucrări de artă• paginile web personale ale artiştilor şi fotografilor• CD-uri cu lucrări de artă şi fotografii pentru a căror utilizare nu se plătesc drepturi de

autor• cărţi cu lucrări de artă şi fotografii pentru a căror utilizare nu se plătesc drepturi de autor• un aparat de fotografiat digital, nu foarte scump• un scanner de birou pentru fundaluri şi texturi.

B U G E T M O D E S T

Page 31: Design Pentru Reviste

Benjamin Franklin a avut o sarcină uşoară. Atunci când a început să editeze GeneralMagazine, el era redactor, editor şi, într-un anume sens, director artistic. El nu aveacontroverse cu nimeni legate de integritatea artistică vis-a-vis de scopul editorial. Nuavea discuţii legate de puritatea artei vis-a-vis de aspectele comerciale. Sigur, asta seîntâmpla în 1740 şi până la naşterea funcţiei de director artistic mai aveau să treacă

două sute de ani.

Spre sfârşitul anilor ’30 din secolul trecut, Alexey Brodovitch a devenit prototipul a ceea ce esteun director artistic modern, în funcţiile pe care le îndeplinea la Harper’s Bazaar. Iniţial rolul săuera pur şi simplu de a îndeplini dorinţele redactorului-şef. Dar totodată el a început să dezvolteaspectul revistei, dându-i o personalitate proprie. A început să angajeze fotografi şi ilustratori şia devenit responsabil pentru alegerea imaginilor din fiecare număr. În cele din urmă, a creat unmediu în care puterea de expresie a fotografiei şi-a făcut loc în designul revistelor.

Astăzi, deşi rolul directorului artistic este bine stabilit, există încă o tensiune între imagini şi text,între artă şi comercial, între vizual şi editorial. Şi, deşi la poli opuşi, redactorul-şef şi directorulartistic sunt încărcaţi în egală măsură cu responsabilitatea producerii unei reviste de calitate.

Directorul artisticParteneriatul dintre redactorul-şef şi directorul artistic a devenit una dintre cele mai delicate şisolicitante relaţii profesionale. Deşi este un fapt unanim acceptat că autoritatea finală o areredactorul-şef, care este responsabil pentru întreg produsul editorial, revistele cele mai bune auapărut ca rezultat al unui respect reciproc între directorul artistic şi redactorul-şef.

Un director artistic responsabil se va preocupa îndeaproape de obiectivele editoriale ale revisteila care lucrează. Nu este suficient doar să citească articolele. Directorul artistic trebuie săînţeleagă pe deplin de ce există acea revistă şi ce speră ea să realizeze pentru cititorii ei. Ce sperăredactorul-şef că se va întâmpla ca rezultat al publicării revistei respective? Directorul artistictrebuie să cunoască pasiunile şi aspiraţiile redactorului-şef al revistei.

Mai mult, directorul artistic trebuie să-l convingă pe redactorul-şef că scopurile lui sunt maiample decât simpla recunoaştere a meritelor sale de artist de calibru. Redactorul-şef trebuie săafle că directorul artistic este parte a aceleiaşi echipe cu el şi că are aceleaşi obiective.

Poate cea mai semnificativă contribuţie pe care un director artistic o poate avea este să fie gatasă îşi suflece mânecile şi să se alăture şedinţelor redactorilor ca să pună umărul la planificareanumerelor, să sugereze idei de articole şi să îi încurajeze pe scriitori. Directorul artistic trebuie săcomunice faptul că el vrea să se alăture echipei redacţionale pentru găsirea soluţiilor.

Câteva sfaturi pentru directorul artistic• Preia un rol de conducător. Investeşte în produsul editorial.

• Rezolvă probleme, nu proiecte. Redactorii-şefi nu caută proiecte de şcoli artistice ci soluţiireale la probleme de comunicare complexe.

• Cunoaşte-ţi meseria. Să devii un expert în modul în care cititorii percep o revistă şi săciteşti articole despre felul în care sunt ei influenţaţi de culoare, tipul de caracter ales şi deimagini. Studiază mereu felul în care revistele influenţează cultura.

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 9 9 9 9 9

Directorii artistici şi redactorii

Page 32: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 32

• Prezintă idei şi soluţii. Crearea unui design remarcabil este primul pas; să explici de ce esteremarcabil este al doilea pas.

• Alege-ţi cu grijă bătăliile pe care le porţi. Scopul nu este să învingi ci să ai succes.

• Să îţi înţelegi rolul tău. Mesajul editorial este primordial. Partea artistică trebuie să extindăşi să consolideze mesajul editorial.

• Laudă un articol bine scris. Laudă un titlu care a fost ales cu măiestrie, un articol care a fosteditat bine.

• Soluţiile provin din restricţii. Consideră „parapetele“ editoriale ca pe nişte ocazii de a creaun design novator cu soluţii neaşteptate.

Redactorul-şefRedactorii şefi au oportunitatea de a transforma nişte designeri nesiguri pe ei în nişte oamenicare comunică în modalităţi novatoare. Datorită naturii subiective şi intuitive a muncii lor,directorii artistici depun deseori un efort pentru a-şi articula ideile. Un redactor-şef careîncurajează şi crede în directorul artistic îl poate ajuta pe directorul artistic să devină unadevărat furnizor de idei şi soluţii.

Mediul de lucru pe care îl creează un redactor-şef poate că este cea mai importantă contribuţiepe care o aduce el la o revistă. Dacă fiecare membru al colectivului ştie că ideea cea mai bună vaavea câştig de cauză, atunci lupta pentru putere în cadrul acelui colectiv devine irelevantă. Ideiletrebuie să fie pe primul plan, ierarhiile pe al doilea. Responsabilitatea care îi revine redactorului-şef este aceea de a transforma luptele potenţiale pentru putere într-un forum deschis uneidezbateri oneste.

Terenul comun al redactorilor-şefi şi directorilor artistici trebuie să fie excelenţa. Redactorii-şefiîi pot ajuta pe directorii artistici să înţeleagă că ţelurile lor sunt comune, investind timp pentrua-i ajuta să înţeleagă care sunt obiectivele şi sistemul de valori al revistei. La modul ideal,redactorul-şef şi directorul artistic vor avea un respect reciproc pentru talentele unice alefiecăruia dintre ei. Orice coboară sub nivelul unui respect sincer va face ca relaţia dintre cei doisă eşueze şi revista să sufere. Curajul de a face schimbări în personal este de asemenearesponsabilitatea redactorului-şef.

Câteva sfaturi pentru redactorul-şef• Ascultă-l pe directorul artistic. S-ar putea ca el să simtă „pulsul“ revistei ca nimeni altcineva

din personalul redacţiei. El atinge, literal vorbind, fiecare pagină a revistei.

• Respectă rolul imaginilor. Lumea noastră devine predominant vizuală. Lucreazăîndeaproape cu directorul artistic pentru ca să extinzi în domeniul vizual mesajul editorial.

• Evită mentalitatea de solist. Nu permite directorului artistic să lucreze singur. Discutărevista cu el. Adu-l la şedinţele colectivului de redacţie.

• Cere-i idei. Provoacă-l pe directorul artistic să scrie titluri şi să vină cu idei de articole. Dă-ilibertatea să spună ce gândeşte.

• Fii atent la „alchimia“ mediului de lucru. Talentul joacă un rol important, dar o relaţie demuncă excelentă merită toate investiţiile făcute în ea.

• Protejează-ţi directorul artistic. Designul făcut de comitete distruge şi pasiunea şi ideile.

D I R E C T O R I I A R T I S T I C I

Page 33: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 33

• Fii adeptul tensiunii grafice. „Lupta“ dintre cuvinte şi spaţiile albe vor aduce o „recoltă“bogată de cititori. En-garde!

Lucraţi împreunăÎn cartea sa „Cele patru iubiri“, C.S. Lewis, descrie un aspect al prieteniei care este foartesimilar relaţiei dintre redactorul-şef şi directorul artistic. Deşi fundamental diferiţi, doi oamenipot deveni apropiaţi atunci când sunt confruntaţi cu atingerea unui obiectiv comun sau avândun interes comun. Atunci când stau faţă în faţă toate deosebirile dintre unul şi celălalt suntevidente şi pot să provoace neînţelegeri, dar atunci când sunt preocupaţi de un obiectiv comun,cei doi prieteni stau umăr la umăr, lucrând împreună pentru ceva ce este mai mare şi maiimportant decât ei înşişi. Acesta este ţelul!

D I R E C T O R I I A R T I S T I C I

Page 34: Design Pentru Reviste

Fotografia este una dintre cele mai importante forme de artă ale secolului XX.Instantaneele fotografice înregistrează şi interpretează realitatea şi ne permit sădomolim puţin scurgerea timpului şi să reflectăm asupra semnificaţiei unei clipe într-olume tot mai grăbită. Fotografiile şi-au arătat puterea de a influenţa istoria. Ele auajutat la câştigarea alegerilor, au inspirat naţiuni întregi, au schimbat guverne, au

ridicat întrebări privitoare la implicarea în anumite războaie şi au motivat eforturile deajutorare a victimelor dezastrelor.

Combinaţia de cuvinte şi imagini de pe paginile unei reviste poate să fie foarte puternică.Împreună, ele pot să arunce lumini noi asupra unui subiect, pot să consolideze înţelegereanoastră şi ne pot ajuta să ne readucem aminte. În această unitate, vom arunca o privire asupranaturii fotografiei şi vom analiza ce anume face ca o fotografie să fie bună. Vom discuta şidespre câteva dintre cele mai importante aspecte tehnice ale acestui mediu de comunicare.

Uneltele fotografului

Aparatul de fotografiatEste important să ai un aparat de fotografiat care îţi permite să reglezi diafragma, timpul deexpunere şi distanţa (focalizarea). Şi aparatele cu reglaje automate sunt utile, dar chiar şi la astfelde aparate, tot este bine să existe posibilitatea reglajului manual. Nu te lenevi folosind un aparatde fotografiat care „gândeşte“ prea mult în locul tău. Nu înceta niciodată să fii preocupat delumină, compoziţie, timp de expunere, profunzime şi toate celelalte elemente care sunt vitalepentru a obţine o fotografie bună. Chiar şi în era aparatelor de fotografiat automate, încă suntvalabile principiile consacrate.

Fotografiază întotdeauna la rezoluţia maximă permisă de aparatul de fotografiat şi, dacăaparatul îţi permite acest lucru, salvează fişierele fără nici o compresie.

Blitz-urile incorporate în aparatul de fotografiat sunt bune pentru egalizarea luminii în cazul încare există umbre prea pronunţate sau lumină naturală prea strălucitoare. Însă pentru fotografiide interior în care este necesară folosirea blitz-ului, este bine să foloseşti blitz-uri suplimentare,mai mari, care să îţi permită reglaje, pentru ca, de exemplu, să le poţi îndrepta în altă direcţiepentru a „îndulci“ lumina.

Aparatele de fotografiat de 35 mmExistă două tipuri principale de aparate de fotografiat de 35 mm: cele cu vizare prin obiectiv(SLR - single lens reflex sau monoobiectiv reflex) şi cele la care vizarea nu se face prin obiectiv.

