Deseurile Urbane Solide Si Implicatiile Acestora Asupra Mediului Inconjurator

8/20/2019 Deseurile Urbane Solide Si Implicatiile Acestora Asupra Mediului Inconjurator

1/106

Universitatea „George Baritiu”

Facultatea de Stiinte Economice

Specializare: Economie, Comert, Turism si Servicii

LUCRARE DE LICENTA

DEŞEURILE URBANE SOLIDE ŞI IMPLICAIILE ASUPRA

MEDIULUI !NCON"UR#TOR

STUDIU DE CA$% MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

URBANE !N "UDEUL PRA&O'A

Coor(onator stiinti)i*% A+so,vent%

Le*tor Univ-(r- Iones*u Mir*ea Sir+u Si.ion G/eorg/e


2/106

Ploieşti

-2011-Cu0rins

Introducerep!"

C#PIT$%&% 1 'E(E)#%IT*+I P)II( E.E&)I%E &)/#(E S$%IEp!

11eini3ii ale deşeurilor ur4ane solide p!

12 Tiplo!ia deşeurilor ur4ane solide p!5

16 Colectare 7 Transport 7 epozitare p!81" 9etode de colectare, transport şi dispunere inal a deşeurilor ur4ane solide p!1"

C#PIT$%&% 2 C$(SIE)#TII P)II( 9#(#'E9E(T&% I(TE')#T #%

E.E&)I%$) p!18

21 Posi4ilit3i de or!anizare a unor sisteme de mana!ement al deşeurilor p!18

22 Strate!ia protec3iei mediului ;1' si le!islatia aplicata masurilor prevazute de

acesta p!6

66 )e!lementri interna3ionale consacrate !estionrii deşeurilor şi asi!urrii protec3iei

mediului p!"2

C#PIT$%&% " ST&I& E C#?: 'E(E)#)E# SI 'ESTI$(#)E# E.E&)I%$)

9&(ICIP#%E I( >&ET&% P)#@$# p!"5

"1 Cantitati de E.E&)i municipale !enerate p!"5

"2 Colectarea şi transportul deşeurilor p!-0

"" epozitarea deşeurilor p!"

"6 Sortarea deşeurilor p!

" Procedee de tratare si valoriicare a deşeurilor menaAere p!56

"5 Tendin3a actorilor relevan3i privind !enerarea deşeurilor de am4alaAe p!5B

C#PIT$%&% P)$'($?# E$%&+IEI P$P&%#+IEI, # 'E(E)*)II E.E&)I%$) .I

C#P#CIT#TE# (ECES#)* PE(T)& 'ESTI$(#)E# #CEST$)# p! 5


3/106

1 Popula3ia deservit p!5<

2 Pro!noza prin !enerearea deşeurilor p!B1

6 Tintele privind depozitarea deseurilor p!81

" #utoveiculele pentru colectare p!8<

ispozitive pentru colectare p!


4/106

Intro(u*ere

Dn prezent pro4lema !estionrii deşeurilor se maniest tot mai acut din cauza creşterii

cantit3ii şi diversit3ii acestora, precum şi a impactului lor ne!ativ, tot mai pronun3at, asupra

mediului nconAurtor epozitarea deşeurilor pe sol r respectarea unor cerin3e minime,

evacuarea n cursurile de ap şi arderea necontrolat a acestora reprezint o serie de riscuri maAore

att pentru mediul am4iant ct şi pentru sntatea popula3iei

#!ricultura, industria şi alte activit3i social-economice reprezint surse importante de!enerare a deşeurilor

#plicarea unui sistem dura4il de !estionare a deşeurilor tre4uie s implice scim4ri

semniicative ale practicilor actuale Implementarea acestor scim4ri necesit participarea

tuturor se!mentelor societ3ii 7 persoane izice, ntreprinderi, irme, institu3ii social-economice,

institu3ii de cercetare, $('-uri, etc

%a 4aza !estionrii deşeurilor stau urmatoarele principii !enerale:

a= principiul utilizrii cu eGclusivitate a acelor activit3i de !estionare a deşeurilor care nuaduc preAudicii snt3ii şi mediuluiH

4= principiul poluatorul plteşteJH

c= principiul responsa4ilit3ii producatoruluiH

d= principiul utilizrii celor mai 4une tenici disponi4ile, r antrenarea unor costuri eGcesiveH

e= principiul proGimit3iiH

= principiul nediscriminrii, consim3mntului şi permisiunii transportului de deşeuri

periculoase numai in acele 3ri care dipun de tenolo!ii adecvate de eliminare, care tre4uie

respectate n comer3ul interna3ional cu deşeuri

Inorma3iile privind !enerarea deşeurilor şi practicile actuale de !estionare a acestora

sunt importante n identiicarea riscurilor poten3iale pentru mediu şi sntatea uman #cesta

este motivul pentru care inventarierea deşeurilor , colectarea sistematic de date şi armonizarea

sistemelor de clasiicare a deşeurilor reprezint undamentul pentru statistica deşeurilor , n

conteGtul cerin3elor de creştere a calit3ii datelor privind !enerarea şi !estionarea deşeurilor

$peratorii economici pot valoriica sau elimina deşeurile proprii Prin valoriicare, E.E&)ile

pot i tratate, reciclate sau pot i diriAate ctre o instala3ie de tratare ;pentru diminuarea !radului

de periculozitate= eşeurile nevaloriica4ile sunt eliminate prin depozitare inal coincinerate


5/106

n a4ricile de ciment sau incinerate n instala3ii autorizate &nele activit3i de !estionare a

deşeurilor pot prezenta un poten3ial risc pentru mediu, deoarece dieritele metode de !estionare

implic emisia unor poluan3i n mediu 'estionarea neadecvat a deşeurilor conduce la

numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei su4terane, amenin3nd sntatea uman

CAPITOLUL 1

GENERALIT#I PRI'IND DEŞEURILE URBANE SOLIDE

1-1- De)ini2ii a,e (e3euri,or ur+ane so,i(e

1 Keşeul, n !eneral, semniic o valoare economic ne!ativ, care se consider c

variaz n spa3iu şi timp Dn ceea ce priveşte deşeurile solide, acestea sunt considerate ca iind

su4stan3e nediluate n ap sau n aer, pe care de3intorul doreşte sau tre4uie s le elimineJ1

2 Keşeurile sunt acele su4stan3e sau o4iecte care sunt eliminate sau urmeaz a i

eliminate sau este necesar s ie eliminate n conormitate cu le!isla3ia na3ionalJ2

6 Keşeu L material sau o4iect care prin el nsuşi, r a i supus unei transormri, nu

mai poate i utilizat up ori!ine pot eGista:

- re4uturiH

- reziduuri

)e4uturi L o maşin, un utilaA sau un produs care nu mai poate i olosit directH)eziduuri L materii prime, materiale sau produse care sunt respinse n cursul unei a4rica3ii sau

a unor activit3i umaneJ6

" Keşeurile sunt, n conormitate cu %e!ea 9ediului nr 16BM1


6/106

5 Keşeu, pl deşeuri L partea din materia prim sau dintr-un material care rmne n

cursul a4ricrii produselor semia4ricate sau al produselor inite şi care nu mai poate i

valoriicat prin prelucrare n acelaşi produs de a4rica3ieH deşeuri sunt considerate şi resturile

rezultate n urma unor procese cimice sau metalur!ice cu con3inut n oGizi, suluri etc, care pot

i valoriicate ulterior, ele avnd o valoare oarte mare eşeurile pot i recupera4ile sau

nerecupera4ileJ

Toate aceste deini3ii au n comun aptul c deşeurile constituie su4stan3e care nu mai pot i

olosite ;valoriicate= #cestea rezult din dierite procese sau activit3i şi pentru ele tre4uie

!site solu3ii de ndeprtare sau reutilizare %ucrarea de a3 se reer doar la deşeurile ur4ane

solide, n special la cele menaAere şi la cele asimila4ile deşeurilor menaAere

1-4- Ti0,ogia (e3euri,or ur+ane so,i(e

om urmri cteva criterii de clasiicare a deşeurilor ur4ane solide pentru a ne da

seama de continu3ul termenului de deşeu solid:

1 eşeurile menaAere, dup ponderea mai mare a unor componente constituente se pot

clasiica n urmtoarele cate!orii":

- deşeuri cu con3inut ridicat de materiale cu putere caloric mare: rtie, crpe, cartoane, lemn,

cauciuc, plastic etc, con3inut ce variaz ntre 20-50O #ceste deşeuri au puterea caloriccuprins ntre 8000-18000 >M!, ceea ce ace ca arderea lor s ie oarte simpl şi cldura ce

se poate valoriica n urma arderii oarte mareH

- deşeuri cu con3inut mare de elemente ve!etale, ntre 50-B0O şi cu umiditatea total de 0-

50O Puterea caloric a acestor deşeuri este ntre 2600-000 >M!, ceea ce ace ca arderea s

ie posi4il n ocare speciale unde se realizeaz o important recircula3ie de cldur prin

prenclzirea puternic a aerului de ardere Cldura recuperat este relativ mic şi ntrece cu

oarte pu3in cantitatea de cldur introdus prin com4usti4ilul auGiliar2 eşeurile industriale, din punctul de vedere al aspectului ener!etic se pot clasiica

dup puterea lor caloric şi dup caracteristicile de ardere astel:

- deşeuri cu putere caloric oarte mare, de ordinul a 1B000-6000 >M! de tip reziduu

petrolier sau deşeuri de polimerizare, care au temperatur ridicat de ardere, dau cldur mult

şi se pot distru!e n ocare clasiceH

4 Antonescu, ., +oliu, -., 'ndrea/Munteanu, 0., +opescu, M., Valorifcarea

energetică a deşeurilor, Editura (e%nică, Bucureşti, 19.

) Ibidem.


7/106

- deşeuri cu putere caloric Aoas, ntre 8000-15000 >M!, care necesit pentru ardere ocare cu

aer puternic prenclzit şi sisteme speciale de sta4ilizare a procesului de ardereH

- deşeuri care se preteaz la o valoriicare superioar prin reintroducerea lor n procese

tenolo!ice de valoriicare n produse inite e o4icei, valoriicarea acestor deşeuri prin ardere

nu este economic

#lte tipuri de deşeuri, dup criteriul de mai sus5:

- deşeuri de lemn su4 orm de pra sau rume!uş, ce au o putere caloric cuprins ntre B00-

20000 >M!, cu un con3inut ridicat de su4stan3e volatile speciice lemnului #rderea lor se

poate ace n strat pe !rtare sau, pentru cele cu !ranula3ie in, o ardere n suspensieH

- deşeuri de lemne su4 orm de coAi Dn unc3ie de elul de copac de la care provin puterea lor

caloric variaz ntre 200-1M! Caracteristicile de ardere sunt cele ale lemnului iar

arderea se ace n strat Cldura se recupereaz n !eneral ciar n cazanele utilizatoare, n

vederea pre!tirii a!en3ilor termici tenolo!iciH- deşeuri ve!etale ormate din tulpini, paie sau coAi de semin3e aloriicarea superioar a acestor

deşeuri se poate ace n direc3ia preparrii nutre3urilor sau n industrie Dn cazul valoriicrii prin

ardere se poate conta pe o putere caloric de 16000-15000 >M! şi o ardere r diicult3i

mari, n insala3ii de ardere clasice cu !rtare pentru materialele 4alotate sau de dimensiuni

individuale mari, iar pentru materialele mrunte o ardere n suspensie Cldura se recupereaz n

direc3ie tenolo!icH

- deşeuri de crpe şi piele din industria uşoar aloriicarea superioar a acestor deşeuri se acen direc3ia producerii unor materiale prin a!lomerare Dn cazul valoriicrii prin ardere, se o43ine

un eect termic de 1"000-1M! utiliza4il pentru producerea de a!ent termic tenolo!ic

6 in punctul de vedere al naturii şi al locurilor de producere eGistB:

- deşeuri menaAere: provin din sectorul casnic sau din sectoare asimila4ile cu acesta ;locuin3e

individuale sau colective, !rdini3e, şcoli, internate, cmine, creşe, oteluri, restaurante, cantine,

institu3ii administrative, unit3i militare, ntreprinderi comerciale, unit3i alimentare=H pot i

preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitateH- deşeuri stradale: aruncate sau depuse pe cile de circula3ie pu4lic ;şosele, strzi, alei, trotuare,

incinte, scri, ci erate= provin din activit3ile cotidiene ale popula3iei, de la spa3iile verzi,

animale, din depunerea de su4stan3e solide din atmoserH

Ibidem.

