Desen Tehnic 2014

27
STANDARDE GENERALE DE REPREZENTARE iN nnsnNul TEHNTC f)esenul tehnic este reprezental'ea gralicd pland a unei conceplii tehnice dupd anumite norme gi reguli stabilite. Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta obiecte din spaliul tridimensional pe o tbaie de hdrtie, astfel incat reprezentarea oblinuti sd descrie complet. atAt ca tbrmi c6t qi ca dimensiuni, obiectul irrsugi. Realizarea qi cotarea unui desen tehnic se rcalizeazl, dupd anunrite reguli cuprinse in standardele de stat. Fiecare standard cuprinde: - indicativul format din sigl6 gi numdrul standaldulur; - anul ultimei edifii; - titlul. Exemplu de nr:tare: SR IS0 5457: 199-1 - Fomrateie desenelor tehnice \l --- 5.-r \_ v'-_l sigli ur. au etlilie ritlul strrrclrrclulni ."trtl)(li]l (l \-.\r ilrrliaiuif itnnd.trcl Standardele generale utilizate la intocnirea desenelor tehnice se rel'erd la: [,inii; Scrierea standardizatd; Formatele desenelor tehnice: Indicatorul (cartugul) qi tabelul de componenld; Scdrile numerice utilizate in desenul tehnic; Plierea (impdturirea). l.l Formatele desenelor tehnice Fornratul de desen este spaliul de desenare, alocat pe coala de hArtie qi delimitat de un chenar trasat cu linie continuA groasA. Dimensiunile formatelor normsle de desen, reglementate plin SR- ISO 5457-94, sunt: A0 (841 x ll89); AI (594 x 841); ,A2 (420 x 594); A3 (297 x420): A4 (210 x 297). Modul de trasare a chenarelor pe tbrrnate .r\4 gi ,A3 este reprezentat in fig. L I. 1.2 Indicatorul desenului tehnic Fiecare desen este insotit de un indicatclr utilizat identificarc a desenului qi a obiectului reprezentat. Indicatorul groasd litrrit de chenar, in dreaptajos. Pentru formatul .A4 indicatorul propus pentru studentii Facuttdtii de [nginerie Mecanicd si Mecatronicl are dimensiunile din figura 1.2. Fig. I.I pentnl inscrierea datelor de se deseneazi cu linie continui INDICATOR I\DICATOR

description

desen

Transcript of Desen Tehnic 2014

  • STANDARDE GENERALE DE REPREZENTARE iN nnsnNul TEHNTCf)esenul tehnic este reprezental'ea gralicd pland a unei conceplii tehnice dupd anumite

    norme gi reguli stabilite.Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta obiecte din spaliul tridimensional pe

    o tbaie de hdrtie, astfel incat reprezentarea oblinuti sd descrie complet. atAt ca tbrmi c6t qi cadimensiuni, obiectul irrsugi.

    Realizarea qi cotarea unui desen tehnic se rcalizeazl, dupd anunrite reguli cuprinse instandardele de stat.

    Fiecare standard cuprinde: - indicativul format din sigl6 gi numdrul standaldulur;- anul ultimei edifii; - titlul. Exemplu de nr:tare:

    SR IS0 5457: 199-1 - Fomrateie desenelor tehnice\l

    ---

    5.-r \_ v'-_lsigli ur. au etlilie ritlul strrrclrrclulni."trtl)(li]l (l\-.\r

    ilrrliaiuif itnnd.trclStandardele generale utilizate la intocnirea desenelor tehnice se rel'erd la: [,inii;

    Scrierea standardizatd; Formatele desenelor tehnice: Indicatorul (cartugul) qi tabelul decomponenld; Scdrile numerice utilizate in desenul tehnic; Plierea (impdturirea).

    l.l Formatele desenelor tehniceFornratul de desen este spaliul de desenare, alocat pe coala de hArtie qi delimitat de un

    chenar trasat cu linie continuA groasA. Dimensiunile formatelor normsle de desen,reglementate plin SR- ISO 5457-94, sunt: A0 (841 x ll89); AI (594 x 841); ,A2 (420 x594); A3 (297 x420): A4 (210 x 297).

    Modul de trasare a chenarelor pe tbrrnate .r\4 gi ,A3 este reprezentat in fig. L I.

    1.2 Indicatorul desenului tehnicFiecare desen este insotit de un indicatclr utilizat

    identificarc a desenului qi a obiectului reprezentat. Indicatorulgroasd litrrit de chenar, in dreaptajos.

    Pentru formatul .A4 indicatorul propus pentru studentii Facuttdtii de [nginerieMecanicd si Mecatronicl are dimensiunile din figura 1.2.

    Fig. I.I

    pentnl inscrierea datelor dese deseneazi cu linie continui

    INDICATOR I\DICATOR

  • Liniile utilizate in reprezentirile grafice (STAS 103-84)abelu uri de

    S inrbol Denurnire Aspect grafic Domerriu de utilizarrLinia continudgroasA

    [-iriii de contur si muchii vizibile

    BLinia continudsub{ile

    Mucltiifictive, linii de indica{ie. haquri, liniide fund de filete, secliuni suprapuse, linii deaxA scurte.

    C]l,inia continulsub{ile ondulati

    l,inia de ruptur[ pentru delirnitarea vederilorqi secliunilor

    t)L,inia corrtinudsub{ire in zig -zag

    l-inia de rupturd pentru delimitarea veclerilor'qi sec{iunilor

    Linia intreruptigroasa

    F l-inia irrtleruptdsub{ire

    Lirrii de contur gi muchii reale acopefitg

    l-inia -

    punotsubtire

    t.,inii de axd, traseele planelor de simetrie,traiectori i, suprafete de rostogol ire

    H I-inie -

    punctmixta

    T'raseele planelor de sec{iune

    J [,inie -

    punctgroasa

    Irrdicalea suprafe(elor cu prcscrip[ii spccialc

    Linie -

    doudpuncte subtire

    Conturul pieselor invecinate, poziliiintennediare $i extreme ale pieselor inmiscare. conturul pieselor inainte de finisare

    Iin ii

    1.4 Scrierea in desenului tehnicStandaldul SR ISO 3098/l:1993 stabile$te din-rensiunile gi forma caracterelor, precum

    gi tipurile de ssriere lblosite in desenul tehnic.Dimensiunea nominald a scrierii este iniltimea ft a litelelor mari" mdsumtl ir-r

    nrilimetlii. aleasd din 5irul de dirnensiuni standardizate: 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0mm,

    1.5 Sc{ri utilizate in desenului tehnicScirilc utilizate irr reprezentdrile desenului tehnic sunt reglementate prin ST'AS 2*82

    gi SR EN ISO 5455:1997 9i reprezintd raportul dintre dimensiunile liniare desenate Ei celereale, mdsurate pe obiectul din spatriu.

    Reprezentarea obiectului se poate lace:-

    la scari reald: | : l:-

    prin micaorare: l:2, l:5, l:10, l:20, l:50, l:100;-

    plin mdrire: 2: l, 5: l. l0: l. 50: | .

  • f,I

    Fig. 1.2Penttu restul tbrmatelor irrdicatorul are dimensiunile din figura 1.3.

    1.3 Linii utilizate in desenului tehnicl.-iniile utilizate in desenul industrial, contbrm standardelor in vigoare (ST'AS 103-84).

    sunt prczentate in tabelul I gi exernpliticate in figttra I .4.Grosimea de bazd a tiniilol folosite irrtr-un desen este grosimea liniei de tip A (linie

    continuA groasd). Linia sublire are grosimea cel mult jumdtate din grosimea liniei de bazd.Crosimea de bazi a liniei se alege din qirul de valori exprimate in mm: 2; l'4; l;0,7;

    0,5; 0,35; 0,25; 0,18. ?o,1

    l- _\ "'- -linic

    o?