Caracteristicile aparatelor de fotografiat la care vizarea nu se face prin obiectiv:

• Sunt mici şi silenţioase• Primele aparate de fotografiat mici au fost de acest tip (Leica)• De regulă dispun de un telemetru incorporat bazat pe fracturarea imaginii• Aproximează cel mai bine modul în care ochiul uman vede imaginea• Imaginea poate fi văzută în timpul expunerii• Nu este aşa de bun pentru fotografii făcute de foarte aproape (eroarea de paralaxă)• Cele mai multe aparate de fotografiat mici, automate, sunt de acest tip.

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 10 10 10 10 10

Fotografia

Page 35: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 35

Caracteristicile aparatelor de fotografiat cu vizare prin obiectiv:

• Fotograful vede subiectul (imaginea) direct prin lentilele aparatului

• Aceste aparate folosesc un sistem complex de oglinzi şi prisme, de aceea sunt mai grele şimai mari.

• În timpul expunerii blochează vederea imaginii

• Dau fotografului posibilitatea de a verifica cu acurateţe profunzimea

• Sunt mai bune pentru fotografia la distanţă, pentru zoom şi fotografii făcute de foarteaproape deoarece fotograful vede exact ceea ce „vede“ şi înregistrează aparatul de fotografiat.

Aparatele de fotografiat digitaleFotojurnalismul (în special cel de actualităţi) este primul domeniu în care fotografia digitală areun impact major. Aceasta din cauza vitezei şi uşurinţei de a face ca imaginile să ajungă rapid lapublicaţii, chiar dacă termenele sunt foarte „strânse“ (nu mai este necesară developarea filmuluişi scanarea fotografiilor). Pe lângă aceasta, ziarele şi unele reviste nu solicită o rezoluţie foarteînaltă pentru reproduceri de calitate.

Totuşi, unele aparate de fotografiat digitale încep să aibă performanţe care se dovedesc a fiadecvate şi pentru a obţine fotografii de calitate pentru publicarea în reviste - chiar până acoloîncât permit reproducerea pe o pagină întreagă sau chiar pe o desfăşurare (spread). Înmomentul de faţă (momentul scrierii acestui manual – n. tr.) două opţiuni de luat înconsiderare sunt Canon G2 şi Nikon Coolpix 5000. Amândouă sunt aparate de fotografiatsuperbe, cu preţuri în jur de 1000$.

Un ajutor suplimentar pentru utilizatorii de aparate de fotografiat digitale este un softwarenumit Genuine Fractals. Acest program permite mărirea semnificativă a unei imagini fără opierdere evidentă a calităţii. Deşi acest software este destinat utilizării fie pentru fotografiiscanate fie pentru aparate de fotografiat digitale, este util în special în domeniul fotografieidigitale, din cauza limitărilor impuse dimensiunilor fişierelor în cazul acestui tip de fotografie.Deci, dacă maximul permis de aparatul tău de fotografiat digital este un fişier de 10 MB şitrebuie să măreşti o astfel de fotografie, atunci acest program se va dovedi un ajutor preţios.

Caracteristicile unui aparat de fotografiat digital:

• Pentru a obţine rezultate bune, este nevoie de aparate care încă sunt scumpe.

• Cele mai multe dintre cele existente actualmente sunt bune pentru fotografii cel mult dedimensiunile unei cărţi poştale (10 x 15) sau chiar mai puţin. Aceste limitări însă seschimbă foarte rapid în bine.

• Trebuie întotdeauna să fotografiezi la cea mai înaltă rezoluţie permisă de aparatul de caredispui, dacă doreşti să foloseşti fotografia la un format mai mare.

• Expunerea potrivită este foarte importantă. Un aparat de fotografiat digital tinde săelimine zonele iluminate puternic dacă fotografia este supraexpusă.

Caracteristicile care trebuie urmărite la un aparat de fotografiat digital:

• Rezoluţie înaltă. Caută aparate de cel puţin 4 megapixeli, care vor genera un fişier(necompresat) de aproximativ 10 MB.

• Blitz incorporat cu posibilitatea adăugării de unităţi suplimentare de blitz pentru asuplimenta iluminarea subiectului.

F O T O G R A F I A

Page 36: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 36

• O plajă bună de zoom, în echivalentul gamei de 28-80 mm, pentru format de 35 mm.

• Un aparat care îţi permite să alegi diafragma (expunerea), pentru a putea controlaprofunzimea fotografiilor făcute.

ObiectiveleObiectivul (sistemul de lentile) controlează trei lucruri:

1. Focalizarea (reglarea distanţei): lentilele se mişcă înainte şi înapoi faţă de planul filmului.

2. Diafragma (expunerea): diafragma controlează cantitatea de lumină care ajunge la film.

3. Profunzimea: distanţa dintre planul cel mai apropiat şi planul cel mai îndepărtat, care apar cuo claritate bună în imagine. Un fotograf serios se va preocupa întotdeauna de controlulprofunzimii. Profunzimea este influenţată de:

• diafragmă• distanţa faţă de subiect• distanţa focală a obiectivului (lentilelor)

Unele aparate de fotografiat (monoobiectiv reflex, single lens reflex, cu vizare prin obiectiv) auposibilitatea de a vizualiza profunzimea. Această caracteristică este foarte utilă. Gama deobiective disponibile este uriaşă: superangular / normal / teleobiectiv / macro, etc. Limitează-tela o gamă restrânsă! (Un obiectiv de 28 mm şi unul de 90 mm, sau un teleobiectiv cu acţiuneaîn acest domeniu – 28 - 90 mm – este suficient!) La alegerea obiectivelor trebuie să ţii seama şide claritate şi de deschiderea maximă a diafragmei.

FilmulAtunci când se fotografiază pe film alb-negru, cel mai bine este să faci tu însuţi procesarea filmuluideoarece în acest mod se pot face ajustări de fineţe asupra expunerii şi developării, punând astfelîn valoare acele tonalităţi ale luminii pe care ai intenţionat să le surprinzi când ai făcut fotografia.

Există mai multe tipuri de film:

Alb-negru, de viteză mică şi medie (ISO 50 – 100)

• Granulaţie foarte fină• Nu foarte versatil• Dezavantajele utilizării sale tind să fie mai mari decât beneficiile aduse de folosirea sa

Alb-negru, de viteză mare (ISO 400)

• Granulaţie fină• Foarte versatil, deci poate fi folosit în condiţii de lumină cât mai diverse• Un film bun, poate fi folosit pentru o multitudine de scopuri• Kodak Tri-X, Ilford HP5

Alb-negru, de viteză foarte mare (ISO 3200)

• Granulaţie mai mare• Bun pentru crearea efectelor de granularitate şi atmosferice.• Bun pentru fotografii în condiţii de lumină slabă, fără blitz.• Kodak T Max 3200

Negativ-color

• Versatilitate bună

F O T O G R A F I A

Page 37: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 37

• Mai tolerant la subexpuneri• Pentru a obţine o scanare bună este necesară obţinerea unor fotografii bune din negative

Diapozitiv color

• Flexibilitate foarte mică.

• Poţi vedea şi aprecia imaginile de pe peliculă privind (după developare) direct pe filmulpus pe un ecran mat luminat.

• Deoarece faţă de fotografiile obţinute pe baza negativelor procesul de obţinere adiapozitivelor are o fază mai puţin, calitatea reproducerilor este în multe cazuri mai bună.

• Pentru a folosi în publicaţii imagini obţinute de pe diapozitive aveţi nevoie de un scanercare dispune de un adaptor pentru scanarea diapozitivelor.

Diferenţa dintre modul în care vede ochiul şi modul în care„vede“ aparatul de fotografiatExistă diferenţe între modul în care vede ochiul şi modul în care „vede“ aparatul de fotografiat.Vederea umană este aţintită asupra unui element şi este precisă (vedem şi privim în acelaşi timpun lucru). Obiectivul aparatului de fotografiat are o „vedere“ mult mai amplă şi poate înregistramult mai multe elemente în acelaşi timp.

Fotografia şi spaţiulPe o fotografie (film şi hârtie) spaţiul fizic din lumea reală este înregistrat în două dimensiuni.Ca rezultat al acestui lucru aparatul de fotografiat elimină contextul spaţial. Când fotografulselectează şi izolează anumite elemente ale scenei din faţa lui, această selecţie şi izolare creeazărelaţii puternice între elemente, relaţii care nu au existat neapărat înainte de a face fotografia.

Relaţiile dintre elementele dintr-o fotografie:

• Pot fi foarte simple sau foarte complexe• Se pot trata fie la nivelul conştient fie în subconştient.• Determină dacă o fotografie este bună sau nu. (Ceea ce face o fotografie să fie bună sau nu

sunt relaţiile dintre elementele ei – nu fiecare componentă în parte).

Această capacitate de a combina elementele vizuale şi a le atribui astfel înţelesuri este parte a ceeace înseamnă să fii fiinţă omenească — să fii făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

O fotografie are margini; lumea nu areCare este relaţia dintre obiectele dintr-o fotografie şi cadrul fotografiei (marginile ei)? (Deexemplu la un portret, ce implicaţii creează faptul că o parte din subiect este în afara cadruluifotografiei, sau că subiectul este perfect centrat faţă de margini sau că subiectul umple cadrul înîntregime?)

Cadrul:

• Poate fi ca o fereastră către altă lume.• Poate da energie spaţiului, sau poate crea tensiune.• Poate să cuprindă şi să izoleze.• Poate să sugereze că se întâmplă ceva ce nu putem vedea fiindcă este în afara cadrului.

Fotografia şi timpulÎntr-o fotografie, o lume în permanentă mişcare şi schimbare este transformată într-o imaginestatică, bidimensională, plană. O frântură infimă de timp este izolată şi înregistrată.

F O T O G R A F I A

Page 38: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 38

Semnificaţia capturării unei frânturi de timp:

• În fotografiile documentare acest aspect este semnificativ din punct de vedere istoric.

• În alte imagini, cum ar fi portretele sau naturile moarte, acest aspect este mai puţinsemnificativ.

• Izolarea unei frânturi de timp poate crea de asemenea noi relaţii între elemente. Ce efectare aceasta asupra modului în care interpretăm fotografia? Ne va permite să examinăm şi săevaluăm lumea mai limpede?

Fotografiile alb-negru sunt o alterare a lumii reale din punctde vedere al tonalităţiiReducerea lumii la alb şi negru este o abstractizare. Fotografia alb-negru poate să influenţeze şitonalitatea emoţională a imaginii. Ea poate să scoată în evidenţă cu mai multă claritateintenţiile fotografului, deoarece există mai puţine elemente care să distragă atenţia. Ea simplificăşi devine astfel mai directă.

Cum vedem „fotografic“?Acest lucru nu poate fi învăţat într-un curs. Trebuie să înveţi privind şi analizând fotografiibune. Apoi, să exersezi făcând fotografii, luând decizii conştiente cu privire la felul în carefotografiezi subiectul ales. Apoi, evaluează-ţi rezultatele şi continuă să faci fotografii.

„Editarea“ vizualăÎntrebări pe care trebuie să ţi le pui:

• Cât din scenă trebuie să arăt?

• Există elemente care distrag atenţia şi care trebuie eliminate? Sau poate acele elemente aravea mai mult înţeles sau vor adăuga sensuri noi fotografiei dacă mă trag câţiva paşi înspate pentru a cuprinde mai mult din contextul fotografiei?

Câteva consideraţii privind editarea vizuală:

• Cei mai mulţi fotografi amatori includ prea multe elemente în fotografiile lor. Aceasta nuînseamnă că nu pot exista şi fotografii complicate, ci înseamnă că toate elementelefotografiei trebuie să conlucreze în procesul de comunicare.

