descoperă ariile protejate ale județului

81
NATURA BRAȘOVULUI descoperă ariile protejate ale județului

Transcript of descoperă ariile protejate ale județului

Page 1: descoperă ariile protejate ale județului

NATURA BRAȘOVULUIdescoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 2NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

INTRODUCERE

I PARCUL NAȚIONALPIATRA CRAIULUI01 Peșterea Liliecilor 02 Cheile Zărneștiului

II PARCUL NATURALBUCEGI03 Locul fosilifer de la Vama Strunga04 Abruptul Bucșoiului ndash Mălăești ndash Gaura

III ARII PROTEJATE DINZONA BRAȘOVULUI05 Muntele Tacircmpa06 Stejerișul Mare07 Peștera Valea Cetății08 Dumbrăvița ndash Rotbav ndash Măgura Codlei 09 Dealul Cetății Lempeș

10 Mlaștina Hărman 11 Pădurile și mlaștinile eutrofe de la Prejmer12 Holbav

IV POSTĂVARUL V PIATRA MARE

VI CIUCAȘ13 Ciucaș14 Locul fosilifer Purcăreni15 Aninișurile de pe Tacircrlung

VIIZONA MUNȚILORPERȘANI16 Dealurile Homoroadelor17 Complexul geologic Racoșul de Jos18 Coloanele de bazalt de la Racoș19 Locul fosilifer Carhaga20 Locul fosilifer Ormeniș21 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită

22 Peștera Bacircrlogul Ursului23 Peștera Comăna 24 Vulcanii noroioși de la Homorod25 Stacircnca bazaltică de la Rupea 26 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz27 Perșani28 Cheile Dopca29 Pădurea Bogății

VIIIZONA MUNȚILORFĂGĂRAȘ30 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului31 Munții Făgăraș32 Piemontul Făgăraș

IX BAZINULOLTULUI33 Oltul Mijlociu ndash Cibin ndash Hacircrtibaciu34 Avrig ndash Scorei ndash Făgăraș 35 Cotul Turzunului36 Oltul Superior

X PODIȘULHAcircRTIBACIULUI37 Podișul Hacircrtibaciului38 Pădurea de gorul și stejar de pe Dealul Purcăretului39 Pădurea de gorul și stejar de la Dosul Facircnatului40 Hacircrtibaciu Sud-Est41 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

XI MUNȚII BODOCBARAOLT42 Munții Bodoc - Baraolt43 Dealul Ciocaș ndash Dealul Vițelului

XII LEAOTA

CONTACTEINDEX FOTOGRAFII

CUPRINSPentru a putea naviga mai ușor icircn acest album atacirct zona de cuprins cacirct și harta de pe pagina următoare includ link-uri către fiecare arie naturală protejată Icircn partea de jos a pagini găsiți o zonă de navigare icircntre secțiunile albumului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 3NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

INTRODUCERE

Judeţul Braşov situat icircn centrul Romacircniei te captivează cu diversitatea locurilor peisajelor şi valorilor naturale Aici poţi vizita păduri seculare de stejari la Racoş sau icircn Podişul Hacircrtibaciului poți admira Delta din Carpaţi de la Dumbrăvița unde poposesc peste 20 000 de păsări și poți face o plimbare prin frumoasele chei de la Dopca sau din Prăpastiile Zărneștiului

Munţii sunt prezenți și ei la tot pasul iar pentru o drumeție poți alege din nu mai puțin de șapte masive spectaculoase Bucegi Piatra Craiului Ciucaş Perșani Făgăraș Piatra Mare sau Postăvarul

Haideți să descoprim icircmpreună natura Brașovului

I PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI01 Peșterea Liliecilor 02 Cheile Zărneștiului

II PARCUL NATURAL BUCEGI03 Locul fosilifer de la Vama Strunga04 Abruptul Bucșoiului ndash Mălăești ndash Gaura

III ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI05 Muntele Tacircmpa06 Stejerișul Mare07 Peștera Valea Cetății08 Dumbrăvița ndash Rotbav ndash Măgura Codlei 09 Dealul Cetății Lempeș10 Mlaștina Hărman 11 Pădurile și mlaștinile de la Prejmer12 Holbav

IV POSTĂVARUL V PIATRA MARE

VI CIUCAȘ13 Ciucaș14 Locul fosilifer Purcăreni15 Aninișurile de pe Tacircrlung

VII ZONA MUNȚILOR PERȘANI16 Dealurile Homoroadelor17 Complexul geologic Racoșul de Jos18 Coloanele de bazalt de la Racoș19 Locul fosilifer Carhaga20 Locul fosilifer Ormeniș21 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită22 Peștera Bacircrlogul Ursului23 Peștera Comăna

24 Vulcanii noroioși de la Homorod25 Stacircnca bazaltică de la Rupea 26 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz27 Perșani28 Cheile Dopca29 Pădurea Bogății

VIII ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ30 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului31 Munții Făgăraș32 Piemontul Făgăraș

IX BAZINUL OLTULUI33 Oltul Mijlociu ndash Cibin ndash Hacircrtibaciu34 Avrig ndash Scorei ndash Făgăraș 35 Cotul Turzunului36 Oltul Superior

X PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI37 Podișul Hacircrtibaciului38 Pădurea de gorul și stejar de pe Dealul Purcăretului39 Pădurea de gorul și stejar de la Dosul Facircnatului40 Hacircrtibaciu Sud-Est41 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

XI MUNȚII BODOC BARAOLT42 Munții Bodoc - Baraolt43 Dealul Ciocaș ndash Dealul Vițelului

XII LEAOTA

ARII PROTEJATE DIN JUDEȚUL BRAȘOVI

IVV

VI

II

III

X

VIII

VIIIX

XII

XI

1

30

31

33

35

39

40

4243

41

36

34

37

38

32

2

3

4

5

9 11

10

12

13

14

16

17 1819

20

21

22

23

24

26

28

29

27

25

15

6

7

8

Pe harta alăturată și icircn lista de mai jos găsiți toate ariile protejate din județul Brașov grupate pe zone așa cum se regăsesc și icircn paginile albumului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 4NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUIParte a grupei montane Bucegi - Leaota - Piatra Craiului creasta calcaroasă cu o lungime de aproximativ 25 de km este orientată pe direcția NE-SV și poziționată

de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 5NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Un simbolul viu al acestui munte este garofiţa Pietrei Craiului aici fiind singurul loc din lume

icircn care o putem icircntacirclni O putem admira pe stacircncăriile icircnierbate şi icircnsorite din zona alpină

inferioară sau la limita superioară a pajiştilor alpine culoarea ei roz fiind foarte greu de

trecut cu vederea icircn lunile de vară

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

Cetatea naturală de stacircncă a Pietrei Craiului este unică printe munţii din țara noastră Peisajul specific este caracterizat de o creastă singuratică ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km şi icircnălţimi de peste 2 000 de metri Vacircrful La Om (sau Piscul Baciului) este cel mai icircnalt și măsoară 2 238m Dacă studiem pe icircndelete particularităţile masivului vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului colţi de stacircncă ace piramide muchii turnuri bracircuri şi hornuri Numărul mare de văi grohotişuri arcade naturale şi golurile alpine icircntregesc spectacolul vizual alături de abrupturi deosebit de spectaculoase Aici trăiesc 1 170 specii de plante aproape 30 din plantele regăsite icircn ţara noastră dintre care 181 sunt ocrotite Dintre aceste specii le amintim doar pe cele mai cunoscute garofiţa Pietrei Craiului tisa angelica sacircngele voinicului macul galben linariţa floarea de colț gladiola sălbatică bulbucul și bujorul

TIP DE PROTECȚIE Parc național și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0194 Piatra CraiuluiSUPRAFAȚĂ 14 766 ha

E-MAIL officepcrairoSITE wwwpcrairo

de munte Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii de orhidee de munte 41 de specii dintre cele 58 existente pe teritoriul Romacircniei

Condiţiile climatice şi geologice geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte icircn grupul mamiferelor Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna icircntregii ţări peste 40 trăiesc icircn Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 6NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA LILIECILOR

Peștera Liliecilor se află pe platforma Branului la o altitudine de 950m Cunoscută și sub numele de Peștera Mare sau Peștera Badichii existenţa ei este semnalată icircn documente cu multe secole icircn urmă primele săpături arheologice datacircnd din anii 1957-1958 Grota este populată de colonii de lilieci printre care specii rar icircntacirclnite supravegheate atent de specialiști

Intrarea icircn peșteră se face printr-un culoar icircngust urmat de o grotă cu podea ascendentă și de o galerie Icircn interior se pot admira formațiuni calcaroase jurasice formate de-a lungul secolelor printre care așa-numitele ldquolacrimi ale pămacircntuluirdquo De-a lungul galeriilor curge un pacircracirciaș de macircl ce intră adacircnc icircn interiorul peșterii

CHEILE ZĂRNEȘTIULUI

Localizate icircn partea de N-E a masivului acestea sunt accesibile din oraşul Zărneşti pe drumul forestier de lacircngă cabana Gura Racircului Cheile au o lungime de aproximativ 35 km iar pereţii abrupţi ce străjuiesc valea au icircnălţimi cuprinse icircntre 100 şi 200m fiind foarte atractivi pentru cei care practică alpinismului

Recomandările noastre

Traversarea crestei Pietrei Craiului recomandată numai turiștilor experimentați

Observarea fluturașului de stacircncă icircn Cheile Zărneștiului și a caprelor negre icircn zonele icircnalte de creastă

Un răsărit de soare icircn satele de la poalele muntelui Măgura Peștera Șirnea pentru a admira creasta icircn toată splendoarea ei

Admirarea florilor de munte precum garofița Pietrei Craiului sau floarea de colț sau a numeroaselor specii de orhidee printre care se remarcă sacircngele voinicului și papucul doamnei

Drumeție la Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș

w

w

w

w

w

ldquoTrebuie să recunosc că unul dintre motivele

pentru care m-am mutat icircn Brașov a fost

natura ce icircnconjoară orașul și cele șapte

masive muntoase din icircmprejurimi Fie că

faci o plimbare pacircnă pe Postăvaru sau Piatra

Mare fie că te aventurezi pe creasta Pietrei

Craiului te pierzi pe platoul Bucegiului sau printre stacircncăriile

Ciucașului sau fie că admiri pădurile și geologia Perșanilor sau

peisajul spectaculos al Făgărașului ca om de munte nu te poți

simți mai implinit Cacirct despre fotografie ce să mai vorbim județul

Brașov este locul ideal pentru orice pasionat de naturăldquo

Dan Dinu fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 7NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Caprele negre sunt ușor de văzut icircn Piatra Craiului unde icircn ultimul timp datorită eforturilor de conservare a speciei au devenit mult mai prietenoase și mai puțin sperioase La o plimbare pe creasta Piatrei Craiului ai deseori șansa să admiri aceste animale deosebite

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 2: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 2NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

INTRODUCERE

I PARCUL NAȚIONALPIATRA CRAIULUI01 Peșterea Liliecilor 02 Cheile Zărneștiului

II PARCUL NATURALBUCEGI03 Locul fosilifer de la Vama Strunga04 Abruptul Bucșoiului ndash Mălăești ndash Gaura

III ARII PROTEJATE DINZONA BRAȘOVULUI05 Muntele Tacircmpa06 Stejerișul Mare07 Peștera Valea Cetății08 Dumbrăvița ndash Rotbav ndash Măgura Codlei 09 Dealul Cetății Lempeș

10 Mlaștina Hărman 11 Pădurile și mlaștinile eutrofe de la Prejmer12 Holbav

IV POSTĂVARUL V PIATRA MARE

VI CIUCAȘ13 Ciucaș14 Locul fosilifer Purcăreni15 Aninișurile de pe Tacircrlung

VIIZONA MUNȚILORPERȘANI16 Dealurile Homoroadelor17 Complexul geologic Racoșul de Jos18 Coloanele de bazalt de la Racoș19 Locul fosilifer Carhaga20 Locul fosilifer Ormeniș21 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită

22 Peștera Bacircrlogul Ursului23 Peștera Comăna 24 Vulcanii noroioși de la Homorod25 Stacircnca bazaltică de la Rupea 26 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz27 Perșani28 Cheile Dopca29 Pădurea Bogății

VIIIZONA MUNȚILORFĂGĂRAȘ30 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului31 Munții Făgăraș32 Piemontul Făgăraș

IX BAZINULOLTULUI33 Oltul Mijlociu ndash Cibin ndash Hacircrtibaciu34 Avrig ndash Scorei ndash Făgăraș 35 Cotul Turzunului36 Oltul Superior

X PODIȘULHAcircRTIBACIULUI37 Podișul Hacircrtibaciului38 Pădurea de gorul și stejar de pe Dealul Purcăretului39 Pădurea de gorul și stejar de la Dosul Facircnatului40 Hacircrtibaciu Sud-Est41 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

XI MUNȚII BODOCBARAOLT42 Munții Bodoc - Baraolt43 Dealul Ciocaș ndash Dealul Vițelului

XII LEAOTA

CONTACTEINDEX FOTOGRAFII

CUPRINSPentru a putea naviga mai ușor icircn acest album atacirct zona de cuprins cacirct și harta de pe pagina următoare includ link-uri către fiecare arie naturală protejată Icircn partea de jos a pagini găsiți o zonă de navigare icircntre secțiunile albumului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 3NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

INTRODUCERE

Judeţul Braşov situat icircn centrul Romacircniei te captivează cu diversitatea locurilor peisajelor şi valorilor naturale Aici poţi vizita păduri seculare de stejari la Racoş sau icircn Podişul Hacircrtibaciului poți admira Delta din Carpaţi de la Dumbrăvița unde poposesc peste 20 000 de păsări și poți face o plimbare prin frumoasele chei de la Dopca sau din Prăpastiile Zărneștiului

Munţii sunt prezenți și ei la tot pasul iar pentru o drumeție poți alege din nu mai puțin de șapte masive spectaculoase Bucegi Piatra Craiului Ciucaş Perșani Făgăraș Piatra Mare sau Postăvarul

Haideți să descoprim icircmpreună natura Brașovului

I PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI01 Peșterea Liliecilor 02 Cheile Zărneștiului

II PARCUL NATURAL BUCEGI03 Locul fosilifer de la Vama Strunga04 Abruptul Bucșoiului ndash Mălăești ndash Gaura

III ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI05 Muntele Tacircmpa06 Stejerișul Mare07 Peștera Valea Cetății08 Dumbrăvița ndash Rotbav ndash Măgura Codlei 09 Dealul Cetății Lempeș10 Mlaștina Hărman 11 Pădurile și mlaștinile de la Prejmer12 Holbav

IV POSTĂVARUL V PIATRA MARE

VI CIUCAȘ13 Ciucaș14 Locul fosilifer Purcăreni15 Aninișurile de pe Tacircrlung

VII ZONA MUNȚILOR PERȘANI16 Dealurile Homoroadelor17 Complexul geologic Racoșul de Jos18 Coloanele de bazalt de la Racoș19 Locul fosilifer Carhaga20 Locul fosilifer Ormeniș21 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită22 Peștera Bacircrlogul Ursului23 Peștera Comăna

24 Vulcanii noroioși de la Homorod25 Stacircnca bazaltică de la Rupea 26 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz27 Perșani28 Cheile Dopca29 Pădurea Bogății