    ?10"1

    ,lnl[cl]tcrralrtviTrl)i l.

    lrruc,, coitlLlt

    le{litc(rlte l

    ll|rlclurlt,:ltlit'.rcol)a111r

    il

    i

    .. ilLchic llalir.rl

    i l[Pnln

    IR

    o

    a

    4'.: \ ..

    . i...b,tirr(l dc lilcl .,

    Itfi

    U, P. B.

    F,l , tl .lvl . f. dese n(Oe n u mireo obiectului desenot)

    (DENLIMIRE DESEN)U.P-8,Facultatea de Inginerielvlecanica si lMecanonica

    Grupa:

    Fig. 1.3

    hi::illn

    ' i.er)etui(\rr.ir rilirx!uhi dc ftritwolLr.: Fig. /.y'

  • Gi-

    Modur de dirpun,.*DlTX"Xfi*111"#ftti"r'?*nririi pieseror in proiecrieortogonal[, este reglementat prin STAS 614-76.

    Pozilionarea obiectului in triedrul ortogonal de proiecfie se va alege astfel inc6tdiversele fefe ale lui s[ fie paralele cu planele de proiec{ie, astfel lnc6t fefele corpului s6 seproiecteze in mlrime reald pe planele de proiecfie.

    Piesa se poate reprezenta in gase proiecfii ortogonale, dupfl direcfiile de proiectareindicate in figura 1.1.

    Se consider[ piesa situati imaginar in interiorul unui cub denumit cub de proiec]ie, iarproiecfiile se oblin pe fe{ele interioare ale cubului.

    Cubul se desfXgoarl astfel incst toate felele sale s5 fie situate in acelagi plan, suprapusepeste planul vertical considerat imobil. Degi liniile de ordine nu se traseazil, co1*rpondrnlu Aeproiecfii se pistreazi cu stricte{e.

    lzfB

    Fig.

    E

    \sh\ B F E

    \ E FI'--r'-3

    6

    1C

    --=---r JH/'/z IH'

    1.1

    E

    HH

    l'

    F' g

    H

    C G

    Fig. L2

  • /''-'..,I ry,r\j/"

    Determinarea completd ca formd qi dimensiuni a unui obiect se rcalizeaz1, p.nnreprezentarea ortogonald pe mai multe plane de proieclie.

    Uneori nu sunt suficiente doud sau trei proieclii, fiina necesare 4, s,6 sau chiar maimulte proieclii, in unele situalii fiind nevoie de reprezent6ri combinate (vederi gi secliuni)pe aceeagi proieclie.

    Modul de disptrnere a proiecfiilor ortogonale ale unei piese (vederi qi secliuni) pedesenele tehnice poartd numele de dispunerea proiec{iilor gi

    "rt* ,*jl**entatd prin STAS614-76 qi SR ISO 128:1992.Se considerd piesa situat[ irnaginar ?n interiorul unui cub denumit cub de proiec{ie,iar proiec{iile se oblin pe felele interioare ale cubului.Cubul se desfhgoarl astfel tnc6t toate felele sale sd fie situate in acelagi plan,ilprapuse peste planul vertical considerat imobil. Ca urmare, cele qase proieclii vbr fidispuse una ldngd cealalt[.

    Cele gase proieclii se ob{in dupi direc{iile 1, 2,3,4,5, 6 gi poarti urmdtoarele denumiri:I * proieclie vertical[ (vedere din fa16 - se obline pe planul vertical din spate, numit5pr aie c lie pr inc ipal d);

    2 * proiec{ie orizontald (vedere de sus - se obline pe planul orizontal inferior gi seamplaseaz4 sub proieclia principald);

    3 * proieclie laterald (vedere din stdnga - se obline pe planul lateral din dreapta qi seamplaseazd in dreapta proiecfiei principale);

    4 * proieclie pe planul lateral stAnga (vedere din dreapta - se obline pe planul lateraldin st0nga gi se amplaseazd in stAnga proiec{iei principale);

    5 -

    proiec{ie pe planul orizontal superior (vedere de jos - se obtine pe planulorizontal superior gi se ampla seazl" deasupra pro iecli ei principale)

    6 -

    proiectie pe planul vertical anterior (vedere din spate - se obline pe planulvertical din fafi qi se amplaseaz[ in dreapta sau sttnga proiecfiei principale dupa pioieclia :,respectiv 4).

    In proiec{iile ortogonale liniile de contur gi muchiile reale vizibile au fostreprezentate cu linie continui groas[, iar liniile de contur qi muchiile reale acoperite cu linieintrerupti.

    Pozilia relativd a proiecliilor prezentatl mai sus corespunde sistemului de proiec{iieuropean care folosette ca simbol grafic de identificare simbotut Oin figura a.

    Simbolul grafic de identificare utilizat se reprezinti intr-o rubrica a indicatorului.Dupi modul de amplasare al proiecliilor fa{d de proiec{ia principald, se cunosc doud

    metode gi anume:- metoda E, europeand;- metoda A, americand (figxab).Se constatd cd trecerea de la metoda europeand la metoda americani se realizeazdschimbdnd locul vederii din stAnga cu cea din dreapta gi respectiv, al vederii de sus cu ceade jos.

    Proieclia principalI (vederea din fa{A) se alege astfel inc0t pe aceasti proiec{ie si fiereprezentate cele mai multe detalii de formd gi s[ se poat6 inscrie cdt mai multe dimensiuni.Aceastd proiecfie este, de reguld, o sec{iune.

    Piesele turnate, forjate, matrilate se reprezinti in pozi{ie de funcfionare.Piesele care pot functiona in orice pozi{ie (puruburi, axe, arbori etc.) se reprezinti, de

    obicei, in pozilia de prelucrare.

    iffitv4uj- b

  • Etapele alcituirii desenului la scariDesenul la scard este desenul executat cu instrumente de trasare" conform SR

    tin6nd cont de o anumitd scarb de reprezentare.Existi o anumitl succesiune in realizarea desenului unei piese, cu etape qi faze, dup6 cum

    urmeazE:A) Studiu preliminar al piesei, care are fazele corespunzdtoare:

    1. Identificarea piesei * precizarea denumirii, a rolului funclional, pozi{iei de func{ionare ?n ansambluldin care face parte qi a leg6turilor cu piesele invecinate;2. Studiul formelor - se identific6 corpurile geometrice simple (prism6, cilindru, con, sftrd etc.) cecompun forma principald a piesei;3. Studiul tehnologic

    - stabilirea procedeului de oblinere a piesei, a materialului din care este

    confec{ionatd precum gi prelucrdrile la care a fost supusd;4. Stabilirea poziliei de reprezentare tine seama de urmdtoarele: in proiecfia principal[ sd apard c6t maimulte detalii de formd ;i dimensionale; sd se elimine pe cdt posibil deformarea prin proiecfie a unorelemente geometrice; pozi\ia de reprezentare s[ corespundd pe c6t posibil pozi\iei de func{ionare sau deprelucrare;5. Stabilirea numdrului de proieclii necesar se face avdnd in vedere ca piesa s[ fie redat6 complet gi clar,cu toate detaliile de formd qi dimensiuni" Se stabilegte num6rul minim de proiecfii necesar, vederi, secliunisau proieclii combinate.

