Deseuri Din Industria de Pielarie - Incaltaminte

PROIECT

Deşeuri din industria de pielărie-încălţăminte

Studentă: .....................................

Grupa: 3741/1

CUPRINS

1. Încadrarea deşeului...........................................................................................pg.3

2. Inroducere..........................................................................................................pg.4

3. Situaţia deşeurilor din sectorul de pielări.......................................................pg.5

3.1. Structura deşeurilor este în funcţie de etapele fluxului tehnologic

4. Cadrul legislativ............. .................................................................................. pg.8

4.1. Legislaţia de mediu din România

4.1.1. Legislaţia cadru privind deşeurile

4.1.2. Legislatia privind fluxurile specifice de deşeuri

4.1.3. Legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor

4.1.4. Legislaţia privind transportul importul exportul deşeurilor în, din şi în afara

comunităţii europene

4.2. Legislaţia de mediu a Uniunii Europene






4.3. Transpunerea legislaţiei

5. Impactul asupra mediului............................................................................... pg.14

5.1. Poluarea apelor

5.2. Poluarea aerului

5.3. Poluarea solului

6. Valorificarea deşeurilor....................................................................................pg.16

6.1. Direcţii strategice de valorificare a deşeurilor

6.2. Domenii de utilizare

7. Gestionarea deşeurilor......................................................................................pg.19

7.1. Tratarea deşeurilor

7.1.1. Apele reziduale

7.1.2. Nămolurile

7.1.3. Deşeurile solide

7.2. Măsuri pentru minimizarea poluării

7.2.1. Prevenirea poluării, prin utilizarea unor produse chimice adecvate:

2

7.2.2. Creşterea posibilitătilor tehnice ale întreprinderii

BIBLIOGRAFIE

1. Îcadrarea deşeului

Deşeurile din industriile pielăriei şi blănăriei (cod 04 01)

Cod deşeu

Conform HG 856/2002Denumire deşeu

04 01 01 Deşeuri de la şeruire

04 01 02 Deşeuri de la cenuşărire

04 01 03Deşeuri de la degresare cu conţinut

de solvenţi fără fază lichidă

04 01 04 Flota de tăbăcire cu conţinut de crom

04 01 05Flota de tăbăcire fără conţinut de

crom

04 01 06

Nămoluri, în special de la epurarea

efluenţilor

în incintă cu conţinut de crom

04 01 07

Nămoluri, în special de la epurarea

efluenţilor

în incintă, fără conţinut de crom

04 01 08

Deşeuri de piele tăbăcită (răzături,

stuţuituri, tăieturi, praf de lustruit) cu

conţinut de crom

04 01 09 Deşeuri de la apretare şi finisare

04 01 99 Alte deşeuri nespecificate

3

2. Introducere

Necesităţile creşterii demografice au impus dezvoltarea expansivă a industriei printr-o

mare diversitate de produse şi printr-o prelucrare înalt tehnologică a resurselor materiale şi

energetice. Ambele direcţii de dezvoltare implică o exploatare excesivă a resurselor naturale şi o

artificializare a bunurilor materiale comparativ cu structura resurselor primare, constituind în

esenţă un impact agresiv asupra echilibrului factorilor de mediu atât în ce priveşte valorificarea

şi conservarea resurselor cât şi gradul de asimilare/absorbţie a deşeurilor de orice natură, fie ele

deşeuri de producţie sau de consum.

În societatea contemporană, s-a impus dezvoltarea mai eficientă a industriei prin procese

de producţie în sistem închis sau integrat de utilizare a resurselor materiale şi energetice, mai

mult ca urmare a presiunii exercitate de unele reglementări –administrative, juridice, publice,

conjucturale, locale, zonale şi sau internaţionale – în materie de mediu. Întreg procesul industrial

poate fi gândit ca un ciclu închis, pentru care producătorul îsi asuma reponsabilitatea totală, prin

proiectarea produsului ca furnizor temporar al unui serviciu.

