Coleclia Istoria mentalitililor

, Lector: Violeta DumitruTehnoredactor: Carmen Dumitrescu

Coperta: Florin Afloarei

Editura Iorpa EunoppauAO.P.22, C.P. 113, Bucureqti, 074780

TeI./Fax.: 027-2125692; TeI.: 021-3106618. Comenzi carte prin pogti:

TeI.: 021-2125692E-mail: offi ce@ideeaeuropeana.ro

www.ideeaeuropeana.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieioPRr$, ocrAVrAN

Democralia prin incerciri gi erori / Octavian Opriq. -

Bucuregti: Ideea EuropeanS, 2016ISBN 978-606-59 4-499-2

32

OcrauaN Opnt$

Democratiaprln

rncercarr sI erorl

Ocraunu Opu$

tehnicS. a pdvatizdrii. Dar a intervenit eficient statul,cu mijloacele sale coercitive, juridice pentru a stopa

distrugerea economici gi anarhia gi a permite instau-rarea democraliei qi a unei economii s5.n5.toase.

188

Cuprins

Introducere............. ................... 5

Hegel 9i Marx ......... 10

Democra{ie qi Oligarhie......... ..................34

Puterea gi Politica Ia Michel Foucault..................... 64

Homo sapiens fir5. inlelepciune ..............79

Democralia prin,,incerciri qi eroril' ........ 86

Statul de drept 9i justilia inainte qi dupd 1989..... 104

Despre societate, coruplie gi pseudo-eiite.............. 131

Cleptocrafia, Justilia gi Statul de drept ................144

Hegelsi

Marx

Hegel gi Marx au dezvoltat in scrierile lor concep-

lii 9i idei sistematic articulate despre societate $i po-

litici, influenlAnd gAndirea socialS a contemporanilorcu efecte importante asupra posteritS.lii, atAt sub ra-port teoretic, cAt qi practic. InspirAnd importante mig-

c5.ri politice, ideologii gi teorii, numele celor doi gAn-

ditori germani au fost evocate in nesfArgite polemici

politice gi fiIosofice pAni in timpurile noastre. Migciripolitice contradictorii iqi fundamentau concepfiile

invocAnd filosofia hegeliani sau viziunea marxistS..

incrAncenarea pitimagS. a disputelor politico-ideolo-gice va crea dificultili in a distinge adevirul de eroa-

re, pozilia ralionalE, echilibrathfald, de atitudinea pi-timag5, ira{ional5", pS.rtinito are a,,adeplilor fanatici".Din acest haos aI interpretS.rilor partizarLe, ideile ce-

Ior doi gAnditori au fost deformate, obturAndu-se sen-

suri gi semnificalii ale textelor celor doi autori.

11 Democragia prin incercdri gi erori

Vom incerca si evocdm contrapunctic ideile fun-damentale despre societate ale lui Hegel gi Marx, pen-tru a inlelege ce-i unegte gi ce-i desparte pe cei doi au-tori. Hegel gi Marx au o viziune fiIosoficd diferiti., iarsemnificalia faptelor concrete sau istoria capiti inter-pretdri in functie de perspectiva original5 a fiecdruiadintre ei. Hegel avea o gAndire speculativ5 dotati cuflexibild gi subtili metod[ dialecticS., in care regisiminfluenla lui Heraclit, Platon, Aristotel qi teologiacregtin5. Viziunea dinamic5 9i contradictorie a lumiiera dublati de o solid5. construcfie sistematici a onto-logiei sale ra{ionaliste. Natura, Societatea, Individulgi Istoria sunt cuprinse intr-un intreg coerent, articu-Iat, rar fiecare zoni anticl este supusi unei penetran-te analize logice intr-o perspectivi axiologici. Marxa fost la inceput hegelian, influenta fitosofului dia-lectician marcAndu-i tinerefea, el insugi f5"cAnd par-te din rAndul tinerilor hegeiieni. Dar Marx avea maipulin inclinalie speculativS., flind cAgtigat mai multde aspectele practice ale existenlei, interesAndu-sede economie, societate, politicl qi istorie. ,,Critica fi-losofiei hegeliene a dreptului" a insemnat despdr{irealui Marx de filosofia speculativi a lui Hegel. Criticaficuti de Marx lui Hegel este un atac impotriva id.ea-