• Fiecare element trebuie să aibă un înţeles şi să aibă o relaţie cu celelalte elemente dinfotografie.

• Luaţi în considerare focalizarea şi profunzimea ca mijloace de editare. Focalizarea ajută laconturarea intenţiilor fotografului şi creează o ierarhie a acestor intenţii.

• În fotografie trebuie să existe şi claritate şi echilibru dar şi stimulare, mister, intrigă. (Unfotograf bun nu răspunde neapărat tuturor întrebărilor pe care şi le-ar putea pune privitorul.)

Încadrarea şi compoziţiaAlege cu atenţie plasarea marginilor fotografiei (cadrul). O compoziţie bună (geometria) esteimportantă fiindcă este cel mai puternic mod de a vedea un subiect.

Câteva consideraţii:

• Ce sugerează marginile (cadrul) imaginii despre subiect?

• Fii atent la spaţiul pozitiv şi la spaţiul negativ.

F O T O G R A F I A

Page 39: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 39

• Un design bun în fotografie înseamnă o organizare a elementelor, care permite privitoruluisă înţeleagă tot ceea ce a vrut să comunice fotograful.

• Şi în fotografie se aplică principiile universale de design. (De exemplu: cum parcurgeprivirea o fotografie?)

• Amplasarea subiectului într-un cadru poate crea stabilitate, sau tensiune şi o senzaţie demişcare.

• Plasarea liniei orizontului va accentua fie cerul fie pământul. Gândeşte „în treimi“.

Sensibilitatea la calitatea luminiiCuvântul „fotografie“ provine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă „scriere cu lumină.“Calitatea luminii de a crea imagini este unul dintre lucrurile cele mai importante din fotografie.

Caracteristicile luminii în fotografie:

• Ea creează tonalităţi care influenţează răspunsul emoţional la o fotografie.

• Fiecare subiect este direct influenţat de calitatea luminii. Felul în care interpretezi subiectuleste dependent de lumină. Întreabă-te: „Ce sugerează această lumină despre subiect?“

Cultivă o preocupare constantă asupra luminii şi a modului în care filmul o capturează şi ointerpretează. În fotografia alb-negru, lumina este şi mai importantă, deoarece imaginea sereduce la nuanţe de gri. Fotografia alb-negru este o abstractizare a lumii reale, abstractizare ceconstă în nuanţe de umbre şi lumini.

Sentimentele degajate de lumină:

• Lumină directă de la soare – bine conturat• Lumină difuză, ceţoasă – moale, romantic• Lumină direcţională - accentuează o formă

Exemple de lumină: soare, umbră, soare difuz, ceţoasă, contrast puternic, umbra ca şi obiect,infraroşu şi strălucire, halo, bec electric, lumină care scoate în evidenţă texturile, reflexii.

Perspective (puncte de vedere)• Perspectiva ajută la crearea unei iluzii de profunzime în fotografie. În fotografiile de peisaje,

creează o relaţie între fundal şi prim-plan dacă doreşti ca cel ce priveşte fotografia să„simtă“ această profunzime.

• La unele subiecte explorează posibilităţile de utilizare a unor puncte de vedere aflate la unnivel superior sau inferior. Această tehnică poate uneori salva o imagine sau un subiectplictisitor sau neinteresant.

• Alege obiectivul potrivit (sau distanţa focală la un teleobiectiv). Un obiectiv superangularva extinde spaţiul, în timp ce un obiectiv lung va tinde să comprime spaţiul.

„Prinde“ momentul decisiv„Pentru mine, fotografia este simultaneitatea recunoaşterii într-o fracţiune de secundă, asemnificaţiei unui eveniment cu organizarea exactă a formelor care dau acelui evenimentexpresia cea mai adecvată.“— Henri Cartier Bresson

Bresson s-a considerat un fotojurnalist, dar rareori a fost preocupat de ceea ce ar fi putut ficonsiderat drept o ştire sau un eveniment fotojurnalistic. El a studiat pictura cu un pictor cubist şiinfluenţa acestuia se poate vedea în lucrările sale, care au un simţ foarte accentuat al geometriei.

F O T O G R A F I A

Page 40: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 40

El a spus că aparatul de fotografiat este ca un caiet de schiţe şi fotografia este o schiţă făcută cuintuiţie. Pentru aceasta este nevoie de un ochi bine pregătit, fiindcă evenimentele se întâmplăprea repede ca să te mai poţi gândi la ele. El credea că exista un moment foarte precis în caretoate elementele şi expresiile se aliniau după o geometrie plină de sens dând astfel claritateamaximă evenimentului.

Imortalizarea acelui moment este o problemă de sensibilitate şi reacţie la ceea ce se întâmplă –incluzând aici şi expresiile mereu schimbătoare de pe faţa cuiva atunci când se fac portretefotografice.

Un corolar„Fotografia bună necesită o combinaţie de ochi bine pregătit şi minte plină de imaginaţie.“— Bernice Abbott

Mergi la bibliotecă şi analizează lucrările marilor fotografi – Henri Cartier Bresson, EdwardWeston, Sebastiao Selgado, Michael Kenna, etc. Caută să înţelegi ce anume a făcut ca fotografiilelor să aibă succes.

Observă faptul că echipamentul este aspectul cel mai puţin important pentru obţinerea defotografii cu adevărat bune.

„Actul fotografierii este o interacţiune complexă, spontană şi care se desfăşoară încontinuu întreobservare, înţelegere, imaginaţie şi intenţie.— Steven Shore

„Cea mai dificilă sarcină a fotografului nu este învăţarea tehnicilor sau manevrelor, ci a învăţasă vadă fotografic.“— Edward Weston

Arta fotografierii oamenilorO examinare a trei portrete apărute pe coperta revistei Time:

Billy Graham• Punctul de lumină care se află sub ochii săi sugerează că lumina încă este acolo dar slăbeşte.• Lumina moale, prietenoasă degajă o senzaţie de căldură.• Fotografia arată respect şi simpatie pentru o figură publică importantă.

Michael Jordan• Este o lumină cu totul diferită.

• Lumina este mai dură, contrastul puternic. Senzaţia degajată este una aproape metalică, deplatină.

• Sugerează o statuie sau o icoană – o instituţie.

• Fotografia degajă demnitate, dar şi o senzaţie de inabordabilitate. Acest lucru este reflectat şide legendă: „Va mai fi vreodată unul ca el?“

Bill Clinton• Lumina este şi aici dură, dar cu un efect diferit.• Culoarea a fost păstrată negru simplu; mai mult de dragul efectului.• Fotografia nu degajă măreţie.• Contrastul între întuneric şi lumină sugerează adevărul şi falsitatea.• Capul este uşor întors într-o parte.• Nasul este scos în evidenţă de umbră. (Poate o aluzie la povestea lui Pinochio?)

F O T O G R A F I A

Page 41: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 41

O privire asupra unor portrete şi ce anume le-a făcut fotografii de excepţie:

Anne Frank• Fotografia a fost făcută la un aparat automat pe când avea vârsta de 10 ani (1939), (Anne a

murit la vârsta de 15 ani.)

• În 1947 acest portret a apărut pe coperta jurnalului ei din care s-au vândut milioane deexemplare.

• Fotografia arată o privire blândă, plină de încredere şi inocenţă.

• A fost denumită cel mai important document al războiului – simbol şi metaforă pentruîntrebarea „De ce?“

Winston Churchill• Fotografia a fost făcută în 1946 de către Yousof Karsh.• Este o expresie de buldog – acel spirit de „nu mă dau înfrânt“.• Karsh avea la dispoziţie numai câteva minute şi, pentru a surprinde acea expresie pe faţa lui

Churchill, i-a smuls acestuia din mână trabucul.

Mahatma Gandhi• Fotografia a fost făcută în 1946 de către Margaret Bourke White.• Roata care se învârte era simbolul independenţei Indiei şi al încrederii în forţele proprii.• Gandhi a învăţat-o pe fotografă elementele fundamentale ale rotirii înainte de a poza

pentru ea.

Albert Einstein• Fotografia a fost făcută imediat după ce el a fost întrebat despre bombele atomice care au

fot create cu ajutorul teoriilor sale.

Portretul ambientalAcesta este portretul care include medii familiare subiectului, cum ar fi casa sau locul de muncă.Acest gen de portret tinde să adauge informaţie care interacţionează cu subiectul şi îl ajută pecel ce priveşte fotografia să o interpreteze.

Câteva sfaturi pentru fotografierea portretelor• Pentru a surprinde personalitatea subiectului în perioada limitată de timp avută la

dispoziţie, fotograful trebuie să afle cât de multe lucruri poate despre subiect.

• Trebuie să ai pregătite unele idei, dar fii gata să le schimbi. Condiţiile de lucru rareori suntcele la care te aştepţi sau cele pe care le doreşti.

• Rezervă-ţi un timp scurt în care să fii singur pentru a evalua situaţia. (Lumina, starea,gradul de confort, mediul, etc.)

• Încearcă să treci dincolo de simpla înregistrare a figurii subiectului – încearcă să surprinzisensuri.

• Unii oameni sunt foarte intimidaţi de aparatul de fotografiat. Vorbeşte cu ei despresubiecte care îi interesează şi despre care pot discuta cu tine. Aceasta îi va face să se simtămai în largul lor.

• Subiectul nu trebuie să privească la aparatul de fotografiat.

• Temele despre care vei vorbi vor influenţa starea subiectului şi implicit fotografia.Gândeşte-te la acest aspect în conjuncţie cu efectul dorit.

F O T O G R A F I A

Page 42: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 42

• Către oamenii timizi va trebui întâi să întinzi un pod. Fă-i să simtă că eşti de partea lor.Vorbeşte despre lucruri care îi interesează şi îi preocupă. Studiază. Fii pregătit.

• Ţine minte că este sarcina ta să îi faci să se simtă în largul lor şi nu sarcina lor să pozezepentru tine.

• Gândeşte-te la punctul de vedere.

• Pentru încheieri, concentrează-te asupra ochilor.

• O poziţie inconfortabilă se va vedea imediat în fotografie. Cere-i subiectului să pozeze cumvrea el, să adopte poziţia care o doreşte. Singura instrucţiune care trebuie să i-o dai este„Simte-te în largul tău!“

• Pentru a scăpa de privirile fixe, cere-i subiectului să închidă şi să deschidă ochii şi să spunăceva care va da feţei sale o expresie destinsă – cum ar fi de exemplu în limba engleză „breadand butter“.

• Cere-i subiectului să se concentreze asupra unui obiect care se află la aproximativ doi metriîn dreapta sau stânga ta şi cere-i să vorbească acelui obiect.

• În această misiune, fii oportunist! Fii sensibil şi atent la orice posibilitate care se deschide.

F O T O G R A F I A

Page 43: Design Pentru Reviste

Refacerea designului înseamnă mai mult decât simpla alegere a unor fonturi noi sauschimbarea unor şabloane. Ea este o ocazie de a revitaliza mesajul revistei şi de a căutanoi modalităţi de a echilibra cerinţele adeseori concurente ale identităţii şidiversităţii. Identitatea este importantă fiindcă dorim să reflectăm scopurile revistei şiale editorului ei într-un mod integru din punct de vedere vizual. Dar la fel de importantă

este şi diversitatea, fiindcă ceea ce atrage cititorii la revistă la apariţia fiecărui număr nou este surprizaşi stârnirea interesului lor. Nu este atât o problemă de echilibru cât una de potrivire de caracter.Mesajul revistei – „vocea“ ei “ – este ceea ce determină ce este adecvat sau nu. „Vocea“ revistei esteelementul critic în deciziile legate de felul în care conţinutul editorial este „ambalat“ şi prezentat.