4

3. Situaţia deşeurilor rezultate din sectorul de pielărie

Industria de pielărie constituie o sursă relativ mare de deşeuri provenite din materia primă

de bază - pielea crudă. Conform bilanţului de materiale din procesul tipic detăbăcire, cu săruri

bazice de crom, a 1000 kg piele brută, în vederea obţinerii a 300 - 400 kg de piele finită, rezultă

o cantitate de cca 600 -700 kg deşeuri solide (tabelul 2) , la care se adaugă un volum de 40 - 50

m3 ape reziduale.

Tabelul 2 (mii tone)

Tipul deşeului de la

prelucrare1989 1994 1996 2001

Piei brute bovine: 35,2 2,92 1,72 1,12

- reciclabile 24,64 2,19 1,29 0,82

- nereciclabile 10,56 4,5 2,8 1,37

Piei brute porcine: 6,92 2,92 1,72 1,12

- reciclabile 5,19 2,19 1,29 0,84

- nereciclabile 1,73 0,73 0,43 0,28

Piei brute ovine-caprine:2,13 1,38 1,11 1,23

- reciclabile 1,6 1,04 0,83 0,92

- nereciclabile 0,53 0,34 0,28 0,31

Piei finite din confecţii:5,47 2,55 1,66 1,22

- reciclabile 3,83 1,78 1,17 0,85

- nereciclabile 1,64 0,77 0,49 0,37

Total , din care: 49,72 21,85 13,85 8,13

5

- reciclabile 35,32 15,51 9,85 5,8

- nereciclabile 14,4 6,34 4 2,33

3.1 Structura deşeurilor este în funcţie de etapele fluxului tehnologic:

A. Din procesul de prelucrare a pieilor brute

a) în stare solidă

ştrecuitură, şeruitură şi ştuţuitură gelatină

răzătură şi ştuţuitură cromată şi vegetală

furdale de piei cromate şi vegetale ne/finisate

a) sub formă lichidă

apele reziduale care conţin substanţe chimice utilizate în procesul de prelucrare,

substanţe solide (păr) din procesul de depărare, grăsimi şi proteine

b) nămoluri

B. Din procesul de confecţie a pieilor finite, în care materialele sunt utilizate în proporţie

de 80%, deşeurile apar ca pondere din operaţia de croire – ştanţare, sub formă de:

a) piei moi

înlocuitori de piele

materiale textile de la realizarea feţelor şi căptuşelilor;

b) piei tari,

plăci matriţate (duroflex, microporos etc.) de la realizarea tălpilor şi tocurilor;

c) plăci din fibre celulozice (fibrotex) şi din fibre de piele (talpă artificială)

utilizate la confecţionarea branţurilor şi ştaifurilor etc.

Caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor solide sunt aceleaşi cu ale materialului de

bază din care provin.

Deşeurile din confecţii au o formă neregulată, cu margini conform pieselor care s-au

decupat din materialul întreg (linii drepte şi curbe) şi au o suprafaţă sub 1 dm2.

Deşeurile provenite din tăbăcării sunt în proporţie de 70% solide, iar apele reziduale sunt

poluante prin conţinutul de crom, substanţe organice, suspensii etc. (figura 2).

Figura 2. Deşeuri de la prelucrarea pieilor brute în tăbăcării

6

Industria de pielărie, deşi a făcut progrese considerabile în relaţia cu mediul, constituie

încă o sursă agresivă de poluare a tuturor factorilor de mediu: apă, aer, sol.

Încadrarea în normele admise se poate realize numai prin investiţii mari în utilaje şi

instalaţii pentru modernizarea staţiilor de preepurare şi epurare a apelorm uzate şi pentru

utilizarea unor compuşi chimici (coagulanţi, floculanţi), eficienţi în precipitarea rapidă a

poluanţilor.