VIII ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ30 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului31 Munții Făgăraș32 Piemontul Făgăraș

IX BAZINUL OLTULUI33 Oltul Mijlociu ndash Cibin ndash Hacircrtibaciu34 Avrig ndash Scorei ndash Făgăraș 35 Cotul Turzunului36 Oltul Superior

X PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI37 Podișul Hacircrtibaciului38 Pădurea de gorul și stejar de pe Dealul Purcăretului39 Pădurea de gorul și stejar de la Dosul Facircnatului40 Hacircrtibaciu Sud-Est41 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

XI MUNȚII BODOC BARAOLT42 Munții Bodoc - Baraolt43 Dealul Ciocaș ndash Dealul Vițelului

XII LEAOTA

ARII PROTEJATE DIN JUDEȚUL BRAȘOVI

IVV

VI

II

III

X

VIII

VIIIX

XII

XI

1

30

31

33

35

39

40

4243

41

36

34

37

38

32

2

3

4

5

9 11

10

12

13

14

16

17 1819

20

21

22

23

24

26

28

29

27

25

15

6

7

8

Pe harta alăturată și icircn lista de mai jos găsiți toate ariile protejate din județul Brașov grupate pe zone așa cum se regăsesc și icircn paginile albumului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 4NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUIParte a grupei montane Bucegi - Leaota - Piatra Craiului creasta calcaroasă cu o lungime de aproximativ 25 de km este orientată pe direcția NE-SV și poziționată

de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 5NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Un simbolul viu al acestui munte este garofiţa Pietrei Craiului aici fiind singurul loc din lume

icircn care o putem icircntacirclni O putem admira pe stacircncăriile icircnierbate şi icircnsorite din zona alpină

inferioară sau la limita superioară a pajiştilor alpine culoarea ei roz fiind foarte greu de

trecut cu vederea icircn lunile de vară

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

Cetatea naturală de stacircncă a Pietrei Craiului este unică printe munţii din țara noastră Peisajul specific este caracterizat de o creastă singuratică ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km şi icircnălţimi de peste 2 000 de metri Vacircrful La Om (sau Piscul Baciului) este cel mai icircnalt și măsoară 2 238m Dacă studiem pe icircndelete particularităţile masivului vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului colţi de stacircncă ace piramide muchii turnuri bracircuri şi hornuri Numărul mare de văi grohotişuri arcade naturale şi golurile alpine icircntregesc spectacolul vizual alături de abrupturi deosebit de spectaculoase Aici trăiesc 1 170 specii de plante aproape 30 din plantele regăsite icircn ţara noastră dintre care 181 sunt ocrotite Dintre aceste specii le amintim doar pe cele mai cunoscute garofiţa Pietrei Craiului tisa angelica sacircngele voinicului macul galben linariţa floarea de colț gladiola sălbatică bulbucul și bujorul

TIP DE PROTECȚIE Parc național și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0194 Piatra CraiuluiSUPRAFAȚĂ 14 766 ha

E-MAIL officepcrairoSITE wwwpcrairo

de munte Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii de orhidee de munte 41 de specii dintre cele 58 existente pe teritoriul Romacircniei

Condiţiile climatice şi geologice geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte icircn grupul mamiferelor Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna icircntregii ţări peste 40 trăiesc icircn Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 6NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA LILIECILOR

Peștera Liliecilor se află pe platforma Branului la o altitudine de 950m Cunoscută și sub numele de Peștera Mare sau Peștera Badichii existenţa ei este semnalată icircn documente cu multe secole icircn urmă primele săpături arheologice datacircnd din anii 1957-1958 Grota este populată de colonii de lilieci printre care specii rar icircntacirclnite supravegheate atent de specialiști

Intrarea icircn peșteră se face printr-un culoar icircngust urmat de o grotă cu podea ascendentă și de o galerie Icircn interior se pot admira formațiuni calcaroase jurasice formate de-a lungul secolelor printre care așa-numitele ldquolacrimi ale pămacircntuluirdquo De-a lungul galeriilor curge un pacircracirciaș de macircl ce intră adacircnc icircn interiorul peșterii

CHEILE ZĂRNEȘTIULUI

Localizate icircn partea de N-E a masivului acestea sunt accesibile din oraşul Zărneşti pe drumul forestier de lacircngă cabana Gura Racircului Cheile au o lungime de aproximativ 35 km iar pereţii abrupţi ce străjuiesc valea au icircnălţimi cuprinse icircntre 100 şi 200m fiind foarte atractivi pentru cei care practică alpinismului

Recomandările noastre

Traversarea crestei Pietrei Craiului recomandată numai turiștilor experimentați

Observarea fluturașului de stacircncă icircn Cheile Zărneștiului și a caprelor negre icircn zonele icircnalte de creastă

Un răsărit de soare icircn satele de la poalele muntelui Măgura Peștera Șirnea pentru a admira creasta icircn toată splendoarea ei

Admirarea florilor de munte precum garofița Pietrei Craiului sau floarea de colț sau a numeroaselor specii de orhidee printre care se remarcă sacircngele voinicului și papucul doamnei

Drumeție la Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș

w

w

w

w

w

ldquoTrebuie să recunosc că unul dintre motivele

pentru care m-am mutat icircn Brașov a fost

natura ce icircnconjoară orașul și cele șapte

masive muntoase din icircmprejurimi Fie că

faci o plimbare pacircnă pe Postăvaru sau Piatra

Mare fie că te aventurezi pe creasta Pietrei

Craiului te pierzi pe platoul Bucegiului sau printre stacircncăriile

Ciucașului sau fie că admiri pădurile și geologia Perșanilor sau

peisajul spectaculos al Făgărașului ca om de munte nu te poți

simți mai implinit Cacirct despre fotografie ce să mai vorbim județul

Brașov este locul ideal pentru orice pasionat de naturăldquo

Dan Dinu fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 7NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Caprele negre sunt ușor de văzut icircn Piatra Craiului unde icircn ultimul timp datorită eforturilor de conservare a speciei au devenit mult mai prietenoase și mai puțin sperioase La o plimbare pe creasta Piatrei Craiului ai deseori șansa să admiri aceste animale deosebite

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 3: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 3NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

INTRODUCERE

Judeţul Braşov situat icircn centrul Romacircniei te captivează cu diversitatea locurilor peisajelor şi valorilor naturale Aici poţi vizita păduri seculare de stejari la Racoş sau icircn Podişul Hacircrtibaciului poți admira Delta din Carpaţi de la Dumbrăvița unde poposesc peste 20 000 de păsări și poți face o plimbare prin frumoasele chei de la Dopca sau din Prăpastiile Zărneștiului

Munţii sunt prezenți și ei la tot pasul iar pentru o drumeție poți alege din nu mai puțin de șapte masive spectaculoase Bucegi Piatra Craiului Ciucaş Perșani Făgăraș Piatra Mare sau Postăvarul

Haideți să descoprim icircmpreună natura Brașovului

I PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI01 Peșterea Liliecilor 02 Cheile Zărneștiului

II PARCUL NATURAL BUCEGI03 Locul fosilifer de la Vama Strunga04 Abruptul Bucșoiului ndash Mălăești ndash Gaura

III ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI05 Muntele Tacircmpa06 Stejerișul Mare07 Peștera Valea Cetății08 Dumbrăvița ndash Rotbav ndash Măgura Codlei 09 Dealul Cetății Lempeș10 Mlaștina Hărman 11 Pădurile și mlaștinile de la Prejmer12 Holbav

IV POSTĂVARUL V PIATRA MARE

VI CIUCAȘ13 Ciucaș14 Locul fosilifer Purcăreni15 Aninișurile de pe Tacircrlung

VII ZONA MUNȚILOR PERȘANI16 Dealurile Homoroadelor17 Complexul geologic Racoșul de Jos18 Coloanele de bazalt de la Racoș19 Locul fosilifer Carhaga20 Locul fosilifer Ormeniș21 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită22 Peștera Bacircrlogul Ursului23 Peștera Comăna

24 Vulcanii noroioși de la Homorod25 Stacircnca bazaltică de la Rupea 26 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz27 Perșani28 Cheile Dopca29 Pădurea Bogății

VIII ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ30 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului31 Munții Făgăraș32 Piemontul Făgăraș

IX BAZINUL OLTULUI33 Oltul Mijlociu ndash Cibin ndash Hacircrtibaciu34 Avrig ndash Scorei ndash Făgăraș 35 Cotul Turzunului36 Oltul Superior

X PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI37 Podișul Hacircrtibaciului38 Pădurea de gorul și stejar de pe Dealul Purcăretului39 Pădurea de gorul și stejar de la Dosul Facircnatului40 Hacircrtibaciu Sud-Est41 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

XI MUNȚII BODOC BARAOLT42 Munții Bodoc - Baraolt43 Dealul Ciocaș ndash Dealul Vițelului

XII LEAOTA

ARII PROTEJATE DIN JUDEȚUL BRAȘOVI

IVV

VI

II

III

X

VIII

VIIIX

XII

XI

1

30

31

33

35

39

40

4243

41

36

34

37

38

32

2

3

4

5

9 11

10

12

13

14

16

17 1819

20

21

22

23

24

26

28

29

27

25

15

6

7

8

Pe harta alăturată și icircn lista de mai jos găsiți toate ariile protejate din județul Brașov grupate pe zone așa cum se regăsesc și icircn paginile albumului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 4NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUIParte a grupei montane Bucegi - Leaota - Piatra Craiului creasta calcaroasă cu o lungime de aproximativ 25 de km este orientată pe direcția NE-SV și poziționată

de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 5NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Un simbolul viu al acestui munte este garofiţa Pietrei Craiului aici fiind singurul loc din lume

icircn care o putem icircntacirclni O putem admira pe stacircncăriile icircnierbate şi icircnsorite din zona alpină

inferioară sau la limita superioară a pajiştilor alpine culoarea ei roz fiind foarte greu de

trecut cu vederea icircn lunile de vară

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

Cetatea naturală de stacircncă a Pietrei Craiului este unică printe munţii din țara noastră Peisajul specific este caracterizat de o creastă singuratică ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km şi icircnălţimi de peste 2 000 de metri Vacircrful La Om (sau Piscul Baciului) este cel mai icircnalt și măsoară 2 238m Dacă studiem pe icircndelete particularităţile masivului vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului colţi de stacircncă ace piramide muchii turnuri bracircuri şi hornuri Numărul mare de văi grohotişuri arcade naturale şi golurile alpine icircntregesc spectacolul vizual alături de abrupturi deosebit de spectaculoase Aici trăiesc 1 170 specii de plante aproape 30 din plantele regăsite icircn ţara noastră dintre care 181 sunt ocrotite Dintre aceste specii le amintim doar pe cele mai cunoscute garofiţa Pietrei Craiului tisa angelica sacircngele voinicului macul galben linariţa floarea de colț gladiola sălbatică bulbucul și bujorul

TIP DE PROTECȚIE Parc național și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0194 Piatra CraiuluiSUPRAFAȚĂ 14 766 ha

E-MAIL officepcrairoSITE wwwpcrairo

de munte Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii de orhidee de munte 41 de specii dintre cele 58 existente pe teritoriul Romacircniei

Condiţiile climatice şi geologice geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte icircn grupul mamiferelor Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna icircntregii ţări peste 40 trăiesc icircn Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 6NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA LILIECILOR

Peștera Liliecilor se află pe platforma Branului la o altitudine de 950m Cunoscută și sub numele de Peștera Mare sau Peștera Badichii existenţa ei este semnalată icircn documente cu multe secole icircn urmă primele săpături arheologice datacircnd din anii 1957-1958 Grota este populată de colonii de lilieci printre care specii rar icircntacirclnite supravegheate atent de specialiști

Intrarea icircn peșteră se face printr-un culoar icircngust urmat de o grotă cu podea ascendentă și de o galerie Icircn interior se pot admira formațiuni calcaroase jurasice formate de-a lungul secolelor printre care așa-numitele ldquolacrimi ale pămacircntuluirdquo De-a lungul galeriilor curge un pacircracirciaș de macircl ce intră adacircnc icircn interiorul peșterii

CHEILE ZĂRNEȘTIULUI

Localizate icircn partea de N-E a masivului acestea sunt accesibile din oraşul Zărneşti pe drumul forestier de lacircngă cabana Gura Racircului Cheile au o lungime de aproximativ 35 km iar pereţii abrupţi ce străjuiesc valea au icircnălţimi cuprinse icircntre 100 şi 200m fiind foarte atractivi pentru cei care practică alpinismului

Recomandările noastre

Traversarea crestei Pietrei Craiului recomandată numai turiștilor experimentați

Observarea fluturașului de stacircncă icircn Cheile Zărneștiului și a caprelor negre icircn zonele icircnalte de creastă

Un răsărit de soare icircn satele de la poalele muntelui Măgura Peștera Șirnea pentru a admira creasta icircn toată splendoarea ei

Admirarea florilor de munte precum garofița Pietrei Craiului sau floarea de colț sau a numeroaselor specii de orhidee printre care se remarcă sacircngele voinicului și papucul doamnei

Drumeție la Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș

w

w

w

w

w

ldquoTrebuie să recunosc că unul dintre motivele

pentru care m-am mutat icircn Brașov a fost

natura ce icircnconjoară orașul și cele șapte

masive muntoase din icircmprejurimi Fie că

faci o plimbare pacircnă pe Postăvaru sau Piatra

Mare fie că te aventurezi pe creasta Pietrei

Craiului te pierzi pe platoul Bucegiului sau printre stacircncăriile

Ciucașului sau fie că admiri pădurile și geologia Perșanilor sau

peisajul spectaculos al Făgărașului ca om de munte nu te poți

simți mai implinit Cacirct despre fotografie ce să mai vorbim județul

Brașov este locul ideal pentru orice pasionat de naturăldquo

Dan Dinu fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 7NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Caprele negre sunt ușor de văzut icircn Piatra Craiului unde icircn ultimul timp datorită eforturilor de conservare a speciei au devenit mult mai prietenoase și mai puțin sperioase La o plimbare pe creasta Piatrei Craiului ai deseori șansa să admiri aceste animale deosebite

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 4: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 4NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUIParte a grupei montane Bucegi - Leaota - Piatra Craiului creasta calcaroasă cu o lungime de aproximativ 25 de km este orientată pe direcția NE-SV și poziționată

de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 5NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Un simbolul viu al acestui munte este garofiţa Pietrei Craiului aici fiind singurul loc din lume

icircn care o putem icircntacirclni O putem admira pe stacircncăriile icircnierbate şi icircnsorite din zona alpină

inferioară sau la limita superioară a pajiştilor alpine culoarea ei roz fiind foarte greu de

trecut cu vederea icircn lunile de vară

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

Cetatea naturală de stacircncă a Pietrei Craiului este unică printe munţii din țara noastră Peisajul specific este caracterizat de o creastă singuratică ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km şi icircnălţimi de peste 2 000 de metri Vacircrful La Om (sau Piscul Baciului) este cel mai icircnalt și măsoară 2 238m Dacă studiem pe icircndelete particularităţile masivului vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului colţi de stacircncă ace piramide muchii turnuri bracircuri şi hornuri Numărul mare de văi grohotişuri arcade naturale şi golurile alpine icircntregesc spectacolul vizual alături de abrupturi deosebit de spectaculoase Aici trăiesc 1 170 specii de plante aproape 30 din plantele regăsite icircn ţara noastră dintre care 181 sunt ocrotite Dintre aceste specii le amintim doar pe cele mai cunoscute garofiţa Pietrei Craiului tisa angelica sacircngele voinicului macul galben linariţa floarea de colț gladiola sălbatică bulbucul și bujorul

