PROIECT

DEŞEURI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI BIOTEHNOLOGII

Student: Radu Raluca

1

CUPRINS

Obiective………………………………………………………..........……………………3Problemele cruciale ale industriei alimentare………………...................……………..3Deseurile industriei alimentare………………………………….........................………3Definitii…………………………………………………………………............…………4Clasificarea si proprietatile deseurilor industriei alimentare………...................…….4Deseurile industriei alimentare…………………………………………….........………5Indicele deseurilor specifice……………………………………………………......…….6Deseuri utilizate in hrana animalelor si compozitia acestora…………………….........8Metode generale de reutilizare si/sau tratare a deseurilor industriale alimentare.….9Alimentele pot fi daunatoarele mediului inconjurator………………………..............10Cum poti reduce cantitatea de deseuri alimentare........................................................15

2

OBIECTIVE• De a stabili CE sunt deseurile.

• De a stabili CARE sunt sursele de provenienta ale acestor deseuri.

• De a stabili CUM pot fi minimizate deseurile din industria alimentara si din biotehnologii.

PROBLEMELE CRUCIALE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE• Managementul energiei

– Producerea alimentelor = consum energetic ridicat

• Managementul deseurilor

– Desuri conexe industriei alimentare:• Deseuri rezultate din procesele de productie;• Produse alimentare si resturi de produse alimentare (= deseuri municipale solide);• Ambalaje:– De la ambalarea primara (pentru consumatori)– De la ambalarea secundara (in supermarket, magazin, …)

DEŞEURILE INDUSTRIEI ALIMENTARE(EuroStat 2002)

DEFINITII

3

„Prin ''deşeu'' se înţelege orice obiect sau substanţă [...] pe care proprietarul acesteia îl/o aruncă sau intenţionează să îl/o arunce” [Directiva 75/442/EEC – definitei juridica]

CLASIFICAREA SI PROPRIETATILE DESEURILOR INDUSTRIEI ALIMENTARE

• Deseuri nespecifice:

– Cantitatea si calitatea lor este practic independenta de tipul si calitatea produsului finit;– Ex: containere pt. chimicalele utilizate in curatirea si dezinfectia instalatiilor

• Deseuri specifice:

– Cantitatea generata raportata la nivelul productiei nu poate fi modificata decat prin mijloace tehnice;– Modificarea cantitatii de deseuri specifice duce, de regula, la modificarea calitatii produselor.

-Ex. de deseuri specifice :– boabele de orz epuizate de la fabricarea berii, – subprodusele de abatorizare din producţia de carne, – cojile de cartofi sau de citrice, – pâinea învechită, etc.

• Deşeurile specifice se acumulează în mod inevitabil ca urmare a prelucrării materiilor prime.

4

• Ele sunt produse în diverse etape ale procesului tehnologic, etape in care din materia primă sunt extrase produsele dorite.

• După extragerea acestora, deseori în deşeuri mai rămân componente potenţial utile.

• Deşeurile din industria alimentară = valoare ridicată a raportului: cantităţi de deşeuri specifice / cantităţi de produse finite

• Aceasta înseamnă că:

– generarea deşeurilor specifice este inevitabilă;– cantitatea şi tipul lor (resturi organice ale materiei prime prelucrate) este dificil de modificat cu menţinerea intactă a calităţii produsului finit. • Utilizarea şi depozitarea deşeurilor specifice este dificilă:– instabilitate biologică, – natură potenţial patogenă, – conţinut ridicat de apă, – potenţialului rapid de autooxidare, – nivel ridicat al activităţii enzimatice. • Depozitarea deşeurilor şi managementul subproduselor industriei alimentare pune probleme deosebite atât în domeniul protecţiei mediului, cât şi în acela al dezvoltării durabile.

DEŞEURILE INDUSTRIEI ALIMENTARE

• Metodele tradiţionale de utilizare a deşeurilor (soluţii agricole):

– ca hrană pentru animale (boabele de cereale epuizate, frunzele şi coletele de sfeclă, de ex.)– ca îngrăşământ (nămolul de la filtrare sau de la carbonatare din industria zahărului, de ex.).

• Majoritatea soluţiilor agricole pentru depozitarea deşeurilor reprezintă un echilibru între reglementările legislative şi cele mai bune soluţii ecologice şi economice.

INDICELE DESEURILOR SPECIFICE

5

6

• Metoda traditionala de “a scapa” de deseurile industriei alimentare: UTILIZAREA IN HRANA ANIMALELOR

7

Deseuri utilizate in hrana animalelor si compozitia acestora

Deseuri lichide si gazoase

• Pe lângă deşeurile solide, industria alimentară produce şi

– poluanţi aeropurtaţi (gaze, particule solide sau lichide) – ape reziduale.

