Depresiuni, Pasuri Si Trecatori-Orientali

8/19/2019 Depresiuni, Pasuri Si Trecatori-Orientali

1/8

CARPA II ORIENTALI- DEPRESIUNI, PASURI I TRECĂTORIȚ Ș

„Carpa ii nu i-au despăr it, ci i-au unit întotdeauna pe locuitorii din câmpile de la răsărit i apus,ț ț șde la miazăzi i miazănoapte. În Carpa i s-au format caracterul poporului român, dîrzenia,ș ț vitejia, bunătatea i omenia, mîndria i neînfricarea în luptă”- Nicolae Ceau escuș ș ș

Accesibilitatea i marele poten ialul de locurie al Carpa ilor se explică prin existen a unui mare număr deș ț ț țdepresiuni, care se împletesc în mod armonios cu trecătorile, permi ând construirea a ezărilor umane,ț șcât i o legătură între ele. Prezentarea depresiunilor este absolut necesară, întrucât ele reprezintășelemente geografice naturale care completează i explică rolul trecătorilor.ș

Fragmentarea Carpa ilor, alternan a dintre formele înalte cu altele de mai joasă altitudine, adâncaț țpătrudere a văilor cursurilor de apă în interiorul zonei muntoase fac ca mun ii no trii să fie străbătu i deț ș țnumeroase trecători care permit traversarea lor din ransilvania spre regiunile exterioare i invers.ș

Prin trecători se în eleg acele itinerare care permit străbaterea întregii zone muntoase, în unele cazurițnumai a unor culmi, cu ajutorul ve!iculelor auto sau care au permis construirea de"a lungul lor a unor căiferate.

Pasuri sunt acele por iuni înalte de pe traeul unei trecătoriț , unde se face trecerea dintr"un bazin alunui curs de apă, în bazinul altuia, cu sens opus de curgere.

!RUPA NORDICĂ

DEPRESIUNI

Depreiunea "ara#ure$ului

• se extinde sub forma unui mare golf, alungit pe direc#ia $% & '(, între lan#ul eruptiv )i zona

centrală cristalino & mezozoică*• păstrează un contact direct cu celelalte regiuni prin numeroase pasuri+ uta -/ m, 0utâi 1/ m,$eteda 2343 m, 5etref 2 m, Prislop 2426 m*

este o depresiune tectono % &ulcanică % ero'i&ă(• este o depresiune tipic deluros & colinară, cu relief de piemonturi, glacisuri 7prezente sub

abrupturile structurale ale mun#ilor vulcanici )i sub cele ale mun#ilor 8odnei )i 9aramure)ului:,lunci )i terase*

Cli#a) tma 6...o C, precipita#ii+ 33 & 2333 mm;an* canalizări de tip foe!n dinspre 9un#ii 8odnei )i0utâi spre depresiune.

Re*eaua +idroraică este formată din isa 7care formează grani#a cu m: )i afluen#ii săi+?za, %i)eu 'ăpân#a. Alimentarea râurilor este pluvio & nivală.

.eeta*ia) păduri de stejar, gorun, frasin, carpen )i pe terenurile mai înalte, păduri de fag.

Soluri) predomină solurile brune luvice 7luvosoluri:, brune eu & mezobazice 7eutricambosoluri:, iar înlunci, solurile aluviale.

Popula*ia $i a$e'ările)

@ensitatea+ 263 loc.;>m= *

Ora e)ș %i)eul de 'us, Bor)a, 'ig!etu 9arma ieiț


2/8

Din punct de &edere turitic e re#arcă)

• cna 5ugatag+ sta#iune intrată în circuitul turistic na#ional în anul 21-/ datorită apelor mineralizate sărate, cu dotări moderne de tratament )i cazare*

• Co)tiui+ localitate cu voca#ie balneară*• Cimitirul vesel de la 'ăpân#a*• (lemente de artă tradi#ională 7biserici din lemn, por#ile maramure)ene:*

Depreiunea Dornelor)

• (ste cunoscută )i sub denumirea de DEara @ornelor, cuprinzând vatra depresiunii )i mun#ii înconjurători, până unde se întinde domeniul economic.