TIP DE PROTECȚIE Parc național și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0194 Piatra CraiuluiSUPRAFAȚĂ 14 766 ha

E-MAIL officepcrairoSITE wwwpcrairo

de munte Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii de orhidee de munte 41 de specii dintre cele 58 existente pe teritoriul Romacircniei

Condiţiile climatice şi geologice geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte icircn grupul mamiferelor Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna icircntregii ţări peste 40 trăiesc icircn Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 6NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA LILIECILOR

Peștera Liliecilor se află pe platforma Branului la o altitudine de 950m Cunoscută și sub numele de Peștera Mare sau Peștera Badichii existenţa ei este semnalată icircn documente cu multe secole icircn urmă primele săpături arheologice datacircnd din anii 1957-1958 Grota este populată de colonii de lilieci printre care specii rar icircntacirclnite supravegheate atent de specialiști

Intrarea icircn peșteră se face printr-un culoar icircngust urmat de o grotă cu podea ascendentă și de o galerie Icircn interior se pot admira formațiuni calcaroase jurasice formate de-a lungul secolelor printre care așa-numitele ldquolacrimi ale pămacircntuluirdquo De-a lungul galeriilor curge un pacircracirciaș de macircl ce intră adacircnc icircn interiorul peșterii

CHEILE ZĂRNEȘTIULUI

Localizate icircn partea de N-E a masivului acestea sunt accesibile din oraşul Zărneşti pe drumul forestier de lacircngă cabana Gura Racircului Cheile au o lungime de aproximativ 35 km iar pereţii abrupţi ce străjuiesc valea au icircnălţimi cuprinse icircntre 100 şi 200m fiind foarte atractivi pentru cei care practică alpinismului

Recomandările noastre

Traversarea crestei Pietrei Craiului recomandată numai turiștilor experimentați

Observarea fluturașului de stacircncă icircn Cheile Zărneștiului și a caprelor negre icircn zonele icircnalte de creastă

Un răsărit de soare icircn satele de la poalele muntelui Măgura Peștera Șirnea pentru a admira creasta icircn toată splendoarea ei

Admirarea florilor de munte precum garofița Pietrei Craiului sau floarea de colț sau a numeroaselor specii de orhidee printre care se remarcă sacircngele voinicului și papucul doamnei

Drumeție la Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș

w

w

w

w

w

ldquoTrebuie să recunosc că unul dintre motivele

pentru care m-am mutat icircn Brașov a fost

natura ce icircnconjoară orașul și cele șapte

masive muntoase din icircmprejurimi Fie că

faci o plimbare pacircnă pe Postăvaru sau Piatra

Mare fie că te aventurezi pe creasta Pietrei

Craiului te pierzi pe platoul Bucegiului sau printre stacircncăriile

Ciucașului sau fie că admiri pădurile și geologia Perșanilor sau

peisajul spectaculos al Făgărașului ca om de munte nu te poți

simți mai implinit Cacirct despre fotografie ce să mai vorbim județul

Brașov este locul ideal pentru orice pasionat de naturăldquo

Dan Dinu fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 7NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Caprele negre sunt ușor de văzut icircn Piatra Craiului unde icircn ultimul timp datorită eforturilor de conservare a speciei au devenit mult mai prietenoase și mai puțin sperioase La o plimbare pe creasta Piatrei Craiului ai deseori șansa să admiri aceste animale deosebite

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 5: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 5NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Un simbolul viu al acestui munte este garofiţa Pietrei Craiului aici fiind singurul loc din lume

icircn care o putem icircntacirclni O putem admira pe stacircncăriile icircnierbate şi icircnsorite din zona alpină

inferioară sau la limita superioară a pajiştilor alpine culoarea ei roz fiind foarte greu de

trecut cu vederea icircn lunile de vară

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

Cetatea naturală de stacircncă a Pietrei Craiului este unică printe munţii din țara noastră Peisajul specific este caracterizat de o creastă singuratică ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km şi icircnălţimi de peste 2 000 de metri Vacircrful La Om (sau Piscul Baciului) este cel mai icircnalt și măsoară 2 238m Dacă studiem pe icircndelete particularităţile masivului vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului colţi de stacircncă ace piramide muchii turnuri bracircuri şi hornuri Numărul mare de văi grohotişuri arcade naturale şi golurile alpine icircntregesc spectacolul vizual alături de abrupturi deosebit de spectaculoase Aici trăiesc 1 170 specii de plante aproape 30 din plantele regăsite icircn ţara noastră dintre care 181 sunt ocrotite Dintre aceste specii le amintim doar pe cele mai cunoscute garofiţa Pietrei Craiului tisa angelica sacircngele voinicului macul galben linariţa floarea de colț gladiola sălbatică bulbucul și bujorul

TIP DE PROTECȚIE Parc național și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0194 Piatra CraiuluiSUPRAFAȚĂ 14 766 ha

E-MAIL officepcrairoSITE wwwpcrairo

de munte Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii de orhidee de munte 41 de specii dintre cele 58 existente pe teritoriul Romacircniei

Condiţiile climatice şi geologice geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte icircn grupul mamiferelor Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna icircntregii ţări peste 40 trăiesc icircn Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 6NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA LILIECILOR

Peștera Liliecilor se află pe platforma Branului la o altitudine de 950m Cunoscută și sub numele de Peștera Mare sau Peștera Badichii existenţa ei este semnalată icircn documente cu multe secole icircn urmă primele săpături arheologice datacircnd din anii 1957-1958 Grota este populată de colonii de lilieci printre care specii rar icircntacirclnite supravegheate atent de specialiști

Intrarea icircn peșteră se face printr-un culoar icircngust urmat de o grotă cu podea ascendentă și de o galerie Icircn interior se pot admira formațiuni calcaroase jurasice formate de-a lungul secolelor printre care așa-numitele ldquolacrimi ale pămacircntuluirdquo De-a lungul galeriilor curge un pacircracirciaș de macircl ce intră adacircnc icircn interiorul peșterii

CHEILE ZĂRNEȘTIULUI

Localizate icircn partea de N-E a masivului acestea sunt accesibile din oraşul Zărneşti pe drumul forestier de lacircngă cabana Gura Racircului Cheile au o lungime de aproximativ 35 km iar pereţii abrupţi ce străjuiesc valea au icircnălţimi cuprinse icircntre 100 şi 200m fiind foarte atractivi pentru cei care practică alpinismului

Recomandările noastre

Traversarea crestei Pietrei Craiului recomandată numai turiștilor experimentați

Observarea fluturașului de stacircncă icircn Cheile Zărneștiului și a caprelor negre icircn zonele icircnalte de creastă

Un răsărit de soare icircn satele de la poalele muntelui Măgura Peștera Șirnea pentru a admira creasta icircn toată splendoarea ei

Admirarea florilor de munte precum garofița Pietrei Craiului sau floarea de colț sau a numeroaselor specii de orhidee printre care se remarcă sacircngele voinicului și papucul doamnei

Drumeție la Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș

w

w

w

w

w

ldquoTrebuie să recunosc că unul dintre motivele

pentru care m-am mutat icircn Brașov a fost

natura ce icircnconjoară orașul și cele șapte

masive muntoase din icircmprejurimi Fie că

faci o plimbare pacircnă pe Postăvaru sau Piatra

Mare fie că te aventurezi pe creasta Pietrei

Craiului te pierzi pe platoul Bucegiului sau printre stacircncăriile

Ciucașului sau fie că admiri pădurile și geologia Perșanilor sau

peisajul spectaculos al Făgărașului ca om de munte nu te poți

simți mai implinit Cacirct despre fotografie ce să mai vorbim județul

Brașov este locul ideal pentru orice pasionat de naturăldquo

Dan Dinu fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 7NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Caprele negre sunt ușor de văzut icircn Piatra Craiului unde icircn ultimul timp datorită eforturilor de conservare a speciei au devenit mult mai prietenoase și mai puțin sperioase La o plimbare pe creasta Piatrei Craiului ai deseori șansa să admiri aceste animale deosebite

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 6: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 6NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA LILIECILOR

Peștera Liliecilor se află pe platforma Branului la o altitudine de 950m Cunoscută și sub numele de Peștera Mare sau Peștera Badichii existenţa ei este semnalată icircn documente cu multe secole icircn urmă primele săpături arheologice datacircnd din anii 1957-1958 Grota este populată de colonii de lilieci printre care specii rar icircntacirclnite supravegheate atent de specialiști

Intrarea icircn peșteră se face printr-un culoar icircngust urmat de o grotă cu podea ascendentă și de o galerie Icircn interior se pot admira formațiuni calcaroase jurasice formate de-a lungul secolelor printre care așa-numitele ldquolacrimi ale pămacircntuluirdquo De-a lungul galeriilor curge un pacircracirciaș de macircl ce intră adacircnc icircn interiorul peșterii

CHEILE ZĂRNEȘTIULUI

Localizate icircn partea de N-E a masivului acestea sunt accesibile din oraşul Zărneşti pe drumul forestier de lacircngă cabana Gura Racircului Cheile au o lungime de aproximativ 35 km iar pereţii abrupţi ce străjuiesc valea au icircnălţimi cuprinse icircntre 100 şi 200m fiind foarte atractivi pentru cei care practică alpinismului

Recomandările noastre

Traversarea crestei Pietrei Craiului recomandată numai turiștilor experimentați

Observarea fluturașului de stacircncă icircn Cheile Zărneștiului și a caprelor negre icircn zonele icircnalte de creastă

Un răsărit de soare icircn satele de la poalele muntelui Măgura Peștera Șirnea pentru a admira creasta icircn toată splendoarea ei

Admirarea florilor de munte precum garofița Pietrei Craiului sau floarea de colț sau a numeroaselor specii de orhidee printre care se remarcă sacircngele voinicului și papucul doamnei

Drumeție la Cerdacul Stanciului și Marele Grohotiș

w

w

w

w

w

ldquoTrebuie să recunosc că unul dintre motivele

pentru care m-am mutat icircn Brașov a fost

natura ce icircnconjoară orașul și cele șapte

masive muntoase din icircmprejurimi Fie că

faci o plimbare pacircnă pe Postăvaru sau Piatra

Mare fie că te aventurezi pe creasta Pietrei

Craiului te pierzi pe platoul Bucegiului sau printre stacircncăriile

Ciucașului sau fie că admiri pădurile și geologia Perșanilor sau

peisajul spectaculos al Făgărașului ca om de munte nu te poți

simți mai implinit Cacirct despre fotografie ce să mai vorbim județul

Brașov este locul ideal pentru orice pasionat de naturăldquo

Dan Dinu fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 7NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Caprele negre sunt ușor de văzut icircn Piatra Craiului unde icircn ultimul timp datorită eforturilor de conservare a speciei au devenit mult mai prietenoase și mai puțin sperioase La o plimbare pe creasta Piatrei Craiului ai deseori șansa să admiri aceste animale deosebite

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 7: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 7NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Caprele negre sunt ușor de văzut icircn Piatra Craiului unde icircn ultimul timp datorită eforturilor de conservare a speciei au devenit mult mai prietenoase și mai puțin sperioase La o plimbare pe creasta Piatrei Craiului ai deseori șansa să admiri aceste animale deosebite

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 8: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 8NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajele ce se dezvăluie icircn fața ta cacircnd te afli icircn creasta Craiului sunt spectaculoase mai ales dacă icircți petreci noaptea pe la refugiile alpine și te bucuri de un apus sau răsărit Chiar dacă uneori efortul pentru a ajunge icircn creastă este destul de mare va merita pe deplin

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 9: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 9NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PARCUL NATURAL BUCEGIPoate unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase de la noi Bucegiul domină prin prezența lui peisajul din jur indiferent că icircl privești din Valea Prahovei sau din

Culoarul Rucăr - Bran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 10: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 10NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dintre toţi munţii Romacircniei poate cea mai spectaluloasă privelişte o au Munții Bucegi

cacircnd sunt priviţi dinspre Valea Prahovei Masivi și solizi cu abrupturi ameţitoare ce

susţin un imens platou alpin acești munți sunt considerați leagănul turismului montan

romacircnesc

PARCUL NATURAL BUCEGI

Deşi intenţiile de protejare a naturii din Munții Bucegi datează de dinainte de război Parcul Natural Bucegi a fost icircnfiinţat legal abia icircn anul 2000 cu o administraţie proprie constituită trei ani mai tacircrziu Suprafaţa parcului este de 32 497 ha și include pe lacircngă Masivul Bucegi și alte mici părţi din unităţile montane vecine cum ar fi Leaota Aproximativ 25 din suprafaţa parcului este ocupată de cele 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie cea mai extinsă fiind Abruptul Prahovean de aproximativ 3 500 de hectare

Icircn cadrul zonelor de protecţie strictă se află 46 de monumente ale naturii (cascade izbucuri peşteri avene chei turnuri colţi arcade stacircnci hornuri circuri glaciare și puncte fosilifere) cele mai multe de importanţă geomorfologică

TIP DE PROTECȚIE Parc natural și Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0013 BucegiSUPRAFAȚĂ 32 497 ha

E-MAIL bucegiparkgmailcomSITE wwwbucegiparkro

Administraţia parcului cu sediul icircn Moroieni județul Dacircmboviţa desfăşoară şi activităţi de promovare şi educaţie ecologică amenajacircnd de curacircnd 7 trasee tematice icircn cele mai atractive locuri ale parcului cu panouri informative locuri de odihnă şi podeţe de lemn

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 11: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 11NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER DE LA VAMA STRUNGA

Pasul Strunga se regăseşte icircn principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon) Peisajul pe care icircl oferă acest loc este deosebit de frumos de sus putacircnd fi admirate creasta Craiului culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota ţinuturile Branului şi ale Braşovului

Icircn apropiere de Șaua Strunga sub muntele Strungile Mici se află Locul Fosilifer Vama Strunga o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1 950m care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50m Icircn aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din Romacircnia constituită din peste 150 de specii

ABRUPTUL BUCȘOIU - MĂLĂEȘTI - GAURA

Aflată icircn partea nordică a Munţilor Bucegi aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare o parte a Văii Mălăeşti şi icircnceputul Văii Gaura

Reprezentativ icircn acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stacircncoase şi țancuri de piatră specifice reliefului glaciar bine păstrat

Recomandările noastre

Sfacircrșitul lunii iunie cacircnd icircnflorește rododendronul pe muntele Bucșa și peisajele din Șaua Strunga

Cele șapte chei formate pe racircul Ialomița Cheile Urșilor Cheile Peșterii Cheile Coteanu Cheile Tătarului Cheile Zănoaga Mică Cheile Zănoaga Mare și Cheile Orzei

Platoul bucegiului cu formațiunile specifice printre care se remarcă Babele și Sfinxul

Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura una dintre cele mai sălbatice zone din icircntregul parc natural