7

4. Cadrul legislativ

4.1. Legislaţia de mediu din România

La nivel naţional gestionarea deşeurilor este reglementată prin două documente trategice,

aprobate prin HG nr. 1470/2004:

Strategia Naţională şi Planul Naţional degestionare a deşeurilor – instrumente de bază

prin care se asigură implementarea politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.

STRUCTURA LEGISLAŢIEI DE MEDIU DIN ROMÂNIASTRUCTURA LEGISLAŢIEI DE MEDIU DIN ROMÂNIA(ZONE DE ACOPERIRE)

1. Politica generală de mediu

2. Reglementarea activităţilor pe linie de mediu

3. Protecţia apei

4. Protecţia aerului

5. Protecţia solului

6. Controlul deşeurilor

7. Controlul substanţelor toxice

8. Controlul activităţilor nucleare

LEGISLAŢIELEGISLAŢIEDE MEDIUDE MEDIU

Legislaţie Legislaţie privind protecţia privind protecţia

mediuluimediului

Legislaţie Legislaţie privind protecţia privind protecţia

mediuluimediului

Legislaţie intersectorială

Legislaţie intersectorială

Legislaţie privind protecţia naturii

Legislaţie privind protecţia naturii

Legislaţie privind construcţiile, vibraţiile

şi zgomotul

Legislaţie privind construcţiile, vibraţiile

şi zgomotul

8


Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Publicată în Monitorul

Oficial nr. 283 din 22. 06.2000) aprobată, modificată şi completată cu Legea nr.

426/2001 (Publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 411 din 25. 07. 2001), modificată

şi completată cu Ordonanţa de Guvern nr. 61/2006 (Publicată în Monitorul Oficial nr.

790 din 19. 08. 2006) aprobată, modificată şi completată cu Legea nr.27/2007 (Publicată

în Monitorul Oficial nr. 38 din 18. 01. 2007).

Hotărârea Guvernului nr.1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de

Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (Publicată în

Monitorul Oficial nr. 954 bis/18.10.2004).

Hotărârea Guvernului nr. 358/2007 pentru modificarea anexei nr.2 ”Planul naţional de

gestionare a deşeurilor” la Hotărârea Guvernului nr.1470/2004 privind aprobarea

Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a

deşeurilor (Publicată în Monitorul Oficial nr.271/24.04.2007)

Ordinul comun al MMGA şi al MEC nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor

regionale de gestionare a deşeurilor (Publicat în Monitorul Oficial nr.232/04.04.2007) .

Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind pãstrarea de înregistrãri legate de

gestionarea deşeurilor şi o listã de deşeuri, inclusiv cele periculoase (Publicată în

Monitorul Oficial nr. 659 din 5.09.2002).

Alte acte de reglementare cu relevanţă în domeniul deşeurilor industriale:

Ordonanţa de Urgenţă nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile

(Publicată în Monitorul Oficial nr.66/07.02.2001) aprobată şi modificată prin Legea nr.

465/2001 (Publicată în Monitorul Oficial nr. 422/30.07.2001), modificată prin

Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2003 (Publicată în Monitorul Oficial nr. 461/28.06.2003),

modificată şi completată cu Legea nr. 138/2006 (Publicată în Monitorul Oficial nr.

426/17.05.2006), modificată şi completată cu Legea nr. 27/2007 (Publicată în Monitorul

Oficial nr. 38 din 18. 01. 2007)


Ordinul comun al MMGA şi al MAPDR nr. 344/708/2004 (Publicat în Monitorul Oficial

nr. 959/19.10.2004)


Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Publicată în

Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)

9

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1274/2005 privind eliberarea

permiselor de mediu pentru închiderea instalaţiilor pentru eliminarea, depozitarea şi

incinerarea deşeurilor (Publicat în Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea

Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (Publicat în Monitorul Oficial nr. 86

bis din 26.01.2005)

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1230/2005 privind modificarea

anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.757/2004 pentru

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (Publicat în Monitorul

Oficial nr. 1101 din 07.12.2005).

