Departamentul pentru Pregǎtirea Personalului Didacticcedc.ro/confpippsibiu/media/Revista...

Conferinţa Naţională PIPP

Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Departamentul pentru Pregǎtirea Personalului Didactic

Profesori pentru copiii secolului 21 – a doua ediție a Conferinței Naționale PIPP -

Sibiu, 22-23 aprilie 2016

SIBIU - 2016


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Comitet ştiinţific

Comitetul ştiinţific este responsabil cu asigurarea calității atelierelor desfășurate în cadrul conferinței și, implicit, cu acordarea diplomelor. Comitetul științific este alcătuit din cadre didactice ale universității organizatoare, direct implicate în susținerea atelierelor

PREȘEDINTE COMITET ȘTIINȚIFIC: Conf. univ. dr. Adriana NICU

MEMBRII COMITETULUI ȘTIINȚIFIC: Prof. univ. dr. Daniel MARA Prof. univ. dr. Elena-Lucia MARA Conf. univ. dr. Gabriela GRUBER Conf. univ. dr. Liana IUNESCH Conf. univ. dr. Alina-Geanina IONESCU Lector univ. dr. Lia BOLOGA Lector univ. dr. Ștefania KIFOR Lector univ. dr. Alina-Georgeta MAG Lector univ. dr. Ioana-Gabriela MĂRCUȚ Lector univ. dr. Paul MIEREANU

Comitet de organizare

Comitetul de organizare include membri responsabili cu iniţiativa şi coordonarea întregii conferinţe şi membri responsabili cu aspecte specifice organizării acestui eveniment.

Conf. univ. dr. Adriana NICU (iniţiativă şi coordonare) Conf. univ. dr. Daniela CREŢU Conf. univ. dr. Maria-Carmen CHIȘIU Lector univ. dr. Ştefania KIFOR Studentă anul III, Adriana-Mariana CREŢU Studentă anul III, Alina-Emanuela MOLDOVAN Studentă anul III, Maria CRĂCIUN Studentă anul III, Livia KUN Studentă anul III, Emanuela ACHIM Studentă anul II, Viorela BOBE Studentă anul II, Elena BOLOVAN Studentă anul II, Andreea HĂRBEAN Studentă anul II, Mădălina SABOU Studentă anul I, Alexandra SICOE Studentă anul I, Adelina SOLOMON Studentă anul I, Andreea KLEIN


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

În perioada 21-23 aprilie 2016 a avut loc la Sibiu a doua ediție a Conferinţei Națională a specializării Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP), cu titlul: Profesori pentru copiii secolului 21. La conferință au participat studenţi din toata ţara interesaţi de practicile educaţionale din învăţământul preşcolar şi primar.

Conferinţa a fost organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de

Drept, Departamentul de Drept Privat şi Ştiinţele Educaţiei, PIPP, coordonator: conf.

univ. dr. Adriana Nicu

Printre invitați: prof. univ. dr. Livia Ilie, prorector al Universității „Lucian Blaga” din

Sibiu, prof. Delia Stoicescu, inspector pentru învățământ preșcolar și învățământ

special din Sibiu.

Conferința Națională a specializării Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

(PIPP) s-a desfășurat sub paradigma pedagogiei de proiect, urmărind să contribuie la

formarea inițială a viitoarelor cadre didactice.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Câteva repere conceptuale în pedagogia de proiect Adriana Nicu

Universitatea „Lucian Blaga”din Sibiu

Punerea în practică a politicilor de formare inițială a profesorilor depinde, până la urmă, de calitatea formatorilor, de modul în care aceștia înțeleg și își doresc să contribuie la pregătirea unei generații responsabile de profesori. O cale pe care am exersat-o și la a doua ediție a Conferinței Naționale PIPP a fost cea a pedagogiei de proiect. Fondatorul acestei pedagogii, John Dewey, concentrează filosofia proiectului în sintagma: „learning by doing”. Pedagogia de proiect se înscrie pe axa anticipării, a prospectării viitorului. A învăța să te proiectezi în viitor înseamă a depăși constrângerile de moment ale prezentului, a dovedi „toleranță față de ambiguitate și asumarea contradicțiilor care deschid, mai tot timpul, calea către progres” (Cucoș, C., 2002).

Pedagogia de proiect, fără a fi o temă nouă în educație, este tot mai prezentă în spațiul școlar. Acest fapt implică acceptarea schimbării, acceptarea unui alt mod de a aborda un conținut de învățarea. Dacă la nivel teoretic, cognitiv, profesorii arată mai multă disponibilitate față de schimbare, nu același lucru se întâmplă în plan practic-aplicativ. Asigurarea unei mai bune vizualizări a acestui demers de învățare presupune clarificarea noțiunile cu care operează această pedagogie, precum și standardele sale de aplicabilitate la clasă.

Pedagogia de proiect este o formă particulară a pedagogiei, în care elevul este un partener al profesorului în dezvoltarea cunoștințelor sale și se bazează pe motivaţia elevilor, fiind favorizată de finalizarea unei realități concrete. Proiectul induce un set de sarcini, în care toţi elevii pot să se implice şi să joace un rol activ, care poate varia în funcție de capacităţile şi de interese lor.

Punerea în aplicare a unui proiect poate duce la atingerea obiectivelor de învăţare stabilite prin programa școlară, proiectul putând include una sau mai multe discipline, în scopul dezvoltării cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor sociale. Această abordare pedagogică este strâns legată de managementul proiectelor şi de socializarea elevilor.

Pedagogia de proiect include o serie de activităţi semnificative pentru un grup de elevi/studenţi care produc ceva tangibil şi util, prin integrarea de noi cunoştinţe, și care facilitează socializarea. În ultimii ani pedagogia de proiect câștigă tot mai mult teren, în toate formele de învățământ, de la cel preșcolar la învăţământul superior. Cerințele secolului XXI nu mai sunt satisfăcute de expuneri „ex-cathedra”, iar exigențele formării profesionale presează asupra învățământului superior să cultive învăţarea prin experienţă/prin practică/prin proiecte, în scopul dezvoltării cunoașterii și formării competențelor, a spiritului novator și a valorilor autentice.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Pedagogia de proiect este o necesitate pentru educația și formarea profesională, deoarece se fundamentează pe două principii: autonomia și responsabilitatea sau, altfel spus, auto-formare şi exercitare a cetăţeniei.

Tema conferinței din acest an a fost Profesori pentru copiii secolului 21 deoarece această temă este o preocupare constantă și continuă a formatorilor, în scopul pregătirii și adaptării viitorilor profesori la cerințele și nevoile noii generații. Deși asociem profesorii din mileniul III cu noile tehnologii, cu „nativii digitali”, conferința nu s-a axat excesiv pe această zonă, ci a păstrat un interes deschis spre o abordare a copilului/elevului din multiple perspective.

Poziția formatorilor s-a situat echidistant față de tehnofobi și tehnofili. Același Larry Cuban, amintit anterior, estima în lucrarea sa Oversold and Underused. Computers in the Classroom (2003) că în școlile publice și în universitățile din SUA s-au cheltuit, în 1999, peste 8 miliarde de dolari pentru dotarea acestora cu hardware și software, iar rezultatele școlare nu au fost nici pe departe cele așteptate de la aceste investiții extraordinare. Unul din argumentele sale pentru care noile tehnologii nu reprezintă decât un „nou gadget în trusa de instrumente a unui profesor” este o scală a evoluției utilizării noilor tehnologii în sala de clasă.

Cuban apreciază că pe o scală de cinci trepte puțini profesori reușesc să treacă de al doilea nivel: inițiere; adoptare; adaptare; integrare și inovare. Inițierea înseamnă că încă mulți profesori sunt utilizători începători de calculatoare. Nivelul de adoptare include cadre didactice care au tendința de a se folosi preponderent de abordări de instruire tradiționale, cu trimiteri la posibilitatea de a utiliza și calculatorul (IAC). Adaptarea este nivelul la care profesorii, tributari încă stilurilor tradiționale de predare, acceptă ca o parte din activitățile școlare sau temele pentru acasă să fie realizate prin utilizarea calculatorului. Cadrele didactice care integrează tehnologia în mod regulat în curriculum sunt apreciate că se află la nivelul aproprierii noilor tehnologii, iar nivelul invenţiei arată că profesorii sunt capabili să găsească noi modalități de a conecta elevii/studenții și de a utiliza pe bază de proiect noi abordări interdisciplinare de instruire. Desigur, utilizarea noilor tehnologii în spațiul școlar este o posibilitate deschisă, iar noile generații de profesori le vor utiliza cu mai multă încredere.

Referințe bibliografice:

1. Cuban, L. (2003). Oversold and Underused: Computers in the Classroom, Harvard: University Press.

2. Cucoș, C. (2002). Pedagogie, Iași: Editura Polirom. 3. Labaree, D. (2010) Someone Has to Fail. The Zero-Sum Game of Public Schooling,

Harvard: University Press.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Ce înseamnă să fii profesor pentru copiii secolului 21? Daniela Crețu

Universitatea „Lucian Blaga”din Sibiu

În ultimii ani în spațiul educațional se face frecvent referire la „școala secolului 21”, „profesorul în secolul 21”, „abilitățile secolului 21” etc. Ne putem întreba oare ce realități inspiră o asemenea preocupare? Un prim răspuns ar putea veni din înțelegerea faptului că educația în secolul 21 este profund afectată de schimbările din societate: globalizarea, tehnologia, dinamica pieței muncii, imigrația etc. Aceste aspecte generează la rândul lor modificări la nivel

de finalități, conținuturi, practici educaționale sau tendințe în formarea profesorilor. Sistemele educaționale din întreaga lume sunt în căutarea celor mai bune practici pentru a pregăti copiii și tinerii din școlile de astăzi pentru a face față solicitărilor de viață și de muncă tot mai complexe ale secolului 21.