# Bularda, $%., Bularda, &., 'atrinescu, (%., Reziduuri menajere, stradale şi

industriale, Editura (e%nică, Bucureşti, 1992.


8/106

- deşeuri asimila4ile cu deşeurile menaAere: de la mica sau marea industrie, din comer3, din

sectorul pu4lic sau administrativH prezint compozi3ie şi propriet3i similare cu deşeurile

menaAere, putnd i colectate, transportate, prelucrate şi depozitate mpreunH

- deşeuri voluminoase: deşeuri solide de dierite provenien3e care, datorit dimensiunilor mari,

necesit o tratare dieren3iatH

- deşeuri din construc3ii: din demolarea sau construirea unor o4iective industriale sau civileH

- deşeuri periculoaseMtoGice: inlama4ile, eGplozive, inec3ioase, care pot duna plantelor,

animalelor sau omuluiH

- deşeuri a!ricole: din unit3i a!ricole şi zootenice ;!unoi de !raAd, deAec3ii animaliere, deşeuri

animaliere de la a4atoare şi din industria crnii=H

- deşeuri industriale: din desşurarea proceselor tenolo!ice ;resturi din materia prim,

materiale de 4az şi auGiliare=H

- deşeuri spitaliere: provin din institu3ii de sntate ;spitale, dispensare, sanatorii=H suntincinerate n crematoriile spitalelor

" up durata ;timpul= de producere8:

- de scurt durat: deşeuri menaAere de iecare zi şi deşeuri industriale pentru produc3ie sau

pentru comercializareH

- de durat medie: provenite din o4iecte de uz personal sau !ospodrescH

- de lun! durat: apar n momentul cnd se elimin sau se de!radeaz materialul

in punctul de vedere al strii de a!re!are:- deşeuri solideH

- deşeuri licideH

- deşeuri !azoase

5 in punctul de vedere al dreptului mediului:

- deşeuri periculoaseH

- deşeuri nepericuloaseH

- deşeuri o4işnuite

1-5- Co,e*tare 6 Trans0ort 7 De0o8itare

1-5-1- Co,e*tare

a= Tenici şi metode de colectare

Ibidem.


9/106

Paralel cu dezvoltarea tenicii, prin mecanizarea unor opera3ii tre4uie cutate metodele

de m4unt3ire şi modernizare a procedeelor de evacuare a deşeurilor solide #cest sistem are

dierite variante de solu3ionare a dieritelor aze componente e eGemplu, receptarea primar a

!unoaielor se poate ace n:

- recipien3i:

pu4ele ;!olite periodic=H

containere de scim4 ;cu preluare r !olire=H

- saci de plastic

Dn unele 3ri, sistemul de evacuare prin transport cu dierite miAloace auto este nlocuit cu

sisteme care nc nu au cptat o lar! utilizare, cum ar i:

1 Evacuarea !unoaielor prin re3eaua de canalizare comunal prin splare cu ap, care

impune o preala4il srmare, concasare, mrun3ire şi antrenarea lor prin Aet de ap #ceast

metod se poate realiza numai n condi3iile n care volumul de ap pe cap de locuitor este mare, pentru antrenarea uşoar a deşeurilor Se utilizeaz n Fran3a, Italia, 9area /ritanie


10/106

1 - tu4 de co4orreH 2 - clapeteH 6 - tu4 colectorH " - clapet rotativH - conduct de transport

su4 vidH 5 - siloz separatorH B - iltru primarH 8 - iltru secundarH < - amortizor de z!omotH 10 -

compresor aspirantH 11 - motorH 12 - siloz pentru deşeuriH 16 - meletransport

2 #rderea !unoaielor la locul de producere, care ns prezint un inconvenient ecolo!ic,

pentru c nu nltur complet colectarea ;nu toate deşeurile ard= şi creeaz n interiorul

localit3ii surse de poluare a aerului, dar se oloseşte la instala3iile sanitare şi la unele

ntreprinderi speciale

4= )ecipien3ii de colectare-stocare

Pot i considera3i ca accesorii strns le!ate de veiculele de transport, deci este mai 4ine

dac se al n apropierea or!anului de transport şi dac ntre3inerea lor sistematic este

asi!urat de unitatea de salu4ritate pu4lic 9en3inerea n stare curat a recipien3ilor poate iconsiderat ca o sarcin a administrrii imo4ilelor Pro4lemele principale n aceste condi3ii sunt

puse de recipien3ii de !unoaie pe de o parte şi de spa3iul de stocare pe de alt parte

)ecipien3ii de !unoaie pot i considera3i ca aneGe ale autoveiculelor de transport şi, ca

urmare, sunt a4rica3i dup prescrip3ii unitare ;standarde= Dn unc3ie de mrimea stocrii

deşeurilor şi de caracterul zonei de colectare ;!radul de construc3ie, densitatea locuin3elor= sunt

a4rica3i recipien3i cu dierite volume

Tipurile de recipien3i de deşeuri utiliza3i n practic sunt:

- recipien3i mici, cu volume de 6-0-50 lH

- recipien3i miAlocii, cu volume de


11/106

Dn unele 3ri se caut introducerea sistemului de colectare a deşeurilor n saci de rtie sau

plastic11

#vantaAe: manipularea şi transportul sunt uşoare, r emanare de miros urt, de!aAare de

pra sau z!omot ;se reduce şi numrul muncitorilor de manipulare şi ncrcare=H nu mai este

necesar opera3ia !reoaie de cur3ire şi ntre3inere sistematic a recipien3ilorH se elimin

suprastocarea nedorit a recipien3ilor n perioadele de vr datorit cantit3ilor de deşeuri

puternic varia4ile zilnic ezavantaAul cel mai mare este c procurarea sacilor este destul de

scump #r tre4ui asi!urat a4ricarea continu a unei cantit3i nsemnate de saci şi posi4ilitatea

acizi3ionrii lor r pertur4a3ii Sacii nu pot i utiliza3i pentru transportul z!urii şi cenuşii

datorit pericolului de aprindere

Spa3iul de stocare

Dn incinta cldirilor tre4uie asi!urate ncperi speciale, corespunztoare pentru

amplasarea şi depozitarea recipen3ilor de deşeuriistan3a dintre locul de depozitare a recipen3ilor şi punctul de oprire a veiculelor

tre4uie s ie ct mai mic ac aceast distan3 este su4 0, m nu mai e necesar nici o

opera3ie de pre!tire separat e asemenea, ntre locul de depozitare a recipen3ilor şi punctul de

ncrcare a veiculelor de transport s nu ie, pe ct posi4il, nici o dieren3 de nivel

Condi3ii de realizare a ncperilor pentru stocarea deşeurilor la noile cldiri:

- s ie amplasate n apropierea intrrii n cldire la parter şi ncise cu uşi corespunztoareH

- dimensiunile s ie n unc3ie de numrul şi tipul recipien3ilor Pentru cur3irea recipen3ilor se poate realiza un loc de splare separat Dn !eneral, pentru amplasarea recipen3ilor cu capacitate

de 110 l este necesar o supraa3 de 0,6-0, m 2MrecipientH

- pere3ii şi cptuşeala pardoselii tre4uie s ie realizate din materiale uşor de cur3at şi splat

;4eton sclivisit=H

- tre4uie asi!urate ventilarea şi iluminarea corespunztoare ale ncperiiH

- n incint tre4uie asi!urate ap curent, !ur pentru deversarea apei murdare ;sion de

pardoseal=, ro4inetul s ie ecipat cu supap de eAector, iar captul tre4uie s asi!ureracordarea urtunului de splare

(umrul de pu4ele necesare pentru spa3iul de stocare12:

n L 2Q(Qz

11 Bularda, $%., Bularda, &., 'atrinescu, (%., Reziduuri menajere, stradale şi


12 Bularda, $%., Bularda, &., 'atrinescu, (%., Reziduuri menajere, stradale şi



12/106

cQv

unde:

(- numrul de locuitoriH

z - intervalul maGim ntre dou colectri ;zile=Hv - volumul pu4elelor ;110 l=H

c L 0,8 ;coeicientul de umplere a pu4elelor=

Se ştie c spa3iul necesar unei pu4ele cu volumul de 110 l este de aproGimativ 0, m2

c= Colectarea preselectat

9aterialele reolosi4ile care rezult din !ospodriile popula3iei, ndeose4i cele de uz

casnic şi personal, deteriorate sau uzate sunt aduse de ctre posesorii acestora sau de ctrecolectorii specializa3i la punctele de colectare sau la centrele de recuperare

Pentru o ct mai 4un colectare a materialelor reolosi4ile de la popula3ie şi unit3i

comerciale au ost luate unele msuri:

- instalarea la intrarea n 4locuri a unor microcontainere pentru rtieH

- amplasarea pe cartiere, la unit3ile comerciale, a unor containere pentru depozitarea sprturilor

de sticl

S-a trecut n mod eGperimental şi la alte msuri:

- predarea pe amilii a unor saci din material plastic pentru colectarea rtieiH

- amplasarea la punctele de precolectare a deşeurilor menaAere de la popula3ie a unor

containere inscrip3ionate pentru colectarea dieren3iat a materialelor reolosi4ile