    B) Execu{ia graficf, a piesei se desfbqoarfl in urmitoarea ordine:1. - Se alege

    _formatul de 6esen, plecdnd de la numdrul de proiec{ii stabilit qi de la dimensiunile stabilitepentru reprezentare;- S" truria"d cu linie continua sublire, dreptunghiurile minime de tncadrdre a proiecliilor, umdrind carlistanfele dintre dreptunghiuri 9i chenarul formatului sd permit[ inscrierea cotelor rdmf;ndnd spa{iiaproximativ egale (fig. I );

    Unde: 20 Sx : (a_30-L,l)/3 S 80;l05y:(b-20-h-l)nSsA

    Fig. 1- Se traseazd axele de simetrie ale piesei gi axele formelor geometrice componente cu linie punct sublire,in toate dreptunghiurile de incadrare a proiecliilor, depdqind conturul acestora cu 2-3 mm (fig.3),2. Trasat ea conturului exterior pe toate proiecliile, cu linie continud (fig.a).3, Trasareu conturului interior pentru proiec{iile cuprinzdnd secfiuni, marcAndu-se qi traseele desec{ionare (fig.5).4. Verificarea reprezentdrii tuturor elementelor dup6 care se tngroasd conturul qi se gterg dreptunghiurilede incadrare;5. Trasarea filetelor, a muchiiktr.fictive, acoperite gi haEurarea suprafelelor secfionate;6. Cotarea piesei,utilizdnd simboluri unde este cazul (fig.6);7. Notarea stdrii suprafelelor (rugozitate, tratamente termice) qi inscrierea toleranlelor la dimensiuni gi atoleran{elor geometrice;8, Completarea indicatorului qiinscrierea altor elemente necesare pe desen cum ar fi informaliile tehnice;9, Verificarea desenulai, in succesiunea etapelor ardtate mai sus gi corectarea eventualelor gregeli.

    Pentru exemplificare se prezint[ etapele intocmirii desenului la scard al piesei reprezentatiizometric in figura 2.

    ISO 5455:1997,

  • Ii-T

    !

    I

    III

    I

    -+ *.-,- -f.-.-,*.-+-Ii

    1tr]YI "{ T.rF1+|| \+//rY1-T-IY

    A.i-, IYt-

    r{l- ri-'tsa-( -{- |\-

    Fig. 5Piesa din figura 7 este reprszentati in trei

    Fig.6proieclii ortogonale (V,H,L) in figura 8.

    Tem6: Sd se reprezinte piesa din figura 9 in trei proiecfii ortogonale (V,H,L) 9i sd se coteze'Sd se coteze proiecfiile din figura 8.

  • le1 :I liREPRAZENTAREA VEDERITOR

    Vederea este reprezentarea in proieclie ortogonalfi, pe un plan, a piesei(STAS 105-87).

    nesectlOnate

    Vederea contine conturul aparent al obiectului reprezentat, precum qi muchiile pi liniile deinterseclie vizibile dup6 direc{ia de proiectare.

    Linia de contur aparent delimiteazfi prniec{ia piesei pe formatul de lucru, sereprezint$ cu linie continu[ groas[, muchiile reale vizibile apar la interseclia formelargeometrice obtinute prin prelucrare, gi se reprezintd cu linie continud groas[, iar muchiilefictive apar la interseclia corpurilor geometrice ce sunt racordate gi se reprezintd cu liniecontinud sublire ce nu atinge linia de contur aparent

    Muchiile acoperite - se traseazfi cu linie intreruptd, doar dacb ele sunt necesarepentru o mai bun6 claritate a reprezentdrii.

    Clasifica rea vederilorDupX direcfia de proiectare:

    o vedere obignuiti, dacd este reprezentat6 dupd una din cele $ase direc{ii deprolectare detinite prin STAS 617-76 gi dispusE pe desen in pozilia sa nonnal6;

    o vedere rotitI, sau inclinafi dacd este oblinut6 dup6 alte direclii de pri:iectare decdtcele indicate tn standard. Se reprezint6 pe un plan ajut5tor de proiectie, paralel cusnprafala respectivd sau rotit (fig. 1).Dupi proporfia de reprezentare a piesei:

    o vedere completf,, dacd piesa este reprezentati in intregime ?n vedere;o vedere parfialfi, daci in proieclia respectiv6 numai o parte din pies6 este

    reprezentatd tn vedere; ea este limitatd printr-o linie continud sublire ondulatd;o vedere local6, daci in proieclia respectiv5 numai un element simetric al obiectului

    este reprezentat ?n vedere, rabitut, frrfl linii de rupturd (nS. 2].Reguli de reprezantsrs a vederilorFe{ele paralelipipedelor, trunchiurilor de piramidd pi porfiunile de cilindru tegite

    plan se reprezintd prin trasarea cu linie continufi sublire a diagonalelor acestor suprafeqs(fie"3),

    A

    )SA Aolf ^\il $ HL:J3b

    Fig. I Fig.2

    [email protected] Fig.4

    in cazul pieselor foarte lungi gi de secliune constant6, pentru reducerea spaliuluiocupat pe desen, se admite sd se reprezinte numai p6(ile esen{iale ale unei astfel de piesecare sunt suficiente pentru a o defini; aceste p6r{i sunt apropiate pi limitate prin liniecontinul sublire ondulatd (fie. 4).

    Daci scara de reprezentare a unei piese nu permite vizualizarea unor detalii deprelucrare pe o anumit6 po4iune, atunci, zona respectiv[ se va delimita cu un cerc saudreptunghi, qi va fi reprezentat5 undeva in cimpul desenului la o scar6 convenabit{. incercul care delim\teazLzona ce se doregte a fi reprezentat6 in detaliu se va inscrie o liter6.

  • Detaliul se va delimita cu o linte de ruptur[, iar ldngd reprezentarcalao scard m6rit5s va inscrie litera ce desemneazl.detaliul gi scara de reprezentare (fig. 5).

    Fig. 5 Fig.6Suprafe{ele striate sau ornamentate se marche azd printrasarea reliefului respectiv cu

    linie continu6 sublire numai pe o mic6 suprafald a piesei (fig. 6).REPRAZENTAREA SECTIUNILOR

    Secfiunea este reprezentarea, in proiecfie ortogonald, pe un plan a unei piese, dupdintersectarea acesteia cu o suprafa{d fictivb gi indepdrtarea imaginaie a pd4ii piesei situatdintre observator gi suprafala de seclionare (fig. 7).

    Fig. 7Conturul exterior gi conturul interior se deseneazd cu linie continui groasd. Spaliul

    cuprins intre conturul exterior gi cel interiar rprezintd grosimea materialului care sehaqureaz6.

    Piesele metalice seclionate se haqureazd cu linii continue subliri, echidistante,?nclinate la 450 spre st6nga sau spre dreaptu t4|de una din liniile de contur sau de axd, saufa15 de chenarul desenului; dac[ inclinarea hagurilor ar coincide cu cea a liniei de contursau a liniei de ax6, hagurile se executI inclinate la 300 f4d de acestea;daci pe acelagi desen se reprezintd mai multe secliuni ale aceleiaqi piese, ele se hagureazdla fel.

    Traseul de sec{ionare este urma suprafelei de sec{ionare pe planui de proiec{ie.Acesta se traseazi cu linie punct mixtd, avdnd la capete gi in locurile de schimbare adirecliei segmente de dreapti trasate cu linie continud groasS; se noteazd cu literemajuscule.