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei

localitãţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia

sã îndeplinească unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor

(Publicat în Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Ordinul ministerului mediului şi gospodãririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea

criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la

depozitare şi lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri

(Publicat în Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Hotărârea Guvernului nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor (Publicată în

Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002) Hotărârea Guvernului nr. 268/2005)

care completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (Publicată

în Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005)


normelor tehnice privind incinerarea deşeurilor (Publicat în Monitorul Oficial nr. 86 din

26.01.2005).

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat

al poluării (Publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.1078/30.11.2005)

Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul

integrat al poluării (Publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 11.04.2006)


Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu (Publicat în Monitorul Oficial nr.

800/13.10.2003) modificat şi completat cu Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi

apelor nr. 1158/2005 (Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 1091/05.12./2005)

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 169/2004 pentru aprobarea, prin

metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici

10

disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană (Publicat în Monitorul Oficial

Partea I nr. 206/09.03.2004)


Ghidului naţional de implementare a Registrului poluanţilor emişi de activităţile care

intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind

prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin Legea

nr. 645/2002 şi modul de raportare a acestora (Publicat în Monitorul Oficial

nr.177/20.03.2003).



Hotărârea Guvernului nr. 895/2006 pentru aplicarea de la data aderării României la

Uniunea Europeana a Regulamentului Consiliului nr. 259/93/CEE privind

supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea

Europeana (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 25.07.2006)

Ordinul comun al MMGA şi al MFP nr. 2225/1371 din 2006 pentru aprobarea

Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93

privind supravegherea si controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre

Comunitatea Europeana cu modificările şi completările ulterioare şi ale Convenţiei de la

Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al

eliminării acestora Europeana (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 20 din

12.01.2006).

Ordinul comun al MAPAM, MEC şi al MTC nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea

Procedurii de reglementare si control al transportului deşeurilor pe teritoriul României,

(Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 324 din 15.04.2004),

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 2188/2006 din 21/11/2006 pentru

modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi

mediului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului

economiei şi comerţului nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de

reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României (Publicat în

Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 29/01/2007)

Legea nr. 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel

4.2. Legislaţia de mediu a Uniunii Europene

11


Directiva 2006/12/CE privind deşeurile

Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase

4.2.2. . Legislatia privind fluxurile specifice de deşeuri

Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE,Decizia

2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a

unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a

Deciziei 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art.

1 alin. (4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase.


Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor ,Decizia Consiliului 2003/33/CE

privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca

urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

Directiva 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării

Decizia nr. 2000/479/CE din 17 iulie 2000 privind implementarea unui Registru

european al poluanţilor emişi în conformitate cu articolul 15 al Directivei 96/61/CE

privind prevenirea,reducerea şi controlul integrat al poluării (IPPC).



Regulamentul Consiliului (CEE) 259/93 privind supravegherea şi controlul transportului

deşeurilor în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeana (aplicabil până la 11 Iulie 2007)

Regulamentul Consiliului (CEE) 1013/2006 privind supravegherea şi controlul

transportului deşeurilor în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeana (aplicabil din data

11 Iulie 2007) .

Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1420/1999 pentru stabilirea normelor şi

procedurilor comune aplicabile transporturilor de anumite tipuri de deşeuri către

anumite ţari nemembre ale OCDE .

Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora.