Se apreciaz c n cadrul deşeurilor menaAere solide din mediul ur4an eGist şi

materiale reolosi4ile n cantit3i de circa 100000 tMan maculatur, 60000 tMan metale şi 000

tMan material plastic

Se recomand ca, n mod eşalonat, s se treac la aplicarea unui sistem complet de

precolectare pe sortimente a tuturor materialelor reolosi4ile ;rtie-cartoane, sprturi de sticl,

teGtile, mase plastice, cauciuc, metale= şi, prin urmare, s se doteze iecare tip de locuin3 cu

saci de plastic, minicontainere etc Cteva avantaAe ar i: celtuieli mici pentru colectare,

aprovizionarea continu şi ecili4rat a punctelor de colectare selectiv, costul trierii

materialelor reolosi4ile relativ redus comparativ cu costurile realizate la incinerarea deşeurilor

menaAere

1-5-4- Trans0ortu,


13/106

a= Speciicul transportului n mediul ur4an

eiculele de colectare şi de transport al deşeurilor ur4ane solide tre4uie s satisac,

conorm directivei şi normelor europene, urmtoarele eGi!en3e undamentale de perorman3:

pornire-oprire: maşinile tre4uie s poat i pornite şi oprite de ctre operatori prin comenzi

simple, prompte, ermeH

unc3ionare: auto!unoierele tre4uie s ie dotate cu dispozitive de ncrcare eiciente şi de nalt

productivitate care s poat manipula mecanizat ntrea!a !am de pu4ele şi cu dispozitive de

compactare care s poat realiza un !rad ridicat de compactareH automturtoarele tre4uie s ie

dotate cu perii şi val3uri care s asi!ure o mturare eicient a strzilor cu un nalt !rad de

colectare a deşeurilor stradaleH am4ele tipuri de maşini tre4uie s ai4 o ct mai mare

capacitate util de colectare a deşeurilor n compartimente etanşe, s se poat deplasa n

si!uran3 cu o vitez ct mai mai mare şi s se poat descrca inte!ral, ntr-un termen ct mai

scurt pericole de avarie reduse: att la autoşasiul de 4az ct şi la ecipamentul de !ospodrie

comunalH

securitatea muncii operatorilor: securitatea muncii pe timpul lucrului la ncrcare, transport şi

descrcareH microclimatul din ca4inH amplasarea comenzilor n cmpul iziolo!ic al

operatorilorH eorturi ct mai reduse prin asistarea comenzilorH z!omot redus, su4 80 d/ n

ca4inH vizi4ilitatea optim de la postul de comandH iluminarea corespunztoare pentru lucrul

pe timp de noapteH vi4ra3iile transmise operatorilor tre4uie amortizate pentru a se ncadra su4limitele admise pentru lucrul continuu pe durata unui scim4H

protec3ia mediului nconAurtor: z!omotul eGterior tre4uie s se ncadreze su4 B d/H !azele de

eşapament tre4uie iltrate pentru a se ncadra n limitele admise de normele europeneH recipien3ii

de colectare s ie etanşi pentru a se evita poluarea prin miros sau pierderi de deşeuri pe parcurs

4= Tenici şi metode de transport

Condi3iile principale sanitare impuse a3 de construc3ia veiculelor de transportat deşeuri,care tre4uie ntre3inute şi pe perioada eGploatrii lor, sunt:

- s asi!ure ncrcarea !unoaielor rapid şi r mprştiere, de!aAare de pra şi z!omot, precum

şi trasportarea deşeurilor complet ncise şi o descrcare rapidH

- s corespund caracterului zonei de colectare şi s asi!ure o43inerea unui actor util de

ncrcare şi a unui !rad de completare care permite eGploatarea veiculului la parametrii cei mai

economici precum şi olosirea la maGim a capacit3ii de ncrcare util n concordan3 cu

raporturile densit3ii volumetrice a deşeurilor din zona de colectare, respectiv cu volumul util

al veicululuiH


14/106

- s ie ecipate cu dispozitive de avansare continu a deşeurilor ncrcate şi de repartizare

uniorm a acestoraH

- construc3ia s ie simpl, cu eGploatare si!ur, r deranAamenteH

- caroserie rotativ la arc mic şi, lund n considerare desele opriri şi porniri, s ai4 instala3ii de

oprire şi pornire si!ureH

- veiculele s corespund prescrip3iilor vala4ile privind circula3ia pe drumuri pu4lice şi

si!uran3a circula3iei, lund n considerare şi condi3iile de teren

9aşinile mai tre4uie s ndeplineasc urmtoarele eGi!en3e privind msurile constructive

o4li!atorii pentru limitarea pericolelor:

- s nu permit eectuarea de comenzi !reşiteH

- s ie prevzute cu dispozitive o4li!atorii de prevenire a pericolelorH

- s ie tratate din punctul de vedere al protec3iei la ocH

- s ai4 un !rad mare de sta4ilitate pentru a i asi!urate mpotriva rsturnriiH- s ie tratate antionic şi antivi4ra3iiH

- s ie prevzute cu iltre eiciente mpotriva emisiilor de pul4eri şi !aze nocive

1-5-5- De0o8itarea

Dn cazul municipiul Ploiesti este necesar constituirea unui nou depozit de deşeuri care

va tre4ui s satisac urmtoarele condi3ii principale:

- amplasarea la minim 1000 m de zonele locuiteH- impermea4ilizarea 4azei depozitului pn la un coeicient R de minim


15/106

d= platormele de depozitare sanitare cu sau r utilizarea !azului rezultatH

e= eliminarea, ndeose4i a deşeurilor toGice, prin eGport: prin #cordul de la /asel se recunoaşte

implicit dreptul suveran al oricrei 3ri de a interzice intrarea deşeurilor toGice sau a oricror

deşeuri de provenien3 strin pe teritoriul lorH

= utilizarea compleG, miGt, a deşeurilor

a= Incinerarea deşeurilor

Incinerarea deşeurilor reprezint una din metodele cele mai moderne de neutralizare Solu3ia

cea mai economic este arderea !unoaielor r adaos de com4usti4il secundar

eşeurile transportate la sta3iile de incinerare sunt sortate nainte de a i arse deoarece nu toate

ard up sortare, deşeurile sunt trecute la uscat la etaAul superior al cldirii sta3iei, apoi cad n

camera de ardere unde sunt incinerate9etoda prezint mari avantaAe ca:

- neutralizarea perect, prin arderea deşeurilor la temperaturi nalteH

- posi4ilit3i multiple de utilizare a ener!iei termice produse prin ardere pentru industrie sau

locuin3eH

- olosirea z!urii şi cenuşii pentru construc3ii de drumuri sau ciar cldiriH

- sta3iile pentru ardere au nevoie de suprae3e relativ mici şi pot i amplasate n apropierea

localit3ilor, reducndu-se şi celtuielile de transportH- poluarea mediului nconAurtor este minim, putnd i men3inut n limitele admise de normele

sanitare n condi3iile puriicrii !azelor de ardere

ezavantaAe:

- costuri mari de investi3ii şi de eGploatareH

- depozitarea reziduurilor rezultate din procesul de ardere ;z!ur şi cenuş=H

- con3inutul de su4stan3e or!anice se pierde inte!ral

9arele dezavantaA rmne ns poluarea atmoserei prin !azele, umul şi particulele soliderezultate n urma arderii

Instala3iile de incinerare propriu-zise tre4uie cuplate cu instala3ii de tratare posterioare pentru

evacuarea !azelor de ardere sau puriicarea !azelor de ardere, cum ar i:

- coşuri de umH

- scim4tor de cldurH

- instala3ii de tratare şi valoriicare a z!urii şi cenuşii


16/106

#rderea deşeurilor menaAere este speciic 3rilor dezvoltate, care:

- dispun de sistemele tenolo!ice necesare incinerrii renta4ile, inclusiv iltre antipoluanteH

- dispun de sisteme de separare a deşeurilor incinera4ile de cele care nu ardH

- dispun de cantit3i mari de deşeuri solide uscate

4= Compostarea deşeurilor

Este procedeul prin care n urma proceselor 4iolo!ice anaero4e la care sunt supuse deşeurile, n

permanen3 umectate la 50-BO, rezult !azul metan, utilizat ca ener!ie neconven3ional şi un

compost 7 materie or!anic 4o!at n materiale nutritive, ce poate i utilizat ca n!rşmnt

4iolo!ic

$4iectivele compostrii:

- s neutralizeze deşeurile care con3in su4stan3e or!aniceH

- o43inerea compostuluiH

- sta4ilizarea rac3iei or!anice din compost

)eprezint o metod de descompunere şi mineralizare a deşeurilor care se realizeaz diriAat

#stel, deşeurile transportate n aara localit3ii se depoziteaz pe platorme impermea4ile n

stive de 1,8-2,0 m nl3ime aşezate n strate succesive de deşeuri şi pmnt sau material dintr-un

compost mai veci


17/106

Dn interiorul compostului ia naştere o lor termoil care ridic temperatura la 0-50C, ducnd

la distru!erea oulor de parazi3i, a !ermenilor pato!eni şi larvelor de insecte şi mai pu3in a

sporozoarelor Dn decurs de -5 luni iarna şi 6-" luni vara, mineralizarea deşeurilor este

terminat şi acestea pot i valoriicate n a!ricultur

eşeurile cu con3inut de su4stan3e or!anice se descompun datorit interac3iunii

microor!anismelor şi a de!aArii de cldur, rezultnd o serie de produse ;compost= utiliza4ile n

special n domeniul a!ricol Procesul este nso3it de de!aAare intens de cldur 9ateria

descompus deAa nu mai are miros urt, poate i tratat uşor, iar din punct de vedere sanitar

poate i considerat nevtmtoare #stel, procesul de compostare poate i utilizat şi pentru

neutralizarea deşeurilor menaAere

Principalii actori care determin eicien3a procesului de compostare sunt:

a= Calitatea materiei care se descompuneH

4= )aporturile car4onMazot şi car4onMosatH

c= 'ranula3ia şi omo!enitatea materieiH

d= Satura3ia n aerH

e= &miditateaH

= aloarea p@-uluiH

!= Temperatura

Scopul principal al procesului de compostare este distru!erea a!en3ilor pato!eni umani,

animalieri şi ve!etali care se !sesc n deşeuriDntre!a mas a materiei supus compostrii tre4uie s ie men3inut la temperatura de 0C timp

de 60 de zile

%a amplasarea şi realizarea uzinei de compostare tre4uie evitat nmul3irea muştelor şi

roztoarelor, de!aAarea praului şi a mirosului neplcut şi poluarea aerului, solului, apelor

reatice şi a apelor de supraa3 Dntre amplasamentul uzinei de compostare şi localitatea cea mai

apropiat tre4uie asi!urat o distan3 de protec3ie corespunztoare ;200-00 m=16

13 Mănescu, ., Igiena mediului, Editura Medicală, Bucureşti, 191.


18/106


19/106

Dn situa3ia actual de or!anizare, n acest sistem se pot implica primriile cu aAutorul

unit3ilor proprii de salu4ritate şi a irmelor private, precum şi cu aAutorul unit3ilor de tip

)E9#T

e colectarea deşeurilor menajere şi de depozitarea inal a acestora este necesar s se

ocupe unit3ile de salu4ritate pu4lic, indierent de orma de proprietate

Incinerarea deşeurilor menaAere poate i att n !riAa municipalit3ii ct şi a unor irme private

Colectarea deşeurilor recuperabile, inclusiv prelucrarea lor primar ar putea i preluat

n totalitate de ctre unit3ile de tip )E9#T, care vor tre4ui s-şi dezvolte sistemul actual de

colectare cu centre de colectare selectiv şi unit3i de prelucrare primar, dotate corespunztor

Dn cazul n care aceste unit3i nu doresc s-şi eGtind sera de activitate privind recuperarea

deşeurilor , acest sistem poate i adoptat de ctre municipalit3i

Sistemul de mana!ement al deşeurilor periculoase poate constitui o4iectul de activitate

al unor irme cu capital privat sau cu capital miGt (u este eGclus ca sistemul respectiv s ie

cuprins n sera de activitate a municipalit3ilor reprezentate printr-o unitate comun de

deservire

municipale, 7ni8ersitatea +etrol/$ae, +loieşti, 2 mai 199#.