• Toţi aceşti poluanţi pot provoca probleme grave de poluare, fiind subiectul unor reglementări legale din ce în ce mai severe în majoritatea ţărilor.

Deseuri lichide si gazoase• Apele reziduale = cel mai întâlnit deşeu al industriei alimentare, întrucât multe operaţii unitare ale tehnologiilor produselor alimentare (spălare, evaporare, filtrare, extracţie, etc.) se desfăşoară în mediu apos sau necesită cantităţi importante de apă. • Apele reziduale provenite din aceste procese conţin uzual cantităţi importante de– solide în suspensie, – compuşi organici dizolvaţi (glucide, proteine, lipide),

punând probleme dificile în ceea ce priveşte deversarea.

8

METODE GENERALE DE REUTILIZARE ŞI/SAU TRATARE A DEŞEURILOR INDUSTRIEI ALIMENTARE

• DEŞEURI SOLIDE:

– valorificarea în agricultură sau zootehnie– incinerarea – fermentarea anaerobă – compostarea

• DEŞEURI LICHIDE:

– aplicarea pe sol a deşeurilor netratate sau tratate parţial, – sedimentarea, decantarea şi precipitarea chimică, – flotaţia cu aer dizolvat, – tratarea în iazuri de stabilizare, – tratarea în lagune aerate / neaerate, – tratarea prin alte procese de fermentaţie anaerobe; – tratarea prin procedeul cu nămol activat; – tratarea prin procese de membrană, – tratarea prin procedee chimice, – tratarea în filtre cu biomembrană, – tratarea în filtre biologice rotative.

ALIMENTELE POT FI DAUNATOARE MEDIULUI INCONJURATOR

9

Multi dintre noi stim ca anumite produse alimentare pun in pericol sanatatea, iar, pentru a nu avea probleme, acestea trebuie consumate cu moderatie. Putini stiu, insa, ca exista si alimente care pun in pericol mediul inconjurator.

Alimente daunatoare planetei noastre.

Orezul, una dintre cele mai raspandite culturi din lume si aliment de baza pentru multe popoare, este o sursa majora de calorii pentru jumatate din populatia lumii. Culturile de orez presupun insa utilizarea anuala a unei treimi din apa dulce a planetei, sustin specialistii. Pentru a nu mai exista astfel de probleme, expertii propun metoda de intensificare a recoltei de orez (SRI) care necesita cu 50% mai putina apa decat in mod obisnuit. Specialistii sugereaza ca tarile mari producatoare de orez ar trebui sa foloseasca metoda SRI pentru o proportie de 25% din suprafetele cultivate cu orez pana in 2025.

Alimentele modificate genetic sunt un pericol nu numai pentru oameni, cat si pentru planeta. Un efect al acestora este reducerea biodiversitatii. Facand o cultura rezistenta la anumiti daunatori, sursele de hrana pentru animale ar putea fi eliminate. In plus, genele straine de la plantele de cultura cu caractere modificate ar putea fi toxice si ar putea pune in pericol viata animalelor. Plantele de cultura pot transfera cu usurinta gene la alte specii inrudite, prin polenizare. Un alt efect al acestor alimente modificate genetic il reprezinta crearea de noi daunatori.

10

Peste 145 de milioane de tone de zahar sunt produse anual in 121 de tari, potrivit organizatiei World Wildlife Fund. Acest lucru are insa si un impact negativ asupra mediului inconjurator, in conditiile in care culturile de zahar pot fi responsabile pentru reducerea biodiversitati prin utilizarea excesiva a apei si pesticidelor. Mii de hectare din Parcul National Everglades, din Florida au fost compromise dupa ce in zona ani intregi a fost cultivata trestie de zahar. Astfel, padurile subtropicale s-au transformat in mlastini, lipsite de viata, din cauza ingrasamantului folosit pentru culturile de trestie de zahar.

11

Carnea se afla pe lista alimentelor daunatoarea mediului inconjurator. Emisiile de gaze de sera din zootehnie contribuie la incalzirea globala. Agricultura cu animale este responsabila pentru 18% din emisiile globale de gaze de sera, mai mult decat emisiile masinilor. In aceste conditii, industria cresterii animalelor este o sursa majora de poluare a atmosferei terestre. Totodata, aceasta industrie produce mari cantitati de metan, un gaz cu efect de sera mult mai puternic decat dioxidul de carbon.

Fast food-ul este unul dintre cei mai mari dusmani ai planetei noastre. Acest tip de mancare presupune alimente ambalate in pungi de plastic. Aceste ambalaje din cauza chimicalelor din care sunt facute sunt extrem de periculoase. Se stie ca restaurantele de tip fast-food sunt sursa principala a deseurilor urbane si deci a poluarii mediului. Este bine de evitat asftel de mancare invelita in tot felul de ambalaje care cresc impactul negativ asupra mediului inconjurator.