Apoi, un calcul matematic foarte simplu, ne arată că toți copiii care sunt acum în sistemul de învățământ până la nivel de clasa a IX-a sunt născuți după anul 2000, adică în secolul 21. La scara planetară este vorba de generația „nativilor digitali” (Prensky, 2001). Nativii digitali sunt copiii și tinerii care au crescut folosind computerele, telefoanele mobile şi alte instrumente ale erei digitale: jocuri video, internet, rețele de socializare, mesagerie instant. Interacțiunea lor cotidiană cu aceste mijloace le determină așteptări, preferințe și le influențează modul în care percep și procesează informația, aspecte cu evidente implicații educaționale. Unii dintre ei sunt în ceea ce privește abilitățile digitate net superiori dascălilor lor, care fac parte din categoria „imigranților digitali”, adică a celor care nu au fost născuți în era digitală, dar care la un anumit moment al vieții lor au devenit fascinați și au adoptat diferite aspecte ale noilor tehnologii (Prensky, 2001).

Fără a ne propune elaborarea unui tablou exhaustiv a caracteristicilor de care ar trebui să dea dovadă un profesor pentru copiii secolului 21, în rândurile de mai jos vom dezvolta câteva reflecții pe marginea acestui subiect, invitându-i și pe participanții la Conferința Națională a studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, ediția a II-a, 2016, Sibiu să se exprime în legătură cu acest subiect.

Pregătirea pentru viitor Un profesor pentru secolul 21 este conștient de faptul că trebuie să pregătească elevii pentru viitor și nu pentru prezent. Acest lucru presupune viziune, iar în plan acțional o preocupare sistematică pentru a dezvolta elevilor „abilitățile secolului 21”: comunicare, cooperare, gândire critică, creativitate (Partnership for 21st Century Learning). Se apreciază că aceste aceste abilități vor face diferența între cei care sunt și cei care nu sunt pregătiți pentru a face față provocărilor secolului 21. Provocările pentru profesori constau în a crea situații de învățare pentru ca elevii să exerseze aceste abilități în contextul disciplinelor din curriculum.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Abordând acest aspect din perspectiva învățământului prescolar și primar trebuie spus că toate domeniile experiențiale și ariile curriculare din curriculum pentru învățământul preșcolar și primar, dar în mod deosebit domeniul/aria curriculară Limbă și Comunicare permit cadrelor didactice ca prin activități și contexte variate să încurajeze, să dezvolte abilitățile de comunicare în toate formele ei (scrisă, orală, vizuală, orizontală, verticală, verbală, nonverbală, paraverbală, electronică) și pentru diferite scopuri. Este vital pentru copii să învețe să scrie și să se exprime corect în limba română, dar și în limbi străine, să recepteze și să producă mesaje orale și scrise în diferite contexte de comunicare, să practice ascultarea activă și comunicarea asertivă. Prezența în curriculum pentru învățământ primar a disciplinei Dezvoltare personală, pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a oferă un alt context care poate fi valorificat din perspectiva dezvoltării abilităților de comunicare.

Gândirea critică, această abilitate de a analiza și evalua informațiile, punctele de vedere, opiniile sau argumentele, de a sintetiza și de a face conexiuni între informații și argumente, de a interpreta și a extrage concluzii argumentate se învață exersând-o de la cele mai fragede vârste. România a avut șansa de a fi conectată de aproape 20 de ani la un proiect educațional „Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice”, care a inspirat practicile educaționale a zeci de mii de cadre didactice din România. Studenții de la specialitatea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar iau contact cu metodele de dezvoltare a gândirii critice în contextul cursului Teoria și metodologia instruirii, dar și la celelalte cursuri cu accente metodologice, putând mai apoi exersa implementarea acestora în curriculum preșcolar și primar în cadrul activităților de practică pedagogică. Același context este foarte ofertant pentru a învăța despre colaborare și mai a practica-o, având în vedere că abilitatea de a lucra eficient în echipe pentru a atinge un obiectiv comun este tot mai solicitată în lumea in care trăim. Antrenarea copiilor în proiecte de grup, în activități care presupun cooperare este calea optimă pentru a dezvolta această abilitate atât de prețuită și necesară în tot mai multe medii ocupaționale.

Un profesor pentru copiii secolului 21 ar trebui să aibă grijă ca în grupele sau clasele în care lucrează să asigure un cadru în care creativitatea copiilor să se poată exprima, să poată înflori și nu doar la orele sau activitățile din zona artelor. Activitățile creative le permit copiilor să exprime ceea ce au învățat în moduri noi. Într-un discurs vizionar, intitulat Do schools kill creativity? (https://www.ted.com/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity?language=ro) și susținut la conferințele TED în 2006, expertul educațional Ken Robinson, atrage atentia asupra pericolului ca școlile să ucidă potențialul creativ al copiilor și pledează pentru un sistem educațional care să încurajeze creativitatea. Tirania raspunsului unic, teama de a greși, ierarhizarea disciplinelor, excesul de autoritate al profesorului, mediul rigid, presiunea timpului, evaluarea imediată sunt câțiva dintre dușmanii creativității. Prin metode specifice și prin atmosfera pe care o creează, profesorii pot și trebuie să susțină dezvoltarea creativității copiilor. Exercițiul creativ de astăzi pregătește progresul și inovația de mâine.

https://www.ted.com/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity?language=ro


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Integrarea tehnologiei Educația în secolul 21 nu se mai poate face doar cu tabla și cu creta. Tehnologia a avansat și pune la dispoziția spațiului educațional instrumentele sale. Tinerii și copiii sunt atrași de cultura digitală și de suporturile tehnice care o promovează. Pentru a intra in conexiune cu acești tineri și copii, profesorii trebuie să vorbească limba lor, să valorifice abilitățile lor pentru oferirea de noi experiențe de învățare (Cucoș, 2008). Noile tehnologii de informare și comunicare pot ușura intruirea, pot să îi confere acesteia noi dimensiuni în spațiul virtual (jocuri virtuale, grupuri de discutii, clase mobile, resurse on line, proiecte de grup on line, portofolii digitate etc.). Integrarea tehnologiei în practicile de instruire aduce experiențele de învățare la un alt nivel și mult mai apropiat de limbajul generației nativilor digitali.

Un profesor eficient știe care sunt cele mai bune instrumente care pot susține activitățile de predare-învățare sau evaluare, știe cum și când să le folosească, având în vedere că raportul de complementaritate între uman și tehnic este necesar și benefic. Poveștile, jocurile copilariei, contactul direct, conversația față în față își păstrează rostul lor în dezvoltarea copiilor. Respingerea noilor tehnologii de către cadrele didactice sau neutilizarea lor înțeleaptă în activitatea de instruire sporește riscul creșterii distanței între generații. Sigur că nu trebuie să uitam că nu toti copiii au acces la tehnologie, nu toate școlile au dotările necesare pentru valorificarea acesteia. Cultura digitală este încă un vis pentru multi copii. Îi avem în vedere pe copiii din zonele sărace și foarte sărace ale Romaniei, pentru care poate laptele si cornul reprezintă unica motivație de a merge la școală. Cu mai putină sau mai multă tehnologie, orice dascăl știe însă că baza succesului în educație ramâne relația pe care o are cu elevii.

Centrarea pe elevi și instruirea diferențiată

Centrarea pe elevi presupune ca activitatea de predare să fie adaptată la nevoile şi experienţa de cunoaştere a elevilor, să genereze învăţare activă şi să valorifice stilurile diferite de învăţare ale acestora. Pentru ca învățarea activă să se producă, profesorii trebuie să angajeze elevii într-un efort intelectual, să trezească resorturile afective şi volitive ale acestuia, apelând la metode și mijloace de învățământ adecvate. Copiii sunt diferiți și au așteptări diferite. În lucrarea “Părinţi straluciti, profesori fascinanti” (2005), psihiatrul Augusto Cury ne reamintește că “există o lume care așteaptă să fie descoperită în fiecare copil și în fiecare tânăr. Numai cel care nu se află închis în propria sa lume reușește s-o descopere”. Este o invitație foarte frumoasă pentru ceea ce însemnă descoperirea copilului. A le permite elevilor să aleagă activități bazate pe interesele lor, încurajarea perspectivelor multiple, oferirea de sprijin sau de activități suplimentare, în funcție de caz, reprezintă câteva modalități de a realiza diferențierea instruirii și de a-i motiva pe copii. Spre exemplu, prezența unui copil cu cerințe educative speciale în grup/clasă reclamă din partea profesorului informare despre condiția elevului și măsuri specifice de adaptare curriculară în funcție de problemele pe care le prezintă copilul. Profesorul secolului 21 este capabil să își analizeze practicile de instruire și să se adapteze la nevoile elevilor, fie că e vorba de integrarea de tehnologii, de reconsiderarea metodelor de predare sau de evaluare sau de gestionarea relației cu elevii.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Colaborarea și învățarea continuă Un profesor eficient trebuie să fie capabil să colaboreze cu colegii de la locul de muncă sau din alte părți ale țării/lumii, cu managerii sau inspectorii, cu părinții copiilor, cu reprezentanți ai comunității. Împărtășirea de idei și experiențe, comunicarea și învățarea de la ceilalți, derularea de proiecte educaționale reclamă abilități de cooperare din partea profesorilor. Profesorii pentru copiii secolului 21 trebuie să își asume învățarea continuă. Nu pot cere elevilor acest lucru, dacă ei înșiși nu demonstrează abilități de învățare continuă. Ei trebuie să fie la curent cu ceea ce este nou în materie de educație sau la nivelul disciplinelor pe care le predau. Un profesor care se respectă și care își respectă elevii nu încetează să se formeze pe tot parcursul exercitării profesiei. Ameliorarea continuă a practicilor profesionale, exersarea reflexivității în raport cu acestea, învățarea permanentă, sunt modurile prin care un profesor își poate menține prospețimea în profesie și poate munci în spiritul vremurilor în care trăiește și mai ales a celor care vin.