• Prezintă un relief vălurit, cu altitudini de 33 & 133 m.

(ste o depreiune tectono % ero'i&ă(• (ste drenată de Bistri#a )i afluen#ii săi @orna )i $eagra 5arului 7amândouă cu izvoare în 9un#ii

Călimani:*• Ga baza mun#ilor din jur sunt acumulări piemontane )i glacisuri, iar văile prezintă lunci )i terase.

Cli#a) montană răcoroasă, având lungi perioade de inversiuni termice, mai ales iarna*

@eosebit de importantă este apari#ia izvoarelor minerale 7prezente pe linia de dislocare care a favorizatapari#ia masivului eruptiv Călimani:+ %atra @ornei, 5aru @ornei, Poiana $egrii, $eagra 5arului*importan#a lor terapeutică a favorizat dezvoltarea sta#iunii balneoclimaterice %atra @ornei.

.eeta*ie) etajul pădurilor de molid*

/auna) urs, cerb, râs, mistre#, veveri#ă*

Solurile) predomină solurile brune acide 7districambosoluri: )i brune feriiluviale 7prepodzoluri:, iar înturbării, solurile turboase.

caracteristică importantă o formează prezen#a turbăriilor acide cu relicte glaciare 7'p!agnum

Hulfianum:, numite local tinoave. Cele de tip oligotrof sunt sărace în specii din cauza mediului acid. @oar pinul 7Pinus silvestris: )i mesteacănul 7Betula pendula, B. pubescens: populează aceste mla)tini.Frecvente sunt speciile de mu)c!i, lic!eni, alge, bacterii adaptate la asemenea condi#ii de via#ă. 'untprezente 2/ turbării, dintre care cea mai mare )i mai cunoscută este inovul 9are de la Poiana 'tampei76// !a:.

Popula*ie) densitatea este moderată 7=3 & -3 loc;>m=:, iar în jurul ora)ului %atra @ornei se înregistreazădensită#i de 233 & 2=3 loc;>m=.

A$e'ările u#ane) %atra @ornei

Econo#ia+ este axată pe valorificarea principalelor bogă#ii naturale+ pădurea, minereurile, apeleminerale, pă)unile )i fâne#ele naturale+

• (xistă două mari unită#i de exploatare )i transport a lemnului+ ?acobeni )i %atra @ornei*• 9inereu de mangan+ 5aru @ornei*• ?zvoare minerale+ %atra @ornei, 5aru @ornei, Poiana $egrii* se îmbuteliază la 5aru @ornei,

Poiana $egrii )i Co)na.• Fabrică de industrializarea laptelui 7unt, brânză, )vai#er:+ %atra @ornei 7DGa @orna:.

Depreiunea C0#pulun "oldo&enec)

• (ste cea mai mare arie depresionară din lungul 9oldovei*


3/8

• Prezintă un relief cu luncă )i terase, dezvoltate în exclusivitate pe dreapta râului 9oldova.• Principalul ora)+ Câmpulung 9oldovenesc, ora) cu aprox. =3.333 loc.* Fabrică de mobilă* fabrică

de produse lactate 7D8arăul:* materiale de construc#ii. ?mportant centru turistic pentru odi!nă )iclimateric 7punct de plecare în 9asivul 8arău:.

Depreiunea Oa uluiș

Eara a)ului este situată pe itinerarul 'atu"9are " 'ig!etul 9arma#iei la aproximativ -3 >m de 'atu9are. (ste o depresiune intramontană situată între ramele mun#ilor a) )i 0utâi cu ramifica#iile lor )icuprinde o suprafa#ă de 624 >m=.

Alte depreiuni #ai #ici)

Depreiunea "oldo&i*a)

• se caracterizează printr"un relief colinar, la 33 & 133 m )i printr"o formă alungită 7I3 >m lungime)i / & >m lă#ime:*

• %alea 9oldovi#ei grupează majoritatea a)ezărilor omene)ti )i polarizează întreaga activitateeconomică din cadrul depresiunii )i al flancurilor obcinelor adiacente.

