DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE€¦ · 1. Cine sunt eu? Să vorbim despre noi...

GHID PENTRU

DESFĂȘURAREA

ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE

NON-FORMALĂ PENTRU

PĂRINȚI

MOTTO :

″Nu nașterea ca atare te face tată, nu purtarea în pântece te face mamă, ci buna

creștere pe care o dai copiilor″

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Director Prof. Pop Mariana Consilier școlar Ilieș Maria

Liceul Teoretic „Emil Racoviță”

Argument

Familia are un rol foarte important în educația copilului, este

nucleul în care copilul își formează personalitatea, se dezvoltă din punct

de vedere bio-psiho- socio- cultural, conturâandu-și în același timp

viitorul.

Responsabilitatea unui părinte în ceea ce priveşte educaţia copilului

său este una uriaşă. În mare parte cazurile de neadaptare socială,

depresie, dependenţă, delicvenţă, în rândul tinerilor au ca substrat lipsa

educaţiei familiale corecte, sănătoase.

Abandonul școlar este una dintre cele mai grave probleme cu care

se confrunta învătământul românesc. O serie dintre cei mai importanți

factori, care însă duc la creșterea ratei abandonului sunt factori de mediu

familial: nivelul de educaţie, ocupaţia şi gradul de ocupare al părinţilor,

situaţia financiară a familiei, condiţiile de locuit, tipul familiei,

sprijinul/indiferenţa părinţilor cu privire la educaţia şi activitatea şcolară

a copiilor, modelul educaţional oferit de alţi membri ai familiei, gradul

de comunicare în familie, migraţia părinţilor în străinătate.

Suportul de față se constituie într-un reper privind abordarea

problematicii părinților, ai elevilor aflați în risc de abandon școlar și

conține o serie de activități de consiliere școlară non-formală .

Tematica activităților de consiliere a părinților/tutorilor

1. Cine sunt eu? Să vorbim despre noi înșine

2. Comunicăm împreună profesori – părinți – elevi – comunitate

3. Rolul educației în viața noastră

4. Învățarea, calea spre devenire

5. Meseria, brățară de aur – drumul carierei

6. Toți suntem egali – educația multiculturală

7. Suntem o echipă – parteneriatul școală-familie

8. Părintele/tutorele anului

9. Rolul TIC în educație

10. Lunar – o întâlnire cu tema ”O zi împreună” – activități

părinți+copii

11. Alte tipuri de activități

Exemple de activități de învățare

1.Cine sunt eu? Să vorbim despre noi înșine

Activitatea 1 – 2

Să ne cunoaștem mai bine

Obiectivele activității

➢ Identificarea datelor esențiale ale părinților în scopul unei mai

bune relaționări pe tot parursul programului;

➢ Identificarea așteptărilor părinților referitoare la conținutul

programului;

Metode și procedee

➢ Brainstrormingul, explicația ;

Resurse materiale

➢ flichart, foi de flipchart , carioci, chestionar pentru părinți, fișă-

″Copii în situații de risc″, contract părinte/tutore – formator- elev,

fișa părintelui/tutorelui;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare

➢ Frontal , individual;

Desfășurarea activității

➢ Prezentarea formatorilor;

➢ Prezentarea câtorva date despre serviciile de asistență

educațională;

➢ Prezentarea părinților și expunerea așteptărilor legate de program;

➢ Părinții vor completa documentele din anexe;

Evaluare/feed- back

➢ Cum v-ați simțit pe parcursul activității?

➢ Cum credeți că vă vor ajuta informațiile pe care le veți dobândi pe

parcursul programului ?

Anexa 1

Județul............................................Localitatea....................................................

Școala............................................................................................Clasa...............

Numele și prenumele elevului al cărui părinte răspunde la chestionar

.............................. ..................................................................................................

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

1. Sunteți multumit de relația cu copilul dumneavoastră?

DA NU

2. Sunteți mulțumit de colaborarea cu personalul didactic din școala?

DA NU

3. Vă controlați copilul dacă și-a făcut temele pentru școală?

DA NU

4. Considerați că educarea copiilor este exclusiv obligația școlii?

DA NU

5. Considerați necesară implicarea părinților în viața școlii?

DA NU

6. Copilul dvs. frecventează școala?

DA NU

7. Care sunt motivele pentru care vă trimiteță copilul la școală?

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

8. Ce vă place la școala în care învață copilul dvs?

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

9. Enumerați căteva situații (dacă e cazul) în care ați fost solicitat de

școală să vă implicați, ca părinți.

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

...............................................................................................................

10. Numiți 3 calități ale copilului dvs/altor părinți

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

11. Cum vă imaginați viitorul copiilor dvs?

Peste 10 ani, copilul meu

......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

Numele și prenumele părintelui

Semnătura Data

Anexa 2

Județul............................................Localitatea.....................................................

Școala..............................................................................Clasa .........................

COPIII ÎN SITUAȚIE DE RISC

(identificarea domeniilor necesare a fi îmbunătățite)

Nume elev.............................................................................................................

Nume părinte/tutore....................................................................................

Data ...............................................................................................................

Bifați care din domeniile următoare considerați că trebuie

îmbunătățite pentru a evita riscul de părăsire timpurie a școlii al

copilului dumneavoastră:

1. Relația profesorilor cu elevul DA NU

2. Părinții DA NU

3. Abilitățile școlare DA NU

4. Relațiile cu colegii DA NU

5. Altele Care? ................................................................................

..................................................................................................................

Anexa 3


Școala.............................................................................................Clasa...............

CONTRACT ÎNTRE PĂRINTE/TUTORE –

PROFESOR – ELEV

NUMELE ELEVULUI

…………………………………………………………………………….............

NUMELE FORMATORULUI……………………………………………….....

NUMELE PĂRINTELUI/TUTORELUI

…………………………………………………………………………………....

DOMENII DE ÎMBUNĂTĂȚIT:

• ……………………………………………………………………………...

……………………………………………………………….......................

• ……………………………………………………………………………...

……………………………………………………………….......................

• ……………………………………………………………………………...

..………………………………………………………………....................

• ……………………………………………………………………………..

……………………………………………………………….....................

• ……………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………..................

DATA …………………………

Semnături:

Formatorul …………………………………………………......

Elevul ……………………………………………………………

Părintele /Tutorele……………………………………...............

REZULTATE CONSTATATE:

➢ după 3 luni de implementare a proiectului:

1. Absențe nemotivate …….., motivate ……….

2. Rezultate școlare

………………………………………………………………………

…………………………………......................................................

➢ după 6 luni de implementare a proiectului:

1. Absențe nemotivate …….., motivate ……….

2. Rezultate școlare

………………………………………………………………………

…………………………………......................................................

Numele și prenumele celui care completează fișa

……………………………………………………………………………….........

Semnătura ………………………………………….. Data

………………………............................................................................................


Școala......................................................................................................................

FIȘA PĂRINTELUI/TUTORELUI

I. INFORMAȚII PERSONALE

MAMA TATA

Nume, prenume

……………………............................

Vârsta …………….. (ani)

Etnie ………………………………..

Ultima școală absolvită

.……………………………............

Loc de muncă

…………………………………........

Ocupația

………………………………............

Date medicale:

• Boli cronice DA NU

Care?

………………………………

• Dizabilități DA NU

Care?

………………………………

• Alte situații

………………………………

Abilități (ce știe/ce îi place să facă)

Nume, prenume

……………………………..................

Vârsta …………….. (ani)

Etnie………………………………….

Ultima școală absolvită

.………………………………............