Dimensiunea emoțională și morală a relației profesor-elev/educatoare-copil Făra ingredientul emoțional educatia este seacă, rece. Profesorii care nu provoacă emoția copiilor doar informează. Un profesor eficient se preocupă să susțină o dezvoltare personală armonioasă a elevilor săi. Predarea materiei într-un mod care stimulează emoția îmbunătățește concentrarea și produce înregistrarea privilegiată. Emoția determină calitatea înregistrării (Cury, 2003). Bucuria, lauda, reușita, încurajarea, surpriza sunt doar câteva elemente din paletarul emoțional care pot fi conectate cu activitatea de învățare.

Încrederea în sine și respectul față de propria persoană și față de cei din jur se dezvoltă ca urmare a experiențelor trăite de elevi în gradiniță și în școală. Insultele, respingerile, jignirile, corectarea în public, critica excesivă, pedepsirea la furie, țipetele, impunerea autorității cu agresivitate dăunează stării emoționale a copiilor și au efecte nedorite pe termen lung. O relație bună între cadrul didactic și elev implică: comunicare, empatie, afecțiune, deschidere, respect, corectitudine, ascultare activă, răbdare. De o atenție deosebită din partea profesorilor au nevoie copiii vulnerabili: cei cu probleme sociale, cu parinți plecați în străinătate, cu probleme de sănătate, cu dizabilitati, copiii timizi, excluși și care pot deveni ținta atacurilor colegilor.

Ca profesori trebuie să fim preocupaţi să-i învăţăm pe elevi nu doar să înveţe, ci și să formăm caractere, să-i ajutăm să-şi consolideze anumite valori și atitudini precum: solidaritatea, dragostea, cinstea, respectul, spiritul de într-ajutorare, compasiunea faţă de ceilalţi etc. Într-o lume ale cărei repere morale sunt tot mai diluate, nu ne putem permite să uităm de valori. Dar pentru asta trebuie să ne reamintim că un profesor educă nu numai prin ceea ce știe, dar mai ales prin ceea ce este. Pentru credibilitate este esențial să promoveze o imagine pozitivă a profesiei didactice în fața elevilor, în societate. Toți profesorii trebuie să acorde atenție comportamentului elevilor, în condițiile în care de multe ori strada, mass media, viața publică sabotează în mare măsură acțiunea școlii, oferind un spectacol antieducațional. Este de preferat ca profesorii să-și alieze părinții în demersul educativ și împreună - școala și familia să asigure contextul necesar pentru ca elevii să se dezvolte armonios. intelectual, emoțional și comportamental.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

După cum anunțam la începutul acestui articol, ne-a interesat să surprindem modul în care studenții de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, participanți la Conferința Națională din 22-23 aprilie 2016, înțeleg să fie profesori pentru copiii secolului 21. În acest sens, studenții au fost invitați să participe la un concurs de scriere reflexivă cu tema: Cum înțeleg eu să fiu profesor pentru copiii secolului 21? În cele ce urmează vom prezenta câteva extrase din cele mai reușite eseuri elaborate de studenții care au participat la acest concurs.

„Profesorul este un real mentor, un sprijin, sursă și resursă pentru copii. Este important să dezvoltăm copiilor latura critică, inteligența emoțională, creativitatea folosind toate resursele de care dispunem. Profesorul secolul XXI va trebui să se reinventeze continuu, să găsească soluții pentru probleme care în trecut nu au existat, va trebui să se documenteze, să caute, să combine posibilități, să își dezvolte tehnici și strategii de instruire și evaluare, astfel încât să inspire copiilor un sentiment de siguranță și dragoste pentru cunoaștere; să caute în orice lucru mic situații mari de învățare. Eu – profesorul îmi voi asuma responsabilitatea de educare a viitorului adult cu dragoste și înțelegere. Voi pune un accent deosebit nu pe „a ști”, ci pe „a ști să...”, nu neapărat pe produs, dar mai ales pe proces. Îmi doresc să creez o conexiune specială cu viitorii mei elevi, să îi înțeleg în cele mai fine aspecte, să îi simt și să intervin pentru a-i sprijini, pentru a ameliora sau pentru a integra.” (studentă PIPP – G.O., Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, premiul I)

„Profesorul are în fața lui nu doar minți agere, dornice de cunoaștere, ci și suflete curate, gingașe și pline de voioșie. Pentru a fi profesor este nevoie de o doză mare de iubire, dăruire și empatie, flexibilitate, creativitate și atitudine pozitivă. Profesorul pentru copiii secolului XXI trebuie să îi pregătească pe aceștia pentru un drum lung numit viață și să le pună în bagaje curajul, bucuria și încrederea.

Grădinarul A fi profesor, tu trebuie să știi,

Că micuțe flori în mână ții, Frumos colorate și parfumate

Ce strălucesc ca niște diamante. Îngrijește-le cu multă atenție și iubire,

Oferindu-le ce ai mai bun în tine. Stropește-le cu apă rece și curată,

Pentru a nu se ofili vreodată. Vorbește-le cu înțelepciune și duios Dăruiește-le lumina soarelui voios

Ajută-le să se-nalțe cu mândrie Și să moștenească veșnica împărăție.

Să lucrezi cu răbdare și cu spor, Zi de zi îndrumând ușor,

Iar florile frumos să le crești, Pentru că un grădinar tu ești. ”

(studentă PIPP - P. E.-D., Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, premiul II)


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

„Tind să cred că unele nevoi ale copiilor s-au schimbat de-a lungul anilor, în timp ce altele au rămas la fel. Elevilor din ziua de astazi nu trebuie să le impunem să memoreze informația dată de noi, ei pot să și-o însușească de oriunde. Copilul din ziua de astăzi are nevoie de o îndrumare, pentru a înțelege ce beneficii și ce riscuri implică utilizarea tehnologiei. Rolul unui dascăl priceput este de a încerca să integreze tehnologia cu spiritul ludic.” (studentă PIPP - S.A., Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, premiul III)

„Pentru a reuși să fii un profesor bun este necesar să te adaptezi nevoilor elevilor actuali. Profesorul trebuie să fie un model pentru elevi, să fie corect, să fie capabil să dăruiască și să aibă răbdare, să motiveze, să știe să asculte și să dea dovadă de înțelepciune, să scoată în evidență calitățile și nu defectele, să evidențieze progresul și să nu eticheteze. Ar fi de dorit ca învățarea să fie centrată pe elevi, iar profesorii să devină îndrumători ai elevilor.”(studentă PIPP – S.A.-F., Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, premiul III)

“Cadrul didactic reprezintă sculptorul principal al elevului său. Un cadru didactic eficient se pliază pe nevoile elevului, adâncește calitățile, talentele și pasiunile acestuia, elimină imperfecțiunile caracterului și modelează când este nevoie orice aspect corijabil. Profesorul eficient este acela care indiferent de numărul generației pe care o are sub aripa sa, reușește să transmită dorința și setea de cunoaștere în fiecare zi și în fiecare oră petrecută cu elevii săi. Profesorul copiilor secolului XXI trebuie să țină cont nu doar de evoluția educației formale, dar și de modul în care se desfășoară educația nonformală și informală și să intervină cu măiestrie acolo unde educația și rezultatele acesteia se abat de la bunul lor mers.” (studentă PIPP - G.A., Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, mențiune)

Rândurile de mai sus demonstrează că reflecțiile studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar le completează într-un mod fericit pe cele ale formatorilor lor, oglindind o viziune sănătoasă și echilibrată de care trebuie să dea dovadă un profesor în secolul 21. Nutrim speranța ca studenții de astăzi, care vor fi profesorii de mâine să poată înfăptui ceea ce acum gândesc.

Referințe bibliografie:

1. Cury, A. (2005). Părinţi străluciți, profesori fascinanti. București: For You. 2. Cucoș, C. (2008). Educația: iubire, edificare, desăvârșire, Iași: Polirom 3. Prensky, M. (2001). Digital Natives, Digital Immigrants. On the Horizon MCB

University Press. vol. 9, no. 5. 4. Robinson, K., Do schools kill creativity?, conferințele TED 5. https://www.ted.com/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity?language=ro

(accesat în data de 14.04.2016) 6. PP21, Partnership for 21st Century Learning, http://www.p21.org/our-

work/resources/for-educators (accesat în data de 15.04.2016)

https://www.ted.com/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity?language=ro

http://www.p21.org/our-work/resources/for-educators

http://www.p21.org/our-work/resources/for-educators


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierele Conferinței Naționale PIPP

În cadrul Conferinței Naționale PIPP s-au configurat 8 ateliere de lucru pentru

studentele participante din 7 centre universitare: Alba Iulia, Arad, Brașov, București,

Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara. Atelierele din acest an și-au diversificat conținuturile

și au apărut ateliere noi.