Depreiunile .a#a, "olid, /rain $i 1u#or)• 8eprezintă celelalte arii de lărgire a văii 9oldovei, @epresiunea umor fiind cea mai importantă.

Acestea sunt separate de mici defilee, dintre care cel mai îngust este cel de la Prisaca @ornei.• Cea mai importantă a)ezare este ora)ul 0ura umorului+ popula#ie aprox. 2-.-33 loc.* sta#iune

climaterică, sporturi de iarnă.

PASURI

Paul Prilop se înscrie pe comunica ia de pe valea Bistri ei Aurii i valea %i eului, realizând legăturaț ț ș șcea mai scurtă între @epresiunea @ornelor i @epresiunea 9aramure ului, respectiv între %atra @ornei iș ș șBor a. Punctul cel mai înalt se află la Prislop 7circa 2- >m est de Bor a:, la o altitudine de 2426 m. Acestș ștraseu poartă i denumirea de D@rumul voievozilor, întrucât el a fost urmat de primii voievozi @rago iș ș ș

Bogdan" întemeietorii ării 8omâne ti a 9oldovei la începutul celei de"a doua jumătă i a secolului al J?%"Ț ș țlea.

Paul "etecăniș urmează traseul 'ucevi a, %atra 9oldovi ei, Câmpulung 9oldovenesc, Pojorâta,ț ț?acobeni, asigurând traversarea de la nord"est către sud"vest a bcinelor Bucovinei. Pasul 9estecăni șare altitudinea maximă de 2316 m.

Paul Ti+u aț este continuarea spre vest a Pasului 9estecăni , făcând legătura între @epr. @ornelor iș ș@epr. Bistri a 7ransilvania:. raseul începe la @orna Cândrenilor723 >m vest %atra @ornei:, trece prințPoiana 'tampei, urmând valea @orni oarei. @upă ce atinge altitudinea maxima de 2=33 m se înscrie înșvala Bârgăului, apoi în cea a Bistri ei ardelene i, trecând prin Prundu Bârgăului, conduce în continuareț șspre ora ul Bistri a.ș ț

Paul 1uta relizează legătura dintre @epresiunea 9aramure) )i @epresiunea a).Altitudinea maximăeste de -/ m.

TRECĂTORI

Trecătoarea Neteda asigură cea mai scurtă legătură între @epr. 9aramure ului i @epr. Baia 9are, Baiaș ș'prie, străbătând 9un ii 0utâi, din care cauză mai poartă denumirea i denumirea de trecătoarea 0utâi.ț șraseul ei începe în zona 0iule ti, sat ugatag, se înscrie pe valea râului 9ara, trece prin @ese ti i urcăș Ș ș șpasul $eteda, cu altitudinea de 1/ m, după care intră în @epresiunea Baia 'prie.


4/8

Trecătoarea Ocna uata-Ca&nic-T0ru LăpuȘ ș străbate spa iul dintre 9un ii ible i 9un ii 0utâi,ț ț Ț ș ș țasigurând legătura între @epr. 9aramure i ârgu Găpu .ș ș ș

Trecătoarea Ro'a&lea- Suciu de 'us asigură traversarea 9un ilor ible i legătura între valeaț Ț ș șsuperioară a ?zei7@epr. 9aramure ului: i @epr. ârgu Găpu .ș ș ș

Trecătoarea Rodna au Rotunda asigură legătura între valea Bistri ei Aurii i valea superioară aț ș'ome ului 9are. K i începe traseul la circa 23 >m vest de Cârlibaba, trece prin pasul 8otunda 72=/2 m:,ș ș

prin 8odna i 'âgeorz"Băi, îndreptându"se apoi spre ?lva 9ică i Feldru. raseul trecătorii se înscrie întreș ș9un ii 8odnei i 9un ii Bârgăului.ț ș ț