Loc de muncă

…………………………….................

Ocupația

……………………………….............

Date medicale:

• Boli cronice DA NU

Care?

………………………………

• Dizabilități DA NU

Care?

…………………………………

• Alte situații

…………………………………

Abilități (ce știe/ce îi place să facă)

……………………………………

………………………..................

……………………………………

…………………………………...

……………………………………

……………………………..........

…………………………………………

……………………………..................

…………………………………………

……………………………..................

…………………………………………

……………………………..................

II. VENIT LUNAR/FAMILIE (inclusive alocațiile opiilor/ajutor social)

o sub 200 ron

o între 200-500

o între 501-1000

o între 1001-1500

o peste 1500

III. LOCUINȚA

• Câte camere …………………………

• Proprietate personală DA NU

• Bloc/casă/alt tip

• Încălzire DA NU

• Electricitate DA NU

• Apă curentă DA NU

• Aragaz DA NU

• Frigider DA NU

• Mașină de spălat DA NU

• TV DA NU

• Cablu TV/antenă parabolic DA NU

• Computer DA NU

IV. DATE DESPRE COPIII DIN FAMILIE

Numărul copiilor …………. din care băieți ……….., fete

……………….. (se marchează în tabel copilul aflat în risc de abandon)

Prenume Vârsta Băiat/fată Clasa/ultima

clasă

absolvită

Merge la

șc./grăd./ADS/nu/așa

și așa

Căsătorit/ă

De când crește singur copilul/copiii (dacă e cazul)

…………………………………………………………….

V. CÂT DE MULȚUMIT SUNT DE ȘCOALA PE CARE O

FRECVENTEAZĂ COPILUL AFLAT ÎN RISC DE PĂRĂSIRE

TIMPURIE A ȘCOLII

Foarte

mulțumit

Mulțumit Așa și așa Nemulțumit Foarte

nemulțumit

VI. MOTIVE PENTRU CARE COPILUL MEU LIPSEȘTE DES DE

LA ȘCOALĂ

Factori individuali Stare de sănătate precară (a

copilului)

Motivație redusă pentru

activitățile școlare

Dificultăți de învățare/CES

Implicarea în activități la

limita legii

Alte situatii

Factori familiali Familia

(monoparentală/concubinaj/

reorganizată/divorț/deces)

Copil aflat

temporar/permanent în

îngrijirea rudelor/bunicilor

Părinte plecat în străinătate

Părinte/părinți aflat/i în

șomaj

Atitudine negativă a

membrilor familiei fața de

educația copiilor/școală

Situații de abandon școlar

la frații mai mari

Prestarea unor munci în

gospodărie/în afara ei

(copilul)

Alte situații

Factori școlari Nefrecventarea grădiniței

Rezultate școlare slabe

Situație de repetenție în anii

anteriori

Situație de repetenție

repetată

Corigență la o disciplină în

anii anteriori

Corigențe la mai multe

discipline în anii anteriori

Participare scăzută la

activități extracurriculare

Comportament deviant față

de colegi, cadre didactice

Lipsă de comunicare,

izolare față de colegi

Alte situații de inadaptare

școlară

VII. CÂT DE DES TREC PE LA ȘCOALĂ

Deloc Foarte rar Din când în

când

Des Foarte des

VIII. ÎN GENERAL, AM VENIT LA ȘCOALĂ ÎN ULTIMUL AN

PENTRU:

o o adeverință

o ședință cu părinții

o prima zi de școală

o un eveniment (8 Martie etc.)

o ultima zi de școală

o să mă interesez de situația copilului

o am fost chemat de director/diriginte pentru a mă informa

despre un comportament plăcut/neplăcut al copilului

o pentru a discuta cu profesorii, din proprie inițiativă

o alte situații

………………………………………………………………………

IX. RECOMANDĂRI

………………………………………………………………………………

Numele și prenumele formatorului

……………………………………………………………………..............

Semnătura

……………………………………….......

Data ………………................................

Activitatea 3- 4

Să ne cunoaștem


➢ Dezvoltarea abilităților de prezentare personală;

➢ Exersarea abilităților de comunicare cu ceilalți;

➢ Stabilirea regulilor de funcționare a grupului;

Metode și procedee

➢ Brainstrormingul, jocul de rol, explicația , munca în echipă;

Resurse materiale

➢ Postituri, flichart, foi de flipchart , carioci;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare

➢ Frontal , individual;


➢ Reamintirea câtorva date despre serviciile de asistență

educațională.

➢ Stabilirea unui set de reguli valabile pe tot parcursul programului

de consiliere. Regulile se vor stabili împreună cu grupul de părinți

și vor rămane afișate pe tot parcursul programului.

➢ Părinții se vor prezenta individual spunandu-și numele, ocupația,

o activitate pe care reușesc să o desfășoare cel mai bine și numele

copilului din program , precum și câteva date despre copil;

➢ Părinții vor fi împărțiți în 3 echipe , fiecare echipă având sarcini

diferite:

1. Ce înseamnă meseria de a fi părinte

2. Rolul părintelui în viața copilului

3. Părintele ideal

- Părinții își vor prezenta sarcinile realizate în echipă;

- Se vor purta discuții pe baza acestora;

➢ Se va scrie pe tablă cuvântul părinte și se vor scrie toate ideile care

derivă din acest cuvânt. Se vor trage concluzii

Evaluare/feed- back

➢ Cum v-ați simțit pe parcursul activității?

➢ Cum credeți că vă pot ajuta informațiile de astăzi?

Activitatea 5-6

Cine sunt eu?


➢ Conștientizarea punctelor tari și a limitelor proprii prin

dezvoltarea capacității de autocunoaștere;

Metode și procedee

➢ Conversația, explicația, exercițiul, dezbaterea, reprezentarea prin

desen;

Resurse materiale

➢ flichart, foi de flipchart , carioci , creioane colorate;

Resurse de timp

➢ 1 oră

Forme de organizare

➢ Frontal , individual


➢ Părinții sunt rugați să deseneze o floare cu 7 petale, reprezentând

următoarele aspecte:

- prezintă 3 lucruri la care ești bun;

- 2 lucruri care îți plac în familia ta;

- 3 aspecte pe care familia le apreciază la tine;

- un lucru pe care știi să îl faci foarte bine;

- ce îți dorești să faci într-o bună zi;

- 3 lucruri pe care le-ai facut și te-au facut să te simți bine;

- ce ai dori să schimbi la tine;

➢ Fiecare își va prezenta pe rând floarea și va motiva alegerile;

➢ Părinții vor construi cate o frază frumoasă despre ei, pe care copiii

lor o spun frecvent;

Evaluare/feed- back

➢ Cum v-ați simțit pe parcursul activității ?

➢ Cum credeți că vă pot ajuta informațiile de astăzi ?

➢ Ce ați învățat din activitatea de astăzi ?

➢ Ce ați îmbunătăți ?

Activitatea 7- 8

Valorile mele


➢ Identificarea noţiunii de valoare;

➢ Analiza din diverse perspective a valorilor universale;

➢ Determinarea rolului valorilor în viaţa personală;

Metode și procedee

➢ conversaţia, dezbaterea, brainstorming, descoperirea,

problematizarea, aprecierea verbală;

Resurse materiale

➢ coli, markere, carioci, creioane, hârtie colorată, hârtie glasată, ziare,

reviste, lipici;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare

➢ Frontal , individual, pe grupe;


➢ Pe tablă este desenat un copac cu proverbe care vor fi citite și

analizate

1. Dreptatea iese ca untdelemnul la deasupra apei.

2. Adevărul răzbeşte întotdeauna.

3. Frumuseţea este strălucirea adevărului şi mireasma bunătăţii.

(Folclor)

4. Libertatea este dreptul de a nu minţi.

5. Bogăția stă în lucrurile pe care nu le putem cumpăra.

6. Omenia omenie cere, şi cinstea cinste.

➢ Se vor purta discuții cu părinții : De ce avem nevoie de dreptate,

de adevăr, de frumusețe, de libertate, de bogăție sau de omenie?