Iismului fllosofic cu argumente empirice, dar care nuafectau in esen!5. edificiul speculativ al fiIosofului dela Berlin. Este la fel cum am cduta si demonstrdm

Octer,'nu Opnt$

inconsisten{a unui sistem matematic prin argumente

empirice. Am considerat necesar a invoca liniile gene-

rale aie concep{iei social-politice a celor doi gAnditori

pentru a reliefa ce-i apropie gi ce-i desparte.

Este necesar a evoca pozi[ia lui Marx fa![ de fllo-

sofia socialS" a lui Hege1 pentru a inlelege limitele 9i

importan[a filosofiei speculative a socialului, punctele

d"e contact qi perspectivele complementare- tnfelegAnd

raportul lui Marx cu flIosofla politicS" a lui Hegel, spe-

rim a inlS.tura prejudecS.li qi reticen{e cu privire la

semnificalia fllosofiei politice hegeliene. Aprecierile gi

critica f5"cut5" de Marx fllosofiei hegeliene a dreptului

iqi pS.stre azd" par[ial actualitatea, indicAnd limitele

filosofiei speculative asupra socialului, demonstrAnd

iipsa eflcacitilii practice a concepfiei metafrzice a so-

cietilii, care, mul{umindu-se cu arhitectura echili-

brati gi abstractS. a conceptelor, ignorS' relativitatea

gi imperfecliunea realitilii empirice. Dup[ Marx a

ap5.rut o bogatS.literaturS. marxisti, reluAnd aceleaqi

obiec{ii gi aprecieri, f5"r5" a depigi critica de fond f[cu-

t5. de Marx lui Hegel. De aceea, atitudinea lui Marx

este relevanti pentru inlelegerea unor laturi impor-

tante a1e gAndirii hegeliene, dar gi pentru interpreta-

rea marxist5" a lui Hegel.

Hegel, Ia fel ca gi Marx, gi-a propus si inleleagS

contradictoria realitate uman5., istoria, cultura pen-

tru a releva legile care guverneazd' viala sociali gi

t2 13 Democra{ia prin incercd,ri gi erori

a cdror cunoaglere este necesarS, fiintdrii societS.tii.

Folosind dialectica ca metodi de inlelegere rationalia lumii, Marx va construi o ,,qtiinfi a socialului", con-

tinuAnd spiritul dialectic hegelian cu toat5. opozifia de

principiu care-I desparte de filosoful german. Hegela considerat ci libertatea, morala, dreptul, economia,politica pot fi infelese printr-o gtiinlI universali, ca-

pabilS a releva sistematic adevS"rul fiinlei noastre so-

ciale gi pentru aceasta a construit o metafizic[ anima-ti dialectic, voind sE aduc5. fiin{ei total5 transparenligi si elucideze complicata realitate uman5.. Marx este

pS.truns de importanfa gtiin{ei socialului, dar refuzd"

metafizica. preferAnd anaJ::za atenti a faptelor pentrua surprinde legile care determini ac[iunile oameni-lor, plecAnil de Ia fenomen pentru a ajunge la esen[5..