Trecătoarea Il&a "are formează un drum de legătură între pasul i!u a i trecătoarea 8otunda, urmândț ștraseul Podu Co nei, e na, Gunca ?lvei, ?lva 9are, ?lva 9ică. (a leagă totodată @epr. @ornelor cu valeaș ș'ome ului 9are printr"o cale ferată i o osea de însemnătate locală.ș ș ș

!RUPA CENTRALĂ

DEPRESIUNI

Depreiunea !iureu)

• este situată în partea central & vestică a Carpa#ilor rientali*• se desfă)oară în lungul 9ure)ului, între 9un#ii 0urg!iu, la vest )i 9un#ii 0iurgeu )i ă)ma)u

9are, la est*• din punct de vedere genetic este o depreiune tectonică, de ero'iune $i de 2ara3 &ulcanic

7originea mixtă este dovedită de abrupturile litologice )i faliile care o delimitează, ca )i depiemonturile periferice )i de terasele joase:*

• alcătuirea ei geologică poartă amprenta contactului dintre forma#iunile vulcanice neogene7pliocene: din vest )i nord, forma#iunile metamorfice 7cristalinul de ulg!e): din est )i cuverturasedimentară cuaternară din vatra depresiunii*

• prezintă două subunită#i+ Câmpia piemontană %o)lăbeni & 8emetea, Podi)ul opli#a & 'ubcetate*

'e produc frecvente )i persistente in&eriuni te#ice în sezonul rece, localitatea Loseni, situată în lunca9ure)ului, fiind unul din Dpolii frigului din 8omânia 7 " I C la 22 ian. 216I:*

@in cauza climatului răcoros, &eeta*ia naturală este formată din păduri de molid, c!iar dacă altitudineala care se desfă)oară vatra depresiunii este relativ mică 76-3 & -3 m:* din pădurile ini#iale se păstreazădoar pâlcuri sau molizi izola#i, acestea fiind defri)ate pentru pă)uni, fâne#e )i culturi agricole* se cultivăcartof, secară, in pentru fuior*

Ga opli#a 7Dtopli#ă, în limbile slave M izvor care nu îng!ea#ă, izvor cu apă mai caldă: există sta#iuneabalneară Bradul, cu ape mezotermale*

A$e'ări ur2ane+ 0!eorg!eni, opli#a.

Poten*ial turitic) sta#iunea ?zvoru 9ure)ului 7climaterică:, sta#iunea Bradul 7balneo"climaterică:, tabărade sculptură în aer liber de la Găzarea.

DEPRESIUNEA CIUCULUI)

• este situată pe cursul superior al ltului, în partea central & vestică a Carpa#ilor rientali, între9un#ii arg!ita, la vest )i 9un#ii Ciucului, la est*

• originea depresiunii este complexă+ tectonică, de 2ara3 &ulcanic $i de ero'iune*• analiza evolu#iei @epresiunii Ciuc eviden#iază faptul că aceasta a rezultat în urma ruperii )i

prăbu)irii unui sector longitudinal al fundamentului carpatic, înaintea erup#iilor neogene*


5/8

definitivarea depresiunii )i impunerea ei în morfologia actuală s"au realizat prin punerea în loc a9un#ilor arg!ita, parte constituentă a lan#ului eruptiv neogen din Carpa#ii rientali*

• fundamentul cristalin al depresiunii este acoperit de calcare, gresii )i fli), iar în lungul liniilor rupturale din funadment au fost puse în loc corpurile bazaltice de la 8acu )i Ligodin, par#ialacoperite cu aglomerate vulcanice mai noi* în acestea, valea ltului are sectoare transversale, cuaspect de defileu*

• pragurile de la 8acu )i Ligodin marc!ează cele trei subdiviziuni ale depresiunii+ Ciucul 'uperior

7sau 9ădăra):, Ciucul 9ijlociu 79iercurea Ciuc: )i Ciucul ?nferior 7u)nad:*• relieful depresiunii este alcătuit din piemonturi, terasele 7în număr de 4: )i lunca ltului*

Reure naturale) roci de construc#ie 7bazalt, andezit, pietri), nisip:, izvoare minerale & carbogazoase laLigodin" Băi, feruginoase la 8acu, u)nad, mofete la Băile u)nad*