Atelierul de Limbă și comunicare – experiențe practice urmărește

dezvoltarea capacitații de comunicare și de interrelaționare prin

valorificarea cunoştinţelor dobândite în cadrul cursurilor și seminarelor

din aria curriculară/domeniului experienţial Limbă şi comunicare,

precum şi a experienţelor de la practica pedagogică. Activitățile și jocurile propuse

au evidenţiat importanţa strategiilor specifice învăţământului preşcolar/primar în

scopul diferenţierii şi individualizării demersurilor didactice şi adaptării metodelor la

nivelul grupului/copilului/șolarului mic.

Tema propusă în cadrul atelierului Abordari integrate în domeniul științelor a fost

„Pădurea - plămânul planetei” şi a propus reflecții privind modul cum

va arăta Planeta Pământ în viitorul apropiat. Experiențele practice și

feedback-ul metodic imediat au reprezentat maniera desfășurării

acestui atelier.

Atelierul Formarea competenţelor interculturale la elevi a oferit o abordare

interdisciplinară, cu probleme specifice educaţiei interculturale şi

psihologiei sociale, într-o manieră ludică, analitică şi creativă.

Competenţele interculturale ale elevilor reflectate în cunoştinţe,

abilităţi şi atitudini manifestate în comunicarea, relaţionarea şi

cooperarea cu elevii proveniţi din etnii şi ţări diferite, oglindesc nivelul de educaţie

interculturală existent în sistemul de învăţământ. Manifestarea unei atitudini

pozitive, specifice educaţiei interculturale, prin abordarea diversităţii ca resursă în

mediul educaţional şi social, reprezintă o condiție esențială a umanității în secolul 21.

Atelier creativ de muzică și artă plastică a reprezentat, ca și la ediția precedentă, un

punct de atracție pentru studentele participante. Din acest motiv, în actuala ediție

le-au fost alocate intervale de timp mai mari fiecăruia din cele două domenii

artistice: muzica și pictura.

Atelierul de muzică s-a pliat pe noile cerințe curriculare din ciclul achizițiilor

fundamentale: muzică și mișcare, propunând improvizaţii vocal-

instrumentale. Jocurile muzicale propuse în cadrul atelierului au urmărit

educarea respiraţiei şi a dozării corecte a aerului pe fraza muzicală,

dezvoltarea simţului ritmic, cu instrumente de percuţie; dezvoltarea


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

sensibilităţii artistice şi emoţionale. Atelierul de muzică i-a ajutat pe participanți să

descopere şi să transmită stări emoţionale (bucurie, tristeţe, uimire, tandreţe etc.)

necesare pentru dezvoltarea personalităţii şi crearea unei culturi şi practici muzicale

de înaltă calitate.

Atelierul de pictură are la bază noţiuni de desen, culoare, compoziţie şi tehnici

artistice. Activităţile practice au vizat însuşirea compoziţiilor şi

tehnicilor folosite în pictură, studiul desenului şi al culorii. Aceste

activități reprezintă un demers cultural ce are rol fundamental în

educarea studenţilor prin artă, folosind metode şi tehnici specifice

desfăşurării procesului creativ.

Atelierul Pedagogie experiențială a inclus dobândirea unor metode şi tehnici de lucru

experienţiale de team-building care pot fi utilizate în lucrul cu copiii;

exersarea unor metode şi tehnici experienţiale de management al

clasei, precum și dezvoltarea comportamentelor specifice educaţiei

nonformale. Prezentarea activităților/jocurilor din pedagogia

experiențială și analiza acestora i-a ajutat pe studenți să descopere efectele benefice

ale unei ambianțe plăcute din clasa de elevi, respectiv dezvoltarea încrederii în

forțele proprii și în semeni, a capacității de comunicare și cooperare.

Atelierul Dezvoltarea gândirii critice a prilejuit momente de autocunoaștere și

intercunoaștere în contextul exersării competențelor specifice unor

dicipline școlare. Atelierul a propus aplicarea unei metode, care pot fi

folosite cu succes începând cu elevii din clasa a doua până la formarea

adulților: lectura predictivă. Dobândirea algoritmului de lucru,

realizarea semnificației psihopedagogice și reflecția dirijată au determinat

participanții să conștientizeze valoarea și locul acestei metode în activitățile școlare

și extrașcolare.

În cadrul atelierului Optimizare personală prin tehnici NLP (Programare Neuro-

Lingvistică) participanții au beneficiat de o modalitate flexibilă și

concisă de stabilire a obiectivelor personale și profesionale,

împreună cu principiile care le însoțesc. Pornind de la moto-ul

„Dacă nu ştii în ce port vrei să ajungi, niciun vânt nu este favorabil”

(Seneca), participanții s-au familiarizat cu o terminologie specifică NLP și cu strategii

prin care să-și contureze propriile ținte în viață. A stabili cu exactitate rezultatul dorit

reprezintă o bornă importantă pe drumul către succesul social.

În cadrul acestor ateliere studentele participante au avut ocazia să exerseze abilități

integrabile în profilul de competențele al profesorului pentru învățământ primar și

preșcolar. În cadrul revistei sunt detaliate și ilustrate atelierele conferinței.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Au fost realizate activități echilibrate din punct de vedere al conținuturilor, respectiv

cunoștințe teoretice îmbinate cu aplicații practice, astfel încât studentele să poată

valorifica în propria lor formare ceea ce au deprins în timpul atelierelor.

Formatorii sunt cadre didactice din Departamentul de Științe ale Educației -

pedagogi, psihologi, profesori metodicieni, care au pregătit activități interesante și

provocatoare pentru participanți. Sperăm ca activitățile propuse să se bucure de

interesul și aprecierea studenților, așa cum s-a întâmplat și la prima ediție a

conferinței.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierul

Limbă și comunicare – experiențe practice

Formatori:

prof. univ. dr. Lucia Mara

lector univ. dr. Alina Mag

Atelierul Limbă și comunicare - experiențe practice a trezit interesul participanților și

la a doua ediție a conferinței noastre. Primul impact pozitiv pe care l-am resimțit ca

formatori a fost prezența unui grup de studenți care au ales acest atelier la prima

ediție, și au revenit cu un interes crescut, cu așteptări mai ridicate și la a doua ediție,

fiind încântați de experiențele trăite, de atmosfera de lucru și de sarcinile practice în

care s-au implicat.

Pentru acest an, am ales să ne surprindem studenții cu jocuri atractive, dinamice,

interactive, jocuri de cunoaștere și de cooperare și jocuri creative de înlăturare a

barierelor psihologice în cadrul comunicării. Atmosfera de lucru a fost plăcută,

relaxantă și pozitivă. Fiecare joc în parte a fost prilej de bucurie, de autoafirmare, de

exprimare liberă, de întărire a încrederii în forțele proprii. De la folosirea ghemului

de ață pentru auto-prezentarea fiecărui participant, până la executarea rapidă a unor

sarcini distractive în jocul „Biletul”, în care fie s-au complimentat, fie s-au intervievat

reciproc pe diferite teme, într-un timp record, studenții au avut ocazia să se

descopere, să relaționeze și să comunice între ei.

Partea esențială a atelierului a constat în aplicații practice din domeniul literaturii

pentru copii, realizate prin munca în echipă (fig.1). Sarcina de lucru a fost

provocatoare, numită “Colțul poveștilor”. Studenții organizați în echipe mixte, din

diverse zone ale țării, au tras la sorți

bilete cu diferite povești sau basme

cunoscute din literatura pentru copii.

După ce au identificat personajul

dezavantajat din fiecare text,

studenții au găsit argumentele prin

care modelul personajului era

considerat demn de urmat, apoi au

comentat valoarea instructiv-

educativă a operei și au propus modalități de acceptare a situațiilor de diversitate

socială/culturală pornind de la situația întâlnită în textul analizat.

Fig.1


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Posterele realizate de fiecare echipă

de studenți (fig.2) ilustrează

implicarea acestora în realizarea

sarcinii inedite. Argumentele aduse și

prezentarea liberă a acestora în fața

întregului grup le-au pus în valoarea

creativitatea și abilitățile de

comunicare eficiente în grup.

La finalul atelierului, ultima provocare sub formă de joc, predarea în perechi a unor

exerciții de dicție distractive, le-a adus studenților zâmbetul pe buze și bucuria de a

reuși performanțe în exprimare alături de colegii lor din cadrul programului de studii

PIPP.

Feedback-ul pozitiv oferit de participanți atestă buna organizare a acestui atelier și

ne determină să pregătim sarcini cât mai interesante pentru edițiile ulterioare.

Fig.2


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierul Abordari integrate în domeniul științelor

PĂDUREA- PLĂMÂNUL PLANETEI NOASTRE

Formatori:

lector univ.dr. Ştefania Kifor

lector univ.dr. Ioana Mărcuţ

Această temă nu a fost aleasă întâmplător, atelierul Abordari integrate în domeniul

științelor cu tema Pădurea - plămânul planetei noastre desfăşurându-se în data de

22 aprilie când se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea

pentru protejarea mediului înconjurător. În partea introductivă am prezentat frânturi

dintr-un scenariu pesimist înaintat de oamenii de știință pentru un viitor nu chiar

atât de îndepărtat (generația copiilor și a nepoților noștri) de cum va arăta planeta

Pământ dacă continuăm să trăim fără să respectăm mediul înconjurător, fără să

spunem STOP risipei de orice fel.