➢ Se va defini cuvântul valoare pe baza hărții valorilor

1. Ce înseamnă valoare

2. Importanța valorii

http://www.rightwords.ro/citate/detalii-citat/28128/bogatia-sta-in-lucrurile-care-nu-le-putem-cumpara-...

3. Cum ne arătăm valorile

4. Ce valori ne ghidează în

viată

➢ Părinții vor fi grupați în patru grupe și vor defini o valoare

notată pe un cartonaș extras în prealabil – familia, sănătatea,

înțelegerea, respectul. Se vor prezenta definițiile și celorlați

părinți.

➢ Părinții vor fi solicitați să își confecționeze o ladă de zestre

din diverse materiale puse la dispoziție ( hârtie colorată,

hârtie glasată, ziare, reviste, creioane, carioci, lipici ) cât de

frumos pot ei. Li se va cere să scrie pe cinci bilețele câte o

valoare pe care o consideră importantă. Apoi din diverse

motive li se va cere să renunțe pe rând la câte o valoare până

ce rămân cu una singură. Vor motiva pe rând de ce au rămas

cu acea valoare . Vor fi întrebați dacă a fost greu sau ușor să

renunțe la acele valori.

➢ Li se va citi părinților o poveste pe care ei vor trebui să o

continue, după cum își imaginează - „Era odată o insulă,

unde trăiau toate sentimentele și valorile umane. Într-o zi,

ele…”

➢ Se va discuta despre cât de importante sunt valorile reale pe

care trebuie să le transmitem mai departe copiilor;

Evaluare/feed- back

➢ Se vor realiza discuții despre felul în care părinții s-au simțit pe

parcursul activității;

➢ Ce au învățat;

➢ ce le-a plăcut și ce anume ar îmbunătăți

Alte activități posibile

- Eu și familia mea

- Meseria de părinte

- Cum mă văd în viitor

- Rolul meu în viitorul copilului meu

- Puncte tari/ puncte slabe

- Emoțiile mele

- Autocontrolul

2. Comunicăm împreună

profesori – părinți – elevi – comunitate

Activitatea 9 -10

Comunicarea eficientă


➢ Dezvoltarea abilităților de intercomunicare în diferite situații;

Metode și procedee

➢ explicația , conversația , problematizarea, exercițiul, dezbaterea;

Resurse materiale

➢ fișa cu stilurile de comunicare, foi de flipchart, flipchart, carioci,

creioane;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Li se prezintă părinților un studiu de caz, o situație pe baza căruia

se discută.

- Adrian are 13 ani. El merge la școală zilnic și se străduiește să

ia note bune și să-și respecte părinții. De o vreme încoace,

Adrian lipsește de acasă, nu ajunge la ora stabilită de comun

acord cu părinții. Azi mama i-a dat voi să stea la petrecerea

colegului de clasă până la ora 21. Mama speriată l-a tot

așteptat. A ajuns abia la ora 23. Cum poate răspunde

răspunde mama la acest comportament al lui Adrian?

Răspunsurile vor fi notate pe 3 coloane ( pasiv, agresiv,

asertiv). Formatorul va explica apoi părinților de ce a

împărțit răspunsurile astfel și ce semnififică fiecare stil de

comunicare în parte.

➢ Li se explică părinților avantajele și importanța comunicării asertive.

➢ Părinții vor fi împărțiți în trei grupe. Fiecare grupă va primi fișa cu

stilurile de comunicare .

- Grupa 1. va identifica și nota 10 cuvinte sau expresii care definesc

stilul agresiv;

- Grupa 2. va identifica și nota 10 cuvinte sau expresii care definesc

stilul asertiv;

- Grupa 3. va scrie 10 cuvinte sau expresii care definesc stilul pasiv;

➢ La final părinții vor transmite într-un mod asertiv ce vor dori

colegilor lor de grupă.

Evaluare/feed- back

➢ Se vor realiza discuții cu părinții.

➢ Vor fi întrebați dacă le-a fost greu sau ușor să comunice cu

ceilalți?

➢ Ce mod de comunicare preferă?

➢ Cum s-au simțit când cei din jur le-au transmis într-un mod asertiv

o cerință.

Anexa 1 – Stiluri de comunicare

Pasiv Agresiv Asertiv

Activitatea 11 – 12

Știu să ascult


➢ Conștientizarea importanței ascultării;

➢ Dezvoltarea abilităților de a asculta;

Metode și procedee


Resurse materiale

➢ Articole din ziare, flipchart, foi de flipchart, creioane, culori,

carioci;

Resurse de timp

➢ 1 oră

Forme de organizare



➢ Părinții vor juca jocul telefonul fără fir. Se așează toți pe scaune

unul lânngă celălalt. Formatorul spune un cuvânt la urechea unui

părinte, iar în șir acesta transmite ce a înțeles, al doilea transmite ce

a înțeles celui de-al treilea părinte, și tot așa până la ultimul care va

spune cuvântul pe care el l-a înțeles.

➢ Apoi formatorul ia un text pe care îl citește pentru prima dată fără

să anunțe părinții. Acestora li se pun întrebări din text pentru a

vedea ce anume au înțeles. Apoi sunt anunțați că li se va citi încă o

dată textul, iar cei care vor reține mai multe informații vor primi

un premiu.

➢ Se vor purta ulterior discuții bazate pe importanța mesajului. Ce

ascultăm mai ușor? Ce ne motivează să ascultăm și ce nu ne

motivează?

➢ Apoi se vor purta discuții despre importanța transmiterii corecte a

mesajului pornind de la informațiile notate pe flipchard despre

cum poți să fii un ascultător eficient:

- Privește persoana cu care vorbești;

- Stai puțin înclinat pentru a arăta interes pentru conversație;

- Fii relaxat, deschis, nu fi crispat;

- Nu încrucișa mâinile și picioarele;

- Nu întrerupe persoana care vorbește;

- Întreabă dacă nu ai înțeles.

➢ Se va pune accent pe:

- importanța ascultării opiniei copilului, chiar dacă nu are aceeași

vârstă ca și adultul;

- rolul atitudinii în transmiterea informației;

- lipsa de comunicare cu copilul poate duce la răzvrătiri din

partea acestuia;

- comunicarea eficientă duce la respect, încredere, libertate și

echilibru atât pentru elevi cât și pentru părinți;

- importanța comunicării în familie

Evaluare/feed- back

➢ Se vor realiza discuții despre activitate;

➢ Ce au învățat nou, ce ar îmbunătăți;

➢ Cât de importantă este comunicarea.

Activitatea 13 -14

Comunicarea nonverbală și rolul acesteia în viața noastră


➢ Conștientizarea importanței limbajului nonverbal și a utilizării

acestuia în activitatea cotidiană;

Metode și procedee

➢ explicația , conversația , problematizarea, exercițiul, dezbaterea,

jocul de rol;

Resurse materiale

➢ coli de hârtie, carioci, flipchart, imagini cu oameni veseli, triști,

furioși, relaxați, agitați;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare

➢ Frontal , individual, pe echipe;


➢ Se vor prezenta părinților imagini cu oameni veseli, triști, furioși,

relaxați, agitați . Se va discuta pe baza limbajului nonverbal. Ce

înseamnă limbajul nonverbal? Ce importanța are limbajul

nonverbal în viața de zi cu zi? Ce putem transmite prin

intermediul limbajului nonverbal? Care este rolul limbajului

nonverbal în viața noastră și a copilului nostru.