Scopurile refacerii designului• Pentru reîmprospătarea aspectului revistei. Pe măsură ce conţinutul editorial creşte şi se

dezvoltă, designul revistei trebuie să „ţină pasul“. Altfel revista va părea „obosită“ şi veche, şi vaajunge chiar să fie un mijloc de comunicare prea „obosit“ pentru conţinutul editorial pentrucare a fost iniţial creată.

• Pentru a răspunde schimbărilor în conţinutul editorial sau în subiectele pe care seconcentrează revista. Scopul refacerii designului este în primul rând de a reflecta mai bineschimbările conţinutului editorial. Când domeniul asupra căruia se concentrează revista seschimbă sau când se adaugă sau se scot anumite elemente din revistă, designul trebuie sărăspundă acestor schimbări. Importantă este nu numai refacerea doar a designuluielementelor care se schimbă ci o analiză şi regândire a întregului sistem de design.

• Pentru a răspunde schimbărilor de structură demografică ale publicului cititor sau tendinţeloracestuia. În decursul timpului chiar şi revistele unor organizaţii se confruntă cu schimbări înpublicul lor cititor. Schimbările în structura demografică pot să fie cauzate de fenomene cumar fi îmbătrânirea cititorilor sau o schimbare în publicul ţintă al organizaţiei respective.Indiferent care este cauza, designul trebuie să se adapteze acestor schimbări pentru a se puteaadresa în modul cel mai optim publicului cititor.

• Pentru a reprezenta mai bine organizaţia care publică revista sau valorile pe care lepromovează aceasta. Este important să se facă o analiză frecventă a modului în care revistareflectă valorile organizaţiei care o publică, în special atunci când aceste valori se schimbă.Refacerea designului unei reviste poate ajuta la o reflectare mai bună a elementelor distinctiveale organizaţiei care publică revista respectivă.

Planul de refacere a designuluiAtunci când planificăm o refacere a designului, este util să răspundem la o serie de întrebări carene vor ajuta să identificăm tonul pe care dorim să îl aibă revista şi personalitatea ei.

Tonul şi personalitatea revistei• Cine este publicul cititor? Stabileşte caracteristicile demografice ale oamenilor cărora vreţi să

vă adresaţi. Ce venit au? Bărbaţi – femei? Oameni cu calificare – muncitori necalificaţi? Dinmediul urban sau din mediul rural? Grupa de vârstă? Ce altceva mai citesc?

• Cine anume sunt competitorii voştri? Sau, ce alte reviste pot să fie considerate similare cu avoastră?

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 11 11 11 11 11

Procesul de refacere a designului

Page 44: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 44

• Ce poziţie doriţi să ocupaţi pe piaţă? Sau, cum doriţi să vă perceapă cititorii?

• Cum primesc cititorii revista? Plătesc pentru abonamente, fac o donaţie în schimbulprimirii revistei sau o primesc gratuit pe bază de cerere? Cum influenţează aceşti factorideciziile legate de conţinutul editorial?

• Care este scopul publicaţiei? Dacă nu aveţi unul, cere-i redactorului-şef să scrie o declaraţiede scop pentru publicaţia voastră. Ţine minte că trebuie să identifici „vocea“ revistei.

• Care sunt valorile şi elementele distinctive ale organizaţiei care publică revista?

• Ce personalitate, ton şi stil vor reflecta cel mai bine aceste valori? Care sunt cuvintele (treipână la şase cuvinte) care descriu cel mai bine revista voastră şi reflectă cel mai bine„vocea“ revistei?

Obiectivele editoriale şi ale designuluiGândeşte-te la detaliile fiecărei părţi a publicaţiei luând în considerare obiectivele organizaţiei şiscopul revistei:

• Ce trebuie schimbat? Ce trebuie să rămână la fel? Organizează sesiuni de brainstormingpentru a colecta idei care pot revigora revista. Care ar fi câteva metode noi de a te adresapublicului cititor?

• Care sunt elementele editoriale ale revistei? Identifică rubricile, rubricile permanente şiarticolele de fond.

• Ce rol joacă fiecare? Împreună cu redactorul-şef scrie o declaraţie de scop pentru fiecareelement, inclusiv pentru copertă şi pentru tabela de cuprins.

• Care va fi „ritmul“ şi ierarhia vizuală a revistei?

• Care este ordinea ce mai bună de prezentare a fiecărui element editorial? Cât de multepagini necesită fiecare? Aceşti parametri se schimbă? Şi dacă se schimbă – după ce principiise schimbă?

Strategia de refacere a designului• Formatul sau parametri de producţie ai revistei se vor schimba? Strategia editorială nouă

necesită mai multe pagini? Formatul va fi mai mare sau mai mic? Este nevoie de mai multeculori?

• Cum se va traduce vizual conţinutul editorial? Cum se vor traduce vizual tonul şipersonalitatea revistei? Va fi o revistă cu un ton vesel şi sărbătoresc sau va fi un tonmeditativ şi care îndeamnă la gândire?

• Care este filozofia de utilizare a tipurilor de caractere? O gamă limitată sau una deschisă?Stil contemporan sau clasic?

• Care este filozofia de utilizare a culorii? Paletă limitată sau deschisă? Îndrăzneaţă sausubtilă? Care culori reflectă cel mai bine tonul pe care doriţi să îl aibă revista?

• Ce fel de imagini prezintă cel mai bine din punct de vedere vizual ceea ce relatează revista?Imaginile vor fi conceptuale sau documentare? Ce va predomina: ilustraţiile,fotojurnalismul sau o combinaţie a acestora?

• Există câteva principii de organizare inovatoare care să vă ajute la revitalizarea revistei?Există modalităţi noi, unice, de organizare a revistei? Pot fi unele dintre rubrici grupate înfuncţie de tonul sau conţinutul lor? Ce elemente de surpriză pot fi create pentru cititor?

R E F A C E R E A D E S I G N U L U I

Page 45: Design Pentru Reviste

Munca unui designer înseamnă mai mult decât folosirea fonturilor, a imaginilor şi aculorii pentru a produce o revistă atractivă. Din procesul de producţie al revistelorcare au un aspect atractiv şi comunică eficient mesajul lor fac parte zeci de detaliide care un designer trebuie să se ocupe. În această unitate, vei afla câteva tehnicipractice pentru organizarea informaţiilor de bază necesare la fiecare număr al

revistei la care lucrezi. Un studio de design bine organizat, îi dă designerului libertatea de a-şiexprima creativitatea mai bine deoarece el nu-şi va irosi timpul şi energia încercând să dea deurma diverselor detalii şi încercând să găsească materiale sau informaţii rătăcite.

Formulare utile în organizareMai jos prezentăm câteva formulare folosite de revista Campus Life, utile pentru organizareamulţimii de detalii care apar atunci când se face designul unui număr de revistă. Formularelesunt păstrate într-un loc central unde se află toate informaţiile esenţiale care privesc un anumitnumăr al revistei. Nu înseamnă neapărat că fiecare revistă va trebui să folosească exact acelaşiformat. Totuşi fiecare revistă trebuie să aibă un sistem de formulare pentru a da cursivitateprocesului de design şi pentru a organiza informaţia. Doug Johnson, director artistic la Chris-tianity Today International ne-a oferit aceste informaţii şi exemplele de formulare prezentate lasfârşitul acestei unităţi.

Lista articolelor din numărul de revistă Lista articolelor din numărul de revistă Lista articolelor din numărul de revistă Lista articolelor din numărul de revistă Lista articolelor din numărul de revistă (vezi exemplul de la pagina 48)Acest formular conţine lista articolelor care apar într-un număr şi comentarii făcute deredactorul şef asupra acestor articole.

Schiţa machetei Schiţa machetei Schiţa machetei Schiţa machetei Schiţa machetei (vezi exemplul de la pagina 49)Schiţa machetei conţine layout-ul ideal (machetarea ideală) pentru paginile revistei, cu toatevariabilele cunoscute, inclusiv numerotarea paginilor, distribuţia culorilor, ideile pentrudesfăşurările (spreads) centrale şi paginile de reclamă.

Macheta finalăMacheta finalăMacheta finalăMacheta finalăMacheta finală (vezi exemplul de la pagina 51)Macheta finală cuprinde deja toate elementele revistei, prelucrate şi aşezate la locul lor, aşa cumvor apărea la tipar.

Necesarul de imagini Necesarul de imagini Necesarul de imagini Necesarul de imagini Necesarul de imagini (vezi exemplul de la pagina 53)Acest formular este utilizat pentru evidenţa stadiului fiecărui articol dintr-un număr. El conţineinformaţii cum ar fi:

• Articolele, rubricile şi rubricile permanente dintr-un anumit număr• Titlurile articolelor şi rubricilor permanente şi cuprinsul• Ce imagini sunt necesare pentru a ilustra sau a face o introducere la un articol• Confirmarea faptului că imaginea a fost comandată• Dacă imaginea a fost primită sau nu• Numele ilustratorului sau fotografului pentru completarea liniei de credit

Scrisoare de comandă şi termene de predare pentru imaginiScrisoare de comandă şi termene de predare pentru imaginiScrisoare de comandă şi termene de predare pentru imaginiScrisoare de comandă şi termene de predare pentru imaginiScrisoare de comandă şi termene de predare pentru imagini (vezi exemplul de la pagina 54)Această scrisoare conţine informaţiile necesare pentru fotograful sau artistul căruia i s-aîncredinţat o lucrare. Informaţiile conţin:

U N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E AU N I T A T E A 12 12 12 12 12

Organizarea studioului de design

Page 46: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 46

• Data încredinţării lucrării (data lansării comenzii) şi informaţiile de contact ale artistului:numele, adresa, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail

• Numele designerului care a făcut comanda pentru lucrarea respectivă• Numărul de revistă pentru care a fost făcută comanda

• Titlul articolului

• Solicitarea pentru imagine, incluzând detaliile comenzii:

• Prezentarea pe scurt a conceptului care stă la baza fotografiei. Informaţiile vor includetipurile de fotomodele necesare pentru fotografie: vârsta, numărul, sexul, constituţiafizică, contextul (de exemplu: elev, student, mamă, muncitor, etc.); locul în care se facefotografia (de exemplu: studio, în aer liber, într-un parc, într-o biserică, etc.); formatulfotografiei (vertical, orizontal, pătrat, 35mm., 60 mm., format mare); detalii importantecum ar fi: color, alb-negru, în mişcare, să se vadă feţele, lumină caldă, lumină puternică,tehnica folosită.

• Termenul la care filmul trebuie să ajungă la designer

• Suma convenită pentru plata lucrării

• Informaţiile de contact pentru designerul care a comandat lucrarea: nume, adresă, numărde telefon, număr de fax, adresa de e-mail

• Drepturi şi condiţii: detaliază limitele de utilizare a lucrării şi clarifică detaliile şiprotejează înţelegerea convenită între revistă şi artist.