12

4.3. Transpunerea legislaţiei

Legislaţia europeană Transpunere Iplementare

Directiva 2006/12/CEE

Directiva 91/689/CEE - Ordonanţa de

urgenţa nr.78/2000

- Ordonanţa de

urgenţa nr.16/2001

- Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004


- Decizia 2000/532/CEE - Hotărârea de Guvern nr. 856/2002



- Directiva 1999/31/CE - HG nr. 349/ 2005 - Ordinul MMGA nr 757/2004,

- Ordinul MMGA nr.1274/2005



- Decizia 2003/33/CEOrdinul MMGA nr

95/2005

- Directiva Parlamentului

European şi Consiliului

2000/76/CE

- HG nr.128/2002

- HG nr.268/2005 - Ordinul MMGA nr.756/2004

- Directiva 96/61/CE

(IPPC)

- Ordonanţa de

urgenţa a

Guvernului

nr.152/2005

- Legea nr.84/2006






Decizia nr. 2000/479/CE- Ordinul MMGA nr.1144/2002


Regulamentul Consiliului

(CEE) 259/


(CEE) 1013/2006


(CEE) 1420/1999

- Hotărârea de

Guvern

nr.895/2006

- Ordinu comun MMGA si al MFP

nr. 2225/1371

- Ordinu comun MAPAM, MEC şi MTC nr.

2/211/118/2004


13


(CEE) 1547/1999

Convenţia de la Basel Legea nr. 6/1991

5. Impactul asupra mediului.

5.1. Poluarea apelor

Industria de pielărie ocupă un loc important atât în privinţa consumurilor de apă

tehnologică cât şi în ceea ce priveşte gradul de poluare a apelor.

Apele reziduale din tăbăcării sunt puternic încărcate cu substanţe variate ca structura

chimică, respectiv:

clorura de sodiu (agent de conservare),

var,

sulfura de sodiu,

proteine,

tananţi (vegetali, sintetici, minerali),

coloranţi,

substanţe tensioactive sau degresare,

solvenţi etc.

Tablelul 3. Concentraţiile maxim admise pentru poluanţii specifici

apelor reziduale din tăbăcărie

Tipul

poluantului

CMA

Mg/l

Suspensii 350

Sulfuri 1

CBO5 300

CCO 500

Crom total 1,5

Crom

hexavalent0,2

Încadrarea în normele admise se poate realiza numai prin investiţii mari în utilaje şi

instalaţii pentru modernizarea staţiilor de preepurare şi epurare a apelor uzate şi pentru utilizarea

unor compuşi chimici (coagulanţi, floculanţi), eficienţi în precipitarea rapidă a poluanţilor.

14

În prezent, se remarcă eforturile industriei de pielărie pentru reducerea cantităţilor de ape

reziduale şi a gradului de poluare al acestora, orientare care acţionează în scopul prevenirii

poluării, prin:

introducerea de tehnologii care să permită reducerea concentraţiilor poluante şi

degrevarea apelor reziduale de substanţe nocive;

achiziţionarea de utilaje ecologice dotate cu instalaţii automate de dozare, reglare,

urmarire a parametrilor de funcţionare;

plasarea unor capacităţi de producţie puternic poluante (secţii umido-chimice) în afara

oraşelor şi realizarea de noi şi moderne staţii de epurare;

modernizarea actualelor staţii de epurare a apelor reziduale.

5.2. Poluarea aerului

Soluţii tehnice pentru depoluarea aerului:

Dotarea atelierelor de şlefuit şi deprafat cu instalaţii de colectare centralizată şi

brichetare a prafului în sistem uscat, precum şi a secţiilor de asamblat încălţăminte cu

instalaţii de absorbţie-ventilaţie a aerului viciat de solvenţii organici utilizaţi ca soluţii

de lipire.

Bazinele de preepurare a apelor uzate din tăbăcării, conform practicii ţărilor din UE,

trebuie acoperite (închise) şi prevăzute cu instalaţii de filtrare a aerului.

5.3. Poluarea solului

Preîntâmpinarea poluării solului:

eliminarea infiltraţiilor, prin etanseizarea sistemului de canalizare şi a bazinelor de

colectare-tratare a apelor uzate.

15

6. Valorificarea deşeurilor

Direcţiile generale de valorificare a deşeurilor de orice tip presupun:

reciclarea deşeurilor într-o aplicaţie identică sau similară ;

reciclarea deşeurilor într-o funcţie nouă, cu proprietăţi fizico-chimice inferioare celor

iniţiale;

extragerea compuşilor chimici de bază, prin mijloace chimice precum piroliza;

incinerarea deşeurilor sau utilizare a lor drept combustibil cu recuperarea energiei;

uzinele de incinerare nu sunt agreate în unele ţări.