    Clasifi ca rea secfiunilorDupi modul de reprezentare:o secfiune propriu-zis6, dacd se reprezint[ numai figura rezultatd prin intersectarea

    piesei cu suprafala de seciionare (fig. 8);o secfiune cu vedere, dacfi se reprezint6 pi partea piesei situatd in spatele planului de

    secfiune.La rAndul lor secliunile propriu-zise se clasificd in: intercalatd, suprapusd,"

    deplasatfr qi obignuitd. Secliunile propriu-zise intercalste se reprezinti cu linie continudsublire. Haqurile secliunii propriu-zise deplasute au inclinarea diferitd de cea la 450 numaidacd este pdtrat sau dreptunghi.

  • t;"\fSC

    A_A

    ffi:WA-&W,W r"Flsectiune Aobisnuita

    Wsectiunedeplasata

    W

    IAI

    Fig. l0

    3 " K f; :",,l"iill ;ilffi #ffi ffi lTJil#, zentatin inrre gi me in s e cri une ;o secfiune par{iali, cdnd numai o parte a piesei este reprezentatd in secfiune, fiind

    separatd de restul piesei printr-o linie de rupturd.

    e-lA +--f t+-)-)- =D-/h- \Y/ /brv.-1-\y

    Fig. 1l

    Dup[ pozilia planului de secliune fa!6 de planul orizontal de proiecfie, secliunileclasifici in :

    o secliune verticald - dacl planul de secliune este un plan de front (fig.g);o secliune orizontuld - dacd planul de secliune este un plan de nivel;o secliune particalard - dacd planul de secliune are o pozilie oarecare fa15 de planul

    orizontal de proiecfie.

    FA

    rutHl-a

    secuuneinteroBlata

    I sectiune suprapusa

    IAFig.8 Fig.9

    Dupi pozifia suprafefei de secfionare fafi de axa principali a obiectului:o secliune longitudinald, dacd, suprafala de seclionare con{ine sau este paralei[ cu axa

    obiectului;o sec{iune transversald, dac5 suprafa}a de seclionare este perpendicular5 pe axa

    obiectului.Dupi forma suprafefei de secfionare:o secfiune plan6, dacd suprafala de sectionare este un plan (fig. 7, 9);o secfiune frffnti, dac6 suprafa\a de seclionare este formatE din dou6 sau mai multe

    plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 900 (fig. 10); planul inclinat serabate p6n[ cdnd devine paralel cu planul de proiec{ie, astfel inc6t sec}iunea sd nuapard deformatd;

    o sec{iune in trepte, dach suprafala de seclionare este formatd din doud sau mai multeplane paralele (fig. 11); se recomandS ca hagurile corespunzdtoare treptelorinvecinate sE fie decalate cu % pas;

    o secfiune cilindrici, dacl suprafala de sec{ionare este cilindricS, iar secliunea estedesfbguratd pe unul din planele de proiec{ie (fig. l2); l6ng5 denumirea secliunii seplaseazd pi simbolul de desfrguraretilffihli.

    Bscara 2 : I

    A-A A,A A-A rl

  • {KCaz particular: reprezentarea jumitate vedere - jumitate secfiune: vederea se

    reprezint6 deasupra axei dac[ axa piesei este orizontald gi in stdnga axei dacd axa pieseieste verticald.

    tn secfiune longitudinalfin piesele de tip: qurub, nito arbore, pan6, ptift, osie,biel6, mAner, tiji, spife ale rofilor de manevrio dantura rofilor dinfate, elementele derostogolire de la lagireo neryurile de rigidizare se reprezintd in vedere (nehagurate)ochiar daci planul de secfiune le confine axa longitudinali.Configura{ia interioari a pieselor de mai sus poate fi pusi in evidenfi printr-osecfiune parfiali.

    REPREZENTAREA RUPTURILORRuptura este reprezentarea ortogonalS, pe un plan, a unei piese din care se

    indep6rteazd o anumiti parte, separ6nd-o de restul piesei printr-o suprafalS neregulat6,numit5 suprafald de rupturd, perpendiculard pe planul de proiecfie sau paralel6 cu acesta(fig.2,3, 5, 8).

    Urma suprafelei de ruptur[ pe planul de proiectie se numegte linie de ruptur[. Liniade rupturd nu trebuie sd coincidd cu muchiile, ea pomind de pe linie de contur gi setermini tot pe linia de contur.

    HA$URI UTILIZATN IX DESENUL TEHNIC INDUSTRIALRegulile de haqurare a secliunilor sunt stabilite prin STAS 104 * 80.Hagurarea are ca scop punerea in eviden!6 la reprezentarea secfiunilor, a

    materialului din care este fabricat obiectul reprezentat.Hagurile pentru piesele metalice se deseneazd cu linii continue subliri, paralele gi

    echidistante, ?nclinate dreapta sau st6nga 45o fal6 de conturul pieselor sau fa16 de una dinaxe.

    Sensul gi inclinarea hagurilor vor fi aceleagi pe toate proiec{iile unui desen, dacdacestea sunt secfiuni. Funclie de mdrimea desenului sau a suprafelei de haqurat distan{adintre haquri poate varia intre 0,5 * 6 mm.

    Hagurarea a doud sau mai multe piese asamblate, aflate in contact se realizeazdprinorientarea haqurilor gi prin distanla diferit6 dintre liniile de hagurX (fig. 13).

    Dac6 inclinarea hagurilor coincide cu inclinarea liniilor de contur, sau a liniei deax6, atunci inclinarea hagurilor poate fi 300 sau 600 dreapta sau st6nga (fig. 1a).

    LJILFig. 13 Fig. 14 Fig. 15

    Secliunile obiectelor cu grosime foarte micd (sub 2 mm),innegrire (fig. 15, a). Contactul dintre dou6 secfiuni aldturate sespa{iu liber de 1...2 mm (fig. 15, b).

    Hagurile se intrerup in dreptul cifrelor de cotd (fie. 16).

    se vor hagura prinevidenliazi printr-un

    Fig. 14Fig. l3 Fig. 16

  • @i,,

    Fig. 1.6 Fig. 1.8

    l.3"lRegxli de repreaenttre a vededlarFefele paralelipipedelor, trunchiurilor de piramidd qi porliunile de cilindru leqite plan

    se reprezinti prin trasarea cu linie continud sub{ire a diagonalelor acestor suprafefe (fi9' 1.8).ln cazul pieselor foarte lungi gi de secfiune constantE, penku reducerea spaliului

    ocupat pe desen, se admite si se reprezinte numai par{ile esenfiale ale unei astfel de piesecare sunt suficiente pentru a o defini; aceste plrli sunt apropiate gi limitate prin linie continulsub{ire ondulatf, (ftg. 1.9).

    Conturul pieselor invscinate se fraseazb cu linie doul puncte sublire. Tot cu linie dou[puncte subfire se vor trasa pozitiile intermediare qi extreme ale pieselor in migcare.

    Fig. 1.7

    rs

    ++'Fig. 1.9 Fig. I.I0

    Dac6 scara de reprezentare a unei piese nu permite vizualizarea unor detatii deprelucrare pe o anumitd porliune, atunci, zona respectivfi se va delimita cu un cerc sauireptunghijgi va fi reprezintatfl undeva in cdmpul disenului la o scar[ convenabil[. in cerculcari delimiteazl zona ce se doregte a fi reprezentat[ ln detaliu se va inscrie o liter5. Detaliulse va delimita cu o linie de ruptur6, iar l6ng[ reprezentarea la o scar[ miritl se va inscrielitera ce desemneazd detaliul gi scara de reprezentare (fig. 1.10).