➢ Părinții vor fi împărțiți în trei echipe. Fiecare echipă își va imagina

o situație pe care o va discuta în prealabil cu formatorul și pe care o

va pune în scenă fără să vorbească. Celelalte grupe vor ghici

ulterior despre ce este vorba. Se vor purta discuții despre faptul că

prin intermediul limbajului nonverbal putem transmite o varietate

de informații.

➢ Se va pune accent pe faptul că și ținuta, atitudinile, reacțiile pot

transmite celor din jur foarte multe lucruri. De ce este important să

îi ajutăm pe copiii noștri să adopte o ținută adecvată.

➢ La final, părinții așezați în cerc se vor saluta nonverbal reciproc și

își vor transmite un gând pozitiv tot nonverbal.

Evaluare/feed- back

➢ Se vor realiza discuții despre activitate.

➢ Ce au învățat nou, ce ar îmbunătăți?

➢ Cât de greu a fost să comunice nonverbal ?

➢ Ce le-a plăcut la activitatea de astăzi?

➢ Cum vor aplica în meseria de părinte cele învățate?

Activitatea 15 -16

Comunicarea cu copiii


➢ Dezvoltarea capacității de relaționare pozitivă cu copiii;

➢ Identificarea atitudinilor potrivite în cadrul familiei;

Metode și procedee


completarea de fraze, proiecția;

Resurse materiale

➢ coli de hârtie, fișe de lucru, markere, carioci, creiaone, pixuri;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Părinții vor fi grupaţi pe baza unui bileţel (familia lǎcrimioarelor ,

familia lalelelor, familia liliacului ). Se vor regǎsi, vor forma

familiile respective și li se va cere să indentifice o trǎsǎturǎ comunǎ

a membrilor echipei, să confecţioneze un simbol al echipei și sǎ

identifice un gest specific al acesteia. Vor fi întrebați dacă a fost

greu sau ușor să identifice o trăsătură comună? Cum a contribuit

comunicarea la identificarea unei trăsături? Care credeți că este

rolul comunicării într-o familie adevărată?

➢ Se vor împărți părinții în 4 grupe. Li se va cere să își imagineze că

sunt copii . În calitate de copii ce sfaturi ați da părinților vostri. Se

va discuta pe baza sfaturilor identificate de fiecare grupă. Cât de

greu sau de ușor a fost sǎ vǎ imaginaţi situaţia datǎ? Ce-aţi simţit?

Regulile și sfaturile propuse seamǎnǎ cu cele din familia voastrǎ?

Cum credeţi cǎ v-a ajutat acest exerciţiu de imaginaţie?

➢ Se va cere părinților, grupați în prealabil în două grupe, să scrie pe

foi de flipchard, ce anume încurajează comunicarea cu copiii

(grupa 1), ce anume împiedică comunicarea cu copiii ( grupa 2) .

După ce vor fi identificați factorii părinții vor fi întrebați ce anume

sunt dispuși să facă din ceea ce au constatat pentru că să

încurajeaze comunicarea ?

Dintre atitudinile pe care le-ati identificat ca fiind piedici în

comunicare, la ce anume ați fi dispuși să renunțați? Modalitățile

de optimizare a comunicării pot constitui alternative de

comportament pentru alevii care au dificultăți de comunicare cu

copiii?

➢ Individual părinții vor completa pe o foaie împărțită în două

coloane dorințele părinților în legătură cu copiii și dorințele

copiilor în legătură cu părinții;

➢ Părinții vor stabili câte un sfat pentru copii și unul pentru ei,

pentru a putea îmbunătăți comunicarea. Se vor forma 5 grupe în

acest sens. Sfaturile vor fi scrise cu litere mari și afișate la vedere pe

două rubrici.

Evaluare/feed- back


➢ Ce au învățat nou?

➢ Cum s-au simțit în rolul de copil ?

➢ Cum vor utiliza sfaturile propuse?

Activitatea 17 - 18

Comunicarea școală familie


➢ Îmbunătățirea relațiilor între școală - familie și comunitate în

vederea prevenirii abandonului școlar ;

➢ Identificarea principalelor instituții care pot oferi sprijin în

prevenirea abandonului școlar;

Metode și procedee



Resurse materiale

➢ coli de hârtie, markere, carioci, creioane, flipchart, foi de flipchart;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare

➢ Frontal , individual, pe grupe


➢ Pe tablă va fi scris cuvântul școală. Părinții vor prezenta cât mai

multe idei care derivă din acest cuvânt. Se vor purta discuții pe

baza ideilor emise și legate de rolul școlii în viața omului.

➢ Părinții vor fi împărțiți în 3 echipe și vor avea de realizat sarcini

diferite:

1. Avantajele comunicării familie - școală;

2. Dezavantajele lipsei de comunicare familie-școală;

3. Rolul școlii în viața unui om;

Se vor purta discuții pe baza sarcinilor rezolvate.

➢ Se va discuta despre felul în care comunică individual cu școala. Ce

anume i-a impiedicat sau îi poate împiedica să comunice cu

școala? Cum au rezolvat problemele de comunicare sau cum

consideră că le-ar putea rezolva.

➢ Părinții vor fi împărțiți în 3 echipe. Fiecare echipă va identifica alte

instituții care pot sprijini familia pentru ca minorii să poată

continua școala. Se vor purta discuții pe această tematică.

Evaluare/feed- back



➢ Ce au învățat ?

➢ Ce le-a plăcut și ce anume ar îmbunătăți ?


- Rolul familiei în societate

- Cum mă poate ajuta comunitatea locală

- Sprijin pentru copilul meu – Unde? Când? Cum? De ce?

3.Rolul educației în viața noastră

Activitatea 19 - 20

Educația copilului meu


➢ Conștientizarea importanței educației în formarea personalității

copilului;

➢ Identificarea unor modele pozitive care s-au dezvoltat prin

intermediul educției;

Metode și procedee



Resurse materiale


Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Părinții vor lucra individual și vor prezenta în câteva rânduri un

model pe care l-au avut în viață, rolul acestuia în raport cu propria

educație precum și raportarea modelului la școală și educație. Cum

le-a influențat modelul viața? Se vor prezenta modelele individual.

➢ Părinții vor fi împărțiți în 3 echipe și vor contura 3 modele de

personalități la nivel local, mondial sau național care au reușit să se

realizeze datorită educației. Se vor prezenta sarcinile realizate. Se

vor purta discuții pe marginea lor.

➢ Individual, fiecare părinte va numi un model pe care ar dori să îl

urmeze copilul lor. Se vor motiva alegerile și se vor purta discții pe

aceasta temă.

➢ Se va discuta despre ce presupune educația, care este rolul

educației în viața fiecărui om ? Ce pot face copiii prin educație.

Care este avantajul educației ? Ce le oferă copiilor educația

corespunzătoare?

Evaluare/feed- back



➢ Ce au învățat?

➢ Ce le-a plăcut și ce anume ar îmbunătăți?