Pe baza izvoarelor minerale s"au dezvoltat două sta#iuni balneoclimaterice de interes general+ Băileu)nad )i Ligodin"Băi*

'unt peciice in&eriunile ter#ice, ceea ce determină ca @epresiunea Ciuc să fie una dintre cele maireci regiuni din #ară 7temperatura minimă absolută la 9iercurea Ciuc a fost de & I,43C, înregistrată pe24 ian. 21-:*

Predo#ină pădurile de molid pe versan#ii mun#ilor înconjurători, la care se adaugă întinse suprafe#eocupate cu pă)uni )i fâne#e*

A)ezări urbane+ Băile"u)nad,9iercurea"Ciuc.

DEPRESIUNEA CO"ĂNE TIȘ

@epresiunea Comăne ti este o unitate depresionară înc!isă din grupa centrală a Carpa ilor rientali,ș țsingura de origine tectonică situată în zona mun ilor fli ului.ț ș 'e află în bazinul văii rotu ului între 9un iiș țBerzun i la nord"est i 9un ii Ciucului i 9un ii ituzului, la sud"vest. 'e găse te la nord"vest deț ș ț ș ț șlocalitatea ârgu cna la sud de 9oine ti i la nord de pârâul @ofteana.ș ș

DEPRESIUNEA PLĂIE4I

• 'e mai nume)te )i @epresiunea Ca)in, după numele râului care o străbate*• 'e suprapune peste bazinul superior al pârâului Ca)in 7afluent pe dreapta al 8âului $egru:*• Are o formă ovală, alungită pe direc#ie nord & sud )i o altitudine medie de /I3 m*• Are oriini tectonice $i de ero'iune*• Prezintă climat de adăpost, cu pu#ine inversiuni termice*

ULUCUL DEPRESIONAR DRĂ!OIASA-TUL!1E4 este o unitate geografică bine individualizată, careapare sub forma unui culoar depresionar mai îngust )i înalt, alcătuit dintr"un )ir de mici depresiuni5Drăoiaa, !lodu, 6il2or, Secu, 6orec, Cor2u $i Tul+e$7, situat în 0rupa Centrală a Carpa#ilor rientali, la contactul dintre zona cristalino"mezozoică a 9un#ilor Bistricioarei 7în est: )i eruptivul neogenal 9un#ilor Căliman 7în vest:. Acest compartiment depresionar intramontan suspendat, reprezintă zona

mediană ce face legătura dintre @epresiunea @ornelor )i @epresiunea 0iurgeu, a cărui margini suntflancate de 9un#ii Căliman în partea de vest )i nordvest, de 9un#ii 0iurgeului la sud"vest, ăg!ima) )ipe o mică por#iune 9asivul Cea!lău în sudest, iar în est de 9un#ii Bistricioarei.

riginea completă a aliniamentului depresionar analizat este de 2ara3 &ulcanic $i de ero'iune8

PASURI

Paul Deda-Topli aț urmează defileul 9ure ului între cele două localită i, făcând legătura între @epr.ș ț0iurgeu i Pod. ransilvaniei. Pe acest traseu, 9ure ul trece printre 9un ii Călimani i 9un ii 0urg!iului.ș ș ț ș țraseul este îso it de osea i cale ferată.ț ș ș


6/8

Paul 6ucin face legătura între Loseni7@epr. 0iurgeu: i 'ovata, traversând 9un ii 0urg!iului. Pasulș țBucin, aflat imediat la sud de vîrful 'aca, are altitudinea de 2=/ m. recătoarea Bucin este o prelungirela vest a trecătorii Bicaz.

Paul icaȘ ș face legătura de asemenea între @epr. 0iurgeu i Pod. ransilvaniei, traseul urmeazășcursul râului ârnava 9are, altitudinea lui fiind de 2333 m.

Paul Oitu' începe de la vest de ora ul ne ti, urmează valea râului ituz. ?ntră în mun i la vestș ș ț

7$emira: de Bogdăne ti iar după ce atinge altitudinea maximăde 66 m, coboară spre Bre cu, intrând înș ț@epresiunea ârgu 'ecuiesc.