Aceste direcţii de valorificare reprezintă de fapt posibilităţi de refolosire şi de recuperare a

energiei în funcţie de implicaţiile economice, sociale şi politice.

Reducerea poluării cu deşeurile de la tăbăcării şi de la prelucrarea produselor finite din

piele se poate face pe mai multe căi:

optimizarea şi reducerea până la înlocuire a auxiliarilor chimici toxici;

găsirea unor alternative la tananţii cu crom;

recuperarea şi reciclarea deşeurilor solide.

Valorificarea deşeurilor de piele reprezintă un deziderat al tehnologiilor curate, dat fiind că

numai 25% din pielea crudă se regăseşte în produsele finite.

Preocupările mondiale s-au concentrat spre elaborarea de procese de prelucrare a pieilor

care să diminueze cantitatea de deşeuri prin:

îmbunătăţirea calităţii pieilor brute neprelucrate şi a celor prelucrate;

diminuarea apelor reziduale;

utilizarea deşeurilor rezultate.

La nivel mondial, aproximativ 70% din deşeurile proteice sunt valorificate, pentru restul se

întreprind cercetări în vederea găsirii unor soluţii de utilizare.

Valorificarea tuturor categoriilor de deşeuri provenite din industria de prelucrare a pieilor

şi blănurilor naturale este specifică fiecărui tip de deşeu în funcţie de starea fizică, structura şi

compoziţia chimică a acestuia. Valorificarea presupune tehnologii specifice tipului de deşeu

rezultat din fluxul de prelucrare.

6.1. Direcţii strategice de valorificare a deşeurilor

Tehnologiile specifice de valorificare a deşeurilor din piei netăbăcite constau în obţinerea

de:

16

săpun,

clei,

auxiliare,

prelucrare piei (paste de pigmenţi şi produse de ungere)

produse farmaceutice sau pentru uz medical.

Deşeurile din piei de bovine, cromate în mare parte (70%), se utilizează în amestec cu

deşeurile de piei moi şi piei tari defibrate la obţinerea de tălpii artificiale.

Pentru valorificarea în totalitate şi eficientă a deşeurilor solide provenite din procesul de

prelucrare şi confecţionare a pieilor naturale, acţiunile trebuie îndreptate spre:

noi/extinderea capacităţilor de producţie existente pentru tălpi artificiale în cadrul

tăbăcăriilor mari sau în apropierea, acestora, pentru eliminarea cheltuielilor de transport;

găsirea unor noi domenii de valorificare a acestor deşeuri:

prin prelucrare fizico-mecanică pentru obţinerea unor materiale de construcţii sau în

amestecuri cu polimeri sintetici pentru diverse utilizări;

prin prelucrare fizico-chimică în vederea obţinerii de auxiliari chimici;

incinerarea cu recuperarea căldurii degajate, metodă mai eficientă din punct de vedere al

protecţiei mediului înconjurător, decât depozitarea acestora pe sol.

6.2. Domenii de utilizare

A. pentru deşeurile de piei netăbăcite

ştrecuitură şi şeruitură: clei, săpun (grăsimile), îngrăşăminte, gelatină;

ştuţuitura gelatină: gelatină, auxiliari chimici, membrane artificiale, biostimulatori,

produse farmaceutice şi medicale.

B. pentru deşeurile de piei tăbăcite

răzătura şi ştuţuitura cromată şi vegetală: talpă artificială, auxiliari chimici, articole

tehnice, hidrolizate proteice, înlocuitori de piele, diverse cartoane şi plăci fonoizolante,

sursă de energie calorică.

C. pentru deşeurile de piei ne/finisate şi din confecţii

talpă artificială, articole mici (mică marochinărie etc.);

sursă de energie calorică.