Un raport al World Wide Fund for Nature (cea mai mare organizaţie internaţională

independentă care derulează proiecte pentru conservarea naturii) arată că, în medie,

un român aruncă 100 de kilograme de mâncare pe an şi trăim ca și când am avea la

dispoziție o planetă și jumătate. Să nu mai spunem că energia pe care o folosim e de

fapt energie risipită. Nu este foarte greu pentru cineva, de exemplu, după ce și-a

încărcat telefonul, să scoată încărcătorul din priză, sa oprescă apa atunci când se

spală pe dinţi, sa dea temperatura mai mică cu un grad la frigider, la maşina de

spălat, să folosească unele resturi menajere ca hrana pentru animale, să citescă

revistele şi ziarele on-line etc. ... toate acestea duc la emisii mari de CO2 și la

schimbari climatice ireversiblie.

Un aliat natural împotriva dioxidului de carbon în exces este vegetaţia. Pădurile aduc

beneficii importante, având în vedere că acestea compensează efectele schimbărilor

climatice prin absorbţia dioxidului de carbon şi generează oxigenul de care avem

nevoie pentru a respira. Pădurile nu doar schimbă compoziţia atmosferică, ci sunt

obstacole în calea vântului; contribuie la formarea solurilor, la atenuarea sau

eliminarea procesului de eroziune a solurilor şi a inundaţiilor; previn viiturile; sunt

obstacole în propagarea zgomotului; frunzele reţin praful; protejează pȃnzele

freatice – humusul forestier filtrează majoritatea particulelor poluante; constituie

unicul habitat pentru 2/3 din speciile existente; furnizează plante medicinale, hrana

pentru oameni şi animale, locuri de muncă, lemn etc.

https://ro.wikipedia.org/wiki/22_aprilie


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Scop: Conştientizarea efectelor schimbărilor climatice şi a rolului pădurii în viaţa

noastră

Obiective:

să conştientizeze că omul este inseparabil de mediu şi că efectele negative ale

acţiunilor sale au consecinţe grave asupra mediului înconjurător;

să desfăşoare activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, prin care să

contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăim (colectarea materialelor

reciclabile, îngrijirea unor spaţii verzi, plantarea copacilor, economisirea energiei

electrice etc.);

să utilizeze cunoştinţe şi abilităţi dobândite în rezolvarea unor probleme

specifice de mediu.

Workshop-ul a fost structurat pe două părţi: una teoretică si una aplicativă.

După partea introductivă (fig.1) unde s-au prezentat printre altele şi funcţiile pădurii

printr-o abordare integrată (fig.2), studentele anulul III de la Specializarea PIPP -

Sibiu, au prezentat părţile componente ale copacului cu funcţiile aferente - o viziune

proprie de abordare, folosind elemente din teatru şi jocul de rol. Ele au pregătit un

decor foarte sugestiv şi extrem de creativ (fig.3).

În partea doua a workshop-ului am pregătit o serie de aplicaţii integrate prin care am

urmărit transferarea de cunoştinte dintr-un domeniu de cunoaştere în altul;

formarea unor deprinderi şi priceperi practice de muncă; însuşirea de cunoştinţe noi;

încurajarea studenţilor să-şi asume responsabilităţi, să lucreze în echipă, să

coopereze, să formuleze soluţii constructive la problemele din natură.

Aplicaţiile practice propuse au fost:

să realizăm plămânul din materiale reciclabile şi să evidenţiem capacitatea

noastră pulmonară;

să calculăm/estimăm vârsta unui copac (taiat şi fără să îl taiem) (fig.4);


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

să calculăm/estimăm înălţimea unui copac, folosindu-ne de umbra acestuia şi să

estimăm înălţimea unui copac când nu este soare;

să realizăm „instrumente muzicale” folosind doar materiale reciclabile şi

materiale din pădure: tamburina, fluier din salcie, castaniete, xilofon, chitară,

tobă, zornăitoare. (fig.5)

Aplicaţiile practice s-au finalizat prin concursul: „Câştiga echipa cea mai gălăgioasă –

corul pădurii”.

Atmosfera relaxantă, buna dispoziție și dinamismul au fost reperele acestui

workshop, acesta finalizându-se cu câteva sfaturi primite de la copaci:

„Stai cât mai drept, la fel ca un copac. Tinde spre înălțimi, bucurându-te de ceea ce

faci acum. Tot timpul vei mai avea ce să înveți și ce să realizezi pentru a ajunge mai

mare, mai puternic, mai frumos…”

„Fii flexibil! Dacă un copac ar rămâne rigid, crengile s-ar rupe, tocmai de aceea

copacii se mișcă odată cu bătaia vântului, apoi revin în poziția inițială și mai

puternici”.

Nu-ți uita rădăcinile! Rădăcinile puternice te ajută de fiecare dată. Nu uita de unde ai

plecat și ce lecții ai învățat pe parcursul creșterii tale.”

Ataşăm câteva impresii de la participantele la workshop-ul Pădurea - plămânul

planetei noastre:


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

„O motivaţie în plus pentru a trăi altfel (sfaturile copacului)”

„M-am simţit foarte bine, m-am simţit din nou copil şi consider că dacă noi am fost

atât de entuziasmate participând la aceste activităţi, cu atât mai mult vor fi copiii”

„(...) prin materiale aflate la indemâna oricui, nu foarte scumpe, putem arăta copiilor

lucruri minunate – organe ale corpului, instrumente muzicale, gălăgioase etc.”

„o experienţă absolut inedită, am plecat cu un instrument făcut de mine”

„am învăţat cum să lucrez în echipă, cum pot utiliza materiale vechi cu scopul de a

crea altele noi şi cum să creez o atmosferă plăcută în clasă şi plină de zâmbete”

„un atelier care m-a pus pe gânduri, chiar vreau sa reciclez mai mult, să economisesc

mai multă energie, să nu mai risipesc resursele inutil. Am folosit multe materiale din

natură şi am realizat instrumente frumoase. Voi pune în practica împreună cu copiii

mei de la şcoală ce am învăţat aici.”

În loc de concluzie : „Nu putem schimba pe alţii, dar dacă ne putem schimba pe noi

înşine, putem înceta schimbarea înfăţişării Pământului”. Melodie Beattie


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelier creativ de muzică

Formator:

lector univ.dr. Paul Miereanu

Atelierul creativ de muzică, desfăşurat în cadrul Conferinţei Naţionale a Studenţilor

PIPP „Profesori pentru copiii secolului 21” în data de 23 aprilie 2016 a invitat pe cele

25 de studente participante să ia contact cu metoda de învăţare a cântecelor după

auz, prin joc mişcare şi improvizaţii ritmico-melodice.

Jocurile muzicale propuse în cadrul atelierului au urmărit valorificarea instinctului

creator – improvizatoric al copiilor prin compunerea muzicală monodică şi, de ce nu,

polifonică. Acestea se pot realiza prin anumite procedee metodologice care să

urmărească principiile de bază ale creaţiei, universal valabile, urmărind formele lor

de realizare de la simplu la complex: reluarea, variaţia, dinamizarea şi contrastul.

Principiile de mai sus se manifestă pregnant şi clar în cadrul folclorului copiilor.

O metodă eficace pentru însuşirea materialului sonor o reprezintă memorizarea prin

structură, adică însuşirea prealabilă a materiei muzicale pure, a celulelor muzicale de

bază, cu structura lor ritmică şi melodic-intervalică, urmată de memorarea

modalităţilor de continuare, de dezvoltare, într-un cuvânt, însuşirea logicii de

construcţie şi, prin ea, a cântecului ca atare, copii fiind întotdeauna interesaţi de

structura lăuntrică a fenomenelor.

Un cântec pentru copii este învăţat uşor şi apoi, posibil, recreat de către aceştia,

urmând o metodă simplă şi eficientă, care porneşte de la un text, de cele mai multe

ori simplu sau chiar inventat într-un limbaj existent doar într-un cod de înţelegere al

copiilor, peste care se suprapune ritmul şi, în sfârşit, melodia.

Astfel, spre exemplu, după însuşirea noţiunilor elementare de ritm, a sunetelor sol –

mi şi a câtorva melodii bazate pe acest biton, am îndemnat studentele să compună

cu materialul sonor însuşit, pornind de la un text inventat chiar de ele.

Iată şi un model de exerciţiu care poate fi realizat cu copiii la clasă (text inventat):

Tim-tim-tam,

Biri-biri-bam,

Fer-fer-fum.

Dolo-dolo-dum


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Ritm suprapus pe text:

Ritm şi melodie tricordică suprapuse pe text:

Am trecut, apoi, la o treaptă superioară, asamblând, cu succes, în cadrul unui joc

muzical, astfel de exerciţii. Jocul Ghicitoarea, cu întrebare formulată pe baza

cântecului cu acelaşi nume compus de Aurel Ivăşcanu conţine răspunsuri improvizate

în limba păsărească (specifică folclorului copiilor) sau prin onomatopee (lătrat de

câine) pe ritmuri simple şi organizări sonore de tip pentacordic major şi respectiv

oligocordic (bitonie pe cvartă perfectă).


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Activitatea atelierului creativ de muzică s-a încheiat prin învăţarea a două cântece

vesele din repertoriul copiilor despre animale, care pot fi realizate cu bune rezultate

la clasă.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Diseminarea activităţii s-a realizat prin prezentarea produselor metodico-muzicale

învăţate la finalul conferinţei, în faţa publicului alcătuit din profesori, studenţi,

invitaţi şi a avut un succes deosebit.