Paul U' urmează valea râului m vest de Gacul 8o u. recătoarea are o mare însemnătateș ș

turistică, datorită pitorescului specific întregului traseu.

Trecătoarea !+i#e -Palancaș asigură legărua între @epresiunea Comăne ti i valea ltului superior.ș șraseul trecătorii rumează în amonte valea rotu ului apoi urcă sprea 0!ime "Palanca i 0!ime "Făget,ș ș ș șdupă care î i sc!imbă traseul spre sud"sud"vest, trece prin Gunca de Los. @epă e te un pas de 22-1 m,ș ș școborând apoi spre Frumoasa, de unde intră în valea ltului, la 9iercurea Ciuc, i, mai spre nord, lașcirca 23 >m, la 8acu.

Trecătoarea Ditrău-Re+in realizează legătura pe un drum scurt între @epr. 0iurgeu i Pod.șransilvaniei traversând direct 9un ii 0urg!iului.ț


7/8

Trecatoarea de pe &alea T0rna&ei "ari străbate 9un ii arg!ita, realizând legătura între 'useni 7@epr.ț0iurgeu: i dor!eiul 'ecuiesc. Cea mai mare altitudine a traseului 72333 m: se află în punctul ica , laș Ș șcirca 23 >m sud de 'useni.

Trecătoarea .lă+i aț une te pe drumul cel mai scurt 9ierurea Ciuc cu dor!eiul 'ecuiesc, traversândș9un ii arg!ita. Pe traseu se află pasul %lă!i a, cu altitudinea de 1- m.ț ț

!RUPA SUDICĂ

DEPRESIUNI

DEPRESIUNEA CO"ANDĂU

• (ste situată în partea de nord a 9un#ilor Buzăului )i este drenată de râul Bâsca 9are*• 8elieful cupride )esuri aluviale largi, în parte mlă)tinoase )i culmi rotunjite cu altitudini de 2333N

2=33 m*• Aici se află localitatea Comandău, comună suburbană a ora)ului Covasna*• Frecvente )i persistente inversiuni de temperatură în jumătatea rece a anului*

DEPRESIUNEA 9NTORSURA 6U:ĂULUI

• (ste situată în partea de nord & vest a 9un#ilor Buzăului )i este drenată de râul Buzău*• 8elieful corespunde unor )esuri aluviale largi ale Buzăului )i afluen#ilor săi )i unei trepte de mun#i

scunzi, cu înăl#imi de /33"-3 m*• Forma )i pozi#ia depresiunii favorizează producerea unor puternice inversiuni de temperatură în

timpul iernii )i o frecven#ă ridicată a temperaturilor minime sub & 2-" & =3C 7unul din Dpolii friguluidin 8omânia:*

• Aici se află ora)ul Kntorsura Buzăului*• Condi#iile pedoclimatice sunt favorabile culturii cartofului.

DEPRESIUNEA 6RA4O.ULUI

•

(ste cea mai întinsă depresiune intramontană din Carpa#ii 8omâne)ti, fiind drenată de râul lt )iafluen#ii săi 78âul $egru, Bârsa, imi):*• (ste o depresiune tectonică*• Altitudinea medie este de -I3N-63 m* altitudinea minimă & de 44 m, avale de Feldioara*• @epresiunea reprezintă o mare cuvetă formată dintr"o câmpie aluvionară întinsă )i plană de

vârstă cuaternară, u)or înclinată spre partea centrală, către lt )i 8âul $egru*

!eoloie) un fundament alcătuit din forma#iunile fli)ului cretacic, forma#iuni vulcanice, peste care staudepozite mult mai recente 7cuaternare:*

Relieul depresiunii cuprinde+ piemonturi )i glacisuri prezente sub munte 7-3 m în Piemontul'o!odolului:, câmpuri largi care ocupă cea mai mare suprafa#ă a depresiunii )i lunca ltului, par#ial

inundabilă, în centrul depresiunii.Cli#a) temperatură medie anuală în jur de O/NOo C* frecvente inversiuni de temperatură iarna*minima absolută din 8omânia+ & I,-3C la Bod 7=- ian. 214=: 7în aceea)i dată, la %f. mu s"au