- Factorii educației și rolul acestora

- Rolul școlii în educație

- Rolul familiei în educație

4. Învățarea, calea spre devenire


Copilul meu știe să învețe


➢ Conștientizarea importanței utilizării eficiente a informațiilor în

procesul de învățare

Metode și procedee

➢ explicația , conversația exercițiul, problematizarea , dezbaterea;

Resurse materiale

➢ Culori, hârtie colorată, coli albe, carioci, foi de flipchart;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare

➢ Frontal , individual , pe echipe;


➢ Se vor prezenta părinților câteva situații diferite din care vor

putea identifica modalități eficiente sau ineficiente de învățare.

1. Prietenul copilului meu are un test important săptămana

viitoare. Prin urmare, pentru a reține mai bine informațiile și-a

propus să învețe doar cu o zi înainte. Ce părere aveți? Ce ați face

voi în locul părinților lui? Ce l-ați sfătui să facă?

2. Ana are și ea un test important peste 2 săptămâni. Ea învață câte

o lecție zilnic. După care o repetă de mai multe ori. În altă zi

învață altă lecție. Cum ați proceda voi în cazul propriului copil ?

Credeți că procedează corect?

3. Adrian învață culcat în pat. Câteodată îl mai ia somnul?

Câteodată mai ascultă muzică? Mai vorbește la telefon? Ce

părere aveți despre acest mod de a învăța? Credeți că este un

mod corect și eficient de a învăța? Ce l-ați sfătui să facă dacă ar

fi copilul dumneavoastră ?

4. Alina trebuie să ajungă la un eveniment important, dar are și de

învățat pentru test. Și-a propus să învețe câteva ore fără oprire,

până termină. La un moment dat se simte obosită, dar continuă

ca să poată termina. Ce părere aveți? Cum ar proceda copilul

dumneavoastră în această situație?

➢ Se vor purta discuții pe baza situațiilor descrise. De ce este

important să invățăm eficient? Cum putem învăța împreună cu

copilul? De ce este important să îl susținem în procesul de

învățare?

➢ Părinții vor fi împărțiți în 5 grupe. Fiecare grupă va realiza pliante

și fluturași cu sfaturi utile pentru o învățare eficientă pentru

proprii copii. Se vor prezenta fluturașii și pliantele.

Evaluare/feed- back

➢ Părinții vor fi întrebați cum s-au simțit pe parcursul activității?

➢ Ce au învățat și ce ar îmbunătăți?

➢ Cum li s-au părut sfaturile identificate?

➢ Dacă vor utiliza acele sfaturi pentru copiii lor ?


Timpul prienten sau dușman


➢ Dezvoltarea abilităților de management al timpului;

Metode și procedee

➢ explicația , conversația, exercițiul, problematizarea , dezbaterea;

Resurse materiale

➢ Culori, hârtie colorată, coli albe, carioci, foi de flipchart;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Fiecare părinte va întocmi o listă cu toate activitățile pe care și le-ar

fi dorit să le realizeze, dar nu reușește. Apoi vor fi împărțiți pe 5

grupe și fiecare grupă va identifica unele cauze ale unui

management defectuos al timpului care pot duce la excluderea

unor activități preferate și importante din program. După

identificarea cauzelor părinți vor găsi soluții pentru a rezolva

această problemă.

➢ Se va discuta despre importanța unui program organizat, la ce ne

jută un astfel de program, cum putem să avem un program

organizat.

➢ Individual, părinții își vor face un program amănuțit pe o zi în care

să includă și activități care le fac plăcere, ulterior vor realiza și un

program pe o săptămană întreagă. Se vor prezenta apoi în fața

grupei de părinți

➢ Părinții vor fi conștientizați despre faptul că același lucru se

întâmplă și cu copiii, care dacă nu își pot organiza timpul eficient

nu vor reuși să învețe și să realizeze toate activitățoile necesare.

Cum putem susține copiii să aibă un program organizat? De ce este

important acest lucru? Cum putem realiza împreună un program

organizat?

Evaluare/feed- back

➢ Părinții vor fi întrebați cum s-au simțit pe parcursul activității?

➢ Dacă li s-a părut greu să realizeze un program?

➢ Dacă îl vor pune programul în aplicare ?

➢ Dacă își vor ajuta copiii să urmeze un program organizat?


- Învățarea temeinică și rolul acestei

- Programul meu și al copilului meu

- Învățarea și rolul acesteia în viitorul copilului meu

5. Meseria, brățară de aur – drumul carierei

Activitatea 25 - 26

Viitorul copilului meu


➢ Dezvoltarea abilităților decizionale cu privire la viitorul copiilor;

Metode și procedee

➢ explicația , conversația , problematizarea, exercițiul, brainstorming;

Resurse materiale

➢ Foi, pixuri, creioane;

Resurse de timp

➢ 1oră

Forme de organizare

Frontal , individual, pe grupe


➢ Pe tablă va fi scris cuvântul ˝meserie˝. Părinții vor defini acest cuvânt

sau vor spune cuvinte asociate cu el.

➢ Apoi sunt rugați să închidă ochii și să se gândească la viitorul

copilului. Cum îl văd în viitor? Ce meserie cred că i s-ar potrivi? Unde

ar fi cel mai potrivit să lucreze? Cum se vor raporta cei din jur la el?

De ce abilități consideră că are nevoie?

➢ Pe baza discuțiilor avute părinții vor realiza un scurt eseu pe tema

VIITORUL COPILULUI MEU , care va fi prezentat în fața grupei.

Evaluare/feed- back


parcursul activității,;

➢ Dacă li s-a părut dificil să se proiecteze în viitorul copilului lor?

➢ Ce au învățat pe parcursul activității?

Activitatea 27- 28

Meseria brățară de aur


➢ Conștientizarea legăturii dintre criteriile alegerii unei meserii și

activitățile specifice meseriei respective;

➢ Conștientizarea importanței alegerii unei meserii adecvate pe piața

muncii;

Metode și procedee

➢ explicația , conversația , problematizarea, exercițiul;

Resurse materiale

➢ Foi, pixuri, creioane , liste de valori, imagini cu anumite meserii;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Se vor distribui părinților liste de valori (Anexa 1) . Ei vor ordona

valorile în funcție de importanța pe care o acordă . Fiecare părinte își

va prezenta 3-4 valori mai importante. Se vor purta discuții despre

modul în care aceștia au ordonat valorile. Se va pune accent pe faptul

că nu toți oamenii se ghidează după acelașii sistem de valori . Care

lucruri sunt cu adevărat importante în viața unui om ? Aceste valori

ne pot influența comportamentul, relațiile cu cei din jur, meseria?

➢ Se vor forma 5 grupe. Fiecare grupă va primi o imagine cu o anumită

meserie. Pe o foaie de flipchard vor nota - motivul pentru care cred că

oamenii își pot alege meseria respectivă și de ce abilități cred ei că ar fi

nevoie pentru a practica acea meserie. Cât de important este să îi

ajutăm pe copii să își aleagă un traseu adecvat în funcție de aceste

valori?