Traseul de la Cabana Caraiman la Crucea Caraiman și cel de creastă din Șaua Strunga și pacircnă icircn Șaua Bătracircna

w

w

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 12: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 12NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ialomița formează icircn drumul ei prin Bucegi nu mai puțin de șapte tronsoane de chei Cele mai sălbatice sunt cele aflate icircn amonte Cheile Urșilor și Cheile Peșterii unde racircul icircși face drum prin vegetația deasă și printre blocuri mari de stacircncă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 13: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 13NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Bujorul de munte este o atracție majoră a acestui parc natural pe la mijlocul lunii iunie Cel mai frumos peisaj icircl veți găsi pe culmea Bucșa ce leagă Bucegiul de Leaota Se poate ajunge aici din Șaua Strunga aflată la intersecția mai multor trasee turistice ce străbat zona

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 14: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 14NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUIAflat icircn centrul țării Brașovul este un oraș privilegiat ce este icircnconjurat de arii

protejate la care se poate ajunge extrem de ușor Este singurul oraș din țară care are icircn mijlocul lui o rezervație naturală de excepție Muntele Tacircmpa

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 15: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 15NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Muntele Tacircmpa02 Stejerișul Mare03 Peștera Valea Cetății04 Dumbrăvița (a) ndash Rotbav (b)ndash Măgura Codlei (c)

05 Dealul Cetății Lempeș06 Mlaștina Hărman07 Pădurile și mlaștinile eutrofede la Prejmer08 Holbav

Pășind pe străzile istorice ale Brașovului vei păși icircntr-o lume cu nenumărate posibilități de

cunoaștere a istoriei locului a culturii sau a tradițiilor Icircn același timp icircnsă vei păși icircntr-

un oraș icircnconjurat de natură icircn care oamenii chiar respectă această bogăție naturală pe

care o au

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

Dintre cele 48 de arii protejate ale Judeţului Braşov 17 sunt icircn imediata vecinătate a oraşului la doar cacircțiva pași distanță dacă ne gacircndim la Muntele Tacircmpa sau la puțin peste o oră de mers pe jos dacă vrem să urcăm icircn Postăvaru sau Piatra Mare

Foarte aproape sunt Parcul natural Bucegi și Parcul național Piatra Craiului dar și alte zone muntoase și deluroase deoasebite cum ar fi Ciucaş Măgura Codlei sau Dealul Lempeş Icircn apropierea orașului puteți observat specii rare de păsări cum ar fi berzele negre de la Dumbrăvița puteți vizita peştera Valea Cetăţii dar şi redescoperi un sat bine păstrat cu peisaje de poveste la Holbav

Apele sunt populate cu numeroase specii de peşti iar pădurile care icircn principal sunt de fag carpen şi stejar abundă icircn specii de mamifere Florile rare nu lipsesc nici ele din peisajul din jurul Brașovului iar numai pe Tacircmpa puteți admira peste 975 de specii de fluturi și 110 specii de păsări

ARII PROTEJATE DIN ZONA

BRAȘOVULUI

12

3

4a

4c

4b

57

8

6

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 16: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 16NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNTELE TAcircMPA

Situat pe latura nord - vestică a munților ce alcătuiesc Carpații de Curbură la contactul acestora cu Depresiunea Brașovului Masivul Tacircmpa este o treaptă de legătură icircntre depresiune și munți Deși are altitudini asemănătoare celor deluroase este o subdiviziune montană deoarece s-a format și a evoluat icircmpreună cu munții din jur iar habitatele prezente sunt caracteristice celor montane Muntele Tacircmpa face parte din Masivul Postăvaru altitudinea medie a rezervației fiind de 700m și atingacircnd un maxim de 955m

Statutul de sit de importanță europeană a fost instituit pentru protejarea a cinci habitate de interes comunitar a trei specii de faună și a trei specii de floră protejate icircn Europa Peste situl natural se suprapune pe o suprafață de 23ha și situl istoric Ruinele Cetății Brașovia Această cetatea a fost utilizată de localnici icircn sec XIII-XIV ca cetate de refugiu fiind asemănătoare celei din Racircșnov

Pe o suprafață relativ mică s-au identificat peste 110 specii de păsări aproximativ o treime din numărul total din Romacircnia iar mamiferele printre care ursul racircsul pisica sălbatică vulpea jderul sau mistrețul sunt și ele icircn număr foarte mare

Punctul de acces principal este orașul Brașov iar pe Tacircmpa se poate urca fie cu telecabina fie pe patru poteci turistice marcate Un alt traseu unește Muntele Tacircmpa cu Masivul Postăvaru din care acesta face parte

Pe Tacircmpa se icircntacirclnesc nu mai puțin de 975 de specii de fluturi

atacirct diurni cacirct și nocturni aproximativ un sfert din totalul speciilor

din Romacircnia și peste 110 specii de păsări aproape o treime din

numărul existent icircn țara noastră

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0120 Muntele TacircmpaSUPRAFAȚĂ 214 ha

E-MAIL officemetropolabrasovroSITE wwwmetropolabrasovro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 17: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 17NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

STEJERIȘUL MARE

Rezervația cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare este o arie naturală situată icircn nord-vestul Masivului Postăvarul icircn partea sud-vestică a Braşovului pe culmea Ştejerişul Mare Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 1630 hectare Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură Icircn arealul ei pe partea nordică la altitudinea de 920 ndash 950m se află o formațiune geologică calcaroasă numită Colții Corbului Mare Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vacircrstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală bogată icircn specii arboricole și ierboase Pădurile sunt constituite din specii de fag icircn asociere cu gorun Tufărișurile sunt icircn special formate din alun maceș păducel corn și soc Dintre speciile ierboase aici sunt icircntacirclnite și specii vegetale rare dintre care amintim flămacircnzica și piperul-lupului

PEȘTERA VALEA CETĂȚII

Declararea Peşterii Valea Cetăţii ca şi arie naturală protejată a fost necesară icircn vederea protejării şi conservării unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică ştiinţifică și peisagistică reprezentate de fenomene şi formaţiuni geologice depozite fosilifere precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor

Peștera are o lungime de 958m Icircn relieful de la suprafaţă bancul de calcare icircn care s-a format peştera are aspectul unui cornet tipic acoperit de pădure de fag şi exemplare rare de zadă

Aria naturală protejată este situată la o distanţă de 35km de Racircşnov 18km de Braşov și 7km de Poiana Braşov Accesul se face dinspre şoseaua DN1E Racircşnov- Poiana Braşov Din parcare pacircnă la peşteră se merge pe o potecă special amenajată iar interiorul peşterii traseul vizitabil este amenajat cu pasarele scări şi balustrade Vizitarea se face numai icircn prezenta unui ghid

Icircncepacircnd cu anul 2010 Sala Mare din Peștera Valea Cetății

găzduiește concerte de muzică ale Filarmonicii Brașov Acustica

interesantă a peșterii și cadrul natural inedit fac din aceste

concerte o experiență aparte

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 18: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 18NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DUMBRĂVIȚA - ROTBAV - MĂGURA CODLEI

Rezervația este localizată icircn județele Brașov și parțial icircn Covasna pe teritoriile localităților Dumbrăvița Codlea Holbav Hălchiu Feldioara Măieruș Belin Hăghig Este icircmpărțită icircn trei zone distincte și are o suprafața totală de peste 4500 ha

Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice icircn special a celor de interes comunitar (european) fiind una din cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării

Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum cormoranul mic buhaiul de baltă stacircrcul pitic stacircrcul roşu stacircrcul de noapte stacircrcul galben egreta mică egreta mare raţa roşie eretele de stuf cresteţul cenuşiu cristelul de cacircmp huhurezul mare ciocănitoarea cu spate alb ciocănitoarea de stejar ciocănitoarea neagră ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic Dintre speciile care sunt doar icircn trecere prin rezervație cele mai reprezentative prezente anual icircn număr mare sunt barza neagră bătăușul fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră Pe lacircngă păsări aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar precum castorul și vidra

Rezervație se remarcă și prin varietatea peisajului ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole lacuri ape curgătoare mlaştini și stufăriş) la facircneţe păşuni şi păduri Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița Rotbav și Codlea

Icircn perioadele de migraţie primăvara și toamna populaţia totală

a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20 000 de

exemplare zona fiind una dintre cele mai importante zone umede

din interiorul lanţului Carpatic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 Sit Ramsar și rezervații naturaleDENUMIRE ROSPA0037 Dumbrăvița - Rotbav - Măgura CodleiSUPRAFAȚĂ 4 500 ha

E-MAIL dionescuunitbvroSITE wwwdumbravita-natura2000ro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 19: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 19NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cea mai bună perioadă pentru a vizita zonele umede de la Dumbrăvița și Rotbav este icircntre lunile aprilie și iulie cacircnd icircncepe sezonul de cuibărit iar migrația aduce cea mai mare varietate de specii Icircntre august și septembrie zona devine un important punct de popas icircn migrația berzelor negre

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 20: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 20NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CETĂȚII LEMPEȘ

Localizată icircn extremitatea estică a judeţului Braşov rezervația are o suprafață de 2745 ha şi este amplasată pe Dealul Lempeş cunoscut şi sub denumirea de Dealul Cetăţii Dealul Lempeş are o altitudine de 704m și constituie o componentă specifică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului datorită modului tectono-eroziv de formare și a culmilor alungite pe direcția sud-vest si nord-est

Habitatele identificate aici sunt de mai multe tipuri de la păduri de fag și carpen la habitate cu vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar Dealul Cetăţii - Lempeş a fost declarat rezervaţie de tip botanic icircn anul 2000 pentru a proteja speciile rare de plante pe care le adăposteşte ruşcuţa de primăvara păiuşul şi rogozul pitic Alte specii protejate ce pot fi icircntacirclnite aici sunt ochiul şarpelui roşu stacircnjenelul ghiocelul bogat zambila sălbatică etc Fauna este reprezentată de cerb căprioară mistreţ vulpe pisică sălbatică veveriţă iar avifauna de şorecarul comun corb acvilă țipătoare mică mierlă pupăză etc Icircn vecinătatea rezervației naturale se află diverse obiective de interes turistic cum ar fi lăcașe de cult monumente istorice sau alte arii naturale protejate Accesul se poate face din satele Sacircnpetru sau Hărman

Poate unul dintre cele mai frumoase și inedite locuri din jurul

Brașovului Dealul Lempeș se remarcă atacirct prin pădurile ce icircl

acoperă dar mai ales prin multitudinea de flori ce trăiesc aici

Primăvara icircn acest loc puteți admira două specii rare dedițelul și

rușcuța de primăvară

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturaleDENUMIRE ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina HărmanSUPRAFAȚĂ 374 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 21: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 21NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

O perioadă bună pentru a vizita Dealul Lempeș este sfacircrșitul lunii martie - icircnceputul lunii aprilie cacircnd icircnfloresc aici două flori rare rușcuța și dedițelul Pădurile din zonă se acoperă și ele icircn această perioadă cu un covor mov de brebenei iar floarea paștelui se găsește și ea din abundență

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 22: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 22NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MLAȘTINAHĂRMAN

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic situată icircn judeţul Braşov pe teritoriul administrativ al comunei Hărman

Aria protejată reprezintă o zonă umedă icircn apropierea văii Oltului cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri pietrișuri și argile străbătută de cacircteva pacircraie (Hușbor Părăul de Sub Coastă Valea Morilor) ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare Zona adăpostește o mare varietate floristică incluzacircnd peste 150 de relicte glaciare dintre care unele endemice pentru Țara Bacircrsei Dintre speciile de flori care se remarcă amintim armeria bumburezul laleua pestriță daria gențiana mov orhideea otrățelul și roua cerului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la PrejmerSUPRAFAȚĂ 345 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PĂDUREA ȘI MLAȘTINILE EUTROFEDE LA PREJMER

Aria naturală se află icircn Depresiunea Braşovului lacircngă drumul județean care leagă localitatea Hărman de orașul Sfacircntu Gheorghe Rezervația a fost icircnființată icircn scopul protejării biodiversității și menținerii icircntr-o stare de conservare a florei și faunei aflate icircn lunca Oltului Se icircntinde pe o suprafață de 258 de hectare (252ha de pădure și 6ha de mlaștină) și reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure tufăriș pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă mlaștini) aflate icircn lunca stacircngă a racircului Olt Icircn arealul rezervaţiei este icircntacirclnită o mare diversitate floristică alcătuită din arbori arbuşti ierburi şi flori rare dintre care unele protejate la nivel europeanFauna este reprezentată de specii mari şi mici de mamifere precum mistreţul căpriorul sau pisica sălbatică

Rezervaţia se poate vizita icircn orice anotimp icircnsă nu există trasee amenajate

Icircn zona mlaștinilor de la Hărman și Prejmer există o bogată

varietate floristică ce include peste 150 de relicte glaciare dintre

care multe specii endemice Țării Bacircrsei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 23: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 23NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Laleaua pestriță este o floare extrem de rară pe care o putem icircntacirclni icircn foarte puține locuri icircn jurul Brașovului Iubește zonele mlăștinoase și datorită mai ales culorii și a formei specifice este o floare foarte fotogenică ce trebuie cacirct mai bine protejată

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 24: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 24NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

O plimbare pe Dealul Lempeș icircn căutarea dedițelului sau a rușcuței sau icircn mlaștinile Hărman sau Prejmer icircn căutarea lalelei pestrițe

Observarea numeroaselor specii de păsări de la Dumbrăvița sau Rotbav icircn special icircn perioadele de migrație cacirct pot fi văzute și specii foarte rare

Observarea berzelor negre la Dumbrăvița primăvara sau toamna icircn timpul pasajului

O plimbare pe Tacircmpa pentru a admira Brașovul de sus și pentru a icircnțelege complexitatea acestei cetăți medievale

Cățărare pe traseele alpinism de pe Tacircmpa sau o plimbare cu bicicleta pe potecile din zonă accesibile doar pentru cei experimentați

w

w

w

w

w

HOLBAV

Localizată icircn apropiere de comuna Holbav pe Dealul Ghirtalău icircntre Pacircracircul Crucii şi Pacircracircul Lupului aria protejată desemnată icircn anul 2004 cuprinde fosta carieră de argilă Holbav Succesiunea litologică de aproximativ 230 ndash 250 de metri lungime a rezervaţiei reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate icircn domeniile geologie geografie protecţia mediului ecologie sau minerit Icircn vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm De la punctul numit La Cruce aproape de vacircrful unui deal se pot privi icircmprejurimile ce străjuiesc satul dar și culmile Parcului național Piatra Craiului

ldquoAm cunoscut satul Holbav acum cacircțiva ani Prima dată am ajuns acolo cu serviciul Icircn acea zi am văzut foarte puțin

din el dar ce am văzut mi-a plăcut foarte mult La sfărșit de săptămacircnă m-am icircntors icircntr-o plimbare pe dealurile lui

De atunci am revenit de zeci de ori și icircncă nu m-am săturat de farmecul luildquo

Vlad Dumitrescu - fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 25: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 25NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARULMasivul face parte din Carpații Orientali mai exact din Carpații de Curbură și este o importantă destinație de schi atacirct pentru brașoveni cacirct și pentru turiștii din toată țara care vin icircn Poiana Brașov icircn fiecare sezon

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 26: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 26NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

POSTĂVARUL

Dacă iarna acest munte este dedicat cu precădere schiorilor vara el este destinat tuturor

iubitorilor de natură Poziția lui face ca din vacircrf să se deschidă o frumoasă panoramă atacirct către