20/106

&nit3ile cu proil industrial de prelucrare inal a deşeurilor ur4ane recupera4ile pot i

industriile eGistente şi noile capacit3i de produc3ie ce urmeaz a i create

a= Ciclul vie3ii materialului

Pro4lematica deşeurilor ar putea i mai 4ine n3eleas prin eGaminarea ciclului vie3ii

materialului, de la eGtrac3ie la depozitare inal 9aterialele sunt transormate n deşeuri ca

urmare a unor variate procese de produc3ie şi consum

in momentul !enerrii deşeurile suer trei procese importante:

1 Pot i reutilizate n acelaşi proces de produc3ieH

2 Pot i reciclate, n special dup ce au ost tratateH

6 Pot i transerate ctre o uzin de tratare care le reduce toGicitatea sau ctre o sta3ie de

incinerare care le reduce volumul

9aterialele care nu pot i trecute prin cele trei procese sunt trimise direct ctre spa3iile dedepozitare

Dn acest ciclu al vie3ii materialului eGist o serie de msuri de control care urmresc s

reduc cantitatea şi toGicitatea deşeurilor Fiecare pas n mana!ementul deşeurilor presupune

impacte environmentale poten3iale, iar metodele de mana!ement implic variate de!aAri de

poluan3i n aer, ap, sol

9ana!ementul inte!rat al deşeurilor caut s minimizeze deşeurile n dieritele stadii

ale ciclului vie3ii materialului

4= Ieraria mana!ementului deşeurilor ;$EC, 1


21/106

EGist B etape ;nivele=:

1 )educerea !enerrii sau producerii de deşeuri prin procese mult mai eiciente de prelucrare,

prin reducerea materialelor olosite n 4unurile de consum şi prin creşterea dura4ilit3ii

produselor

2 Separarea la surs a componentelor utiliza4ile din deşeuri printr-un control mai eicient al

eluen3ilor din procesele de prelucrare, prin separarea rtiei, plasticului, sticlei şi metalelor de

ctre !eneratorii casnici ;colectare preselectat=

6 )eutilizarea direct a deşeurilor -reciclarea şi reluarea materialelor n procesele de produc3ie

;o3elrii şi a4rici de ciment=H arderea deşeurilor menaAere pentru o43inerea ener!iei termice

" Transormarea sau alt tratament izico-cimic care s aciliteze reciclarea materialelor

olositoare din deşeuri ;de eGemplu separarea ma!netic a metalelor din deşeurile menaAere sau

re3inerea materialelor neeroase din deşeurile industriale miGte=

istru!erea deşeurilor prin tratare izico-cimic sau prin incinerare5 Stocarea sau depozitarea deşeurilor nMpe pmnt

B #runcarea sau depozitarea pe undul mrilor şi oceanelor

9ana!ementul deşeurilor cost mul3i 4ani Dn 3rile dezvoltate, din totalul celtuielilor le!ate

de protec3ia mediului:

- 20-2O revin industriei reciclrii deşeurilor , prin care se valoriic su4stan3ele utile şi se

recupereaz celtuielile cuteH

- B-80O sunt celtuieli pentru colectarea, neutralizarea, eliminarea şi eventual depozitareadeşeurilor nevaloriica4ile economic

Dn )omnia nu eGist o preocupare eicient pentru valoriicarea deşeurilor

recupera4ile iar costurile pentru colectarea, transportul, prelucrarea şi evacuarea deşeurilor

solide se situeaz de-a4ia la 2,BO din totalul celtuielilor pentru protec3ia mediului Dn ciuda

costurilor pe care le implic, evacuarea şi eliminarea deşeurilor rmne pro4lema central a

strate!iei mana!eriale

Conorm principiului Kpoluatorul plteşteJ, ar tre4ui n mod preventiv !ndit un sistemde instituire a unor taGe pe volumul de deşeuri produse, aşa cum se ntmpl n toate 3rile

dezvoltate )spunznd cerin3elor unei !estionri economice şi ecolo!ice eiciente, !uvernul ar

tre4ui s acorde acilit3i pentru ntreprinztorii particulari care dezvolt activit3i n domeniul

colectrii şi reciclrii deşeurilor ; reduceri de impozite, taGe, acordarea de credite cu do4nzi

reduse sau de su4ven3ii !uvernamentale=

4-4- Strategia 0rote*2iei .e(iu,ui 0rivitoare ,a .anage.entu, (e3euri,or


22/106

Con3ine op3iuni care se reer la:

- creşterea !radului de valoriicare a deşeurilor industrialeH

- m4unt3irea modului de !estionare a deşeurilor industriale şi ur4aneH

- m4unt3irea sistemului de monitorin! al deşeurilor H

- promovarea le!isla3iei reeritoare la deşeuriH

- prevenirea şi controlul traicului ile!al de deşeuri

a= Principii care stau la 4aza Strategiei Comunităţii Europene privind deşeurile

Pentru o a4ordare unitar a pro4lematicii deşeurilor , &E, dar şi alte or!anisme interna3ionale,

a adoptat o serie de principii care stau la 4aza Strate!iei Comunit3ii Europene privind deşeurile,

acestea iind:

1 Principiul de reducere la surs a produc3iei de deşeuri2 Principiul ciclului de via3 inte!rat a produselor

6 Principiul precau3iei, adic aplicarea msurilor preventive cu luarea n considerare a

costurilor, avantaAelor şi riscurilor pentru mediul nconAurtor

" Principiul normriiMre!lementrii, conorm cruia este necesar ela4orarea de norme pentru

iecare activitate de !estionare a deşeurilor

Principiul autosuicien3ei, conorm cruia eliminarea deşeurilor periculoase se ace prin

miAloace compati4ile cu un mana!ement ecolo!ic ra3ional, iind posi4il prelucrarea deşeurilor n aara teritoriului na3ional

5 Principiul com4aterii inte!rate a polurii, conorm cruia !estionarea deşeurilor periculoase

tre4uie cut pe 4aza unei strate!ii ce are n vedere eectele pe care aceste deşeuri ar putea s le

ai4 n asociere cu altele sau n contact direct cu mediul nconAurtor

B Principiul proGimit3ii: eliminarea deşeurilor periculoase este indicat s se ac, pe ct

posi4il, la locul de provenien3, neiind eGclus posi4ilitatea ca aceste deşeuri s ie prelucrate

n centre specializate, situate la o anumit distan3 de locul n care rezult8 Principiul celei mai mici deplasri transrontaliere, care se recomand a i aplicat deşeurilor

periculoase


23/106

Toate aceste principii se re!sesc şi se vor re!si n le!isla3ia eGistent n )omnia şi n cea care

urmeaz a i ela4orat n domeniul !estionrii deşeurilor

4= Strate!ii reeritoare la mana!ementul deşeurilor menaAere şi industriale

- luarea msurilor necesare privind nciderea rampei Pata )t, cu consecin3e minime asupra

mediului in viitor

- identiicarea suprae3elor si amenaAarea corespunztoare a rampelor de deşeuri menaAere şi

;separat= a rampelor de deşeuri industriale nea!resive, urmrirea eGploatrii corespunztoare

;din punctul de vedere al protec3iei actorilor de mediu= precum şi a modului de ncidere

deinitiv a rampelor

- monitorizarea producerii, depozitrii temporare, reutilizrii, denocivizrii, precum şi a modului

de depozitare deinitiv a deşeurilor industriale a!resive sau toGice- introducerea le!isla3iei locale care s urmreasc separarea o4li!atorie -la surs- a deşeurilor

reolosi4ile ;eG sticl, rtie, teGtile, lemn, metale eroase şi neeroase etc= precum şi

asi!urarea ntre!ului lan3 economic ;puncte de preluare, societ3i de tip )emat, transport spre

irmele care proceseaz deşeurile= care s valoriice aceste resurse astel nct recuperarea şi

reutilizarea deşeurilor s devin renta4il economic

- creşterea numrului de pu4ele stradale, mai ales n zonele de perierie

- reamenaAarea pie3elor a!roalimentare şi asi!urarea unei salu4rizri speciale n aceste locuri- aducerea la parametrii ini3iali a terenurilor pe care au ost depozitate deşeuri menaAere si

industriale

- desiin3area rampelor de !unoi ile!ale ;varianta ?orilor 7 9nştur, captul strzii 9aşiniştilor

etc=

- dotarea cu miAloace de transport moderne pentru colectarea deşeurilor menaAere şi

reconsiderarea actualelor puncte de colectare

- asi!urarea unor dotri speciale, speciice pentru colectarea şi distru!erea resturilor spitaliceşti,separat cele cu poten3ial septic a3 de cele menaAere

Dn sarcina autorit3ilor locale ar putea s intre, pentru o 4un !estionare a deşeurilor şi protec3ie

a mediului nconAurtor noi msuri n domeniul deşeurilor menaAere şi stradale:

- dotarea !ospodriilor popula3iei cu miAloace de colectare separat a rtiei, cio4urilor,

metalelor, teGtilelor, maselor plastice, inclusiv or!anizarea recuperrii acestoraH

- alocarea de onduri pentru instala3ii centralizate de prelucrare a deşeurilor H

- evacuarea deşeurilor din depozitele neautorizate n perimetrele autorizate ;delimitate n mod

strict=


24/106

c= 9suri n vederea realizrii o4iectivelor pe termen scurt şi mediu ale strate!iei de protec3ie şi

!estiune a mediului

1 Continuarea adaptarii si aplicarii le!isla3iei n domeniul !estionarii deseurilor ur4ane solide

Stadiu de realizare: n curs de desşurare

)ezultate scontate: ntrirea autorit3ii or!anelor responsa4ile cu protec3ia mediului

2 Completarea re3elei de monitorizare a deşeurilor

Stadiu de realizare: 60O

)ezultate scontate: inventarierea surselor de poluare anual, cunoaşterea emisiilor, prevenirea

accidentelor, urnizarea de date pentru msuri de protec3ie a mediului

6 )ealizarea de noi instala3ii de tratare a deşeurilor solideH solu3ii de tratare şi valoriicare a

deşeurilor solide

Stadiu de realizare: n curs de desşurare)ezultate scontate: creşterea valoriicrii deşeurilor solide cu 20O

" Dm4unt3irea !estionrii deşeurilor solide industriale şi menaAere

Stadiu de realizare: menaAere- incipientH industriale- n curs de desşurare

)ezultate scontate: recondi3ionarea terenurilor cu depozite de deşeuri solide cu capacitate

epuizat epozitarea deşeurilor solide menaAere n condi3ii controlate şi valoriicarea unora

dintre ele, n propor3ie de 20O

d= %inii directoare n mana!ementul deşeurilor din Europa

1 Prevenire

- tenolo!ii curateH

- produse curate

2 )eciclare şi reolosire

- sortare optim a deşeurilor H- reducerea costurilor eGterneH

- crearea unor pie3e pentru produsele reciclate

6 $ptimizare şi depunere inal

- reducerea depozitriiH

- standarde mai stricte

" Transport re!ulat

- asi!urarea unei depuneri si!ureH

- monitorizareH

d i il d il


25/106

#c3iuni de remediere

- dezvoltarea unor instrumente inanciare

4-5- Ra.0e e*o,ogi*e (e (e0o8itare a (e3euri,or

a= #menaAarea şi eGploatarea rampelor de deşeuri ur4ane solide

Fumul şi cenuşa de!aAate, praul de supraa3 şi materialele mai uşoare care sunt ridicate şi

purtate de vnt polueaz mediul nconAurtor pe ntinderi aprecia4ile Produsele de

descompunere dizolva4ile n apele de precipita3ii, prin scur!erea lor n sol polueaz şi

contamineaz apele reatice, enomen care poate s se eGtind pe suprae3e mari Ca urmare,

locuri de depozitare pot i acceptate din punct de vedere i!ienic numai cele la distan3e relativmari ;00-1000 m= a3 de sursele de ap epozitarea descis a deşeurilor ar tre4ui s ie

condi3ionat de acoperirea succesiv a straturilor de !unoaie cu alte materiale: z!ur, moloz,

cenuş sau pmnt

Pentru determinarea acestui teren necesar anual se utilizeaz n !eneral eGpresia urmtoare:

L ;sa - 9a=Q ;1-tM1000=UMS1

unde:

- necesarul de volum de umplut anual , revenit pe cap de locuitor ;m6=H


26/106

sa - actorul de considerare a volumului stratului de acoperire, a crui valoare oscileaz ntre

1,B-1,66 n unc3ie de !rosimea stratuluiH

9a - cantitatea anual de !unoaie revenit pe cap de locuitor ;!MlocMan=H

S1 - !reutatea volumetric a deşeurilor ;!Mm6=H

t - !radul de compactare la care se poate aştepta n umplutur ;procente=

Sta4ilirea amplasamentelor este re!lementat de prescrip3ii sanitare oarte severe:

- s ie realizate la o distan3 minim de 200 de m a3 de localitate, iar ntre acestea s se

realizeze o şie de protec3ie orestierH

- distan3a minim a3 de cursurile de ap descise, instala3ii de alimentare cu ap, lacuri s ie

de 10 mH

- nivelul inerior al deşeurilor care se depoziteaz tre4uie s ie ntotdeauna deasupra ultimului

nivel reaticH

- deşeurile pot i depuse n terenuri de depozitare numai n straturi cu !rosimea de cel mult 1,8mH

- dup o !rosime de 20-22 cm straturile tre4uie acoperite cu pmnt sau alte materiale

corespunztoare ;z!ur, moloz=H stratul proaspt depus nu poate i lsat neacoperit mai mult de

2" de oreH

- mprştierea materiilor uşoare de ctre vnt tre4uie mpiedicat prin !arduri din plas sau

srmH

- materiile care se descompun uşor sau cele putresci4ile tre4uie separate şi n!ropate ntr-un locspecial sta4ilit n incinta depozitului, la o adncime de cel pu3in 50 cmH

- tre4uie prevenit apari3ia incendiilor, n care scop se vor asi!ura instala3iile de stins

corespunztoare


27/106

Sta4ilirea amplasamentelor tre4uie cut cu acordul or!anelor sanitare, a!en3iilor de

protec3ie a mediului, a oiciului pentru ape şi a altor or!ane de specialitate (ivelul apelor

reatice s ie ct mai co4ort iar deasupra lor s ie un strat impermea4il de protec3ie natural

Dn !ropile de depozitare a 4alastului şi n şan3uri care au le!tur cu ape de supraa3 sau cu ape

reatice depozitarea deşeurilor este interzis Tre4uie evitat olosirea terenurilor mlştinoase

Dn cazul n care nu eGist un strat impermea4il natural realizarea lui este o4li!atorie Se

recomand n acest scop olosirea deşeurilor menaAere KciuruiteJ ;avnd mrimea !ranulelor

mai mic de 0 mm= Stratul de impermea4ilizare de pe undul depozitului tre4uie s ie depus

su43ire ;0,-1,0 m= şi compactat corespunztor Circula3ia n depozit tre4uie astel or!anizat

nct veiculele s ai4 posi4ilitatea de a se apropia de locul de descrcare din orice parte

Tre4uie evitat circula3ia pe urmele 4ttorite, cunoscut iind aptul c eectul de compactare cel

mai 4un este produs de veicule ;pe pneuri nu pe şenile= epozitele de deşeuri umplute sunt

adecvate pentru a i valoriicate n a!ricultur sau silvicultur Este necesar ca supraa3a

deşeurilor s ie acoperit cu un strat de pmnt de 60 cm Este recomandat aplicarea pe

aceast supraa3 a unui strat de compost Se recomand realizarea pe aceste terenuri a unor

parcuri sau terenuri sportive, cu plantarea unei ve!eta3ii corespunztoare

Pentru depozitele de deşeuri şi reziduuri, alde de steril, z!ur, cenuş, şlamuri, nmoluri,

documenta3ia tenic va cuprinde:

a= Dncadrarea lucrrilor n clasa de importan3, avnd n vedere importan3a o4iectivului, menaAer

sau industrial, precum şi mrimea eectelor n aval n caz de avarii sau accidente la depozite


28/106

4= escrierea caracteristicilor depozitelor menaAere: cantit3ile de !unoaie menaAere şi stradale

depozitate, capacitatea de depozitare necesar, prezentarea procesului tenolo!ic şi a

tenolo!iilor olosite pentru depozitare Pentru depozitele de deşeuri industriale se vor preciza

cantit3ile de deşeuri, steril, z!ur, şlamuri, nmol rezultate ;tMzi, tMan= inclusiv compozi3ia

izico-cimic a acestora

c= Se va prezenta tenolo!ia utilizat pentru neutralizarea, depozitarea şi valoriicarea

deşeurilor stocate

d= Prezentarea utilit3ilor şi surselor de alimentare

e= Prezentarea msurilor de inte!rare n ecosistem şi de urmrire a eectelor ne!ative att pentru

amplasamentele depozitelor de deşeuri menaAere ct şi pentru cele industriale

= Prezentarea lucrrilor de aprare a depozitului mpotriva inunda3iilor provocate de undele de

viitur de pe cursurile de ap din zon, de scur!erile de pe versan3i şi de precipita3iile maGime

czute pe supraa3a depozitului!= Prezentarea msurilor de protec3ie a taluzurilor n timpul depozitrii şi de evitare a antrenrii

de ctre vnt a particulelor depuse pe acestea

= Prezentarea msurilor de redare n circuitul a!ricol dup epuizarea capacit3ii de depozitare şi

a msurilor de sta4ilitate a taluzurilor

i= 9suri speciale de punere n si!uran3 a lucrrilor n perioada de eGploatare şi de sta4ilizare

n condi3ii de supranl3are a acestora Concluziile studiilor de specialitate privind sta4ilitatea

taluzurilor A= Instala3iile şi aparatura pentru msurarea de4itelor de ap ce provin din iniltra3ii sau din

evacuri diriAate Sistemul de monitorin! al calit3ii apelor su4terane din zona de inluen3 a

depozitului

= 9odiicarea re!imului de cur!ere pe cursurile de ap şi inunda4ilitatea n amonte pentru

cazul n care depozitul este amplasat pe irul vii sau n lunc

l= %ucrrile şi msurile de protec3ie a apelor de supraa3 şi su4terane din zona depozitelor de

deşeuri mpotriva polurii cu ape uzate provenite din iniltra3ii sau din evacuri diriAate dinaceste depozite

m= %ucrri de drenaA ale apelor de eGiltra3ii, ale lucrrilor de epurare a apelor uzate, de

compost

n= Planşe cu lucrrile propuse ;plan şi sec3iuni= cu principalele caracteristici idrolo!ice,

idraulice, constructive şi tenolo!ice

up ce s-a sta4ilit pozi3ia concret a platormei se trece la pre!tirea acesteia pentru

depozitarea propriu-zis a deşeurilor #ceasta se realizeaz astel nct şi acest se!ment al

!estionrii deşeurilor s se ncadreze n prevederile conceptului de dezvoltare dura4il-

d l i i l ii di l i A


29/106

Pentru protec3ia actorilor de mediu depozitul tre4uie s dispun de:

- re3ea proprie de drenare a apelor plus sta3ie de epurareH

- strat impermea4il la 4azH

- strat iltrantH

- sistem de evacuare a !azelor de ermenta3ie

'ropile proteAate ecolo!ic sunt n principiu spa3ii de depozitare a deşeurilor menaAere

izolate n partea inerioar mpotriva eGiltra3iilor ctre pnza reatic prin straturi succesive de

ar!il şi olii izolante, scur!erile de materiale licide colectndu-se n partea inerioar a

!ropilor prin colectoare speciale %icidul colectat este ie reutilizat pentru re-umectare, ie

trimis la sta3iile de epurare a apelor Dn partea superioar izola3ia se realizeaz de asemenea prin

straturi de pmnt şi ar!il precum şi prin 4ariere de vapori Dn zona nconAurtoare a !ropilor

ecolo!ice sunt orate pu3uri pentru controlul impuriicrilor pnzei reatice şi pentru controlulemana3iilor de !az metan &nele !ropi ecolo!ice perec3ionate pot i prevzute cu instala3ii de

captare a !azului metan provenit din procesele anaero4e de descompunere, acest !az utilizndu-

se ie ca şi com4usti4il, ie pentru !enerarea de a4ur, respectiv ener!ie electric

Platorme de depozitare a deşeurilor industriale

Pro4lema esen3ial n cazul acestor depozite este etanşeizarea depozitului Dn acest sens

sunt de men3ionat cerin3ele din S vis-a-vis de aceste depozite Prescrip3iile tenice impun

pentru etanşarea depozitelor de deşeuri industriale un sandVic constituit din dou sau trei!eomem4rane de nalt densitate ntre care este intercalat un strat !eoteGtil Protec3ia


30/106

!eomem4ranei, sensi4il de o4icei la sarcini concentrate, se o43ine cu uşurin3 prin acoperirea

cu un strat de !eoteGtile ne3esute Calitatea precis pentru !eoteGtil, eGprimat prin !reutatea sa

unitar corelat cu !rosimea stratului de deşeuri pe care tre4uie s le suporte este urmtoarea:

'rosimea stratului de deşeuri 'reutatea !eoteGtilului ;!Mm2=

0-2 m 5002-10 m 1200-180010-20 m 200020-"0 m 6000

epozitele pentru deşeuri industriale, iazurile industriale, aldele de steril, 4azinele de

şlam necesit impermea4ilizri adecvate a3 de apele su4terane

#naliza posi4ilelor zone pentru amplasarea noului depozit este o sarcin ur!ent a autorit3ilor

locale, la acest proces tre4uind s participe reprezentan3ii tuturor or!anelor ce urmeaz s-şi dea

acordul şi s autorizeze unc3ionarea noului depozit

4= #specte economice ale dieritelor variante de !estionare a deşeurilor

#coperirea costurilor serviciilor de eliminare a deşeurilor se ace n 3rile cu economie de pia3

şi printr-un sistem de impozitare, ciar dac pare neo4işnuit s se aloce anumite impozite şi taGe

locale unor servicii speciice1

EGist dou tipuri de impozite care prezint interes n acest sens:

a= Impozitul pe proprietateH

4= Impozitul pe vnzri

a= &n impozit pe iecare proprietate asi!ur ca iecare !ospodrie s contri4uie la serviciile

locale, inclusiv la eliminarea deşeurilor solide eşeurile necolectate pot aecta valoarea

propriet3ii, ciar dac aceasta se ace cu eect ntrziat Impozitul propor3ional cu mrimea

ntruneşte şi cerin3ele de ecitate social

4= Impozitul pe vnzri accentueaz aptul c, de o4icei, deşeurile provin din mruri #stel,

prin impozitul municipal pe vnzri costurile eliminrii deşeurilor se acoper ca parte din

valoarea de vnzare a mrurilor

Pentru !estiunea deşeurilor ur4ane solide sunt necesari a i analiza3i urmtorii indicatori:

1 Indicator !eneral

11 Cantitatea deşeurilor !enerat de o persoan pe zi ;!MziMpersoan=

2 Indicatori de acoperire a serviciului

21 #coperirea colectrii ;O=H

22 9turatul strzilor ;O=H1) ***, Economia şi sfdarea naturii, Editura Economică, Bucureşti, 1994.