În general, impresiile participantelor la atelierul creativ de muzică au fost pozitive,

reflectând starea de bine şi relaxare în care s-a desfăşurat activitatea, menţionându-

se interesul pentru ideile abordate, precum şi unele propuneri pentru îmbunătăţirea

mesajului didactic.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierul Dezvoltarea gândirii critice și a creativității

Formatori:

conf. univ. dr. Carmen Maria Chișiu

asist. univ. drd. Maria Cristina Popa

Tema: Lectura predictivă

Formatori: Chișiu Carmen-Maria, Popa Maria-Cristina

Participanți: 44 studente

Timp: 1 ora 30 minute

Scopul atelierului: formarea studenților pentru activitatea didactică

Obiectivele atelierului:

exersarea unor metode de dezvoltare a creativității;

intercunoașterea în cadrul grupului;

autocunoașterea prin relaționarea cu membrii grupului;

dezvoltarea competențelor psihopedagogice;

Metode de formare: lectura predictivă;

Mijloace utilizate: fișe de lucru, videoproiector, laptop, flipchart, markere;

Repere pentru desfășurarea atelierului (etape, activități...):

Introducere: spargerea gheții – identificarea unei calități personale care începe cu

inițiala numelui;

Desfășurare: Formatorul prezentă metoda, pentru înțelegerea algoritmului de lucru.

Pe baza textului Arturo și Clementina, adaptare după Adela Turin şi Nella Bosnia,

studenții lucrează în grupuri de câte patru. Urmărind textul fragmentat, studentele

sintetizează în idei principale și fac predicții privind derularea poveștii. Ideile sunt

confruntate în grup și frontal. În încheiere, se argumentează și se dezbate finalul

poveștii.

Pe tot parcursul atelierului se fac reflecții psihopedagogice dirijate, în urma cărora

studenții să conștientizeze valoarea și locul metodei în activitatea școlară și

extrașcolară.

Atelierul s-a desfășurat pe fond muzical.

Finalul: completarea chestionarului de evaluare a atelierului.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Raport de activitate:

Aprecieri:

În cele două ateliere au participat 40 studente;

Activitatea a stârnit interes. Studentele au fost preocupate de realizarea sarcinilor.

Conținutul poveștii captează rapid atenția participantelor;

În procent de 100% studentele au apreciat cu foarte bine și bine organizarea

atelierului, calitatea activităților desfășurate, metodele de lucru, atmosfera, prestația

formatorilor, utilitatea atelierului;

În procent de 100% atelierul a fost apreciat cu calificativul foarte bine și bine;

Caracterul practic al atelierului

Ce ,,au căștigat” studentele în urma acestul atelier?

Au învățat:

metodă nouă de dezvoltare a creativității, de sporire a plăcerii de a lectura;

tehnici de lucru noi;

să asculte părerea celor din grup;

că elevii simt nevoia să afle opinia profesorului, cu referie la tema abordată;

Au conștientizat:

diversitatea opiniilor pornind de la o idee dată;

importanța comunicării în orice situație.

Au fost studente care au aprecit ca fiind cel mai frumos atelier și dorința de a

participa la cât mai multe activități de acest gen.

Recomandări:

Alocarea unui timp extins.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierul Formarea competenţelor interculturale la elevi

Formatori:

conf. univ. dr. Gabriela Gruber

prof.univ. dr. Daniel Mara

Atelierul Formarea competențelor interculturale la elevi a atras un număr de 31 de

participanți care au fost organizați în două grupe succesive de lucru.

Scopul atelierului a fost de a conştientiza rolului competenţelor interculturale la

elevi, printr-o abordare interdisciplinară, cu probleme specifice educaţiei

interculturale şi psihologiei sociale, într-o manieră ludică, analitică şi creativă.

Conform obiectivelor studenții participanți au fost puși în situații diverse precum:

să definească conceptele: educaţie interculturală, competenţe interculturale;

să conceapă activităţi didactice cu conţinut intercultural;

să explice beneficiile activităţilor de educaţie interculturală.

Descrierea activității. La început, participanţii au fost invitați să reflecteze şi să

identifice un principiu, o idee sub forma unui motto, care îi caracterizează sau care le

defineşte acţiunile. Fiecare dintre participanţi a fost rugat să precizeze numele,

instituţia în care studiază şi să argumenteze alegerea motto-ului.

În etapa următoare formatorii au proiectat un scurt material în format ppt. în care

erau definite conceptele: educație interculturală și competență interculturală.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Plecând de la aceste informații, în următorele 30 de minute participanții, organizați

în grupe de câte 3 au avut de conceput o activitate didactică prin care să formuleze o

competență interculturală, pe o temă la alegere. De asemenea, participanții puteau

să aleagă și nivelul de vârstă pentru care construiau situația de învățare. Cele cinci

grupe constituite au imaginat secvențe de învățare axate pe educația interculturală

pentru învățământul preșcolar și

primar. Produsul activității lor a fost

înscris în formularul cu structură

presatbilită de mai jos:

Fișa 1. Proiect de secvență de

învățare (competența interculturală)

Disciplina/Clasa/Tema

După scurgerea timpului în care participanții au lucrat în interiorul grupului,

purtătorii de cuvânt au prezentat activitățile proiectate.

În ultima parte a activității au fost proiectate secvențe video despre modul în care se

realizează educația interculturală în Italia1. După vizionare, studentele au făcut

observații comparative relative la modalitățile diversificate în care pot fi atinse

competențele interculturale la elevi și la beneficiile acestora pentru presonalitatea

lor și pentru buna funcționare a unei societăți multiculturale. În ultimele minute ale

workshopului studentele participante au completat un chestionar de aprecere a

activității:

”Idei noi de integrare a materiilor studiate în școală/ grădiniță cu interculturalitatea

și cu componentele cesteia”.

1 Secvența video poate fi vizionată pe adresa: https://www.youtube.com/watch?v=OnTuiehavC4.

Competenţe interculturale

Resurse (umane, materiale,

informative)

Conţinuturi

Metode şi procedee didactice

Evaluare

https://www.youtube.com/watch?v=OnTuiehavC4


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

”S-a creat o stare generală bună, deschisă și prietenoasă care a permis tuturor

participanților să lucreze eficient”.

” Am învățat că în ciuda faptului că suntem diferiți, cu toții putem trăi în bucurie.

Trebuie să tratăm copiii la fel, să îi facem să se simtă bine și să fie mândri de locul din

care provin”.

” I`ve learnt more how to work in equip, how to exchange ideas and to share them”.

”Am observat cât de important este să fii tolerant și deschis oamneilor «noi, diferiți»,

colaborând în grup cu o studentă din Italia. Am învățat metode noi din secvența

video proiectată”.

”Am conștientizat că persoanele din echipa mea gândesc la fel din punct de vedere

pedagogic. Am luat contact cu un nou mod de informare pentru a preda mai departe:

secvențe video”.

”Am învățat să îi ajutăm pe elevi să se integreze într-o societate, într-un mediu diferit

de cel familial; să îi facem să înțeleagă că respectul și toleranța sunt primordiale

pentru buna funcționare a societății”.

”Interdisciplinaritatea-o cale și o multitudine de activități care pot fi îmbinate la

multe obiecte de studiu”.

”Acest atelier a accentuat ideea de diversitate și mi-a dat o percepție globală dar și

practică despre ceea ce trebuie să însemne o abordare diferențiată.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelier Pedagogie experiențială

Formator:

Conf. univ. dr. Liana Regina Iunesch

Un număr de 36 de studenți din Sibiu, Iași, Timișoara, București, Arad de la

Specializarea PIPP (Pedagogia învățământului primar și preșcolar) au participat în

data de 23 aprilie 2016 la Atelierul de pedagogie experiențială organizat în cadrul

Conferinței Naționale a Studenților PIPP: Profesori pentru copiii secolului 21,

conferință desfășurată în perioada 22-23 aprilie 2016.

Acest eveniment, aflat la a II-a ediție, organizat de Universitatea „Lucian Blaga” din

Sibiu, Facultatea de Drept, Departamentul de Drept Privat și Științele Educației,

Specializarea PIPP a reunit un număr mare de studenți dornici să învețe despre

practicile educaționale din învățământul preșcolar și primar.

Misiunea Atelierului de pedagogie experiențială a fost aceea de a dezvolta

studenţilor participanți abilităţile practice necesare viitorilor dascăli, de a aplica un

management al clasei eficient, făcându-i să descopere prin experiența proprie

valoarea lucrului în echipă și responsailitatea liderilor. La rândul lor, participanții vor

putea crea coeziune de grup, înțelegere și încredere între copiii, care le sunt

încredințați și vor putea dezvolta personalităţi armonioase copiilor, prin intermediul

jocurilor interactive.

În cadrul Atelierului de pedagogie experiențială studenții au participat la jocuri

interactive de dezvoltare a coeziunii de grup, de dezvoltare a spiritului critic și de

dezvoltare a simțului răspunderii, de stimulare a încrederii în forțele proprii și a

încrederii în oameni în general. Studenții au fost puși în situații critice, care puteau fi

soluționate doar prin comunicare, cooperare și disciplină de lucru.

Studenții au participat cu interes la jocurile oferite (Naufragiul, Calul orb, Șarpele orb

și Mlaștina) și la momentele ulterioare de reflecție și au înțeles rolul și obiectivele

acestor jocuri. Acest fapt se reflectă și în chestionarele de evaluare ale atelierului de

pedagogie experiențială.