Brașov și văile din apropiere dar și către Piatra Mare sau Bucegi

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor Postăvarul formează Munții Bacircrsei alături de Piatra Mare Altitudinea maximă este dată de Vacircrful Postăvaru 1799m vacircrf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare

Importanța masivului este dată atacirct de habitalele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase sau speciile de floră și faună protejate cacirct și de turismul de iarnă practicat icircn Poiana Brașov Vegetaţia este una specifică icircn cea mai mare parte habitatelor montane fiind alcătuită din păduri de conifere păduri de foioase păduri icircn amestec tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine de pajişte sau de stacircncărie Fauna este foarte bine reprezentată fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană cerb căprior capră neagră urs brun lup mistreţ vulpe racircs pisică sălbatică jder etc Dintre păsări amintim cocoşul de munte acvila de munte acvila ţipătoare mică corbul piţigoiul moţat ciocănitoarea neagră Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii vara fiind frecventată atacirct de turişti ce străbat potecile montane cacirct şi de biciclişti Accesul se face pe diferite trasee montane atacirct din Braşov şi Poiana Braşov cacirct şi din zonele adiacente Racircşnov Predeal Timişul de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 1 303 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

Recomandările noastre

Traseul Tacircmpa - Postăvaru ce te poartă din Brașov și pacircnă icircn Poiana Brașov pe un traseu sălbatic și interesant

Vizitarea Cheilor Racircșnoavei și cățărare pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism din zonă

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 27: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 27NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Racircșnoavei oferă cacircteva dintre cele mai frumoase trasee de alpinism din zona Brașovului De dificultăți și lungimi diferite traseele din chei sunt pe toate gusturile Unul dintre cele mai spectaculoase Creasta Generalului oferă din vacircrf o panoramă inedită către chei și către Piatra Craiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 28: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 28NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIATRA MAREAlături de masivul Postăvarul Piatra Mare formează Munții Bacircrsei Chiar dacă are dimensiuni modice oferă priveliști spectaculoase către toate celelalte masive din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Ciucaș și Siriu

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 29: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 29NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Piatra Mare este muntele Brașovenilor și indiferent de zi sau anotimp este imposibil ca la o

simplă plimbare să nu icircntacirclnești pe potecile lui alți montaniarzi icircnrăiți ca și tine Indiferent din ce

parte ai urca acest munte toate traseele converg către vacircrf

Masivul Piatra Mare face parte din munţii Bacircrsei localizaţi icircn sudul depresiunii Braşovului icircn cadrul Carpaţilor de Curbură și atinge icircnălţimea maximă de 1844m

Alături de pădurile de conifere şi foioase ce mărginesc golul alpin icircntacirclnim icircn acest masiv și arbuşti precum jneapănul ienupărul merişorul alunul sau măceşul Icircn afara speciilor de flori şi ierburi rare precum floarea de colţ garofiţa de munte sau gălbinelul de munte icircn lizierele pădurilor şi icircn tufăriş vegetează o gamă diversă de ciuperci

Ursul cerbul mistreţul jderul cocoşul de munte acvila ţipătoare mică năpacircrca sau salamandra alături de păstrăv sau clean alcătuiesc o faună diversificată şi bine reprezentată

Una dintre atracţiile masivului este Canionul Şapte Scări săpat icircn calcarele jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare Lungimea canionului este de 160 metri și are o diferenţă de nivel de 58 de metri Complexul carstic este aflat icircn zona de pădure la o altitudine de 948m Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări nefiind nevoie de echipament specializat

Icircn zona masivului Piatra Mare se poate ajunge fie pe cale rutieră (DN1 şi DN1A) fie folosind calea ferată ce leagă Bucureşti de Braşov

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0195 Piatra MareSUPRAFAȚĂ 4 283 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

PIATRAMARE

Recomandările noastre

Urcarea pe vacircrful Piatra Mare pentru o panoramă frumoasă cu toți munții din jur de la Bucegi și Piatra Craiului pacircnă la Postăvarul Ciucaș sau Siriu

Traversarea Canionului Șapte Scări pe podurile și scările amenajate pentru a descoperi pe icircndelete frumusețea acestui loc

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 30: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 30NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Datorită dificultății moderate și a accesului facil Piatra Mare este un munte ce permite nenumărate posibilități de drumeție chiar și iarna Cu un echipament potrivit și cu un minim de efort este foarte ușor de ajuns icircn zona Cabanei Piatra Mare un loc cu o priveliște foarte frumoasă

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 31: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 31NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘCu siguranță unul dintre cei mai frumoși munți din Carpații de Curbură Ciucașul se remarcă mai ales prin stacircncăriile lui specifice Pajiștile alpine traseele spectaculoase și vegetația specifică fac din acest munte unul foarte iubit

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 32: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 32NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CIUCAȘ

O plimbare icircn Ciucaș te poartă icircntr-o lume imaginară de poveste unde stacircncile se

metamorfozează icircn diverse ființe care mai de care cu nume mai inedite Babele la Sfat

Goliat Moșul Sfinxul Bratocei sau Gemenii

Masivul Ciucaș aparține Carpaţilor de Curbură lanț muntos din Carpaţii Orientali Aria protejată este situată pe teritoriile judeţelor Braşov şi Prahova Munții Ciucaș sunt alcătuiți din două culmi principale Ciucaș - Bratocea pe aliniamentul SV-NE și Gropșoarele - Zăganu pe direcția NV-SE unite prin icircnșeuarea muntelui Chirușca

Icircn Ciucaș există un relief uniform cu o vegetație bogată de pajiști tufărișuri și plante de stacircncărie Aici trăiesc numeroase animale sălbatice precum ursul mistreţul cerbul racircsul vulpea jderul veveriţa pisica sălbatică sau capra neagră Dintre păsări amintim acvila de munte uliul privighetoarea cinteza iar dintre reptile vipera comună şi şopacircrla de munte

Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stacircncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse cele mia importante fiind Babele la Sfat Macircna Dracului Turnul lui Goliat Turnul Roșu Colții Bratocei Colții Zăganu Ciuperca Tigăile Mari și Tigăile Mici sau Sfinxul Bratocei Se mai remarcă vacircrfuri și creste abrupturi calcaroase și grohotişuri

Principalele locuri de cazare și puncte de acces pe traseele din masiv sunt situate icircn Stațiunea Cheia la Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș Se poate ajunge aici dinspre Brașov prin Pasul Bratocea sau din drumul naţional Bucureşti-Ploiești

01 Ciucaș02 Locul fosilifer Purcăreni

03 Aninișurile de pe Tacircrlung

ARII PROTEJATE

DIN CIUCAȘ

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0038 CiucașSUPRAFAȚĂ 21 864 ha

E-MAIL vasileboroniayahoocomSITE wwwfundatiacarpatiro

13

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 33: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 33NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Accesul facil pacircnă la Cabana Ciucaș aflată icircn zona alpină te poate ajuta să descoperi pe icircndelete acest munte Un răsărit de soare din zona cabanei nu trebuie ratat mai ales dacă sunteți amatori de fotografie montană Cabana ușurează accesul și pe timp de iarnă așa că nu trebuie decacirct să explorați

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 34: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 34NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Ca icircn orice zonă de gol alpin Ciucașul oferă și el o vegetație specifică icircntre care se remarcă ienupărul sau jneapănul Acest habitat este unul deosebit de important pentru toate speciile de mamifere și păsări care trăiesc la această altitudine

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 35: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 35NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER PURCĂRENI

Rezervaţie paleontologică situată la Icircntorsura Buzăului icircn apropierea comunei Purcăreni reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost icircnchisă şi declarată monument al naturii Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metrii cubi icircn care s-a identificat o bogată asociaţie de corali branhiopode şi crustacei Cercetările geologice şi paleontologice au scos icircn evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre

ANINIȘURILE DE PE TAcircRLUNG

Situată icircn sud-estul judeţului Braşov la poalele muntelui Ciucaş acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin după cum icirci spune şi numelePe lacircngă aninul care vegetează icircn asociere cu frasinul o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3 000 de alte specii de plante dintre care amintim bulbuc de munte ciuboţica cucului de munte roiniţă bracircnduşă de toamnă sisinel de munte

La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni buhaiul de baltă cu burtă galbenă tritonul cu creastă și salamandra Dintre mamiferele prezente icircn sit amintim pisica sălbatică şi jderul

Atacirct locul fosilifer Purcăreni cacirct și Aninișurile de pe Tacircrlung fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE RO SCI 0001 Aninișurile de pe Tacircrlung SUPRAFAȚĂ 181 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 36: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 36NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR PERȘANISituați icircn Carpații de Curbură din tronsonul Orientalilor Munții Perșani sunt modești ca icircnălțime icircnsă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane din țară Sunt

extrem de interesanți icircn special datorită diversității geologice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 37: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 37NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

01 Dealurile Homoroadelor02 Coloanele de bazalt de la Racoș 03 Complexul geologic Racoșul de Jos04 Locul fosilifer Carhaga05 Locul fosilifer Ormeniș06 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită07 Peștera Bacircrlogul Ursului

08 Peștera Comăna09 Vulcanii noroioși de la Homorod10 Stacircnca bazaltică de la Rupea11 Microcanionul de bazalt de la Hoghiz12 Munții Perșani13 Cheile Dopca14 Pădurea Bogății

Munții Perșani se diferenţiază complet faţă de regiunile din jur printr-o mare

diversitate un adevărat mozaic de roci ce pot atinge vacircrste de pacircnă la aproximativ

800 de milioane de ani

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

Fără a putea fi comparați cu alți munți mai icircnalți din Romacircnia Perșanii au unicitatea și farmecul lor Iubitorii de drumeții vor găsi icircn cuprinsul acestor munți vacircrfuri cu icircnălțimi medii Măgura Codlei (1292 m) Vacircrful Cetății (1104 m) numeroase rezervații naturale Cotul Turzunului Pădurea Bogății Coloanele de Bazalt de la Racoș și Piatra Cioplită roci vulcanice vulcani noroioși locuri fosilifere peșteri și chei cum ar fi cele ale Vacircrghișului sau Dopca Există o mare diversitate de monumente ale naturii care fac din aceasta regiune un loc ideal de recreere dar care oferă și oportunități de explorare a unor zone neatinse de civilizație de o mare puritate naturală

Zona Munților Perșani adăpostește cea mai mare concentrație de păsări din icircntreg județul Brașov iar dacă vă icircncumetați să plecați la drum cu rucsacul icircn spate lacircngă Mercheașa o să vă icircntacircmpine și cel mai bătracircn stejar din Romacircnia icircn vacircrstă de peste 900 de ani

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR PERȘANI

VII

1

2 34

5

6

7

8

9

11

13

14

12

10

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 38: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 38NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0027 Dealurile HomoroadelorSUPRAFAȚĂ 37 093 ha

E-MAIL carpaterragmailcomSITE wwwcarpaterraorg

Recomandările noastre

O vizită la cel mai bătracircn stejar din Romacircnia aflat la Mercheașa

Nu ratați Cheile Vacircrghișului și peșterile de aici icircn special zona aflată deasupra peșterii Șura Calului un complex interesant de arcade și grote

Cățărare icircn Cheile Vacircrghișului pe unul dintre numeroasele trasee de alpinism amenajate sau o plimbare cu bicicleta pe drumul pacircnă la chei

O vizită icircn zona bogată icircn fenomene geologice de la Racoșul de Jos

O plimbare prin Pădurea Bogății sau prin Cheile Dopca unde puteți observa icircn pacircracircul din zonă un pește inedit zglăvoaca asemănător cu guvidele

w

w

w

w

w

DEALURILE HOMOROADELOR

Zona deluroasă de aici mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase este tipică pentru sud-estul Transilvaniei Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică dar și pentru berza neagră ciocănitoarea de stejar sfracircnciocul roşiatic sau cristelul de cacircmp

Icircn Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vacircrghișului situată icircn partea sudică a Carpaţilor Orientali icircn zona de icircntacirclnire a Munţilor

Perşani cu Munţii Harghita Cheile Vacircrghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali icircn care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic zoologic speologic și peisagistic Icircn chei se găsesc peste 120 de peșteri dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 39: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 39NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Icircntr-o zi călduroasă de vară o plimbare prin Cheile Vacircrghișului poate fi o adevărată plăcere mai ales că o parte din călătorie poate fi făcută prin apă Peisajul este frumos iar starea traseului este bună acesta fiind amenajat din loc icircn loc cu poduri și cabluri de asigurare icircn porțiunile mai dificile

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 40: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 40NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COMPLEXUL GEOLOGICRACOȘUL DE JOS

Acest complex desfășurat pe o suprafață de aproximativ 95 ha se icircntinde pe vacircrful nord - estic al Triunghiului Bazaltelor din Munţii Perşani (Racoş - Rupea - Comăna de Sus) şi cuprinde curgerile bazaltice care s-au produs icircn urmă cu 13 milioane de ani şi care au icircncheiat manifestările vulcanice din Munţii Carpaţi Deși bazaltul a fost exploatat la Racoş de peste 100 de ani icircn prezent zona este protejată pentru a putea conserva cacirct mai bine geologia locului

Carierele de exploatare sunt icircn prezent icircn număr de trei și se află icircn curs de conservare sau de icircnchidere Cariera de bazalt Brazi cuprinde o uriaşă secţiune geologică a vulcanului bazaltic avacircnd o icircnălţime de 50m și o lungime de 200m Pe fundul carierei s-a format un lac din precipitaţii şi topirea zăpezii

Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş este poate cel mai remarcabil loc de aici peisajul fiind unul selenar fără prea multă vegetaţie Se pot observa formaţiunile de scorii bazaltice de diverse culori de la negru pacircnă la roşu aprins care conţin şi intercalaţii de bombe vulcanice

A treia carieră este cea icircn care se află Coloanele de bazalt ce formează o rezervație de sine stătătoare icircn cadrul complexului

Accesul la aceste zone protejate se face din localitatea Racoș Pentru a putea icircnțelege pe deplin complexitatea acestei zone unice icircn peisajul romacircnesc vă recomandăm o vizită ghidată

COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘ

Acest monument este format din roci bazaltice care au ajuns la suprafaţă icircn urma activităţii vulcanice de acum 12 milioane de ani Erupţia a durat 10-20 mii de ani fiind printre ultimele din Munţii Carpaţi Coloanele au fost formate prin răcire iar icircn anumite zone se pot observa fragmentările specifice datorate vitezei de răcire diferite

Ultimele erupții vulcanice din Carpați ce datează de acum 13

milioane de ani au format un complex geologic inedit icircn care

poate fi studiată icircn amănunt geologia locului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 41: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 41NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Coloanele de bazalt de la Racoș ne amintesc de trecutul vulcanic al Munților Carpați Chiar dacă suprafața pe care se extind nu este una foarte mare iar icircnălțimea este modică icircntre 10 și 15m aceste coloane arată un proces interesant de răcire și cristalizare a lavei vulcanice

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 42: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 42NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LOCUL FOSILIFER CARHAGA

