deosebite. Comertul a inflorit, - profudeisto.wikispaces.comcomerciala.pdf · vreme ce marile...

4
Intre 1500 ~i 1750, Europa de Vest a cunoscut progrese economice ~i sociale deosebite. Comertul a inflorit, ora~ele s-au extins, fiind create condifiile pentru revolufia industrialit care avea sit urmeze. p rogresul economic pe plan european a fost foarte rapid. Dupa o avansare eco- nomica sigura in timpul Evului Mediu, in secolul al14-lea au urmat un declin global ~i dezastre.jnsa, pana la sfar~itul secolului al 15-lea, s-au realizat noi progrese, iar dupa anul 1500, ritmul schimbarilor s-a intensificat. Noile descoperiri geografice au creat noi con- tacte cu Africa, Asia ~i cele doua Americi, provocand schimbari ale centrului de gravi- tate in Europa. Italia ~i Germania au devenit rnai putin importante, iar conducerea eco- no,mica a fost preluat:I de statele care aveau O Amsterdam in secolul 1 7. Ora~ul, capitala financiar3 ~i comercial3 a Europei la acea vreme, a devenit de patru ori mai mare la inceputul secolului, ocupand astfel fosta po- zi1ie pe care o avusese Antwerp-ul in lume. O lIustra,ie din De Re Metallica 1556, primul tratat despre minerit. Anglia a provocat in Europa o expansiune rapida a produc,iei de carbune in secolul 16. Pompele cu apa ~i sistemele de ventila,ie facilitau explorarea pu,urilor mai adanci. O Jean-Baptiste Colbert ( 1619-83), primul ministru al lui Ludovic al XIV-Iea, a implicat statui in via,a economica a Fran,ei. Printre realizarile sale s-au numarat infiin,area com- paniilor comerciale ~i a coloniilor . reprezinte o sursa de prestigiu ~i putere. "Revolu1;iacomerciala", insa, a avut ~i un impact asupra calita1;ii vietii, care a fost sirotita chiar ~i in secolul al 16-lea. 5i mai important a fost insa faptul ca aceasta a pus bazele marii revolutii industriale care, incepand in Marea Britanie a secolului 18, avea sa transforme Europa ~i in cele din urma intreaga lume. Me~te~ugarii pana in secolul 18, expansiuneas-a realizat cu precadere in domeniul commercial ~i in cel al rela1;iilor comeciale, semnalandu-se o dez- voltare modesta a fabricilor. Atelierele care puteau fi numite pe drept cuvant fabrici erau - foarte putine, iar majoritatea bunurilor fabri- cate erau produse de grupuri de me~te~ugari relativ mici, in ora~e.Multi muncitori "industri- ali" erau mai pu1;inspecializa1;i, ramaneau la casele lor ~i i~ica~tigau o parte din venituri cul- tivand suprafete restranse de teren. Printre ace~tia se numarau filatorii ~i tesatorii, care primeau materialele neprelucrate pentru a le transforma fu textile pentru comercianti. Cu toate acestea, s-au realizat progresein tehnolo- gie, in special in prelucrarea fierului ~i as alamei, stimulata de folosirea artileriei ~i de O acces la Atlantic -Portugalia ~i Spania, Olanda, Anglia ~i Franta. Comertul a dus la aparitia unei clase mijlocii prospere ~i la cre~terea nurru1rului de ora~e, care au 1ncurajat dezvoltarea unei piete mon- etare ~i a unei productii agricole pentru piata, 1n schimbul celei particulare. Utilizarea din ce 1n ce mai mare a banilor ~i problemele care derivau din aceasta, ca de exemplu inflatia, tin- deau s~ tulbure ordinea traditional~, iar acest lucru a accentuat procesul prin care relatiile bazate pe bani (patron ~i angajat, cump~rator ~i van~tor) le-au inlocuit pe cele bazate pe aranjamente feudale, patronaj ~i rang. Ritmul acestor schimb~ri a variat 1ntr-o mare rru1sura de la o tar~ la alta. Chiar ~i in anul 1800, agricultura era inc~ principala activitate economic~ aproape in toata Europa. Majoritatea oamenilor lucrau p~mantul, iar rangul mo~tenit ~i statutul continuau s~ 119

Transcript of deosebite. Comertul a inflorit, - profudeisto.wikispaces.comcomerciala.pdf · vreme ce marile...