    Suprafelele striate sau ornamentate se marcheazd prin trasarea reliefului respectiv culinie continu[ subfire numai pe o mici suprafafd a piesei (fig. 1.11).

    Obiectele simetrice se pot reprezenta pe jumltate sau pe sfert, axa de simEtrie fiindnotati cu douE linii paralele subliri, dispuse perpendicular pe linia de &rA (fig. 1.12 a)' Seadmite ca axele de simetrie s5 nu fie notate prin linii paralele, dar in aceastS situa{ie liniile decontur gi muchiile vor dep69i cu 2...3 mm linia de ax[ (fig. 1.12 b).

    6tb

    Fig. I.1I

    Fig, 1.12

  • 'Cotarea desenelor tehnice (SR ISO l2g:1994)Cotarea reprezintd operalia de inscriere pe un desen a dimelsiunilor necesare pentruexecr.rlia gi controlul obie*tului reprezentat.Bleurentele grafice ale cotirii:Linia de coti este linia deasupra cdreia se inscrie valoarea numericd a cotei fiindprevdzuth la extremitEli cu s6geli sau combina{ii de sflge1i gi bare oblice. Se traseazd culinie continud sublire.Linia de cotS a dimensiunilor liniare se traseazd dreapt6, paralel6 cu liniile de contur aleproiecliei piesei, la distan{a de minim 7 mm,distan}6 care se n:enline qi intre cotele succesiye.lrlu pot fi folosite ca linii de cotr liniile de ax[ qi liniile de contui (fie.1).Liniile ajutfltoare de coti incJic5 punctele sau planele intre

    "ui"1* prescrie o cotf. Setraseazd cu linie continuE sublire 6i sunt perpendiculare pe linia de cotd p* .ur* o deplqeqiecu 2-3 mm. in situalii ';xceplionale se pot trasa inclinat la 60o fal5 de linia de conrur(fig.2). Ca linii ajutitoare de cotd pot fi folosite 9i liniile de contur sau dq: axa.

    Liniile cle cotfi ,- #f du"ge in cazularcelor de cerc ,u ru#*re (fig.3). Fig' 3Extremit5{ile liniei de cotd sunt dupd caz: dou[ sigeli, dou6 puncte innegrite sau o sdgeat6qi un punct innegrit. sdge{ile trebuie si aib6 grafica oin figut* +.

    SrS$af,

    I

    Batt oblica

    IPunct de odEina

    Fig.4 Fig. 5 Fig. 6Linia de cot6 se terminfl doar la r.lnul din capete cu sdgeati in urmdtoarele situalii:

    o la cotarea unei raze -

    fig.3;o la cotarea dimensiunilor interioare ale pieselor reprezentate jtrmdtate vedere

    -jumitate secfiune * fig. 5;o la cotarea alternativi a unor elemente ce presupun linii lungi de cot6, greu de

    urmdrit -

    fig.6.Liniile de cot5 nu trebuie s[ se intersecteze intre ele gi nici cu liniile ajutatoare de cotd. l)i1aceastd cauz6, ele se inscriu ?n ordine crescitoare a cotelor de la piesh spre exterior.Linia de indicafie indicd pe un desen elementul la care se referS, gi anume: o prescriplie, onotare conven{ionald sau o cotd care din lipsE de spatiu nu poate fi plasatd deasupra liniei

    De$cnis,

    0eschrsd 90'

    Inchis&

    InchEAtrnnsgfie

    Fig.3

  • (4t'punctde coti. Se traseaz5 cu linie continud sublire qi se sprijin6 pe o suprafa{d printr-un

    ingroqat, pe.o linie de contur printr-o sdgeatf sau pe o linie de cotf (fig.7).de indi

    5Fig. 7

    Cota reprezintd vaioarea numericd a dimensiunii elementului cotat, exprimati tnmilimetrii, se ?nscrie deasupra liniei de cotd la 1-Z mm de aceasta. Ele pot fi insolite dediverse simboluri gi se ?nscriu cu cifre arabe avdnd dim*nsiunea nominald dil minirn3,Smm.Inscrierea pe desene a cotelor se face astfel ca sd poat[ fi citite de jos sau din dreapradesenuiui, in raport cu baza fonnatului. Conform acestor reguli cotele inclinate se vordispune ciupd regula din figura 8.La piesele de revolulie cotele se inscriu alternativ, de o parte gi cle alta a axei; cdnd o cotbtrebuie inscris[ pe o suprafal[ haguratl, in zona respectivd se intre;'up hrigurile crefii"rd. unspaliu liber de form6 circular* sau dreptunghiularS.La piesele cu prelucrdri interioare gi exterioare cotele referitriare la interior se grupeazd deo parte a prolecfiei, iar cele referitoare la dimensiunile exteri*are de cealaltX parte aproiecliei (ng.9).

    Simboluri ce inso{esc cotele:S sau {i inscris inaintea unei cote

    Fig. l0

    indicd prezen{a unei suprafele cilindrice gi reprezintddiametrul acesteia;R ?nscris inaintea unei cote indici a razd de curbure (fig.3);tl indicd prezen{a unei suprafeie pdtrate qi reprezintd latura pdtratului (fig.1 1);n inscris deasupra unei cote reprezintd lungimea unui arc de cerc (fig.l2);SR sau SO indic6 raza sau diametrul unei sfere (fig.13);: trasat deasupra unei linii de cot[, frrH inscrierea valorii numerice, indici egalitatea adoud cote alXturate (fig.10, l4).M, Pt, Tr, So G, Rd, W - Filete (metrice, p6trate, trapezoidale, din{i de fierdstrbu, gaz *pentru {evi, rotunde, whitworth).

    Fig. 8

    Fig.9

  • (tNI tlLI

    Fig, I I Fig. 12 Fig. 13 Fig. 14Conicitatea este raportul dintre diferenfa diametrelor a dor"rd secliuni normale la axaconului gi distanta dintre el,:.Conicitatea se indicd prin folosirea unui simbol grafic ce reprezint[ un triunghi orientat cuv6rful spre vf;rful conicitalii, care sc ageazd pe o linie de indicalie avAnd v6rful s[gefii pegeneratoarea conului qi est* urmat de valoarea conicitdlii (fig.15). 1:K={D-d}/1.inclinarea este rapoftul dilcren{ei dintre H gi h, gi distanfa L dintre ele (fig.16). r:i'1H-tr1/r-

    li-r;Fig. 15 Fig. i6

    identice vor fi cotate o sinsurd dat6. indicAndu-seElementele geo;netr"ice repetitive,numlrul lor (fig.10).Inscr';,rrea cotek:r elementelor geometrice ale unei piese reprezentate in mai multe proiecliise va tbce o singur6 dat[, pe proiectia in care elementul respectiv este cAt mai binereprezentat.Pe un desen se inscriu toate cotele gi informaliile necesar'e pentru definirea clar6 picompletii a formelor obiectului reprezentat.Numdrul de cote inscrise trebuie sd fie minim, dar suficient pentru executarea giverifi carea obiectului.Pe un desen, o cotd se inscrie o singurd dat6.Cotele refbritoare la acelagi element se dispufl, p c6t posibil, numai pe una din proiectriileobiectului reprezentat gi anume pe vederea sau secliunea ?n care fcrma obisctului estereprezentati in modul cel mai clar.Tegiturile sunt forme conice cu bazele f,rarte mari in raport cu indl{imea lor. Teqiturile de45ose coteazE sub fonna unui produs (inillimea teqitr"rrii x 45") pe o liriie de inriicalie sanpe o linie de cotd. La teqiturile diferite de 45o se coteaz6 separat indllimea tegiturii giseparat valoarea unghiului (fig. 1 7).

