Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

1. Dicţionar2.Cauzele marilor

descoperiri geografice3. Etapele descoperirilor

geografice4. Consecinţele marilor descoperiri geografice

5. Studiu de caz: Călători străini despre civilizaţia din spaţiul românesc în

Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

Dicţionar

Astrolab = instrument circular care permite calcularea latitudinii în funcţie

de înălţimea aştrilor; inventat de arabi şi perfecţionat la sfârşitul secolului al XIV-

lea.Busola = instrument care indică direcţia nord-sud; inventat de chinezi, a început să fie utilizat şi în Occident, în secolul al

XIII-lea, permiţând marinarilor să se orienteze şi în timpul nopţii.

Cabotaj = navigaţie comercială de-a lungul coastei.

Caravela = corabie uşoară, cu bord înalt având mai multe catarge cu pânze.Circumnavigaţie =călătorie în jurul

Pământului realizată exclusiv pe mări şi oceane.

Portulan = hartă a mărilor, indicând poziţia porturilor.

Marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI au fost rezultatul

expediţiilor prin intermediul cărora europenii au cunoscut noi spaţii şi culturi. Aceste prime descoperiri,

iniţiate de portughezi şi spanioli, au fost continuate de alţi europeni în

secolele care au urmat.

a.Cauze politice: sfârşitul Războiului de 100 de ani;

terminarea Reconquistei; centralizarea statelor vest-europene; cucerirea Constantinopolului de către

turci şi, în consecinţă, ocuparea Mării Mediterane.

b.Cauze economice nevoia de metale preţioase (aur şi

argint); creşterea preţului la mirodenii;

căutarea de noi trasee comerciale către patria mirodeniilor (India).

c.Cauze sociale: creşterea demografică din Europa la

mijlocul sec. al XIV-lea.d. Cauze tehnice:

perfecţionarea vaselor şi a instrumentelor folosite de marinari.

e. Cauze ştiinţifice: progrese în domeniul cartografiei,

geografiei, navigaţiei.f. Cauze religioase:

evanghelizarea populaţiilor necreştine.

Marile descoperiri geografice au fost pregătite de: călătoriile veneţianului Marco Polo

către China(1271); călătoria arabului Ibn Battuta în

Orientul Apropiat şiMijlociu, dar şi în Ţările Române (sec.XIV); călătoria rusului Afanasie Nikitin

spre India (1469).

a) Cele realizate de portughezi: 1455 - descoperirea Insulei Capului Verde

(în vestul Africii); 1487-1488 – călătoria lui Bartolomeo Diaz

până la Capul Bunei Speranţe; 1497 – Vasco da Gama deschide

portughezilor drumul spre India; 1500 – Alvarez Cabral descoperă Brazilia.

b) Cele realizate de spanioli: 1492-1504 – cele patru expediţii ale lui

Cristofor Columb, în urma cărora a descoperit continentul nord-american;

1519-1522 – Fernando Magellan realizează prima circumnavigaţie (înconjur al lumii

exclusiv pe calea apei) din istorie; 1521 – Hernando Cortes cucereşte

Imperiul Aztec; 1532-1533 – Francesco Pizzaro cucereşte

Imperiul Incaş.

c) Cele realizate de englezi: John Cabot ajunge ,între 1497-1498, în

nord-estul Americii; Francis Drake realizează, între 1577-

1580, o călătorie în jurul lumii; Henry Hudson a explorat golful care îi

poartă numele, în 1610; James Cook a explorat regiunile

antarctice (1768-1775) şi a descoperit strâmtoarea care-i poartă numele;

David Livingstone explorează Africa Centrală şi de Est şi descoperă Cascada

Victoria (1855); Henry Stanley pleacă în Africa pe

urmele lui Livingstone şi identifică unul din izvoarele Nilului;

Robert Peary atinge, în 1909, Polul Nord.

d) Cele realizate de olandezi: 1594-1597 – Willem Barents explorează insulele Spitzbergen,

Novaia Zemlea şi dă numele unei mări; 1642-1644 – Abel Tasman descoperă

Noua Zeelandă, Tazmania şi sudul Australiei.

e) Cele realizate de francezi: 1534-1542 – Jacques Cartier cercetează Golful Sf.Laurenţiu.f) Cele realizate de danezi:

1727-1728: Vitus Bering descoperă strâmtoarea care separă Asia de

America.

a) economice:stabilirea de noi rute comerciale;

formarea imperiilor coloniale;afluxul de metale preţioase a determinat diminuarea puterii de cumpărare a monedei, ajungându-

se la creşterea preţurilor (“revoluţia preţurilor”);

mondializarea economiei (“economia-univers”);

Oceanul Atlantic devine axa comercială a lumii;

aducerea de noi plante în Europa ( porumb, cartof, fasole, tomate,

tutun).

b) Sociale : ascensiunea burgheziei ; distrugerea civilizaţiilor

precolumbiene.c) Politice:

statele monarhice vest-europene evoluează spre absolutism.

d) Ideologice: lărgirea orizontului de cunoaştere;

transferul între civilizaţii.