Page 1: deosebite. Comertul a inflorit, - profudeisto.wikispaces.comcomerciala.pdf · vreme ce marile descoperiri geografice au f~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~ comercial~ prea

Intre 1500 ~i 1750, Europa

de Vest a cunoscut progrese

economice ~i sociale

deosebite. Comertul a inflorit,

ora~ele s-au extins, fiind

create condifiile pentru

revolufia industrialit care

avea sit urmeze.

p rogresul economic pe plan european afost foarte rapid. Dupa o avansare eco-nomica sigura in timpul Evului Mediu,

in secolul al14-lea au urmat un declin global~i dezastre. jnsa, pana la sfar~itul secolului al15-lea, s-au realizat noi progrese, iar dupaanul 1500, ritmul schimbarilor s-a intensificat.Noile descoperiri geografice au creat noi con-tacte cu Africa, Asia ~i cele doua Americi,provocand schimbari ale centrului de gravi-tate in Europa. Italia ~i Germania au devenitrnai putin importante, iar conducerea eco-no,mica a fost preluat:I de statele care aveau

O Amsterdam in secolul 1 7. Ora~ul, capitalafinanciar3 ~i comercial3 a Europei la aceavreme, a devenit de patru ori mai mare la

inceputul secolului, ocupand astfel fosta po-zi1ie pe care o avusese Antwerp-ul in lume.

O lIustra,ie din De Re Metallica 1 556,primul tratat despre minerit. Angliaa provocat in Europa o expansiune rapida aproduc,iei de carbune in secolul 16. Pompelecu apa ~i sistemele de ventila,ie facilitauexplorarea pu,urilor mai adanci.

O Jean-Baptiste Colbert ( 1619-83), primulministru al lui Ludovic al XIV-Iea, a implicatstatui in via,a economica a Fran,ei. Printrerealizarile sale s-au numarat infiin,area com-paniilor comerciale ~i a coloniilor .

reprezinte o sursa de prestigiu ~i putere."Revolu1;ia comerciala", insa, a avut ~i unimpact asupra calita1;ii vietii, care a fost sirotitachiar ~i in secolul al 16-lea. 5i mai importanta fost insa faptul ca aceasta a pus bazele mariirevolutii industriale care, incepand in MareaBritanie a secolului 18, avea sa transformeEuropa ~i in cele din urma intreaga lume.

Me~te~ugariipana in secolul 18, expansiunea s-a realizat cuprecadere in domeniul commercial ~i in cel alrela1;iilor comeciale, semnalandu-se o dez-voltare modesta a fabricilor. Atelierele careputeau fi numite pe drept cuvant fabrici erau -foarte putine, iar majoritatea bunurilor fabri-cate erau produse de grupuri de me~te~ugarirelativ mici, in ora~e. Multi muncitori "industri-ali" erau mai pu1;in specializa1;i, ramaneau lacasele lor ~i i~ica~tigau o parte din venituri cul-tivand suprafete restranse de teren. Printreace~tia se numarau filatorii ~i tesatorii, careprimeau materialele neprelucrate pentru a letransforma fu textile pentru comercianti. Cutoate acestea, s-au realizat progrese in tehnolo-gie, in special in prelucrarea fierului ~i asalamei, stimulata de folosirea artileriei ~i de O

acces la Atlantic -Portugalia ~i Spania,Olanda, Anglia ~i Franta.

Comertul a dus la aparitia unei clase mijlociiprospere ~i la cre~terea nurru1rului de ora~e,care au 1ncurajat dezvoltarea unei piete mon-etare ~i a unei productii agricole pentru piata,1n schimbul celei particulare. Utilizarea din ce1n ce mai mare a banilor ~i problemele carederivau din aceasta, ca de exemplu inflatia, tin-deau s~ tulbure ordinea traditional~, iar acestlucru a accentuat procesul prin care relatiilebazate pe bani (patron ~i angajat, cump~rator~i van~tor) le-au inlocuit pe cele bazate pearanjamente feudale, patronaj ~i rang.

Ritmul acestor schimb~ri a variat 1ntr-omare rru1sura de la o tar~ la alta. Chiar ~i inanul 1800, agricultura era inc~ principalaactivitate economic~ aproape in toata Europa.Majoritatea oamenilor lucrau p~mantul, iarrangul mo~tenit ~i statutul continuau s~

119

Page 2: deosebite. Comertul a inflorit, - profudeisto.wikispaces.comcomerciala.pdf · vreme ce marile descoperiri geografice au f~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~ comercial~ prea

REVOLUTIA COMERCIALA

O Sub multipleaspecte, secolul 16 apus bazele revolu~ieiindustriale, careavea sa transformeEuropa. S-au inregis-trat progrese )ndus-triale importante, inspecial in ceea ce

privea extragereacarbunilor. Acestdesen, din perioada

sus-men~ionata,infa~i~eaza un minerimping3nd uncarucior plin cucarbune, de la guraunei mine.