Evaluare/feed- back


parcursul activității

➢ Ce au învățat nou și ce ar îmbunătăți

Anexa 1

Aranjează valorile următoare în ordinea importanței

------- Relația bună cu părinții

------- Bani pentru ca să pot să îmi cumpăr orice

------- Prientenii

------- Case

------- Mașini

------- Telefoane performante

------- Să fiu o personă importantă

------- Să îi ajut pe ceilalți

------- Cinstea și omenia

------- Să am note mari

------- Timp liber suficient


Prezintă- mi meseria ta

Criterii în alegerea unei meserii

De ce este important să avem o meserie

6. Toți suntem egali – educația multiculturală


Cooperăm, ne cunoaștem , indiferent de etnie


➢ Dezvoltarea abilităților de comunicare interpersonală;

➢ Conștientizarea importanței comunicării cu ceilalți , pentru o mai

bună colaborare indiferent de etnie ;

Metode și procedee

➢ explicația , conversația , problematizarea, exercițiul;

Resurse materiale

➢ Foi albe, foi colorate, pixuri, creioane, carioci, lipici, reviste și ziare;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



O foaie de ziar sau revistă se va rupe în tot atâtea bucăți, câți părinți

sunt în grupă. Se vor amesteca bucățile și se vor distribui părinților. Se

va reconstitui imaginea. Se va cere apoi unor părinți să extragă bucata

lor. Cum este imaginea? Mai are sens? Se vor conștientiza părinții

despre faptul că fiecare bucățică de hârtie are rolul ei în întreg, la fel cum

fiecare persoană și-a adus contribuția la obținerea rezultatului final,

adică reconstituirea întregului.

Părinții vor fi împărțiți în grupe de câte trei. Vor primi un desen

cu o mască în contur, iar ei o vor finaliza. Fiecare va avea o sarcină clară.

Un părinte din grupă va decupa, altul va lipi, iar altul va colora. Nu

vor avea voie să realizeze altă sarcină, decât cea stabilită în prealabil.

Echipa care încalcă regula nu își va putea continua masca .

Ei își vor prezenta masca în fața colegilor așezați fiind pe o bucată

de ziar. Treptat bucata se va micșora, ei continuând să își prezinte

lucrarea și fiind nevoiți să se susțină unul pe altul în așa fel încât să nu

iasă din spațiul ziarului.

Vor fi intrebați dacă a fost greu să reziste pe un spațiu din ce în ce

mai mic și să își prezinte lucrarea? Ați simțit susținerea grupului? A fost

important pe pentru voi să vă susțină cineva?

Se va discuta despre faptul că este foarte important să ne

cunoaștem indiferent de etnie. Toți avem abilități de comunicare și

putem să ne sustinem reciproc, așa cum este important să îi susținem și

pe copiii noștri.

Evaluare/feed- back


parcursul activității.

➢ Cum li s-au părut activitățile în care au colaborat cu ceilalți și s-au

susținut reciproc.


Activitatea 31 -32

Toți suntem egali


➢ Promovarea valorilor care definesc fiecare persoană și fiecare etnie

în parte;

Metode și procedee


jocul de rol;

Resurse materiale

➢ foi de flipchart, flipchart, materiale specifice fiecărei etnii și zone

geografice în parte;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Li se va cere părinților să contureze un portret cu toate calitățile

care îi fac speciali. Se va discuta pe baza portretului

➢ Cu o zi înainte părinții vor fi anunțați despre activitate spunându-

li-se să pregătească materiale specifice etniei sau zonei

geografice/folclorice din care provin. Vor fi grupați pe etnii/zone și

împreună vor concepe un scurt moment care îi definește ca

etnie/zonă și care îi scoate pozitiv în evidență. Se vor prezenta

momentele și se va discuta pe baza lor.

➢ Se va pune accent pe importanța valorificăii aspectelor pozitive a

fiecărei etnii sau zone în parte și pe faptul că fiecare individual

putem contribui la valorificarea potențialului zonei sau etniei.

Evaluare/feed- back

➢ Se vor realiza discuții părinții.

➢ Vor fi întrebați dacă le-a fost greu sau ușor să prezinte momentele

specifice?

➢ Cum s-au simțit?

➢ Ce ar îmbunătăți?


- Vorbesc despre zona de unde provin

- Cu ce sunt eu special

- Obiceiuri specifice etniei/ zonei de unde provin

7. Suntem o echipă – parteneriatul școală-familie

Activitatea 33 - 34

De la școală până acasă


➢ Conștientizarea importanței păstrării relațiilor de colaborare între

școală și familie în vederea prevenirii abandonului școlar ;

Metode și procedee



Resurse materiale


Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Fiecare părinte se va przenta din prisma școlii pe care a urmat-o si

a finalizat-o.

Se vor purta discuții despre cauzele abandonului școlar și despre

rolul păstrării legăturii cu școala pentru a preveni abandonul.

➢ Părinții vor fi împărțiți în 2 echipe. Prima va identifica asemănările

dintre școală și familie, iar a doua va identifica deosebirile dintre

școală și familie.

Se va discuta despre rolul parteneriatului între școală și familie. De

ce este important ca famila să țină legătura cu scoala? Care este

rolul școlii?

➢ Părinții vor lucra individual și vor schița portretul robot al școlii

ideale din perspectiva familiei. Se vor prezenta portretele și se vor

purta discuții pe baza lor.

Evaluare/feed- back


parcursul activității.


➢ Ce le-a plăcut și ce anume ar îmbunătăți?


- Avantajele drumului spre școală

- Prezentare film ″ Drumul spre școală″

- Școala a doua familie

8. Părintele/tutorele anului

Activitatea 35 - 36

Părintele anului


➢ Conștientizarea importanței dezvoltării abilităților parentale ;

Metode și procedee


Resurse materiale

➢ hârtie, pixuri, carioci, flipchart, foi de flipchart;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Pe tablă va fi scris cuvântul părinte. Părinții vor prezenta toate

ideile care le vin în minte când aud acest cuvânt. Se va discuta pe

baza ideilor emise.

➢ Se vor împărți părinții în două grupe. Fiecare grupă va avea

sarcina de a prezenta ceea ce implică meseria de părinte.

➢ Li se va spune părinților să își imagineze că se decernează ″Premiul

pentru părintele/tutorele anului″. Ei vor realiza un eseu prin care

vor motiva de ce cred că ar merita să primească acest premiu. Se

vor citi public eseurile.

Evaluare/feed- back


➢ Ce au învățat nou, ce ar îmbunătăți?

➢ Cât de greu a fost să realizeze eseul?

➢ Ce ar îmbunătăți ca să primească premiul anul viitor?


- Meseria de părinte – brățară de aur

- Părintele/ Tutorele ideal de la mit la realitate

- Ce îmi propun pentru a fi părintele/ tutorele anului

9. Rolul TIC în educație

Activitatea 37 - 38

Internetul – prieten sau dușman


➢ Conștientizarea riscului pe care îl implică utilizarea

necorespunzătoare a internetului;

➢ Dezvoltarea abilităților de a utiliza eficient și conștient rețelele de

socializare;

Metode și procedee


Resurse materiale

➢ coli de hârtie, fișe de lucru, markere, carioci, creione, pixuri;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Pe tablă va fi scris cuvântul internet. Se va discuta cu părinții

referitoR la internet. Ce presupune internetul?

➢ Părinții vor fi împărțiți pe două grupe:

1. Grupa 1 va identifica riscurile internetului

2. Grupa 2 va identifica avantajele internetului

Se vor purta discuții pa baza riscurilor și a avantajelor identificate

➢ Se va deschide o pagină de facebook ( cea mai utilizată rețea de

socializare). Se va lucra direct pe pagină discutânu-se în același

timp pe baza pericolelor, precum și a modului de înlăturare a

pericolelor ( cum blocăm o persoană, cum putem să nu confirmăm

o cerere de prietenie, ce informații și ce poze postez).

Evaluare/feed- back


➢ Ce au învățat nou?

➢ Cum s-au simțit conștientizând riscurile pe care le impune

internetul ?

➢ Cum vor utiliza sfaturile propuse?