    \--lt'J4r\-n \-+,-,W m-fl/ ll -Li w*wPiesele reprezentate cu rupturd vor firezulti in urma reprezent5rii.

    Fig. l7cotate cu adevdrata lor dimensiune nu cu cea care

  • {nPrincipii qi metoclc cle cotare \inainte de.a incepe cotarea unui desen trebuie sd se stabileascd suprafe{ele de referi'{*,numite baze de cotare la care se raporteaz6 cotele. Ca baze de cotare se pot alege:suprafele prelucrate, plane, perpendiculare pe planul de proieclie, accesibile peptrumdsurare; suprafelele care limiteazd piesa; planele de simetrie ale piesei, ,*pr*r*ni*te ?ndesen prin linii de axe; hazele tehnologice ale pieselor prelucrate (suprafele de prindere, dea$ezare etc.).

    Clasificarea cotelorPupa criterir-rl geometrico-constructiv cotele se clasificd in: cote de pozifie, care se refer6la pozitria fi rrmelor geometrice ale piesei fala de bazele de cotare ru, poritria reciprocir afurmelor geometrice componente; cote de forrnd (diametre, lungirni, lfifimi, in6i1imi, efc.);cote de gabarit, care se referd la dimensiunile maxime ale pieseior (fig.18).Dupd rolul pe care il au in definirea pieselor cotele se clasificd'in: cr:te func{ionale,irnportante pentru funcficnarea pieselor; cote nefunc1'ionille, neesenliale per-:trufunctionarea piesei, dar cu rol in determinarea formei ge*metrice ;i constructive a piesei;cote au:'iilial"e, cu rol informativ care decurg din alte vaiori indicate pe desen gi carr seindich intre paranteze (fig.19).

    Fig. l8 Fig. 19Metode clc cotareCotarea in serie (lanf): constd in aqezarea cotelor cap la cap, inlinpite, indift ;nt debazele de cotare luate ca referin{e (fig.20). Aceast6 metodi se aplicl in special la cotareapieselor tumate sau forjate sau la cotarea desenelor de construc{ii industiiale, prezent6ndciezavantaj ul insum6ri i abateri ior in cazul dimensiunilor tolerate.

    2t45'

    Fig. 20 Fig. 2l

  • 0\;;Cotarea fafi de un element comun (cotare tehnologici): consti in folosirea aceleiffbaze de cotare pentru toate din,ensiunile constitutive ale piesei, lindnd seaffla cleconsiderentb de ordin tehnologic (fig.21). Pentru piese complexe se pot falosi dou6 sau treibaze de cotare. Aceastd metcdh este recomandatd in cazr-rl cot[rii pieselor oblinute prinprelucr5ri mecanice, deoarece nu sunt necesare calcule pentru stabilirea cotelor aferenteprelucrdrii.Cotarea comtrinati: este cea rnai utilizati metodd de cotare (fig.22). Constd incombinarea, dupi necesitSli, a celorlalte metode de cotale.

    c0

    \os

    rl'l

    3x 45'

    Fig. 23

    Cotarea suprapusd constd in dispunerea cotelor pe o singur[ iinie de cotX cu orientareacorespurlz[toare a sdgelitor fa{i de punctul de origine notat cu cifra 0 (fig.2"i). Cotele selnscriu in dreptul srigelilor, pe directia liniilor ajutEtoare sau pe oea a liniei de cotd.Cotar* in coordonate se poate utiliza la cotarea unor elemente identice avAnd coLer"liferite (de exempiu g5urile piesei ;lin figura 24 S pozilionate fa1[ de cioui axe dr: re fer-infei,cotele afererrte fiind ?nscrise intr-un tabel aldturat.

    F'ig. 24 Fig. 25Cotare tabelari se poate utiliza pentru piese sau ansambluri cu formd asemdndtoare, darexecutate in mai multe variante dimensionale; cotele variabile se inscriu pe desen prinsimboluri literale, iar valorile numerice ale acestora se inscriu intr-un tabel, pe acelagidesen (fig. 25).Exemplu de cotare

    rtnOm

    Fig.22

    qd#

    x A

    I tq'E

    6

    58 ?8

    J 30 52 aa(t 80 1816 92 11

    67

    6

    Vorionto L

    .A 2A

    il 032 62rll 035 90

  • Reprezentarea gi cotarea flanpelor Ei filetelorFlanqele.punt piesr sau por{iuni de piese sub forma unor pl6ci, necesare asamblhrii

    conductelor, levilor sau altor instalalii prin care de regul5 trec fluide. Flanpele suntprevdzute cu un alezaj de trecere a fluidului gi cu g6uri de prindere cu elemente deasamblare filetate.

    DupE forma lor flanqele se clasific[ in flange: cilindrice, pdtrate, triunghiulare,romboidale, ovale gi oarecare.

    Reguli generale de reprezentare pi cotare a flanpel*rPentru o corect6 reprezentare gi cotare, flangele se reprezintf; de obicei in dou6

    proieclii * secliune longitudinald gi vedere laterald.ln general, centrele ghurilor de prindere se afl6 situate pe un cerc purt[tor (D),

    concentr:ic cu diarnetrul {d) al cilindrului de trecere a fluidului. Cercul purt[tor al centreiorgdurilor se traseazl cu linie-punct sublire.

    Distanfa de la cercul purt[tor al centrelor gdurilor pAnE la marginea flangei esteegal6 cu diametrul g[urii de prindere (0). Aceast6 distanfd este denumitfl gi razS deracordaie a coltrului flangei pentru toate flanrele cu exc*ptia celei circulare. Centrele deracordare a colprrilor se afl[ in centrele g[urilor de prindere.

    Pentru flanqele romboiclale, ovale qi dreptunghiulare, giurile de prindere sunt situatepe ssgrnentc dE dreaptd, paralele cu axa longitudinal6 a flanqei.Planul de secliune utilizat in reprezentarea flarrqei poate sau nu s[ treacd prin g5urile c]eprinder*;.

    Dacd planul de secfiune nu trece prin g6urile de prindere este necesar ca una dilitreacestea s6 fie rabdtutd in planul de secfiune gi reprezentatd cu linie-punct subtire pestehagur5. Rabatei'*a este o operaliune fictivd, ce se realizeazd numai pe desen, pentru a punflin evidenld tipul gdurii de prindere.

    in cazul flanpelor pEtrate gi triunghiulare atunci csnd planul de sec{iune nu trece pringEurile de prindere, se ral'at pr planul de sec{iune at6t gaura c$t qi un coll al flanpei, qi sereprezint6 cu linie punct sublire.

    Reprezentarea gi cotarea flanqelor cilindrice (circulare)in fig. 1 este prezentat6 pe etape reprezentarea flangei cilindrice cazvl in care planul

    de sec{iune trece prin gduri. Se urmeaz6 r:rm6torii pagi:o trasarea cu linie punct sublirc a cercului purtitor al centrelor g6urilor de prindere;o reprezentarea giurilor de prindere;o trasarea cercului exterior al flangei.

    in fig.2 este reprezentat6 a flang5 cilindric6 cu planul de sec{iune care trece pringduri, iar in fig.3 este reprezentatd o flangi cilindricd cu planul de sectiune care nu treceprin gburi.