c~~~II~~~

j

J

cu 1494, intre marile puteri, fund inevitabil devreme ce marile descoperiri geografice auf~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~comercial~ prea putin irnportan~ cu estul. Lalnceputul secolului 16, Antwerp, In FlandraCBelgia de as~zi), a devenit centrul commercial~i fmanciar al Europei, rnspandind tradituleurbane ~i industriale ce datau din Evul Mediu.La fel de irnportan~ a fost ~i putemica colab-orare anglo-flamand~, In cadrul c~reia1mbrnc~mintea -inc~ principalul obiect deexport al Angliei -era transporta~ peste canalfiind apoi cump~ra~ de comerciantu dinAntwerp, care o vindeau apoi in toa~ Europa.

Revolta olandezilor a dus la ruinareaAntwerp-ului. Dup~ ce a fost capturat de spa-nioli, fluviul care II str:Ib~tea, Scheldt, a fostblocat de olandezi, multi locuitori din Antwerplndreptandu-se spre nord. Abili~tile lor co-merciale au adus beneficu Republicu Olandezenou-formate, baza~ pe provincule din nord aleT~rilor de ]os, putin dezvoltate anterior.Folosindu-~i resursele, aparent slabe, cum seputea mai bine, olandezu au devenit tot maiprosperi, iar Amsterdam-ul a preluat pozitia pecare Antwerp-ul o avusese inainte in Europa.

jncepand cu sfa~itul secolului 17, Olandaa fost ajuns~ din urm~ de Anglia (MareaBritanie din 1707), iar rnai tarziu de Franta.jns~ Franta nu a reu~it s~ tin~ pasul cu MareaBritanie ~i suprematia comercial~ ~i imperial~a ajuns s~ fie detinuta de Marea Britanie. Nueste foarte clar de ce s-a Intaroplat acest lucru,de~i Marea Britanie s-a bucurat de unele avan-taje iroportante pe termen lung. Insulele bri-tanice aveau o pozitie central~ 1n reteaua derute maritime nord-atlantice. Marea Britanieera protejat~ de Canal Iropotriva rivalilor s~iputemici ~i a razboaielor care distrugeau restulEuropei. Din punct de vedere istoric, statuIbritanic era puternic ~i stabil, comparativ cucelelalte. ~i -probabil cel rnai important fac-tor -societatea britanic~ era mult rnai deschis~~i rnai accesibil~ decat celelalte.

De~i In Marea Britanie doronea aristocratia,oamenii de conditie uroil~ care reu~eau s~produc~ averi ~i s~ realizeze ceva eraurecunoscuti ca fiind gentlemeni ~i, In co~secinta, erau acceptati peste tot, putandocupa aproape orice pozitie social~ saupolitic~. Clasele micii nobilimi investeau ~iele, iar merobrii parlamentului (dominat Inmare parte de astfel de clase) aveau aptitudi-ni comerciale egalate doar de olandezi.

Dezvoltarea capitalelorjn tiropul acestei perioade de 250 de ani,populatia Europei a crescut, iar ora~ele auInflorit. Cele mai mari expansiuni urbane seInregistrau In principalul centru commercial alfiec~rei tari -Amsterdam, Londra, Paris. jngeneral, celelalte ora~e din acelea~i t~rir~maneau surprinz~tor de mici, porturilefranceze ca Nantes, Bordeaux ~i Marseillefiind exceptii. Cre~terea populatiei In Londraa fost fenomenal~: pan~ In 1700; acesta a fostcel mai mare ora~ din Europa, cu aproximativ600000 mii locuitori, iar pan~ In 1800, a ajunsla 900000, aproape dublul parizienilor -lucruremarcabil, tinand cont c~ populatia MariiBritanii era doar o treime din cea a Frantei.

cererile "noilor monarhii" europene, active ~iambitioase. De asemenea, inventia secolului15: tiparirea cu ajutorul ma~inii de scris mobile,a facut ca noile tehnologii sa se raspindeascarapid, In ciuda Incercarilor repetate de a le tinesecrete pentru beneficiul statului In cauza.

Cele mai importante progrese industriale s-au Inregistrat In minerit. Asemenea metalelordestinate uzului industrial, a aurului ~i a argin-tului din America Latina, carbunele a Inceputsa fie solicitat In unele zone In care cheres-teaua era greu de procurat. In Anglia, acestluc~ s-a Intimplat In Londra ~i In sud-est,zone aprovizionate pe mare cu carbuniproveniti din bazinele carbonifere de laTyneside. Productia "carbunelui maritim"englez a crescut pina la sfir~itul secolului al16-lea, la fel ca ~i cea de cositor, plumb ~icupru, unii istorici numind aceasta perioada o"revolutie industriala Elizabethana".