înregistrat & =43 C:* precipita#ii de -33N-3 mm anual pe fundul depresiunii )i /33N33 mm;an pepiemonturile înalte*

.eeta*ie) pe piemonturile înalte sunt păduri formate din gorun, tei, carpen, frasin, ara#ar* pe versan#iiumbri#i se dezvoltă fagul* în luncile râurilor sunt păduri de anin.

Ora$e) Bra)ov, 'fântu 0!eorg!e,Codlea,'ăcele, 8â)nov, ârgu 'ecuiesc,Covasna.


8/8

PASURI

Paul Predeal, de cea mai mare importan ă economică pentru legătura cu ransilvania, se înscrie întreț@epr. Câmpina i @epr. Bra ov. (l urmează ini ial %alea Pra!ovei, apoi pe valea imi ului până la @îrsteș ș ț ș7Bra ov:. Cea mai mare altitudine este de 23II m.ș

Paul .lădeni realizează legătura pe un drum scurt între Codlea i ercaia, străbătând 9un ii Per ani,ș Ș ț ștrecând prin localită ile %lădeni i Per ani.ț ș ș

Paul 6ratocea urmează valea eleajenului, începând din @epr. %ălenii de 9unte. 8elieful pe care"lstrăbate are caracter frământat, iar după ce trece prin sta iunea climaterică C!eia, la poalele 9un ilor ț țCiuca , se îndreaptă spre 'ăcele. Altitudinea pasului este de 2=/= m. (l completează re eaua deș țcomunica ii care leagă nord"vestul 9unteniei cu @epr. Bra ov.ț ș

TRECĂTORI

Trecătoarea de pe &alea r0ului Putna realizează o legătură directă între depresiunea dobe ti"Panciuși ârgu 'ecuiesc, urmând valea superioară a râului Putna, continuă apoi spre vest coborând pe valeaș

pârâului jdula. Kntreaga zonă ne aminte te de eroicele lupte duse de Armata = românăm în anul 212/,ș în cadrul Bătăliei de la 9ără ti.ș

Trecătoarea 6u'ăului se însrie pe calea râului omonim, asigurând legătura dintre @epr. Buzăului iș@epr. Bra ov. Pe traseul său, oseaua care o înso e te străbate un ir de sate ca+ Berca, 9ăgura, $e!oi,ș ș ț ș ș'iriu, Kntorsura Buzăului. @rumul părăse te apoi valea Buzăului i coboară prin eliu în @epr. Bra ov.ș ș ș

Trecătoarea Predeluș poate fi apreciată ca o însemnată variantă a celei de la Predeal. @in @epr.Câmpina ea urmează valea @oftanei, conducând, prin pasul Predelu 72=1- m: spre 'ăcele.ș

Trecătoarea Di+a#ul, înscisă pe valea Pârâului 9ic, asigură o legătură scurtă între 8â nov i zonaș șPredeal"Azuga, constituind totdată o importantă variantă a trecătorii Predeal pentru sectorul cuprins întreora ele Bra ov i Predeal.ș ș ș

Trecătoarea Poiana "ărului- inca Nouă,Ș porne te din @epr. Bra ov, asigură traversarea 9un ilor ș ș țPer ani, urmând traseul Poiana 9ărului, inca $ouă, inca, ercaia7în valea ltului:.ș Ș Ș Ș

Trecătoarea "ăieru -1o+i'ș traversează 9un ii Per ani pe la sud de Piscul Knalt, urmând ini ial valeaț ș țrâului 9ăieru , apoi pe cea a râului Bogata. Constituie un drum scurt i direct peste capătul nordic alș șPer anilor, conducând în continuare, spre 8upea.ș

Depresiuni, Pasuri Si Trecatori-Orientali

Documents

Transcript of Depresiuni, Pasuri Si Trecatori-Orientali