Locul fosilifer Carhaga situat icircn Munţii Perşani pe valea care icirci poartă numele cuprinde o deschidere geologică de aproximativ 10m icircn lungime şi 5m icircn icircnălţime Aici putem observa straturi groase de marne de vacircrstă Jurasică printre care se intercalează calcare fine cu o bogată faună fosilă Această faună este reprezentată icircn special de amoniţi iar Stratele de Carhaga sunt un preţios martor paleogeografic ceea ce a determinat punerea sub ocrotire a acestui punct fosilifer pe o suprafață de 16 ha

LOCUL FOSILIFER ORMENIȘ

Rezervaţia naturală se află situată icircn partea estică a Munţilor Perşani Acest versant face trecerea către Depresiunea Braşovului şi este brăzdat de o serie de văi printre care şi valea Ormenişului

Rocile cenuşii-albăstrii şi scoicile fosile prezente icircn această rezervaţie reprezintă unul din punctele de importanţă ştiinţifică la nivel internaţional

COLOANELE DE BAZALT DE LA PIATRA CIOPLITĂ

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stacircng al văii Comăna la 1 km de intrarea icircn sat Rezervația desemnată icircn anul 2000 este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar

Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are icircn cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor profil uman sculptat de eroziune icircn formațiunile bazaltice

Munţii Perşani reprezintă un puzzle geologic alcătuit din roci cu o

vechime de aproximativ 800 de milioane de ani

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 43: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 43NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PEȘTERA BAcircRLOGUL URSULUI

Tipia Ormenişului muntele cu o formă conică impunătoare aflat icircn sectorul central al Perșanilor găzduieşte Peştera Bacircrlogul Ursului aflată la 667m altitudine Peştera fosilă a primit numele după formaţiunea specifică cu forma unui cap de urs şi prezintă galerii calcaroase gururi cu perle şi curgeri parietale Lungimea totală a peșterii este de 300m

PEȘTERA COMĂNA

Peştera Comăna se află icircn Munţii Perşani icircn bazinul văii Comăna Peştera constituie drumul subteran al pacircracircului ce icircşi adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peştera Aceasta cuprinde un sistem de galerii dispuse pe trei nivele avacircnd o dezvoltare de aproximativ 2 500 m şi o diferență de nivel de 70m

Icircn Peştera Comăna se desfășoară cu regularitate activităţi de explorare speologică cartare şi topografiere ecologizare a zonei dar şi activităţi de cercetare știinţifică sub icircndrumarea Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca

Peştera nu este exploatată icircn scop turistic şi există un număr maxim de cinci intrări pe an pentru protejarea habitatului subteran Accesul se face cu acordul şi icircn prezenţa custodelui

Datorită accesului dificil și frumuseții aparte a peșterii Comăna

există un regulament strict care permite accesul pentru explorare

doar de maxim cinci ori icircn fiecare an pentru a putea proteja cacirct

mai bine peisajul subteran

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 44: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 44NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

VULCANII NOROIOȘI DE LA HOMOROD

Prezenţa vulcanilor noroioşi icircn Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcămacircnt şi a depozitelor sedimentare care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi Pe la mijlocul sec XX au apărut primele emanaţii de noroi care au clădit acești vulcani noroioși un caz geologic extrem de rar Au fost observați şase astfel de vulcani icircn perimetrul care constituie situl geologic protejat

Vulcanii noroioși de la Homorod se manifestă diferit Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care icirci presează Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3 acesta avacircnd o erupție chiar icircn infrastructura drumului Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ putacircnd fi văzut bolborosind

STAcircNCA BAZALTICĂ DE LA RUPEA

Această formațiune este impresionantă prin masa de roci sedimentare şi lave bazaltice care au stat la baza ultimelor activităţi vulcanice din Munţii Perşani Acestea au aspectul unor coline care veghează asupra oraşului Rupea şi pe care a fost construit Cetatea Rupea un important sit arheologic medieval Peisajul zonă este icircmbogățit de păduri de stejar racircuri și pajişti

Accesul se face din localitatea Rupea aflată pe drumul județean ce leagă Brașovul de Sighișoara

ldquoTe trezești dimneața devreme conduci liniștit ursul

traversează bulevardul mic dejun la o terasă privești spre

crestele munților de la geamul biroului se vede pădurea

mergi prin zona istorică urci o potecă iei autobuzul pracircnzul

printre stacircnci treci pe sub o cascadă cobori cu telescaunul

simți pădurea fremătacircnd cobori de pe centură iei cina pe buza

unui vulcan stins o acvilă zboară deasupra cumperi afine de la o doamna draguță

de la geamul casei vezi orașul sclipind icircn noapte adormi icircn Brașov icircnconjurat de

naturăldquo - Tiberiu Chiricheș Propark - Fundația pentru arii protejate

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 45: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 45NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PERȘANI

Munții Perșani ce icircnchid la vest Țara Bacircrsei se prezintă ca o punte icircntre Carpații Orientali și Carpații Meridionali Tipul de roci și de relief variațiile locale ale altitudinii prezența văilor adacircnci și a depresiunilor transversale au determinat icircmpărțirea Munților Perșani icircn trei sectoare Perșanii de Sud Perșanii Centrali și Perșanii de Nord Aceștia din urmă prezintă culmi rotunjite cu versante puțin icircnclinate și abrupturi stacircncoase Perșanii Centrali ies icircn evidență prin conglomeratele calcaroase creste ascuțite și măguri despărțite de văi adacircnci iar pentru Perșanii Sudici este reprezentativ peisajul colinar pe alocuri cu aspect de cacircmpie

Măgura Codlei este cel mai icircnalt vacircrf 1 292m și are o formă aproape conică ce se ridică deasupra reliefului icircnconjurator Icircn pădurile Munților Perșani putem icircntacirclni exemplare de stejar fag alun păducel ienupăr iar dintre speciile de floră ocrotită amintim laleaua pestriță bulbucul galben dedițelul daria și crucea voinicului Munții sunt traversați de importante căi de comunicație care asigură accesul de la est la vest din Ţara Bacircrsei și Depresiunea Baraoltului către Depresiunea Făgărașului și a Homoroadelor

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0352 PerșaniSUPRAFAȚĂ 2 261 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

MICROCANIONUL DE BAZALT DE LA HOGHIZ

Microcanionul este săpat de pacircracircul Hoghiz care icircşi are izvoarele icircn curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa pe coasta vestică a Perşanilor Aria protejată este formată din stacircnci bazaltice cu un relief aparte versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi ce se aseamănă cu văile canioanelor icircnsă la o scară mult mai mică Peisajul este icircntregit şi de două cascade precum şi de o peştera de mici dimensiuni formată icircn versantul stacircng

Chiar dacă formează unul dintre cele mai lungi lanțuri montane de

la noi din țară Perșanii sunt fragmentați de drumuri și defilee Cel

mai icircnalt vacircrf Măgura Codlei se icircnalță la doar 1 292 de metri

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 46: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 46NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CHEILE DOPCA

Cheile Dopca sunt formate icircntre culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii MariAcestea se intind pe o distanţă de 5km iar icircn chei se poate observa evoluţia Pămacircntului icircn diferite ere geologice prin straturile de roci foarte clar evidențiate Formaţiunile icircn care se dezvoltă Cheile Dopca au vacircrsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani Icircnălţimea cheilor variază icircntre 5 şi 40m iar peisajul este unul interesant format din zone icircmpădurite stacircnci izolate curgeri de grohotiş izbucuri şi văi Punctul de acces este localitatea Bogata

PĂDUREA BOGĂȚII

Aria naturală se află icircn partea centrală a munților Perșani și este traversată de drumul național ce leagă Brașovul de Sighișoara icircn apropierea localității Rupea Este cea mai accesibilă şi circulată rezervaţie din Munţii Perşani iar rocile calcaroase și bazaltice se pot observa adesea chiar lacircngă șosea

Este o rezervație complexă geologică peisagistică botanică și forestieră iar denumirea vine de la pacircracircul Bogata care o străbate pe circa 10 km

Rezervația este alcătuită din zone cu pășuni dar și din unele din cele mai importante păduri de foioase din țară unde predomină fagul icircn asociere cu gorunul și carpenul Pădurea seculară ocupă zona centrală a munților icircntinzacircndu-se pe o suprafață de 17 km Printre plantele ocrotite de aici se numără şi crucea voinicului Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de mamifere mari precum cerbul ursul lupul și racircsul

Pădurea Bogății este una dintre cele mai importante păduri de

foioase de la noi din țară fiind icircn același timp rezervație de tip

geologic peisagistic și bineicircnțeles botanic și forestier

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0137 și ROSPA0093 Pădurea BogățiiSUPRAFAȚĂ 6 329 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 47: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 47NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘParte importantă a Carpaților Meridionali Munții Făgăraș sunt cei mai icircnalți din țară cu un aspect impresionant și impunător indiferent că icirci privim de la icircnălțimea crestelor sau din depresiunile de la bază

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 48: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 48NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiSUPRAFAȚĂ 399 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘSupranumiţi ldquoAlpii Transilvanieirdquo munții Făgăraș constituie cel mai mare și mai icircnalt lanț

montan din Romacircnia Au peste opt vacircrfuri de 2 500m cel mai icircnalt fiind Moldoveanu cu

2 544m urmat de Negoiu cu 2 535m

De la est la vest Munții Făgăraș măsoară icircn linie dreaptă aproximativ 70 de km iar de la nord la sud 45 de km constituind cel mai mare lanț muntos al țării Creasta seamănă cu o imensă coloană vertebrală culmile din partea nordică fiind mult mai scurte și mai abrupte comparativ cu cele din partea sudică care sunt foarte lungi și domoale La poalele munților se dezvoltă și alte zone naturale importante ce fac legătura dintre zona de pădure și dealurile și podișurile din jur

POIENILE CU NARCISE DE LADUMBRAVA VADULUI

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici icircn perioada lunii mai Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine Creşterea icircntr-un număr atacirct de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar carpen şi frasin Pe lacircngă narcise se mai poate icircntacirclni aici o varietate

mare de specii de floră peste 500 dintre care amintim cununița bulbucul cinci degete sau stacircnjenelul Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul căpriorul vulpea iepurele și veveriţă Icircn zonă au fost identificate pacircnă icircn prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări

Pe teritoriul rezervației icircn fiecare an icircn luna mai se desfășoară bdquoFestivalul Narciselorrdquo o sărbătoare dedicată florilor de aici

01 Poienile cu narcise de laDumbrava Vadului02 Munții Făgăraș

03 Piemontul Făgăraș

ARII PROTEJATE DIN

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

1

2

3

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 49: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 49NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII FĂGĂRAȘ

Munţii Făgăraş se icircntind pe o suprafaţă de 3 000km pătraţi şi cuprind opt vacircrfuri ce depășesc 2 500m (Moldoveanu Negoiu Viştea Mare Lespezi Cornul Călţunului Vacircnătoarea lui Buteanu Hacircrtopu şi Dara) alte 42 de vacircrfuri cu peste 2 400m și aproximativ 150 de vacircrfuri de peste 2 300m

Vegetaţia Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată Pădurile compacte acoperă pantele munților pacircnă la o icircnălțime de aproape 1 700m iar facircnețele și poienile icircmpodobite cu flori icircmpacircnzesc malurile văilor şi luminișurile pădurilor

Dintre speciile icircnticirclnite icircn mod frecvent icircn zonele montane amintim rușulița garofița de munte trei-frați-pătați nu-mă-uita omagul și diferite specii de clopoței și gențiene Dintre florile ocrotite prin lege menționăm floarea de colț sacircngele voinicului și iedera albă La jumătatea lunii iunie sus icircn golul alpin icircnflorește bujorul de munte ce se prezintă sub forma unei inflorescențe

parfumate de un roșu aprins ce icircmbracă muntele precum o pătură ce devine vizibilă de la mare distanță

O caracteristică deosebită a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare precum și lacurile alpine situate la altitudine mare

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0122 Munții FăgărașSUPRAFAȚĂ 198 618 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

ldquoImportanța ariilor protejate este poate și mai mare icircn țări precum Romacircnia fiindcă acestea dețin multe specii ale

căror efective au fost decimate icircn vestul Europei Noi icircncă ne bucurăm de o oarecare abundență a biodiversității

și ar trebui să icircnvățam din greșelile altor țări și să o protejăm din timp Toate ariile protejate cum sunt și cele din

județul Brașov trebuie susținute și protejate de noi toțildquo

Horia Bogdan - biolog amp fotograf

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 50: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 50NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PIEMONTUL FĂGĂRAȘ

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi icircn țară Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante atacirct ca suprafață cacirct și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite

Acesta se icircntinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului icircn perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu pe latura nordică a Munților Făgăraș Fiind amplasat atacirct icircn regiunea alpină cacirct și icircn cea continentală relieful dominant este cel de deal și de munte Habitatele specifice sunt variate cuprinzacircnd pășuni și facircnețe păduri de foioase și de conifere terenuri arabile vii și livezi La nivelul icircntregii regiuni flora este bine reprezentată fiind icircnregistrate peste 900 de specii de plante iar diversitatea floristică este evidentă mai ales icircn facircnețele umede (aprox 450 de specii)

Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan

mondial cum ar fi acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp foarte multe specii de ciocanitori șoimul călător cocoşul de munte barza neagră etc Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor icircn care păsările icircși construiesc cuibul icircși cresc puii și se hrănesc

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0098 Piemontul FăgărașSUPRAFAȚĂ 71 256 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

Recomandările noastre

Traversarea crestei Făgărașului recomandată numai montaniarzilor experimentați

O vedere asupra crestei Făgărașului de pe vacircrful Vacircnătoarea lui Buteanu

O vizită la numeroasele lacuri glaciare dintre care se remarcă lacul Călțun aflat icircn apropierea vacircrfului Negoiu

w

w

w

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 51: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 51NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Peisajul Munților Făgăraș cu creste impunătoare și văi adacircnci este unicat la noi icircn țară Chiar dacă nu mai au ghețari așa cum au Alpii acești munți formează cu siguranță unul dintre cele mai impunătoare tronsoane ale Carpaților

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 52: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 52NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

BAZINUL OLTULUIUnul dintre cele mai lungi racircuri din țară Oltul curge pe o lungime de 615 km de la izvoarele din Carpații Orientali și pacircnă la vărsarea icircn Dunăre timp icircn care străbate

nu mai puțin de șapte județe

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 53: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 53NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Apele Oltului curg icircn general domoale formacircnd meadre și coturi acolo unde icircntacirclnesc

roci mai tari pe care nu le pot eroda Formează habitate pline de viață unde păsările

găsesc mereu un loc de refugiu

BAZINUL OLTULUI

Racircul Olt cunoscut icircn perioada dacică sub denumirea de ldquoAlutusrdquo izvorăște din masivul Hășmașul Mare aflat icircn Carpații Orientali După ce străbate mai multe sectoare montane racircul cu o lungime de 615 km se varsă icircn Dunăre pe teritoriul localităţii Izlaz din judeţul Teleorman Oltul străbate nu mai puţin de şapte județe (Harghita Covasna Braşov Sibiu Vacirclcea Olt şi Teleorman) mai multe depresiuni (Ciuc Braşov Făgăraş Loviştea) defile (Tuşnad Racoş Turnu Roşu Cozia Călimăneşti) şi trecători (Tuşnad Turnu Roşu Cozia)

OLTUL MIJLOCIU - CIBIN - HAcircRTIBACIU

Situl constituie o o arie protejată situată pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu Brașov și Vacirclcea Rezervația este o bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș pe valea Oltului unde regăsim păduri de fag tufărișuri alpine și boreale