D. pentru nămoluri

fertilizanţi în agricultură;

sursă de biogaz.

Deşeurile care provin din piei netăbăcite se valorifică în totalitate.

17

Preocupările sunt îndreptate în special pentru găsirea de soluţii tehnologice de valorificare

eficientă a deşeurilor piei cromate, care constituie o sursă agresivă cu efecte puternic poluante

asupra mediului înconjurător.

În ultimul timp, deşeurile de piei tăbăcite, datorită avantajului că sunt constituite din fibre

de colagen stabilizate, fost utilizate tot mai mult ca:

panouri izolatoare (hidro, fonic, termic şi la intemperii),

cartoane speciale,

paste ceramice,

plăci rezistente (la căldură, presiune), cu capacitate absorbţie sau pentru acoperişuri,

materiale de umplutură pentru laminatele cu bitum,

în amestecurile de cauciuc pentru obţinerea anvelopelor.

Soluţiile de valorificare a deşeurilor sunt aplicate în funcţie de potenţialul economic şi de

reglementările în vigoare.

Cea mai fezabilă valorificarea a deşeurilor proteice este obţinerea hidrolizatelor de înaltă

calitate (fără crom, sare etc.), cu utilizări diverse:

îngrăşăminte,

hrană pentru animale,

în industria cosmetică sau pentru producerea de auxiliare chimici

în industria de prelucrare a pieilor/textilelor.

În ultima vreme au fost create biomateriale colagenice cu aplicaţii în:

medicină,

cosmetică (dermato-cosmetică).

În ceea ce priveşte nămolurile, acestea constituie o sursă importantă de deşeuri, pentru care

se prevede utilizarea:

ca atare - prin incinerare, considerate fiind ca sursă de căldură;

cu îndepărtarea cromului - ca îngrăşământ în agricultură.

18

7. Gestionarea deşeurilor

7.1. Tratarea deşeurilor

este o componentã importantã a managementului pentru o ,,productie curatã” deoarece

în industria de pielãrie nu va fi evitatã niciodatã în totalitate producerea deşeurilor. De

aceea, procedeele noi de distrugere, decontaminare sau neutralizare/inertizare a

deşeurilor, pentru a se obţine substanţe mai puţin dãunãtoare, au o importanţã deosebitã

în contextul managementului deşeurilor.

7.1.1. Apele reziduale

Apele reziduale sunt superioare cantităţii deşeurilor solide (de 50-60 ori în greutate) şi sunt

subdivizate în:

flote de la cenuşar;

flote de tãbãcire;

flote finale (amestec de flote de pe întregul flux de fabricaţie).

a) Flotele de tãbãcire:

se trateazã astfel incât sã se recupereze cromul şi sã fie utilizate din nou la operaţiile de

pielărie-tãbãcire,

b) Flotele de la cenuşar:

se trateazã pentru oxidarea sulfurilor,

c) Amestecul total de flote:

se trateazã în staţiile de epurare proprii.

7.1.2. Nãmolul

va fi depozitat la groapa de gunoi, sau, dacã are caracteristicile chimice potrivite va

putea fi utilizat în agriculturã ca fertilizant.

Dacã nãmolul conţine substanţe toxice, vor trebui luate mãsuri pentru a impiedica

infiltrarea apelor pluviale în groapa de gunoi şi a colecta şi trata lichidul obţinut (figura 3).

19

7.1.3. Deşeurile solide

Deşeurile solide care au compozţie chimicã diferitã.

În funcţie de stadiul de prelucrare al pielii, tehnologiile de extracţie şi valorificare a

colagenului din deşeurile netãbãcite sunt deja aplicate, iar pentru cele tãbãcite cu crom sunt o

serie de procedee, fezabile din punct de vedere tehnic şi care, de asemenea, au început sã fie

aplicate.