- Motoare de căutare pe internet

- Download și copyright

- Vizionăm filme și muzică

- Copiii și noile tehnologii informaționale

- Control parental și siguranță pe internet

- Drepturi și responsabilități în mediul online

10. ″O zi împreună″


Obiceiuri și tradiții


➢ Promovarea unor obiceiuri și tradiții specifice pentru o mai bună

conștientizare a valorilor etnice

Metode și procedee

➢ explicația, conversația, problematizarea, exercițiul, dezbaterea,

jocul de rol;

Resurse materiale

➢ materiale specifice obiceiurilor și tradițiilor;

Resurse de timp

➢ 4 ore

Forme de organizare



➢ Activitatea se va realiza împreună părinte – copil;

➢ Fiecare cuplu părinte copil va prezenta un obicei specific;

➢ Se vor realiza împreună rețete specifice;

➢ Se vor purta discuții pe baza acestora și pe baza rolului lor în

educația copiilor;

Evaluare/feed- back

➢ Se vor realiza discuții cu elevii și părinții referitoare la ceea ce au

învățat .

➢ Cum vor aplica informațiile noi în viața cotidiană?

➢ Cum li s-a părut să lucreze în echipă copilul / părintele ?

➢ Ce au descoperit nou la părinte/ copil în urma desfășurării

activității?


- Ziua bunicilor/mamelor/taților

- Întreceri sportive/artistice transgeneraționale

- Gătitul unor produse culinare

- Decorarea școlii cu produse manufacturate ale copiilor și

părinților

- Expoziții cu produse manufacturate ale copiilor și părinților

11. Alte tipuri de activități


Cum îmi controlez emoțiile


➢ Conștientizarea importanței acceptării propriului comportament;

➢ Dezvoltarea abilității de a-și folosi energia în mod creativ;

Metode și procedee

➢ explicația, conversația, povestirea, problematizarea,

brainstormingul;

Resurse materiale

➢ Povestea a bate furia în cuie ( George W. Burns- 101 povești

vindecătoare pentru copii și adolescenți), foi, carioci, creioane

colorate.

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare

➢ Frontal , individual


➢ Pe tablă va fi scris cuvântul ″furie″ . Părinților li se va cere să

spună cu ce asociază acest cuvânt, cum reacționează, ce simt.

➢ Li se va citi apoi povestea – A bate furia în cuie (George W. Burns)

A bate furia în cuie

(George W. Burns – 101 povești vindecătoare pentru copii și

adolescenți)

Matt era un băiat destul de bun. Îi plăceau prietenii și familia lui și,

în general, și ei îl plăceau pe el. Spun «în general», pentru că uneori Matt

se înfuria foarte tare. Dacă lucrurile nu mergeau cum voia el, începea să

țipe la oameni. Trântea ușile, îi împingea pe ceilalți copii sau arunca

toate lucrurile pe care punea mâna. Mama și tatăl lui îi spuneau de mult

ori lucruri ca: ″Ar fi bine să înveți să îți controlezi nervi, tinere, sau într-o

zi ai să dai de bucluc″. Matt observa că unii dintre prietenii lui de la

școală tindeau să îl evite din ce în ce mai mult. Cu cât se înfuria mai

mult, cu atât mai puțin voiau ei să stea cu el.

Asta îl îngrijora pe Matt. Îi plăceau prietenii lui. Nu voia să-i

piardă, dar nu știa ce să facă în privința asta. El dintotdeauna fusese așa.

Oricat s-ar fi străduit, uneori lucrurile se acumulau ca într-un vulcan și

în cele din urmă erupeau. Matt simțea că nu este în stare să controleze

asta. Ce putea să facă?

Într-o sambătă dimineață, tatăl lui s-a întors acasă de la magazinul

de materiale de construcții și a spus: ″Matt, am un cadou pentru tine″. A

scos dintr-una din sacoșele pentru cumpărături un ciocan nou-nouț și o

pungă cu cuie strălucitoare. A luat o cratiță veche și a vărsat cuiele în ea.

Întinzandu-i lui Matt ciocanul nou- nouț și cratița cu cuie, a spus: ″De

fiecare dată cand te înfurii, du-te afară și bate un cui în gardul de lemn

de langă casă″.

La început Matt a crezut că bătrânul înnebunise sau ceva de genul

acesta. Poate că era prea presat la muncă, iar Matt a răspuns la asta cu o

ridicare din umeri. Incercase orice altceva, de ce să nu facă și ce zisese

tatăl său?

De fiecare dată cand se înfuria acasă , se ducea și bătea un cui în

gard. Dacă se înfuria la școală, își amintea de cate ori își pierduse

cumpătul și, imediat ce ajungea acasă, se ducea și bătea numărul de cuie

în gard.

Curand lui Matt i s-a părut plictisitor să bată cuie.Nu-i plăcea să

contabilizeze de cate ori se supăra și apoi să meargă în magazie, să ia

ciocanul și cuiele, să meargă pâna la gard și să bată câteva cuie în plus, în

special dacă era frig și ploua. Surprinzător, Matt a descoperit că se

înfuria din ce în ce mai puțin. De fapt, Era mai ușor să-și controleze

temperamentul decat să-și amintească de câte ori nu o facuse și să

meargă să bată cuie în gard. După o săptămană în care nu fusese nevoit

să se confrunte cu gardul, nici măcar o dată, s-a dus mândru să-i spună

asta tatălui său.

″Bine″, a spus tatăl său. ″Sunt mulțumit să aud asta. Acum, pentru

fiecare zi pe care o petreci fără să te enervezi , vreau să te duci să scoți

unul din cuiele pe care le-ai bătut în gard″.

Zilele treceau și cuiele dispăreau unul câte unul, dar undeva în

timpul sarcinii de a le scoate, Matt a descoperit că rămaneau găuri în

locul lor. Lemnul se umfla în jurul unora, astupându-e puțin în timp ce

unele rămaneau cat grosimea cuiului . Matt a început să fie preocupat de

găurile care se păstrau chiar și după ce scosese cuiele.

Cand i-a spus tatălui său acesta a spus:″Asta seamănă un pic cu ce

se întamplă când ne enervăm. Mânia poate răni și uneori lasă o rană sau

o cicatrice pe care oamenii o pot ține minte mult timp după ce mânia a

trecut″.

În următoarele zile, Matt s-a gândit la cuvintele tatălui său. Nu-i

plăcea faptul că făcuse găuri în gard. De fiecare dată când trecea pe

acolo, vedea rănile provocate de acțiunile lui. În week-endul viitor i-a

cerut tatălui să niște clei și a umplut găurile din gard, dar el încă vedea

unde fuseseră. Matt voia să repare ceea ce provocase, așa l-a întrebat pe

tatăl său dacă putea vopsi gardul în week-endul următor.

″Ce culoare ai vrea să folosești ?″l-a întrebat tatăl său. Matt avea

câteva idei. Putea vopsi gardul într-o singură culoare, putea vopsi fiecare

scândură într-o culoare diferită sau putea crea o pictură ″ murală″ pe

întreg gardul. Ar fi putut să organizeze o petrecere de vopsire a

gardului, invitându-și prietenii să facă niște grafiti. În timp ce se gandea

la asta, a descoperit că erau multe lucruri pe care le putea face pentru a

putea schimba ceea ce-i pricinuise. Asta, se gândea Matt, e mult mai

disctractiv decat să tot bați cuie.

➢ Se va discuta pe baza poveștii:

- Cum ne controlăm emoțiile?

- De ce este important să le controlăm?