    I.rA

    .,-(F--./r\.ll\

    tl\-e---i---+

    I-;-

    -l\/\./lr

    ./l\ll\i;l

    ,r----+.----r-

    :1./I

    \l\r/

    \i/-G-

    YFig. I

    6Os/'l\/l\/ -+"- t\1./\l/\/

  • wFig.2 Fig. 3Reprezentarea gi cotarea flangelr:r pitrateFianqele pitrate au patru gduri de prindcre situate in collurile pdtratului. Etapele car

    trebuiesc unnate pentru reprezentarea unei flanqe pdtrate (fig.a) sunt prezentalc icontinuare:

    o trasarea cu linie punct sublire a cercului purl5tor al centrelor giurilor de prindere;o reprez*ntarea gHurilor de prindere;u trasarEa aruslor de cerc corsspr.rnz6toare rotunjirii coilurilor;o trasarea tangerrtelor exterioare comune arcelor de eerc, oblinAndu-se flanq

    p[tratd.t

    .r'-'-i* - -,./l\./t\.!it

    -l-*.--t---J.-\i!\i.t\.i./\:/'-. J.-'

    AA..

    - v -... ,.-.(j) r...t' i 'r. ./ | x./t\/l\ilis + s{e r 9}rli\1i

    "\. 1. .t \. i ./t-

  • Q_b

    Iteprezentarea gi cotarea flanpelor triunghiulareFlanqele triunghiulare au trei g[uri de prindere situate la 120o intre ele. in fig.7 est,

    reprezentati o flanqd triunghiulard cu planul de sec{iune ce trece printr-o gaurf, dprindere, iar in fig.8 este reprezentat6 o flangi cu planul de secliune ce nu trece prin giuri.

    A.A A.A l_4

    Fig.1 Fig. 8Reprez*ntarea pi cotaren flanpelor romboidale Ei ovalein figura 9 este reprezentatd gi cotatd o flangd romboidali, iar figura 10 prezintd r

    flang6 ova16.

    A-A@

    Definirea pi clasificarea {iletelorFiletele sunt nervuri elicoidale prelucrate pe suprafete de rota{ie (cilindru sau con

    exterioare sau interioare. Ele sunt utilizate pentru asamblirile demontabile.

    Filetele pot fi clasificate dup5 diverse criterii, astfel:Dup6 forma profilului filetele pot fi: triunghiulare, Witworth, pentru {evi, pdtrattrapezoidal, {ier6str6u, rotund (tabelul l).Dupd forma suprafelei filetate, existfl filete cilindrice gi filete conice.DupS pozilia relativS faf6 de piesS existd filete exteriaare gi filete interioare.Ilupd modul de trecere la suprafafa nefiletatd existd filete cu iegire sau filete crdegajare.

    iq\=s-'i/

    Fig. l0

  • (?o Dupa numdrul de inceputuri existd filete cu un inceput sau cu mai multe inceputuri.o nupl sensul elicei nervurii filetului existh filete dreapta qi filete stAnga.o Dupi m6rimea pasului existd filete cu pas normal, cu pas mare suu ., pas fin.o Dupd sistemul de mdsurare existi filete mdsurate in rnilimetri gi filete misurate ?n

    loli ( l"=25,4 rnm).Trbelul I

    Tipulfiletului

    Forma profilului filetului Reprezentare

    Metric(M)

    Filetul metric este generat de un profil de formaunui triunghi echilateral (unghiul la v6rf este de60'). Este milsurat tn milimetri.

    : J'f ---''1

    obM'.,-." '-,') -i.: /

    lfli

    Whitwarth(w)

    Filetul Witworth este generat de un profil defonrra unui triunghi isoscel (unghiul la vArf estede 55"). Este misurat in !oli.

    Gaz (pentm!evi)(G)

    Filetul pentru {evi (gaz) este generat de un profilde forma unui triur,ghi isoscul (unghiul la vdrfeste r-le 55o), v6rful 6i fundui filetului fiindrotunjite. Se rnfisoard in J*:rli.

    OM'i' :l ;t ./ I'i,. .l - t"''

    Pdtrat(Pt)

    Filetul pdtrat este generat de un profil de formaunui pdtrat. Este mdsurat in milimetri.

    Trapezoidal{Tr)

    Filet trapezoiclal este getierat de un profil deforma unui tral-:ez isoscei (unghiul la vdrf este de30'). Se mdssard in milimetri.

    Ferdstr*urs)

    Filetul ferdstr[u este generat de un profil defonna unui trapez oarecare. Este mdsurat inmilimetri.

    : , .Jaii ltrv lr r*-lJ1n=nfr

    '

  • (lI\.,-o In cazul repr"ezentfrii filetelor exterioare cu degajare in vedere qi al filetelor interioare

    cu degajare rnuchiile degajirii se reprezintl cu linii continue groase, perpendicularepe axa hletului.

    o La filetele exterioare degajarea este obligatorie atunci c6nd dup[ suprafala filetatdurmeaz5 o suprafald de diametru mai mare decAt diametrul filetului.

    o La Jiletele interioare degajarea este obligatorie dac6 dupd suprafatra filetat6 urnreazh osuprafalH de diametru mai mic dec6t diametrul filetului. Degajarea permite iegireasculei aqchietoare din prelucrare.

    o Teqitura de inceput de filet nu se reprezinti in vedere frontal5.o La filetele reprezentate in sec{lune, haEulile se traseaz[ intotdeauna p6nd la linia

    groas6.o La filetele exterioare si' coteazd diametrul cel mai mare, al filetului (diametrul

    vArflirilor reprezentat cu linie continud groas6 in reprezentare longitudinalE). Cota esteprecedat6 de simbolul profilului filetului.

    o La filetele interioare se coteazi diametrul cel mai mare al filetului (diametrul firncluluifiletului reprezentat cu linie continui sublire in reprezentare longitudinald). Coia esteprecedatd de simbolul profilului filetului.

    o in cazul filetelor cu iepire se cotcazb lungimea util6 a filetului'o La filetele cu degajare se coteazd h:ngimea uti16 inclusiv degajarea, apoi degajarea va

    fi cotatfl separat.o La gdurile filetate infurrd*te se coteazi atAt lungimea filetului cdt qi adincimea

    nefiletate. Por{iunea conicd nu se coteazd fiind o suprafa{i tehnologicE. Deunghiul la vdrf al burghiului, qi cleci qi unghiul la v$.rf al conulrti, este de 120").

    o La filetele ccnice standardizate, linia de cotir se traseaz6 aproximativ la jr"rmdtatealungimii fiietului.

    Notarra filetelor se face utiliz6nd simboluri literale sari cifrice, in urm[toareaordine:1) Profilul filetului

    -

    prin simbolul filetului: M, W, Tr, etc;2) Diametrul nominal al filetului * in milimetri sau in toli;3) Pasul filetului - in milimetri sau fractiuni de !ol, numai daci este cazui;4) Num6rul de inceputuri * pentru filetele cu mai multe inceputuri;5) Prccizia filetului

    -

    prin simbolul f (clasa find) 9i g (clasa grosoland);6) Sensul filetului * prin simbolul stg. (st6nga) sau dr. (dreapta).

    Notarea profilului qi a diarnetrului nominal este obligatorie. Atunci cAnd nu seindicd clasa de precizie filetele se executd ?n clasa de precizie mijlocie.

    in tabelul 2 sunt reprezentate gi cotate toate tipurile de filete a cEror clasificare a fostfdcuti anterior.