Produsele cu valoarea adăugată cea mai înalta sunt:

biomaterialele: valorificá proteina principalá a pielii

colagenul sub diferite forme (geluri, bureti, solutii, pulberi): utilizabile în medicina

umanã şi veterinarã, dermatologie, cosmeticã etc.;

materiale pentru componente ce intrã în construcţia încălţãmintei;

structuri fibroase care intrã în compozţia materialelor de construcţie;

produse chimice auxiliare pentru industria de pielãrie

20

7.2. Măsuri pentru minimizarea poluării

7.2.1. Prevenirea poluării, prin utilizarea unor produse chimice adecvate:

Având în vedere “intrările” de produse chimice în procesul de prelucrare al pielii

modificarea/ecologizarea proceselor, într-o strategie de management tehnologic implică:

a) conservarea materiei prime prin alte mijloace decât sărarea/saramurarea;

ex: înghearea;

b) utilizarea de materie primă proaspătă;

c) eliminarea sării de conservare (manual sau în butoaie);

d) depărarea pe cale enzimatică sau cu agenţi chimici specifici, cu impact ambiental de

calcificare/samaluire: procese cu conţinut scăzut de amoniu;

e) piclarea: utilizarea unor acizi negonflan, care sa nu mai necesite adaugarea de sare;

f) tăbăcirea: creşterea gradului de absorbţie a cromului în piele pâna la 95 % utilizând

săruri de crom autobazificante;

g) reciclarea cromului,

h) tăbăciri alternative (fără crom);

i) degresarea: utilizarea so1venţi1or în sistemul de degresare uscată în utilaje închise, în

care solvenţii sunt automat distilaţi şi refolosiţi;

j) finisarea: utilizarea de poliuretani şi poliacrilaţi solubili în apă evitându-se prezenţa

solvenţilor;

k) pigmenţi fără metale grele;

l) evitarea formaldehidei.

În cazul tuturor operaţilor umede se recomanda reducerea consumului de apă.

7.2.2. Creşterea posibilitătilor tehnice ale întreprinderii

Actualele echipamente utilizate în industria de pielărie prezintă performanţe care permit

reducerea consumurilor de apă şi energie, precum şi a produselor chimice utilizate în proces.

Dotarea tăbăcăriilor cu astfel de utilaje are ca efect îmbunătăţirea randamentului ecologic

al proceselor, astfel încât încărcătura poluantă, alături de economisirea de apă şi energie

reprezintă atu-uri importante în realizarea unei ,,producţii curate”.

În acest sens, se recomandă:

butoaie tehnologice de desărare, simple şi eficiente;

mâini de păltuit (despicat) de mare precizie;

butoaie moderne dotate cu instalaţie automatizata de alimentare cu produse chimice;

instalaţie de filtrare şi recirculare a flotei;

aparatură automată de control a temperaturii, a ciclurilor de agitare (timp/viteză) şi a

alimentărilor;

21

instalaţie de aspirare a gazelor nocive (la tăbăcire).

Alături de măsurile chimice luate se poate spune că rezultă:

ECONOMIE directă, datorita costului mai mic al produselor chimice;

PROFIT, printr-o mai mare valoare a subproduselor (păr-colagen);

ECONOMIE de costuri de epurare.

22

Bibligrafie

1. MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR - AGENTIA NATIONALA

PENTRU Adil El Massi – Acquis-ul de mediu al Uniunii Europene – prezentare

PERFECTLINK, Seminar Gdynia - Polonia , 2003

2. Tomescu Razvan – Legislatie de Mediu – Curs BENA, Bucuresti, 2004

3. Tania Razvan – Educatia de Mediu - Curs BENA, Bucuresti, 2004

4. Transpunerea IPPC în tarile candidate: Glosar de termeni de mediu (inclusiv în limba

română):

5. Internet

23

Deseuri Din Industria de Pielarie - Incaltaminte

Documents

Transcript of Deseuri Din Industria de Pielarie - Incaltaminte