Impresiile generale ale studenților

În urma studierii chestionarelor de evaluare completate de către cei 36 de studenți

participanți am constatat că organizarea atelierului, calitatea activităților

desfășurate, metodele de lucru, atmosfera de lucru, prestația formatorului, utilitatea


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierului de pedagogie experiențială au fost apreciate în mod pozitiv. Calificativele

acordate acestui atelier sunt ”foarte bine” în 35 din cele 36 de chestionare și ”bine”,

iar toți participanții ar recomanda acest atelier și colegilor.

Conform chestionarelor completate, participarea la acest atelier le-a adus: „idei

pentru coeziunea grupului, jocuri distractive cu multe valențe pentru procesul

instructiv-educativ, importanța lucrului în echipă, experiența încrederii și înțelegerea

responsabilității liderului față de cei, pe care îi conduce, noi perspective în munca cu

copiii, experiențe extrem de interesante, care pot fi adaptate oricând unei clase de

elevi, împlinire sufletească și emoțională mare ca rezultat al muncii depuse, etc.”.

Câteva păreri exprimate:

Am câștigat experiență în ceea ce privește responsabilitatea mea proprie și pe care

trebuie să o insuflu și elevilor. Am învățat să am mai multă încredere în ceea ce fac și

să îmi ghidez clasa de elevi.

Am câștigat mai multă încredere în mine; am învățat cum sa-i determin pe copii

(preșcolari) să interrelaționeze mai bine.

Am învățat că într-un grup este foarte important să ai încredere în membrii, să existe

o coeziune bine închegată. Am aflat că există multe joculețe, care au rolul de a lega

prietenii, de a rezolva conflicte etc.

Am înțeles că trebuie să te bazezi și pe ceilalți nu doar pe tine însăți. Am

experimentat stări intens emoționale, teamă, încredere, disciplină. Acest atelier mi-a

depășit așteptările, așadar nu consider sugerarea de îmbunătățiri.

Experiență de lucru în echipă, cooperare, bucurie, disciplină.

Am învățat că pentru a reuși trebuie să cooperăm, trebuie să ne cunoaștem fiecare

calitățile, ceea ce ne pricepem să facem cel mai bine. A fost un atelier extraordinar, la

care voi participa și anul viitor cu mult drag.

Am învățat cum să lucrez în echipă, am învățat cum pot avea încredere în cel de

lângă mine și am mai învățat că fiecare idee contează.

Singura sugestie în vederea îmbunătățirii acestui atelier a fost dorința de a lărgi

timpul de desfășurare, exprimată de ex.: ”mai multe ore, timp mai mult de

desfășurare a activităților, nu necesită îmbunătățiri, eventual mai mult timp pentru

derulare”.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierul va fi oferit cu același conținut și în viitor pentru participanții care nu au avut

ocazia de a cunoaște jocurile prezentate și va fi modificat pentru participanții care

doresc să cunoască și alte jocuri interactive de creare a coeziunii de grup și a

încrederii în colegi. În viitor timpul alocat acestui atelier ar trebui lărgit, având în

vedere dorința unui mare număr de participanți.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierul Optimizare personală prin tehnici NLP

Formator:

lect.univ.dr. Bologa Lia, Master NLP

NLP studiază modul în care noi ne structurăm experiențele subiective (ce gândim

despre credințele și valorile noastre și cum ne creăm stările emoționale), precum și

felul în care ne construim lumea interioară pornind de la experiențele cărora le dăm

sens. Niciunul dintre evenimentele din viața noastră nu au un sens în sine, ci noi îi

oferim o semnificație. Pe scurt, NLP studiază experiențele noastre interioare.

Termenul de ”programare neuro-lingvistică” provine de la următoarele trei domenii:

N (neurologie) – Mintea și cum gândim;

L (lingvistică) – Modul în care utilizăm limbajul și felul în care acestă ne afectează;

P (programare) – Cum coordonăm acțiunile pe care ni le propunem astfel încât să

atingem obiectivele propuse.

NLP are șase principii de bază, cunoscute sub numele de ”stâlpii NLP”:

1. Tu – starea ta emoțională și nivelul competențelor tale;

2. Prezumțiile – principiile NLP. Sunt acele principii care te ghidează, acele credințe

pe baza cărora acționăm;

3. Raportarea – calitatea relaționării. Raportarea are loc atunci când înțelegi și

respecți felul în care alți oameni văd lumea. Raportarea este esențială pentru o

bună comunicare.;

4. Rezultatul – să șii ce vrei. Gândirea în termeni de rezultate conține trei elemente

de bază: a) să cunoști situația ta prezentă; b) să știi clar situația pe care o dorești;

c) să pui la punct o strategie (cum să ajungi dintr-un punct în celalalt folosind

resursele pe care le ai sau creând altele noi).

5. Feedback – cum vei ști că primești ceea ce vrei? Informația pe care o primești cu

ajutorul simțurilor îți spune dacă ești pe calea cea bună către scopurile pe care ti

le-ai propus.

6. Flexibiliatea – dacă ceea ce faci nu dă rezultate, încearcă altceva.

Scop: Atelierul și-a propus să ofere participanților o modalitate flexibilă și concisă de

stabilire a obiectivelor atât în viața personală, cât și în cea profesională, împreună cu

principiile care o însoțesc.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Obiective:

Definirea scopului/obiectivului

Definirea conceptului „resursă internă”/„resursă externă”

Definirea conceptului „ecologie personală”

Oferirea unei modalităţi flexibile şi concise de stabilire a obiectivelor/scopurilor

Prezentarea strategiilor pentru definirea scopului/obiectivului

Conştientizarea importanţei stabilirii corecte a unui scop/obiectiv

Modul de desfășurare:

Pornind de la ceea a spus Seneca, și anume: ”Dacă nu știi în ce port vrei sa ajungi,

niciun vânt nu îți este favorabil.”, atelierul a fost structurat în două module – un

modul teoretic și unul practic.

Modulul teoretic a debutat cu un exercițiu de spargere a gheții, având ca scop

realizarea unui climat relaxant și reconfortant în vederea desfășurării activității

ulterioare, precum și încurajarea participanților de a interacționa și de a se cunoaște.

Participanții au ales din 2 borcănașe care conțineau bomboane (figura 1), ambalate

în două culori diferite (oranj și galben), o

singură bomboană, iar în funcție de

culoarea aleasa trebuiau să îndeplinească

o anumtiă sarcină. Borcănașele cu mesajul

– Enjoy every moment – nu au fost alese în

mod întâmplător, ci mi-am dorit să fie o

stare de spirit a participanților pe tot

parcursul atlierului, și, de ce nu, o stare

trăită de ei în viața de zi cu zi.

Modulul teoretic a avut ca scop prezentarea principiilor de structurare a obiectivelor,

precum și a unor cuvinte cheie în NLP (ancoră, ghid, explorator, convingeri, mediu,

comportament, valori, ecologie internă și externă, resurse și identitate). Pentru ca un

obiectiv sa fie corect formulat și să te conducă la îndepinirea lui este necesar să

respecte următoarele principii: să fie formulat pozitiv, să ne propunem scopuri

motivante și realiste, să influentăm în mod direct rezultatele, să stabilim criterii de

succes, să verificăm ecologia (internă și externă), să evaluăm resursele și, nu în

ultimul rând, să acționăm. Obiectivele sunt, de fapt, vise cu termen limită, cu un

deadline.

Fig. 1


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Modulul practic s-a desfășurat pe baza unei fișe de activitate. Participanții s-au

grupat câte doi și, pe rând, au fost explorator și ghid (figura 2 și figura 3). Fiercare a

avut de stabilit un obiectiv. Rolul ghidului a fost acela de a-l ghida pe explorator în

demersul său.

În cele ce urmează sunt prezențați pașii acestei activități:

1. Exploratorul își fixează un obiectiv. Ghidul notează obiectivul pe fișa de activitate.

2. Exploratorul fixează pe sol ancorele de poziție: SCOP, MEDIU,

COMPORTAMENTE, APTITUDINI, VALORI/ CONVINGERI, IDENTITATE

3. Exploratorul pășește în spațiul MEDIU. Ghidul pune următoarele întrebări

exploratorului: Care este mediul în care te manifești? Cine este în preajma ta? De

ce obiecte ai nevoie? De ce persoane ai nevoie? Ce rol joci? etc.

4. Exploratorul pășește în spațiul COMPORTAMENTE. Ghidul pune următoarele

întrebări: Care sunt comportamentele care mă ajută să îmi ating scopul? Care

sunt comportamentele care mă limitează să îmi ating scopul? Gândește-te la

acțiunile, ideile tale etc.

5. Exploratorul pășește în spațiul APTITUDINI/CAPACITĂȚI. Ghidul pune

următoarele întrebări: Care sunt aptitudinile care mă vor ajuta în atingerea

scopului? Care sunt calitățile pe care le am? etc.

6. Exploratorul pășește în spațiul VALORI/CONVINGERI. Ghidul pune următoarele

întrebări: Ce este important pentru tine? Crezi că merită ceea ce faci? Ce principii

te străduiești să urmezi când acționezi? Ce valori îmi susțin obiectivul? Care sunt

convingerile care mă limitează? Care sunt convingerile care mă ajută? etc.