Convenţia cu fotomodelulConvenţia cu fotomodelulConvenţia cu fotomodelulConvenţia cu fotomodelulConvenţia cu fotomodelul (vezi exemplul de la pagina 55)Acest document clarifică şi protejează înţelegerea dintre fotomodel, fotograf şi revistă.

Solicitarea de scanareSolicitarea de scanareSolicitarea de scanareSolicitarea de scanareSolicitarea de scanare (vezi exemplul de la pagina 56)Acest formular precizează cum trebuie scanate imaginile (tonuri de gri; 4 culori; tiff, EPS) şiţine evidenţa numelor fişierelor ce conţin scanările, mărimea şi dacă scanarea a fost executată şiaprobată.

Corecţiile la imagini Corecţiile la imagini Corecţiile la imagini Corecţiile la imagini Corecţiile la imagini (vezi exemplul de la pagina 57)Designerii folosesc acest formular pentru a face o listă cu imaginile la care trebuie făcute diverseajustări înainte de tipar. Pe el designerii scriu instrucţiuni privitoare la fotografiile care trebuiereproduse bi-tonal (în „duotone“), la cele care trebuie retuşate sau la cele la care trebuieschimbate dimensiunile.

FacturaFacturaFacturaFacturaFacturaAcest document poate fi folosit de fotograf sau ilustrator pentru a trimite beneficiarului nota deplată pentru serviciile prestate pentru revistă. Informaţiile care trebuie incluse în facturăcuprind: data la care a fost trimisă imaginea comandată, ce anume reprezintă suma de plată,suma totală (care include şi cheltuielile făcute pentru executarea lucrării) şi unde anume trebuieefectuată plata.

Bugetul pentru imagini Bugetul pentru imagini Bugetul pentru imagini Bugetul pentru imagini Bugetul pentru imagini (vezi exemplul de la pagina 58)Acest formular este folosit pentru a ţine evidenţa imaginilor comandate, şi conţine titlularticolului pentru care a fost comandată imaginea, cine a executat lucrarea, care a fost preţulconvenit iniţial pentru lucrare şi suma solicitată (facturată) în final.

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 47: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 47

Lista de verificare finală a fişierelor Lista de verificare finală a fişierelor Lista de verificare finală a fişierelor Lista de verificare finală a fişierelor Lista de verificare finală a fişierelor (vezi exemplul de la pagina 59)Aceasta este o listă cu detaliile finale care trebuie verificate înainte de a trimite numărul derevistă la tipar.

Organizarea fişierelor — câteva idei simple de organizare

Organizarea directoarelor (folderelor)Pentru a avea o organizare simplă a fişierelor, creează câte un director (folder) pentru fiecarenumăr al revistei, de exemplu Mai/Iunie 2002. Apoi, în cadrul fiecărui director (folder) creeazăsubdirectoare pentru păstrarea layout-urilor, fonturilor, imaginilor de rezoluţie mare şiimaginilor de rezoluţie mică. Fişierele trebuie păstrate după un sistem de organizare cât maisimplu pentru a evita pierderea unor fişiere sau folosirea unor fişiere vechi.

Evită „boala versiunilor“Creează un subdirector auxiliar, numit „Ultima versiune“, pentru a elimina confuziile cu privirela care este cel mai recent layout. Este de asemenea utilă dezvoltarea unui sistem simplu dedenumire a fişierelor, care să incorporeze în nume numărul revistei şi data.

Crearea volumelorUnele aplicaţii, cum ar fi QuarkXPress, permit utilizatorului să combine mai multe documenteindividuale într-o singură colecţie, uşor de manevrat.

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 48: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 48

Lista articolelor din numărul de revistă

Luna apariţiei numărului Campus LifeArticolul Imaginile necesare

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 49: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 49

Schiţa machetei

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 50: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 50

Schiţa machetei(continuare)

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 51: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 51

Macheta finală

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 52: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 52

Macheta finală(continuare)

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 53: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 53

Coperta

@ Campus Life

Un sfat bun

Dragostea, sexul şi viaţa adevărată

Viaţa mea de student

O lume ciudată: va fi ciudat Scott Angle

O lume ciudată: calendarul Scott Angle

O lume ciudată: refrenul lui Farley David Farley

Secvenţe de film Alain Massicotte

Încă un lucru

Cărămizile credinţei

Muzică

Pista rapidă

Spune-mi despre...

Servire rapidă

Noutăţi

Din nou muzică

Spiritul şcolii

Concurs

De vorbă cu ascultătorii

Umor

Profil:

La persoana a I-a:

De interes general:

Numărul:

Ficţuine:

Valori/nevoi:

Concepte spirituale:

Articol:

Numărul următor

Sondaj

Necesarul de imagini

Luna apariţiei numărului:Primită Comandată Articolul Imaginea necesară Ilustrator/Fotograf

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 54: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 54

Scrisoare de comandă şi termene de predare pentru imagini

S T U D I O U L D E D E S I G N

CONDIŢIILE ACORDULUI

Cu excepţia cazurilor în care se stabileşte

altfel în urma negocierilor, Christianity

Today International cumpără numai

drepturile de utilizare pentru prima dată.

Totuşi politica revistei noastre cere ca

lucrarea dumneavoastră să nu fie

publicată în altă revistă de pe piaţa

noastră mai devreme de 3 luni de la data

apariţiei numărului revistei de la tipar.

Vă vom returna toate originalele în

termen de 30 de zile de la publicare.

Suma plătită, cu excepţia cazurilor special

negociate includ toate cheltuielile. Pentru

efectuarea operaţiunilor de plată, vă

rugăm să specificaţi în factură numele

revistei, data apariţiei numărului, şi o

scurtă descriere a proiectului. Dacă

această lucrare este prima pe care o

executaţi pentru revista noastră vă rugăm

să specificaţi şi codul numeric personal.

Christianity Today International va plăti

un onorariu suplimentar pentru

ilustraţiile şi fotografiile în format

electronic când acestea vor fi folosite în

alt context decât layoutul original.

În cazul anulării acestei comenzi,

proprietatea asupra drepturilor de autor şi

asupra lucrării originale va rămâne în

posesia artistului. Un onorariu de anulare

pentru lucrarea executată va fi plătit de

Christianity Today International, pe baza

preţului stabilit în contract şi a

cheltuielilor deja efectuate.

Din cauza limitărilor impuse de mărimea

scannerului, lucrarea nu trebuie să

depăşească dimensiunile de 23 x 73 cm.

Toate facturile vor fi onorate în termen

de 30 de zile.

Dacă Christianity Today International

nu va primi un răspuns scris în termen

de cinci zile lucrătoare, se va considera că

artistul este de acord cu condiţiile

prezentate mai sus.

Campus Life magazine

D A T A : 21 Februarie 2001

C Ă T R E : Kent Elmers PhotographyP.O. Box 13802Saint Luis ObispoCalifornia 93406805.550.0125

Fax: 805.461.9206

C O M A N D Ă L A N S A T Ă D E : Doug Johnson

N U M Ă R U L : Mai/Iunie 2001

Bună, Kent! Îmi pare bine că poţi lucra la acest nou set de fotografii pentru revista Campus Life. Iată mai josdetaliile discuţiei pe care am purtat-o:

T I T L U L : „Întâlnirile“

Conceptul fotografiei 1: Fotografia trebuie să surprindă o scenă cu un grup de adolescenţi care urmăresc unfilm într-un cinematograf. Modele: 4 adolescenţi (băieţi) îmbrăcaţi în haine de stradă plus cele trei fete de 16ani din fotografia precedentă. Dintre cei patru băieţi de 17 ani cel puţin unul trebuie să provină dintr-ominoritate (negru, hispanic, asiatic). Locul: într-o sală de cinematograf, cu lumină scăzută, rânduri de scaune.Formatul: orizontal. Detalii: băieţii s-au alăturat fetelor la cinematograf. Nu trebuie să arate ca şi cum băieţiiar face curte fetelor. Pot să stea în acelaşi rând, dar despărţiţi eventual de un loc. Unul dintre băieţi întindefetelor o cutie cu popcorn. Băieţii trebuie să aibă o poziţie relaxată, deci unii dintre ei pot să-şi ţină picioarelepe scaunele din faţă, sau pot fi întorşi unul către altul pentru interacţiune înainte de începerea filmului. Pot săaibă cu toţii cutii cu popcorn şi băuturi răcoritoare. Color

Fotografiază această „relatare vizuală“ în stilul tău creativ şi din punctul tău de vedere. Fă imaginea cât maiinteresantă, prezentând în acelaşi timp relatarea cu claritate. Ai grijă să avem şi convenţiile cu fotomodelele.Sună-mă dacă ai nelămuriri. Mulţumesc încă odată.

Doug

D E S C R I E R E : Imagini pentru un articol (o utilizare)T E R M E N U L D E P R E D A R E : Marţi, 6 Martie, 2001

O N O R A R I U L : $000, plus onorariul fotomodelelor de $00 pentru fiecare, plus cheltuielile.

D o u g J o h n s o nD i r e c t o r a r t i s t i cr e v i s t a C a m p u s L i f eC h r i s t i a n i t y T o d a yI n t ’ l .4 6 5 G u n d e r s e n D r i v eC a r o l S t r e a m , I L 6 0 1 8 8

T e l : 6 3 0 . 2 6 0 . 6 2 0 0x 3 1 6F a x : 6 3 0 . 2 6 0 . 0 1 1 4

Page 55: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 55

Campus Life

Convenţie cu fotomodelul

Subsemnatul (a), fotomodel, acord fotografului ______________ permisiunea mea deplină de a publica, folosi,refolosi şi proteja prin dreptul de autor orice portrete fotografice sau fotografii ale mele, fără nici o restricţie.Termenul „fotografie“ se referă şi la orice modificări creative făcute fotografiei originale.

Fotografia poate fi utilizată în oricare mijloc media pentru ilustrare, reclamă, scopuri promoţionale, artistice saucomerciale. Această permisiune se extinde şi la moştenitorii, reprezentanţii legali şi de afaceri desemnaţi defotograf, fără restricţie de timp.

Renunţ la orice drept de a inspecta sau aproba utilizarea fotografiilor în care apar eu sau a oricărui material carefoloseşte aceste fotografii. Fotografiile pot fi utilizate într-un context care nu reprezintă punctele mele personalede vedere, valorile sau credinţele personale sau experienţa personală asupra unui anumit subiect.

Sunt de acord să nu aduc nici o acuzaţie fotografului _______________ , moştenitorilor săi, reprezentanţilorlegali sau de afaceri, cu privire la orice responsabilitate ce ar putea să apară ca urmare a utilizării fotografiilor,incluzând aici acuzaţiile privitoare la calomnie şi violare a intimităţii.

Garantez faptul că sunt major şi am dreptul de a semna contracte în nume propriu. Fotograful _____________ ,s-a oferit să lămurească orice nelămuriri pe care le pot avea şi să clarifice orice implicaţii cu privire la aceastăînţelegere. Am citit această autorizaţie înainte de aplicarea ei în practică. Această autorizaţie are efect asupra mea, amoştenitorilor mei şi reprezentanţilor mei legali, drept pentru care semnez.