La baza desemnării sitului se află cacircteva specii de mamifere printre care vidra și castorul zece specii de pești tritonul cu creastă broasca țestoasă de baltă scoica mică de racircu (specie cu risc ridicat de dispariție) melcul cu cacircrlig melcul cerenat bănățean precum și cacircteva specii de libelulă

1 Oltul Mijlociu - Cibin - Hacircrtibaciu2 Avrig - Scorei - Făgăraș

3 Cotul Turzunului4 Oltul Superior

ARII PROTEJATE DIN

BAZINUL OLTULUI

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin - HărtibaciuSUPRAFAȚĂ 2 826 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

1

3

4

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 54: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 54NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Recomandările noastre

Observarea numeroaselor specii de păsări ce trăiesc pe malurile Oltului și se hrănesc sau cuibăresc aici

O plimbare pe malul racircului icircn diminețile geroase de iarnă cacircnd chiciura icircmbracă totul icircn alb formacircnd un peisaj de poveste

w

w

AVRIG - SCOREI - FĂGĂRAȘ

Poziţionată de-a lungul racircului Olt această zonă este considerată un coridor ecologic de migraţie pentru păsări Situată icircn judeţele Braşov şi Sibiu ea ocupă o suprafaţă de aproape 3 hectare şi reprezintă o rezervație naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată Este importantă mai ales pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări sedentare sau migratoare

Icircn perioadele de migrație și icircn perioadele icircn care păsările iernează aici populația totală depășește 30 000 ndash 40 000 de exemplare anual Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici amintim stacircrcul cenușiu acvila țipătoare mică cristelul de cacircmp barza albă rața pestriță eretele vacircnăt sticletele presura bărboasă etc Principalele căi de acces sunt DN1 pe ruta Brașov ndash Făgăraș ndash Avrig și pe DN1 pe ruta Sibiu ndash Avrig ndash Făgăraș

ldquoIcircn urma unui mic studiu am observat peste 80 de specii de păsări adică aproximativ 25 din avifauna Romacircniei

ce trăiesc pe 5 km de racircu icircndiguit unde se pășunează se vacircneză se pescuiește se deversează ape uzate se scoate

balast din albie se aruncă deșeuri se taie copacii se fac focuri și se spală autoturisme Dacă ele au reușit să

supraviețuiască pacircnă acum icircn această porțiune a Oltului cacirct de greu poate fi să le protejămrdquo

Cristian Goga - birdwatcher amp fotograf

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0003 Avrig - Scorei - FăgărașSUPRAFAȚĂ 3 023 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 55: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 55NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

COTUL TURZUNULUI

Oltul a icircntacirclnit icircn cursul lui dealul Turzunului format din roci bazaltice dure pe care nu a reușit să le străpungă și a format o spectaculoasă luncă circulară icircn jurul acestuia Cu o lungime de aproximativ 13km Cotul Turzunului găzduieşte multe păsări care icircn timpul migraţiei caută ochiurile de apă pentru hrană şi odihnă Dintre cele mai importante specii rezidente sau de pasaj amintim barza albă şi neagră stacircrcul pitic de noapte sau roșu egreta mică și mare raţa roșie ferestrașul mic eretele de stuf sau pescarelul albastru şi bătăuşul

OLTUL SUPERIOR

Oltul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipotului la altitudinea de 1 280m La icircnceput icircn Depresiunea Ciucului formează un racircu liniştit urmacircnd după aceea să străbată zona defileului icircn care sunt cantonate cacircteva staţiuni balneoclimaterice valoroase (Tuşnad Bixad Malnaş) Ocoleşte pe trei părţi masivul Baraoltului formacircnd bucle largi prin şesul plan al Depresiunii Braşovului unde se icircntacirclnește cu Racircul Negru Ghimbăşelul și Bacircrsa Un nou masiv icirci iese icircn cale acela al Perşanilor pe care-l străbate prin defileul de la Racoş Icircn depresiunea Făgăraşului racircul capătă iarăşi caracter de şes curgacircnd printre malurile joase icircmpins permanent spre dreapta de numeroşi afluenţi Cibinul Hacircrtibaciul şi Sadu icirci aduc ultimele cantităţi de apă pe teritoriul Transilvaniei căci după unirea cu aceștia Oltul traversează Carpaţii Meridionali formacircnd pitorescul defileu Turnu Roşu ndash Cozia

Habitatul mlăștinos este foarte valoros pentru castor vidră și multe specii de pești dintre care amintim crap de baltă dunăriță boarță avat mreană vacircnătă și zvacircrlugă

Habitatele acvatice sunt foarte valoroase iar Oltul nu face deloc

excepție chiar dacă multe zone au fost icircndiguite Foarte multe

specii de păsări icircși găsesc refugiul hrana și locul de cuibărit aici

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0329 Oltul SuperiorSUPRAFAȚĂ 1 508 ha

E-MAIL officeapmbvanpmroSITE wwwapmbvanpmro

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 56: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 56NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pe malul Oltului puteți icircntacirclni și fotografia numeroase specii de păsări atacirct cuibăritoare cacirct și de pasaj icircn special icircn perioadele de migrație Lăcarul de mlaștină este o pasăre de talie mică icircnsă ca toți membrii familiei lui icircși face simțită prezenta prin cacircntecul extrem de vioi și strident

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 57: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 57NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIFiind a doua mare rezervație din Romacircnia podișul icircnglobează atacirct habitate specifice

pădurilor de stejar și alte foioase dar mai ales pajiști și facircnețe cu o importantă valoare la nivel european unde aceste habitate sunt aproape dispărute

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 58: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 58NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0099 Podișul HacircrtibaciuluiSUPRAFAȚĂ 237 515 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUIIcircn luna iunie pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului se icircncarcă de mireasma florilor iar o

plimbare prin aceste locuri se va transforma foarte ușor icircntr-o experiență de neuitat

Dispărute din alte părți ale Europei aceste pajiști icircncă persistă icircn voie icircn acest loc

Podișul Hacircrtibaciului este a doua arie protejată va mărime din Romacircnia după Rezervației Biosferei Delta Dunării Este situat icircn centrul țării icircn sudul Transilvaniei și este delimitat la nord de racircul Tacircrnava Mare iar icircn sud de racircul Olt Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat icircn care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național

Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt cristelul de cacircmp huhurezul mare ghionoaia sură ciocacircrlia de pădure sfracircnciocul roșiatic Icircn această zonă cuibărește cea mai icircnsemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din Romacircnia densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hacircrtibaciului

01 Podișul Hacircrtibaciului02 Pădurea de pe Dealul Purcăretului

03 Pădurea de la Dosul Facircnatului04 Hacircrtibaciu Sud-Est

05 Sighișoara ndash Tacircrnava Mare

ARII PROTEJATE DIN ZONA

PODIȘULUI HAcircRTIBACIU3

4

5

1

2

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 59: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 59NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Pajiștile din Podișul Hacircrtibaciului sunt de o frumusețe și mai ales de o diversitate ieșită din comun Icircn astfel de locuri pe doar un metru pătrat de sol poți icircntacirclni peste 50 de specii de flori ce trăiesc icircntr-o armonie perfectă Această bogăție floristică este demult dispărută icircn vestul Europei

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 60: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 60NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE PE DEALUL PURCĂRETULUI

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn comuna Beclean icircn apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor şi se icircntinde pe o suprafaţă de 42 hectare

Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Pădurea are o structură naturală bine păstrată cu stejarul şi gorunul ca specii dominante provenite din sămacircnţă care se regenerează natural Unele exemplare au dimensiuni notabile pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 25m

PADUREA DE GORUN ȘI STEJARDE LA DOSUL FAcircNAȚULUI

Situl a fost desemnat ca arie protejată icircn 2008 pentru prezenţa unui habitat de interes european vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun Stejarul şi gorunul domină vegetaţia din această pădure ce se caracterizează printr-o regenerare naturală Icircn pădure se icircntacirclnesc exemplare cu dimensiuni de pacircnă la 70 de cm icircn diametru şi icircnălţimi de pacircnă la 29 m

Aceste păduri seculare se icircmbină perfect cu mai multe specii de arbori și arbuști printre care fag carpen tei ulm de cacircmp alun păducel soc negru dar și cu două specii de coleoptere protejate prin lege croitorul mare al stejarului și croitorul cenușiu al stejarului

Aria naturală se află icircn partea central-vestică a județului Brașov icircn apropiere de comuna Şoarş

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0143 Pădurea de la Dosul FacircnatuluiSUPRAFAȚĂ 108 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0144 Pădurea de pe Dealul PurcăretuluiSUPRAFAȚĂ 42 ha

ldquoIcircn zona colinară Hacircrtibaciu - Tacircrnava Mare natura este foarte bine păstrată iar minunatele peisaje icircţi icircncacircntă

privirea Această zonă este importantă la nivel european pentru bogăţiile ei plante şi animale păduri şi pajişti

deosebite un peisaj unic şi oameni gospodari Deşi locuitorii nu par să acorde prea mare atenţie naturii acţiunile

de fiecare zi dau dovadă de o viaţă icircn armonie cu natura Să avem grijă de această bogăţie pentru care Europa ne

invidiazăldquo - Judith Papp Grupul Milvus

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 61: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 61NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

HAcircRTIBACIU SUD-EST

Inclus icircn Podișul Hacircrtibaciului acest sit natural este situat icircn zona Subcarpaţilor interni ai Transilvaniei districtul Homoroadelor Altitudinea variază icircntre 430m icircn apropierea Luncii Oltului și 700m pe Dealul Capului Zona este atractivă mai ales prin peisajul rural tradiţional

Pădurile dacice constituite icircn cea mai mare parte din stejar carpen și fag acoperă aproximativ 30 din suprafața rezervației restul fiind constituit din pajiști facircnețe terenuri agricole și ape curgătoare

Speciile protejate ale zonei sunt ursul brun liliacul vidră ciuful de pădure buhaiul de baltă cu burta roşie sau tritonul cu creastă Populația de lupi este și ea foarte bine reprezentată icircn această zonă fiind cea mai mare populație a acestui mamifer din bioregiunea Continetală Situl este printre puţinele desemnate pentru protecția ţestoasei de baltă

SIGHIȘOARA - TAcircRNAVA MARE

Desemnat icircn anul 2008 pentru habitatele de pajiște lacuri tufărișuri zăvoaie și păduri de diferite tipuri situl Sighișoara - Tacircrnava Mare adăpostește numeroase specii protejate de floră (aproximativ 87) și faună dependente de habitatele de aici Icircn arealul sitului se regăsesc 23 de specii de mamifere 55 de specii de păsări și 600 de specii de fluturi protejate la nivel național

Aria este de importanță internațională datorită pajiștilor de mare icircntindere probabil ultimele din Europa care sunt perfect funcționale din punct de vedere ecologic Managementul tradițional al acestora a stabilit un echilibru icircntre activitățile umane și natură rămas aproape neschimbat din Evul Mediu

Ca și localizare situl se icircncadrează icircn Podișul Tacircrnavelor și parțial icircn Podișul Hacircrtibaciului

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0227 Sighișoara - Tacircrnava MareSUPRAFAȚĂ 85 815 ha

E-MAIL niculazar2007yahoocomSITE wwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0303 Hacircrtibaciu Sud-EstSUPRAFAȚĂ 25 903 ha

Icircn zona sitului Hacircrtibaciu Sud-Est este prezentă cea mai mare

populație de lupi din bioregiunea Continentală lucru extrem de

important pentru conservarea acestei specii

ldquoAş defini această zonă ca o parte a

Transilvaniei icircn care simţi pacea Este o

zonă care te echilibrează Tradițiile au

rămas neatinse iar pajiştile icircntinse icircți taie

respirațialdquo

Florentina Florescu WWF

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 62: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 62NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Vegetația bogată de pe dealurile transilvănene conferă un aspect aparte acestui loc La Viscri satul este parcă ascuns complet icircntre coline iar ceea ce se remarcă este biserica De-a lungul timpului oamenii au știut mereu să traiască icircn armonie cu natura lucru pe care noi icircl mai uităm uneori

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 63: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 63NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

MUNȚII BODOC - BARAOLTChiar dacă sunt de dimensiuni reduse acești munți sunt frumoși prin sălbăticia lor

Fiind parte a Carpaților Orientali Munții Bodoc - Baraolt dau startul unei zone de sălbăticie ce se continuă mai departe cu Munții Harghitei și Munții Gurghiului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 64: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 64NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

1 Munții Bodoc - Baraolt2 Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului

ARII PROTEJATE DIN ZONA

MUNȚILOR BODOC - BARAOLTAcești munți primitori icircți icircncacircntă ochii cu sutele de ghiocei care răsar primăvara iar pădurile

colorate de toamnă și poienile icircnsorite te invită la cacircteva momente de relaxare

Situl cuprinde icircn icircntregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc Pădurile acoperă aproximativ 70 din suprafaţa sitului iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri icircnalte Toate pacircraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului Aria protejată cuprinde păşuni şi facircneţe care alternează cu păduri seculare de foioase predominant făgete oferind un habitat ideal atacirct pentru păsările răpitoare cacirct și pentru barza neagră Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc - Baraolt reprezintă 2 din efectivele la nivel național al acestor două specii Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt cristelul de cacircmp acvila țipătoare mică huhurezul mare ghionoaia sură muscarul gulerat și muscarul mic

Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată de la cacircmpurile icircntregi de ghiocei situate sub vacircrful Kőmoumlge și orhideele prezente icircn paduri și pacircnă la rocile vulcanice icircntacirclnite din loc icircn loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci Se mai remarcă icircn această zonă și izvoarele de ape minerale

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSPA0082 Munții Bodoc - BaraoltSUPRAFAȚĂ 56 657 ha

MUNȚII BODOC - BARAOLT

12

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 65: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 65NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

DEALUL CIOCAȘ - DEALUL VIȚELULUI

Zona prezintă un interes mare pentru biologi geologi şi arheologi oferind o mare gamă de valori ştiinţifice Din punct de vedere botanic aici cresc specii rare din flora judeţelor Covasna și Brașov sau chiar pe plan naţional Este singura zonă din judeţul Covasna cu numeroase specii de stepă care trăiesc icircn

condiţii foarte bune la această altitudine migdal pitic porumbar iris barbos dediţel ruşcuţa de primăvară frăsinel coacăz roşu salvie şi garofiţă Peisajul este icircntregit de păsările care planează deasupra munţilor şi anume cristelul de camp bufnita vanturelul şi prigoria

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000 și rezervație naturalăDENUMIRE ROSCI0056 Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului SUPRAFAȚĂ 917 ha

ldquoSper din tot sufletul ca romacircnii să prețuiască din ce icircn ce

mai mult natura și ariile protejate Atunci cacircnd ceva rău se

icircntacircmplă unei arii protejate să ne doară așa cum ne doare o

veste rea despre un prieten apropiat Cred că natura ne este

prieten bun şi la bine şi la rău Și cred că este bine să facem

pasul către această prietenie pe viață la pas icircn alergare

icircn ritmul de trap al calului sau icircn galopul bicicletei cu aparatul de fotografiat sau cu

copiii sau bunicii de macircnăldquo

Andrei Blumen Asociația de Ecoturism din Romacircnia

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 66: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 66NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Prigoria este una dintre cele mai colorate și spectaculoase păsări de la noi din țară și se găsește din abundență icircn această arie protejată Icircși construiește cuibul icircn carierele de loess unde sapă o galerie de cacircțiva metri Se hrănește icircn special cu albine libelule și fluturi