7. Exploratorul pășește în spațiul IDENTITATE. Ghidul pune următoarele întrebări:

Care este misiunea ta în viață? Ce fel de persoană ești? Este aceasta ceea ce îmi

doresc cu adevărat? Exprimă cu ajutorul unei metafore sau simbol identitatea ta

personală.

La finalul activității exploratorul și-a spus, de data aceasta, în gând, obiectivul ales și

a citit următoarele cuvinte adresate de către formator:


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

”Dragă Exploratorule,

Plecând de la ceea ce a spus Seneca, și anume:”Dacă nu știi în ce port vrei să ajungi,

niciun vânt nu este favorabil.”, îți doresc ca obiectivele pe care ți le vei propune pe

plan personal, dar și profesional, să te ducă în portul în care îți dorești să ajungi.

Obiectivele sunt visuri cu termene limită. Nu te rezuma numai la a visa, ci

ACȚIONEAZĂ pentru îndeplinirea visurilor tale!

Succes!

Cu drag, Formatorul”

La finalul workshop-ului participanții au primit un cadou simbolic - o ramă foto pe

care să își scrie obiectivul ales și astfel să-l vadă și restul participanților. Tototdată,

mi-am dorit ca acest mic cadou să le amintească cu drag de participarea la workshop,

de Sibiu, și, nu în ultimul rând de participarea lor la ”Conferința Națională a

Studenților PIPP, aprilie, 2016”.

Workshop-ul a avut alocat un timp dedicat feedback-ului. Ce au ”câștigat”

participanții participând la acest atelier?

Răspunsurile au fost: relaționare, bună dispoziție, comunicare, socializare, reflecție

asupra propriei persoane, încredere în sine, entuziasm, spirit de echipă, organizarea

timpului, cum să îți stabilești un scop, care sunt pașii de urmat în atingerea

obiectivului, bună dispoziție etc.

Stabilește-ți corect obiectivul și… ACȚIONEAZĂ!


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelier de artă plastică

Formator:

conf. univ. dr. Geanina Ionescu

Asistență și foto: stud. Anamaria Mitroi

Un număr de 32 de studenți din Sibiu, Iași, Timișoara, București, Arad de la

Specializarea PIPP (Pedagogia învățământului primar și preșcolar) au participat în

data de 23 aprilie 2016 la Atelierul de artă plastică organizat în cadrul Conferinței

Naționale a Studenților PIPP: Profesori pentru copiii secolului 21, conferință

desfășurată în perioada 22-23 aprilie 2016.

Acest eveniment, aflat la a II-a ediție, organizat de Universitatea „Lucian Blaga” din

Sibiu, Facultatea de Drept, Departamentul de Drept Privat și Științele Educației,

Specializarea PIPP a reunit un număr mare de studenți dornici să învețe despre

practicile educaționale din învățământul preșcolar și primar.

Misiunea Atelierului de artă plastică a fost aceea de a dezvolta studenţilor

participanți abilităţile artistice necesare ca viitori dascăli, făcându-i să se descopere

pe ei înşişi, să-şi descopere energiile creatoare. La rândul lor, participanții vor putea

dezvolta personalităţi armonioase copiilor, prin intermediul culorii, arta plastică

stimulând şi promovând creativitatea în toate domeniile de activitate.

În cadrul Atelierului de artă plastică studenții au realizat lucrări de artă figurativă

derivate din surse de obiecte reale, dar și lucrări nonfigurative, folosind o cromatică

care să-i definească. Lucrările realizate în pastel pe hârtie albă cu suprafață texturată

au fost oferite studenților după vernisarea lucrărilor. Această etapă a constat în

aplicarea prin pulverizare a unui vernis fixativ cu rol de a fixa culoarea.

Studenții au realizat peisaje, naturi statice, compoziții abstracte. Și-au depășit teama

de a desena, de a picta, de a interpreta, de a combina culorile.

Entuziasmul cu care au primit lucrările, dorința de a reveni la cea de-a III-a ediție a

conferinței ce se va desfășura în decursul anului viitor și promisiunea cu care au

plecat la drum, aceea de a lucra împreună cu copiii, de a le da libertatea să creeze, să

comunice prin culoare a fost feedback-ul primit și dorit.

Culoarea este cea care povestește despre cum suntem și cum putem deveni.

Emoțiile, nemulțumirile, temerile – toate le putem identifica prin culoare și toate le

putem corecta prin culoare. Astfel, practicile didactice concrete au un rol hotărâtor

în strategiile de învățare.

http://www.lucas-impex.ro/pictura/auxiliare-pictura/aerosol


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Atelierul de artă plastică îndeamnă întru

realizarea unui număr cât mai mare de

ore practice. Chiar și în secolul 21 unii

profesori intră la clasă și predau

studenților teorii despre metodele de

lucru și prea puțin se insistă pe partea

aplicată, de care ține practic pregătirea

efectivă a studenților pe acest segment.

Predarea poate să fie influențată pozitiv

prin ore susținute de practică, prin

lucrări realizate cu studenții. Trebuie să-i determinăm pe studenți să se familiarizeze

cu tehnicile de lucru pentru a putea lucra la rândul lor cu copiii la clasă. Încrederea că

ar putea finaliza o lucrare, o compoziție de artă plastică, valorificarea muncii lor prin

expoziții colective – toate acestea vor duce la o bună înțelegere a ceea ce trebuie să

facă la clasă și astfel vor influența pozitiv actul de predare.

Impresiile generale ale studenților

În urma studierii chestionarelor de evaluare completate de către studenții

participanți am constatat că organizarea atelierului, calitatea activităților

desfășurate, metodele de lucru, atmosfera de lucru, gestionarea timpului, prestația

formatorului, utilitatea Atelierului de pictură au fost apreciate în mod pozitiv.

Conform chestionarelor completate, participarea la acest atelier le-a adus: „o stare

de bine, creativitate, noi abordări ale educației plastice, experiență plăcută plină de

entuziasm, răbdare, armonizare, utilizarea pastelurilor cretate, o formă de a

transmite gânduri și sentimente, educație prin pictură, bucurie, îndrăzneală în a

folosi culorile, paginație, construcție, umbre, lumini, accente, o experiență încărcată

de culoare și satisfacție, frumusețe, idee, creativitate, combinarea culorilor, jocul

culorilor, emoție de copil și o modalitate de lucru constructivă”.

Câteva păreri exprimate

Stare de bine. Creativitate. Noi abordări ale educației plastice.

Profesor și atmosferă de nota 10+.

Atelierul a deschis prima poartă dintr-o serie ce urmează a fi deschisă pe parcursul

carierei de educator/învățător. Vă mulțumim!!! Sunteți deosebită!!! Continuați!!!

Totul extraordinar!!!

Fig.1 - Aspect din timpul desfășurării

atelierului de pictură


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Am utilizat pentru prima dată pasteluri cretate în vederea realizării unei lucrări

geniale. Sigur le voi mai utiliza. Nu am să regret niciodată că m-am înscris la acest

atelier.

Cât de creativi și diverși sunt oamenii!

Participând la acest atelier am învățat multe lucruri pe care le pot aplica în

viitoarea mea carieră.

Am învățat să folosesc pastelurile. Am folosit pentru prima dată aceste culori. Sunt

foarte mulțumită deoarce am realizat un desen foarte frumos.

Am învățat despre o tehnică mister pentru mine. Sunt foarte bucuroasă. A fost o

surpriză să aflu, de exemplu, că am folosit un tip de cretă – pastel! M-am simțit

extraordinar, iar atelierul mi-a depășit cu mult așteptările.

Superb!!! M-am simțit excelent. Am învățat cum să combin culorile pentru a da viață

unei foi albe. M-am simțit copil desenând.

Doamna profesoară este minunată. Continuați și anul viitor.

Cât mai multe ore alocate acestui atelier.

Am învățat să simțim culorile. Educație

prin culoare.

Am învățat tehnici prin care poți motiva

elevii să picteze/deseneze, să aibă curaj

să folosească culorile pe care le doresc,

iar prin asta ei pot exprima ce simt.

Doresc să pot veni și anul viitor deoarce

învățăm multe lucruri practice, iar mie mi-

ar fi de foarte mare folos.

Fig.2 - Aspect după finalizarea lucrărilor de artă plastică

Fig.3 - Aspect după finalizarea lucrărilor de artă plastică

Fig.4 - Aspect din timpul festivității de încheiere a conferinței


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

După o trecere în revistă a rândurilor scrise de studenții participanți la Atelierul de

artă plastică am credința că la nivel național este necesară intensificarea muncii de

cercetare în școli și o analiză obiectivă asupra ponderii de predare și a influenței

predării educației plastice în stimularea creativității copiilor la celelalte competențe.

Atelierul desfășurat pe principiul fundamental al pedagogiei de proiect: ÎNVAȚĂ

FĂCÂND este un îndemn către profesori, studenți, educatori, învățători de a pune în

practică acest principiu fundamental.


Co

nferin

ţa N

aţio

na

lă P

IPP

Sponsorii evenimentului

Tehnoredactarea (afiș, mape, diplome): profesor Corina-Maria POPA

Fotografii: lector univ. dr. Radu CIORA

Interviuri și mediatizare: Iuliana ROF, Loredana MUNTOIU, studente în anul II, Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism

Realizare revistă şi website: Lector univ. dr. Ştefania KIFOR

Departamentul pentru Pregǎtirea Personalului Didacticcedc.ro/confpippsibiu/media/Revista...

Documents

Transcript of Departamentul pentru Pregǎtirea Personalului Didacticcedc.ro/confpippsibiu/media/Revista...