- Care sunt beneficiile autocontrolului emoțional?

- Care sunt dezavantajele lipsei de autocontrol?

- Ce metode de autocontrol am mai putea folosi?

➢ Se va discuta despre efectele furiei asupra părinților și copiilor

Evaluare/feed- back

➢ Se vor realiza discuții cu părinții .

➢ Cum li s–a părut povestea?

➢ Ce au învățat din această poveste?

➢ Ce ar fi făcut în locul lui Matt?

➢ Cum vor utiliza informațiile în viața de zi cu zi raportându-se la

propria familie?


Managementul stresului


➢ Dezvoltarea unor strategii de planificare a activităților în vederea

reducerii nivelului de stres;

Metode și procedee

➢ conversaţia, expunerea, explicaţia, problematizarea, observaţia,

chestionarul;

Resurse materiale

➢ Fișe de lucru , flipchard , carioci, foi de flipchart;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Se va desena pe tablă o steluță ( steluța stresului). Această steluță

are o mulțime de raze. Fiecare rază poate reprezenta o definiție a

stresului pornind de la premisa că nu există cuvântul stres în

dicționarul limbii romane. Părinții vor da cât mai multe definiții

posibile.

➢ Părinții vor fi împărțiți în 3 echipe. Fiecare echipă va avea sarcini

diferite:

- Echipa 1 - va identifica situații stresante;

- Echipa 2 - va identifica posibile surse de stres;

- Echipa 3 - va identifica posibile soluții pentru a nu mai fi stresat;

Se va discuta punându-se accent pe:

- Identificarea factorilor de stres și a modului în care aceștia

afecteaza calitatea vieții;

- Unii factori de stres nu pot fi eliminați ;

- Importanța identificării modalităților de a face față factorilor de

stres;

- Existența unor gânduri, emoții și comportamente asociate stării de

stres;

- Existența distincției între surse de stres, reacțiile la stres și

modalitățile de a face față stresului;

➢ Se va pune accent pe modul în care stresul influențează relația cu

familia

Evaluare/feed- back

➢ Elevii vor fi întrebați ce au învățat nou în cadrul acestei activități ?

➢ Cum s-au simțit pe parcursul activității?

➢ Cum li s-au părut sfaturile identificate?

➢ Dacă vor utiliza acele sfaturi?

Activitatea 47

Violența naște violență


➢ Conștientizarea consecințelor actelor de violență asupra copiilor ;

Metode și procedee

➢ conversaţia, expunerea, explicaţia, problematizarea, observaţia,

exercițiul;

Resurse materiale

➢ flipchart , carioci, foi de flipchart, ziare, reviste, lipici, foi colorate;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Părinții vor completa individual fraze lacunare:

- Violența este......................................................................

- Violența duce la................................................................

- Lipsa violenței duce la ....................................................

- Un om violent..................................................................

Se va discuta pe baza afirmațiilor identificate de părinți . Se va

pune accent pe faptul că respectarea drepturilor omului trebuie să facă

parte din educaţia globală şi din demnitatea omului, iar toate aspectele

violenţei fizice sau psihologice împotriva persoanei umane constituie o

violare a drepturilor sale. Se va explica termenul de toleranță și

importanța toleranței.

➢ Părinții vor fi împărțiți pe 3 grupe:

- Grupa 1 - va identifica consecințe ale violenței asupra

copilului ;

- Grupa 2 - va identifica posibilele cauze ale violenței;

- Grupa 4 - va identifica manifestări posibile violente;

Se vor purta dicuții pe baza acestor aspecte.

➢ Se vor împarți părinții în 5 grupe. Fiecare grupă va realiza un afiș

pe tema ″Mesaj antiviolență″.

➢ La final, individual , fiecare părinte va formula un mesaj

antiviolență într-o frază.

Evaluare/feed- back

➢ Părinții vor fi întrebați ce au învățat nou în cadrul acestei

activități?


➢ Dacă a fost greu sau ușor să găsească mesaje antiviolență?

➢ Ce mesaje antiviolență ar adopta raportându-se la familie

Activitatea 48

Stil de viață sănătos


➢ Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de

calitate;

Metode și procedee

➢ discuţia facilitată, observaţia, conversația, exercițiul;

Resurse materiale

➢ fiş de lucru, carioci, pixuri, coli, markere, flipchart;

Resurse de timp

➢ 2 ore

Forme de organizare



➢ Se va începe activitatea cu 10 minute de mișcare pe ritm de muzică.

Apoi li se va oferi elevilor spre consum un măr, un pahar de apă

plată și un program zilnic de activitate și odihnă. După ce părinții

vor consuma mărul și apa, vor fi întrebați ce fel de comportamente

cred ca sunt consumul de fructe și legume, sportul, consumul de

apă și realizarea unui program organizat. Se va discuta despre

importanța adoptării unui stil de viață sănătos. Despre sportul

preferat al fiecăruia, legumele și fructele păreferate, despre ce fel

de program zilnic au;

➢ Apoi se vor împărți părinții în 2 grupe. Prima grupă va identifica

avantajele unui stil de viață sănătos, iar grupa a doua va identifica

consecințele unui stil de viață nesănătos. Se vor prezenta apoi

ideile scrise de fiecare grupă;

➢ Împărțiți pe 4 grupe părinții vor avea de realizat sarcini diferite

precum:

1. Afiș - Stilul de viață sănătos

2. Slogane pentru un stil de viață sănătos ( minim 7)

3. Sfaturi utile pentru un stil de viață sănătos (minim10 )

4. Fluturași pentru promovarea unui stil de viață sănătos

➢ Se vor purta discuții despre rolul stilului de viață sănătos în

învățarea eficientă a copiilor

Evaluare/feed- back

➢ Elevii vor fi întrebați dacă li dacă informațiile li se par utile?

➢ Dacă au învățat ceva nou?



- Oameni diferiți- emoții diferite

- Anturajul și capcanele sale

- Alcoolul și copiii

- Pericolul drogurilor

- Relațiile armonioase între părinți- dezvoltare

armonioasă a copiilor

Bibliografie

Băban, A. (coord.). (2001), Consiliere educaţională, Cluj Napoca:

Imprimeria Ardealul

Botiș Matanie, A. & Axente, A. (2009) – Disciplinarea pozitivă sau cum să

disciplinezi fără să rănești, Colecția „Psihologie și viață”, Cluj – Napoca

Burns, G. (2011), 101 povești vindecătoare pentru copii și adolescenți,

București, Editura : Trei

Călineci, M. & Țibu, S. (2013). Părinții în școala mea. Ghid de idei practice

pentru activități cu părinții (ghid disponibil on – line: www.unicef.ro/wp-

content/uploads/ghid.Parinti.zep_.web_. pdf)

Dolto, F. (2005) – Ce să le spunem copiilor noștri când sunt foarte mici,

când sunt triști, când sunt bolnavi, când se bucură, București, Editura

Trei.

Jigău, M. (coord.) (2006), Consilierea carierei, Compendiu de metode şi tehnici,

Bucureşti: Editura Sigma

Sălăgean, D.; Eliade, S; Plosca, M; Bogorin, V; Vasilescu, R, (2007)

Consiliere și orientare pentru profesori diriginți și învățători, Cluj- Napoca:

Editura Eurodidact

Tomşa, G. (2005), Consilierea şi orientarea în şcoală, Bucureşti: Editura

Credis

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE€¦ · 1. Cine sunt eu? Să vorbim despre noi...

Documents

Transcript of DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE€¦ · 1. Cine sunt eu? Să vorbim despre noi...