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 67: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 67NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTAAflat icircn sud-vestul complexului montan Bucegi ce mai include şi Munţii Bucegi Munţii Piatra Craiului Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele şi Culoarul Prahovei masivul Leaota se remarcă icircn primul racircnd prin sălbăticie

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 68: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 68NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

LEAOTA

Solitudinea acestor munţi tăracircmurile bacircntuite doar de vacircntul neobosit sălbăticia pădurilor și

golurile alpine pășunate de turme de oi fac din această arie protejată o destinație ideală pentru

amatorii de locuri izolate

Masivul Leaota se icircnvecinează icircn partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului iar la est cu Parcul natural Bucegi principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic asigurand migrarea speciilor intre cele doua mari arii protejate Lupul si ursul sunt printre speciile ce beneficiaza de acest rol al ariei naturale protejate

Habitatele identificate aici sunt păduri de amestec fag-răşinoase păduri de molid păduri aluviale tufărişuri subalpine habitate de pajişti printre care apar frecvent stacircncării şi grohotişuri Diversitatea vegetală este foarte mare cu un număr de 810 specii icircntre care cacircteva specii protejate prin lege sunt garofiţe de munte floarea de colţ bujorul de munte tisa zacircmbrul etc Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun racircsul lupul cocoşul de munte uliul păsărar etc

Principalele activităţi turistice care pot fi icircntreprinse icircn Munţii Leaota sunt drumeţii ciclism montan schi de tură fotografie şi observare faună

Perioada optimă pentru vizitare este primăvara icircn timpul infloririi bujorului de munte și toamna cacircnd coloritul naturii devine variat

Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei se recomandă accesul numai pe potecile marcate Cacircteva trasee străbat Munții Leaota accesul fiind posibil prin Podu Dacircmboviței Rucăr Stoenești Padina Fundata și Moeciu de Sus

TIP DE PROTECȚIE Sit Natura 2000DENUMIRE ROSCI0102 LeaotaSUPRAFAȚĂ 1 393 ha

E-MAIL dbucurconservationcarpathiaorgSITE wwwcarpathiaorg

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 69: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 69NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Aflat icircntr-o zonă mai sălbatică a Carpaților Meridionali Masivul Leaota oferă priveliști spectaculoase De pe crestele acestui munte poți privi icircn zare fără a observa nici cea mai mică urmă a prezenței umane Astfel de oaze de sălbăticie sunt extrem de importante pentru conservarea naturii

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 70: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 70NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Una dintre perioadele cele mai frumoase pentru vizitarea Munților Leaota este icircnceputul de vară cacircnd icircnflorește bujorul de munte și totul capătă mai multă culoare Această perioadă icircncepe să fie bogată și icircn alte flori alpine printre care se remarcă garofițele de munte sau chiar florile de colț

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 71: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 71NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURALBUCEGIbucegiparkgmailcomwwwbucegiparkro+40 372 758 550

Arii protejate icircn custodieParcul natural BucegiAbruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura Locul fosilifer de la Vama Strunga

ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONALPIATRA CRAIULUIofficepcrairowwwpcrairo+40 268 223 165

Arii protejate icircn custodieParcul național Piatra CraiuluiCheile Zărneștiului Peștera Liliecilor

AGENȚIA METROPOLITANĂPENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro+40 268 547 616

Arii protejate icircn custodieMuntele TacircmpaStejerișul Mare

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro+40 268 419 013

Arii protejate icircn custodieAninișurile de pe TacircrlungAvrig - Scorei - FăgărașCotul TurzunuluiHacircrtibaciu Sud-EstHolbav

Munții FăgărașOltul Mijlociu - Cibin - HacircrtibaciuOltul Superior Locul fosilifer OrmenișPădurea BogățiiPerșaniPeștera Bacircrlogul UrsuluiPiemontul FăgărașPoienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiStacircnca Bazaltică de la Rupea

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg+40 740 065 169

Arii protejate icircn custodieCheile DopcaColoanele de bazalt de la Piatra CioplităColoanele de bazalt de la RacoșComplexul geologic Racoșul de Sus

Dealurile HomoroadelorLocul fosilifer CarhagaMicrocanionul de bazalt de la HoghizVulcanii noroioși de la Homorod

CLUBUL DE SPEOLOGIE SILEX BRAȘOVwwwspeosilexro+40 721 833 183 +40 723 225 869

Arie protejată icircn custodiePeștera Comăna

CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNApaandrisyahoocom +40 267 310 190

Arii protejate icircn custodieDealul Ciocaș - Dealul VițeluluiMunții Bodoc - Baraolt

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 72: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 72NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

CONTACTE CUSTOZIARII PROTEJATE

DRĂGOI IOAN LAURAȘlaurasdragoiyahoocom+40 722 354 893

Arie protejată icircn custodieLocul fosilifer Purcăreni

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIAdbucurconservationcarpathiaorgwwwcarpathiaorg

Arie protejată icircn custodieLeaota

FUNDAȚIA CARPAȚIvasileboroniayahoocomwwwfundatiacarpatiro+40744 359 862

Arii protejate icircn custodieCiucaș

Dealul Cetății LempeșMlaștina HărmanPădurile și mlaștinile eutrofe de la PrejmerPiatra MarePostăvaru

SC EMS CAVE SRLcontactpestera-valeacetatiirowwwpestera-valeacetatiiro+40 755 394 609

Arie protejată icircn custodiePeștera Valea Cetății

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMAcircNĂdionescuunitbvrowwwdumbravita-natura2000ro+40 268 481 581

Arie protejată icircn custodieDumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei

SOCIETATEA ldquoPROGRESUL SILVICldquo FILIALA SIBIUniculazar2007yahoocomwwwdssibiuroprogresul-silvicprogresul-silvic+40 730 651 776

Arii protejate icircn custodiePodișul HacircrtibaciuluiPădurea de gorun și stejar de la Dosul Facircnatului Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul PurcăretuluiSighișoara - Tacircrnava Mare

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 73: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 73NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Garofița Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Fluturaș de stacircncăcopy Cristian Goga

Creasta Bucegiuluicopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Racircscopy Ramon Jurj

Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Cerdacul StanciuluiPiatra Craiuluicopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Mac galbencopy Dan Dinu

Sfinxulcopy Dan Dinu

Trironcopy Dan Dinu

Creasta Pietrei Craiuluicopy Dan Dinu

Șaua Strungacopy Dan Dinu

Munții Leaotacopy Ioan Stoienică

Papucul Doamneicopy Oliviu Pop

Racircul Ialomițacopy Dan Dinu

Urs bruncopy Mircea Vergheleț

Bracircndușecopy Dan Dinu

Floare de colțcopy Dan Dinu

Bucegiulcopy Dan Dinu

Munții Ciucașcopy Dan Dinu

Peștera liliecilorcopy Parcul național Piatra Craiului

LapiezuriȘaua Strungacopy Dan Dinu

Cocoș de muntecopy Mircea Vergheleț

Babelecopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Cheile Peșteriicopy Dan Dinu

COPERTĂ CUPRINS PARCUL NATURAL BUCEGI

PARCUL NAȚIONAL PIATRA CRAIULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 74: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 74NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Dumbrăvița și Măgura Codleicopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Stacircrc piticcopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Brebenelcopy Dan Dinu

Dumbrăvițacopy Dan Dinu

Capra neagrăcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Pescăruș albastrucopy Dan Dinu

Crucea voiniculuicopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Garofițăcopy Fundația Carpați

Pupăzăcopy Dan Dinu

Cacircrstel de baltăcopy Dan Dinu

Țicleancopy Dan Dinu

Ghebecopy Dan Dinu

Floarea Pașteluicopy Dan Dinu

Pițigoi pungarcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave

Dedițelcopy Dan Dinu

Fluturecopy Dan Dinu

Stejerișul Marecopy Dan Dinu

Egretă Marecopy Dan Dinu

Muntele Tacircmpacopy Dan Dinu

Măceșcopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Rușcuța de primăvarăcopy Dan Dinu

Peștera Valea Cetățiicopy EMS Cave Rușcuța de

primăvarăcopy Dan Dinu

Măgura Codleicopy Dan Dinu

Dealul Lempeșcopy Dan Dinu

Egretă micăcopy Dan Dinu

Pițigoi albastrucopy Dan Dinu

Broasca de mlaștinăcopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 75: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 75NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Mlaștina Prejmercopy Proiectul Life for Marsh

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Poiana BrașovPostăvarulcopy Dan Dinu

Vacircrful ChirușcaCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Racircșnoaveicopy Dan Dinu

Ghiocelcopy Dan Dinu

Bulbuc de muntecopy Dan Dinu

Postăvarulcopy Dan Dinu

Măseaua Ciutiicopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Ochiul bouluicopy Dan Dinu

Ciucașcopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Canionul Șapte Scăricopy Dan Dinu

Purcărenicopy Ioan Lauraș Drăgoi

Lalea pestrițăcopy Dan Dinu

Piatra Marecopy Ioan Stoienică

Ciucașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Garofițecopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Holbavcopy Vlad Dumitrescu

Piatra Marecopy Dan Dinu Ciuboțica cucului

copy Dan Dinu

Aninișurile de pe Tacircrlung copy APM Braşov

Postăvarulcopy Dan Dinu

Șaua GropșoareCiucașcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

ARII PROTEJATE DIN ZONA BRAȘOVULUI

POSTĂVARUL PIATRA MARE

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

CIUCAȘ

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 76: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 76NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Locul fosilifer Carhagacopy Carpaterra

Microcanionul de la Hoghizcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Zglăvoacăcopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Carpaterra

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Stacircnca bazaltică de la Rupeacopy Dan Dinu

Pădure de foioasecopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Cheile Dopcacopy Carpaterra

Cheile Vacircrgișuluicopy Dan Dinu

Stejarul de la Mercheașacopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Șarpe de casăcopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Salamandrăcopy Dan Dinu

Racoșcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplităcopy Carpaterra

Brotăcel de copaccopy Dan Dinu

Dealurile Homoroadelorcopy Dan Dinu

Peștera Bacircrlogul Ursuluicopy APM Braşov

Guștercopy Dan Dinu

Cheile Vacircrghișuluicopy Dan Dinu

Peștera Comănacopy Clubul Speologic Silex

Pădurea Bogățiicopy Dan Dinu

Rupeacopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Carpaterra

Vulcan noroioscopy Dan Dinu

Racoșul de Suscopy Dan Dinu

Cheile Dobcacopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR PERȘANI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 77: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 77NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Șorecar copy Dan Dinu

Gacircrlița Marecopy Cristian Goga

Marmotăcopy Dan Dinu

Oltulcopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Barza albăcopy Dan Dinu

Mărăcinar marecopy Cristian Goga

Lacul Călțuncopy Dan Dinu

Mărăcinar cu cap negrucopy Dan Dinu

Prundărașgulerat miccopy Cristian Goga

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Dumbrava Vaduluicopy Vlad Dumitrescu

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Vegetație riparianăcopy Dan Dinu

Valea Topologuluicopy Vlad Dumitrescu

Pădure de rășinoasecopy Dan Dinu

Lăcarul de mlaștinăcopy Cristian Goga

Narcisăcopy Dan Dinu

Ciocănitoarea de stejarcopy Cristian Goga

Rațecopy Dan Dinu

Munții Făgărașcopy Dan Dinu

Ferigăcopy Dan Dinu

Vacircnturel roșucopy Cristian Goga

Viștea - Moldoveanucopy Horia Bogdan

Munții Făgărașcopy Horia Bogdan

Cotul Turzunuluicopy Carpaterra

Mărăcinar negrucopy Cristian Goga

Valea Topologuluicopy Dan Dinu

Potacircrnichecopy Cristian Goga

Șorecar comuncopy Dan Dinu

ZONA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

BAZINUL OLTULUI

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 78: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 78NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Meșendorfcopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Prigoriecopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Munții Bodoc -Baraoltcopy Dan Dinu

Căpriorcopy Ioan Stoienică

Pădure de stejarcopy Dan Dinu

Barză neagrăcopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Bujor de muntecopy Ioan Stoienică

Pajiștecopy Dan Dinu

Sfracircncioccopy Dan Dinu

Viscricopy Dan Dinu

Dealul Ciocaș - Dealul Vițeluluicopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Valea Hacircrtibaciuluicopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Ioan Stoienică

Viesparcopy Dan Dinu

Iriscopy Barti Levente

Pajiștecopy Dan Dinu

Leaotacopy Ioan Stoienică

Leaotacopy Ioan Stoienică

Cincucopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Vulpecopy Dan Dinu

Pajiștecopy Dan Dinu

PODIȘUL HAcircRTIBACIULUI

LEAOTAMUNȚII BODOC - BARAOLT

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 79: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 79NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Cincucopy Dan Dinu

Stacircrc cenușiucopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Pițigoicopy Dan Dinu

Ciutăcopy Ioan Stoienică

Codobatură galbenăcopy Cristian Goga

Broasca roșie de pădurecopy Dan Dinu

Munții Bodoc - Baraoltcopy Dan Dinu

Coloanele de bazalt de la Racoșcopy Dan Dinu

Vioreacopy Dan Dinu

Parcul natural Bucegicopy Dan Dinu

Ghi

ocei

copy D

an D

inu

CONTACTE

INDEXFOTOGRAFII

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 80: descoperă ariile protejate ale județului

CUPRINS | HARTĂ | CONTACTE | INDEX FOTO | CREDITE | 80NATURA BRAȘOVULUI | wwwromaniasalbaticaro

REALIZARE

PROPARKFundația pentru arii protejateofficeproparkrowwwproparkro+40 371 092 553

LAYOUT amp DESIGN

PHOTOLIFEcontactphotoliferowwwphotolifero+40 733 081 031

HĂRȚI

Bogdan Florescu

ZENITH MAPSofficezenithmapscomwwwzenithmapsro

TEXT

Roxana IordăchescuDan Dinu

FOTOGRAFII

Cristian Goga Barti LeventeDan Dinu - wwwdandinunetHoria Bogdan - wwwhoriagogdancomIoan Stoenică - wwwioanstoenicaroMircea VerghelețOliviu PopRoxana IordăchescuVlad DumitrescuVlad Popescu

PARTENERI

ROMANIA SĂLABATICĂcontactdandinunetwwwromaniasalbaticaro

BRAȘOVUL PEDALEAZĂpentrucabrasovulpedaleazarowwwbrasovulpedaleazaro

AGENȚIA METROPOLITANĂ BRAȘOVofficemetropolabrasovrowwwmetropolabrasovro

FINANȚATORI

FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIATofficerepfrowwwrepfro

ASOCIAȚIA CARPATERRAcarpaterragmailcom wwwcarpaterraorg

APISPM FEED-BACKwwwapispmro

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIAMEDIULUI BRAȘOVofficeapmbvanpmrowwwapmbvanpmro

MOL ROMAcircNIAwwwmolromaniaro

NATURA BRAȘOVULUIARIILE PROTEJATE ALE JUDEȚULUI

Page 81: descoperă ariile protejate ale județului