Declinul ItalieiCu toate acestea, economia cea mai prosperaa secolului 16 era cea din Tarile de )os.Declinul suprernatiei ltaliei a fost grabit delungile razboaie purtate In peninsula Incepind

120

Page 3: deosebite. Comertul a inflorit, - profudeisto.wikispaces.comcomerciala.pdf · vreme ce marile descoperiri geografice au f~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~ comercial~ prea

c

~

O Imagine din secolul 17, a unei planta,ii detutun din Indiile de Est. Tutunul, plantat ~irecoltat de sclavi africani, dar de,inut deeuropeni, reprezenta principalul objectimportat in Londra intre 1620 ~i 1640.

O Postul Vamal dinLondra. Londra

de1inea parteamajora a comer1uluienglez -in 1680,administrareavamala costa20000 lire sterline.Costurile in Bristolerau de numai 2000.

operatiuni vitale pentru dezvoltarea Europei.Cu toate acestea, au existat multe aspecte aleRevolutiei Comerciale care au avut efectenedorite.

in timpul secolului aI16-lea, Europa a fostdominata de o inf1~tie de lunga durata(cre~terea preturilor); accentuata de inun-darea pietei cu aur ~i argint din Lumea Noua.Oamenii saraci erau cei mai afectati, fiindu-lecel mai greu sa"~i mareasca veniturile, Insa ~ialte grupuri cu venituri fixe au fost atinse.Monarhilor li se parea dificil sa mareasca taxe-le feudale ~i rentele traditionale, iar Incercarilelor de a proceda astfel au avut consecinte gra-ve. De exemplu, In Anglia, saracia Coroanetafost una diritre principalele cauze ale supune-rii regelui Charles I In fata parlamentului, faptce l-a dus la pierderea tronului ~i a capului.

Prosperitatea Lumii NoiComertul din ~i Intre tarile europene s-aextins, dar noul factor decisiv In Ievolutiacomerciala a fost deschiderea lumii ce aurmat noilor descoperiri geografice. Acestlucru a adus prosperitate, precurn ~i prodilsenecunoscute pana atunci europenilormedievali -ciocolata, cafea, ceai, trestie dezahar, stamba, piper ~i tutun. Acestora li seadaugau legumele, u~or de cultivat In conditiide clima europeana, cum ar fi r6~iile ~icartofii, de~i europenii au recunoscut dupa

O Construc,iavapoarelor pentruCompania olandez3India de Est, care in1669 de'inea 1 50de vase comerciale.

plan international), unnat:l In secolul 18 decec ~i experimente timpurii cu bani de haTtie.

Operatiunile bancare au devenit maisofisticate, fund de asemenea fondate institutude stat, ca Banca Angliei. cand oamenu aveauun capital insuficient, acesta era completat desociet~ti pe actiuni -institutii In cadrul c~roraproprietatea era Imp~rtit:l Intre mai multiactionari. Deoarece p~rtile de capital care lereveneau actionarilor erau astfel multiplicate,acestea erau frecvent cump~rate sau vandutela preturi variate. Ele au Inceput s~ fie evalu-ate In locuri publice convenabile (In Anglia,de exemplu, In cafenele), pan~ cand institutuspecializate -case de schimb -au fost fon-date in acest scop. Toate acestea au facilitatcre~teiea de capital, investitiile, cump~rarile ~ivanz~rile, plata sau Imprumutul In rate -

Importanta Londrei ~i a altor ora~e nupoate fi supraestimata, acestea fiind zone 1ncare traditiile, obiceiurile rurale ~i vechile igeiau fost destramate. De asemenea, acestea augenerat o mare cerere de alirnente, fapt ce astimulat productia agricola, a dus la creareaunei piete nationale ~i la concentrarea ser-viciilor comerciale ~i fmanciare. ,

Institutiile ~i serviciile fmanciare se con-fruntau cu cele mai complicate tranzactii Inceea ce privea banii, creditele ~i propriet:ltile.Monedele batute din metal provenit dinAmerica Latina au dus la cre~terea cantit:ltii debani pusa In circulatie, dar chiar ~i a~a, dez-voltarea comel1ului ~i a relatiilor comerciale adeclan~at o criza de bani. Creditele au fost cre-ate pentru a Int.1mpina necesit:ltile, In specialbancnota de schimb (un fel de IOU valabil pe

121

Page 4: deosebite. Comertul a inflorit, - profudeisto.wikispaces.comcomerciala.pdf · vreme ce marile descoperiri geografice au f~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~ comercial~ prea

REVOLUTIA COMERCIALA

O Vene,ia in secolul 17. Vene,ia ~i Genevaau dominat comer,ul mediteranean, dar influ-en,a acestuia a scazut in fa,a statelor careaveau acces la Oceanul Atlantic.