Studiu de caz:

Călători străini despre civilizaţia

din spaţiul românesc în Evul

Mediu şi la începuturile modernităţii

Interesul pentru călătorie s-a manifestat atât în timpul

Renaşterii şi al marilor descoperiri geografice, cât şi începând cu secolul al

XVIII-lea.Prin intermediul călătoriei, oamenii:

au explorat noi spaţii; au regăsit mărturii ale civilizaţiilor

trecute; şi-au îmbogăţit cunoştinţele despre

alte lumi; şi-au conturat un nou model social;

şi-au dezvoltat imaginaţia.

Aflate într-o poziţie strategică deosebită pe drumul

dintre Orient şi Occident, Ţările Române au suscitat un interes

deosebit ce a debutat în Evul Mediu şi s-a prelungit până în epoca

modernă. Astfel, o serie de călători străini prin Ţările Române au scris despre realităţile întâlnite atunci,

consemnările lor devenind adevărate izvoare istorice.

Relatările de călătorie în Ţările Române încep în prima

jumătate a sec. al XIV-lea cu aceea a călătorului arab Ibn Battuta.

Călătorii străini se pot clasifica în câteva categorii:

a) călători erudiţi (cronicari, secretari particulari ai diferiţilor domnitori

români, agenţi diplomatici în Principate);

b) călători captivi; c) aventurieri;d) misionari;e) militari.

Toţi aceştia au lăsat o documentare de primă importanţă

referitoare la trecutul şi imaginea reflectată de Ţările Române . Lucrările scrise de călătorii străini dau informaţii

variate privind unele aspecte geografice, schimburile comerciale,

înfăţişarea satelor şi a oraşelor româneşti, moravuri, viaţă de curte etc.

Exemple de călători străini:Secolul al XV-lea:

italianul Antonio Bonfini ( trăieşte la curtea regelui

Ungariei, Matei Corvin); cronicarul bizantin Laonic

Chalcocondil , care ne-a prezentat în termeni elogioşi

domnitori români precum: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad

Tepeş. cavalerul burgund Walerand de

Wavrin relatează despre Campania de la Dunăre din 1445, la care a participat şi Vlad Dracul, tatăl

lui Vlad Tepeş.

Secolul al XVI-lea : maghiarul Anton Verancsics

descrie cultura, moravurile românilor în lucrarea “De

situ Transylvaniae Moldaviae et Transalpinae”;

germanul Baltazar Walter, care descrie bătălia de la

Călugăreni; genovezul Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel,

descrie Ţara Româneasca în “Memorial de călătorie” ,

consemnând aventurile şi drumurile sale alături de Petru Cercel;

sasul Georg Reicherstorffer, autorul unei descrieri a

Moldovei şi a Transilvaniei.

Secolul al XVII-lea: otomanul Evliya Celebi descrie

Timişoara; Nicolo Barsi, Conrad Jacob Hildebrandt, William Lithgow

şi Edward Brown accentuează ideea latinităţii limbii române şi originea

comună a moldovenilor, transilvănenilor şi muntenilor;

Paul de Alep, cleric ortodox din Siria, călătoreşte prin Ţările

Române şi consemnează realităţile întâlnite;

italianul Marco Bandinus va trăi la curtea lui Vasile Lupu, domnul Moldovei.

Secolul al XVIII-lea: italianul Anton Maria del Chiaro

relatează despre Ţara Românească şi capitala sa, Bucureşti;

contele francez Alexandre d’Hauterive , în calitate de

secretar general al domnului fanariot Alexandru Mavrocordat, descrie realităţile întâlnite în Moldova;

englezii Jeremy Bentham, James Dallaway, John Sibthorp

vizitează Ţara Românească; francezul Saint-Marc Girardin descrie

călătoria sa prin Muntenia în “Journal des Debats”;

consulul francez Billecocq, împreună cu Charles

Doussault şi Michel Bouquet publică “Albumul moldo-valah”; în această

lucrare se sugera puterilor occidentale să reflecteze serios

asupra situaţiei politice a Principatelor Române care

reprezentau , în opinia sa, cheia echilibrului european şi o condiţie de

bază a menţinerii integrităţii Imperiului Otoman.

Secolul al XIX-lea: francezul Leon Hugonnet şi

belgianul Laveleye scriu în relatările lor despre realităţile din

România modernă.

1. Iorga, Nicolae, Istoria românilor prin călători, Ed. Eminescu, Buc., 1981

2. Favier,J., Marile descoperiri geografice, de la Alexandru Macedon la Magellan, Bucureşti, Ed.

Artemis, 20023. Murgescu, Bogdan (coord), Istoria lumii în

texte, Ed.Teora, Bucureşti, 19994. I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă,

V.Ionescu, O.Oşanu, R.Stoica, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura

Gimnasium, 20075. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a

XII-a, Ed. Corint, 20076. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentru clasa

a XII-a, Editura Niculescu, 2007

7. www. wikipedia. ro