12

Si alimentele care contin ulei de palmier sunt un pericol pentru mediul inconjurator. Acest tip de ulei se gaseste in chips-uri, bomboane, margarina, cereale sau conserve. Anual sunt produse aproximativ 40 de milioane tone de ulei de palmier, considerat cel mai ieftin ulei de gatit din lume. Zeci de kilometri patrati de paduri sunt inlocuite zilnic de culturile de ulei de palmier in Indonezia si Malaezia. Daca padurile tropicale dispar, atunci exista riscul sa dispara si majoritatea faunei, inclusiv urangutanii, tigrii sau ursii.

Daca vrei sa reduci impactul negativ asupra mediului, atunci cu siguranta nu este o idee prea buna sa te bazezi pe produsele alimentare procesate. Din nefericire insa, majoritatea acestor produse sunt procesate, ele continand tot felul de chimicale care ne pun viata in pericol, dar care sunt daunatoare si planetei. Procesul de procesare presupune si un consum excesiv de energie, care nu duce decat la incalzire globala. O solutie in acest caz ar fi consumul de produse cat mai proaspete.

13

Alimentele non-organice se afla si ele pe lista principalilor dusmani ai planetei. Se stie deja ca alimentele organice sunt mult mai bune pentru sanatatea noastra dar si pentru mediul

inconjurator. In plus, produsele organice nu presupun folosirea de pesticide. Agricultura ecologica utilizeaza cu 30% mai putina energie si apa decat cea traditionala.

Specialistii trag un semnal de alarma si avertizeaza ca din cauza pescuitul excesiv exista riscul sa nu mai punem pe masa fructe de mare si nici anumite specii de peste. Este cazul somonului de Atlantic si a tonului rosu. In plus, pescuitul excesiv are ca efect reducerea biodiversitatii.

Este bine stiut faptul ca cerealele integrale si painea de grau sunt mult mai hranitoare si mai putin daunatoare mediului decat painea alba. O astfel de paine este fabricata din faina rafinata, care a suferit un amplu proces de alterare. Acest lucru presupune consum de energie si resurse si are un impact negativ mult mai puternic asupra planetei.

14

CUM POTI REDUCE CANTITATEA DE DESEURI ALIMENTARE

Criza financiara a afectat aproape fiecare persoana si cu totii cautam solutii pentru a face economii. Incercam sa facem economii la haine, la produse pentru uz casnic si chiar si la mancare.

Uneori, fara sa ne dam seama, cumparam foarte multa mancare si apoi ajungem sa o aruncam fie ca nu ne mai place, fie ca expira. In aceste conditii, este necesar sa invatam cum sa reducem cantitatea de deseuri alimentare.

Fie ca gatesti acasa, fie ca te pregatesti sa comanzi, gandeste-te foarte bine la cat de foame iti este si pregateste sau comanda doar cat ai nevoie. De exemplu, daca astazi ai pofta de tocanita cu cartofi, este posibil ca maine sa nu mai vrei sa consumi acelasi fel de mancare si sa o lasi in frigider pana cand se strica. Asa ca pregateste portii mai mici, pentru a te asigura ca nu vor ajunge in cosul de gunoi.

Si daca totusi ai gatit prea mult, incearca sa consumi totul inainte de a se strica. Daca ai prieteni cu care imparti absolut orice, intreaba-i daca vor sa vina la masa la tine si astfel o sa poti termina mai repede mancarea.

In cazul in care aceasta varianta nu este posibila, poti redecora mancarea astfel incat sa iti para mult mai apetisanta. Sa luam tot exemplul cu tocanita de cartofi. Daca ajungi acasa si te gandesti ca nu ai chef de acest fel de mancare, fa repede o salata si poate vei accepta masa.

Vreti sa economisiti energie? Nu mai risipiti mancare

O alta varianta buna ar fi sa congelezi mancarea si sa o scoti atunci cand nu ai chef sa gatesti si nici bani ca sa comanzi.

15

Deseu alimentar este si punga in care impachetezi produsele cumparate de la magazin. Asa ca daca viitoare cand mergi la piata sau supermarket incearca sa iei cat mai putine produse ambalate si in acest mod o sa micsorezi cantitatea deseurilor alimentare si faci si economii in cazul in care impachetarea acestora costa.

Stii care este cea mai buna modalitate de a reduce deseurile alimentare? Sa nu mergi la cumparaturi atunci cand iti este foame. Exact. Atunci cand mergi la cumparaturi direct de la munca, de exemplu, iti va fi foame si vei pune in cos tot ceea ce vezi pentru ca in momentul respectiv ai manca orice si risti sa ajungi acasa si dupa ce mananci sa realizezi ca multe produse nu iti mai par atat de apetisante pe cat pareau in supermarket.

16