Data:

Fotomodel:

Telefon:

Adresa:

Semnătura fotomodelului:

Martor:

Părinte/Tutore:

465 Gundersen Dr ive, Carol Stream, Illinois 60188 - 630.260.6200

magazine

S T U D I O U L D E D E S I G N

CONVENŢIE CU FOTOMODELUL

Page 56: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 56

Solicitarea de scanare

S o l i c i t a r e d e s c a n a r e

Campus Life N U M Ă R U L :

Sursa Scara 4/C Gri Tiff EPS Numele fişierului Observaţii Mărimea

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

S T U D I O U L D E D E S I G N

Rezoluţieînaltă

Ieşit Intrat Ieşit Intrat la la la la

Page 57: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 57

Corecţiile la imagini

S T U D I O U L D E D E S I G N

Luna apariţiei numărului: Campus LifeArticolul: Corecţii necesare la imagini (ajustarea culorilor, mărimea, RGB/CMYK, dpi/ppi, .tif/.eps):

Page 58: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 58

Bugetul pentru imagini

S T U D I O U L D E D E S I G N

Luna apariţiei număruluiSuma propusă Fotograf/Ilustrator - Acreditarea Suma facturată

Coperta

Un sfat bun

Dragostea, sexul şi viaţa reală

Viaţa mea de student

Cărămizile credinţei/devoţionale

Încă un lucru

Scott Angle O lume ciudată: va fi ciudat

Scott Angle O lume ciudată: calendarul

Alain Massicotte Secvenţe de film

@Campus

Clasici creştini

Campus Life

Page 59: Design Pentru Reviste

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e 59

Lista de verificare finală a fişierelor

Lista de verificare finală a fişierelor

Campus Life

N U M Ă R U L

N U M E L E F I Ş I E R U L U I

F O L D E R ( D I R E C T O R )

� C O N F I R M A R E A A C R E D I T Ă R I I

� C O R E C Ţ I I L A T E X T

� A C T U A L I Z A R E F O N T U R I

� P L A S A R E A I M A G I N I L O R

� M O D I F I C A R E A / A C T U A L I Z A R E A I M A G I N I L O R

� U M B R A L A T I T L U

� U M B R E

� L A Y O U T U L P A G I N I L O R / R E C L A M E L O R

� C O L O N T I T L U

� C O M P O Z I Ţ I A V E R T I C A L Ă

� C O L O R - F I N A L

S T U D I O U L D E D E S I G N

Page 60: Design Pentru Reviste

a doua culoare (culoare secundară): când sefoloseşte numai negru şi încă o altă culoare întipar, aceasta se referă la cealaltă culoare şi nu lanegru.

ajustare (crop): a elimina porţiuni ale uneiimagini.

aparat foto digital: un aparat fotografic carefoloseşte pixeli în locul filmului clasic.

arhitectură: structura unei pagini.

articol de fond: un articol de revistă care are cascop să implice, să înveţe sau să amuze cititorul. Orevistă are în mod normal mai multe articole defond pe lângă rubricile permanente, ştiri şi altetexte mai scurte.

asimetrie: un mod de a organiza textul şielementele grafice pe o pagină, creind undezechilibru între partea superioară şi ceainferioară sau între partea dreaptă şi cea stângă.

bi-tonal (duotone): utilizarea a două culoripentru a tipări o fotografie. Fotografia este iniţialseparată în domenii tonale. O culoare este folosităpentru reproducerea umbrelor şi a zonelorluminoase iar a doua culoare este utilizată pentru areproduce tonurile intermediare.

bleed: un element grafic sau un bloc de culoarecare se extinde până la marginea de tăiere („trim“)a paginii.

bullet: vezi „punct de listă“.

caroiaj (grilă, grid): cadrul sau structura de bază aunui document. Caroiajele apar pe ecran ca o seriede linii care nu vor fi tipărite şi care definesc poziţiacoloanelor sau a casetelor de text, a casetelor pentruimagini sau grafică, marginile de tăiere, etc.

compoziţie: aranjamentul vizual al tuturorelementelor dintr-o fotografie.

colontitlu (folio): numărul paginii şi orice altmaterial cu rol de identificare (cum ar fi titlulpublicaţiei şi luna apariţiei), care este plasat în

partea de sus sau de jos (dar nu neapărat numaiîn aceste poziţii) a paginii.

conotaţie: ideea sugerată de sau asociată cu, uncuvânt, o expresie, etc., pe lângă înţelesul explicital acestora, adică sensul.

contrast: diferenţa relativă dintre elementele depe o pagină sau de pe o desfăşurare (spread). Sepoate referi la tonalitate, culoare, textură saumărime.

corpul textului: textul efectiv al articolelor,rapoartelor, notelor informative sau altorcomunicări. A se deosebi de titluri, legendă şisubtitluri.

culoare secundară (a doua culoare): când sefoloseşte numai negru şi încă o altă culoare întipar, aceasta se referă la cealaltă culoare şi nu lanegru.

departament: vezi „rubrică permanentă“.

diafragmă: deschiderea dintr-un sistem de lentileprin care trece lumina. De regulă se exprimă ca ofracţiune a distanţei focale, adică f/stop.

director artistic: persoana care areresponsabilitatea exprimării vizuale a publicaţiei.Lucrează împreună cu editorul pentru a seasigura că întreg conţinutul editorial esteprezentat corespunzător, dar şi în modalităţinovatoare şi captivante.

duotone: vezi „bi-tonal“.

element grafic: se referă la utilizarea elementelor(caractere, linii, spaţii, culori, etc.) pentru a ajutadesignul să îşi îndeplinească scopul.

expunere: cantitatea de lumină care este lăsată săacţioneze asupra unui material fotosensibil;produsul dintre intensitatea luminii (controlatăde deschiderea diafragmei) şi durata (controlatăde viteza perdelei sau de timpul de deschidere adiafragmei) luminii care impresionează filmul sauhârtia. Termenul mai este folosit şi pentruacţiunea efectivă de executare a fotografiei.

Glosar de termeni

TERMENI GENERALI

Page 61: Design Pentru Reviste

fântâna: se referă la acea parte a revistei careconţine articolele de fond.

fişiere pdf: un format de fişier tot mai popular,care conţine toate elementele necesare pentruimprimare într-un singur fişier, inclusiv fonturileşi imaginile.

focalizarea: reglarea scalei de distanţă la unaparat foto astfel încât imaginea să fie clară înplanul focal.

format: prezentarea de ansamblu sau stilul uneipublicaţii, incluzând aici mărimea, forma,calitatea hârtiei, tipurile de caractere folosite şimodul de legare.

grilă (caroiaj, grid): cadrul sau structura de bazăa unui document. Caroiajele apar pe ecran ca oserie de linii care nu vor fi tipărite şi care definescpoziţia coloanelor sau a casetelor de text, acasetelor pentru imagini sau grafică, marginile detăiere, etc.

gutter: spaţiu orizontal între coloane. Deasemenea spaţiul dintre marginea din dreapta apaginii din stânga şi marginea din stânga apaginii din dreapta.

ierarhie: importanţa relativă a obiectelor dintr-opagină.

imagine: o ilustraţie sau o fotografie.

încadrare: poziţionarea unei fotografii înanumite limite.

layer (strat): elemente ale unei tehnici folosite deprograme (cum ar fi Adobe Photoshop) care dăposibilitatea izolării componentelor individualeale imaginiii, separându-le unele de altele, darpermiţând modificarea lor după dorinţă. (Ele potfi imaginate ca foi separate de celuloid.)

layout: aranjarea textului şi a graficii pe o paginăsau pe o desfăşurare (pe un spread).

legendă (caption): text care identifică ofotografie, o ilustraţie sau un grafic, de regulămărimea caracterului folosit pentru legendă estemai mică decât cea a caracterului folosit pentrucorpul textului.

linie de titlu: caractere mari într-o reclamă,broşură, revistă, etc., care atrage atenţia cititoruluicătre design, făcându-l să citească în continuare.

linie secundară (byline): linie de text careidentifică autorul sau fotograful. Adesea include şiacreditările lor.

linii cu structură necompactă: linii de text cuprea mult spaţiu între litere şi cuvinte.

lizibilitate: măsură a uşurinţei cu care cititoriiînţeleg pasajele lungi de text.

margini: zonele în care nu se tipăreşte şi careînconjoară textul sau imaginea.

mască (screen, ecran): 1) o reţea uniformă de liniiperpendiculare care împart o imagine într-unansamblu de puncte, care simulează gradaţii de gri- convertirea unei autotipii cu tonuri continuiîntr-o serie de puncte ce pot fi reproduse ca oautotipie. Calitatea măştii care este influenţată derezoluţia imprimantei şi de calitatea hârtiei pe careva fi tipărit documentul, este măsurată în linii/inci.2) un fundal gri sau într-o anumită nuanţă deculoare. Măştile sunt utilizate adesea în spateleelementelor de text scurte, aşa cum sunt tabela decuprins a publicaţiei şi caseta reacţională.

o singură culoare: o culoare, aşa cum este oculoare pantone faţă de procesul de tipărire înpatru culori.

PageMaker: software pentru tehnoredactare.

pagini master: în QuarkXPress sau în orice altprogram de tehnoredactare, paginile master au unrol similar cu al şabloanelor (template).Utilizatorul poate crea pagini master pentruelemente folosite frecvent, cum ar fi colontitlurile(folio), coloanele de text, şi chenarele. Pentrurubrici permanente sau articole de fond pot ficreate pagini master mai complexe. În acest modutilizatorul le poate „trage“ (drag and drop) îndocumente fără să fi nevoie să refacă elementelecare se repetă.

paleta de culoare: selecţia de culori sau tonalităţicare vor fi folosite exclusiv sau cu regularitate înrevistă.

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e iiG L O S A R D E T E R M E N I

Page 62: Design Pentru Reviste

paletă deschisă: un sistem de design care permiteo flexibilitate maximă în design.

paletă limitată: restricţii auto-impuse cu privirela alegerea elementelor de design, cum ar fitipurile de caracter sau culorile.

paragraf lateral (articol secundar): un articolscurt care are legătură cu articolul principal şi esteplasat lângă acesta.

parametrii de design: limite auto-impusedesignului pentru a asigura integritatea stilului şia personalităţii revistei, cum ar fi o gamă limitatăde tipuri de caractere sau culori.

plachetă (deck): text plasat între titlu şi textul pecare acesta îl prezintă, care este elaborat pe bazaimportanţei titlului şi atrage interesul cititorului;un subtitlu care apare imediat sub sau lângă titlu.

placheta numelui: accente grafice şi tipograficespeciale utilizate pentru a crea un aspect unitar altitlului publicaţiilor. Placheta numelui includeadesea un fundal, riglete orizontale, un subtitlu şio linie explicativă care prezintă scopul publicaţiei.

portret ambiental: fotografia unei persoane careinclude şi o parte din mediul sau ambientul încare se află acea persoană.

profunzime: distanţa dintre planul cel maiapropiat şi planul cel mai îndepărtat care apar cuo claritate acceptabilă într-o imagine.

punct focal: acea zonă dintr-o compoziţie sau undesign către care atenţia este atrasă în primul rând.

punct de listă (bullet): simboluri utilizate în listeîn locul asteriscurilor sau liniuţelor; un caracterfolosit pentru a indica faptul că un paragraf faceparte dintr-o listă de elemente.