31/106

26 epozitarea ecolo!ic ;O=

6 Indicatori de eicien3

61 Personalul muncitorM1000 locuitoriH

62 Dntre3inerea eicient a ecipamentelor de colectare a deşeurilor H

66 9entenan3a preventivH

6" Eicien3a utilizrii ecipamentului de colectareH

6 Eicien3a personalului care colecteazH

65 Eicien3a personalului care realizeaz cur3enia stradal

" Indicatori de calitate

"1 Frecven3a colectriiH

"2 Procente de !ospodrii satiscute ;O=

Indicatori de cost

1 Costul unitar de colectare ;&SMlun=H2 Costul unitar de depozitare ;&SMlun=H

6 Costul pentru ntre3inerea cur3eniei stradale ;&SMlun=H

" Costul pentru ntre3inerea cur3eniei stradale per persoan ;&SManMpersoan=H

Costul ntre3inerii ecipamentelor a3 de costul total al serviciului ;O=

5 Indicatori de ia4ilitate

51 /u!etul alocat pentru serviciul de salu4ritate raportat la 4u!etul total al municipiului ;O=H

52 Capitalul investi3ional raportat la 4u!etul pentru salu4ritate ;&SM!ospodrii deservite=H56 TaGe speciale pentru popula3ie ;&SM!ospodrii deservite=H

5" Procentul acturrilorH

5 Eicien3a serviciului de colectare ;O=H

55 TaGe speciale din costul total al serviciului ;O=

B Comportarea personalului

B1 )otirea personalului ;O=

Indicatorii de calitate ai deşeurilor ur4ane solideDn !eneral, deşeurile ur4ane solide se pot caracteriza calitativ prin urmtorii indici:

1 'reutate volumetricH

2 Compozi3ie dup !ranula3ieH

6 Compozi3ie dup sortimenteH

" Con3inut de umiditateH

Con3inut de su4stan3e or!aniceH

5 Putere caloric

Puterea caloric a deşeurilor din 3ara noastr este de 00-500 calM!, a3 de 100-2000

lM il d l


32/106

Calit3ile deşeurilor menaAere depind de:

- componen3a structural ;izic şi cimic=H

- puterea caloricH

- con3inutul de cenuşH

- umiditateH

- raportul car4onMazot

CAPITOLUL 5

CADRUL LEGAL DE ACIUNE IN DOMENIUL DEŞEURILOR SI

PROTECIEI MEDIULUI

5-1- Ba8a ,ega,a a P"GD si .otive,e e,a+orarii a*estuia

Ba8a ,ega,; a P"GD 3i .otIve,e e,a+or;rii a*estuia

$4li!ativitatea şi condi3iile ela4orrii Planului >ude3ean de 'estionare a deşeurilor sunt

sta4ilite de %e!ea 2BM200B:

W#rt86 - ;1= Dn 4aza principiilor şi o4iectivelor din Planul na3ional de !estionare a

deşeuriMor şi a cadrului !eneral şi metodolo!iei de ela4orare a planuriMor re!ionale şi Aude3ene

prevzute la art 86 se ela4oreazMrealizeaz planuriMe Aude3ene de !estionare a deşeuriMor,

denumite Dn continuare P>'$ de ctre consiliul Aude3ean Dn cola4orare cu a!en3ia Aude3ean


33/106

pentru protec3ia mediului, denumit Dn continuare #P9, su4 coordonarea #)P9 W

%a articolul I punctul 10, alineatul ;1= al articolului 86 va avea urmtorul cuprins:

W#rt8" - ;1= Studiile, eGpertizele şi proiectele necesare pentru ela4orarea

planurilor de !estionare a deşeurilor pot i Dncredin3ate unor structuri specializate,

cu respectarea prevederilor le!ale privind acizi3iiMe pu4lice W

$rdonan3a de &r!en3 a 'uvernului nr 51M2005 sta4ileşte, la art6, o4iectivele

prioritare nationale ale !estionrii deşeurilor , la care contri4uie Planul Aude3ean:

Wa= prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a !radului de periculozitate

al acestora prin:

1 dezvoltarea de tenolo!ii curate, cu consum redus de resurse naturaleH

2 dezvoltarea tenolo!iei şi comercializarea de produse care prin modul de a4ricare,

utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posi4il asupra creşterii

volumului sau periculozit3ii deşeuriMor ori asupra riscului de poluareH6 dezvoltarea de tenolo!ii adecvate pentru eliminarea inal a su4stan3elor periculoase din

deşeuriMe destinate valoriicriiH

4= reutilizarea, valoriicarea deşeuriMor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin

care se o43in materii prime secundare ori utilizarea deşeuriMor ca surs de ener!ieW

In vederea respectrii o4li!a3iilor ce decur! din statutul de Stat 9em4ru al &niunii

Europene, Planul Aude3ean transpune la nivel Aude3ean şi local a Planului de Implementare a

irectivei epozitarea deşeurilor Dn )omnia ;1


34/106

implementarea planuriMor de !estionare a deşeurilor la nivel Aude3ean şi re!ional

Planul Aude3ean de !estionare a deşeurilor reprezint un document pro!rama tic pentru

autorit3ile Aude3ene şi cele locale, necesar or!anizrii pentru atin!erea o4iectivelor

Strategiei Na2iona,e (e Gestionare a (e3euri,or - In a*e,asi ti.0: P,anu, ?u(e2ean

Pra/ova reprezentnd *a(ru, (e 0,ani)i*are pentru:

Conormarea cu politica de deşeuri şi atin!erea 3intelor propuse: planul Aude3ean de

!estionare a deşeurilor contri4uie la implementarea politicilor şi la atin!erea 3intelor

sta4ilite Dn domeniul !estionrii deşeurilor pe plan na3ional şi re!ionalH

Sta4ilirea necesarului de inrastructur şi ecipamente caracteristice pentru

!estionarea deşeurilor : planul Aude3ean de !estionare a deşeurilor prezint luGurile

şi cantit3ile de deşeuri care tre4uie colectate, reciclate, tratate şiMsau eliminate Dn

vederea esti mrii necesarului de investi3ieH

Controlul tipuriMor de tenolo!ii aplica4ile: prezentarea luGurilor de deşeuri asi!uridentiicarea domeniilor Dn care sunt necesare msuri tenolo!ice speciale pentru

eliminarea sau minimizarea cantit3i lor anumitor tipuri de deşeuriH

Prezentarea cerin3elor economice şi de investi3ie: planul Aude3ean de !estionare a

deşeurilor constituie un punct de plecare pentru sta4ilirea cerin3elor inanciare pentru

Dniin3area şi operarea scemelor de colectare, reciclare, tratare şi eliminare a

deşeurilor Pe aceasta 4az, pot i determinate necesit3ile pentru investi3iile Dn

instala3ii de reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor Planul este necesar pentru res0e*tarea ,a nive, ,o*a, a 0rin*i0ii,or (e +a8; ale

!estionrii deşeuriMor:

Principiul protec3iei resurselor primare - sta4ileşte necesitatea de a minimiza şi

eicientiza utilizarea resurselor primare, Dn special a celor nere!enera4ileH

Principiul msurilor preliminare, corelat cu principiul utilizrii /# T(EEC ;WCele mai

4une tenici disponi4ile care nu presupun costuri eGcesiveW=H

Principiul prevenirii sta4ileşte ierarizarea activit3ilor de !estionare a deşeurilor , Dnordinea descresctoare a importan3eiH

Principiul poluatorul plteşte, reprezint o4li!a3ia celui care utiMizeaz resursele li4ere

ale mediului s plteasc pentru aceasta, corelat cu principiul responsa4iMit3ii

productorului şi cel al responsa4ilit3ii utilizatoruluiH

Principiul su4stitu3iei sta4ileşte necesitatea Dnlocuirii materiilor prime periculoase cu

materii prime nepericuloaseH

Principiul proGimit3ii, corelat cu principiul autonomiei sta4ileşte c deşeurile tre4uie

s ie tratate şi eliminate pe ct posi4il pe teritoriul na3ionalH

i i i l 4 idi i ii 4il d l


35/106

Principiul inte!rrii sta4ileşte c activit3ile de !estionare a deşeurilor ac parte

inte!rant din activit3ile social-economice care le !enereaz

Planul Aude3ean de !estionare a deşeurilor este Dn deplin conormitate cu principiile şi

o4iectivele Planului (a3ional de 'estionare a deşeurilor şi cu Planul )e!ional de

'estionare a eşeuriMor, precum şi cu le!isla3ia romn şi european aplica4il Dn

domeniu

5-4- Legis,atia uti,i8ata 0entru e,a+orarea P"GD si ,egis,atia a0,i*ata .asuri,or 0reva8ute(e a*esta

A- Legis,atia (e trans0unere a a*@uis7u,ui *o.unitar

Legis,a2ia euro0ean; Legis,a2ia ro.neas*;Dire*tiva Ca(ru 0rivin(

(e3euri,e nr- 994EEC:

a.en(at; (e Dire*tiva

nr-=11EEC

Dire*tiva nr- =1F=EEC

0rivin( (e3euri,e

0eri*u,oase

X $rdonan3a de ur!en3 nr 1


36/106

Legis,a2ia euro0ean; Legis,a2ia ro.neas*;a.en(at; (e Dire*tiva nr-

F11EEC si (e

Dire*tiva nr- =1=4EEC-Dire*tiva nr- =11EEC

0rivin( +aterii,e 3i

a*u.u,atorii *are *on2in

anu.ite su+stan2e

0eri*u,oase 3i Dire*tiva

nr- =5FEC 0rivin(

eti*/etarea +aterii,or-

X @otararea de 'uvern 1162M2008 privind re!imul 4ateriilor

şi acumulatorilor şi al deşeurilor de 4aterii şi acumulatoriH

Dire*tiva nr- ==51EC

0rivin( (e0o8itarea

(e3euri,or

X @otrrea de 'uvern nr 6"


37/106

Legis,a2ia euro0ean; Legis,a2ia ro.neas*;Euro0ean;-Dire*tiva nr-F4FEEC

0rivin( 0rote*2ia .e(iu,ui

3i Hn 0arti*u,ar a so,u,ui:

atun*i *n( n;.o,u, (e ,a

sta2ii,e (e e0urare este

uti,i8at Hn agri*u,tur;-

X $rdinul comun 99'#, 9#P), 6""MB08M200" pentru

apro4area normelor tenice privind protec3ia mediului n

special a solurilor, cnd se utilizeaz nmoluri de epurare n

a!ricultur

Dire*tiva nr-45EC

0rivin( ve/i*u,e,e u8ate

X @otrrea de 'uvern 2"05M200" privind !estionarea

veiculelor scoase din uz modiicat şi completat prin

@otrrea de 'uvern1616M2005

X $rdinul comun 99'#, 9#I si 9TCT nr

8BM2BM"11M200 pentru apro4area modelului şi condi3iilor de

emitere a certiicatului de distru!ere la preluarea veiculelor

scoase din uz

X $rdinul comun 99'# si 9EC 88M110M200 privind

materialele şi componentele veiculelor eGceptate de la

aplicarea art" din @' 2"05M200 privind !estionarea

veiculelor scoase din uzDire*tiva nr-44=EC

0rivin( (e3euri,e (e

e*/i0a.ente e,e*tri*e si

e,e*troni*e

X @otrrea de 'uvern ""8M200 privind deşeurile de

ecipamente electrice şi electroniceH

X $rdinul 99'#


38/106

Legis,a2ia euro0ean; Legis,a2ia ro.neas*;X @otararea de 'uvern nr


39/106


40/106

containerelor pentru dierite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective

;9$ nr 1 din 1< ianuarie 2005=

Or(inu, Ministru,ui A0e,or: Pa(uri,or si Me(iu,ui nr- 11F444 pentru apro4area

9etodolo!iei de !estionare şi urnizare a inorma3iei privind mediul, de3inut: de

autorit:3ile pu4lice pentru protec3ia mediului ; pu4licat Dn 9onitorul $icial nr 661M10

2006=

&ot;rrea Guvernu,ui nr- 94 pr ivind cadrul de realizare a particip:rii pu4licului la

ela4orarea anumitor planur i şi pr o!rame Dn le!:tur: cu mediul ;pu4licat: Dn 9onitorul

$icial cu nr "05M1002005=

Or(inu, Ministru,ui Me(iu,ui si Gos0o(aririi A0e,or nr- 49549 pentru apro4area (ormelor pr ivind pr ocedura şi criteriile de autorizare a activit:3ii de !estionare a

anvelopelor uzate ;pu4licat: Dn 9onitorul $icial nrB12M508 200"=

Or(inu, Ministru,ui A0e,or si Prote*2iei Me(iu,ui nr- 4=44 privind iniintarea

Secretariatului tenic pentru !estionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul

-irectiei de !estiune a -E.E&)i lor si su4stantelor cimice periculoase 2002 ;pu4licat in

9onitorul $icial nr "


41/106

%e!ea 16


42/106

Or(inu, Pre3e(inte,ui ANRSC nr-114 privind apro4area tarielor pentru consultanta şi

pentru activitatile de pre!atire şi specializare proesionala a personalului operatorilor

urnizoriMprestatori de servicii comunitare de utilitati pu4lice, precum şi a altor persoane

interesate

5-5- Reg,e.ent;ri interna2iona,e *onsa*rate gestion;rii (e3euri,or 3i asigur;rii 0rote*2iei

.e(iu,ui

'estionarea deşeurilor de orice natur reprezint o pro4lem acut a iecrui stat n

parte dar, n acelaşi timp, şi a comunit3ii interna3ionale, ntruct sporirea cantit3ilor de

asemenea produse ridic mari pro4leme pentru mediu n !eneral şi pentru sntatea uman n

special

Dn activitatea de re!lementare interna3ional a !estiunii deşeurilor s-au eviden3iat,

avnd o contri4u3ie esen3ial, urmtoarele institu3ii şi or!anisme interna3ionale: ComunitateaEconomic European ;CEE= devenit n prezent &niunea European ;&E=, Pro!ramul

(a3iunilor &nite pentru 9ediu ;&(EP=, $r!aniza3ia pentru Cooperare şi ezvoltare

Economic ;$CE= şi $r!aniza3ia (a3iunilor &nite pentru #limenta3ie şi #!ricultur

;F#$=

CEE a adoptat cu privire la !estiunea deşeurilor irectiva-cadru nr BM""2 din 1


43/106

irectiva aceluiaşi Consiliu nr BM""2 din 1 iulie 1


44/106

CAPITOLUL 9

STUDIU DE CA$% GENERAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR

URBANE SOLIDE !N "UDEUL PRA&O'A

9-1- Cantit;2i (e (e3euri so,i(e generate

Pna n anul 200B cantitatile de E.E&)i menaAere raportate s-au 4azat pe estimari ale

cantitatii de E.E&)i !enerate din cauza lipsei sistemului de raportare

#ceasta analiza oera datele necesare patrunderii n Audet a operatorilor de salu4ritate , astel

nct sa se asi!ure un !rad de acoperire a populatiei cu servicii de salu4ritate, n procent de

100O pna in anul 2011, conorm an!aAamentelor din dosarul de ne!ociere capitolul 22 9ediu

a- In(i*atorii (e generare a (e3euri,or .uni*i0a,

Ta4elul nr"1

#n Indicatori de !enerare E.E&)ieseuri municipale

si asimila4ile

;!Mlocan=

(amoluri de la

statii de epurare

orasenesti;!Mlocan=

E.E&)i din

constructii si

demolari ;!Mlocan=

Total E.E&

;!Mlocan=


45/106

2006 25""0 1066 1B2 2


46/106

-altele 1062 "580528 6B5< 522 16"51"< B12 856TOTAL 1-

954-9 559-= 1- 4=F44-

1-9 1-

Sursa: Agenţia de protecţie a mediului Prahova

Evo,utia 0e ti0uri (e (e3euri a *antitati,or generate in Pra/ova in 49:4 si 4

Ta4elul nr"6

Nr-*rt- Ti0uri (e (e3euri Co( (e3eu1 49

tonean

4

tonean

4

tonean

1- (e3euri .uni*i0a,e < (e3euri .ena?ere

3i asi.i,a+i,e (in *o.er2: in(ustrie:

institu2ii 6(in *are%

4 1 1

44-F95

49=-F=: 41-49:

11 deşeuri menaAere colectate n amestec de

la popula3ie

20 06 01

81,000

8065,< B


47/106

1B deşeuri stradale 20 06 06 2288 1


48/106

Sursa: Agenţia de protecţie a mediului Prahova

9-4 Co,e*tarea 3i trans0ortu, (e3euri,or

in punct de vedere institutional colectarea si transportul deşeurilor in Audetul Praova se

realizeaza:

- de catre serviciile specializate ale primariilor cu sau ara personalitate Auridica prin

!estiune directaH

- de catre companii cu capital privat prin dele!are de !estiune, in urma inceierii unui

contract de concesiune a activitatii de colectare si transport deşeuriH

- de catre companii cu capital pu4lic ;sau miGt= prin dele!are de !estiune in urma

inceierii unui contract de concesiune a activitatii de colectare si transport deşeuri

otarea a!entilor economici autorizati in prestarea serviciilor de salu4ritate, tre4uie sa ie

optima, atat in ceea ce priveste necesarul de auto!unoiere compactoare, tractoare cu remorca

pentru deşeurile stradale, containere etc, cat si in ce priveste recventa de colectare a

deşeurilor ;dierentiat iarna-vara=, sta4ilirea traseelor optime si eliminarea disconortului creat

populatiei datorita activitatii desasurate

Sunt de evitat o serie de diicultati ce pot apare in procesul de colectare:

- or!anizarea transportului a mai multor cate!orii de deşeuri, dierentiat, este diicila in ce

priveste optimizareaH consumurile de car4uranti si costurile pe unitatea transportata crescH

- cresterea numarului de autoveicole de transport a deşeurilor conduce la cresterea

traicului, a recventei de colectare si la eGtinderea traseelor de colectare si transportH


49/106

- risc de mediu si presiune asupra actorilor de mediu provocat de transportul deşeurilor

de la platormele pu4lice la spatiile de depozitare si eliminare inala ;depozitele conorme si

ecolo!ice=

O0eratorii *e *o,e*tea8a (e3euri,e .uni*i0a,e (e 0e teritoru, a(.inistrativ a, "u(etu,ui

Pra/ova sunt re(ati in ta+e,u, ur.ator%

Ta4elul nr""


50/106

enumire

Inte!ral

de stat

9aAoritar

de stat

9aAoritar

privat

#utoton

inte!ral

privat

Inte!ral

privat cu

capital

miGt

Pu4lic

de

interes

local

SC SE)ICII

S#%&/)IT#TE S#/&C&)ESTI

SC F%$)IC$( S#%&/

S)% C#9PI(#

SC 9$(TSI( S#

SI(#I#

SC S#%&/ S#

P%$IESTI

C$9P#(I#

)$9P)EST SE)ICE/&C&)ESTI

SC '$SP%$C#%#

P%$PE(I

SC ITEC$% T@ S)% SC

TE)9$E%ECT)IC#

P%$IESTI S#

SC >$I%#

C$(ST)&CT S)%

SC )$9#[ C$(ST

S)%

SE)P&/%IC

'$SP%$C#%#

F%$)ESTI

SC '$SP%$C#%#

S# /#IC$I

TOTAL 1 1 5Sursa: Consiliul judetean Prahova

Gra(u, (e a*o0erire *u servi*ii (e sa,u+ri8are

Ta4elul nr"

Total populatie

deservita

?ona ur4ana, populatie deservita,

locuitori

?ona rurala,

Populatie deservita, locuitori"0000 600000 10000

Sursa: Consiliul judetean Prahova


51/106

Situatia dotarii operatorilor de salu4ritate pentru realizarea colectarii deşeurilor in amestec sau

prin aport comunitar ;dispozitive de colectare puse la dispozitia populatiei pentru colectarea

separata a unui sin!ur tip de deşeuri - PET, artie= n anul 2008 in Audetul Praova este

urmatoarea:

Dotarea agen2i,or (e sa,u+ri8are

Ta4elul nr"5

Tip de

recipient

colectare

deseurimenaAere

Pu4ele

;01-02

mc=

plastic,metalice

Containere

;"- mc=

Eurocontai-

nere

;11-12 mc=

#lti

recipienti

Total

(umar 6B510 6B0 "100 B00 "2B80

Sursa: Agenţia de protectia mediului Prahova

$peratorii de salu4ritate din Audet sunt dotati cu peste 120 de veicule transportoare, precum:

auto!unoiere compactoare, autotransportoare de containere, tractoare, auto4asculante,

autocamioane

Sta2ii,e (e trans)er

In Audetul Praova unctioneaza o sin!ura statie de transer al deşeurilor menaAere situata la

/usteni si care deserveste o populatie de 10000 locuitori din localitatile /usteni si Sinaia, data

n unctiune n anul 200

Date re)eritoare ,a statii,e (e trans)er : anu, 4F

Ta4elul nr"B

>udet %ocalizare Supraata

;m\=

Capacitate

proiectata ;m]Man=

estinatia

deseurilor

Praova /usteni 186< "


52/106

Evo,utia *antitati,or (e (e3euri trans)erate%

Ta4elul nr"8

%ocalizare ToneMan2005 200B 2008 200<

/usteni - 6550 "108 6882 Sursa : Agenţia de Protectia Mediului Prahova

In comunele ra!anesti si alea otanei se construieste cate o statie de transer

Gra(u, (e a*o0erire *u servi*ii (e sa,u+ri8are

Evolu3ia !radului de colectare a deşeurilor menaAere de la popul3ie, n Aude3ul Praova, pe

zone ;rural si ur4an=

'raicul nr "2

Sursa: Agenţia de Protectia Mediului Prahova

9-5- Sortarea (e3euri,or

Dn Audetul Praova nu unctioneaza nici o statie de sortare automatizata Se realizeaza

nsa o sortare manuala a deşeurilor de tip PET si materiale plastice, artie si carton, metal-

aluminiu, la nivelul depozitul ecolo!ic de deşeuri menaAere de la alenii de 9unte de catre

operatorul acestuia SC: Termolectrica Ploiesti S#, incepand din aprilie 200B deşeurile

selectate manual sunt preluate de societatea SC Polimeri Est ImpeG S)%,care este un reciclator

autorizat pentru PET-uri si pentru materiale plastice

Categorii (e (e3euri sortate ,a statia (e ,a (e0o8itu, (e (e3euri 'a,enii (e Munte