.

in cea mai mare parte a perioadei dintreanii 1500-1750; comertul maritim a fost oafacere periculoasa, In care investitiile puteaufi complet spulberate din cauza furtunilor,epidemiilor, navelor straine ostile saupiratilor. Din acest motiv, comerciantii dintr-oanumita tara nu riscau sa ~oncureze lntre ei ~iilpelau la stat pentru lncurajare ~i protectie.

Investitiile colective reprezentau, deci, oregula, fiind lntreprinse de companiile !!,~tor-izate -corporatii ale comerciantilor, .a carorautorizatie regala le oferea monopolul asupracoJllertului lntr-o anumita zona. Printre. exem-plele britanice celebre se numara: CompaniaHudson Bay, Compania Indiei de Est (care ainstalat controlul britanic asupra subcontinen-tului Indian) ~i Compania Marii Sudice, care a

mult timp valoarea cartofului ca aliment debazil. Totu~i, obtinerea unor produse dinL.umea Nouil -zahilr, tutun, aur ~i argint -

necesita m\Jltil munca, iar in pretul progresu-lui european era inclusil truda milioanelor desclavi africani.

Profituri immense au fost obtinute din "com-ertul triunghiular", prin care echipajeleeuropene vindeau bijuterii ~i arme de foc inschimbul sclavilor africarii, , care erau apoi

vinduti pentru milrfuri americane, vinduteulterior in Europa. Propot1iile acestui comertau crescut intr-un mod dramatic pe operioad:l de 300 de ani, culminind in secolul18, iar profiturile <;>btinute in urma atestuia aucontribuit intr-o mare milsuril la dezvolt:ireaulterioaril a Europei.

O Banca Angliei afost infiin'at3datorit3 problemelorfinanciare aleCoroanei din 1689.Prima sa tranzac,ie afost un imprumutoferit guvernului, invaloare de 1 200000de lire. In urm3torii40 de ani, BancaAngliei a devenitbancherul multordepartamente guve-rnamentale, p3stran-du-Ie depunerile debani ~i oferindu-leimprumuturi, la felcum procedeaz3 obanc3 cu clien,ii s3i.

oferit unul dintre primele exemple decumparari frenetice, vanzari alarmante ~iscandalul provocat de prabu~irea financiara.

Statele europene erau pregatite sa protejeze~i sa regleze activitatea economica, fiind con~-tiente de importanta politica a acesteia. Totu~i,In conformitate cu doctrina economica a zilei -cunoscuta astazi sub numele de mercantilism -

comel1ul era privit mai degraba ca o luptlacerba Intre pal1ile concurente, decat o activi-tate general benefica. Astfel, statele insistauasupra monopolizarii come11Ului In propriilelor colonii, Incercand 1n acela~i timp sa-~i asi-gure drepturi comerciale In coloniile ce apar-tineau altor puteri; ~i, pe cat posibil, decideauca bunurile sa fie transportate cu propriile lorvase, acest lucru f1ind profitabil, stimuland deasemenea expansiunea lor rnaritim:l (~i na"vala). Succesul olandezilor, ~i ~i tirziu alenglezilor, care au devenit transportorii comer-ciali ai Europei, reprezenta doar un aspect alsuprematiei lor economice generale.

Noua eraIn aceasta perioada, considerentele comer-ciale au Inceput sa ameninte pacea ~i diplo-matia. Mzboiul anglo-olandez din anii 1652-54 a reprezentat un exemplu celebru de con-flict aproape exclusiv economic. De aseme-nea, luptele anglo-fran<;:eze, din secolul 18 ~ide dupa, se datorau atat pietelor comercialecat ~i suprematiei europene ~i coloniale.Totu~i, pana In acea perioada, dezavantajelemercantilismului devenisera evidente (unuldintre motivele pentru care Marea Britanie apierdut cele 13 colonii americane) ~i, Incurand, era industrializarii ~i a come11Uluiliber avea sa l~i faca aparitia.

~~1:-..

~

.llf!f.~.'.A. Istorie universala: 82 -MAREA CRIzA I