,,Critica fiIosofiei hegeliene a dreptului" este momen-

tul decisiv pentru formarea intelectual5 a lui Marx,delimitAndu-se polemic de sistemul ideaiist hegeliangi de conceplia social-politici pe care o implica. Marxnu a fost un exeget al filosofiei hegeliene, dar criticasa de principiu aratd.Iimitele idealismului hegelianatunci cAnd se aplicS. societS.tii. Marx polemizeaz6. cu

o doctrini ce se vrea gtiintifici gi perfectS., dar cire-ia ii scapd esen{ialul despre societate, drept, stat sau

morali. Pentru a critica filosofia politicS hegeiianitrebuie atacate premisele fiIosofice gi de aceea Marxa aritat inconsistenla idealismului hegelian care

Ocrer,teu OPnt$

angaj e az6' cons ecinle te oretice qi p ractice contradicto -

rii cAnd se aplicS- societS'fii empirice'

Dar la Hegel, dincolo d"e conceplia speculativS' a

socialului, trebuie si ad"mir6m p5.trunzitoare intui{ii

gi analize logice excelente pe care Marx Ie-a apreci-

at, fiind dezamS,git de complicarea adusi de explica-

liile fund.amentate pe principiile qi textele Logicii qi

Enciclopediei. Marx a inleles c5" intre realitatea soci-

al[ qi Idee existS- un dezechilibru pe care Hegel nu I-a

in[eles qi i-a dat o explicalie speculativ5' Arhitectura

conceptualS. a filosofieitegeliene, echilibrati dialectic

gi suslinuti speculativ, se opune domeniului socialu-

lui gi aI istoriei care nu confirmS' exigenleIe ralionale

a1e sistemului filosofic. O fiIosofi'e pentru care ideea

gi realitatea sunt termeni echivalenli, care printr-o

curioasi dialecticS. devin interschimbabili, nu este de-

parte d.e soflsticS-. Dac6,,orice este real, este rafionali"

putem constata in orice imperfecliune, perfecliunea

ideii putAnd justiflca totul. Marx a inleles consecinle-

Ie politice ale gAndirii hegeliene qi a ciutat s5 dezv5'-

luie implicaliile teoretice gi sociale'

Hegel a vrut si demonstreze ci acliunile sociale'

istoria statelor, libertatea omului nu sunt doar un joc

alhazardului, ci manifestarea necesari a raliunii ce

pS"geqte in lume. Indivizi, popoare sau state istorice

sunt manifestS.ri parliale ale Spiritului in neconteni-

ta sa devenire. Pentru a infelege societatea' morala'

l4 15 Democralia prin tncercdri qi erori

politica sau dreptui va trebui si sesizim esenla aces-

tor fenomene limitate gi trecltoare. Hegel a crezut cdfilosofia sa idealistS" este cheia universali a inlelege-rii istoriei gi explicirii societilii. Pentru filosoful ger-man, Ideea este demiurgul realului, iar manifestd"rilediverse ale naturii gi societS.fii sunt exteriorizdri aleideii in eterna sa migcare. Faptele in imediatitatea lornu pot fi inlelese decAt raportate la ideea ce Ie st5 Iabaz6,. Lumea ideilor determin[ lumea lucrurilor, in-versAnd raportul dintre ireal qi real, dintre planul abs-tract aI conceptelor gi lumea concretd. Pentru Hegel,Iumea ideilor nu este rezultatul reflectlrii abstractea realitSfii, ci realitatea empirici este reflexul vegnicimperfect aI Ideii. Realitatea empiricS. are o carenti.ontologicS"; este etern neimplinitd, c[ci adevirata re.alitate o posed[ doar ideea. Adevirul despre politici,moral5., drept sau stat nu trebuie c5utat gi dedus dinrealitate, pentru ci aceasta nu este decAt ,,coaja" careacoperi ideea. Hegel va refuza cunoagterea empiric5,ignorAnd intemeierea inductivi gi preferAnd deductiaspeculativS.. Adevirul trebuie ciutat doar in plan con-ceptual, iar garanlia ci ne afl5.m in posesia adev6ru-Iui ne-o dd filosofla speculativS. Hegel va opera d.oarcu conceptele dreptului, statului sau moralei, migcAn-du-se in planul abstract aI no{iunilor, construind o

conceplie politici coerenti intemeiati pe adevirurile$tiinlei Logicii gi Enciclopediei.