QuarkXPress: software pentru tehnoredactare.

râuri: elemente vizuale care distrag atenţia într-un aranjament pe pagină, produse de obicei despaţiile din liniile de text consecutive care sealiniază unele cu altele. Sunt regăsite adeseori încoloanele înguste care conţin text aliniat complet.

redesign: recrearea unui sistem de design pentruo publicaţie, de regulă în corelaţie cu o schimbareeditorială.

rezumat (callout): o propoziţie sau o frazăscurtă, plină de semnificaţii, adesea tipărită cucaractere de alt tip şi cu o dimensiune mai mare,care rezumă materialele prezentate în coloanelealăturate de text. Rezumatele subliniază ideileimportante şi oferă posibilitatea cititorilor caredoar răsfoiesc publicaţia, să devină suficient deinteresaţi pentru a începe să citească articoluladiacent.

roman: nume aplicat deseori alfabetului latinaşa cum este el folosit în engleză şi înmajoritatea celorlalte limbi europene. Termenulmai este utilizat şi pentru a identifica un tip decaractere regulat care nu este nici aldin niciitalic.

rubrică permanentă: o parte (scurtă) a unui ziarsau a unei reviste care tratează în mod specificun anumit domeniu, sau tratează în termenigenerali un subiect sau un aspect al unuidomeniu mai larg. În mod normal o rubrică estescrisă în fiecare număr de acelaşi autor.

semiotică: în general se referă la un domeniu alfilozofiei care tratează semnele şi simbolurile.Pentru designer, este important să înţeleagă cumrăspunde cititorul la imaginile pe care leprezentăm şi cum construim diferite înţelesuri(intenţionat sau nu) cu modul nostru deabordare al designului.

salt de linie (line break): Comandă carepermite divizarea titlurilor în puncte logice fărăadăugare de spaţii corespunzătoare paragrafelorindependente. Salturile de linie ajută de asemneala evitarea liniilor extrem de lungi urmate delinii foarte scurte.

sens: înţelesul explicit al unui cuvânt sau al uneiimagini (acel înţeles care pentru cuvinte poate figăsit în dicţionar).

siglă (logo, logotip, emblemă): numele uneifirme, asociaţii sau publicaţii, tipărit într-unmod distinct, acompaniat adesea de accentegrafice sau simboluri.

simetrie: termen de design utilizat pentru adescrie pagini individuale sau grupuri de douăpagini caracterizate printr-un echilibru întrepaginile din stânga şi cele din dreapta.

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e iiiG L O S A R D E T E R M E N I

Page 63: Design Pentru Reviste

spaţierea literelor: inserarea de spaţii întreliterele unui cuvânt pentru a îmbunătăţi aspectulunei linii de text.

spaţiere selectivă a caracterelor (kerning):mărirea sau micşorarea spaţiilor dintre anumiteperechi de litere. Anumite combinaţii de litere,majuscule şi litere mici arată neplăcut atuncicând sunt plasate una lângă alta, în special atuncicând sunt utilizate la dimensiuni mari sau întitluri.

spaţiu alb: zonele albe (pe care nu este scrisnimic şi nu există nici o ilustraţie sau element dedesign) ale paginii. Un design de calitate va lua înconsiderare folosirea deliberată a spaţiilor albe.

spaţiu de respiraţie: se referă la spaţiile albe depe o pagină.

spaţiu negativ: spaţiul gol creat pe o pagină prinamplasarea textului şi a imaginilor. Atenţiaacordată acestui element este unul din elementeleimportante, dar deseori trecute cu vederea, aledesignului.

stoc de hârtie: hârtia pe care o tipografie ocumpără în cantităţi mai mari şi o depozitează.

subtitlu: tehnică tipografică utilizată pentru adiviza articolele lungi în segmente mai mici şimai uşor asimilabile; un nivel secundar de text deafişare, de regulă situat între titlu şi text.

şablon: fişier care poate fi doar citit, care conţineinformaţiile de formatare necesare pentru creareaunui document final (vezi şi „pagini master“).

text de afişare: se referă la titluri sau la altefragmente de text care au scopul de a atragecititorul în conţinutul articolului.

text: (vezi „corpul textului“).

text: corpul textului unei pagini sau al unei cărţi,spre deosebire de titlu.

titlu de rubrică: un titlu care apare în modregulat pe paginile care conţin rubricilepermanente dintr-o publicaţie.

titlu: vezi „linie de titlu“

iv

titluri stabile: un titlu care este folosit în fiecarenumăr al publicaţiei pentru o rubricăpermanentă.

tonalitatea emoţională: sentimentul pe care opagină sau o imagine îl induce privitorului.

valori CMYK: CMYK se referă la cele patruculori de cerneală folosite în procesul tipografic.C = cyan, M = magenta, Y = galben (yellow), K =negru (black). Valorile CMYK se referă lacombinaţia de procente din fiecare dintre acesteculori. De exemplu roşu „curat“ înseamnă 100%magenta şi 100% galben.

vizual: ilustraţie sau fotografie utilizată ca o partea designului paginii.

„vocea“ unei publicaţii: se referă la viziuneaeditorială de ansamblu şi la scopul publicaţiei. Cetrăsături distinctive are această publicaţie? Careeste punctul ei de vedere? Cui se adresează? Voceaunei publicaţii sugerează un anume rafinament alcomunicării atunci când se adresează unui gruppredeterminat de oameni care au puncte devedere specifice.

zgomot: aspect dezordonat, învălmăşit, înghesuit.

TERMENI TIPOGRAFICI

aliniere completă (justified): text caracterizatprin linii de lungime egală, pe care un programde calculator îl obţine prin modificarea spaţieriiliterelor şi a cuvintelor din cadrul fiecărei linii. Încazul alinierii complete ultimele litere ale fiecăreilinii sunt aliniate cu ultimele litere ale liniilordinaintea şi de după aceasta.

bold: o versiune a unui tip de caracter care arelăţimea mai mare decât lăţimea normală a aceluitip de caracter.

caractere: litere sau cifre individuale.

centrat: un aranjament tipografic în carecaracterele apar în centrul unui spaţiu binedefinit.

coborâş (descender): partea din literă carecoboară sub linia de bază a rândului.

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e G L O S A R D E T E R M E N I

Page 64: Design Pentru Reviste

vD e s i g n p e n t r u r e v i s t e

condensat: o versiune mai îngustă decât ceaobişnuită a unui tip de caracter.

familie de tipuri de caractere: toate variaţiunileunui anumit tip de caracter. O familie de tipuride caractere de regulă constă în: roman (normal),italic şi bold. Familiile mai mari de tipuri decaractere pot să includă şi variantele condensat,expandat, contur, ca şi o varietate de diverselăţimi ale caracterelor.

fără serif (sans serif ): tip de caractere fără serif(vezi „serif“).

font: un design al unui anumit tip de caracter. Elinclude toate caracterele, inclusiv cele numerice şisemnele de punctuaţie.

înălţimea medie (x-height): înălţimea medie aunei litere mici, de obicei litera x.

italic (înclinat): aspect al caracterelor care au fostredesenate înclinate (spre deosebire de caractereleoblice care au fost deformate prin înclinare).Stilul italic poate fi utilizat în loc de subliniere(dar niciodată împreună cu aceasta) pentru apune în evidenţă cuvinte sau titluri în cadrultextului de pe o pagină.

letrină (drop cap): o majusculă mare care seextinde în jos de-a lungul mai multor rânduri îninteriorul textului (restul textului o înconjoară).

letrină (initial cap): literă supradimensionatăutilizată adesea pentru a prezenta primul paragrafal unui articol, dar câteodată şi pentru a divizacoloanele lungi de text. Letrinele pot fi înălţate(raised) sau coborâte (drop). Vezi „letrină (dropcap)“.

linia de bază (baseline): linia invizibilă pe care sesprijină caracterele.

mărimea caracterului (point size): mărimeacaracterului, exprimată în puncte, măsurată de lavârful suişului (ascender) până la partea inferioarăa coborâşului (descender).

ruptură: mai multe linii de text de lungimiinegale, care nu sunt aliniate fie la stânga fie ladreapta.

serif: termen tipografic ce se referă la trăsătura înformă de pană sau de lacrimă de la sfârşitulliterelor. Serifa îmbunătăţeşte lizibilitatea,ghidând ochii cititorilor de la o literă laurmătoarea. Serifa contribuie, de asemenea, laforma unică a literelor.

spaţiere selectivă a caracterelor (kerning):mărirea sau micşorarea spaţiilor dintre anumiteperechi de litere. Anumite combinaţii de litere,majuscule şi litere mici arată neplăcut atunci cândsunt plasate una lângă cealaltă, în special atuncicând sunt utilizate la dimensiuni mari, sau întitluri.

spaţierea liniilor (leading): în tipografie acesttermen înseamnă spaţierea verticală a liniilor.Spaţierea verticală a liniilor este la fel deimportantă ca şi dimensiunea caracterelor îndeterminarea aspectului general şi a lizibilităţiielementelor de text sau a coloanelor de text.

suiş (ascender): acea parte din literă care seextinde peste înălţimea medie (de exemplu la „b“sau „d“).

tip de caracter pentru text: caractere de regulăîntre 6 şi 14 puncte, folosite pentru compunereatextelor.

tip de caracter: un anume design de caracter,cum ar fi Garamond, Helvetica sau Times NewRoman.

Nota traducătorului: la traducerea acestui glosars-au folosit în proporţie mare definiţiile date înlucrările.

QuarkXPress pentru to(n)ţi, Editura Teora,Bucureşti, 1995

Tehnoredactare computerizată & design pentruto(n)ţi, Editura Teora, Bucureşti, 1996

G L O S A R D E T E R M E N I

Page 65: Design Pentru Reviste

Machetarea paginii: alcătuirea unui document

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e

În 1985, PageMaker era prezentat unui public care îl aştepta de mult. Împreună cu apariţiacomputerelor Macintosh, primul program pentru machetarea paginilor au declanşat revoluţiatehnoredactării computerizate. Astăzi, după şaptesprezece ani, cu greu îşi mai poate cinevaaminti cum să faci designul unei reviste fără computer. De la faza de concepţie şi până la cea deproducţie, computerele ocupă un loc central în procesul de design.

Cu toate acestea, mulţi designeri găsesc că această unealtă nouă este copleşitoare şi greu defolosit. Cu cât ne stă la dispoziţie mai multă tehnologie, cu atât mai mult simţim povara de a ostăpâni. Pentru mulţi designeri, înţelegerea conceptului de spaţiu alb este mai uşoară decâtînţelegerea conceptului de pagină şablon (master page).

Paginile şablon (Master Page)În programe cum este Quark Xpress, paginile master sunt foarte utile pentru că ajută laconstruirea unei structuri de bază pentru paginile revistei. Spre deosebire de şabloane (tem-plates) care conţin mai multe detalii de design, paginile şablon (master pages) conţin mai multinformaţii legate de formatul de bază a paginilor, cum ar fi lăţimea coloanelor, ajutând astfel laorganizarea designului. Unul din elementele cheie în utilizarea paginilor şablon (master pages)este să ştii ce să incluzi într-o astfel de pagină şi să ştii ce să laşi afară.

Numerotarea paginilorPrin intermediul unui simplu cod introdus în pagina master, programele de tehnoredactare potsă numeroteze automat fiecare pagină dintr-un document, începând de la orice pagină adocumentului dorim. Pe pagina master se pot actualiza şi data apariţiei numărului, acţiune careva avea efect asupra întregului document.

Şabloanele (templates)Există o infinitate de moduri şi căi de utilizare şabloanelor (templates), dar cea mai simplă estede a folosi documentul de bază ca şi şablon (template). Procedura este simplă: alcătuieştemachetarea de bază a revistei (layoutul) folosind paginile şablon (master pages). După aceastalucrează la designul numărului respectiv de revistă, şi apoi pentru următorul număr creează undocument nou, folosind comanda save as. Avantajul acestei abordări este că în următorul numărsigur vor fi prezente ultimele modificări aduse designului revistei.