53/106

Ta4elul nr"


54/106

Pro0rietaru, si o0eratoru, (e0o8ite,or *on)or.e

Ta4elul nr"12

(r

crt

epozit - locatie Proprietar

teren

Proprietar

inrastructura

$perator

depozit

isponi4

de

eGtindere1 #%E(II E

9&(TE

Primaria

aleni

Primaria

aleni_

Consiliul

>udetean

SC

TE)9$E

%ECT)IC

#

P%$IESTI

S#

Celula 2,cu

unct

pana in

2020

2 /$%ESTI

SC#IE(I

SC

I)IEN

')$&P

I9P$)T

ENP$)T

S)%

SC I)IEN

')$&P

I9P$)T

ENP$)T

S)%

SC

I)IEN

')$&P

I9P$)T

ENP$)T

S)%

Posi4ilitate

de eGt

6 /#IC$I Primaria

/aicoi

SC

EC$%$'IC

# S# /aicoi

EC$%$'I

C# S#

/aicoi

Posi4ilitate

de eGt

" /#(ESTI Primaria

/anesti

SC #P#SC$

S#_ Primaria

Campina_C>

Praova

SC

Compania

Pu4lica

/anesti S# Statie de transer-

/&STE(I

Primaria

/usteni

SC I)IEN

')$&P

I9P$)T

ENP$)T

S)%

SC

I)IEN

')$&P

I9P$)T

ENP$)T

S)%

Sursa : Consiliul %udetean Prahova

In toate depozitele neconorme din Audetul Praova depozitarea deşeurilor a ost sistata


55/106

#stel n anul 2006 a ost sistata depozitarea in urmatoarele depozite neconorme de deşeuri

menaAere:

- Ploiesti - supraata ocupata 61 aH

- Slanic - supraata ocupata 1 aH

- Cmpina - supraata ocupata ",1 aH

- Sinaia - supraata ocupata " aH

- /aicoi - supraata ocupata " a

Arii,e (e (eservire a (e0o8ite,or (e (eseuri .ena?ere (in ?u(etu, Pra/ova

Plansa nr"1

#ria de deservire a depozitului de deşeuri menaAere de la alenii de 9unte, >udetul Praova

De0o8itu, (e (eseuri .ena?ere (e ,a Bai*oi poate la randul sau deservi intre!ul Audet Praova,

in cazul considerarii unei arii de acoperire cu raza de 0 de m, cu eGceptia aii Praovei si

daca capacitatea depozitului ar i suicienta #mplasarea sa centrala in Audetul Praova este un

avantaA estential pentru colectare

In cazul considerarii unei distante de 60 de m, in aara aii Praovei, raman in aara ariei de

deservire localitatile din Sud-Estul Audetului, dar care pot i deservite cu usurinta de statiaeGistanta de la ra!anesti


56/106

Plansa nr"2

#ria de deservire a depozitului de deseuri menaAere de la /aicoi, >udetul Praova

De0o8itu, (e (e3euri .ena?ere (e ,a Banesti are o amplasare ceva mai putin avora4ila in

Aude3, iind aproape de limita sa vestica In consecinta, desi poate deservi cu usurin3a alea

Praovei, zonele de sud si Sud-Est ale Audetului nu sunt cuprinse n aria sa de colectare via4ila

din punct de vedere economic

?ona de nord-vest, ramas n aara ariei sale de deserivire in cazul unei raze de 60 de m, nu

prezint o semniica3ie deose4it, datorit att populatiei de densitate redus, ct si eGistentei

unor proiecte de colectare selectiv ;zona rurala Car4uneşti=

epozitul de la /anesti se ala oarte aproape de cel de la /aicoi ;10 m nord-vest de acesta=,

ceea ce conduce la oa rie de deservire similara )aman in aara ariei de acoperire localitatile

situate in Sud-Estul eGtrem al Audetului Praova: 9izil, Ciorani, Ciorani, Salcile, /a4a #na,

'er!ita, Ful!a, Colcea!, /alta oamnei, ra!anesti, Fantanele

Plansa nr"6


57/106

#ria de deservire a depozitului de deseuri menaAere de la /anesti >udetul Praova

De0o8itu, (e (eseuri .ena?ere (e ,a Bo,(esti7S*aieni este amplasat central in >udetul

Praova, ceea ce ace ca doar zona de nord si o mica parte din zona de sud-est a Audetului saramana in aara ariei de deservire


58/106

Plansa nr""

#ria de deservire a depozitului de deseuri menaAere de la /oldesti-Scaieni, >udetul Praova

In *on*,u8ie: (oar 8ona 'aii Pra/ovei si 8ona su(7estu,ui etre. a,e ?u(etu,ui Pra/ova

sunt in a)ara ori*areia (intre arii,e (e (eservire (e 5 (e K.-

In cazul ariei de deservire de 0 de m, practic intre!ul Audet este acoperit de depozitele de

deşeuri conorme eGistente Totusi, in cazul acesti arii eGtinse, tre4uie tinut seama de aptul ca

distantele de parcurs pe drumurile Audetului sunt cu 10-2O mai lun!i decat cele !eometrice,

datorita coni!uratiei !eo!raice a Audetului ce permite cu usurinta traversarea sa pe aGa (ord 7

Sud, dar permite cu mai multa diicultate parcur!erea traseelor pe aGa Est-est, in special n

zona de nord

Com4inarea ariilor de deservire a depozitelor si statiilor de transer eGistente conduce la aceeasi

concluzie, si anume ca zonele a caror deservire, are loc in conditii via4ile din punct de vedere

economic, la limita, sunt cele de (ord si de Sud-Est=


59/106

Plansa nr"

#riile de deservire pentru colectarea deseurilor menaAere si a celor asimila4ile acestora in

Audetul Praova

&na dintre solu3iile posi4ile de eGtindere a capacitatii de depozitare a deşeurilor menaAere n

Aude3ul Praova este utilizarea amplasamentului &rlati pentru construirea unui depozit ecolo!ic

in locul celui neconorm eGistent

#ria sa de acoperire coincide cu zona de Sud-Est a Audetului, care se ala la distante ne-

economice de depozitele eGistente si la distanta de peste 20 m de statia de transer de la

ra!anesti


60/106

Plansa nr"5

#ria de deservire potentiala a depozitului de deseuri menaAere, in prezent neconorm, de la&rlati, >udetul Praova

In situatia in care studiile ulterioare vor demonstra ca eGista posi4ilitatea eGtinderii capacitatii de

depozitare pe amplasamentele eGistente, si in cazul in care pe amplasamentul &rlati se va dovedi

nerealiza4ila ecolo!izarea depozitului, cel mult doua statii de transer pot i luate in considerare

din punct de vedere economic:

- o statie de transer in Sud-Estul eGtrem al Audetului Praova- o statie de transer in (ord-Estul Audetului Praova

#ceste statii vor avea o4li!atoriu capacitti de sortare, de preerin3 automatizate

Indicativ, localitatile arondate acestor sta3ii ar urma s ie:

- Statia (e trans)er si sortare Nor(7Est: 9aneciu ;1100 locuitori, conormraportarilor primariei 9aneciu=, Cerasu ;"


61/106

eGistente la operatorii de colectare a deşeurilor menaAere=, StaracioAd ;"000

locuitori conorm raportarilor operatorilor de colectare a deşeurilr menaAere=,

rezultnd un tota, (e 0este 4- ,o*uitori=H

- Statia (e trans)er si sortare Su(7Est% /a4a #na ;"185 locuitori=, Ful!a ;6BB

locuitori=, Colcea! ;6


62/106

a!ricultori Pentru a nltura acest ultim inconvenient, compostaAul necesit o triere preala4il,

care adeseori las mult de dorit

+> in*inerarea % vizeaz partea com4usti4il a deşeurilor menaAere Contrar uzinelor

de compostaA, care reclam spa3ii ntinse, incinerarea este o solu3ie KcompactJ utilizat cu

precdere n cazul marilor a!lomera3ii ur4ane in pcate, deşeurile menaAere sunt un

com4usti4il destul de srac 7 de cca cinci ori mai pu3in caloric dect cr4unele - şi, n aar de

aceasta, oarte etero!en Dn interiorul cuptorului sunt necesare o 4un aerare şi un amestec al

deşeurilor , n condi3iile unei temperaturi maGime de


63/106

1= din punctul de vedere al materialului recicla4il se realizeaz o economie inanciar ;#cest

material uzat are o KvaloareJ=, o economisire de materii prime ;pdurile pentru rtie= ori de

ener!ieH

2= din punctul de vedere al tratamentului !eneral al !unoaielor se urmreşte o ameliorare

calitativ ori cel pu3in cantitativ a opera3iei de tratareH

6= din punctul de vedere al protec3iei mediului, printr-o colectare selectiv se evit dispersia n

natur a deşeurilor menaAere care nu se amestec cu alte deşeuri : deşeuri stnAentoare

;aparate electrocasnice, veicule scoase din uz, pneuri= ori deşeuri periculoase ;uleiuri uzate,

4aterii cu mercur, medicamente, deşeuri toGice precum vopselurile ori solven3ii dispersa3i n

mici cantit3i=

Tratarea si va,ori)i*area (eseuri,or (e a.+a,a?e

Punerea in aplicare a sistemelor de colectare selectiva de la populatie si a!entii economici

asi!ura indeplinirea tintelor de valoriicare si reciclare a am4alaAelor, pe ractiuni si pe total

Progno8a *antitati,or (e (e3euri re*i*,ate

Ta4elul nr"16Cantitati re*i*,ate: (in tota,u,

*o,e*tat se,e*tiv (e ,a 0o0u,atie: anu, &9 4F 4= 41@artie si carton ToneMan 68"B,2< 116


64/106

Cantitate re*i*,ata (e ,a agenti

e*ono.i*i si institutii: anu, &9 4F 4= 41@artie si carton ToneMan 2"01," 2"20,55 2""0,02Sticla ToneMan 160,6" 161,B< 1625,619etal ToneMan


65/106

Cantitatea de deşeuri 4iode!rada4ile din alte surse decat popula3ia, colecta4ile se ridic

la aproGimativ "000 toneMan

In situatia eGistentei n unc3iune a " platorme de compostare zonale, este de presupus

c se va mpr3i n mod ecili4rat aceasta cantitate, rezultand o capacitate individuala de peste

11000 toneMan pentru iecare platorma

e la populatie se poate colecta o cantitate de material 4iode!rada4il intre B000 si

100000 toneMan, in situatia unui procent de 4iode!rada4ile mai mare de O, in scadere cu 1O

pe an pe orizontul de calcul #ceste deşeuri pot i cu usurin3 colectate din a!lomerarea ur4ana

Ploieşti, ceea ce ar conduce la suplimentarea capacitatii platormei ce d

Deseurile Urbane Solide Si Implicatiile Acestora Asupra Mediului Inconjurator

Documents

Transcript of Deseurile Urbane Solide Si Implicatiile Acestora Asupra Mediului Inconjurator