    Tabelul 2

    Tipul filetului Reprezentare

    Filet exterior cu iegire(reprezentare in vedere)

    g[uriiobicei

  • i /7,' ". 1i;i,.'. /',-l t. Iiift /.,t7,'./t;r7.:

    Filet exterior cu iegire(reprezentare in sec{iune)

    Filet exterior cu clegajare(reprezentare in vedere)

    Filet exterior cu degajare(reprezentare in sectiune)

    Filet interior cu degajare

    Gauri filetatd tnfundatd

    Filet conic interior

  • ,/-/ -,{/^tr\ rr,Alcituirea desenului de ansamblu

    Desenul de ansamblu este reprezentarea graficl a unui mecanism, dispozitiv, aparat,instalatie etc. cu elemente componente dispuse la locul in care funcfioneazd.Desenul de ansamblu se intocmegte dupS regulile din STAS 6134-84, avffnd in vedere gi regulilede reprezentare privind dispunerea proiecliilor vederin secliuni, rupturi, etc.

    Desenul de ansamblu trebuie s& stabileascd:. Forma qi pozilia pieselor componente precum gi modul lor de asamblare;. Modul de funclionare al ansamblului;' Dimensiunile necesare la montare gi funcfionare, notaliile gi indica{iile corespunzitoareraporturilor reciproce cu ansamblurile sau subansamblurile invecinate ;. Etapele qi succesiunea pieselor la montare.

    Reguli de reprezentare a desenului de ansambluDesenul de ansamblu se reprezintd prin proiectii pe planele de proiec{ie, intr-un numir

    minim de proiectii (vederi sau secliuni) necesar definirii complete a poziliei relative a tuturorelementelor componente, pentru pozilionarea acestora qi pentru inscrierea cotelor aferente.

    Numdrul de proiec{ii este determinat de necesitateain}elegerii funclionflrii ansamblului, adeducerii succesiunii de montaj, a definirii clare a poziliilor relative a tuturor pieselorcomponente gi a posibilitd{ilor de pozilionare a acestora.Proieclia principal5 de reprezentare se alege {indnd cont de pozilia de funclionare a ansamblului,de exemplu toate robinetele se reprezintb tn pozilia inchis (robinetul cu cep se reprezintd deschis).Piesele aflate in contact se deseneazd astfel:r prin linii de contur diferite, dacl intre piese existd joc determinat dimensiunilor nominalediferite (fie. l0).. prin aceeagi linie de contur, comund celor doud piese, dac5 piesele au aceea$i dimensiunenominald (fig. 11);

    ,,I ,//

    644

    2 ,//o+eHz [9,030)

    tn proieclia in care ansamblul este reprezentat in secliune, piesele pline (axe, arbori, bo{uri,quruburi, pene, gtifturi, elemente de rostogolire din compunerea rulmenlilor, nituri) se reprezintd invedere, chiar dacd planul de sec{iune trece prin axa lor. Tot in vedere se reprezinti gi arcurile, nervurilesau spilele atunci c6nd planul de secfionare cuprinde axa lor longitudinald sau este paralel[ cu aceasta.Piulitele (cu exceplia celor olandeze) gi paibele circulare se reprezintd numai in vedere.Reprezentarea piulilelor hexagoanele qi a capului hexagonal al gurubului, se face astfel ?ncdt in proieciiaprincipald sd fie reprezentate trei fe{e.DacE apar mai multe piese sectionate in contact concomitent, liniile de haqurl vor avea orientlridiferite gi echidistanfe diferite (fig. 12).

    Fig. l0 Fig. 1l

    Fig. l4Fig. 12

  • t'rilvi/Asambliri demontabile Prin filet

    Asambl6rile demontabile permit desfacerea qi refacerea ansamblului in mod repetat.Cele mai des intdlnite asambldri demontabile sunt cele prin filet.Condiliile ca doud piese filetate sh se poat6 asambla sunt:

    o cele dou[ piese filetate sd aibd acelagi diametru nominal;o cele dou[ filete s6 aibd acelagi pas;o celE doub filete sd aibd acelagi profil.

    Regula generald de reprezentare a asambldrii filemte const[ in reprezentarea cu prioritate apiesei .u fil.t exterior (cea care pdtrunde), adicd pe porfiunea asamblat6 filetul exterioracoper6 compiet filetul interior al piesei pdtrunse (fig.1).

    Reprezentarea qi cotsrea organelor de magini pentru asambldridemontabile prin filet

    Una din regulile importante de reprezentare a organelor de asamblare este aceea ciele se reprezint6 de obicii in veder. ihiar dacd planul de secliune con{ine axa lor desimetrie longitudinali.

    $uruburile sunt formate dintr-un cap, care de reguld are form[ hexagonald, gi o tij5filetat6.

    Piuli{ete au de obicei formd hexagonald gi sunt prevdzute cu filet interior.$aibele sunt elemente de siguranld pentru prevenirea desfacerii asambldrilor

    demontabile prin filet.prezoanele sunt tije cilindrice filetate ia ambele capete, utilizate la asamblarea a

    dou6 piese prin intermediul piulitei.-Tabelul

    1 prezintd astfel de organe de asamblare prin filet.Tabelul 1

    $urub_cg

    $urub cu cap cilindric qi locag

    Fig. I

  • $urub cu ca inecat gi crestat.;IIn 0,ru I

    -"-]II

    t\

    0,6d

    $urub cu ca cilindric crestat

    Prezon

    TIL**__--A-

    I

    Piulild hexagonali

    A.A rAr.oVi

  • 6r,\:_o piulit6 hexagonald normald brut6, cu diamerrul filetului M12, conform STAS 922-

    89, material conform grupei de caracteristici mecanice 5: Piulifa A B Ml2 STAS922-89 gr. 5

    Asamblarea cu gurub, gaibi Ei piutifiin fig.Z este prezentati asamblarea a dou6 piese prin intermediul unui qurub, a unei piulilegi a unei gaibe plate.Asamblarea cu gurub pi gaibi Growerin fig.3 este prezentat5 o asamblare dintre dou{ piese cu qurub qi gaibd. Una din piese esteprev6zutd cu gauri filetatd infundatd, iar cealaltd are prelucratd o gaur5 de trecereAsamblarea eu prezon, gaibE gi piufi{nin fig. 4 este prezentat[ o asamblare cu prezon, piulild.

    BI--*l

    Fig.2

    Asambliri cu pene longitudinale !' '' : '. '; !Asambl6rile prin pene sunt construciii mecanice demontabile, care se utilizeaz6

    pentru transmiterea migcirii de rotalie intre dou6 piese. Elementul de asamblare este pana,care se monteaz6 in canalele de pani din arbore gi respectiv butuc. Penele longitudinale secaracterizeazd prin faptul ci se monteazd paralel cu axa pieselor de imbinat. Dupi modullor de lucru se disting:- asambldri fArA strfingere (realizate cu ajutorul penelor paralele gi penelor disc);- asambldri cu strdngere (realizate cu ajutorul penelor inclinate).Fiind elemente standardizate, penele longitudinale nu au desen de execulie.Penele paralele pot fi obignuite sau subliri. Ambele tipuri pot fi realizate in trei formeconstructive:- forma A (cu capete rotunde, fig. 5);- forma B (cu capete drepte, fig. 6);- forma C (cu un capdt rotund pi unul drept, fig. 7).Exemplu de notare a unei pene paralele forma A, cu dimensiunile b=16 mm, h:10 mm,l=75 mm:Pani paraleli A 16x10x75 - STAS 1004-8f

    qaibd 9iA.A

    I-.-\.

    t{t(+7j }JI

    I

    Fig.4

    I

    ,n-t?-

    I

    Fig.3