Foile de stil (style sheets)Atunci când se ajunge la formatarea textului, foile de stil (style sheets) te pot ajuta să economiseştio cantitate imensă de timp şi energie. Acele porţiuni de text la care caracteristicile sunt stabilite şiclare, cum ar fi acreditările artiştilor, liniile secundare, subtitlurile şi plachetele la articolele de fond,pot fi formatate prin apăsarea unei singure taste funcţionale (F1, F2, ...). Stabilind un anumitformat pentru aceste elemente, editarea şi formatarea lor globală va fi mult mai uşoară în viitor.

Paleta de culoriOdată ce revistei i s-a stabilit o paletă de culori de bază, şablonul (template-ul) revistei poate săcuprindă cu uşurinţă oricâte culori e nevoie pentru utilizarea pe fiecare pagină şi în fiecare număral revistei. La început trebuie însă stabilite valorile CMYK pentru fiecare culoare în parte.

M A C H E T A R E A P A G I N I I vi

Page 66: Design Pentru Reviste

Vă veţi împărţi în grupuri de trei până la patru, pentru a lucra împreună la o temă care vă solicităconceperea unui design pentru o revistă nouă. Selectaţi UNA din următoarele trei reviste la careveţi lucra în cadrul temei:

Revista: Prezent! (revistă non-denominaţională)Publicul cititor: Adolescenţi creştini şi necreştini, vârsta: 14-20 de ani.Scopul revistei: Evanghelistic – să trezească interesul şi al adolescenţilor creştini dar în special alcelor necreştini faţă de Evanghelie, prin prezentarea unor personalităţi creştine a căror viaţă poatefi un exemplu de urmat şi prin prezentarea dintr-o perspectivă creştină a unor subiecte de interespentru adolescenţi.

Revista: Marta (revistă non-denominaţională)Publicul cititor: Femei creştine, în general cu vârsta cuprinsă între 24 şi 50 de ani.Scopul: încurajarea femeilor şi echiparea lor pentru a răspunde printr-un mod de viaţă creştinprovocărilor de a fi o soţie şi o mamă bună şi o reprezentantă a lui Cristos în comunitatea în caretrăiesc.

Revista: Logos (revistă non-denominaţională)Publicul cititor: Bărbaţi şi femei creştine, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 de ani, care doresc oumblare spirituală mai profundă.Scopul: Să îi echipeze pe bărbaţi şi pe femei pentru a sluji ca martori în comunităţile în caretrăiesc şi în naţiunea lor şi a-i ajuta să se maturizeze în viaţa de credinţă, oferindu-le învăţăturipractice, bazate pe Sfânta Scriptură.

Îndrumări1. Deoarece aceste reviste nu vor fi produse efectiv, nu trebuie să vă gândiţi la limitările impuse

de costurile de producţie ale designului pe care îl realizaţi. Deci puteţi face ceea ce doriţi.

2. Nu veţi avea acces la computere, colecţii de imagini sau ilustraţii, deci va trebui să vă folosiţiimaginaţia şi să pregătiţi schiţe de mână pentru realizarea temei. Totuşi, dacă doriţi puteţidecupa text, fotografii şi ilustraţii din revistele existente pentru a le folosi, rearanjate, înpropriul design.

3. Pregătiţi-vă, ca şi grup, să spuneţi de ce aţi ales un anume format, stil de design, paletă deculori, etc. şi de ce aţi făcut designul paginilor aşa cum l-aţi făcut.

Tema1. Stabiliţi formatul revistei: mărimea paginii, numărul de pagini.

2. Stabiliţi stilul de design (abordarea) pe care îl veţi folosi.

3. Stabiliţi paleta de culori, tipul de hârtie folosit şi fonturile ce vor fi folosite.

4. Executaţi designul pentru un articol de fond. (Va trebui să alegeţi un subiect pentru acelarticol şi să stabiliţi dacă veţi folosi fotografii sau ilustraţii.)

5. Executaţi designul unei rubrici permanente. (Va trebui să alegeţi un subiect pentru rubricarespectivă. Puteţi de asemenea să faceţi o listă cu rubricile permanente posibile pentrurevistă şi să decideţi care este cea mai bună modalitate de tratare a tuturor acestor rubricidin punct de vedere al designului.)

6. Executaţi designul pentru cuprins.

7. Executaţi designul pentru copertă.

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e T E M Ă D E D E S I G N vii

Temă de design

Page 67: Design Pentru Reviste

Instructorul va prezenta în faţa clasei designul unei desfăşurări (spread), descriind procesul degândire care a avut loc pentru producerea acelui design, explicând deciziile luate. Puteţi folosiaceastă pagină pentru a lua notiţe în cursul acestei demonstraţii.

1. Revista în care a apărut desfăşurarea (spread-ul) respectivă: scop, public cititor, abordarea dedesign.

2. Prezentarea articolului pentru care trebuia făcut designul: subiect, stil de scriere, tonul emoţional.

3. Cum trebuia să se încadreze din punct de vedere vizual articolul respectiv cu restul număruluide revistă. Consideraţii de ritm; echilibru.

4. Limitări: buget, disponibilitatea elementelor artistice, numărul de pagini disponibile pentruarticol, termene.

5. Cum au fost alese elementele vizuale. Alte elemente vizuale care au fost luate în considerare şirespinse. Relaţia elementelor vizuale cu titlul. Dacă decizia asupra titlului a precedat sau a urmatselectării elementelor vizuale.

6. Cum s-a luat decizia cu privire la prezentarea elementelor vizuale pe pagină: mărime, formă, etc.

7. De ce s-a ales fontul folosit pentru titlu? Care au fost consideraţiile care au stat la baza alegeriiacestui font?

8. Cum s-au luat deciziile privitoare la caracteristicile titlurilor, subtitlurilor, rezumatelor, plachetelor.

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e O D E M O N S T R A Ţ I E D E D E S I G N viii

O demonstraţie de design

Page 68: Design Pentru Reviste

D irector artistic la Christianity Today International,Gary Gnidovic face designul şi conducedepartamentul artistic pentru revista Christianity

Today şi coordonează aceste compartimente pentrurevistele Books and Culture şi Today’s Christian Woman.El a lucrat în domeniul designului revistelor cu ChristianityToday International de 13 ani, ocupând poziţiile de directorartistic la Christianity Today, Books and Culture, Today’sChristian Woman şi Marriage Partnership. Înainte Gary alucrat într-un birou de design specializat în comunicare decorporaţie, din Chicago şi în domeniul designului cărţilor, laeditura Tyndale House Publishers. Este pasionat defotografie şi recent a terminat lucrul la o carte documentarădespre primele situri creştine din Irlanda. Creaţiile dedesign ale lui Gary au fost premiate de Evangelical PressAssociation, şi revistele Print, HOW şi CommunicationArts. El deţine o gradaţie universitară (BA) în fotografie, dela Southern Illinois University şi un masterat în artefrumoase de la School of Art Institute of Chicago. Gary apredat cursuri de design şi/sau fotografie pentru MagazineTraining Institute în România, Ucraina şi Rusia. Împreunăcu soţia sa Kathy, au doi copii.

D irector de creaţie la Journey Communications,Greeg Breeding şi-a pus amprenta pe un număr delucrări care au străbătut toată lumea publicisticii

evanghelice. Lucrările sale acoperă o gamă largă deproduse de design, adresându-se unui public cititor foartedivers. Printre ultimii beneficiari ai săi au fost ArmataSalvării, Institutul Biblic Moody, Campus Crusade forChrist, Family Life Ministry, World Vision, EvangelicalFree Church, American Bible Society şi World Relief.Recunoscut ca unul dintre cei mai străluciţi directori dedesign în domeniu, Greg a fost în mod consecvent premiatde către Print’s Regional Design Annual, Folio’s OzzieAwards, Society of Publication Designers, Florida Maga-zine Association şi Evangelical Press Association. El deţineo gradaţie universitară (Bachelor of fine arts) de la Vir-ginia Commonwealth University, unde a studiat subîndrumarea unora dintre cei mai buni profesori americaniîn domeniul designului şi utilizării caracterelor. El a predatla un curs al Magazine Training Institute în Ucraina, în2001. Greg şi soţia sa Lyndee, au trei copii.

Despre autori

ixD e s i g n p e n t r u r e v i s t e A U T O R I

G A R Y G N I D O V I C

G R E G B R E E D I N G

Page 69: Design Pentru Reviste

M agazine Training Institute încurajează, sprijină şi oferă resurse revistelor creştine caredoresc să zidească Biserica şi să-L vestească pe Cristos în societate. Scopul MTI este de aforma personalul care publică reviste şi conducători care pot ajuta revistele creştine în

activitatea regională sau internaţională de publicare.MTI este un program multilateral care coordonează şi răspândeşte o varietate de resurse şi

sisteme de pregătire profesională în domeniul publicisticii. MTI este activă în Europa de Estîncepând din 1989, în ţările din fosta Uniune Sovietică începând din 1996 şi în Asia începânddin anul 2000, oferind consultanţă şi organizând mai mult de 25 de conferinţe cuprinzândtoate aspectele publicării.

În ultimul deceniu au predat la conferinţele organizate de MTI în Rusia, Ucraina, Belarus,România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Croaţia, Hong Kong şi Austria profesioniştiexperimentaţi din S.U.A., America Latină, Asia, Europa de Vest şi de Est. Sute de membri dinpersonalul a peste 200 de reviste creştine au fost pregătite la una sau mai multe conferinţe.Programele MTI includ:

Seminarii specializate de pregătireSeminariile se ocupă în profunzime de subiecte specifice, cum ar fi grafica, strategiile de afaceri,tehnoredactarea, editarea, scrierea articolelor şi fotografiile. Ocazional MTI organizeazăconferinţe pentru reviste care se adresează aceluiaşi grup de cititori sau au scopuri similare.

Programa în domeniul publicisticiiDeoarece redactorii cu experienţă mai mică nu au de obicei capacitatea de a-şi pregătiprofesional personalul, MTI a produs manuale de pregătire şi casete care pot fi folosite deredactorii revistelor pentru a-şi pregăti personalul sau pentru a organiza seminarii sau atelierede pregătire locale, naţionale sau regionale.

Pagina webPagina web oferă informaţii despre revistele din Europa de Est şi despre posibilităţile depregătire profesională. O mare parte a paginii web conţine exemple de resurse publicisticereferitoare la tiraj, reclame, editare, grafică, sondaje şi management. Adresa estewww.magazinetraining.com.

Consultanţă individualăConsultanţa individuală cu reviste locale sau din alte ţări este acordată de profesionişti cuexperienţă din întreaga lume, de obicei la seminariile MTI. Consultanţa MTI este acordată deasemenea la sediul MTI.

Formează redactori care să devină instructoriSunt identificaţi profesionişti cu potenţialul de a forma alţi profesionişti. Aceştia sunt pregătiţila „locul de muncă“ la conferinţe şi sunt trimişi în ţările lor şi în alte ţări. Toţi instructoriilucrează în domeniu şi slujesc voluntar.

Mai multe informaţii găsiţi la adresa: www.magazinetraining.com

Despre Editor

D e s i g n p e n t r u r e v i s t e E D I T O R x